Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 4 ANATOMIE –miologie

Anexate musc fin rep prin:


1fasciile musc.:memrb fibroase care fin dnumite si aponevroze(fr) ele
indeplinsc mai multe roluri:membrn de protectie opunanduse deplassarii mus in timpul
contractiilor;fixxeaza musc in tmp activitatii;favorizeaza alunecarea musc in
contractie;mentin calibrul vaselor in timpul contractiei musc.
Aceste fascii servesc pt descoperirea vaselor pe care le acopera avand rol si in patologie.Pe
sub ele trecand diverse secretii ,inflirtatii,permitand diuzarea acestora lichid seros cu rol de
sange,
ATUNCI CAND FASC MUSC ESTE SECTIONATA MUSC HERNIAZA IN SECTIUNE.
Teciile fibroase ale tend. Sund benzi fibroase care acopera un canal pe car eil trasnfroma astfel
in canal osteofribros in care aluneca tendoanele musculare. Din grupul acestora fac parte
………

Scripetele de reflexie :este o formatiune sub forma unui inel complet unde un tendon
intermediar isi schimba directia spre insertia sa terminala
Functioneaza ca un hipomochliom (inel fibros sau osos in care trece tendonul). El este la
nivelul oblicului superior al globului ocular.

Tecile Sinoviale:
Sunt seroase,dispuse sub tendoane,favorizand alunecalea musc sua a tend, in canalele osteo
fibroase.

Bursele seroase:
Sunt saci anexati tendo. (la niv tend musc psoas) sau muschilor (la niv deltoidului)
Acesti saci pot fi unifloculari sau multifloculari,de regula compartimentele comunicand intre
ele.La niv lor se secreta un lichid numit “sinovie”.

Vascularizatia si inervatia muschiilor:

Muschii fiind organe active sunt bogat vascularizati primind ramuri arteriolare unele cu
character terminal ,altele capilarizandu-se la nivelul fibr musc, formand retele ochiuri
largi”,din care pleaca tubercule,initial indepenndene de traseul arterial,iar de la niv
despartioarelor protoplasmatice de ordin 2 se alatura acestora.Limfaticele muschiilor au fost
puse in evidenta la niv musc largi(diafragma)
Muschiul primeste o inervatie bogata,terminatiile nerv formand plexuri din care se desprind
ramurile ce vor asigura inervatia muschiuli respective.Plexurile sunt mixte formante din
ramuri motorii,sensitive si vasculare

Ram.Motorii sunt rep prin fibre ALFA care sunt fibre groase,cu o viteza mare de
conducere,pana la 120m/s.Ele se termina pe fibrele extrafusale.Sunt si fibre GAMMA cu o vit
de conducere de 8-16m/s care se termina pe portiunile periferice contractile ale fusurilor
neuromusculare.
Fibrele sensitive isi au originea in gang. Spinali si ele se termina in portiunea cenrala
necontractila a fusului neuromuscular

Fibrele vegetative vasculare isi au originea la niv gand latero-vertebrali


Dintre fibrle nervoase ,cele mai multe sunt cele motorii:aprox 70 %

ACROLOGIE

(Sindesmologie)

Rep. partea anatomiei microscopica ce se ocupa cu studiul articulatiei.


Deriva din: syndesmos-articulatie
Juncturae ossium-
Sunt formate din totalitatea elem. Care fac legatura dintre oaselor la niv. Articulatiilor.
Aceste elem. Sunt de 2 feluri :
-elem. Conjunctive:care sunt studiate de catre artrologie si rep 1.elem. Pasiv si 2. muschi elem
activ la niv articulatiei.
O clasificare mai veche,imparte articulatiile in 4 categorii:
1.Sincondroze:in care unirea in articulatii este realizata de catre cartilaj
2.Sinevroze: in care legatura dintre extremitatile osoase este facuta prin ligamente
3.Sisarcoze: legatura facuta prin muschi
4.Meningoze: legatura o rep. membranele
Ulterior,Bichat,imparte ligamente in 2 mari categorii
1.Mobile
2.Imobile
Ulterior,Winslow,adauga articulatiile semi-mobile.
Principala actiune la niv unei articulatii este miscarea.Tinand cont de aceasta,dar luand in
consideratie si elementele de legatura,precum si dezvoltarea lor,articulatiile sunt clasificate in:
1.articulatii fibroase-sinartroze sau fixe
2.articulatiile cartilaginoase-amfiaroze sau semimobile
3.articulatii sinoviale-diartroze sau mobile

I.Art. Fibroase:

Elementul de legatura este reprezentat de t.conjunctiv dens,aceste articulatii neprezentand


miscari sau daca prezinta totusi miscare,aceasta este ft. redusa
Cuprin 2 tipuri de articulatii:

a.sindesmoze:dupa tesutul de legatura se impart in 1.simfibroze si 2.simelastoze


Simfibrozele:elem de legatura este rep. d fibre de collagen care formeaz membrane sau
ligamente.
Membrana:La niv. Membranelor itnerosoase dintre cele 2 oase ale antebratului sau cele 2 oase
ale gambei.
Libamente:interspinos,supraspinos
Simelastoze:elem de leg rep de fibre colagene si elastice care le asigura un grad de elasticitate
necesare in miscariile articulatiilor respective(ligamentele galbene)

b.suturi:se intalnesc la nivelul oaselor craniului unde legatura sau unirea este realizata de
fibre conjunctive puternice.La acest nivel,fibrele conjunctive se continua pe fata
exterioara(exocraniala) cu periostul oaselor,iar endocranian cu stratul extern al durei mater.
Dupa forma suprafetelor articulare,structuriile pot fi: netede sau plane(sudura lacrimalului cu
oasele vecinale),suture dintate sau sutura serata in care legatura dintre oasele boltii cutiei
cranienese face prin mici proeminente ca niste dinti ale unui os ce patrund in adanciturile
corespunzatoare ale celuilalt os ex: cele 2 oase parietale,sutura interparietale sau
sagitala;dintre frontal si parietal sutura coronata;dintre parietal si occipital sutura landoida.
Sutura solsoasa sau scuamoasa: in care marginile articulare sunt taiate piezis una in dauna
celeilalte cum ar fi sutura parieto-temporala in care marginea parietala este taiata in dauna
lamei externe ,iar a solzului temporalului in dauna lamei interne,astfel ca,cele 2 oase se
incaleca la niv articular unul cu celalalt intocmai ca solzii de peste sau tiglele de pe casa

Gomfoza Este acea articulatie in care un os este ca un cui ce patrunde intr-o cavitate a
celuilalt os in care este mentinut cu ajutorul unui ligament ex:dintii cu ligamentul alveolo-
dentar.

Schindileza: sutura dintre lama perpendiculata a etmoidului si fata interioara a corpului


sfenoidului,unirea facandu-se prin fibre conjunctive ft scurte,dar ft rezistente.

Art. Cartilaginoase
Unirea oaselor se face de catre cartilaj hialin.DUpa aparitia si persistenta in organism se
impart in temporale si permanente .
Temporale:sunt rep. prin sincondroze ex:cartilajul de crestere ,ligamentul in “Y” dintre cele 3
oase ale coxalului,ligamentele de la niv. Sternului intre sternebre ,ligamentele de la niv.
Sacrumului si coccisului intre vertebrele respective.
Permanente:raman cartilaginoase toata viata: articultiile intervertebrale dintre corpurile
vertebrale precum si articulatia sterno-condro-claviculara(dar si aceasta se poate osifica rar).

Sincondrozele temporale dupa anumite varste se pot osifica,fenomen intalnit la


suturi.Osificarea sincondrozelor temporale se numeste sutura,iar a oaselor craniului sudura.
Oasele lungi ale membrelor coxalul,sacrumul coccisul,sternul sun rezultatul osificarii
articulatiilor cartilaginoase temporale numita SINOSTOZARE.Sunt situatii in care sudurile
boltii cutiei craniene nu se produc,ramand ca atare ,aceasta formandu-se pe seama unei
activitati intelectuale deosebite ex. Eminescu.

Art.Sinoviale:
Sunt cele mai numeroase in organism,cu gama cea mai larga de miscari si amplitudinea ce
mai mare a acestora.
ELementele componente sunt rep. de catre:.suprafetele articulare,cartilajul hialin,formatiuni
rep prin fibrocartijal de marire,dicuri,meniscuri si elemente de unire intre suprafete articulare
rep. prin capsule si ligamente.

Suprafetele articulare imbraca o multitudine de forme ceea ce constituie si unul din motivele
pt clasificaera acestor articulatii.
Aceste suprafetele trebuie sa-si corespunda perfect,adica una este mulajul negative al
celeilalte si aceasta corespondenta poarta numele CONGRUENTA.
In lipsa acesteia,la niv extremitatilor oasoase se produc leziuni ulciro-necrotice caracteristice
artozelor,cand se produce lezarea periostului,a cartilajului hialin si a osului subiacent
In forma suprafetelor articulare poate fi redusa la 2 categorii
1.plana:cu miscari reduse
2.sferoidala cu miscari ample si variate.

In ceea ce priveste cartilajul hialin,acopera suprafata articulare fiind subtire,neted si avand rol
in biomecanica.El acopera si formatiunile intra-articulare(ligamente ,discuri) ,existand insa si
articulatii unde aceste elem. Nu sunt acoperite(la niv meniscurilor de la art. Genunchiului sau
aprtea ant. A articulatiei soldului).La periferia sa incepe periostul si se termina sinovialul.
Cartilajul este bogat in apa(50-60%) si la batranete sufera un process de deshidratare,cauza a
artrozei senile.
Cartilajul are 2 proprietati
-complexivilitatea datorita careia joaca rolul de amortizor
-elasticitatea in care condroplastele cu condrocitele pe care le contin joaca rol de pneu .
El se hraneste prin difuziune nefiind vascularizat.
Formatiunile c are asigura concordanta dintre suprafetele articulate sunt reprezentate de
LABRUM hidrocatilaj de marime sau CABRUM cartilaginous care se intalneste la niv.
Articulatiei umarului,a soldului,adica acolo unde o suprafata articulara de forma unui segment
de sfera nu este cuprinsa in totalitatea …… care a fi marita prin acest Labrum .

Un alt element de asigurare a concordantei este rep de fibrocartilajele intraarticulare,care se


dispun sub forma unui disc ce separa articulatia in 2 compartimente:supradiscal si infradiscal
ex.articulatia temporo-mandibulara.Uneori discul poate fi perforat central,astfel ca cele 2
compartimente comunica unul cu celalalt.Alteori,fibrocartilajul intraarticular este semilunar
,formand meniscuri(;la niv art. Genunchiului)
Fibrocartilajul intraarticular are caracteristic faptul ca el adera de osul mobil(mandilua in art
madibulo-temporara.

Formatiuni de umbrire la niv. Articulatiei sunt rep. de catre capsula si ligament

Capsula articulara are o portiune exterioara,fibroasa,numita capsula propriu zisa ci o portiuna


interna sinoviala.
Capsula fibroasa este groasa ,rezistenta,prezentandu-se c aun manshon care care prin
circumferintele sale se insera pe extremitatile osoase.Suprafata ei exterioara serveste pt
insertii ligamentare si capsulare?,iar suprafata itnerioara este captusita de sinoviale.
Capsula fibroasa prezinta o suprafata exterioara,interioara si 2 circumferinte.
Capsula se insera la periferie,continuandu-se cu periostul,Sunt formate din fibre
longitudinale ,paralele cu axul articular,dar si din fibre colagene oblice si circulare .
In capsulele groase,miscarile sunt mai reduse decat in cele subtire Aceste din urma permitand
o gama larga de miscari si cu o amplitudine mai mare.Sunt capsule groase care au miscari
variate si ample ,grosimea datorandu-se faptului ca la nivelul articulatiei se exercita tractiuni
puternice sau articulatia suporta presiuni mari.
La niv. Capsulei fibroase pot hernia prelungiri are sinovialei .
Capsula indeplineste 2 roluri principale:
Protejeaza articulatia de procesele patologice periarticulare? Si se opune reversateor lichidelor
intraarticulare.
In cazul articulatiilor laxe,portiunile d ecapsula ar putea fi prinse intre extremitatile osoase in
timpul miscarii,lucru valabil si pt sinoviale.Acest lucru este impiedicat de insertia unor
muschi care poarta numele de tensori ai sinoviale.
Este vascularizata de arterele musculare din vecinatate si inervatia este asigurata de plexuri
nervoase,boagate in corpusculi Golgi-Massoni, Water-Pacini.

Perioada? sinoviala este subtire,lucioasa,neteda care pe fata sa exterioara acopera


endocapsula,iar prin faza interioara acopera suprafetele articulare.Se continua la periferie cu
cartilajul … si cu capsula articulara,fiind capsule care se insera de jur imprejurul periferiei
sinoviale,dar si care au o insertie neregulata la o distanta mai mult sau mai putin apropriata de
….

Sinoviala secreta un lichid galbui,vascos,unsuros,numit sinovie cu rol important in mecanica


vasculara .Sinoviala trimite prelungiri care pot fi de 2 feluri externe si interne.
Prelungirile externe sunt rep. prin recesul sau fundul de sac si au rolul de a favoriza
alunecarea unor tendoane(tendonul tricepsului).Mai fac parte criptele sau foliculii sinoviali
,atat recesurile cat si criptele comunica printr-un canal mic cu cavitatea sinoviala.
Prelungirile interne sunt rep. prin ciucuri sau inci? Sinoviale care prezinta ramuri vasculare cu
…. De grasime si vilozitati sinoviale care sunt prelungiri piriforme? Prelugirile se gasesc in
ichidul sinovial unde au rolul de a umple spatiile lasate libere

Ligamente: sunt benzi fibroase,rezistente,impinse intre extremitatile oasoase….. Dupa situatie


ele pot fi intracapsulare si extracapsulare.
Dupa structura lor pot fi
Ligamente capsulare care sunt diferentieri ale capsulei articulare(ligamentul buco-femurla) ;
Ligamente tendinoase provin din transformarea unui tendon al muschiului(ligam.patelar)
Ligamente musculare provin prin transformarea fibroasa a unui muschi(ligam.acromio-
coracoid)
Ligamente fibrozate: ligam. Stiloidian
Dupa situatia lor in raport cu capsula articulara sunt de 2 feluri:
1.interosoase sau adevarate numite impropriu si ultraarticulate,cand defapt sunt extraarticulare
deoarece sunt in afara sinovialei.
Ligamentele la distanta sunt acele ligamente care nu au raport cu capsula
articulara.Ligamentele desi ft puternice si rezistente,inextensibile aproape,sunt destul de
flexibile pt a nu se opune miscarilor fiziologice in articulatie.
Miscarile in articulatie sunt exagerate ,ele devin dureroase si se pot rupe.
Sunt rezistente suportand un kg/km3.

Lichidul sinovial: rol in biomecanica,favorizeaza alunecarea suprafetelor osoase, asigura


umectarea la acest nivel,nutritia prin difuziune si curatire in sensul ca serveste pt. eliminarea
produsilor de metaboliti.
Cavitatea articulara este un spatiu virtual cuprins intre memrbana sinoviala si suprafata
osoasa. Acest spatiu poate deveni real prin acumulare de lichid seros(piatroza)puroi sau chiar
sange(hematroza),
Linia articulara este linia de contact dintre suprafetele articulare.
Biomecanica depinde de forma suprafetelor articulare intr-o articulatie executandu-se 3 tipuri
de miscare: alunecare,invartire si rotire.
Alunecare: miscarea care se caraacterizeaza prin amplitudine redusa,la niv oaselor tarsiene si
carpiene,este asemanata cu alunecarea unei sanii pe zapada
Rotire sau rostogolore,deplasare circulara in care intr-o noua faza a miscarii,alte suprafete
articulare vin in contact unul cu celalalt.Este asemanata cu deplasarea unei roti pe o suprafata
plana.
Miscarea de rotatie este o miscare circulara in care osul de invarte in jurul axului sau.Axul
poate fi situate in afara osului si miscarea de rotatie paote fi insotia de deplasare:miscarea de
supinatie sau pronatie; ajul poate corespunde cu axul osului,este o rotatie
adevarata,pura:articulatia radio-carpiana.

Conducerea in articulatii:depinde de directia,sensul si amplitudinea miscarii:


1.conducerea osoasa:miscarea este influentata de suprafetele articulare-articulatia cotului
2.conducerea musculara:amplitudinea miscarilor este limitata de catre muschi-soldului
3.conducere ligamentara : amplitudinea este limitata de ligamente

Axul articular: este o linie teoretica dupa care se executa miscarile in articulatii si in functie
de aceasta ele pot fi uniaxiale-a cotului,gennchiului; biaxiale-elipsoide si poliaxiale-
articulatiei cu miscari variate,multiple in care sunt iccluse articulatiile sfenoidale.
In articulatii se executa miscari care formeaza un cuplu ,o miscare opunandu-se celeilalte-
flexie - extensie;abductie-aductie;suma acestora dand miscrea de circumductie

Lantul articular: realizarea unei miscari nu particila o singura articularie,ci mai multe
realizandu-se astfel un lant articular

Clasificarea articulatiilor sinoviale:

1.Dupa nr oaselor participante:


a.Articulatii simple: participa doar 2 oase
B.compuse,complexe:mai mult de 2 oase
2.Dupa nr axelor:
a.uniaxial:trohleare,condilare
b.biaxial:elipsoidale
c.poliaxial:au 3 axe in care in afara de miscarile anterioare,se produce si o miscare de
rotatie.
3.Dupa forma suprafetelor articulare:
a.art. plane:se executa cu frecare,miscari limitate-carpiene sau tarsiene
b

S-ar putea să vă placă și