Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scripetele de reflexie :este o formatiune sub forma unui inel complet unde un tendon
intermediar isi schimba directia spre insertia sa terminala
Functioneaza ca un hipomochliom (inel fibros sau osos in care trece tendonul). El este la
nivelul oblicului superior al globului ocular.
Tecile Sinoviale:
Sunt seroase,dispuse sub tendoane,favorizand alunecalea musc sua a tend, in canalele osteo
fibroase.
Bursele seroase:
Sunt saci anexati tendo. (la niv tend musc psoas) sau muschilor (la niv deltoidului)
Acesti saci pot fi unifloculari sau multifloculari,de regula compartimentele comunicand intre
ele.La niv lor se secreta un lichid numit “sinovie”.
Muschii fiind organe active sunt bogat vascularizati primind ramuri arteriolare unele cu
character terminal ,altele capilarizandu-se la nivelul fibr musc, formand retele ochiuri
largi”,din care pleaca tubercule,initial indepenndene de traseul arterial,iar de la niv
despartioarelor protoplasmatice de ordin 2 se alatura acestora.Limfaticele muschiilor au fost
puse in evidenta la niv musc largi(diafragma)
Muschiul primeste o inervatie bogata,terminatiile nerv formand plexuri din care se desprind
ramurile ce vor asigura inervatia muschiuli respective.Plexurile sunt mixte formante din
ramuri motorii,sensitive si vasculare
Ram.Motorii sunt rep prin fibre ALFA care sunt fibre groase,cu o viteza mare de
conducere,pana la 120m/s.Ele se termina pe fibrele extrafusale.Sunt si fibre GAMMA cu o vit
de conducere de 8-16m/s care se termina pe portiunile periferice contractile ale fusurilor
neuromusculare.
Fibrele sensitive isi au originea in gang. Spinali si ele se termina in portiunea cenrala
necontractila a fusului neuromuscular
ACROLOGIE
(Sindesmologie)
I.Art. Fibroase:
b.suturi:se intalnesc la nivelul oaselor craniului unde legatura sau unirea este realizata de
fibre conjunctive puternice.La acest nivel,fibrele conjunctive se continua pe fata
exterioara(exocraniala) cu periostul oaselor,iar endocranian cu stratul extern al durei mater.
Dupa forma suprafetelor articulare,structuriile pot fi: netede sau plane(sudura lacrimalului cu
oasele vecinale),suture dintate sau sutura serata in care legatura dintre oasele boltii cutiei
cranienese face prin mici proeminente ca niste dinti ale unui os ce patrund in adanciturile
corespunzatoare ale celuilalt os ex: cele 2 oase parietale,sutura interparietale sau
sagitala;dintre frontal si parietal sutura coronata;dintre parietal si occipital sutura landoida.
Sutura solsoasa sau scuamoasa: in care marginile articulare sunt taiate piezis una in dauna
celeilalte cum ar fi sutura parieto-temporala in care marginea parietala este taiata in dauna
lamei externe ,iar a solzului temporalului in dauna lamei interne,astfel ca,cele 2 oase se
incaleca la niv articular unul cu celalalt intocmai ca solzii de peste sau tiglele de pe casa
Gomfoza Este acea articulatie in care un os este ca un cui ce patrunde intr-o cavitate a
celuilalt os in care este mentinut cu ajutorul unui ligament ex:dintii cu ligamentul alveolo-
dentar.
Art. Cartilaginoase
Unirea oaselor se face de catre cartilaj hialin.DUpa aparitia si persistenta in organism se
impart in temporale si permanente .
Temporale:sunt rep. prin sincondroze ex:cartilajul de crestere ,ligamentul in “Y” dintre cele 3
oase ale coxalului,ligamentele de la niv. Sternului intre sternebre ,ligamentele de la niv.
Sacrumului si coccisului intre vertebrele respective.
Permanente:raman cartilaginoase toata viata: articultiile intervertebrale dintre corpurile
vertebrale precum si articulatia sterno-condro-claviculara(dar si aceasta se poate osifica rar).
Art.Sinoviale:
Sunt cele mai numeroase in organism,cu gama cea mai larga de miscari si amplitudinea ce
mai mare a acestora.
ELementele componente sunt rep. de catre:.suprafetele articulare,cartilajul hialin,formatiuni
rep prin fibrocartijal de marire,dicuri,meniscuri si elemente de unire intre suprafete articulare
rep. prin capsule si ligamente.
Suprafetele articulare imbraca o multitudine de forme ceea ce constituie si unul din motivele
pt clasificaera acestor articulatii.
Aceste suprafetele trebuie sa-si corespunda perfect,adica una este mulajul negative al
celeilalte si aceasta corespondenta poarta numele CONGRUENTA.
In lipsa acesteia,la niv extremitatilor oasoase se produc leziuni ulciro-necrotice caracteristice
artozelor,cand se produce lezarea periostului,a cartilajului hialin si a osului subiacent
In forma suprafetelor articulare poate fi redusa la 2 categorii
1.plana:cu miscari reduse
2.sferoidala cu miscari ample si variate.
In ceea ce priveste cartilajul hialin,acopera suprafata articulare fiind subtire,neted si avand rol
in biomecanica.El acopera si formatiunile intra-articulare(ligamente ,discuri) ,existand insa si
articulatii unde aceste elem. Nu sunt acoperite(la niv meniscurilor de la art. Genunchiului sau
aprtea ant. A articulatiei soldului).La periferia sa incepe periostul si se termina sinovialul.
Cartilajul este bogat in apa(50-60%) si la batranete sufera un process de deshidratare,cauza a
artrozei senile.
Cartilajul are 2 proprietati
-complexivilitatea datorita careia joaca rolul de amortizor
-elasticitatea in care condroplastele cu condrocitele pe care le contin joaca rol de pneu .
El se hraneste prin difuziune nefiind vascularizat.
Formatiunile c are asigura concordanta dintre suprafetele articulate sunt reprezentate de
LABRUM hidrocatilaj de marime sau CABRUM cartilaginous care se intalneste la niv.
Articulatiei umarului,a soldului,adica acolo unde o suprafata articulara de forma unui segment
de sfera nu este cuprinsa in totalitatea …… care a fi marita prin acest Labrum .
Axul articular: este o linie teoretica dupa care se executa miscarile in articulatii si in functie
de aceasta ele pot fi uniaxiale-a cotului,gennchiului; biaxiale-elipsoide si poliaxiale-
articulatiei cu miscari variate,multiple in care sunt iccluse articulatiile sfenoidale.
In articulatii se executa miscari care formeaza un cuplu ,o miscare opunandu-se celeilalte-
flexie - extensie;abductie-aductie;suma acestora dand miscrea de circumductie
Lantul articular: realizarea unei miscari nu particila o singura articularie,ci mai multe
realizandu-se astfel un lant articular