Este de maxima importanta ca la orice ventilator industrial performantele sa fie

masurate, pentru a confirma constructiv calculele a priori efectuale la alegerea

acestuia. Numai dupa aceasta se poate instala un ventilator industrial in locatia
soliciatata, avand siguranta ca isi va indeplini functiunile tehnologice si/sau
ambientale solicitate de beneficiar.

Am vazut intr-un articol anterior ca debitul de aer se poate calcula cu urmatoarea

formula:

volumul incaperii [m3] x nr de schimburi pe ora [1/h] = debitul de aer [m3/h].

Conform unei definitii cvasiunanim acceptate in geografie, geologie, hidrologie ,

dinamica fluidelor si inginerie , debitul Q este volumul unui fluid, de regula un
gaz, de cele mai multe ori aerul, viciat, poluat, incarcat cu particule sau
utilizat ca mediu de transport particule sau alte materiale pulverulente, care
trece intr-o unitate de timp prin sectiunea transversala curgerii. Cunoasterea
debitul fluidului este importanta pentru dimensionarea volumetrica a ventilatorului
industrial ales, astfel incat sa se poata asigura numarul de schimburi de fluid/
gaz pe o unitate de timp, de regula intr-o ora, necesare atingerii scopului pentru
care acest ventilator industrial lucreaza.

In orice sistem de ventilatie, dar mai ales intr-unul de ventilatie industriala

care are nevoie de functionare in parametri de echilibru dinamic este necesara insa
si cunoasterea unei alte a doua variabile, esentiala in ecuatia de functionare a
acestuia. Aceasta este presiunea fluidului gazos care este vehiculat de catre
ventilatorul industrial.

Presiunea dinamica, notata de obicei pdin este presiunea suplimentara a unui fluid
care s-ar lovi de o suprafata si ar fi obligat sa isi consume complet energia
cinetica. Din aceasta cauza presiunea este influentata de diametrul, lungimea si
materialul din care este confectionata conducta. Presiunea dinamica este utilizata
pentru calcularea pierderilor de presiune in sistemele de conducte. Tehnic exista
solutii atat pentru ridicarea presiunii cat si pentru reducerea ei. In cazul
particular al ventilatoarelor de tubulatura, este esential sa tinem cont si de
presiunea statica disponibila, intrucat aceasta determina lungimea maxima a
tronsonului de ventilatie. In functie de lungimea tronsonului de tubulatura pot
aparea pierderi de sarcina si deci o scadere in randament a ventilatorului
industrial de tubulatura pe portiunea cea mai indepartata a sistemului de
ventilatie, deoarece capacitatea de aspiratie a acestuia scade pe masura ce
distanta se mareste.

In functie de corelarea in echilibru dinamic permanent a acestor doi parametri,

debitul Q si presiunea dinamica pdin, si de relatiile matematico-fizice care
definesc functionarea lor si pe care le-am trecut in revista in articolele
anterioare, ventilatoarele centrifugale se impart in diverse clase de functionare,
cum ar fi: de presiuni joase si debite mari, de presiuni medii si debite medii, de
presiuni ridicate si debite ridicate si diverse alte combinatii ale acestora.
Aceste combinatii determina alegerea ventilatorului industrial pentru un anumit tip
de functionare, care sa raspunda cel mai bine scopului propus.

https://www.scribd.com/document/58973048/Calcul-Pierdere-de-Presiune