BAZELE STIINTEI NURSINGULUI , C2 DESPRE

SLUJITORII SANATATII DE-A LUNGUL TIMPULUI IN

TARA NOASTRA

BAZELE STIINTEI NURSINGULUI

DESPRE SLUJITORII SANATATII DE-A LUNGUL TIMPULUI IN TARA NOASTRA

LA INCEPUT DE MILENIU UNU – COMATI

Dupa cercetari minutioase istoricii nostri, interpretind si judecind datele puse la indemina de
arheologie , lingvistica, folclor patrund pina in negurile indepartate ale primului mileniu,
pentru a descifra atitudini si fapte referitoare la ingrijirea sanatatii in tara noastra.
Consemnarile lui Hipocrate, Dioscorides, Plinius cel Batrin, Teofrast sunt comori de
cunostiinte despre practicile cunoscute pentru vindecarea bolilor de catre popoarele antice
intre care si geto-daci.
Dupa numarul mare de denumiri dacice ale plantelor de leac – cu efecte antispastice, sedative,
purgative, diuretice, antihemoroidale, vomitive, cicatrizante, revulsive – se apreciaza ca
stramosii nostri se bucurau in lumea greco-romana de un mare prestigiu.
Dr. N.Vatamanu apreciaza ca fara indoiala, numarul medicilor din rindul marilor sacerdoti era
redus. Daca ei instruiau poporul in stiintele fizice, facindu-l sa traiasca potrivit cu legile
naturii, nu o puteau desigur face personal, ci prin interpusi, prin subordonati.
Asa cum studile intreprinse in clinici si laboratoare sunt puse in practica printr-un numeros
aparat medico-sanitar, pastrind proportiile, observatiile medicilor sacerdoti ajungeau la
poporul de jos printr-un corp de agenti subordonati, denumiti COMATI.
Indiferent de opinile istoricilor despre originea lor sociala, unii socotindu-i proveniti din rindul
nobilimii de rang mai mic, altii din rindul taranilor saraci, muncitori ai cimpului, mineri,
pastori, mestesugari este evident ca acesti comati sau capilati , fiinca purtau capul descoperit
erau numerosi.
Aria lor de aributii si servicii era destul de larga. De pilda , in afara unor referiri privind
ingrijirile ranitilor conform legilor razboaielor de atunci , dupa cum s-a putut interpreta din
cartea cu imagini sapate in piatra , dar lipsita de text , cum numesc istoricii Columna lui
Traian din Roma , acesti comati erau antrenati chiar si in unele activitati diplomatice.depre
aceste servicii sta marturie si faptul ca o solie de pace trimisa la Traian de catre Decebal era
formata din 5 comati, care s-au adresat cezarului in plenul senatului, in limba lui , in latina.
Legat de rolul si importanta activitatii comatilor, istoricii si geografii citeaza episodul stirpirii
vitei de vie. Era un fel de educatie sanitara sau morala, pe scara intinsa si cu rezultate pozitive.
Acesti comati , pentru a duce la indeplinire sarcinile ce le reveneau , trebuiau sa fie temeinic
instruiti de catre pileati, care erau capabili si de o asistenta medicala efectiva.
Ucenici vrednici de intelepciunea pileatilor, capabili sa-si insuseasca si sa le aplice invataturile,
comati au constituit un organism activ si polivalent, unii dintre ei detinind diferite functii,
inclusiv unele legate de ierarhia militara.
Istoricul N. Daicoviciu arata ca “ pileatul reprezinta pe ginditorul care poarta povara deciziei, a
hotaririi supreme, in timp ce comatul , este omul de actiune, gata de a-si asuma orice sarcina
si de a duce la bun sfirsit cu ori ce pret”, N. Vatamanu apreciaza ca artistii vremii au redat
nobililor pileati gindirea interiorizata, simtul si greutatea raspunderii, elevatia sufleteasca, iar
aprigilor comati, le-au exprimat hotarirea, dirzenia, forta.

BARBIERII SI VREMEA LOR

Dupa cum arata cercetarile mai noi in domeniul iatroistriografiei, “barbierii” au reprezentat o
indelungata perioada principala categorie profesionala cu preocupari privind ingrijirea
bolnavilor si executarea unor practici, mai ales in domeniul micii chirurgii.
Originea barbierilor poate fi gasita in inceputurile epocii crestine si este legata de conceptia
despre boal a crestinismului.
Daca fata de bolnav , de omul in suferinta , crestinismul militaeza pentru o atitudine de
caldura si omenie, de intelegere si ocrotire, inregistrind un pas inainte in organizarea unei largi
asistente medicale si sociale, fata de boala, dogmele crestine constituie o frina in cercetarea
stiintifica si experimentala.
Bolala , infirmitatea ca si moartea , fiind socotite ca o pedeapsa prin care omul trebuie sa
plateasca pentru pacatul originar, rascumpararea si izbavirea trebuiau obtinute prin suferinta.
Daca boala este vointa divina, tratarea bolnavului este un semn al razvratirii impotriva acestei
vointe supreme.
Interventiila singeroase incep sa fie practicate de unii meseriasi, barbierii, sub supravegherea
si la indicatia medicilor. Acest lucru apare cu atit mai explicabil si mai necesar pentru vremea
de atunci, cu cit fetele bisericesti care se ocupau de ingrijirea bolnavilor , le era interzis sa aibe
asemenea preocupari in afara minastirii, pentru a nu se indeparta de preocuparile monahale.
Denumirea de barbieri vine de la indeletnicirea de a executa tunsura rituala a capului celor ce
imbratisau viata de calugari in minastirile din Germania, extinsa apoi la luarea de singe,
executarea unor pansamente.
Sub aceasta denumire sunt intilniti si in alte tari europene, cu o activitate afirmata la merile
curti si familii domnitoare , avind si propia lor organizare
 la Paris in anul 1363 erau 40 de barbieri – chirurgi
 in tara noastra au aprut abia la mijlocul secolului al XVI – lea
 in toate asezamintele spitalicesti medievale din tara noastra cercetate pina in prezent de
istoriografi, intre persoanele destinata pentru ingrijirea bolnavilor gasim si barbierul
 aceasta categorie de slujitori ai sanatatii era implicata direct nu numai in actul de
ingrijire dar si in raspunderea medicala
 cu timpul activitatea barbierilor este reglementata de diferite acte normative
 actul emis in 1760 intitulat “responsabilitatea medicala pentru interventia gresita” cit si
“Hrisovul ui Scarlat Calimachi” din 1813 cuprind norme care se refera si la activitatea
barbierilor
 barbierii care au beneficiat de pregatiri suplimentare , vor fi intilniti tot mai mult in
spitalele noastre de la inceputul secolului XIX, sub denumirea de chirurg, alaturi de barbierul
ramas la pregatirea primita linga un mester

SORA – ASISTENTA MEDICALA – NURSA

 titulatura de sora a reprezentat in tara noastra, momentul afirmarii profesiei si a

progresului in asistenta medicala
 in 1839 din dispozitiile data de Banul Mihai Ghica, a luat fiinta la noi prima scoala
sanitara sub denumirea de “Scoala de invatatura a mestesugului mosirii”
 apoi Eforia Spitalelor Civile a infiintat scoli de lunga sau scurta durata de formare a
felcerilor, subchirurgilor, moase
 in 1873 din initiativa prof dr Severineanu, Institutul surorilor de caritate, a luat fiinta,
care avea sa inscrie o indelungata si frumoasa traditie in pregatirea cadrelor sanitare medii
 pe linga surori mai erau si poslusitoarele care erau in subordinea surorilor si se ocupau
de ingrijirea bolnavului dar si de curatenie
 in cei peste 100 de ani care au trecut de la infiintare primei scoli de surori , indiferent
de sistemul de pregatire , personalul sanitar de la patul bolnavului in timp de pace sau razboi
s-a numit SORA
 insasi denumirea generala a acestei categorii de personal apare diferita prin unele
legiuiri
 asfel la sfirsitul ecolului al XIX –lea si primele decenii ale secolului nostru apare
denumirea de personal inferior sanitar
 apoi Legea sanitara din 1930 introduce denumirea de personal auxiliar si de ocrotire
 in 1943 prin Legea de organizare sanitara a statului introduce denumirea de personal
mediu sanitar
 in 1948 in urma Reformei invatamintului in cadrul categoriei de cafre sanitare medii fac
parte felcerii, surorile , laborantii
 in 1955 prin trecerea la pregatire pe diferite profile in cadrul scolilor tehnice sanitare de
2 – 3 ani, pregatirea de baza fiind liceul, apare denumirea de asistenta concomitent cu
pregatirea surorilor
 Legea nr 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, se revine asupra vechii
titulaturi, precizinduse la art 74 ca personalul sanitar mediu este format din surori medicale,
laboranti, tehnicieni medicali si alte categorii cu pregatire medie de specialitate
 Denumirea de “sora” cu indelungi traditii si nobile semnificatii, pentru o profesie rara
prin marea ei frumusete, de prestigiu, prin omenia si daruirea fata de care nu poate fi
exercitata, trebuie si poate fi socotita ca o distinctie cu totul particulara fata de alte profesii
 Prestigiul sorei in cadrul colectivului de munca si in fata bolnavului, tine inainte de
toate de respectul si exigenta fata de ea insasi, ca pregatire, comportament, disciplina,
competenta, omenie
 Fiindca aceasta profesie are semnificatia si rolul de a intinde o mina, pentru a alina
suferinta oamenilor sau pentru a o preveni
 In ultimii ani se incearca si la noi inlocuirea denumirii de asistenta medicala cu cea de
nursa
 Domeniul sau de activitate detasindu-se si definindu-se prin trasaturi specifice ale
acestei profesii
 Cuvintul “nurce” provenit din limba latina (nutrimen = hrana, nutri = a hrani) a
cunoscut de-a lungul timpului numeroase semnificatii
 Dupa definirea data de Asociatia asistentelor medicale di SUA (American Nurse, s
Association) nursa este o persoana educata si licentiata in practica nursing-ului, adica a
diagnosticului si tratamentului raspunsurilor umane la problemele actuale si potentiale
 Nursingul si nursa sunt termeni care par sa tina de orientari legate de prefaceri si
reforme pe toate planurilevietii noastre social- economice si de mentalitate
 Prof Dr Valeriu Rusu sustine ca termenul de “nurse” nu este sininim cu “sora” aratind
ca in Mosby Medical & Nursing Dictionary sunt definiti nu mai putin de 41 de termeni care
reprezinta o imagine completa a profesiei de nursa
 OMS acorda o importanta de prim ordin dezvoltarii nursingului prin programe adecvate
si orientari recomnadate tarilor membre
 Ministerul Sanatatii din Romania printre alte obiective figureaza si infiintarea
Consiliului national si a Institutului de Nursing
 Asociatia nationala a asistentilor mesicali din Romania considera necesara adoptarea
termanului de nursa in locul celui de asistenta medicala, in ideea alinierii la conceptele actuale
ale nursingului si a afilierii la Consiliul International al Nurselor
DE LA BOLNITA, LA SPITALUL MODERN

 Numeroase cercetari pun in evidenta preocupari legate de sanatate, inca din

indepartatele timpuri ale Daciei
 Se cunosc 68 de inscriptii dacice
 Studiul acestor pietre a dus la numeroase ipoteze si anume ca la Apullum (Alba Iuia) si
Sarmisegetuza au existat temple pe linga care in secolele II si III au functionat asclepeioane, un
fel de temple sanatorii deservite de preoti ce practicau magia, dar si o terapeutica realista
 Aici bolnavi , oameni de diferite conditii sociale, liberi sau sclavi, petreceau cel putin o
noapte, treceau prin faza de incubatie, dupa care erau supusi unor tratamente
 Pentru faptul ca bolnavii ramineau un timp in incinta templului, inii istorici apreciaza
ca aclepeioanele pot fi considerate precursoarele spitalelor de mai tirziu
 Incepind cu a doua jumatate a secolului alXIV- lea , sunt cunoscute unele lacasuri
tamaduitoare denumite BOLNITE , la Bistrita si Tismana in Tara Romaneasca , la Prislop in
Transilvania, la Neamt in Moldova
 Ospiciile infiintate de Radu Basarab in 1372 pe mosia lui, Mataul, linga Cimpulung,
erau pentru adapostirea unor infirmi, orbi, ologi
 1542 bolnita de la Simidreni, cladita de Neagoe Basarab in Arges er destinat calugarilor
batrini, bolnavi sau infifrmi, neavind functie de spital pentru laici
 Ingrijirile acordate in aceste bolnite – aceste lacasuri de binefacere instituite si
intretinute de biserici – nu pot fi asimilate cu o asistentamedicala propiu-zisa, chiar in cazul
cind se practicau unele proceduri terapeutice si se administrau unele leacuri, acestea erau pe
plan secundar, indtorirea principala era sa adune bolnavii fara nici un sprijin, izgoniti de
familii, mai ales in timpul epidemiilor, saracii, vaduvele si copii parasiti, pentru a le oferi un
adapost
 Pentru asigurarea traiului acestor bolnavi cronici, batrini si infirmi era de ajuns
acordarea unei asistente rudimentare deucatre un calugar mai priceput, bolnicerul care dupa
nevoie mai pregatea si unele fierturi si alifii
 Nici in spitalele din marile centre orasenesti ale Apusului pina in epoca Renasterii nu se
apela la medic sau chirurg decit in caz de nevoie
 In tara noastra intre primele injghebari spitalicasti atestate documentar se cunosc cele
din Transilvania , fondate de diferite ordine calugaresti, ca cel din Sibiu, intemeiat de cavalerii
cruciferi in 1292, desi spitalul din Oradea fondat de Ioaniti era mai vechi
 Spitalul Sf Spiridon de la Iasi a luat
nastere din bolnita de pe ulita Hangioaiei, fondata in 1752

 Spitalul din Roman infiintat in 1798, in locul bolnitei de pe linga minastirea Precista
 Spitalele medievale sunt socotite atit la noi cit si in intreaga Europa lacasuri de adapost
si ocrotire, aziluri pentru sarci si batrini lipsiti de mijloace, orfani, precum si ca institutii
specializate pentru izolarea bolnavilor contagiosi, case de ciumati, sifilitici, leprozerii, sau
pentru bolnavii mintali, aceasta din urma facind trecerea spre ospicii mai tirziu
 In secolul al XIV , feudalismul se afla in perioada de dezvoltare – in asistenta medicala
incep sa apara unele elemente laice
 Asezamintele medico-sociale , orasenesti, sub forma de aziluri- spitale, incep sa fie
conduse si administrate de consilii orasenesti, iar ca personal sanitar intilnim barbierii-
chirurgi
 In secolele XV-XVI se deschid primele farmacii la Brasov, Cluj, Sibiu, precum si unele
bai publice si particulare unde baiesii puteau sa efectueze venesectii, masaje, sa puna ventuze
sau chiar sa trateze entorse si fracturi
 In aceea perioada primii medici suntValentin Krauss din Brasov, care face prima
reletare despre sifilis -1500, Paulus Kyr care in calitate de profesor la scoala Honterus din
Brasov publica prima lucrare despre cunoasterea din timp a regululor unei vieti sanatoase si
cum sa se fereasca de boli
 Unele lacasuri destinate ingrijirii bolnavilor apar si in Moldova si in Tara Romaneasca
 Chiar unii domnitori aveau si pregatire medicala cum a fost Dimitrie Cantemir 1674 -
1723, in lucrarile caruia se pomeneste de malarie, de oftica si de ciuma, pe care o numeste
lipicioasa boala
 In secolele XVII si XVIII marcate de afirmarea relatiilor capitaliste in viata economica si
sociala, care determina o sporire alarmanta a mizeriei la orase si chiar la sate se impun noi
atitudini si masuri, intrucit ospicile erau asaltate de tot mai multi bolnavi si infometati
 Foametea, bolile, vagabondajul, crima constiuiau amenintari care impuneau luarea
unor masuri de asistenta publica
 1659 este anul cel mai reprezentativ – care marcheaza statornicia capitalei la Bucuresti,
oras socotit mare, bogat, frumos
 In acelasi timp apar si mari epidemii care fac ravagii si impun luarea unor masuri, intre
acestea fiind si construirea de spitale
 Din initiativa spatarului Mihai Cantacuzino se construieste la Bucuresti si se da in
functiune in anul 1704, spitalul de pe linga Minastirea Coltea cu 24 de paturi numai pentu cei
cu rani si bubosi
 Cuprindea o spiterie, o societate “Fratietatea” si o scoala de invatatura slavo-
romanesca, iar personalul era format dintr-un medic, un chirurg, un barbier si ingrijitori
 Al doile spital este Sf Pantelimon zidit de domnitorul Grigore ghica al II-lea inrte anii
1735 1752 cu 12 paturi pentru cei ce ar patimi de boli cronice
 A mai ridicat in jurul Minastirii Sf Spiridon citeva cladiri pentru izolarea bolnavilor de
ciuma si lingoare (febra tifoida) care au fost insa desfintate in 1793
 In 1796 Al Moruzzi zideste spitalul pentru ciumati de la Dudesti care desi far medic se
apreciaza ca avea o buna functionalitate
 In Moldova domnitorul Constatin Racovita mareste in in 1757 vechea bolnita de la
Minastirea Sf. Spiridon infiintind spitalul cu acelasi nume
 In ultimul sfert al veacului desi se tinde la o onmultire a paturilor spitalelor de boli
neinfectioase , acestea nu ating cifra de 100, exceptindu-se paturile trecatoarelor spitale de
campanie austriaca din 1790
 Aceste spitale se intretineau din veniturile unor mosii si ale altor propietati cu care au
fost inzestrate, cit si din diferite impozite platite de bresle catre minastiri
 In acele vremuri periodic se abateau asupra populatiei valuri de ciuma, scorbut, variola,
paludism, pelagra si boli venerice care faceau ravagii, impuneau preocupari si masuri
legislative, organizatorice , educative
 Concomitent cu infiintarea unor spitale, apar intiative si masuri cu caracter preventiv
 Unele reforme sanitare sunt cunoscute si in Transilvania
 In aceasta perioada apare o literatura sanitara in limba romana, cit si primul spital
comunal, infiintat in 1757 la Timisoara de catre administratia austriaca impus fiind de starea
de sanatate precara a populatiei
 Apar primele reglementari privind munca de noapte si imbolnavirile ca cele din hrisovul
de la Pociovaliste, se intocmesc catheisme sanitare prin care se combat superstitiile si
prejudecatile , formulindu-se indemnuri referitoare la protectia mamei si copilului, prevenirea
imbolnavirilor, educatia tineretului si o viata rationala
 Totusi timp indelungat spitalul a ramas un loc sinistru, spre care se indreptau oameni
in situatii disperate
 De aceea s-a cerut cu insistenta schimbari radicale in asistenta spitaliceasca
 Savantul Leroy arata in 1777 - ar fi mult mai bine pentru bolnavi sa-i asezam singuri in
pat, chiar pe paie , sub corturi instalate intr-o curte sai gradina, decit sa-i ingramadim in Sali
si sa-i inghesuim in paturi , dupa sistemul groaznic practicat la Hotel Dieu
 Ca urmare s-au luat masuri menite sa imbunatateasca conditiile de spitalizare,
atitudinea fata de bolnavi
 Momentul de rascruce in schimbarea conceptiei asupra continutului activitatii
spitalicesti – care prin separarea de asistenta saracilor si batrinilor devine in intregime
medical- are loc in prima jumatate a secoluluiXIX
 In prima jumatate a secolului XIX spitalel din tara noastra cunosc o evolutie
asemanatoare celei inregistrate in diferite tari europene dezvoltate
 Cresterea cerintelor de asistenta medicala, determinata de dezvoltarea orasului
Bucuresti impune construirea spitalului “Iubirea de oameni” cunoascut in zilele noastre sub
denumirea de “Spitalul Filantropia”din initiativa Dr C Caracas
 A functionat pe baza primului regulament spitalicesc intocmit in 1817 , ale carui
pevederii au fost preluat pina in zilele noastre
 Complicatiile septice in serviciile de chirurgie asa numita putreziciune spitaliceasca la
care se adauga ineficienta izolarii in serviciile de boli contagioase determinau o mortaitate de
20-60% si o morbiditate crescuta pina la 60-80%
 Internarea unui caz de holera in spitalul Colentina in decembrie 1865 a fost urmata de
imbolnavirea a 35 de persoane din interiorul spitalului numai in decurs de 11 zile
 In a doua jumatate a secolului al XIX-lea marea majoritate a oraselor din tara noastra
au spitale care cunosc o evolutie rapida sub aspectul organizarii si functionarii
 Incep sa se creeze secti pe specialitati, iar practica antisepsiei este generata n toate
spitalele
 Intre cele doua razboaie mondiale spitalele se dezvolta progresiv unele devin baze clinice
de invatamint
 Aglomeratia ospiciilor impune masuri privind si imbunatatirea asistentei psihiatrice
 In 1905 se da in functiune Spitalul Socola de la Iasi, refacut
 In 1907 incep lucraile unui modern asezamint de boli mintale si nervoase la Bucuresti
cu 2000 de paturi, care este dat in functiune in 1923
 Ceea ce a caracterizat spitalele din tara noastra a fost promovarea unei largi gratuitati
 In ultimile decenii s-au inregistrat in tara noastra schimbari privind structura si
activitatea spitalelor
 In trecutul nu prea indepartat erau dominante cazurile de boli infecto-contagioase ,
afectiunile chirurgicale externe si bolile acute grave, acum ne confrutam cu numarul mare de
boli cronice
 Evocarea citorva momente din evolutia spitalului de-a lungul timpului ne permite sa
intelegem ca drumul de la bolnita la spitalul modern este istoriceste impresionant de scurt iar
in cadrul acestei evolutii , actul de ingrijire al omului suferind a capatat noi si multiple
dimensiuni, ca insasi notiunea de sanatate

PROFESIA DE ASISTENTA MEDICALA SI STATUTL SAU SOCIAL

Marile descoperiri stiintifice si influienta lor hotaritoare asupra modernizarii tehnicilor de

ingrijire a bolnavilor

 de la primele observatii in legatura cu boala si bolnavul si primele incercari de

vindecare, istoria medicinei reprezinta o continua cautare pe acest drum al cunoasterii umane
 anatomia corpului omenesc a fost cunoscuta din secolul III i. d. Ch.de scoala din
Alexandria
 primul tratat de anatomie este scris in 1316 de Mondino dei Luzzi si tiparit in 1478, ;a
Pavia
 cel care a revolutionat insa cunostiintele anatomice a fost Andreas Vesaluis 1514-1564
care a scris “De humani corporis fabrica”, aparuta in 1543 la Basel
 studiul anatomiei a permis cunoasterea unor organe si au fost infirmate unele conceptii
anterioare
 exemple
o canonul medicinei din vremea dinastiei Han – 200 i. d. Ch se considera ca inima
este principiul care stapineste corpul, iar singele este lichidul care circula in circuit inchis
o in medicina greaca Empedocle sustinea ca inima raspindeste aerul
o cel care a descris cirsulatia singelui a fost Wiliam Harvey 1578-1657 in cartea sa
“Cercetarea anatomica despre miscarea inimii si a singelui la animale” publicata la Frankfurt
in 1628
o Marcelo Malpighi 1628 -1694 a descris circulatia prin vasele capilare
 dupa cunoasterea anatomiei corpului uman, fiziologia a descoprit mecanismul sau de
functionare
 pe aceasta baza se continua studierea bolilor
 Giovani Batista Morgagni 1682-1771 autor al lucrarii ” Despre sediile si cauzele bolilor
studiate cu ajutorul anatomiei”
 Jhon Hunter 1718-1783 descrie anevrismul arterio-venos si introduce ligatura arterei
deasupra anevrismului
 In secolul al XIX se cunoste deja destul de bine anatomia , dar efectuarea unor practici
chirurgicale erau greu de efectuat in lipsa anesteziei
 Primul care foloseste aplicarea eterului pe tegumente pentru extirparea fara dureri a
unor mici tumorete este un medic din statul Giorgia
 Charls Thomas Jakson 1805-1880 perfectioneaza tehnica narcozei cu eter
 In 1846 dentistul american William Thomas Green Morton a efectuat o extractie
dentara fara dureri
 Anul 1846 este considerat un an de rascruce in chirurgia modernaJames Young
Simpson 1811-1870 introduce in chirurgie si obtetrica cloroformul ca anestezic general
 Ia 1847 Ignac Fulop Semmelweis a introdus spalerea pe miini a moaselor si medicilor
inainte de a intra in sala, reducind astfel mult morbiditatea
 1822-1895 Louis Pasteur a descoperit microbii
 1827-1912 Lister a introdus metoda antisepsiei si asepsia
 Descoperirea microscopului a permis constatarea ca exista unele vietuitoare care nu se
vad cu ochiul liber, ducind la legatura dintre boala si agentul patogen care o provoaca
 In anul 1873 chirurgul Alphonse Guerin a intridus pansamentul cu vata pentru a opri
patrunderea microbilor veniti din afara plagii
 Ioseph Lister introduce metoda antiseptica cu acid fenic, care este inlocuita de scoala
germana cu asepsia, constind din sterilizarea pielii bolnavului prin spalare si badijonare cu
lcool sai tinctura de iod si sterilizarea materialelor folosite in chirurgie
 Dupa 1880 asepsia e folosita in toate spitalele
 La sfirsitul secolului al XVIII-lea apare prima metoda stiintifica de vaccinare impotriva
variolei
 In tara noastra , vaccinarea antivariolica a fost aplicata in anul 1800 la Bucuresti de dr.
C Caras
 In anul 1895 , ia fiinta un Institut de vaccin animal, in cadrul Scolii de medicina
veterinara din Bucuresti, iar in 1821 acesta devine Institutul Pasteur
 In anul 1967 OMS lanseaza un program de eradicare a variolei
 Dezvoltarea fizicii de la sfirsitul secolului trecut duce la aparitia radiologiei ca disciplina
medicala
 In anul 1895 Wilhelm Konrad Roentgen descopera radiatiile cei poarta numele
 In 1898 sotii Marie si Pierre Curie izoleaza radiumul si poloniul, primii radioizotopi
naturali
 Descoperirea lui Roentgen pune astfel bazele diagnosticului radiologic, iar dupa citiva
ani radioterapia si curiterapia devin mijloace terapeutice medicale
 Din 1899 laboratorul de pe linga Clinica de chirurgie a spitalului Coltea este condus de
dr. Dimitrie Gerota , care preda si cursul de radiografie si radioscopie punind bazele
invatamintului radiologic la Bucuresti
 Concomitent cu medicii se pregatesc si asistenti de radiologie ca profil distinct

SCOLI SI FONDATORI IN MEDICINA ROMANEASCA

 istoria profesiei asistentelor medicale din tara noastra, a etapelor de dezvoltare spre
sfirsitul sec. xix-xx, nu poate fi inteleasa pe deplin fara cunoasterea unor personalitati ale
medicinei romanesti care au pus bazele invatamintului medical
 de numele si activitatea lor este legata si dezvoltarea invatamintului pentru personalul
mediu sanitar, inii fiind direct implicati in conceperea programelor si conducerea acestor scoli
 Victor Babes 1854-1926
o Considerat corinfeu al microbiologiei si morfopatologiei mondiale
o A publicat peste 1300 de lucrari
o A publicat primul tratat de bacteriologie din lume
o Stabileste principiul antibiozei si antibiogramei, seroterapia in 1889 – metoda
romaneasca de tratament antirabic
o A militat pentru formarea agentilor sanitari
o In 1895 – prepararea serului antidifteric
 Ion Cantacuzino 1863-1934
o Se numara printre intemeietorii scolii romanesti de microbiologie si medicina
experimentala
o Intre problemele stiintifice carora si-a inchinat viata se numara – holera,
scarlatina, tuberculoza si lepra, imunitatea la vertebrate si nevertebrate
o In 1904 pune bazele unui laborator unde se fabrica serul antistreptococic
o In 1905 se prepara serul antidizinteric
o Intre 1910-1913 se prepara vaccinul contra febrei tifoide si holerei asiatice
o In 1916 se prepara vaccinul antidifteric
o In 1920 se prepara serul antimeningococic si antigangrenos
o Prin Legea din 4 aprilie 1921 micul laborator ajunge Institutul Cantacuzino,
baza de invatamint, de specializari unde se prepara sute de varietati de seruri si vaccinuri
o Organizeaza societati si sanatorii pentru combaterea tuberculozei, campanii
antiholerice si antitifice
 Mihai Ciuca 1871-1956
o Intre 1907-1914 aprofundeaza imunologia scarlatinei si studiul holerei
o In 1922 este profesor de igiena la Facultatea de Medicina din Iasi unde prin
masuri organizatorice , contrbuie la formarea de cadre pentru nevoile clinice si de laborator
o Intemeiaza scolala de medicina preventiva
 Gheorghe Marinescu 1863 1938
o Creatorul scolii romanesti de neurologie, prin studierea celulei nervoase
o A studiat fiziopatologia epilepsiei, isteriei, tabesului si paraliziei generale
o Este primul care foloseste pelicula cinematografica pentru inregistarea unor
experimente de specialitate
o A militat pentru imbunatatirea sanatatii publice
o A acordat pretuire personalului de ingrijire
o In 1950 are loc inaugurarea Institutului de Virusologie care ii poarta numele, al
doilea din lume dupa cel de la Moscova
 Endocrinologia
o Stiinta a secretiilor interne
o Abia in 1901 incepe sa se dezvolte
 C. I. Parhon
o Neuropsihiatru
o In 1909 sub forma unui tratat Secretiile interne , acesta lucrare marcheaza
actul de nastere al endocrinologiei ca stiinta
o In 1910 publica o lucrare cu opinii originale privind raporturile intre
endocrinologie si psihiatrie
o In 1934 ia nastere prima catedra de endocrinologie din lume, avindu-l ca
profesor pe C.I.Parhon la Bucuresti
o In 1946 se infiinteaza Institutul de Endocrinologie care-i poarta numele
devenind o puternica scoala
 Nicolae Paulescu
o In 1897 isi ia doctoratul in medicina la Universitate din Paris cu teza despre
structura functionala a splinei
o Peste 2 ani devine doctor in fiziologie
o In 1901 doctor in chimie
o Titular al catedrei de fiziologie normala si patologica
o Se inscrie printre deschizatorii de drumiri in endocrinilogia romaneasca
o Este descoperitorul pancreinei, al insulinei
o Ultimele sale cercetari se refera la localizarea instinctelor pe scoarta lobilor
frontali ai creierului
 Scoala romaneasca de chirurgie
o In 1854 dr. N Turnescu este numit in postul de chirurg la Spitalul Coltea
o Rolul si prestigiul chirurgiei incep sa se afirme prin folosirea metodelor noi de
investigatie si laborator
o Cele trei descoperiri epocale ale sec. XIX –lea – hemostaza, anestezia si asepsia –
permit efectuarea unor operatii tot mai complexe si eficiente
o In 1859 se organizeaza 2 mari spitale Coltea si Brincovenesc cu cite 2 sectii
distincte una medicala si alta chirurgo-medicala
o In 1869 se infiinteaza Facultatea de Medicina
o Prof. N. Turnescu este socotit unul din intemeietorii chirurgiei stiitifice din tara
noastra prin adoptarea metodelot antiseptice , aplicarea narcozei, a noilor precedee de
anestezie locala, la scurt timp de la descoperirea lor
 Dr. Constatin Dumitrescu Severineanu 1840-1930
o Al doilea intemeiator al chirurgiei stiintifice
o A generalizat aplicarii antisepsiei
o A introducerea marii chirurgii prin aplicarea primelor laparatomii,
ovarorectomii, splenectomii
o A condus catedra de clinica chirurgicala
o S-a preocupat de organizarea invatamintului pentru surori
o La 24 aprilie 1879 ia fiinta prima scoala de surori de caritate din Bucuresti
cunoscuta sub numele de Institutul Surorilor de Caritate Regina Elizabeta
 Gheorghe Asachi 1855-1899
o Alt reprezentant al chirurgiei romanesti
o Este profesor si director al primului Institut de chirurgie din tara
o Introduce folosirea manusilor de ata si de cauciuc, si a mastii
o Impima reguli severe de antisepsie
 Prof. Thoma Ionescu
o Unul din cele mai stralucite personalitati ale chirurgiei romanesti
o Studiaza medicina si dreptul la Paris
o Ia concursul pentru postul de prorector al Facultatii de Medicina din Paris
o Metodele sale operatorii au fost insotite de perfectionarea tehnicii prin inovarea
unor instrumente folosite si azi in chirurgia mare abdominala
o A fost primul care a precizat situatia topografica exacta a stomacului si
duodenului
 Scoala romaneasca de pediatrie si reprezentantii sai
o Printre primele institutii sociale sub forma de azile scolicare au fost infiintate in
tara noastra sunt cunoscute azilul “Domnita Balasa” pentru baieti si cel de la biserica Tuturor
Sfintiilor pentru fete, care erau intretinute din cutia milei
o La Iasi in cadrul complexului Institutului Gregorian se organizeaza in 1852 si
un azil pentru copii abandonati
o Dr. Carol Davila in 1861 a deschis azilul de fete “Elena Doamna” si pentru baieti
pe strada Coltea
o In 1897 Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din tara noastrapune
bazele “Societatii Materna” la Bucuresti, destinata ocrotirii copiilor saraci
o Din initiativa Ecaterinei Cantacuzino ia fiinta Leaganul Sfinta Ecaterina , in
acelasi an, iar in 1921 a functionat si prima clinica de puericultura din Bucuresti
o Pina la instruirea unei asistente pediatrice de specialitate, au existat numeroase
preocupari avind drept scop protectia gravidelor si a copiilor
o 1870 Societatea Nadejdea in judetul Tulcea
o 1894 Societatea de ajutor a comunitatii izraeline
o 1907 Societatea lauzelor din judetul Tulcea
o Tot in aceea perioda s-a dezvoltat invatamintul in legatura cu asistenta de
urgenta, educatie sanitara in scoli, chiar invatatorii fiind instruiti si in legatura cu
administrarea medicamentelor dupa indicatia medicului
o Prima clinica pentru bolile de copii fiinteaza la Bucuresti din anul 1864
o In 1901 se fiinteaza la Cluj Facultatea de Pediatrie, iar dupa unire prof. Dr. Titu
Gane ocupa prima catedra de pediatrie in cadrul aceleiasi institutii
o Clinica infantila cuprindea : ambulator, bucatarie dietetica, laborator biochimic
si bacteriologic, un serviciu social si curs de infirmiere precum si o sectie speciala pentru
practica surorilor de ocrotire
o Tot aici au fost pregatite si moasele in privinta fiziopatologiei nou-nascutului
o In perioada interbelica se pun bazele unui invatamint pediatric si al unor
masuri legislative si organizatorice, care au ca prim obiectiv ocrotirea mamei si copilului
 Medicina interna
o Constituie punctul de plecare al multor alte discipline ca neurologia, psihiatria,
ftiziologia, endocrinilogia, bolile contagioase
o Este legata de cadrul organizatoric al invatamintului medical concepit de Carol
Davila
o 1859 primul serviciu de medicina interna la Spitalul Coltea
o Prof. Al. Marcovici instituie pentru prima data
 Termometrizarea ca mijloc de investigare
 Metoda examinarii sistemice a bolnavului
 Aplicarea tratamentului individualizat, prin examinarea atenta a
simptomelor bolii si stabilirea diagnosticului individual
 Prof. Nanu Muscel 1862-1938 care amplifica activitatea de laborator,
insistind ca medicul trebuie sa fie intii clinician si apoi om de laborator
 Educatia pentru sanatate, traditii si preocupari
o Raspindirea unor cunostiinte si practici in legatura cu prevenirea imbolnavirilor
si ingrijirea sanatatii se regaseste sub forma de descintece, sfaturi si indemnuri
o Secolul XVIII denumit secolul luminilor avea sa aduca in prim plan cotributia
multor slujitori a lui Esculap la actul de educatie si culturalizare a poporului roman
 Pavel Vasici
o Editeaza prima publicatie periodica ”Igiena si scala”
 Constantin Varnav
o Publica in 1844 – propovaduitorul sanatatii si al economiei
 Conceptii si orientari ale educatiei sanitare contemporane
o Prin atragerea populatiei pentru apararea si pastrarea propiei sale sanatati cum
defineste OMS acest domeniu de activitate, educatia sanitara este u domeniu cu raspunderi tot
mai largi
o Din 1978 OMS a elaborat o declaratie prin care se stabilesc cele 8 elemente
esentiale
 O educatie privind problemele de sanatate, metodele de prevenire
 Promovarea conditiilor de alimentatie si nutritie
 Aprovizionarea cu apa potabila
 Ocrotirea mamei si copilului, inclusiv planificarea familiala
 Vaccinarea impotriva bolilor infecto – contagioase
 Prevenirea si controlul epidemiilor locale
 Tratamentul bolilor curente
 Asigurarea cu elementele esentiale
 Medicina sociala. Traditii si perspective
o Descoperirea factorilor fizici, chimici si biologici din mediul de munca si de viata,
ca origine a bolilor , a dus la dezvoltarea igienei, microbiologiei si epidemiologiei
o Starea de sanatate a individului a fost legata tot mai mult de ideea bunastarii
colective, a progresului social – economic al intregii colectivitati
o In 1912 – prima catedra de igiena sociala la Berlin
 Medicina omului sanatos
o Ca disciplina medicala aparte
o P. Delore isi motiveaza atitudinea si conceptiile in confruntare cu medicina
curativa, care are in centrul preocuparilor boala si bolnavul si insista pe necesitatea studierii
omului in toata complexitatea sa
o Medicina omului sanatos cuprinde importante domenii, care se refera indeosebi
la cresterea si formarea nolor generatii prin insusirea deprinderilor alimentare, ale muncii,
erosului, intemeierii si bunei functionari a familiei, ale pregatirii si vietuirii la virsta a treia
o Herodot preciza ca “toate bolile care le vin oamenilor din hrana cu care se
nutresc
o OMS sustine ca o buna sanatate nu depinde numai de spitale, medici si
medicamente, ci inainte de toate , de calitatea vietii
 Medicina comunitara
o In 1977 si-a definit domeniul de activitate, cind la Alma Ata, statele membre ale
OMS si-au propus ca obiectiv “Sanatate pentru toti in anul 2000”, pentru ca toti locuitorii
lumii sa ajunga la un nivel de sanatate care sa le permita o viata productiva din punct de
vedere social si economic
o Medicina sociala se refera la o cuprindere mai larga din punct de vedere
geografic, social si cultural, punind in prim plan nevoile comunitatii
o Sanatatea publica in care rolul de actiune si decizie revine exclusiv
profesionistilor sistemului sanitar, este un termen general, care cuprinde organismele oficiale
abilitate in a organiza , supraveghea si controla starea de sanatate a populatiei si a mediului
inconjurator pe un anumit teritoriu
o Medicina comunitara reprezinta o reala participare la apararea si ameliorarea
sanatatii, pe baza cunoasterii nevoilor, prioritatiilor, a aplicarii, gestionarii si evaluarii
activitatiilor
o Conceptul legat de ideea “Sanatate pentru toti” asistentele medicale (nursele)
sunt in cautarea propiei lor identitati, a modalitatilor de implicare in realizarea celor 38 de
obiective ale Biroului Regional al OMS, referitoare la cele 4 domenii
 Programarea unor moduri de viata sanatoasa
 Reducerea factorilor de risc pentru sanatate din mediul inconjurator
 Reorientarea sistemelor de ingrijire practicate de asistentele medicale
 Mobilizarea mijloacelor politice, tehnice, a insrtumentelor de gestionare,
a resurselor umane, a cercetarii

PERSONALITATI IN DEZVOLTAREA NURSINGULUI

Florence Nightigale1820 -1910

 este cea care a fundamentat convingerea ca fara armata personalului sanitar de
ingrijire a bolnavului , bine formata si organizata, lupta pentru sanatate , pe timp de pace sau
de razboi , nu poate fi cistigata
 judecarea problemelor de sanatate , a tacticii si strategiei care trebuie adoptata in orice
parte a lumii s-ar petrece include obligatoriu formarea si folosirea cadrelor sanitare medii
 de la Florence Nightigale asistam
o la tendinte si eforturi de profesionalizare, de gasire a unui loc stabil in ierarhia
slujitorilor sanatatii,
o de definirea rolului care sa fie acordat cu titlu si cadru juridic
 statutul socio-profesional al asistentei medicale se bazeaza tot mai mult pe existenta
uunei structuri bine definite, cu un loc stabilin statutele de functiuni
 exista o fundatie care-i poarta numele, o insigna pentru merita deosebite pe plan
international si o statuie in centrul Londrei
 s-a nascut la 12 mai 1829 la Florenta
 la 30 de ani isi afirma convingerea ca sensul vietii ei era sa faca ceva folositor pentru
oamenii care au nevoie de ajutor
 numai cu energia, perseverenta, priceperea si tactul care a caracterizat-o a putut
invinge o mentalitate greu de zdruncinat
 vizitarea unor spitale , pregatirea si stagiul de la scoala de surori din Paris si a scolii din
Kaisenwenth , dar mai ales conducerea si organizarea activitatii de la Spitalul militar din
Crimeea i-au imprimat acele trasaturi despre rolul sorei in ingrijirea bolnavilor
 a scris enorm
 in 1859 a fost editat volumul “Notes of Nursing”
 a spus “a ingriji un bolnav inseamna sa faci totul ca bolnavul sa sufere numai din
cauza bolii sale, si nu de frif sau caldura, din cauza pozitiei incommode, pentru ca nu i sa dat
sa bea sau pentru ca nu avut scaun”
 doamna cu lampa cum au denumit-o soldatii de la spitalul din Scutari, in timpul
controlului sau de noapte , confidenta acestora cind le citea scrisorile sau ii sfatuia sa trimita
solda famililor lor, in loc sa piarda la jocuri de carti sau pe bautura, ne-a dat o mare lectie
despre rolul si atitudinea sorei in creearea confortului fizic si psihic al bolnavului
 ramine un model pentru sora de azi
 stia sa refuze compromisurile si sa nu abdice de la cerintele si existentele profesiei
 pune bazele primei scoli laice din lume la Londra
 12 mai ziua de nastere este sarbatorita in lume ca zi internationala a asistentelor
medicale
Edith Cawell 1866 – 1915
 puternica personalitate, ramasa model prin munca sa de ingrijire a bolnavilor
 in 1907 este solicitata sa accepte conducerea Scolii belgiene de infirmiere diplomate
dupa modelul Nightingale
 in timpul primului razboi mondial este chemata in spatele frontului
 dupa vindecarea ranitilor prizonieri de razboi, ea ajutata de colaboratori apropiati, ii
trece in Oanda sau in Anglia
 multi dintre cei salvati i-au trimis scrisori de recunostiinta, care au fost folosite ca acte
de acuzare in procesul de tradare
 a fost condamnata la moarte si executata la 12 octombrie 1915 pentru ...... crima de a fi
comis cel mai inalt act de curaj si omenie – ingrijirea ranitilor prizonieri si salvarea lor

Virginia Henderson
 s-a nascut la 30 noiembrie 1897 la Kansas Citi, Statul Virginia din SUA
 a studiat nursingul
 in 1948 a inceput sa scrie , dupa o vsta experienta i ingrijirea bolnavului „Principiile
fundamentale ale ingrijirii bolnavului”
 in 1899 a fost infiintat Consiliul International al Asistentilor Medicali ea si-a propus sa
ajute ca ingrijirile acordate bolnavilor sa fie la cel mai inalt nivel posibil, prin formarea
personalului, educatie si o legislatie corespunzatoare
 asistenta medicala cu o bogata experienta practica