PROIECTAREA SISTEMULUI DESCHIS

DE TRATARE A APEI

Pentru tratarea apei de injecţie se propune proiectarea unui sistem deschis, alcătuit din :
- separator de ţiţei şi particule solide (figura1);
- vas de reacţie (figura2);
- limpezitor (figura3);
- filtre (figura4).
Fie un zăcământ de ţiţei ce urmează a fi exploatat prin injecţie intraconturală de apă.
Caracteristicile zăcământului sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

Aria Presiunea Temp.

Grosimea
productivă Adâncimea medie de medie de
Nr. crt. efectivă Porozitatea
medie zăcământ zăcământ
medie
- m2 m % m bar ˚C
1 845.000 23 20 1840 90 60

PROIECTAREA SEPARATORULUI DE ŢIŢEI

ŞI PARTICULE SOLIDE GROSIERE

Apa disponibilă pentru injecţie are caracteristicile prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2
Nr. crt. Conţinutul iniţial de Masa specifică a Conţinutul de
impurităţi solide solidelor suspensii solide
- Kg / m3 Kg / m3 Kg / m3
1 2.42 2 0,609

Separatorul de ţiţei şi particule solide grosiere este prezentat schematic în figura1.

Apa intră în separator prin conducta de intrare 1 şi este distribuită pe întreaga lăţime a
separatorului cu ajutorul deversorului 2 şi a şicanei semi-scufundate 3.
Viteza redusă de deplasare a apei permite ridicarea ţiţeiului la suprafaţă şi depunerea
particulelor mecanice grosiere la partea inferioară a separatorului, în conformitate cu legea lui
Stokes. Apa iese din separator coborând pe sub o a doua şicană cufundată 4, datorită cărui fapt
ţiţeiul de la suprafaţa apei nu este antrenat. Evacuarea ţiţeiului colectat la suprafaţă se face prin
strangularea debitului de apă cu ajutorul robinetului 5.
În urma ridicării nivelului apei din separator, ţiţeiul deversează în jgheabul 6, de unde
trece în canalul de evacuare 7. Eliminarea sedimentului de pe fundul separatorului se poate face
cu ajutorul unui sistem de raşchete şi a unui dispozitiv cu cupe. Timpul de retenţie al apei în
1
separator trebuie să fie între 2 şi 4 ore, pentru a asigura o separare optimă. Elementele
separatorului trebuie calculate astfel ca să asigure gradul de curăţire dorit.

Lungimea separatorului se poate calcula cu relaţia:

 vh
L (1)
u
unde:
 este un factor ce ia în consideraţie condiţiile de depunere a particulelor, influenţa
distribuţiei neuniforme a apei în separator şi a curenţilor termici de convecţie, fiind determinat
experimental,  = 1,25 – 1,5;
v – viteza de deplasare a apei în separator, care trebuie să fie cât mai mică pentru a
permite atât sedimentarea particulelor solide, cât şi ridicarea la suprafaţă a picăturilor de ţiţei, o
valoare a acesteia în domeniul v = (2 – 5) mm/s asigurând o separare eficientă, atât a particulelor
solide, cât şi a ţiţeiului;
h – adâncimea părţii active a separatorului, se alege în funcţie de posibilităţile de
transport şi de amplasare a separatorului, h = (2 – 5) m;
u – viteza de sedimentare a particulelor solide în apă, u = (0,5 – 0,75) mm/s.

Consider:
 = 1,3
v = 2 mm/s = 0,002 m/s
h=2m
u = 0,5 mm/s = 0,0005 m/s

𝟏, 𝟑 ∗ 𝟎, 𝟎𝟎𝟐 ∗ 𝟐
𝑳= ⇒ 𝑳 = 𝟏𝟎, 𝟒 𝒎
𝟎, 𝟎𝟎𝟎𝟓

Lăţimea separatorului se calculează cu relaţia:

Ql
l (2)
vh
unde:
Q este debitul total de lucru, care se calculează plecând de la debitul total de injecţie (se
ia în consideraţie şi 20 % pierderi).

𝑄𝑎 = (0,65 ÷ 1,3) 𝑚3 /𝑧𝑖/ℎ𝑎 ∙ 𝑚

𝑄𝑖𝑛𝑗,𝑚𝑖𝑛 = 0,65 ∙ 𝐴𝑝 ∙ ℎ𝑒 = 0,65 ∙ 84,5 ∙ 23 = 1263,275 𝑚3 /𝑧𝑖

𝑄𝑖𝑛𝑗,𝑚𝑎𝑥 = 1,3 ∙ 𝐴𝑝 ∙ ℎ𝑒 = 1,3 ∙ 84,5 ∙ 23 = 2526,55 𝑚3 /𝑧𝑖

𝑸𝒊𝒏𝒋,𝒎𝒊𝒏 + 𝑸𝒊𝒏𝒋,𝒎𝒂𝒙 𝟏𝟐𝟔𝟑, 𝟐𝟕𝟓 + 𝟐𝟓𝟐𝟔, 𝟓𝟓

𝑸𝒊𝒏𝒋 = = = 𝟑𝟕𝟖𝟗, 𝟖𝟐𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝟐 𝟐

Fig. 1 Separatorul de particule solide

Debitul de lucru:

𝑸𝒍 = 𝑸𝒊𝒏𝒋 + 𝟎, 𝟐 ∙ 𝑸𝒊𝒏𝒋 = 𝟑𝟕𝟖𝟗, 𝟖𝟐𝟓 + 𝟎, 𝟐 ∙ 𝟑𝟕𝟖𝟗, 𝟖𝟐𝟓 = 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗 𝒎𝟑 /𝒛𝒊

2
 𝟏𝟐𝟕𝟐, 𝟑𝟕𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒍= 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 = 𝟑, 𝟐𝟗 𝒎
𝟐 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟐

Volumul porilor zăcământului:

V p  Ap  h  m

V  845000  23  0,20  3887000m 3

p
Volumul de apă necesar unui proces de injecţie:
Va = (1,5 - 2)∙Vp
Vamin = 1,5∙ 3887000  Vamin = 5830500 m3
Vamax = 2∙ 2283750  Vamax = 7774000 m3

Volumul de lucru al separatorului va fi:

Vl  Va  Vs (3)
unde:
Va – volumul de apă vehiculat prin separator;
Vs – volumul de sedimente depuse din apă.

Volumul de apă se calculează cu relaţia:

Va  Q  t (4)

3
unde t este timpul cât se lasă să se depună particulele solide înainte de a curăţa separatorul.
Pentru siguranţă se ia t = 2 zile.

Volumul de sediment depus se calculează cu relaţia:

i
Vs  0, 7 Va , m3 (5)
s
unde:
i este conţinutul total de impurităţi solide, determinat din analiza apei;
s – densitatea medie a solidelor.
Se presupune că numai 70% din particulele solide se depun în separator, restul trecând
mai departe în sistemul de tratare (cele mai fine).

Consider:
t= 2 zile
i= 2,42 kg/m3
ρs = 2 kg/m3

Va = 4547,79· 2 = 9095,58 m3
𝟐, 𝟒𝟐
𝑽𝒔 = 𝟎, 𝟕 ∙ 𝟗𝟎𝟗𝟓, 𝟓𝟖 ∙ ⇒ 𝑽𝒔 = 𝟕𝟕𝟎𝟑, 𝟗𝟓𝟔 𝒎𝟑
𝟐
Vl = 9095,58+7703,956 → Vl = 16799,536 m3

4
 PROIECTAREA VASULUI DE REACTIE

În vasul de reacţie se realizează procesul de coagularea coloidală, de aceea trebuie create

condiţii de amestec cât mai uniforme a soluţiei chimice cu apa. Vasul de reacţie (fig. 2) este un
rezervor conic ale cărui elemente geometrice trebuie calculate
pentru a crea condiţii optime de reacţie – coagulare.
Viteza de intrare a apei în vasul de reacţie (vi) trebuie să fie între (0,3 – 0,5) m/s, pentru a
asigura un amestec cât mai bun al soluţiei chimice cu apa.

Fig. 2 Vasul de reacţie

Raza secţiunii de intrare va fi:

Ql
ri  , m (6)
  vi
unde: vi este viteza apei la intrarea în secţiunea îngustă a vasului.
Consider:
vi = 0,4 m/s
𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒓𝒊 = √ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 ⇒ 𝒓 = 𝟎, 𝟐𝟎𝟓 𝒎
𝒊
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟎, 𝟒

Raza secţiunii în partea superioară a vasului va fi:

5
 Ql
rs  m (7)
  vs

unde:
vs - este viteza de curgere a apei în partea superioară a vasului, care nu trebuie să fie prea mare
pentru a asigura stabilitatea floculelor deja formate;
vs = (0,75 – 1,2) mm/s.
Consider:
vs= 0,75 mm/s = 0,00075 m/s

𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒓𝒔 = √ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 ⇒ 𝒓𝒔 = 𝟒, 𝟕𝟐𝟖 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟎, 𝟎𝟎𝟎𝟕𝟓

Înălţimea vasului se calculează plecând de la relaţia volumului conului:

3 V
I (8)
  rs2

Unghiul de conicitate al vasului se ia între 20o şi 45o.

𝟑 ∙ 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝑰= ⇒ 𝑰 = 𝟖, 𝟏 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟐𝟒 ∙ (𝟒, 𝟕𝟐𝟖)𝟐

Raza conductei de evacuare:

Ql
rc  , m (9)
  vc
unde: vc este viteza în conducta de evacuare.
Pentru evitarea spargerii floculelor, viteza de deplasare a apei prin conductă trebuie se fie
mai mică de 0,4 m/s.
Consider:
vc = 0,35 m/s
𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒓𝒄 = √ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 𝒓 = 𝟎. 𝟐𝟏𝟗 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟎, 𝟑𝟓 𝒄

6
 PROIECTAREA LIMPEZITORULUI

În limpezitor se continuă procesul de formare a floculelor, dar în principal are loc

sedimentarea floculelor.
Viteza de ascensiune a apei în stratul superior (deasupra sedimentului) al limpezitorului
va fi:
vas  k1  k2  hs mm/s (10)
unde:
k1 - este un factor ce depinde de calitatea apei, se determină experimental şi se recomandă o
valoare în domeniul k1 = (0,5 - 0,7);
k2 – factor ce depinde de metoda de tratare a apei, k2 = (0,6 – 0,8) - pentru limpezirea apei prin
coagulare coloidală când cantitatea de materie în suspensie este egală cu 1.000 mg/l;
hs – înălţimea stratului de sediment.
Consider:
hs = (0,5 – 1) m → hs = 1m
k1 = (0,5 – 0,7) → k1 = 0,65
k2= (0,6 – 0,8) → k2 = 0,65
 =( 10 – 15)o →  = 13o

Suprafaţa limpezitorului deasupra sedimentului se calculează cu relaţia:

Q
F  l (11)
vas
𝒗𝒂𝒔 = 𝟎, 𝟔𝟓 ∙ 𝟎, 𝟔𝟓 ∙ √𝟏 ⇒ 𝒗𝒂𝒔 = 𝟎, 𝟒𝟐𝟑 𝒎𝒎/𝒔

𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝑭= ⇒ 𝑭 = 𝟏𝟐𝟒, 𝟓𝟖𝟑 𝒎𝟐
𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 ∙ 𝟎, 𝟒𝟐𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑

Numărul de orificii la intrarea apei:

F
no  (12)
s2
unde:
s - este distanţa dintre orificii, care se calculează cu relaţia:

s  2  hs  tan  d o m (13)
2

𝟏𝟑
𝒔 = 𝟐 ∙ 𝟏 ∙ 𝐭𝐚𝐧 + (𝟎, 𝟎𝟏 ∙ 𝟏) ⇒ 𝒔 = 𝟎, 𝟒𝟓𝟏 𝒎
𝟐
𝟒𝟗
𝒏𝟎 = 𝟎,𝟒𝟓𝟏𝟐 = 𝟐𝟕𝟔, 𝟓𝟏𝟏 𝒐𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒊𝒊 → 𝒏𝟎 = 𝟐𝟕𝟕
unde:
 - este unghiul de conicitate sub care intră apa în orificii,  ia valori între 10 şi 15o
do’ – diametrul orientativ al orificiilor:

7
 Suprafaţa totală a orificiilor:
d o'  0.01  hs (14)
Ql
Ao  , m2 (15)
vo

𝒅′𝟎 = 𝟎, 𝟎𝟏 ∙ 𝟏 = 𝟎, 𝟎𝟏
unde:
vo - este viteza apei în orificii, care este estimată cu relaţia:

vo 

vas hs  m  d o'
, m/s
 (16)
m  d o'
𝟎, 𝟒𝟐𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ (𝟏 + 𝟎, 𝟑𝟖𝟖 ∙ 𝟎, 𝟎𝟏)
𝒗𝟎 = ⇒ 𝒗𝟎 = 𝟎. 𝟏𝟎𝟗 𝒎/𝒔
𝟎, 𝟑𝟖𝟖 ∙ 𝟎, 𝟎𝟎𝟏

𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝑨𝟎 = ⇒ 𝑨𝟎 = 𝟎. 𝟒𝟖𝟐 𝒎𝟐
𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 ∙ 𝟎, 𝟏𝟎𝟗

Fig. 3 Schiţa limpezitorului

unde:
m - este un factor determinat experimental care ţine cont de condiţiile de tratare. Pentru situaţia
când se utilizează ca coagulant soluţia de Al2 (SO4 ) 3 , iar pentru controlul pH-lui, lapte de var -
Ca(OH ) 2 , se ia m = 0,388.

8
Diametrul real al orificiilor va fi dat de relaţia:
4  Ao
do  (17)
  no

𝟒 ∙ 𝟎, 𝟒𝟖𝟐
𝒅𝟎 = √ ⇒ 𝒅𝟎 = 𝟎. 𝟎𝟒𝟕 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟐𝟕𝟕

Diametrul total al limpezitorului va fi:

4 F
Dl  (18)

𝟒 ∙ 𝟏𝟐𝟒, 𝟓𝟖𝟑
𝑫𝒍 = √ ⇒ 𝑫𝒍 = 𝟏𝟐, 𝟓𝟗𝟖 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒

Înălţimea stratului de apă din limpezitor:

4  Vl
ha  (19)
  Dl2
𝟒 ∙ 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒉𝒂 = ⇒ 𝒉𝒂 = 𝟏, 𝟓𝟐𝟏 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟐𝟒 ∙ 𝟏𝟐, 𝟓𝟗𝟖𝟐

Înălţimea totală a limpezitorului:

hl  hs  ha (20)
𝒉𝒍 = 𝟏 + 𝟏, 𝟓𝟐𝟏 ⇒ 𝒉𝒍 = 𝟐, 𝟓𝟐𝟏 𝒎

9
 REZERVORUL PENTRU SLAM

Volumul:
G  Ql  t 3
W  m (21)
 c
unde:
G - reprezintă cantitatea de solide din vas, calculată cu relaţia:
G  M  ak3  k4  Kg/m3 (22)
unde:
M - este cantitatea de suspensii din apă, în g/m3;
a – coeficient care depinde de concentraţia soluţiei chimice, considerată pentru substanţă
anhidră, în g/m3 şi care este în funcţie de calitatea apei şi ia valori între 40 şi 60 g/m3;
k3 – factor ce depinde de conţinutul de impurităţi din coagulant, k3 = 0,08;
k4 – factor ce depinde de condiţiile în care are loc reacţia, k4 = 0,46;
c – concentraţia medie a sedimentelor, c = (4 –6)%;
ρ – greutatea specifică a sedimentelor foarte fine;
t – timpul de sedimentare (4 – 8) ore.

Diametrul rezervorului de şlam:

4 W
Ds  (23)
 h

Consider:
M = 0,609 kg/m3
a = 40 g/m3 = 40∙10-3 kg/m3
k3 = 0,08
k4 = 0,46
t = 4 ore
ρ= 2 ∙103 kg/m3
c = 4%
𝑮 = 𝟎, 𝟔𝟎𝟗 + 𝟒𝟎 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ (𝟎, 𝟎𝟖 + 𝟎, 𝟒𝟔) ⇒ 𝑮 = 𝟎, 𝟔𝟑𝟏 𝒌𝒈/𝒎𝟑

𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝟎, 𝟔𝟑𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎 ∙ 𝟒 ∙ 𝟑𝟔𝟎𝟎
𝑾= ⇒ 𝑾 = 𝟓, 𝟗𝟕𝟓 𝒎𝟑
𝟐 ∙ 𝟏𝟎𝟑 ∙ 𝟎, 𝟎𝟒
𝟒 ∙ 𝟓, 𝟗𝟕𝟓
𝑫𝒔 = √ ⇒ 𝑫𝒔 = 𝟐, 𝟕𝟓𝟗 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏

10
 PROIECTAREA FILTRELOR

Din formula suprafeţei totale utile, determinăm debitul necesar de filtrare, astfel:
q f    d 2f
Af   (24)
vf 4
unde:
qf - este debitul care trece prin filtru (debitul de filtrare), în m3/h;
 - factor ce ţine cont de apa consumată pentru spălarea filtrului ( = 1,05 – 1,08);
vf – viteza de filtrare, în m/h (vf = 3 – 8);
df – diametrul filtrului (1,5 – 4 m).

Consider:
vf = 3 m/h
df = 1,5 m
 = 1,05

Fig. 4 Filtru vertical

Debitul total de filtrare, ţinând cont de ecuaţia 24, va fi:

v f    d 2f
qf  (25)
4
𝟑 ∙ 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏, 𝟓𝟐
𝒒𝒇 = ⇒ 𝒒𝒇 = 𝟓, 𝟎𝟒𝟔 𝒎𝟑 /𝒉
𝟒 ∙ 𝟏, 𝟎𝟓

Consumul de apă pentru spălarea filtrului:

11
 qspl  I spl  Af m3/h (26)
unde:
Ispl - este intensitatea spălării, care trebuie să ia valori între (10 – 15) l/s.m2, pentru a asigura o
spălare bună a acestuia.
Ispl = 10 l/s∙m2
𝟓, 𝟎𝟒𝟔 ∙ 𝟏, 𝟎𝟓
𝑨𝒇 = ⇒ 𝑨𝒇 = 𝟏, 𝟕𝟔𝟔 𝒎𝟐
𝟑

𝒒𝒔𝒑𝒍 = 𝟏𝟎 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∗ 𝟑𝟔𝟎𝟎 ∗ 𝟏, 𝟕𝟔𝟔 ⇒ 𝒒𝒔𝒑𝒍 = 𝟔𝟑, 𝟓𝟕𝟔 𝒎𝟑 /𝒉

Înălţimea filtrului:
h f  hn  ha m (27)
unde:
hn - este grosimea stratului de nisip;
ha – înălţimea coloanei de apă, calculată în aşa fel încât filtrul să primească apă timp de o oră:
4  Va
ha  (28)
  d 2f
𝟒 ∙ 𝟓, 𝟎𝟒𝟔
𝒉𝒂 = ⇒ 𝒉𝒂 = 𝟐, 𝟖𝟓𝟕 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏, 𝟓𝟐
hn = 1 m

𝒉𝒇 = 𝟏 + 𝟐, 𝟖𝟓𝟕 ⇒ 𝒉𝒇 = 𝟑, 𝟖𝟓𝟕 𝒎

Numărul de filtre
Qinj
nf  1 (29)
qf

Se ia un filtru de rezervă pentru perioada de spălare a acestora, sau situaţii neprevăzute.

𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒏𝒇 = + 𝟏 ⇒ 𝒏𝒇 = 𝟑𝟖, 𝟓𝟓 ≈ 𝟑𝟗 𝒇𝒊𝒍𝒕𝒓𝒆
𝟓, 𝟎𝟒𝟔 ∙ 𝟐𝟒

12
 PROIECTAREA RETELEI DE DISTRIBUTIE A APEI

Distribuţia apei de la staţia de injecţie la sondele de injecţie se va face după următoarea

schemă:

Fig. 5
Schema reţelei
de distribuţie a apei de injecţie

Stabilirea debitului de injecţie pe fiecare sondă:

Debitul de injecţie mediu al unei sonde este:
Qinj
qinj  , m3/zi (30)
ns
ns – numărul de sonde
Consider:
ns = 6 sonde
4547,79
q inj   757,965m 3 / zi
6

𝒒𝒊𝒏𝒋𝑺𝑰−𝑨 = 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗 𝒎𝟑 /𝒛𝒊

𝒒𝒊𝒏𝒋𝑨−𝑩 = 𝟓 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 ⇒ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑨−𝑩 = 𝟑𝟕𝟖𝟗, 𝟖𝟐𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑺𝟐 = 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑪 = 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 ⇒ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑪 = 𝟑𝟎𝟑𝟏, 𝟖𝟔 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑺𝟑 = 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑫 = 𝟑 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 ⇒ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑫 = 𝟐𝟐𝟕𝟑, 𝟖𝟗𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑺𝟒 = 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑬 = 𝟐 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 ⇒ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑬 = 𝟏𝟓𝟏𝟓, 𝟗𝟑 𝒎𝟑 /𝒛𝒊
𝒒𝒊𝒏𝒋𝑬−𝑺𝟔 = 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑬−𝑺𝟓 = 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓 𝒎𝟑 /𝒛𝒊

13
Calculul diametrului orientativ al conductelor de la reţeaua principală la sonde:

4  qinj
do  (31)
  vl
vl – viteza de deplasare a lichidului
Se ia într-o primă aproximaţie: vl = 1 m/s

𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓
𝒅𝒐 = √ ⇒ 𝒅𝒐 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑺𝑰−𝑨 𝟒 ∙ 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒅𝒐𝑺𝑰−𝑨 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑺𝑰−𝑨 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑺𝑰−𝑨 = 𝟎, 𝟐𝟓𝟖𝟗 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑨−𝑺𝟏 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟕
𝒅𝒐𝑨−𝑺𝟏 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑨−𝑺𝟏 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑨−𝑺𝟏 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑨−𝑩 𝟒 ∙ 𝟑𝟕𝟖𝟗, 𝟖𝟐𝟓

𝒅𝒐𝑨−𝑩 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑨−𝑩 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑨−𝑩 = 𝟎. 𝟐𝟑𝟔𝟒 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑺𝟐 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒅𝒐𝑩−𝑺𝟐 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑩−𝑺𝟐 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑩−𝑺𝟐 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑪 𝟒 ∙ 𝟑𝟎𝟑𝟏, 𝟖𝟔
𝒅𝒐𝑩−𝑪 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑩−𝑪 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑩−𝑪 = 𝟎, 𝟐𝟏𝟏𝟒 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑺𝟑 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒅𝒐𝑪−𝑺𝟑 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑪−𝑺𝟑 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑪−𝑺𝟑 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑫 𝟒 ∙ 𝟐𝟐𝟕𝟑, 𝟖𝟗𝟓

𝒅𝒐𝑪−𝑫 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑪−𝑫 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑪−𝑫 = 𝟎, 𝟏𝟖𝟑𝟏 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑺𝟒 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒅𝒐𝑫−𝑺𝟒 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑫−𝑺𝟒 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑫−𝑺𝟒 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑬 𝟒 ∙ 𝟏𝟓𝟏𝟓, 𝟗𝟑
𝒅𝒐𝑫−𝑬 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑫−𝑬 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑫−𝑬 = 𝟎, 𝟏𝟒𝟗𝟓 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑬−𝑺𝟓 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒅𝒐𝑬−𝑺𝟓 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑬−𝑺𝟓 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑬−𝑺𝟓 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑬−𝑺𝟔 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒅𝒐𝑬−𝑺𝟔 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑬−𝑺𝟔 = √ ⇒ 𝒅𝒐𝑬−𝑺𝟔 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟓𝟕 𝒎
𝝅 ∙ 𝒗𝒍 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

14
 Din STAS se aleg dimensiunile ţevilor cu capete netede pentru fiecare tronson in parte si
grosimea peretelui (t):

Tronsonul SI – A: di = 258,9 mm
Tronsonul A – S1: di = 105,5 mm
Tronsonul A – B: di = 236,5 mm
Tronsonul B – S2: di = 105,5 mm
Tronsonul B – C: di = 206,3 mm
Tronsonul C – S3: di = 105,5 mm
Tronsonul C – D: di = 182,5 mm
Tronsonul D – S4: di = 105,5 mm
Tronsonul D – E: di = 149,3 mm
Tronsonul E – S5: di = 105,5 mm
Tronsonul E – S6: di = 105,5 mm

Determinăm viteza reală de curgere:

4  qinj
vr  , m/s (32)
  dc

Viteza reală de curgere cunoscând diametrul conductei alese:

𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑺𝑰−𝑨 𝟒 ∙ 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝒗𝒓𝑺𝑰−𝑨 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑺𝑰−𝑨 = 𝟎, 𝟐𝟓𝟗 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑺𝑰−𝑨 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟐𝟓𝟖, 𝟗 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑨−𝑺𝟏 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒗𝒓𝑨−𝑺𝟏 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑨−𝑺𝟏 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑨−𝑺𝟏 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑨−𝑩 𝟒 ∙ 𝟑𝟕𝟖𝟗, 𝟖𝟐𝟓
𝒗𝒓𝑨−𝑩 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑨−𝑩 = 𝟎, 𝟐𝟑𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑨−𝑩 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟐𝟑𝟔, 𝟓 ∗ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑺𝟐 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟔𝟓
𝒗𝒓𝑩−𝑺𝟐 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑩−𝑺𝟐 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑩−𝑺𝟐 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑩−𝑪 𝟒 ∙ 𝟑𝟎𝟑𝟏, 𝟖𝟔
𝒗𝒓𝑩−𝑪 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑩−𝑪 = 𝟎, 𝟐𝟏𝟕 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑩−𝑪 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟐𝟎𝟔, 𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑺𝟑 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟗𝟕
𝒗𝒓𝑪−𝑺𝟑 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑪−𝑺𝟑 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑪−𝑺𝟑 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑪−𝑫 𝟒 ∙ 𝟐𝟐𝟕𝟑, 𝟖𝟗𝟓
𝒗𝒓𝑪−𝑫 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑪−𝑫 = 𝟎, 𝟏𝟖𝟒 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑪−𝑫 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟖𝟐, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑺𝟒 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒗𝒓𝑫−𝑺𝟒 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑫−𝑺𝟒 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑫−𝑺𝟒 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑫−𝑬 𝟒 ∙ 𝟏𝟓𝟏𝟓, 𝟗𝟑
𝒗𝒓𝑫−𝑬 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑫−𝑬 = 𝟎, 𝟏𝟓𝟎 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑫−𝑬 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟒𝟗, 𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

15
 𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑬−𝑺𝟓 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒗𝒓𝑬−𝑺𝟓 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑬−𝑺𝟓 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑬−𝑺𝟓 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎
𝟒 ∙ 𝒒𝒊𝒏𝒋𝑬−𝑺𝟔 𝟒 ∙ 𝟕𝟓𝟕, 𝟕𝟗
𝒗𝒓𝑬−𝑺𝟔 = = ⇒ 𝒗𝒓𝑬−𝑺𝟔 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 𝒎/𝒔
𝝅 ∙ 𝒅𝒊𝑬−𝑺𝟔 𝟑, 𝟏𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 ∙ 𝟖𝟔𝟒𝟎𝟎

Calculul căderilor de presiune de la staţia de injecţie (de pompare), până la sondele de

injecţie:
vr2
  a g zm  zn 
Lc
p   a (33)
dc 2
unde:
 este coeficientul căderilor hidraulice, funcţie de numărul Reynolds
a – vâscozitatea cinematică. Se ia a = 1,011  10-6 m2/s;
Lc - lungimea tronsonului de conductă.
a - masa specifică a apei;
zm şi zn – cotele punctelor de la capetele tronsoanelor, cote măsurate faţă de un plan de referinţă.

vr  d c
Re  (34)
a
Alegem pompa cu parametrii cei mai apropiaţi.
Calculăm energia consumată:

W  N  t inj KWh (36)

care foloseşte la calculul de fezabilitate al proiectului.

Tabelul 3
Lungimea tronsonului,
-m-
Nr.crt.
Si - A– B– C– C– D– E– E–
A-B B–C D–E
A S1 S2 S3 D S4 S5 S6
1 800 200 140 203 150 205 190 210 190 220 230

Cota nodului de legătură, faţă de S.I.,

Nr.crt. -m-
A B C D E S1 S2 S3 S4 S5 S6
1 40 38 35 39 40 60 65 62 50 55 45

Calculul numărului lui Reynolds:

𝒗𝒓𝑺𝑰−𝑨 ∙ 𝒅𝒊𝑺𝑰−𝑨 𝟎, 𝟐𝟓𝟗 ∙ 𝟐𝟓𝟖, 𝟗 ∙ 𝟏𝟎−𝟑

𝑹𝒆𝑺𝑰−𝑨 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑺𝑰−𝑨 = 𝟔𝟔𝟑𝟐𝟑, 𝟐𝟓𝟕
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑨−𝑺𝟏 ∙ 𝒅𝒊𝑨−𝑺𝟏 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑨−𝑺𝟏 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑨−𝑺𝟏 = 𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑨−𝑩 ∙ 𝒅𝒊𝑨−𝑩 𝟎, 𝟐𝟑𝟔 ∙ 𝟐𝟑𝟔, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑨−𝑩 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑨−𝑩 = 𝟒𝟒𝟐𝟏𝟓, 𝟓𝟎𝟓
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔

16
 𝒗𝒓𝑩−𝑺𝟐 ∙ 𝒅𝒊𝑩−𝑺𝟐 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑩−𝑺𝟐 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑩−𝑺𝟐 = 𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑩−𝑪 ∙ 𝒅𝒊𝑩−𝑪 𝟎, 𝟐𝟏𝟕 ∙ 𝟐𝟎𝟔, 𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑩−𝑪 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑩−𝑪 = 𝟒𝟒𝟐𝟏𝟓, 𝟓𝟎𝟓
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑪−𝑺𝟑 ∙ 𝒅𝒊𝑪−𝑺𝟑 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑪−𝑺𝟑 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑪−𝑺𝟑 = 𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑪−𝑫 ∙ 𝒅𝒊𝑪−𝑫 𝟎, 𝟏𝟖𝟒 ∙ 𝟏𝟖𝟐, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑪−𝑫 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑪−𝑫 = 𝟑𝟑𝟏𝟔𝟏, 𝟔𝟐𝟗
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑫−𝑺𝟒 ∙ 𝒅𝒊𝑫−𝑺𝟒 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑫−𝑺𝟒 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑫−𝑺𝟒 = 𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑫−𝑬 ∙ 𝒅𝒊𝑫−𝑬 𝟎, 𝟏𝟓𝟎 ∙ 𝟏𝟒𝟗, 𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑫−𝑬 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑫−𝑬 = 𝟐𝟐𝟏𝟎𝟕, 𝟕𝟓𝟐
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑬−𝑺𝟓 ∙ 𝒅𝒊𝑬−𝑺𝟓 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑬−𝑺𝟓 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑬−𝑺𝟓 = 𝟑𝟎𝟔𝟔, 𝟕𝟔
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔
𝒗𝒓𝑬−𝑺𝟔 ∙ 𝒅𝒊𝑬−𝑺𝟔 𝟎, 𝟏𝟎𝟔 ∙ 𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑
𝑹𝒆𝑬−𝑺𝟔 = = ⟹ 𝑹𝒆𝑬−𝑺𝟔 = 𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔
𝒗𝒂 𝟏, 𝟎𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔

Calculul coeficientul de rezistentă hidraulică:

64
Re  2300   
Re
0,3164
Re  2300   
Re 0,25
𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑺𝑰−𝑨 = = ⟹ 𝝀𝑺𝑰−𝑨 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟎
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑺𝑰−𝑨
𝟔𝟔𝟑𝟐𝟑, 𝟐𝟓𝟕𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑨−𝑺𝟏 = = ⟹ 𝝀𝑨−𝑺𝟏 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑨−𝑺𝟏
𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑨−𝑩 = = ⟹ 𝝀𝑨−𝑩 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑨−𝑩
𝟓𝟓𝟐𝟔𝟗, 𝟑𝟖𝟏𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑩−𝑺𝟐 = = ⟹ 𝝀𝑩−𝑺𝟐 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑩−𝑺𝟐
𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑩−𝑪 = = ⟹ 𝝀𝑩−𝑪 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟐
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑩−𝑪
𝟒𝟒𝟐𝟏𝟓, 𝟓𝟎𝟓𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑪−𝑺𝟑 = = ⟹ 𝝀𝑪−𝑺𝟑 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑪−𝑺𝟑
𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑪−𝑫 = = ⟹ 𝝀𝑪−𝑫 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟑
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑪−𝑫
𝟑𝟑𝟏𝟔𝟏, 𝟔𝟐𝟗𝟎,𝟐𝟓

17
 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑫−𝑺𝟒 = = ⟹ 𝝀𝑫−𝑺𝟒 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑫−𝑺𝟒
𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑫−𝑬 = = ⟹ 𝝀𝑫−𝑬 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟔
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑫−𝑬
𝟐𝟐𝟏𝟎𝟕, 𝟕𝟓𝟐𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑬−𝑺𝟓 = = ⟹ 𝝀𝑬−𝑺𝟓 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑬−𝑺𝟓
𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔𝟎,𝟐𝟓

𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒 𝟎, 𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀𝑬−𝑺𝟔 = = ⟹ 𝝀𝑬−𝑺𝟔 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏
𝑹𝟎,𝟐𝟓
𝒆𝑬−𝑺𝟔
𝟏𝟏𝟎𝟓𝟑, 𝟖𝟕𝟔𝟎,𝟐𝟓

Calculul căderilor de presiune de la staţia de injecţie (de pompare), până la sondele de

injecţie:

𝑳𝒄𝑺𝑰−𝑨 𝒗𝟐𝒓𝑺𝑰−𝑨
𝚫𝒑𝑺𝑰−𝑨 = 𝝀𝑺𝑰−𝑨 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑨 − 𝒛𝑺𝑰 )
𝒅𝒊𝑺𝑰−𝑨 𝟐

𝟖𝟎𝟎 𝟎, 𝟐𝟓𝟗𝟐
𝚫𝒑𝑺𝑰−𝑨 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟎 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟒𝟎 − 𝟎) ⇒ 𝚫𝒑𝑺𝑰−𝑨
𝟐𝟓𝟖, 𝟗 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= 𝟎. 𝟒𝟏𝟒 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑨−𝑺𝟏 𝒗𝟐𝒓𝑨−𝑺𝟏
𝚫𝒑𝑨−𝑺𝟏 = 𝝀𝑨−𝑺𝟏 ∙ ∙𝝆 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑺𝟏 − 𝒛𝑨 )
𝒅𝒊𝑨−𝑺𝟏 𝒂 𝟐

𝟐𝟎𝟎 𝟎, 𝟏𝟎𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑨−𝑺𝟏 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟒𝟎 − 𝟔𝟎) ⇒ 𝚫𝒑𝑨−𝑺𝟏
𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= 𝟎, 𝟐𝟎𝟔 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑨−𝑩 𝒗𝟐𝒓𝑨−𝑩
𝚫𝒑𝑨−𝑩 = 𝝀𝑨−𝑩 ∙ ∙𝝆 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑩 − 𝒛𝑨 )
𝒅𝒊𝑨−𝑩 𝒂 𝟐

𝟏𝟒𝟎 𝟎, 𝟐𝟑𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑨−𝑩 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟏 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟑𝟖 − 𝟒𝟎) ⇒ 𝚫𝒑𝑨−𝑩
𝟐𝟑𝟔, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= −𝟎, 𝟎𝟐 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑩−𝑺𝟐 𝒗𝟐𝒓𝑩−𝑺𝟐
𝚫𝒑𝑩−𝑺𝟐 = 𝝀𝑩−𝑺𝟐 ∙ ∙𝝆 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑺𝟐 − 𝒛𝑩 )
𝒅𝒊𝑩−𝑺𝟐 𝒂 𝟐

𝟐𝟎𝟑 𝟎, 𝟏𝟎𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑩−𝑺𝟐 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟔𝟓 − 𝟑𝟖) ⇒ 𝚫𝒑𝑩−𝑺𝟐
𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= 𝟎, 𝟐𝟕𝟖 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑩−𝑪 𝒗𝟐𝒓𝑩−𝑪
𝚫𝒑𝑩−𝑪 = 𝝀𝑩−𝑪 ∙ ∙𝝆 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑪 − 𝒛𝑩 )
𝒅𝒊𝑩−𝑪 𝒂 𝟐

18
 𝟏𝟓𝟎 𝟎, 𝟐𝟏𝟕𝟐
𝚫𝒑𝑩−𝑪 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟐 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟑𝟓 − 𝟑𝟖) ⇒ 𝚫𝒑𝑩−𝑪
𝟐𝟎𝟔, 𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= −𝟎, 𝟎𝟑𝟏 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑪−𝑺𝟑 𝒗𝟐𝒓𝑪−𝑺𝟑
𝚫𝒑𝑪−𝑺𝟑 = 𝝀𝑪−𝑺𝟑 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑺𝟑 − 𝒛𝑪 )
𝒅𝒊𝑪−𝑺𝟑 𝟐

𝟐𝟎𝟓 𝟎, 𝟏𝟎𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑪−𝑺𝟑 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟔𝟐 − 𝟑𝟓) ⇒ 𝚫𝒑𝑪−𝑺𝟑
𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= 𝟎, 𝟐𝟕𝟖 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑪−𝑫 𝒗𝟐𝒓𝑪−𝑫
𝚫𝒑𝑪−𝑫 = 𝝀𝑪−𝑫 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑫 − 𝒛𝑪 )
𝒅𝒊𝑪−𝑫 𝟐

𝟏𝟕𝟗 𝟎, 𝟎𝟗𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑪−𝑫 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟐 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟐𝟏 − 𝟐𝟓) ⇒ 𝚫𝒑𝑪−𝑫
𝟗𝟕, 𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= −𝟎, 𝟒𝟏 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑫−𝑺𝟒 𝒗𝟐𝒓𝑫−𝑺𝟒
𝚫𝒑𝑫−𝑺𝟒 = 𝝀𝑫−𝑺𝟒 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑺𝟒 − 𝒛𝑫 )
𝒅𝒊𝑫−𝑺𝟒 𝟐

𝟐𝟎𝟎 𝟎, 𝟎𝟓𝟑𝟐
𝜟𝒑𝑫−𝑺𝟒 = 𝟎, 𝟎𝟒𝟐 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟑𝟓 − 𝟐𝟏) ⇒ 𝜟𝒑𝑫−𝑺𝟒
𝟓𝟖, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= 𝟏, 𝟒𝟒 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑫−𝑬 𝒗𝟐𝒓𝑫−𝑬
𝚫𝒑𝑫−𝑬 = 𝝀𝑫−𝑬 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑬 − 𝒛𝑫 )
𝒅𝒊𝑫−𝑬 𝟐

𝟏𝟗𝟎 𝟎, 𝟏𝟓𝟎𝟐
𝚫𝒑𝑫−𝑬 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟔 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟒𝟎 − 𝟑𝟗) ⇒ 𝚫𝒑𝑫−𝑬
𝟏𝟒𝟗, 𝟑 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= 𝟎. 𝟎𝟏𝟏 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑬−𝑺𝟓 𝒗𝟐𝒓𝑬−𝑺𝟓
𝚫𝒑𝑬−𝑺𝟓 = 𝝀𝑬−𝑺𝟓 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑺𝟓 − 𝒛𝑬 )
𝒅𝒊𝑬−𝑺𝟓 𝟐

𝟐𝟐𝟎 𝟎, 𝟏𝟎𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑬−𝑺𝟓 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟓𝟓 − 𝟒𝟎) ⇒ 𝚫𝒑𝑬−𝑺𝟓
𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= −𝟎, 𝟏𝟓𝟓 𝒃𝒂𝒓

𝑳𝒄𝑬−𝑺𝟔 𝒗𝟐𝒓𝑬−𝑺𝟔
𝚫𝒑𝑬−𝑺𝟔 = 𝝀𝑬−𝑺𝟔 ∙ ∙ 𝝆𝒂 ∙ + 𝝆𝒂 ∙ 𝒈 ∙ (𝒛𝑺𝟔 − 𝒛𝑬 )
𝒅𝒊𝑬−𝑺𝟔 𝟐

𝟐𝟑𝟎 𝟎, 𝟏𝟎𝟔𝟐
𝚫𝒑𝑬−𝑺𝟔 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟏 ∙ ∙ 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ + 𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ (𝟒𝟓 − 𝟔𝟎) ⇒ 𝚫𝒑𝑬−𝑺𝟔
𝟏𝟎𝟓, 𝟓 ∙ 𝟏𝟎−𝟑 𝟐
= −𝟎, 𝟏𝟓𝟒 𝒃𝒂𝒓

Puterea pompei:
pSI  Qinj
N , Kw (35)

19
 Calculul presiunii necesare a fi realizate de către pompa staţiei de injecţie:

pSI  pSD  pstr  p    g  H  p

filtru inj
unde:
pSI – presiunea la staţia de injecţie
ΔpSD – căderea de presiune în sistemul de distribuţie
pstr – presiunea stratului în care facem injecţia
Δpfiltru – căderea de presiune în filtru
Δpfiltru = 2  3 bar
H – adâncimea sondei
Δpinj = 2  5 bar

Alegem:
Δ𝑝𝑓𝑖𝑙𝑡𝑟𝑢 = 2 𝑏𝑎𝑟
Δ𝑝𝑖𝑛𝑗 = 2 𝑏𝑎𝑟

Δ𝑝𝑆𝐷 = 0.414 − 0.02 − 0,031 + 0,042 + 0,011 − 0,206 + 0,278 + 0,278 + 0,114 + 0,155
− 0,154
𝜟𝒑𝑺𝑫 = 𝟎. 𝟖𝟖𝟏 𝒃𝒂𝒓

𝒑𝑺𝑰 = 𝟎, 𝟖𝟖𝟏 + 𝟗𝟎 + 𝟐 − (𝟏𝟎𝟓𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟓 ∙ 𝟏𝟖𝟒𝟎) + 𝟐 ⇒ 𝒑𝑺𝑰 = −𝟗𝟒, 𝟔𝟒𝟖 𝒃𝒂𝒓

pSI  pSD  p  p
filtru inj

𝒑𝑺𝑰 = 𝟎. 𝟖𝟖𝟏 + 𝟐 + 𝟐 ⇒ 𝒑𝑺𝑰 = 𝟒, 𝟖𝟖𝟏 𝒃𝒂𝒓

Consideram:
η = 0,7
𝟒, 𝟖𝟖𝟏 ∙ 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗
𝑵= ⇒ 𝑵 = 𝟑𝟏𝟕𝟏𝟑, 𝟗𝟔𝟕 𝑾 = 𝟑𝟏, 𝟕𝟏𝟒𝒌𝑾
𝟎, 𝟕

Energia necesară funcţionării pompei pentru întreg procesul de injecţie:

W  Nt
inj

𝑽𝒂 𝒎𝒂𝒙 𝟕𝟕𝟕𝟒𝟎𝟎𝟎
𝒕𝒊𝒏𝒋 = = ⇒ 𝒕𝒊𝒏𝒋 = 𝟏𝟕𝟎𝟗, 𝟒𝟎𝟐 𝒛𝒊𝒍𝒆 = 𝟒, 𝟔𝟖𝟑 𝒂𝒏𝒊
𝑸𝒍 𝟒𝟓𝟒𝟕, 𝟕𝟗

𝑾 = 𝟑𝟏, 𝟕𝟏𝟒 ∙ 𝟒, 𝟔𝟖𝟑 ⇒ 𝑾 = 𝟏𝟒𝟖, 𝟓𝟐𝟔 𝒌𝑾/𝒂𝒏

20