Sunteți pe pagina 1din 30

Curs

PATOLOGIA METABOLICA
SL Dr Emilia Rusu

Factorii care pot fi schimbați pentru


o viață lungă și sănătoasă

Mama Tata Stilul de viață

1
Factorii modificabili
 Scăderea:  Creșterea
 Grăsimilor totale  Activității fizice
 Grăsimi saturate  Vegetale
(C14,C16)  Fructe, legume
 Acizi trans  Fibre
 CH rafinați  Acizi grași  - 3
 Zahăr (EPA+DHA)
 Sodiu/sare  Fier/iod/zinc
 Mezeluri  Folați

Dislipidemia

NCEP ATP III - recomandări nutriționale

AGS  7% din totalul kcal

PUFA Peste 10% din totalul kcal

MUFA Peste 20% din totalul kcal

Aport total de grăsimi 25%–35%


Carbohidrați 50%–60%

Fibre 20–30 g/zi

Proteine ~15%

Colesterol  200 mg/zi


Calorii Menținerea unei diete echilibrate,
menținerea unei greutăți N

2
 Fibrele solubile din dietă   LDL-C 1% până 10%
(2–8 g/zi) (ovăz, fructe și
vegetale)

 Proteine din soia (20–30


g/zi)   LDL-C 5% până 7%

 Stanoli (1.5–4 g/zi)   LDL-C 10% până 15%


(inhibă absorbția
colesterolului)

 Ulei de pește (3–9   Triglicerides 25% până 35%


g/zi)(acizi grași n-3)

Jones PJ. Curr Atheroscler Rep. 1999;1:230-235.


Lichtenstein AH. Curr Atheroscler Rep. 1999;1:210-214.
Rambjor GS et al. Lipids. 1996;31:S45-S 49.
Ripsin CM et al. JAMA. 1992;267:3317-3325

Efectele factorilor alimentari asupra fracţiunilor lipidice

Factor alimentar LDL-colesterol HDL-colesterol Trigliceride

Grăsimi saturate   -

Grăsimi ↓ - ↓
mononesaturate

Grăsimi ↓ - ↓
polinesaturate*

Acizi graşi nesaturaţi -   -


izomeri trans

Colesterol   -

Alcool peste 30g/zi -  

Fibre alimentare ↓ - -

Glucide ↓ ↓ 

Cafea turcească  - -

Clasificarea Frederickson
Fenotip Lp cu nivel Colesterol Trigliceride Aterogenitate
plasmatic plasmatic plasmatice
crescut

I chilomicroni Normal/  nedeterminată

IIa LDL  N +++

IIb LDL, VLDL   +++

III IDL   +++

IV VLDL N/   +

V VLDL, /    +
chilomcroni

3
Tipul I (hiperchilomicronemie)

 Scopul prescrierii
- Scăderea lipidelor sanghine
- Prevenirea apariţiei complicaţiilor
 Caracteristicile dietei
- NORMO sau HIPOCALORIC ( în obezitate)
- NORMOPROTIDIC
- NORMOGLUCIDIC (în obezitate se va limita aportul de
glucide)
- HIPOLIPIDIC (cantitativ poate fi normolipidic în cazul
folosirii trigliceridelor cu lanţ mediu din punct de vedere
cantitativ dacă sunt tolerate eventual la copii)

Alimente permise
 Lactate - lapte degresat, iaurt
degresat, brânză de vaci slabă
 Carne şi produse - carne slabă de vacă,
viţel, iepure, căprioară, peşte slab: şalău,
lin, lipan, lostriţă, biban, (se pregătesc
fierte în apă, înăbuşite, la grătar, rasol)

Oul
• Se permite albuşul sub diverse
forme: fiert, spume, sufleuri,
bezele, zdrenţe la supă.

• Se pot permite 1-2 gălbenuşuri pe


săptămână, înlocuind carnea în
cantitate echivalentă d.p.d.v.al
conţinutului în lipide

4
Cereale şi produse cerealiere
 pâinea intermediară sau integrală (200-
250g/zi) rece, veche de o zi
 pâine de secară
 fulgi de cereale integrale
 fulgi de ovăz
 făina pentru legarea sosurilor

Legume
 cartofii (fierţi, copţi, piureuri)
 morcovii
 conopida
 sparanghelul
 lăptucile, spanacul, loboda, păpădia, ştevia,
andivele
 ardeii graşi
 fasolea verde , mazărea verde
 roşiile, castraveţi, vinete, dovlecei
 varza acră
Se vor prepara ca salate, piureuri, fierte

Fructe

 Sucuri proaspete
 Salate
 Coapte
 Piureuri
 Compoturi
 Migdalele, nucile, alunele, arahidele

CU EXCEPŢIA: curmalele, smochinele

5
Dulciuri

 budinci (fără smântână)


 tarte cu fructe
 bezele
 spume de albuş
 orez cu lapte degresat
 gelatine cu brânză de vaci slabă sau cu fructe
 spumă de griş
 creme de amidon fără ou

Grăsimi

 max. 1-2 linguriţe ca uleiuri vegetale în


completarea raţiei de lipide permisă (la
salate crude)

 în cazul utilizării trigliceridelor cu lanţ


mediu se poate utiliza o cantitate mai
mare, dacă bolnavul le suportă

Băuturi
 apele minerale
 ceaiurile
 sucuri de fructe şi legume (cele premise)
 mustul

6
Condimente
 Condimentele aromatele: mărar,
pătrunjel, leuştean, tarhon, dafin
nucşoară, cimbru, chimen, piper, boia,
muştar, oţet, vanilie, scorţişoară, ceapă,
etc.

Supe
 bulion degresat de carne sau de peşte
slab la care se poate adăuga puţin orez
bine fiert
 supele crème de legume
 supe limpezi de legume
 borş de perisoare

Sosuri
 Permise numai cele preparate dietetic,
fără grăsime (se pot lega cu puţină făină)

7
Alimente interzise (1)
 laptele integral, brânza grasă
 cărnurile grase, de orice fel, mezelurile,
viscerele, afumăturile, conservele, peştele gras
 Pâinea albă, porumbul, meiul, pastele făinoase
preparate cu ou
 legume: fasolea uscată, mazărea uscată, lintea,
ţelina, varza de Bruxelles, ridichile, ciupercile,
guliile (care produc meteorism)

Alimente interzise (2)

 cremele,
 îngheţatele
 feuilletage-urile
 prăjiturile cu migdale, nuci, alune (Nuga,
Marzipan)
 ciocolata
 dulciurile concentrate
 prăjiturile preparate cu grăsime

Alimente interzise (3)

 toate grăsimile animale şi cele modificate


prin încălzire
 băuturi alcoolice sub orice formă
 ceaiul de mentă

8
Alimete interzise (4)
 supele cu rântaş
 supele de carne grasă sau de peşte gras
 toate supele sau ciorbele ce conţin adaosuri
prăjite
 conservele de supe
 toate sosurile preparate cu rântaş, grăsime de
orice fel
 maionezele

Orarul meselor

 5 – 6 pe zi
 carnea şi legumele vor fi repartizate la
cel puţin două mese
 pâinea se va repartiza la toate mesele

Tipul II (hipercolesterolemia familială)


 Scopul dietei
- Scăderea colesterolului
- Prevenirea apariţiei complicaţiilor
 Caracteristicile dietei
- NORMO SAU HIPOCALORIC (în obezitate)
- NORMOPROTIDIC
- NORMO sau HIPOGLUCIDIC (în cazul creşterii concomitente şi a
pre-beta-lipoproteinelor se vor limita glucidele din dietă)
- HIPOLIPIDIC (raţia lipidică variază în funcţie de toleranţa
individului (poate fi crescută către valorile normale în cazul
utilizării uleiurilor bogate în acizi graşi polinesaturaţi)
- HIPOCOLESTEROLEMIANT (aportul de colesterol prin alimente
se va reduce 150 mg/zi)

9
Alimente interzize (1)
 lactate integrale, brânzeturile grase
 cărnurile grase, mezelurile, viscerele de orice
fel, conservele, peştele gras
 gălbenuşurile sub orice formă
 porumbul, meiul, pastele făinoase preparate cu
ou
 leguminoasele uscate, ţelina, varza de
Bruxelles, ridichile, ciupercile, guliile
 curmalele, smochinele, migdalele, nucile,
alunele, arahidele

Alimente interzise (2)


 toate preparatele cu ou, cremele cu unt,
îngheţatele, frişcă, feuilletage-uri, prăjiturile
preparate cu fructe oleaginoase, ciocolata,
dulciurile concentrate
 untul, margarina, seul, slănina, untura ş.a. şi în
general toate grăsimile bogate în acizi graşi
saturaţi
 băuturi alcoolice sub orice formă
 rântaşurile de orice fel, maionezele

Tipul III (broad-beta-


lipoproteinemia)
 Scop
- Normalizarea anomaliilor lipidice sangvine
- Prevenirea apariţiei complicaţiilor
 Caracteristicile dietei
- NORMOCALORIC sau HIPOCALORIC (în obezitate)
- NORMOPROTEIC
- HIPOLIPIDIC
- NORMO sau HIPOGLUCIDIC
- HIPOCOLESTEROLEMIANT

10
Alimente permise
 1-2 gălbenuşuri pe săptămână în
preparate, înlocuind cantitatea
echivalentă în lipide din carne
 dulciurile preparate cu albuş sau fructe,
papanaşi fierţi, budinci, de fructe, orez
cu lapte , spumă de griş, chisel de
fructe, gelatine

Tipul IV (hipertrigliceridemia
endogenă)
 Scop
- Scăderea lipidelor sangvine
- Prevenirea apariţiei complicaţiilor
 Caracteristicile dietei
- NORNO sau HIPOCALORIC (în obezitate)
- NORMOPROTIDIC
- NORMOLIPIDIC
- HIPOGLUCIDIC

Alimente permise (1)

 laptele sub diverse forme ( proaspăt, iaurt,


bătut), brânzeturi (de vaci, telemea, caş, ş,a.)
 carnea de vacă, viţel, pasăre, vânat, peştele de
diverse specii (preparat fiert, înăbuşit, fript,
rasol etc.)
 oul proaspăt, fiert, sau în preparate dietetice
 pâinea se va da în cantitate limitată (în funcţie
de cantitatea de glucide premisă)
intermediară, veche de o zi

11
Alimente permise (2)
 Făinoasele se vor da în completarea raţiei de
glucide premise, dar limitat
 Legumele cu 5% glucide: conopida,
sparanghelul, lăptucile, spanacul, păpădia,
ştevia, andivele, ardeii graşi, vinetele, dovleceii,
bamele, castraveţii, fasolea verde, roşiile
 Fructele permise în cantitate limitată, în funcţie
de cantitatea de totală de glucide: pepenele
verde, coacăzele, portocalele, grapefruit-urile ,
mandarine, lămâile, afinele, merele, cireşele
timpurii

Alimente permise (3)

 dulciuri preparate cu ou , cu fructele premise


(spume, gelatine, îngheţată) preparate fără
zahăr (cu zaharină)
 apele minerale,ceaiuri (cu zaharină), sucuri de
fructe şi legume permise
 supe - bulion de carne, de peşte, supe de
legume premise, ciorbe de diferite legume
premise, borş cu perişoare
 sosuri - numai cele preparate dietetic (fără
făină şi fără grăsime prăjită sau ceapă
prăjită)

Alimente interzise (1)

 legumele cu conţinut glucidic ridicat: morcovii,


cartofii, ceapa, prazul, sfecla, ţelina, varza de
Bruxelles,
 leguminoasele uscate, hreanul
 vor putea fi permise numai în cantitate limitată,
în completarea raţiei de glucide admisă
 strugurii, prunele, bananele, curmalele,
smochinele, perele pergamute

12
Alimente interzise (2)

 toate dulciurile concentrate sub orice


formă , dulceţurile, prăjiturile, torturile
 băuturile alcoolice

Tipul V (hipertrigliceridemia
mixtă)
 Scop
- Scăderea lipidelor sangvine
- Prevenirea apariţiei complicaţiilor
 Caracteristicile dietei
- HIPOCALORIC (mai ales în caz de obezitate)
- NORMOPROTEIC
- HIPOGLUCIDIC
- HIPOLIPIDIC

În acest tip de dislipidemie


intervenţia dietetică este redusă

13
Conţinutul în lipide pentru diferite
produse alimentare (1)

PRODUS Total AGS AGM AGP COLESTEROL


grăsimi (mg)
Carne vită 6% grăsimi 6,4 2,81 2,77 0,37 65,9
Carne vită 30% grăsimi 32 13,3 15,67 1,33 94
Miel 6-10,9% 8,05 2,69 3,39 0,55 84
Miel 34-39% 36 16,8 14,68 2,1 98
Viţel 6% 6,7 2,97 2,87 0,47 99
Pui, curcan, găină (fără 3,87 1,15 1,05 0,92 89
pieliţă)
Raţă fară piele 11,94 4,37 4,02 1,94 92,5
Porc 22,5-27,4% 23,48 8,38 11,03 2,51 67

Conţinutul în lipide pentru diferite produse


alimentare (2)

PRODUS Total AGS AGM AGP COLESTEROL


grăsimi (mg)
Peşte cu 2,9% grăsimi 0,9 0,16 0,09 0,34 60
Peşte cu 3-6,9% grăsimi 4,5 1,03 1,51 1,48 80
Peşte cu 11-14,9% grăsimi 13 3,22 4,98 3,31 80

Heringi conservaţi, afumaţi 13,6 4,24 4,74 3,09 97


Somon conservat 8,20 2,03 3,14 2,09 35
Ton în ulei 12 1,88 4,98 4,47 26
Sardine conservate 11,1 2,82 2,67 4 100
Creveţi 2,4 0,36 0,51 0,77 150
Homar 3,4 0,4 0,65 1,25 150
Caviar 15 4,19 4,71 5,37 300

Conţinutul în lipide pentru diferite produse


alimentare (3)

PRODUS Total AGS AGM AGP COLESTEROL


grăsimi (mg)

Lapte 1% grăsime 1,06 0,66 0,31 0,04 4


Lapte 2% grăsime 1,92 1,2 0,56 0,07 8
Lapte 3,4-4% grăsime 3,34 2,08 0,96, 0,12 14
Iaurt cu 1-2% grăsime 1,55 1 0,43 0,04 6
Iaurt din lapte integral 3,4 2,2 0,93 0,1 13,2
Smântână cu 10-12% 11,5 7,16 3,32 0,43 37
grăsime

Smântână cu 20% grăsime 19,31 12,02 5,58 0,72 66


Brânză de vaci slabă 1,93 1,22 0,55 0,06 8
Brânză cu 20 % grăsime 31,75 19,65 9,11 1,17 81

14
Conţinutul în lipide pentru diferite
produse alimentare (4)

PRODUS Total AGS AGM AGP COLESTEROL


grăsimi (mg)
Ulei de floarea soarelui 100 10,30 19,5 65,7 0
Ulei de măsline 100 13,5 73,7 8,4 0
Ulei de arahide 100 16,9 46,2 32 0
Ulei de palmier 100 49,3 37 36,6 0
Unt 81,11 50,49 23,4 3,01 219
3
Untură 100 39,6 45,1 11,77 95
Maioneză cu 79% grăsime 79,4 11,8 22,7 41,3 57,1

Conţinutul în lipide pentru diferite


produse alimentare (5)

PRODUS Total AGS AGM AGP COLESTEROL


grăsimi (mg)

Avocado 15,32 2,44 9,61 1,95 0

Nucă de cocos 33,49 29,7 1,42 0,37 0

Boabe de soia 5,7 0,86 1,31 3,28 0

Mazăre boabe 2,3 0,24 0,5 1,05 0

Măsline 13,8 1,96 10,16 1,24 0

Migdale 56,53 5,36 36,71 11,8 0

Arahide 49,19 6,85 24,49 15,6 0

Nuci 61,87 5,59 14,17 39,1 0

Tratament medicamentos
Clasa Mecanism de acţiune LDL HDL TG

1. Inhibitori de ­ Inhibă HMG-CoA reductaza


  
HMG-CoA ­ Scad sinteza VLDL
reductază- ­ Cresc nr rec LDL 25--
25 3-15% 5-35%
statine 60%
2. Fibraţi - Stimulează activitatea LPL
  
- Scad sinteza VLDL
- Cresc catabolismul VLDL, IDL, LDL 10- 10-25% 20-
20-
- Cresc sinteza de HDL2 31% 70%
- Scad hiperlipemia postprandială

3. Rezine - Scad reabsorbţia acizilor biluari   


- Cresc conversia colesterolului hepatic în
acizi biliari 15- 3-6% 10-
- Cresc nr. rec. LDL
30% 18%
4. Acidul - Inhibă lipoliza adipocitară   
nicotinic - Scad sinteza VLDL
(acipimox) - Scad catabolismul HDL 20- 25--50%
25 20-
- Scad LP (a) 25% 50%

15
Indicaţiile tratamentului
hipolipemiant

Tipul de Prima Alternative


dislipidemie alegere
Hipercolesterolemia Statine Rezine, acid
nicotinic, fibraţi

Hipertrigliceridemia Fibraţi Acid nicotinic

Hiperlipemia mixtă Fibraţi,


statine

Terapia combinată în
dislipidemii
 Statine plus Fibrat
 Statine plus Acid nicotinic
 Ezetimib plus Statine
 Statine plus Rezine
 Fibraţi plus Acid nicotinic
 Statine plus Rezine plus Acid nicotinic

Calorii Zaharuri adăugate Zaharuri % din kcal totale


g adăugate kcal
1000 20 g* 80 kcal 8%
1200 20 g 80 kcal 6.7%
1400 20 g 80 kcal 5.7%
1600 24 g 96 kcal 6%
1800 32 g 128 kcal 7.1%
2000 40 g 160 kcal 8%
2200 48 g 192 kcal 8.7%
2400 56 g 224 kcal 9.3 %
2600 64 g 256 kcal 9.8 %
2800 72 g 288 kcal 10.2%
3000 80 g 320 kcal 10.6%
3200 112 g 448 kcal 14%

16
Modificarea stilului de viaț
viață JNC7

Reducerea TAs
Modificarea (limite)

Reducerea ponderală 5-20 mmHg/10kg

Dieta DASH 8-14 mmHg

Restrictia de sodiu 2-8 mmHg

Activitatea fizică 4-9 mmHg


Consumul moderat de 2–4 mmHg
alcool 2 porții

Treatmentul hipertensiunii - cauze

17
MNT în hipertensiunea arterială

 Managementul greutății corporale


—La peste 115% greutate ideală, exercițiu
fizic și dieta hipocalorică
- 25 kcal/kg sau 500-1000kcal/zi
 Restrictia aportului de sare
—6 g NaCl sau 2400 mg Na/zi
 Consumul moderat de alcool

Nivele de restricție ale sodiului


gg Na
Na mEq
mEq Na
Na Descriere
Descriere

4
4 174
174 Fara
Fara sare
sare adaugata
adaugata

2-3
2-3 87-130
87-130 Restrictie
Restrictie usoara/moderata
usoara/moderata

11 43
43 Restrictie
Restrictie sodica
sodica stricta
stricta

0.5
0.5 22
22 Restrictie
Restrictie sodica
sodica severa
severa

18
Electroliții serici
 Pacienții sensibili la sare răspund bine la restricția
aportului de sodiu
 În cazul pacienților care răspund bine la creșterea
aportului de potasiu în dietă
 1,1 - 3,3 g Na este sigur
 1,9 – 5,6 g K se recomandă pentru a atinge un
raport Na:K de 1
 Dacă se administrează diuretice care elimină potasiu,
creșterea aportului de potasiu în dietă este esențială.
 În cazul pacienților care răspund la creșterea calciului
(1000g/zi)—paote fi utilizat protocolul dietei DASH

Dieta DASH
 Model
—7-8 porții cereale integrale
—4-5 porții legume
—4-5 porții fructe
—2-3 porții produse lactate degresate sau semi-
degresate
—170 g (6 oz) sau mai puțină carne/pasăre/pește
—4-5 porții de nuci, fasole sau legume/saptamana
—2-3 porții de grăsimi (total kcal = 27% grăsimi)

Grupa alimenară Nr de porții Echivalentul unei porții Semnificație

Cereale 7-8 - o felie de pâine Energie și fibre


- 1 cană cereale uscate
- ½ cană orez gătit,
paste

Legume 4-5 -1 cană legume Surse de K, Ca, Mg, fibre


proaspete
-1/2 cană legume gătite
180 ml suc de legume

Fructe 4-5 -180 ml suc de fructe Surse de K, Ca, fibre


-1 fruct
-1/2 cană fructe uscate
-1/2 cană fructe
proaspete

Lactate degresate 2-3 -250 ml lapte Surse de Ca, proteine


-1 cană iaurt
-50 g brânză

Carne, pește 1-2 -100 g mușchi fără Proteine


grăsime vizibilă, grătar,
fiartă, fără piele

Grăsimi 2-3 -1linguriță ulei Energie


Dulciuri 5/saptămân 1 linguriță zahăr, Energie
ă dulceață

19
Dieta în obezitate

Principii generale

.
 Obezitatea comună generalizată este
rezultatul dezechilibrului dintre
aportul alimentar şi nevoile
organismului, presupunând un factor
exogen – abuzul alimentar şi altul
endogen – predispoziţia
constituţională

Indicaţiile scăderii ponderale (1)


 Persoane cu risc crescut
1. IMC 25-29 kg/m2 (cu dispoziţie
abdominală)
2. Talie 94-101 la bărbaţi şi 80-87cm la
femei
3. Prezenţa dislipidemiei, HTA,
DZ tip2, sindrom metabolic

20
Indicaţiile scăderii ponderale (3)
 Persoane cu risc foarte crescut
 IMC > 30 Kg/m2
 IMC 25-29 Kg/m2 şi talie peste 102
cm la bărbaţi, şi peste 88 cm la femei
 Prezenţa factorilor de risc
cardiovascular

Scăderea ponderală cu 10kg


produce (1)
 Reducerea cu > 20% a mortalităţii
generale
 Reducerea cu > 30% a mortalităţii din
diabet
 Reducerea cu >40% a mortalităţii din
cancer
 Scade TA sistolică cu 10 mmHg şi
diastolică cu 20 mmHg

Discuții
 IMC 25-29 kg/m2, dar cu distribuţia
grăsimii de tip gluteofemural
 Talie sub 80 cm pentru femei şi sub 94 cm
pentru bărbaţi
 Risc cardiovascular absent
 Greutate ciclică
 Morbiditate specială TBC, hepatită cronică,
nefropatie cronică, ulcer gastro-duodenal în
puseu dureros, neoplasm, gută

21
Principiile nutritive
 Glucide 50-65%
 Proteine 15-20%
 Lipide 25-30%
 NaCl sub 3 g/zi
 Fibre 30 g/zi

Lipidele

 Lipide saturate 7%
 Lipide mononesaturate 10%
 Lipide polinesaturate 10%
 Colesterol sub 150-300 mg/zi

Alimente interzise (1)


 Brânzeturi grase şi sărate (caşcaval,
unt, smântână, frişcă)
 Carne grasă, peşte gras
 Conserve de carne şi peşte
 Afumături
 Untură, slănină
 Fructe oleaginoase
 Băuturi îndulcite

22
Alimente interzise (2)
 Băuturi alcoolice
 Condimente (ardei iute, piper)
 Dulciuri şi produse de patiserie

Alimente permise (1)


 Legume
Fasole verde, castraveţi, roşii, ardei
gras, ridichi, varză albă, varză roşie,
urzici, ciuperci, vinete, ţelină,
conopidă, broccoli, dovlecei, bame,
spanac, ştevie

Alimente permise (2)


 Fructe
Grapefruit, lămâi, pepene verde,
pepene galben, caise timpurii, vişine,
căpşuni, fragi, mandarine, portocale,
piersici, mere, gutui

23
Alimente permise (3)
 Carne slabă şi peşte slab
 Lapte ecremat, iaurt, brânză de vaci slabă,
urdă
 Ulei vegetal 20-130 g/zi
 Pâine 100 g/zi intermediară, neagră
 Cereale, orez
 Sucuri de fructe necalorigene
 Ceai

Prescrierea dietei
 Se va face în urma discuţiei cu pacientul,
prin care se urmăreşte aderenţa lui la
tratament
 Stabilirea obiectivului scăderii ponderale pe
termen scurt (3 luni)
 Dietă hipocalorică pe toată această
perioadă
 Exerciţiu fizic
 Renunţarea la alcool şi fumat

Principiile dietei hipocalorice


 Cantitatea anumitor alimente trebuie
controlată
 Se vor evita la maxim alimentele cu
densitate calorică mare (bogate în glucide
rafinate şi lipide)
 Se va interzice consumul de alcool
 Mesele vor fi fracţionate (5-6/zi)
 Dieta trebuie să fie echilibrată nutritiv

24
Metode de diete hipocalorice
 Variante pentru minus 500 kcal
 Variante pentru minus 1000kcal
 Dieta cu 1000 kcal/zi
 Dieta cu 1200 kcal/zi
 Dieta cu 800 kcal/zi

Dieta hipocalorică 1000-1200


kcal/zi (2)
 Micul dejun
• 250 ml ceai ± lămâie
• 50 g pâine
• 10 g unt
• 50 g brânză de vaci sau 2 albuşuri de ou fierte
tari
• 50 g legume cu 5% glucide
 Gustare 1
• 150 g fructe 10% glucide

Dieta hipocalorică 1000-1200


kcal/zi (3)
 Masa de prânz
• Mâncare de legume cu 5% glucide (150
g) şi legume cu 10% glucide (50g) + ulei
10 ml + verdeaţă
• 75 g carne rasol sau grătar
• 150 g salată de legume cu 5% glucide+
5 ml ulei+verdeaţă
 Gustare 2
• 250 ml iaurt degresat

25
Dieta hipocalorică 1000-1200
kcal/zi (4)
 Masa de seară
• Piure de legume cu 10% glucide (70 g) +
10 ml ulei+verdeaţă
• 75 g carne rasol sau friptură
• 100 g fructe cu 10% glucide

Modificarea comportamentului alimentar

 Obiective
1. Reducerea aportului alimentar excesiv
2. Motivaţia reducerii greutăţii
3. Cunoaşterea de către pacient a
complicaţiilor obezităţii: diabet zaharat,
boli cardio-vasculare, HTA, artroze,
afecţiuni pulmonare

Recomandări (1)
 Consumul de alimente cu valoare
energetica scazută
 Respectarea orarului meselor
 Excluderea oricaror activităţi în timpul
meselor
 Respectarea alimentaţiei sănătoase şi în
afara locuinţei
 Identificarea factorilor care influenţează
comportamentul alimentar

26
Recomandări (2)
 Interzicerea alcoolului
 Supravegherea actului alimentar
 Stabilirea şi fixarea unui loc pentru servirea
mesei
 Substituirea alimentelor cu altele mai puţin
calorigene
 Se poate recurge la psihoterapie şi
acupunctură pentru modificarea
comportamentului alimentar

Menţinerea noii greutăţi


 Obiective
 1. Pe termen scurt – păstrarea noii
greutăţi pentru 3 luni
 Pe termen lung – menţinerea ei cel
puţin 2 ani (se permite un câştig
ponderal de sub 3 kg)

Dieta Atkins
 reduci sau elimini complet zaharul din
alimentatia ta zilnica si astfel vei putea
obliga organismul tau sa puna in
"circulatie" depozitele de grasime pentru a
produce suficienta energie
 se renuntă la dulciuri, la legume sau fructe
care sunt zaharoase sau sunt o sursa de
glucide si alte zaharuri, la pastele fainoase
- adio spaghette, pizza, shaorma.
 Se renuntă si la consumul de alcool pe
durata dietei, fie ca e vorba de bere, vin
sau sampanie

27
Iata un exemplu de meniu pentru
dieta Atkins
 - mic dejun consta dintr-un ou tare,
un ceai sau o cafea fara zahar
 - la pranz poti manca carne de pui,
salata verde, branza, masline sau
iaurt si eventual poti lua o portocala
ca desert.
 - la cina poti sa manci un iaurt, un
peste prajit pe gratar sau o cana de
lapte, eventual o portocala

Dieta Zone - dieta saraca in carbohidrati

consta in 3 mese si 2 gustari


 eliminarea tuturor alimentelor cu un indice glicemic
ridicat: cartofi, paine alba, dulciuri, zahar, si inlocuirea
lor cu legume si fructe care contin o cantitate mai mica
de carbohidrati;
 calcularea cat mai precisa a cantitatii de proteine
consumate zilnic. Aportul de proteine trebuie sa provina
din carne slaba de vita , pasare si peste;
 in ceea ce priveste grasimile, cele monosaturate precum
uleiul de masline sunt preferate
 numarul de calorii consumate zilnic este de 1700.
 Fiecare masa principala va avea cate 500, iar cele doua
gustari cate 100 de calorii.
 Alimentele permise sunt in principal fructele si legumele
(sursa de glucide), urmeaza carnea slaba (sursa de
proteine) si grasimile mono-saturate (sursa de grasimi).

Regimul Okinawa
 Regimul alimentar al locuitorilor
insulei Okinawa este bazat pe
consumul de peste si fructe de mare,
iar aporturile calorice sunt relativ mici
(800 kcal pe zi fata de 2300 kcal in
tarile occidentale!).

28
Alimentele de baza in regimul
Okinawa:

- legumele si fructele (in special castravetii)


- cereale integrale (orez, porumb, gris, paste)
- produse pe baza de soia (tofu, lapte de soia)
- plante aromatice si verdeturi (patrunjel, creson)
- peste si fructe de mare (cel putin de 3 ori pe
saptamana)
- carne rosie si produse lactate -in cantitati mici
- foarte putin alcool, zahar si sare
- ceai si apa – din belsug

Dieta Montignac
 Evitarea alimentelor cu index glicemic ridicat, precum
morcovii, cartofii si sfecla, pastele, paine care se
transforma rapid in glucide
 Unele combinatii de alimente sunt interzise, precum
lipidele si zaharurile, sau proteinele animale si
carbohidratii.
 Zaharurile sunt permise doar de 2-3 ori pe zi, dar
lipidele si proteinele pot fi consumate de cate ori
doriti, cu conditia sa nu fie combinate.
 Fructele pot fi consumate intre mese iar cerealele si
leguminoasele nu trebuie sa fie preparate, pentru a
mentine indexul glicemic coborat.

Dieta Montignac
 Micul dejun:
- Fructe
- Paine integrala cu margarina fara grasimi
- Cafea decafeinizata
- Lapte degresat
 Pranz:
- Avocado cu sos vinegreta
- Friptura cu fasole pastai
- Branza
- Apa plata
 Cina:
- Salata sau supa de legume, fara glucide (crutoane sau
taitei)
- Omleta cu ciuperci
- Salata de verdeturi
- Branza fara grasime sau iaurt degresat

29
Regimul disociat

 Regimul disociat si toate variantele sale sunt bazate


pe principiul ca fiecare aliment consumat individual nu
ingrasa.
 Deci, consumand un singur grup de alimente la
fiecare masa (sau in cursul unei zile, in functie de
metoda aleasa), reusiti sa slabiti, mancand fara
restrictii si in orice cantitate.

Pe parcursul unei saptamani:


 Fiecare zi este consacrata unui tip de aliment (carne,
peste, oua, lactate, legume sau fructe).
 De exemplu, daca optezi pentru lactate luni, trebuie
sa mananci la micul dejun, pranz si cina numai lactate
si nimic altceva!

Luni: orez (200g)


Marti: carne (alba sau rosie) la
gratar (500 g)
Miercuri: fructe proaspete (1 kg)
Joi: peste la gratar (500 g)
Vineri: legume verzi proaspete (1
kg)
Sambata: oua fierte sau omleta (6)
Duminica: lactate (branza, iaurt sau
lapte degresat)

30