DOCUMENTAŢIA PENTRU ACREDITAREA

PROGRAMULUI DE FORMARE

FURNIZOR:
Casa Corpului Didactic Teleorman

1. Denumirea programului de formare continuă:

„Consiliere şi orientare educaţionalǎ”

2. Categoria de programe de formare continuă:

Program tematic realizat prin stagii nondisciplinare

3. Tipul de program: modul lung

5. Grup ţintă: cadre didactice de toate specialităţile de la nivelul judeţului

Cadre didactice din învăţământul preşcolar

Cadre didactice din învăţământul primar
Cadre didactice din învăţământul profesional şi tehnic
Cadre didactice din învăţământul secundar inferior
Cadre didactice din învăţământul secundar superior

4. Durata: 90 ore

6. Număr propus de credite profesionale transferabile: 25 credite

7. Forma de învăţământ: Cursuri de zi

8. Numărul maxim de cursanţi într-o grupă : 25

DIRECTOR CCD TELEORMAN,

2
 9. Fundamentarea programului

În ultima perioadă se poate observa o creştere a importanţei acordate

consilierii de toate tipurile în România. În acest context în urmă cu câţiva ani MECTS
propune o schimbare a strategiei cu privire la bine-cunoscutele ore de dirigenţie
urmând ca acestea să fie realizate conform unei programe elaborate de experţi,
programă care tratează teme de interes major pentru copii şi adolescenţi. Această
schimbare de strategie se încadrează într-o viziune mai largă conform căreia şcoala
ar trebui să ofere elevilor pe lângă pregătirea academică şi o pregătire „pentru viaţă”,
pentru o mai bună integrare socială şi profesională.
Este evidentă necesitatea ca tânărul care păşeşte pentru prima dată pragul unei
şcoli, în calitate de profesor, să fie un bun cunoscător al problemelor psihologice
inerente instruirii şi educării şcolarilor. Psihologia cotidiană, însuşită de fiecare dintre
noi prin experienţă socială, nu e suficientă pentru a-l face conştient de lacunele
existente în capacitatea de percepţie a copiilor. Desigur, pedagogia şi metodica l-au
învăţat ce metode şi procedee pot fi utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în
vedere specificul clasei, al unui elev anume şi, mai ales, situaţia, problema concretă.
Consilierea şi orientarea şcolară capătă statutul de disciplină resursă, potenţial
rezervor de sugestii şi repere în gestiunea şi managementul procesului formării
şcolarilor. Este la fel de utilă şi procesului cristalizării profesionale a cadrului
didactic, stabilizării propriei identităţi vocaţionale.

E.Faure susţinea, încă în 1974, că orice om primeşte două feluri de educaţie:

una dată de alţii şi alta, mult mai importantă, pe care şi-o face singur. ( Faure, E.,
1974) Afirmaţia conţine ideea despre rolul formativ al consilierii şcolare şi
profesionale şi pledează pentru ideea că fiecare fiinţă umană poartă cu sine o
enigmatică zestre individuală. Taina acesteia vor încerca să o descopere deopotrivă
fiinţa însăşi, pe tot parcursul vieţii, în procesul continuu de cunoaştere şi
autocunoaştere, cât şi cadrele didactice. In procesul educativ, educatul este, în egală

3
măsură, subiect supus modelării, transformării, şi obiect, în sensul de bun social ce
trebuie valorificat şi valorizat în funcţie de aptitudinile şi competenţele sale.
Consilierea se iniţiază în scopul observării, analizării şi prevenirii diferitelor
situaţii/probleme pe care le traversează elevul sau în scopul rezolvării unor probleme.
Orientarea şcolară se iniţiază cu scopul de a-l dirija / canaliza pe elev spre o evoluţie
în domeniul în care demonstrează aptitudini. După ce iniţial, profesorul i-a depistat
tipurile de inteligenţă (creativă, logică, matematică), elevul poate să-şi canalizeze
energiile spre ceva care îl poate propulsa în variatele tipuri de relaţii şi contexte pe
care le presupune educaţia: olimpiade, concursuri, cercuri de creaţie etc. Dacă de
corectarea / rezolvarea acestora se ocupă cu predilecţie specialistul (consilier,
psiholog, asistentul social, medicul), de prevenirea lor ar trebui să se ocupe, în
primul rând, profesorul de la catedră prin asigurarea unui cadru şi climat favorabil
dezvoltării. Şi aceasta pentru simplul motiv, că dascălul se află cel mai mult în
contact direct cu elevul. Nu cred că există vreun profesor care să poată spune că nu a
fost consultat, cel puţin o dată pe parcursul carierei sale didactice, de către vreun
membru din familia elevului în legătură cu atitudinea pe care trebuie să o urmeze faţă
de copilul său. El are oportunitatea să observe constant şi continuu la elev atât
comportamentul cât şi nivelul cognitiv. Prin urmare, cadrul didactic este prima
persoană care ia contact cu nevoile elevului (ceea ce ţine de stadiul primar), care
ulterior se transformă în trebuinţe (ceea ce ţine de nivelul evoluat) şi în funcţie de
gravitatea acestora să decidă care este persoana cea mai competentă pentru a
soluţiona, ameliora sau corecta situaţia. În decursul timpului omul îşi dezvoltă o serie
de aptitudini în rezolvarea unor probleme ( Pică, A., Păcurariu, A., 2002).

În procesul educativ, din perspectiva instruirii diferenţiate, profesorul trebuie şi

poate să devină un sfătuitor, un dirijor al elevului şi al grupului. El indică pentru
aceştia sursele de informare, îi asistă în autoformare, îl orientează şcolar şi
profesional şi totodată organizează activitatea didactică. Consilierea îl va conduce pe
dascăl la descoperirea cauzelor lipsei de motivaţie pentru şcoală, pentru o anumită
disciplină sau pentru un anumit profesor. Procesul de observaţie, pe care profesorul îl

4
parcurge continuu, îl conduce la sesizarea stării de spirit a elevilor,, a dificultăţilor pe
care aceştia le pot întâmpina în familie, şcoală, societate. Dar mai cu seamă, acest
proces îşi justifică menirea în măsura în care profesorul trebuie să observe potenţialul
elevului, să-i observe abilităţile şi să le valorifice pentru eul personal şi pentru
societate.

Fiind prin excelenţă o profesie socială, activitatea profesorului este totdeauna un joc
la scenă deschisă, fără sufleur şi fără timp de reflexie situaţională. Dacă unei solide
pregătiri de specialitate i se alătură o bună formaţie psihopedagogică marja de
libertate a exprimării profesionale creşte semnificativ. Profesorul trebuie să vadă în
elev şi altceva decât recipientul informaţiilor pe care le transmite. Disciplina
„Consiliere şi Orientare” oferă cadrul formal în care profesorul poate să lucreze nu
doar cu dimensiunea raţional-intelectivă a elevului dar şi ce cea afectivă,
motivaţională, atitudinală şi socială.
Pentru ca deziderate unui învăţământ modern şi flexibil, centrat pe elev şi
pe viitor să nu rămână simple forme retorice se vine în întâmpinarea nevoilor reale
ale profesorilor de abilitare şi formare de competenţe în domeniul Consilierii şi
orientării.
Cursul propus este un ghid teoretic şi practic destinat profesorilor care
doresc să îşi asume rolul de formator şi facilitator al dezvoltării armonioase a
copilului şi adolescentului, a stării lui de bine şi a unei calităţi de viaţa superioară, în
toate dimensiunile sale: emoţională, mentală, spirituală, profesională, socială şi fizică.

10. Analiza nevoilor de formare

Programul de formare profesională „ Consiliere şi orientare educaţionalǎ”

este un răspuns la solicitările cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din
judeţul Teleorman de a deprinde competenţele specifice domeniului consilierii si
orientarii scolare.

5
 Principalul instrument folosit în procesul de identificare a nevoilor de formare
la nivelul grupului ţintă l-a reprezentat chestionarul, în structura căruia a fost inclus
un număr de 17 întrebări de specialitate.
Chestionarul a fost aplicat la nivelul unui număr de 350 de cadre didactice din
învăţământul preuniversitar din judeţul Teleorman. Din numărul total al cadrelor
didactice, care au format eşantionul investigat, 73% au fost femei, iar 27% - bărbaţi.
Ponderea cadrelor didactice din invatamantul primar care au fost incluşi în lotul de
subiecţi analizat a fost de 52%, restul fiind cadre didactice din invatamantul
preprimar, gimnazial si liceal.. De asemenea, 68% din numărul total de cadre
didactice care au participat la completarea chestionarului au fost din mediul urban, iar
32% din mediul rural.
În urma aplicării chestionarului, între principalele argumente, motive, pentru
care profesorii doresc să participe la programul de formare profesională „ Consiliere
şi orientare educaţionalǎ” , pot fi menţionate:
- nevoia de dezvoltare profesională, prin dobândirea unor competenţe
complementare celor de bază (23%);
- nevoia de dezvoltare personală (15%);
- îmbunătăţirea relaţiilor cu elevii (27%);
- eficientizarea activităţii, prin cunoasterea metodelor de consiliere a
copiilor(22%).
- nevoia de crestere a performantelor scolare prin formarea comportamntelor
dezirabile (13%).
Principalele domenii de competenţă dorite, de către cadrele didactice
investigate, au fost:
- managementul relaţiilor interpersonale;
- evaluarea atitudinilor, aptitudinilor ,abilitati, deprinderi,
comportamente,interese etc
- analiza conceptelor de autocunoastere, autocontrol emotional, stil de viasta
sanatos, planificarea carierei, managementul informatiei si al invatarii

6
 CURRICULUMUL PROGRAMULUI: „ Consiliere şi orientare educaţionalǎ”

11.SCOPUL PROGRAMULUI DE FORMARE:

Dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor cadrelor didactice din judeţ în domeniul
consilierii şi orientării şcolare

12.OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE FORMARE:

Programul îşi propune să dezvolte cadrelor didactice din judeţul Teleorman abilităţi şi
competenţe care:
 să contribuie la optimizarea performanţelor şcolare ale elevilor prin
cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi individuale ale acestora;
 să dezvolte abilităţi de autoevaluare realistă a propriilor caracteristici şi de
autoreglare emoţională şi comportamentală pentru o mai bună înţelegere şi
relaţionare cu proprii elevi;
 să dezvolte capacităţi de ascultare activă şi exprimare asertivă în vederea
creşterii eficienţei comunicării în cadrul relaţiilor interumane;
 să folosescă metode care să permită valorizarea potenţialului individual al
elevilor;
 să conducă la îmbunătăţirea relaţiei şcoală-familie-comunitate în vederea
realizării unui parteneriat educaţional;
 să promoveze în rândul elevilor importanţa menţinerii unui stil de viaţa
sănătos;
 să contribuie la îndrumarea elevilor în scopul realizării unor planuri de carieră
realiste şi adaptării la cerinţele pieţii muncii.

7
13. COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PE CARE LE DEZVOLTĂ
PROGRAMUL DE FORMARE

COMPETENŢE
COMPETENŢE SPECIFICE
GENERALE
Utilizarea metodelor şi strategiilor specifice domeniului
consilierii şi orientării şcolare;
- Operarea cu concepte şi teorii moderne;
- Organizarea şi îndrumarea activităţilor de lucru cu
părinţii;
- Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate
1. COMPETENŢE
particularităţilor individuale şi de grup, scopului şi tipului
METODOLOGICE
lecţiei;
- Operarea cu concepte şi teorii moderne de comunicare;
- Organizarea şi îndrumarea activităţilor de proiectare,
predare/învăţare, evaluare
- Transferul cunoştinţelor şi abilităţilor dezvoltate în timpul
şedinţelor în predarea propriei discipline
- Împărtăşirea experienţelor acumulate în tratarea
2. COMPETENŢE DE individuală a copilului din perspectiva procesului de
COMUNICARE ŞI consiliere.
RELAŢIONARE -Accesarea diferitelor surse de informare în scopul
documentării
3. COMPETENŢE -Transpunerea în practică a cunoştinţelor şi abilităţilor
PSIHO-SOCIALE dezvoltate în timpul şedinţelor de formare
-Reflecţia asupra activităţilor didactice proprii
4. COMPETENŢE
- Dezvoltarea de atitudini participative şi responsabilitate
PERSONALE
faţă de actul formativ.

8
 Corespondenţa dintre competenţele generale / specifice şi discipline:

Denumire modul Competenţe generale Competenţe specifice

La sfârşitul acestui modul al

programului de formare, cursanţii
1. Cunoaşterea legislatiei vor fi capabili să:
privind impementarea  înţeleagă rolul, si importanţa
politicilor educationale; operarii cu concepte si teorii
2. Abilitatea pentru psihopedagogice moderne;
aplicarea legislatiei  identifice necesitatea
privind impementarea transpunerii în practică a
politicilor educationale ; cunoştinţelor şi abilităţilor
3.Orientarea asupra dezvoltate în timpul şedinţelor de
cadrului general de formare
I. Autocunoaştere identificare a  relationeze interpersonal si in
şi dezvoltare capacitatilor si grup;
personală posibilitatilor  impărtăşeasca experienţele
profesionale in facilitarea acumulate în timpul activităţii de
disciplinei consiliere si predare în vederea obţinerii
orientare scolara; feedback-ului
4.Gestionarea situatiilor  realizeze (Auto)reflecţia
privind respectarea/ asupra activităţilor didactice /
nerespectarea legislatiei pedagogice proprii
specifice educatiei  identifice modalităţile de
scolare; îmbunătăţire a calitatii vietii, care
vor duce la creşterea încrederii
elevilor în scoala;

9
  cunoască reglementarile
legislative.;
 transpunerea în practică a
cunoştinţelor şi abilităţilor
dezvoltate în timpul şedinţelor de
formare opereze cu legislatia in
vigoare privind sistemul de
protectie a copilului din Romania;
 dezvoltarea abilităţilor de
cunoaştere şi de reglare emoţională
şi comportamentală în situaţii
diverse;
 utilizarea metodelor şi
strategiilor de predare adecvate
particularităţilor individuale şi de
grup, scopului şi tipului lecţiei;

La sfârşitul acestui modul al

1. Aplicarea metodelor programului de formare, cursanţii
de evaluare, comunicare vor fi capabili să:
şi moderare;  identifice principiile de
2.Gestionarea situatiilor comunicare efecienta cu copiii
privind respectarea/  sa-si adapteze comunicarea
II. Comunicare şi
nerespectarea aplicarii in functie de persoana cu care
relaţionare
legislatiei scolare; comunice
interpersonală
3. Stăpânirea legislatie  comunicare eficienta,
din domeniul educational asertiva, adaptata la persoana cu
care vorbeste
 aplice in activitatea zilnica
. aceste principii pentru a

10
imbunatatii viata copiilor
 utilizeze strategii care sa
asigure imbunatatirea atitudinii
cadrelor didactice si activitatii
acestora cu copiii
 dezvolte capacitătilei de
ascultare activă şi exprimare
asertivă în vederea creşterii
eficienţei comunicării în cadrul
relaţiilor interumane;
 analizeze comunicarea
umana în funcţie de natura
semnalelor utilizate şi canalul
predilect de transmitere a
mesajului;
 exemplifice modalităţi
ineficiente de comunicare;
 formarea abilităţii de
rezolvare eficientă a conflictelor;
 identifice consecinţele
sociale, emoţionale,
comportamentale şi de
raţionament ale comportamentelor
asertive, agresive şi pasive;
 identificae barierele aparute
în procesul de comunicare;
 utilizeze strategii de
abordare constructivă a
conflictului;

11
 La sfârşitul acestui modul al
programului de formare, cursanţii
vor fi capabili să:
 inteleaga principiile
nediscriminarii constientizeze
consecintele negative
 Exersarea abilităţii de
căutare şi utilizare de informaţii;
 Dezvoltarea strategiilor de
1. Gestionarea situatiilor
căutare a informaţiilor;
privind respectarea/
 Dezvoltarea abilitătilor de
nerespectarea aplicarii
informare necesare în optimizarea
legislatiei scolare
performanţei în învăţare, a
2. Aplicarea metodelor
procesului de luare a deciziilor şi a
III. Managementul de evaluare, comunicare
rezolvării de probleme;
informaţiei şi al şi moderare;
 Identificarea rolului
învăţării 3.Orientarea asupra
tehnologiei informatice şi de
cadrului general de
comunicare în susţinerea
asigurare organizarii
activităţilor;
orelor de consiliere si
 Dezvoltarea abilităţilor de
orientare scolara in
evaluare a credibilităţii surdelor
invatamant;
informaţionale;
 Identificarea stategiilor
utilizate pentru valorificare stilului
de învăţare dominant;
 Identificarea tipurilor de
inteligenţă şi a strategiilor de
învăţare;

12
 La sfârşitul acestui modul al
programului de formare, cursanţii
vor fi capabili să:
 Dezvoltarea abilităţilor de
cunoaştere şi autocunoaştere în
vederea identificării traseului
1. Cunoaşterea legislatiei educaţional şi profesional;
in domeniul educational  Dezvoltarea abilităţilor de
si al legislatiei muncii; luare a deciziilor privind cariera;
Gestionarea situatiilor  Dezvoltarea competenţelor
privind respectarea/ de marketing profesional;
nerespectarea aplicarii  Utilizarea metodelor şi
legislatiei scolare strategiilor de predare adecvate
3.Orientarea asupra particularităţilor individuale şi de
IV. Planificarea cadrului general de grup, scopului şi tipului lecţiei;
carierei identificare a  Transpunerea în practică a
capacitatilor si cunoştinţelor şi abilităţilor
posibilitatilor dezvoltate în timpul şedinţelor de
profesionale in facilitarea formare
integrarii tinerilor  Împărtăşirea experienţelor
absolventi pe piata acumulate în timpul activităţii de
muncii; predare în vederea obţinerii
feedback-ului
 (Auto)Reflecţia asupra
activităţilor didactice / pedagogice
proprii

13
 La sfârşitul acestui modul al
programului de formare, cursanţii
vor fi capabili să:
 Formarea şi dezvoltarea
deprinderilor pentru un stil de viaţă
sănătos;
 Dezvoltarea abilităţilor de
promovare ;a unui stil de viaţă
1. Cunoaşterea legislatiei
sănătos
in domeniul educational
 Utilizarea metodelor şi
si normele de protectie a
strategiilor de predare adecvate
consumatorului;
V. Calitatea stilului particularităţilor individuale şi de
2. Gestionarea situatiilor
de viaţă grup, scopului şi tipului lecţiei;
privind
 Transpunerea în practică a
respectarea/nerespectarea
cunoştinţelor şi abilităţilor
normelor de protectie a
dezvoltate în timpul şedinţelor de
consumatorului.
formare
 Împărtăşirea experienţelor
acumulate în timpul activităţii de
predare în vederea obţinerii
feedback-ului
 (Auto)Reflecţia asupra
activităţilor didactice / pedagogice
proprii

14
 14.Planul de învăţământ:

Nr. ore/stagiu
Total Nr.
Evaluare
Denumirea modulului Teorie Practică ore credite
pe parcurs
1.Autocunoaştere şi
4 20 2 26 9
dezvoltare personală

2. Comunicare şi relaţionare
3 11 2 16 4
interpersonală

3. Managementul
3 10 2 15 4
informaţiei şi al învăţării

4. Planificarea carierei 3 10 2 15 4

5.Calitatea stilului de viaţă 3 10 2 15 4

Evaluare finală 3 3
TOTAL 16 61 13 90 25

15
 15.Orarul de desfăşurare a activităţilor programului de formare:

Intervalul Tip
Disciplina/ modulul Ziua Formatori
orar activitate
1. Autocunoaştere şi 1 9-10 Curs
dezvoltare personală (8 ore) 10-17 Aplicaţii

2 9-10 Curs
(8 ore) 10-17 Aplicaţii

3 9-10 Curs
(8 ore) 10-17 Aplicaţii

4 (2 ore) 9-11 Evaluare

2. Comunicare şi 4 11-14 Curs
relaţionare (6 ore) 14-17 Aplicaţii
interpersonală
5 9-16 Aplicaţii
(8 ore) 16-17 Evaluare

6 (2 ore) 9-10 Evaluare

3. Managementul 6 11-14 Curs
informaţiei şi al (6 ore) 14-17 Aplicaţii
învăţării
7 9-16 Aplicaţii
(8 ore) 16-17 Evaluare

8 (1 ora) 9-10 Evaluare

4. Planificarea carierei 8 10-12 Curs
(7 ore) 12-17 Aplicaţii

9 9-11 Curs
(8 ore) 11-15 Aplicaţii

15-17 Evaluare

16
5. Calitatea stilului de 10 9-11 Curs
viaţă (8 ore) 11-17 Aplicaţii

11 9-10 Curs
(7 ore) 10-14 Aplicaţii

14-16 Evaluare

TEMA NR.1

I. Denumirea temei:
Autocunoastere şi dezvoltare personală
II. Prezentarea programei:

Scop. Identificarea elementelor specifice domeniului autocunoasterii si

dezvoltarii personale
Obiective specifice:
La finalul temei cursanţii vor fi în stare:
- să identifice elemente ale dezvoltării fizice, cognitive şi psihosociale ale
propriilor elevi;
- să explice necesitatea cunoaşterii acestor particularităţi;
- să proiecteze activităţi de învăţare care se bazează pe respectarea acestor
caracteristici şi particularităţi individuale ale elevilor;
- să cunoască consecinţele imaginii de sine pozitive sau negative a elevilor în
planul şcolar, profesional, familial şi social;
- să definească emoţiile bazându-se pe modificările survenite la nivel subiectiv,
cognitiv, biologic şi comportamental;
- să proiecteze activităţi de învăţare, folosind diferite metode de cunoaştere a
elevilor;
- să cunoască metode de prevenire şi diminuare a tulburărilor de comportament

17
 Competenţe specifice:
La sfârşitul acestui modul al programului de formare, cursanţii vor fi capabili să:
-înţeleagă rolul, si importanţa operarii cu concepte si teorii psihopedagogice
moderne;
-identifice necesitatea transpunerii în practică a cunoştinţelor şi abilităţilor
dezvoltate în timpul şedinţelor de formare
-relationeze interpersonal si in grup;
-impărtăşeasca experienţele acumulate în timpul activităţii de predare în vederea
obţinerii feedback-ului
-realizeze (Auto)reflecţia asupra activităţilor didactice / pedagogice proprii
-identifice modalităţile de îmbunătăţire a calitatii vietii, care vor duce la creşterea
încrederii elevilor în scoala;
-cunoască reglementarile legislative.;
-transpunerea în practică a cunoştinţelor şi abilităţilor dezvoltate în timpul
şedinţelor de formare
-dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere şi de reglare emoţională şi comportamentală
în situaţii diverse;
-utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor
individuale şi de grup, scopului şi tipului lecţiei;

SUBTEME
Subtema 1 – Etape de dezvoltare
Subtema 2 – Personalitatea copilului şi adolescentului
Subtema 3 – Cunoaşterea de sine şi imaginea de sine
Subtema 4 - Emoţiile şi mecanismele de apărare
Subtema 5 – Metode de cunoaştere şi autocunoaştere
Subtema 6 – Devieri comportamentale şi combaterea lor

18
TIMP TOTAL ALOCAT: 26 ore
Activitati teoretice (AT) - 4 ore
Activitati practice(AP) - 20 ore
Evaluare(E) - 2 ora

SUBTEMA 1
Etape de dezvoltare

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Dezvoltarea cunoştinţelor cadrelor didactice cu privire la procesul
dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influenţa direct;
Obiective operaţionale
La finele studierii temei cursanţii vor fi capabili :
 să identifice factorii implicaţi în dezvoltarea umană
 să cunoască modele şi stadii ale dezvoltării
Conţinuturi:
1.1 Conceptul de dezvoltare
1.2 Conceptul de dezvoltare fizică şi motorie,
1.3 Conceptul de dezvoltare cognitivă,
1.4 Conceptul de dezvoltare socială şi dezvoltarea personalităţii
1.2 Caracterizarea vârstelor şcolare

Conceptul de dezvoltare se referă la modalităţile secvenţiale ce apar într-un

organism pe masură ce acesta parcurge traseul de la concepţie la moarte. Există două
categorii de procese care determinăaceste modificări: procese programate biologic şi
procese datorate interacţiunii cu mediul.
Dezvoltarea organismului uman se desfăşoară pe mai multe paliere, dar cu toate
acestea este unitară, determinând evoluţia organismului în ansamblul său. Astfel,
putem vorbi despre o dezvoltare fizică ce reuneşte: modificări în lungime, greutate,
modificările structurii şi funcţiei creierului, inimii, altor organe interne, modificările
19
 scheletului şi musculaturii care afectează abilităţile motorii. În al doilea rând se
consideră că există o dezvoltare cognitivă care cuprinde modificări la nivelul
percepţiei, învăţarii, memoriei, raţionamentului, limbajului. În al treilea rând,
dezvoltarea se desfăşoară în plan psihosocial, cuprinzând modificările ce apar în
personalitate, emoţii, relaţiile individului cu ceilalţi.
La orice vârstă, modul în care este conceptualizată şi evalută propria persoană
influenţează nu numai performanţele cognitive, ci şi „funcţionarea biologică” a
organismului.

SUBTEMA 2
Personalitaea copilului şi adolescentului

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Conştientizarea caracterului dinamic al personalităţii
Obiective operaţionale:
La sfârşitul studierii temei, cursanţii vor fi capabili:
 să definească personalitătea ca un proces continuu, a cărui formă, conţinut şi
expresie sunt în continuă schimbare;
 Să analizeze fiecare nivel de funcţionare a personalităţii umane: cognitiv,
comportamental, emoţional şi biologic;
 Să înţeleagă fiecăre etapă a existenţei umane ca o rezultantă a etapelor care o
preced;
Conţinuturi:
2.1. Dinamica dezvoltării personalităţii;
2.2. Niveluri de abordare a personalităţii
2.3. Nivelul cognitive
2.4. Nivelul emoţional
2.5. Nivelul comportamental
2.6.Interacţiunea nivelelor

20
 Cu toate că factorii ereditari pot determina temperamentul iniţial al copilului,
totuşi , mulţi copii, pe parcursul dezvoltării lor, cunosc schimbări semnificative ale
stilului comportamental. Aceste schimbări se datorează evenimentelor de viaţă,
implicării speciale a părinţilor în munca cu copiii, experienţelor şcolare şi a celor
sociale. Temperamental nu apare ca o programare prestabilită ce determină în mod
mecanicist personalitatea, ci este un program deschis care suportă înfluenţele
factorilor de mediu.
Subiectul uman poate fi studiat şi înţeles din punct de vedere cognitiv,
emoţional, comportamental şi biologic. Astfel personalitatea poate fi definită ca un
pattern cognitiv, emoţional, comportamental şi biologic distinct al unei personae care:
îi defineşte stilul personal şi îi influenţează relaţiile cu mediul.
Pentru a se adapta la mediu fiinţa umană şi-a elaborat un sistem de prelucrare a
informaţiilor. Noi ne construim în mod activ o reprezentare a realităţii prin
selectarea, transformarea, stocarea şi reactualizarea informaţiei. Nivelul cognitiv
vizează modaliatea de operare cu informaţiile şi cunoştinţele dobândite pe parcursul
vieţii. Aceste informaţii se referă la convingeri, atitudini, asumpţii, expectanţe de care
dispunem. Nivelul emoţional corespunde trăirilor subiective ce rezultă din acordul
sau discrepanţa dintre trebuinţele sau expectanţele unei personae şi realitate.Emoţiile
sunt asociate cu modificări la nivelul proceselor fiziologice din corpul nostru.

Subtema 3
Cunoaşterea de sine şi imaginea de sine

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP), 1 h (E)

Scop: Înţelegerea rolului cunoaşterii şi acceptării de sine în procesul adaptării la
mediu şi menţinerii sănătăţii mentale şi emoţionale.
Obiective operaţionale:

21
La sfârşitul studierii temei cursanţii vor fi capabili:
 Să îşi contureze o imagine despre propria persoană;
 Să cunoască consecinţe ale imaginii de sine pozitive/negative în plan scolar,
profesional, familial şi social;
 să identifice modalităţi de manifestare a imaginii de sine pozitive sau negative;
 să caracterizeze personae cu stimă de sine ridicată sau scăzută;
 să identifice metode de îmbunătăţire a stimei de sine
Conţinuturi:
3.1. Imaginea de sine
3.2. Eul actual
3.3. Eul fizic
3.4. Eug cognitive
3.5. Eul emoţional
3.6 Eul social
3.7. Eul spiritual
3.8. Eul ideal
3.9. Eul viitor
3.10. Stima de sine

Subtema 4
Emoţiile şi mecanismele de apărare/adaptare

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Conştientizarea rolului emoţiilor funcţionale şi disfuncţionale în obţinerea
succesului
Obiective operaţionale:
La sfârşitul studierii temei cursanţii vot fi capabili:
 să clasifice emoţiile după polaritatea şi funcţionalitatea lor;
 să identifice reacţii ce însoţesc emoţiile de bază ;

22
  să identifice dimensiunile: subiectivă, cognitivă, fiziologică şi
comportamentală ale emoţiilor;
 să cunoască cauzele apariţiei emoţiilor;
 să îşi controleze reacţiile interne şi expersiile comportamentale ale emoţiilor;
 să aplice tehnici prin care se facilitează autoreglarea emoţională;
Conţinuturi:
4.1. Emoţiile
4.2.Tipuri de emoţii
4.3. Cauzele apariţiei emoţiilor
4.3. Autoreglarea emoţiilor şi comportamentelor
4.4. Mecanisme de aparare şi adaptare

Subtema 5
Metode de cunoaştere şi autocunoaştere

Nr. ore: 6h (AP), 1 h (E)

Scop: aplicarea în mediul şcolar a metodelor de autocunoaştere şi cunoaştere a
elevilor;
Obiective operaţionale:
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 să înţeleagă necesitatea şi dificultăţile cunoaşterii psihologice a elevilor;
 să aplice metode de cunoaştere ;
 să descrie metode ca Analiza Swot, Fereastra Johari;
 să utilizeze fisa psihopedagogică, ca instrument de sistematizare a informaţiilor
privind personalitatea elevilor;
 să identifice avantajele şi limitele unor metode de cunoaştere şi autocunoştere;

23
Conţinuturi:
5.1. Necesitatea şi dificultăţile cunoaşterii psihologice a elevilor;
5.2. Metode de cunoaştere
5.3. Metode de autocunoaştere
5.4. Evaluarea psihometrică şi evaluarea potenţialului de învăţare
5.5. Fişa psihopedagogică

Subtema 6
Devierile comportamentale şi combaterea lor

Nr. ore: 4 h (AP)

Scop: Prevenirea şi eliminarea cauzelor şi condiţiilor care generează tulburări de
comportament în rândul elevilor
Obiective operaţionale:
La sfârşitul sesiunii de formare cursanţii vor fi capabili :
 să identifice forme ale devierilor comportamentale;
 să cunoscă cauze ale apariţiei tulburărilor de comportament;
 să conştientizeze influenţa negativă a atitudinilor profesorilor asupra
comportamentelor elevilor;
 să aplice metode şi tehnici de intervenţie pentru prevenirea şi eliminarea
comportamentului deviant;
Conţinuturi:
6.1. Forme ale inadaptării şcolare
6.2. Cauze ale inadaptării şcolare
6.3. Aspecte psihopedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor
6.4. Combatrerea fenomelor dezadaptative

24
 III. Bibliografie
1. Băban, A. (coord.), Consiliere educaţională, Cluj-Napoca, Imprimeria Ardealul,
2001.
2. Dumitru, I., Al., Consilierea psihopedagogică, Iaşi, editura Polirom, 2008.
3. Jigău, M., Consilierea carierei, Bucureşti, Editura Sigma, 2001.
4. Lemeni, G., Miclea, M., Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră,
Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2004.
5. Tomşa, Gh., Consilierea şi orientarea în şcoală, Universitatea din Bucureşti,
Editura CREDIS, 2007.
6. Butnar, D, Gulei, M., Hardulea, A., Hodorogea, A., şi alţii (1999), Consiliere şi
orientare şcolară, Ed. Spiru Haret, Iaşi
7. Costin, A., Pitariu, H., (1997), Centrul de Orientare Şcolară şi profesională,
Bucureşti
8. David, E., (1998), Introducere în consilierea şcolară, profesională şi privind
cariera, Ed. Universitaţii "Lucian Blaga" Sibiu
9. Ivey, A., Gluckstern, N., Bradford Ivey, M., (1999), Abilităţile consilierului, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca
10. Jigău M., (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti
11. Lisievici, P., (1998), Teoria şi practica consilierii, Editura Universităţii din
Bucureşti
12. Plosca, M., Mois, A., (2001), Consiliere privind cariera, Editura Dacia, Cluj-
Napoca
13. Popescu, I., Damian, A., Ursache, C., Thepaut, P., Charpentier, L., Savignac, F.,
(1997), Centrul de Consiliere în Cariera Profesionala, Bucureşti
14. Vrăşmaş, E.A., (2002), Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis,
Bucureşti

25
 TEMA NR.2
I. Denumirea temei:
Comunicare şi relaţionare interpersonală
II. Prezentarea programei:

Scop.
Obiective specifice:
La finalul temei cursanţii vor fi în stare:
 - să dezvolte abilităţi de comunicare şi relaţionare;
 să identifice tipurile de comunicare;
 să cunoască bariere în comunicarea eficientă;
 să definească conflictul ca o posibilă consecinţa a eşuării comunicării;
 să identifice strategii de rezolvare eficientă a conflictelor;
 să enumere factori care cresc coeziunea grupului;
 să conştientizeze relaţia dintre coeziunea grupului şi performanţa elevilor;
 să prevină adoptarea unor metode grave de rezolvare a conflictelor;
Competenţe specifice:
La sfârşitul acestui modul al programului de formare, cursanţii vor fi capabili să:
 identifice principiile de comunicare efecienta cu copiii
 sa-si adapteze comunicarea in functie de persoana cu care comunice
 comunicare eficienta, asertiva, adaptata la persoana cu care vorbeste
 aplice in activitatea zilnica aceste principii pentru a imbunatatii viata copiilor
 utilizeze strategii care sa asigure imbunatatirea atitudinii cadrelor didactice si
activitatii acestora cu copiii
 dezvolte capacitătilei de ascultare activă şi exprimare asertivă în vederea
creşterii eficienţei comunicării în cadrul relaţiilor interumane;
 analizeze comunicarea umana în funcţie de natura semnalelor utilizate şi
canalul predilect de transmitere a mesajului;
 exemplifice modalităţi ineficiente de comunicare;

26
  formarea abilităţii de rezolvare eficientă a conflictelor;
 tdentifice consecinţele sociale, emoţionale, comportamentale şi de raţionament
ale comportamentelor asertive, agresive şi pasive;
 identificae barierele aparute în procesul de comunicare;
 utilizeze strategii de abordare constructivă a conflictului;

SUBTEME
Subtema1: Procesul de comunicare
Subtema 2:Tipuri de comunicare
Subtema 3: Modalităţi de ameliorare a comunicării
Subtema 4: Conflictul şi managementul conflictului

TIMP TOTAL ALOCAT: 15 ore

Activitati teoretice (AT) - 3 ore
Activitati practice(AP) - 11 ore
Evaluare(E) - 2 ora

Subtema 1
Procesul de comunicare

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Formarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili;
 Să identifice comportamente şi atitudini ale “actorilor” implicaţi în procesul de
comunicare;
 Să analizeze barierele apărute în procesul de comunicare;
 Să exemplifice consecinţe ale eşuării comunicării;

27
  Să identifice aspect ale dinamicii de grup care influenţează comunicarea în
cadrul grupului;
Conţinuturi:
1.1. Receptrea mesajului
1.2. Transmiterea mesajului
1.3. Bariere în comunicare
1.4. Variante de comunicare: directă sau mediată, dialog sau comunicare de
grup

Subtema 2
Tipuri de comunicare

Nr. ore:1 h (AT), 3 h (AP), 1h (E)

Scop: Diferenţierea tipurile de comunicare verbal, non-verbală şi paraverbală
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să compare tipurile de comunicare exemplificate;
 Să exemplifice comunicarea asertivă, pasivă şi agresivă;
 Să identifice consecinţe ale comportamentelor asertive, pasive şi agresive;
 Să conştientizeze impactul direct al stilurilor comunicaţionale asupra
dorinţelor şi expectanţelor personale

Conţinuturi:
2.1. Comunicarea non-verbală
2.2. Comunicarea asertivă, pasivă, agresivă

28
 Subtema 3
Modalităţi de ameliorare a comunicării

Nr. ore: 3h (AP)

Scop: Exersarea unor modalităti eficiente de comunicare;
Obiective operaţionale
La sfârsitul sesiunii de formare cursanţii vor fi capabili:
 Să îşi exprime propriile opinii şi emoţii folodind limbajul responsabilităţii;
 Să exemplifice tipuri de mesaje care duc la declanşarea reacţiilor defensive;
 Să cunoască modalităţi de îmbunătăţire a exprimării emoţionale;
 Să ofere sugestii de activităti care facilitează exprimarea emoţională;
Conţinuturi:
3.1. Limbajul responsabilităţii
3.2. Prevnirea reacţiilor defensive
3.3. Explorarea alternativelor
3.4. Exprimarea emoţională

Subtema 4
Conflictul şi managementul conflictului

Nr. ore:1 h (AT), 3 h (AP), 1 h(E)

Scop: Identificarea situaţiilor conflictuale şi posibilelor modalităţi de rezolvare a lor;
Obiective operaţionale:
 Să definească conflictul’
 Să cunoască stiluri de abordare a conflictelor;
 Să argumenteze eficienţa modalităţilor de rezolvare a conflictelor;
 Să pună în practică strategia de negopciere în rezolvarea unui conflict;

29
Conţinuturi:
4.1. Definirea conflictului
4.2. Stiluri de abordare constructivă a conflictelor
4.3. Principii de management al conflictelor
4.4. Deficitul de comunicare şi riscul pentru suicid la copii şi adolescenţi

III. Bibliografie

1. Rolul si responsabilitatile personalului didactic în protectia si promovarea

drepturilor copilului/ Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
- Bucuresti : Editura Trei, 2006
2. Balahur Doina, Protectia drepturilor copilului ca principiu al asistentei
sociale, Ed. Al Beck, 2001
3. Stanciulescu Elisabeta, Sociologia educatiei familiale, Ed. Polirom 2002
4. Roth Szamosközi Maria -Bereczki Doina, Introducere în asistenta sociala,
UBB, Cluj-Napoca, 2000
5. Roth Szamosközi Maria, Protectia copilului, UBB, Cluj-Napoca, 2002
6. Psihologie IX (Popescu, Zlate,Cretu) manual scolar, Ed. Didactica si
Pedagogica,Bucuresti 1991
7. Pedagogie XI, manual scolar, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1991
8. Mitrofan Nicolae, Familia de la a la z, Bucuresti 1991
9. Boros Maximilian, Parinti si copii, Bucuresti 1992
10 Coord. Serban Ionescu -Copilul maltratat-Bucuresti 2001
www.desprecopii.ro
www.parinti.com
www.edict.ro
www.copilulmeu.ro
www.copii.ro

30
 TEMA NR.3
I. Denumirea temei:
Managementul informaţiei şi al învăţării
II. Prezentarea programei:

Scop. Imbogatirea cunostintelor cadrelor didactice cu privire la

nediscriminare
Obiective specifice:
La finalul temei cursanţii vor fi în stare:
 - Să identifice surse de căutare a informaţiilor utile elevilor în procesul
cunoaşterii;
 Să identifice modalităţi de îmbunătăţire a abilitătilor de căutare şi utilizare a
informaţiilor;
 Să identifice aspect care influenţează prelucrarea informaţiei;
 Să identifice funcţiile pe care le îndeplineste tehnologia informatică în procesul
educative;
 Să stabilească credibilitatea unei surse de informare în funcţie de tipul de
informaţie dorit;
COMPETENTE:
 Exersarea abilităţii de căutare şi utilizare de informaţii;
 Dezvoltarea strategiilor de căutare a informaţiilor;
 Dezvoltarea abilitătilor de informare necesare în optimizarea performanţei în
învăţare, a procesului de luare a deciziilor şi a rezolvării de probleme;
 Identificarea rolului tehnologiei informatice şi de comunicare în susţinerea
activităţilor;
 Dezvoltarea abilităţilor de evaluare a credibilităţii surdelor informaţionale;
 Identificarea stategiilor utilizate pentru valorificare stilului de învăţare
dominant;
 Identificarea tipurilor de inteligenţă şi a strategiilor de învăţare;

31
Subteme:
Subtema 1: Motivaţia pentru învăţare
Subtema 2: Strategii de învăţare
Subtema 3: Tehnologia informatică şi de comunicare
Subtema 4: Stiluri de învăţare şi tipuri de inteligentă
Subtema 5: Creativiatea

TIMP TOTAL ALOCAT: 15 ore

Activitati teoretice (AT) - 3 ore
Activitati practice(AP) - 10 ore
Evaluare(E) - 2 ore

Subtema 1
Motivaţia pentru învăţare

Nr. ore:0,5 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Conştientizarea rolulului factorilor sociali, contextuali, personali care
determina motivaţia elevilor pentru învăţare
Obiective operaţionale:
 Să identifice motive fundamentale pentru procesul educative;
 Să contribuie la formarea aspiraţiilor elevilor, prin oferirea de modele;
 Să folosească în activitatea didactică motive extrinseci variate pentru a creşte
motivaţia elevilor pentru procesul de învăţare;
 Să enumere caracteristicile stărilor affective ale elevilor;
 Să cunoască factorii dezvoltării optime a afectivităţii
Conţinuturi:
1.1. Caracterizarea motivaţiei
1.2. Motive fundamentale pentru procesul educativ
1.3. Nivelul de aspiraţie
32
1.4. Motivaţia şcolară
1.5. Caracterisicile afectivităţii
1.6. Formele stărilor afective;
1.7. Dezvoltarea afectivităţii
1.8. Formarea de sentimente superioare în contextual vieţii scolare

Subtema 2
Strategii de învăţare

Nr. ore:0,5 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Utilizarea strategiilor de învăţare adaptate la stilul de învăţare dominant şi la
caracteristicile personale
Obiective operaţionale:
 Să descrie strategii de învăţare folosite în activitatea didactică;
 Să identifice modalităţi de prelucrare a informaţiilor;\
 Să facă diferenţa între noţiunea de informaţie şi cea de cunoştinţe;
 Să înţeleagă rolul reprezentării grafice în înţelegerea unui material;
 Să reprezinte grafic conţinutul unui text
 Să elaboreze un mod efficient de luare de notiţe;
Conţinuturi
2.1. Ce sunt strategiile de învăţare?
2.2. Modalităţi de selectare a strategiilor de învăţare
2.3. Strategii de elaborare a materialului
2.4. Strategii pentru îmbunătătirea performanţelor mnezice

33
 Subtema 3
Tehnologia informatică şi de comunicare

Nr. ore:0,5 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Identificarea rolului tehnologiei informatice si de comunicare în susţinerea
activităţilor;
Obiective operaţionale:
 Să enumere produse ale tehnologiei informatice şi de comunicare;
 Să identifice funcţiile pe care le îndeplineşte tehnologia informatică şi de
comunicare;
 Să specifice avantaje/dezavantaje tehnologiei informatice si de comunicare;
 Să folosească aplicaţii electronice în informarea personal;
 Să formuleze argumente privind rolul pozitiv sau negative al tehnologiei în
evoluţia societăţii
Conţinuturi:
3.1. Internetul
3.2. Localizarea informaţiilor pe internet
3.3. Precauţii în utilizarea informaţiilor
3.4. Centre de informare şi formare

Subtema 4
Stiluri de învăţare şi tipuri de inteligenţă

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP), 1h (E)

Scop: Identificarea stilurilor de învăţare şi tipurilor de inteligenţă pentru creşterea
performanţelor elevilor în procesul instructiv-educativ;

34
Obiective operaţionale:
 Să identifice stilul de învăţare dominant al fiecărui elev;
 Să înţeleagă distincţia dintre diferitele stiluri de învăţare;
 Să adapteze sarcinile şcolare la preferinţele individuale pentru creşterea
eficienţei învăţării;
 Să identifice strategii adecvate stilului propriu de învăţare;
 Să înţeleagă inteligenţele multiple aplicate în diferite tipuri de activităţi;
 Să se implice în activităţi care să contribuie la dezvoltarea inteloigenţelor
multiple;
Conţinuturi:
4.1. Modalităţi de identificare a stilurilor de învăţare;
4.2. Inteligenţele multiple

Subtema 5
Creativitatea

Nr. ore:0,5 h (AT), 2 h (AP), 1 h (E)

Scop: Educarea spiritului creativ în şcoală pentru o bună funcţionare a întregii
personalităţi a elevilor
Obiective operaţionale:
 Să identifice caracteristici ale persoanelor creative;
 Să exemplifice produse creative şi medii de activitate care permit manifestarea
creativităţii;
 Să identifice factori care facilitează sau inhibă creativitatea;
 Să diferenţieze etapele procesului de creaţie;
 Să stimuleze creativitatea elevilor

35
Conţinuturi:
5.1. Climatul creativ
5.2. Factori care facilitează creativitatea
5.3. Factori care inhiba creativitatea
5.4. Etapele procesului de creaţie
5.5. Metode pentru stimularea creativităţii

III. Bibliografie
1.Rolul si responsabilitatile personalului didactic în protectia si promovarea
drepturilor copilului/ Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. -
Bucuresti : Editura Trei, 2006

2.Daly, Mary (ed.): A fi parinte în Europa contemporana: O abordare pozitiva,

Strasbourg, 2006 http://www.coe.int/T/DG3/YouthFamily/a_propos/EMMF XXVIII
%20(2006)%20Positive%20Parenting%20report.pdf#search=%22Mary%20Daly%3A
%20Parenting%20in%20Contemporary%20Europe%22

3.Lansdown, Gerison: Capacitatile în evolutie ale copilului, 2005http://www.unicef-

icdc.org/cgi-bin/unicef/Lunga.sql?ProductID=384

4.Manual pentru implementarea Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului,

elaborat pentru UNICEF de Rachel Hodgkin si Peter Newell, Bucuresti, Vanemonde,
2004

36
 TEMA NR.4
I. Denumirea temei:
Planificarea carierei
II. Prezentarea programei:

Scop: Identificarea modalităţilor de autocunoaştere în vederea identificării

calităţilor personale şi a intereselor pentru alegerea profesiei viitoare.
Obiective specifice:
La finalul temei cursanţii vor fi în stare:
-să identifice elementele unui plal de cariera;
-să explice necesitatea cunoaşterii lumii profesiilor;
-să proiecteze activităţi de învăţare care se bazează pe respectarea pasilor in luarea
unei decizii privind cariera;
-să cunoască consecinţele unei alegeri bune sau mai putin bune in cariera;
-să identifice diferente intre traseu educationel si profesional prtecum si elemente
complementare;
-să proiecteze activităţi de învăţare, folosind diferite metode de cunoaştere a elevilor;
Competenţe specifice:
La sfârşitul acestui modul al programului de formare, cursanţii vor fi capabili să:
 Dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere şi autocunoaştere în vederea identificării
traseului educaţional şi profesional;
 Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor privind cariera;
 Dezvoltarea competenţelor de marketing profesional;
 Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor
individuale şi de grup, scopului şi tipului lecţiei;
 Transpunerea în practică a cunoştinţelor şi abilităţilor dezvoltate în timpul
şedinţelor de formare
 Împărtăşirea experienţelor acumulate în timpul activităţii de predare în vederea
obţinerii feedback-ului
 (Auto)Reflecţia asupra activităţilor didactice / pedagogice proprii

37
SUBTEME
Subtema 1 - Autocunoşterea
Subtema 2 - Exploararea traseelor educaţionale şi profesionale
Subtema 3 - Decizia de carieră
Subtema 4 - Marketing sau promovare personală

TIMP TOTAL ALOCAT: 15 ore

Activitati teoretice (AT) - 3 ore
Activitati practice(AP) - 10 ore
Evaluare(E) - 2 ore

Subtema 1
Autocunoaşterea

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP)

Scop:
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice elemente specifice pentru autocunoastere, imagiune de sine, stima
de sine;
 Să exemplifice calitati si aptitudini necesare pentru anumite profesii;
 Să identifice consecinţe ale comportamentelor asertive, pasive şi agresive;
 Să conştientizeze impactul direct al stilurilor comunicaţionale asupra dorinţelor
şi expectanţelor personale
Conţinuturi:
4.1.1 Conceptul de sine (imagine de sine, stima de sine)
4.1.2. Interesele si sistemul de valori
4.1.3. Autoeducatia

38
 Fiecare tânăr îşi pune uneori întrebări de felul: Cine sunt eu ? Prin ce mă
deosebesc de cei din jur ? Care sunt punctele mele tari şi slabe ? Care sunt
posibilităţile mele ? Cum aş putea să îmi dezvolt calităţile şi să îmi depăşesc
slăbiciunile ? Răspunsurile la întrebările de acest fel se referă la cunoaşterea
însuşirilor de personalitate definitorii, a aptitudinilor, a sistemului motivaţional şi de
valori, la creşterea stimei de sine, a încrederii în sine, dezvoltarea creativităţii, a
capacităţii de autocontrol, a abilităţilor de comunicare şi relaţionare interpersonală, a
posibilităţilor de gestionare a emoţiilor, etc.

Formarea conceptului de sine (imagine de sine + stimă de sine):

Autocunoaştere Conştientizarea aptitudinilor. Conştientizarea intereselor şi a
sistemului de valori.
Conceptul de sine (imagine de sine, stimă de sine)
Autocunoaşterea presupune formarea conceptului de sine (Self-concept)
care cuprinde totalitatea ideilor şi sentimentelor pe care o persoană le are despre ea
însăşi. Conceptul de sine are două aspecte: imaginea de sine şi stima de sine.
Imaginea de sine (Self-image) reprezintă părerile despre calităţile şi defectele
pe care le avem - sau credem că le avem (de ex. o adolescentă se poate considera fiică
ascultătoare, studentă bună, prietenă fidelă, talentată la desen etc.).
Stima de sine (Self-esteem) reprezintă modul în care ne autoapreciem, cum ne
evalăm în raport cu propriile noastre aşteptări şi aşteptările celorlalţi.
Autocunoaşterea presupune şi conştientizarea aptitudinilor. Spunem că o
persoană are aptitudini într-un domeniu dacă are posibilitatea de a obţine performanţe
superioare în acel domeniu. Obţinerea reală a acelor performanţe depinde de mulţi
alţi factori: motivaţie, învăţare, exersare, atitudinea părinţilor şi a cadrelor didactice,
condiţii materiale, sănătate etc.
Conştientizarea intereselor şi a sistemului de valori reprezintă un alt aspect al
autocunoaşterii.

39
 Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite
domenii de cunoştinţe sau de activitate. Interesele au un rol esenţial în luarea
deciziilor privind cariera.
Valorile reprezintă convingerile fundamentale ale oamenilor referitor la ceea
ce este important în viaţă, în relaţiile interpersonale şi în muncă. Fiecare om îşi
elaborează în cursul vieţii un sistem de valori care îi ghidează viaţa, opţiunile,
inclusiv pe cele referitoare la carieră. Exemple de valori sunt familia, sănătatea,
securitatea, banii, puterea etc.
Procesul de autocunoaştere trebuie să fie îmbinat cu cel de autoformare,
autoeducare. Pentru reuşita în cariera profesională este important să ne dezvoltăm în
mod intenţionat acele calităţi care au o mai mare importanţă în activitatea pe care
dorim să o desfăşurăm.

Subtema 2
Explorarea traseelor educaţionale şi profesionale

Nr. ore: 3 h (AP), 1 h(E)

Scop: Identificarea şi explorarea diferitelor trasee educaţionale, la nivel virtual,
conceptual în vederea luării deciziei privind cariera.
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice trasee educaţionale necesare pentru diferite profesii;
 Să exemplifice cu calitati si aptitudini necesare pentru anumite profesii traseele
ce trebuie urmate;
 Să identifice materiale şi metode de promovare a traseelor educaţionale şi
profesionale;
Conţinuturi:
4.2.1Traseu educaţional şi traseu profesional
4.2.2 Metode de căutare a informaţiilor necesare pentru identificarea traseului
educaţional şi profesional ( broşuri, pliante, internet, etc.)
40
 Explorarea traseelor educaţionale şi ocupaţionale se realizează prin
colectarea informaţiilor privind oportunităţile educaţionale şi la ocupaţii. Trebuie să
încercăm să adunăm cât mai multe informaţii referitor la natura muncii pe care dorim
să o efectuăm, cerinţele educaţionale pentru a ocupa un loc de muncă, perspectivele
de angajare, mediul muncii, câştiguri etc.
Materialele tipărite reprezintă o sursă de informaţii exacte, care provin direct
de la ofertanţi.

Subtema 3
Decizia în carieră

Nr. ore:1 h (AT), 2 h (AP)

Scop: Identificarea şi utilizarea celor mai bune metode pentru a lua o decizie corectă
privind cariera.
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice paşi în luarea unei decizii;
 Să exemplifice cu situaţii concrete luarea unei decizii privind cariera.;
 Să utilizeze în practica şcolară luarea deciziei în momentul orientării şcolare şi
profesionale;
Conţinuturi:
4.3.1.Luarea unei decizii privind cariera
4.3.2. Cautarea unui loc de muncă
Luarea unei decizii privind cariera
Explorarea traseelor educaţionale şi ocupaţionale este urmată de luarea deciziei
de carieră, adică selectarea unei opţiuni din mulţimea variantelor disponibile la un
moment dat. Atunci când luăm o decizie trebuie să fim conştienţi de faptul că nu
luăm o decizie pentru întreaga viaţă. În cursul vieţii este posibil să identificăm cariere
care ni se potrivesc mai bine şi putem relua procesul de construire a carierei.

41
Căutarea unui loc de muncă
După luarea deciziei şi absolvirea şcolii care ne oferă calificarea adecvată
dorim să găsim un loc de muncă Pentru aceasta este necesar să urmărim situaţia de pe
piaţa muncii. Prin “piaţa muncii” înţelegem configuraţia specifică a cererii şi ofertei
de locuri de muncă existente la un moment dat. Piaţa muncii este foarte dinamică. Se
modifică ponderea profesiilor, apar schimbări la nivelul deprinderilor de muncă
solicitate datorită progresului tehnologic etc.

Subtema 4
Marketing sau promovare personală

Nr. ore:1 h (AT), 3 h (AP),1 h (E)

Scop: Identificarea şi utilizarea celor mai bune metode pentru promovarea personală
în carieră.
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice elemente de marketing personal;
 Să elaboreze CV, scrisoare de intenţie, etc;
 Să utilizeze în practica elemente de marketing personal;
Conţinuturi:
4.4.1 Elemente de marketing personal
4.4.2 CV-ul
4.4.3 Scrisoarea de intenţie
4.4.4 Interviul
Promovarea personală se realizează prin sistematizarea şi prezentarea
informaţiilor despre abilităţile, competenţele, interesele şi experienţele educaţionale
şi profesionale proprii în vederea atingerii scopurilor de carieră. Două „instrumente”
esenţiale ale promovării personale sunt CV-ul şi scrisoarea de intenţie. Obţinerea

42
unui loc de muncă depinde într-o foarte mare măsură şi de modul în care ne
prezentăm la interviul de angajare.
Curriculum Vitae ( în limba latină : " cursul / desfăşurarea vieţii " ), este un
document universal care a intrat deja în folosinţă şi la noi în mod curent. Un C.V.
bine redactat poate creşte semnificativ şansele de a obţine postul dorit. Este bine de
ştiut că un recrutor experimentat nu poate acorda mai mult de un minut parcurgerii
unui C.V. şi, de acea el trebuie să răspundă mai multor cerinţe.
Ideea de bază a unei Scrisori de Intenţie este de a părea personală. O Scrisoare
de Intenţie de succes trebuie personalizată în funcţie de caracteristicile companiei
căreia îi este destinată. Menţionează eventuale evenimente recente sau proiecte ale
companiei sau dovedeşte-le că ai câteva cunoştinţe despre realizările anterioare ale
firmei – toate acestea vor demonstra faptul că eşti interesat de a te alătura echipei
respective, că eşti interesat de job, prin faptul că ai făcut cercetări despre companie,
înainte de a i te adresa.ea el trebuie să răspundă unor anumite cerinţe.
Pentru interviu scopul tău este să-l convingi pe cel care te intervievează că tu
eşti persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv, că ai abilităţile şi deprinderile
necesare. Nu te gândi la ceilalţi, oricât de mulţi ar fi aceştia; poţi fi singurul care
participă la interviu şi să pierzi sau ... poţi fi unul din cei douăzeci de candidaţi şi să
câştigi. Decizia celui care te examinează va fi luată numai în funcţie de
comportamentul tău. Pregătirea pentru interviu constă în a învăţa să porţi o
conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să răspunzi la anumite întrebări.

III. Bibliografie
1.Rolul si responsabilitatile personalului didactic în protectia si promovarea
drepturilor copilului/ Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. -
Bucuresti : Editura Trei, 2006

2.Cojocaru, Stefan: Metode apreciative în asistenta sociala, Polirom, 2005

43
3.Daly, Mary (ed.): A fi parinte în Europa contemporana: O abordare pozitiva,
Strasbourg, 2006 http://www.coe.int/T/DG3/YouthFamily/a_propos/EMMF-XXVIII
%20(2006)%20Positive%20Parenting%20report.pdf#search=%22Mary%20Daly%3A
%20Parenting%20in%20Contemporary%20Europe%22

4.Killen, Karin: Neglijarea si abuzul sunt responsabilitatea tuturor (Omsorgssvigt er

alles ansvar), pp. 326-347, 2005

5.Lansdown, Gerison: Capacitatile în evolutie ale copilului, 2005http://www.unicef-

icdc.org/cgi-bin/unicef/Lunga.sql?ProductID=384

6.Manual pentru implementarea Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului,

elaborat pentru UNICEF de Rachel Hodgkin si Peter Newell, Bucuresti, Vanemonde,
2004

7.Munca copilului: Tintind intolerabilul, Organizatia Internationala a Muncii, 1996

http://www.crin.org/docs/anti_sl_dom_works.pdf.

44
 TEMA NR.5
I. Denumirea temei:
Calitatea stilului de viaţă
II. Prezentarea programei:

Scop: Identificarea şi utilizarea celor mai bune metode pentru promovarea unui stil
de viaţă sănătos.
Obiective specifice:
La finalul temei cursanţii vor fi în stare să:
- să identifice componente pentru un stil de viaţa sănătos;
- să explice necesitatea unui stil de viaţă sănătos;
- să proiecteze activităţi de învăţare care se bazează pe unui stil de viaţă sănătos;
- să cunoască consecinţele unui stil de viaţă deficitar;
- să proiecteze activităţi de învăţare, folosind diferite metode de cunoaştere a
elevilor;

Competenţe specifice:
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor pentru un stil de viaţă sănătos;
 Dezvoltarea abilităţilor de promovare ;a unui stil de viaţă sănătos
 Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor
individuale şi de grup, scopului şi tipului lecţiei;
 Transpunerea în practică a cunoştinţelor şi abilităţilor dezvoltate în timpul
şedinţelor de formare
 Împărtăşirea experienţelor acumulate în timpul activităţii de predare în vederea
obţinerii feedback-ului
 (Auto)Reflecţia asupra activităţilor didactice / pedagogice proprii

45
 Subteme:
Subtema 1 - Calitatea vieţii individuale (hrană sănătoasă, consum de droguri)
Subtema 2 - Calitatea relaţiilor sociale (comportamente sociale, antisociale,
asertive, violenţa şi efectele ei)
Subtema 3 - Calitatea mediului muncii (stresul, dezastre naturale – inundaţii,
incendii, cutremure, etc.)

TIMP TOTAL ALOCAT: 15 ore

Activitati teoretice (AT) - 3 ore
Activitati practice(AP) - 10 ore
Evaluare(E) - 2 ore

Subtema 1
Calitatea vieţii individuale

Nr. ore:1 h (AT), 3 h (AP)

Scop: Identificarea şi utilizarea celor mai bune metode pentru promovarea unui stil
de viaţă sănătos.
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice elemente unui stil de viaţă sănătos;
 Să elaboreze un regim propriu pentru un stil de viaţă sănătos ;
 Să identifice riscurile consumului de droguri şi ale unui stil de viaţă inadecvat –
nesănătos;
 Să promoveze în practica prin diferite metode un stil de viaţă sănătos;
Conţinuturi:
5.1.1 Hrana sănătoasă – minte sănătoasă
5.1.2 Consumul de droguri, alcool, tutun
5.1.3 Stil de viaţă sănătos – regim de viaţă

46
 Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului.

Societatea modernă mult prea preocupată de o multitudine de probleme

determină ignoranţa privind importanţa unui stil de viaţă sănătos, fapt ce a dus la
apariţia şi extinderea obezităţii, a bolilor cardiovasculare, a diabetului. În România
20% din populaţie este obeză conform Centrului de Calcul Şi Statistică sanitară Şi
Documentare, iar obezitatea în 90% din cazuri este determinată de dezechilibre
alimentare şi numai 10% din cauze endocrine.

În cest sens, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii(inclusiv

România) au decis în mod unanim ca ţelul cel mai important al lor să fie realizarea
unei stări de bine şi a unei calităţi superioare a vieţii.

Educaţia pentru sănătate trebuie să devină atunci o prioritate în

preocupările omului sănătos care conştientizează că „sănătatea nu însemnă doar
absenţa bolii sau a infirmităţii”(Organizaţia Mondială a Sănătăţii).
Copilăria este o perioadă de asimilări masive de formare a unor atitudini şi
abilităţi care se vor transforma în instrumente pentru tot restul vieţii, iar grădiniţa şi
şcoala, prin autoritatea morală pe care o au, pot aduce o contribuţie substanţială în
formarea unor atitudini, comportamente legate de sănătate, de dezvoltare armonioasă
a preşcolarilor şi elevilor.
La începutul mileniului III omenirea se confruntă cu un fenomen ce a luat o
amploare nebănuită în urmă cu câţiva ani - consumul de droguri, fenomen care riscă
să atingă dimensiunile unei ,,epidemii”. Se consideră că în lume, la ora actuală sunt
peste 200 milioane de consumatori (din care majoritatea au vârste sub 30 de ani), care
se regăsesc în cele mai diverse categorii sociale şi profesionale .
Drogul reprezintă o problemă socială, generând: sărăcie, hoţie, şantaj, corupţie,
crimă, terorism.
În acest context, alegerea acestei teme are ca scop informarea corectă şi
familiarizarea cursanţilor cu problematica şi pericolul consumului de droguri, precum
şi educarea lor în spiritul formării atitudinilor responsabile faţă de consumul de
droguri.

47
 Subtema 2
Calitatea relaţiilor sociale

Nr. ore:1 h (AT), 4 h (AP), 1 h(E)

Scop: Identificarea şi utilizarea celor mai bune metode pentru promovarea unor
relaţii sociale de calitate.
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice elemente specifice pentru relaţii sociale de calitate;
 Să identifice riscuri ale manifestării violenţei la diferite vârste şi la diferite
niveluri;
 Să elaboreze un plan de măsuri pentru stoparea violenţei indiferent de natura ei ;
 Să promoveze în practica prin diferite metode manifestări antiviolenţă;
Conţinuturi:
5.2.1 Relaţiile sociale – cooperare, colaborare, marginalizare, reciprocitate,
sprijin etc
5.2.2 Violenţa – forme, tipuri, manifestări
5.2.3 Metode de stopare a violenţei în mediul şcolar

„Prin violenţă se înţelege utilizarea puterii ori agresiunii fizice sau

psihice sau psihice, fie ameninţarea cu acestea a unei alte persoane, grup sau
comunităţi.”(A.Rosan) Violenţa are drept rezultat diverse grade de lezare a
celuilalt, moartea, trauma psihologică, marginalizarea sau excluderea dintr-un
grup social.
În mediul şcolar violenţa se exprimă prin agresiune verbală, excludere
intenţionată, intimidare, bătaie, hărţuire/abuz sexual şi port arme. Acest tip de
violenţă poate fi orientat împotriva elevilor, a personalului didactic, a
reprezentanţilor unei instituţii şi comunităţi.
48
 Violenţa şcolară afectează starea de sănătate mentala, cauzând frică,
anxietate, percepţia nesiguranţei.
Starea de sănătate mentală pozitivă include:
 Un sens pozitiv al stării de bune;
 Resurse individuale: stimă de sine, deprinderi sociale, optimism, încredere în
sine şi coerenţa;
 Abilitatea de a iniţia, dezvolta şi susţine relaţii personale mutuale
satisfăcătoare;
 Abilitatea de coping (ajustare) în faţa adversarilor;
 Abilitatea de a raţionaliza, înţelege şi dezbate cu colegii, adulţii şi
instituţiile sociale diversele motive care legitimează violenţa.
„Violenţa are efecte negative asupra sănătăţii fizice şi mentale, precum şi
asupra dezvoltării sociale a elevilor. Atât victimele, cât si agresorii pot suferi
diverse traume fizice sau chiar moartea. Violenţa are legătură cu o serie de
probleme psihice: traume, distres, afectarea ataşamentului, diminuarea stimei de
sine, etc. Tinerii supuşi violenţei prezintă un comportament de risc ridicat
asociat cu anxietate şi neputinţă dobândită. Aceste comportamente de risc
includ: abuzul de substanţe, absenteismul şcolar sau exmatricularea , relaţii
sexuale precoce, iar în unele cazuri sentimente de autoblamare şi
autoculpabilizare care pot genera un comportament suicidar.”(A.Rosan)
Asertivitatea este una dintre însuşirile psihice deosebit de importante din
constelaţia personalităţii umane, care contribuie considerabil la menţinerea
echilibrului interior, la exprimarea a ceea ce dorim şi în egală măsură la cultivarea
unor relaţii interpersonale agreabile.
Deseori, în şcoală întâlnim astfel de comportamente la elevi, fie faţă de
profesori, fie faţă de colegi. Nu de puţine ori, consecinţa unui astfel de comportament
este etichetarea din partea profesorilor (de exemplu: ,,e obraznic,,) şi
marginalizarea din partea colegilor. E important să identificam căile care duc la
agresivitate, să identificăm factorii de risc relaţionaţi unui astfel de comportament,
pentru a putea anticipa riscurile dezvoltării unui comportament agresiv .

49
 Copiii care denotă agresivitate se pare că au nivel scăzut de autocontrol
(Fortin 2002), fapt ce îi determină să reacţioneze agresiv la critică şi îi face incapabili
să accepte ideile celorlalţi. În situaţii de conflict răspund necorespunzător la reacţiile
celorlalţi. Aşa cum arată multe studii, interacţiunea cu mediu ne dă posibilitatea să ne
construim metode de a gestiona anumite situaţii. Astfel ,,carenţele comportamentale,,
pot fi explicate şi prin lipsa unui input specific, pentru a învăţa răspunsul la un
anumit stimul.
Mediul educaţional poate fi atât factor care determină acest comportament cât
şi ,,scena de manifestare ,, a unui astfel de comportament.

Subtema 3
Calitatea mediului muncii
(stresul, dezastre naturale – inundaţii, incendii, cutremure, etc.)

Nr. ore:1 h (AT), 3 h (AP), 1 h (E)

Scop: Identificarea şi utilizarea celor mai bune metode pentru promovarea unui
mediu durabil
Obiective operaţionale
La sfârşitul sesiunii de formare, cursanţii vor fi capabili:
 Să identifice elemente specifice pentru situaţii generatoare de stres;
 Să identifice riscuri ale manifestării stresului la locul de muncă;
 Să elaboreze un plan de măsuri pentru combaterea unor dezastre, chiar şi naturale;
 Să promoveze în practica prin diferite metode manifestări de dezvoltare ale unui
mediu durabil;
Conţinuturi:
5.3.1 Stresul şi managementul situaţiilor stresante
5.3.2 Dezastrele naturale (cutremure, inundaţii, incendii, etc)

50
 De origine engleză, cuvântul stres circumscrie o serie de substantive înrudite
ca înţeles, dar ce au totuşi nuanţe uşor diferite: presiune, apăsare, efort, solicitare,
tensiune, constrângere, încordare nervoasă. În limba română, termenul de stres a fost
preluat iniţial cu ortografia din limba engleză (stress) pentru ca mai apoi ortografia să
fie adaptată, cu un singur “s”(stres) atunci când au apărut derivatele adjectivale
(stresant), substantivale (stresor) şi verbale (a stresa).

Sursele de stres – acesta poate fi generat de către o diversitate de situaţii şi

evenimente, de la modificări ale comportamentului, a obiceiurilor de somn, hrănire
până la decesul partenerului de căsătorie, a părinţilor sau a copiilor. Volumul de
stress depinde nu doar de percepţia individului cât şi de factori precum tipul
destresori şi intensitatea sau durata acestora. La toate acestea se pot adăuga şi
situaţiile caracterizate prin acţiuni cronice ale agenţilor fizici (temperaturi extreme,
umiditate, zgomot) sau alte împrejurări care slăbesc rezistenţa organismului (boală,
lipsă de somn).Agenţii stresori sunt factori nocivi sau stimuli psihici cu semnificaţie
afectivă puternică.

51
 STRATEGII DE FORMARE

În selecţia strategiilor de formare s-a avut în vedere faptul că acest curs de

formare se adreseză adulţilor, motiv pentru care, alături de metodele de instruire
tradiţionale – cum este prelegerea – s-a acordat o atenţie sporită metodelor
interactive, problematizării, învăţării din experienţă şi respectării autonomiei în
învăţare.
Metodele de învăţare colaborativă sunt combinate cu metode de învăţare
independentă. Majoritatea activităţilor utilizează ateliere şi grupuri de lucru, unde
cursanţii formulează probleme, îşi împărtăşesc propriile experienţe valorificându-le
ca suport pentru învăţare, solicită feed-back şi încearcă să îşi gestioneze cât mai
adecvat propria activitate de învăţare.
Formarea cadrelor didactice va fi:
- activă – se va accentua învăţarea prin acţiune directă;
- orientată spre sarcină – structurată în jurul unei sarcini de învăţare;
- relevantă – axată pe prezentarea, analiza şi soluţionarea unor cazuri şi situaţii
concrete întâlnite în practica managementului calităţii în domeniul educaţiei;
- bazată pe colaborare – implicând munca în echipă;
- interactivă – prin utilizarea discuţiilor şi a dezbaterilor pe marginea unor studii
de caz şi exemple practice.
Metodele şi tehnicile de instruire preconizate sunt: prelegerea, dezbaterea,
jocul de rol, brainstorming-ul, mozaicul, reflecţia, lucrul în perechi, exerciţiul, turul
galeriei, linia valorii, etc.
Mijloace de instruire: retroproiector, flipchart, calculator, imprimantă,
videoproiector.
Forme şi modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţilor: cursuri,
seminarii, ateliere; frontal, pe grupe şi individual.

52
 MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea programului de formare profesionala „CONSILIERE SI

ORIENTARE EDUCATIONALA ” şi evaluarea progresului participanţilor diferă.
Într-un program de formare amândouă evaluările trebuie avute în vedere, ele fiind
într-o strânsă legătură.
Evaluarea programului se realizează:
-la final de sesiune de formare printr-o activitate de analiză/discuţii cu participanţii şi
un chestionar;
- la finalul fiecărei teme de formare printr-un chestionar de evaluare;
1. Evaluarea intermediară care va avea ca principale componente:
Pentru evaluarea progresului participantilor se utilizează metode de evaluare corelate
cu obiectivele programului de formare. Evaluarea de parcurs reprezintă media celor 4
calificative primite de participant la finalul fiecăreia dintre cele 4 teme. Calificativul
cuantifică pentru cursant modul de implicare în activităţile de grup, produsele
activităţii, contribuţia la discuţii
2. Evaluarea finală va cuprinde:
 Realizarea unui Portofoliu ce va contine o parte teoretică şi una practică.
Partea aplicativă a portofoliului va conţine descrierea, analiza, interpretarea şi
soluţionarea unei situaţii reale preluate din practica drepturilor copilului.
Proiectul va fi prezentat de către fiecare cursant în prezenta comisiei de
evaluare si a tuturor cursantilor.
 Sustinerea orala a unei parti din portofoliu.
Fiecare cursant va primi un calificativ pentru realizarea portofoliului şi un
calificativ pentru prezentarea unei piese din portofoliu, la alegere.
Media celor două calificative reprezintă calificativul obţinut la evaluarea finală.
Calificativul obţinut de cursant la finalul programului de formare reprezintă
media dintre calificativul obţinut la evaluarea de parcurs şi calificativul obţinut la
evaluarea finală.
53
 Conform art.17, lit.f din OMEdC 5564/7.10.2011 din comisia de examinare
constituită în vederea evaluarii finale va face parte şi un reprezentant al CNFP sau al
CSA.. Aprecierea portofoliului şi a susţinerii proiectului/ temei/ lucrării se face prin
calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine, Suficient, Insuficient). Bugetul de timp
alocat evaluării facand parte din durata totală a programului de formare continuă.

RESURSE ALE PROGRAMULUI DE FORMARE

Resurse umane utilizate şi atribuţiile acestora în program

Nr. Nume Atribuţii în program

crt
1 Director program de formare
2 Coordonator program de formare/ Formator

3 Formator
4. Formator
5. Formator

Structura administrativă şi managerială a echipei

Atribuţii şi responsabilităţi:Director si coordonator program de formare

Coordonează întreaga activitate de derulare şi organizare a programului de formare,
asigură promovarea şi comunicarea către potenţialii solicitanţi, coordonează
activităţile de înscriere la cursuri şi de eliberare a certificatelor de absolvire.

Atribuţii şi responsabilităţi:Formatori
Coordonează din punct de vedere al conţinutului şi derulării programul de formare,
defineşte temele şi obiectivele pentru fiecare şedinţă de curs, coordonează realizarea
suporturilor de curs şi a ansamblului documentelor pedagogice necesare derulării

54
formării (slide-uri PowerPoint, fişe rezumat, exerciţii, chestionare de evaluare, etc.),
organizează evaluarea finală a programului de formare. Realizează suportul de curs şi
documentele pedagogice, realizează formarea şi evaluarea participanţilor în program.

Nr. Nume prenume Atributii in Competente

crt. program
1

4
5

55
Structura echipei administrative
responsabil IT
- va pune la dispoziţia formatorilor şi cursanţilor echipamentele şi logistica necesară
derulării în condiţii optime a activităţilor asigurând în acelaşi timp şi realizarea
achiziţiilor materialelor şi echipamentelor care se vor deteriora pe tot parcursul
desfăşurării activităţilor de formare;
- va asigura consultanţă tehnică.
responsabil activitati administrative
- va asigura o comunicare fluentă între grupurile ţintă şi echipa managerială de
proiect (întocmirea documentelor necesare informărilor, afişarea informaţiilor, etc.);
- va monitoriza funcţionarea tuturor instalaţiilor tehnice şi sanitare;
- va coordona activitatea serviciului de curăţenie şi întreţinere a salubrităţii tuturor
spaţiilor

Nr. Nume si prenume Atributii in derularea programului

crt.
1 Responsabil IT
2 Responsabil activitati administrative

Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor de formare Sediul Casei Corpului Didactic

Resurse didactico-materiale disponibile

- spaţii de formare: laborator AEL cu 20 calculatore IBM, server IBM, imprimanta
laser, scaner, conexiune INTERNET, mobilier modular corespunzător, lumină
naturală, lumină artificială
- 4 săli de curs (cu suprafeţe de 87 mp, 87 mp, 65 mp, 58 mp) cu dotare: calculatoare
şi laptop-uri, ecran proiecţie, flip-chart, videoproiector, retroproiector, conexiune
INTERNET, lumină naturală, lumină artificială;

56
- echipamente şi dotări: o reţea de calculatoare conectate la Internet şi pe care este
instalat pachetul Microsoft Office, videoproiector, imprimantă, ecran de proiecţie,
flip-chart, scaner, copiator, fax, telefon, bibliotecă;
- suport de curs
Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor de formare Sediul Casei Corpului
Didactic Teleorman va pune la dispoziţie spaţii şi mijloace multimedia adecvate. În
acelaşi scop formatorii oferă cursanţilor materiale de curs şi suporturi de curs.

Locaţia de desfăşurare şi dotările tehnice:

Cursurile se vor desfăşura la sediul Casei Corpului Didactic Teleorman
 Casa Corpului Didactic Teleorman, situată în municipiul Alexandria, strada
Carpati, nr. 19, dispune de o sală spaţioasă, cu 20 calculatoare interconectate, cu
acces la Internet în regim full-time, prevăzută cu mobilier adecvat şi dotările
necesare pentru desfăşurarea cursurilor (videoproiector, ecran de proiecţie,
flipchart, retroproiector). Informaţii de contact: cod postal: 140059, tel/fax:
0247/315636, email: ccd_tr@yahoo. com, Web site: www.ccd.isjtr.ro

Sala curs

Cabinet informatica

57
Personalul de sprijin logistic si administrativ:

Fond de informare /documentare pentru cursanţi

Locaţia Alexandria Teleorman:

 Biblioteca CCD Teleorman (cu fond de carte de specialitate);
 Acces la Internet: sala de calculatoare a CCD Teleorman;
 Acces la copiator: cabinetul metodisti CCD Teleorman;
 Casa Corpului Didactic Teleorman, situată în municipiul Alexandria, strada
Carpati, nr. 19, dispune de 3 sali de şedinţe spaţioase, doua cu 60 de locuri iar
una cu 40 şi un laborator cu 20 calculatoare interconectate în reţea, cu acces la
Internet în regim full-time, prevăzută cu mobilier adecvat şi dotările necesare
pentru desfăşurarea cursurilor (laptop, videoproiector, ecran de proiecţie,
flipchart, retroproiector) şi de o bibliotecă pedagogică.Toate spatiile dispun de
iluminare naturala si ilumlnat artificial asigurat de lampi electrice cu neon.
Informaţii de contact: cod postal: 140059, tel/fax: 0247/315636, email:
ccd_tr@yahoo.com, Web site :ccd.isjtr.ro

Sala curs Sala curs

58