LP FIZIOLOGIE – ANUL I MEDICINA GENERALA

EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE

- TUBAJUL DUODENAL SIMPLU
- COLECISTOGRAFIA
- COLANGIOGRAFIA

EXPLORAREA SECRETIEI PANCREATICE

- EXAMENUL SCAUNULUI IN AFECTIUNILE PANCREATICE
- AMILAZEMIA
- AMILAZURIA

EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE

1. TUBAJUL DUODENAL SIMPLU

definitie- introducerea in duoden prin cavitatea bucala sau una din narine prin miscari de deglutitie a unei sonde de
cauciuc (de tip EINHORN), urmata de aspirarea secretiei duodenale (biliare, pancreatice) cu ajutorul unei
seringi de 20 ml atasata de capatul liber al sondei
pozitia pacientului- clinostatism
- decubit lateral stang urmat de decubit lateral drept

sonde folosite- EINHORN

- subtire
- lungime 150 cm
- diametru interior 0,5 cm
!!!! sondele folosite sunt prevazute la capatul distal (cel care ajunge in duoden, cu olive metalice perforate
ce pot fi detectate prin radiografie simpla)
- este necesar sa se efectueze inhibarea reflexului de voma prin administrarea de substante farmacologice
antiemetizante
- introducerea sondelor in duoden se face pana la gradatia de 70 cm, lungime masurata de la nivelul arcadelor
dentare

tehnica:
- se efectueaza dimineata, pe nemancate
- se pozitioneaza pacientul in decubit lateral stang
- pacientului i se introduce sonda in stomac (prin miscari de deglutitie) la fel ca si pentru tubajul gastric
- dupa care se intoarce pacientul in decubit lateral drept si se continua inghitirea sondei inca 15- 20 cm
- prezenta sondei in duoden se poate verifica prin metode:
- radiologice- radiografia abdominala simpla evidentiaza prezenta olivei metalice radioopace

- clinice- introducerea, cu ajutorul seringii atasate de capatul liber al sondei, de lapte sau apa
in tubul digestiv:
- daca prin reaspirare se recupereaza lichidul introdus – ne aflam inca in stomac
- daca nu se mai recupereaza lichidul – ne aflam in duoden

Se recolteaza in ordine:
1. bila A (coledociana)- culoare galbena
- pH neutru sau usor alcalin
- cantitate de 5- 10 ml
- timp de eliminare 5- 7 minute
- se administreaza o substanta colecistokinetica (sulfat de magneziu 33%), dupa care se recolteaza
 2. bila B (veziculara)- culoare brun- verziue
- pH alcalin
- cantitate de 50- 70 ml
- timp de eliminare 20 minute
3. bila C (hepatica)- culoare galben- aurie
- pH alcalin
- eliminata continuu 1 ml/ min

variatii patologice:
- modificari de culoare a secretiei biliare
- bila cu sange- clar (traumatisme de cai biliare) – sange proaspat = biliragie
- coagulat (litiaza )- prin stagnare indelungata a sangelui in caile biliare
- bila B (veziculara) de culoare- galben clar = deficit de concentrare a veziculei biliare
- brun- negru = concentrare exagerata prin stagnare indelungata
- modificari in evacuarea secretiei biliare
- absenta bilei A = spasm la nivelul sfincterului Oddi
- absenta bilei B = obstructie pe canalul cistic
- absenta bilei A + B + C = obstructie pe canalul coledoc

2. COLECISTOGRAFIA- metoda de explorare a cailor biliare extrahepatice (secretie si excretie biliara) prin
administrare orala de substante radioopace (RAZEBIL)

- se obtin date referitoare la

- pozitia, forma veziculei biliare
- puterea de concentrare a veziculei biliare (concentratia substantei de contrast ce se afla local)
- permeabilitatea veziculei biliare
- decelarea proceselor patologice si calculilor (radiotransparenti) cu localizare colecistica
-tehnica:
- dimineata, pe nemancate, i se efectueaza pacientului o radiografie abdominala simpla pentru decelarea
eventuallilor calculi existenti in aria de proiectie radiologica a colecistului
- dupa care se administreaza pe cale orala o substanta de contrast radioopaca (RAZEBIL) la intervale egale
in 4- 6 prize
- daca in colecist exista procese inlocuitoare de spatiu, zonele respective vor aparea necolorate prin efctuarea
a inca unei radiografii abdominale simple (tumori, calculi radiotransparenti)
- cantitatea de substanta de contrast se reduce cantitativ la 1/ 2 la 30 min dupa administrare
-se elimina complet din colecist la 90 min de la administrare

3. COLANGIOGRAFIA- metoda clinica de explorare a functiei veziculei biliare

- consta in injectarea intravenoasa a unei substante de contrast intimpul interventiei chirurgicale de colecistectomie
laparoscopica pentru a exclude eventuale concremente coledociene (calculi migrati pe caile biliare)
- cand bilirubinemia este peste 3 mg/ dl nu se poate efectua
- are o durata de efctuare mai mica
 EXPLORAREA SECRETIEI PANCREATICE

1. AMILAZEMIA SI AMILAZURIA

Amilazemia = determinarea amilazei dupa metoda amilazica alui Wolhgemuth, ce se bazeaza pe formarea de
Dextrine, maltoza si glucoza sub actiunea amilazei asupra amidonului.

Amilazuria = determinarea urinara, cu aceeasi tehnica / valoare ca si testul determinarii sanguine

Determinarea amilazuriei – tehnica :

Materiale- 10 eprubete
- urina conservata, recoltata din 24 ore
- solutie de NaCl 0,9%
- solutie de amidon (1 ml solutie amidon = 1 mg amidon)
- termostat
- solutie iodurata
tehnica- in prima eprubeta se pun 2 ml urina
- in celelalte 9 eprubete se pune 1 ml solutie de NaCl 0,9%
- din prima eprubeta se ia 1 ml urina si se pune in cea de a 2-a eprubeta, de unde se ia 1 ml solutie obtinuta
si se pune in cea de a 3-a …………..pana la cea de a 10-a eprubeta
- se obtin dilutiile 1/ 1, 1/ 2, 1/ 4, 1/ 8, 1/ 16, 1/ 32, 1/ 64, 1/ 128, 1/ 256, 1/ 512
- in fiecare eprubeta se adauga 2 ml din solutia de amidon (2 mg amidon)
- se agita
- se lasa la termostat 30 min, la 37 grade Celsius
- se racesc la un current de apa
- se adauga 3- 4 picaturi de de solutie iodurata si se observa ca:
- continutul eprubetelor cu amidon nehidrolizat se coloreaza in albastru
- continutul eprubetelor cu amidon hidrolizat nu se coloreaza
- se noteaza ultima eprubeta in care continutul e incolor
rezultatele- se exprima in unitati Wolhgemuth
- 1 unitate Wolhgemuth = cantitatea de amilaza ce poate hidroliza 1 mg de amidon in 30 min, la 37 gr. C
- in fiecare eprubeta exista 2 mg amidon = 2 unitati W de amilaza
- ex: la o dilutie gasita de 1/ 32 ……32 x 2 = 64 uW
valori normale- amilazurie- 32- 64 u W
- amilazemie- 16- 32 u W
interpretare- valori crescute- pancreatite acute (hemoragice)- 1000- 3000 u W
- valori scazute- pancreatite cronice- prin hipofunctie glandulara

2. EXPLORAREA FUNCTIEI PANCREATICE PRIN EXAMENUL SCAUNULUI

a) examenul macroscopic- volum = 100- 200 g/ 24 h

- cantitatea – depinde de tipul de alimente ingerate si de asocierea dintre ele
- culoare – bruna (datorita prezentei stercobilinogenului)
- suprafata- neteda
- forma- urmareste filiera anala
- consistenta- pastoasa, omogena
- mirosul- caracteristic (nu prea persistent) – acid- cand predomina procesele de fermentatie
-putrid- cand predomina procesele de putrefactie
- nu prezinta in compozitie mucus
b) examenul fizicochimic
- pH neutru (6,8- 7,3)
- se poate modifica – acid- fermentatie
- alcalin- putrefactie
 - pigmenti biliari- stercobilinogen
- substante proteice- normal nu exista
- hemoragia oculte- normal nu exista (se pot evidential prin reactia Adler, Gregersen, teste
rapide)

c) examenul microscopic- 3 tipuri de preparate

1. nativ - un fragment din proba de scaun se amesteca pe lama cu ser fiziologic
- evidentiaza prezenta- resturilor alimentare
- diverse tipuri de celule
- bacterii, protozoare mobile
2. Lugol- evidentiaza prezenta amidonului (in mod normal nu exista amidon in scaun)
- un fragment de scaun se amesteca pe o lama cu cateva picaturi de iod iodurat
- daca exista amidon, se coloreaza preparatul astfel format, in albastru
3. Sudan- evidentiaza prezenta lipidelor
-un scaun normal contine- cateva fibre musculare bine digerate
- cantitati scazute de grasimi neuter
- rare cristale de acizi grasi sau sapunuri
- nu contine amidon, mucus, substante proteice, sange
STEATOREE = prezenta de grasimi neutre in cantitate crescuta in scaun
CREATOREE = prezenta de fibre musculare nedigerate in scaun