10/27/2018

Genetică bacteriană

Genetică bacteriană
• Genetica – studiul caracterelor ereditare și al
variației acestora
• Genă – segment ADN care codifică prin secvența
nucleotidelor un produs specific (ARN, proteină)
• Genom – totalitatea genelor unui organism
• Genotip – ansamblul genelor care codifică
anumite caractere ale unui organism
• Fenotip – ansamblul caracterelor structurale sau
funcționale ale unui organism, rezultate din
expresia unor gene

1
 10/27/2018

Structura ADN
• Gena - secvența ADN care codifică un caracter, precum și regiunile
reglatorii care controlează expresia genei
– la procariote – doar regiuni codante (exoni)
– la eucariote - și regiuni necodante (introni)
• Numărul de copii ale fiecărui locus genetic dintr-o celulă variază:
– celulele somatice ale organismelor cu reproducere sexuală –
diploide (două seturi de cromozomi omologi)
– celulele germinative (reproductive) - haploide
– celulele procariote - haploide

Structura ADN
• moleculă mare, compusă din unităti repetitive similare:
deoxiribonucleotide
deoxiribonucleotid = 2’ deoxiriboză + fosfat + baza azotată
• purinică (Adenina, Guanina)
• pirimidinică (Citozina, Timina)

• moleculele de deoxiriboză – legate covalent prin legături

fosfodiesterice: gruparea fosfat unește atomul de C 3’ al unui
nucleotid de atomul C 5’ al următorului nucleotid

2
 10/27/2018

Structura ADN
• ADN – obișnuit dublu catenar
• Cele două lanțuri ADN - menținute prin
legăturile de H dintre o anumită bază
purinică și baza pirimidinică
complementară (A = T, G C)
• lungimea unei molecule ADN se
măsoară în perechi de baze (pb)
• 1 kpb = 1000 pb

Structura ADN
Cele două lanțuri ADN sunt:
• răsucite: formează o structură de tip dublu helix
• antiparalele – un lanț este în direcția 5’ -3’, celălalt în direcția
3’-5’
• complementare – succesiunea bazelor azotate din compoziția
unui lanț este complementară secvenței de pe celălalt lanț
Structura ADN – stabilă și adaptată funcției acestuia: stocarea
informației genetice – codificată în secvența (succesiunea)
bazelor azotate

3
 10/27/2018

Localizarea ADN
• eucariote – ADN d.c.
– nuclear - cromozomi liniari multipli de diferite mărimi
– mitocondrial – cromozom circular
• procariote – ADN d.c.
– cromozomal (bacteriile au un singur cromozom circular)
– plasmidic
• virusuri
– moleculele de ADN relativ mici, m.c.sau d.c, lineare sau
circulare
– există și virusuri ARN (lipsite de ADN)

Caracteristici ale ADN

Caractere eucariote procariote
ADN d.c. nuclear mitocondrial cromozomal plasmidic
Localizare nucleu mitocondrie masa nucleara citoplasma
Forma linear circular circular circular
Dimensiuni (kb) 104 (fungi)- 106 10-20 500 – 5000 1-200
(mamifere)
Nr copii/celula 2* 103 1* 1-n
Nr gene 20.000-25.000 <40 2000 – 4000
Roluri - codifica toate caracterele caractere toate caracterele Caractere
esentiale proprii esentiale suplimentare
mentinerii mentinerii
viabilitatii viabilitatii
Contine introni Da (93%) nu nu nu
transcriptie monocistronic policistronic policistronic
Linie ambii parinti materna - -

4
 10/27/2018

Structura ARN
• moleculă mare, compusă din unități repetitive similare:
ribonucleotide
ribonucleotid = riboză + fosfat + baza azotată
• purinică (Adenina, Guanina)
• pirimidinică (Citozina, Uracil)

Structura ARN
• ARN - în general monocatenar, de aceea este capabil de pliere,
cu formarea unor structuri secundare și terțiare complexe
• numeroase funcții:
o transfer al informației genetice de la ADN la ribozomi
(ARNm)
o transfer al unor aminoacizi (ARNt)
o enzimatică (ribozime, ex. peptidil transferaza din ribozomi)
o reglatoare – interacționează prin complementaritate și
interferă cu translația unor ARNm

5
 10/27/2018

Tipuri de ARN
• ARN ribozomal
– intră în compoziția celor 2 subunități ribosomale, impreună
cu proteine
– codificat de gene cromozomale (impropriu numite ADNr)
– ARN 16S are și activitate catalitică

Ribozom Marime Subunit. ARNr

procariote 70S 30S 16S
50S 5S, 23S
eucariote 80S 40S 18S
60S 5S, 5.8S, 28S

Tipuri de ARN
• ARN mesager
• transmite ribozomilor informația stocată în secvența ADN
• ARN m.c. cu lungime de aproximativ 2 kb
• Fiecare secventa ARNm exista in celula in mai multe copii
• Marimea si diversitatea populatiei ARNm (formata din
totalitatea secventelor de ARNm din celula) depind de
tipul celulei și de starea sa fiziologică, deoarece reflectă
genele exprimate la un anumit moment
• La procariote ARNm este policistronic (codifică mai multe
polipeptide)

6
 10/27/2018

Tipuri de ARN
• ARN transfer
– interacționează specific cu un anumit aminoacid
– complexul aminoacil – ARNt este recunoscut de ribozomi
– ARNt interacționează prin anticodon cu codonul
complementar al ARNm

Genomul bacterian
Componente:
A. Cromozom
B. Plasmide
C. Elemente genetice mobile

Replicon = ADN circular care conține informația necesară

pentru propria replicare (posedă genele care codifică
structurile necesare pentru replicare)
• cromozomul bacterian și plasmidele sunt repliconi

7
 10/27/2018

A. Cromozomul bacterian
• moleculă unică de ADN d.c. circular
• conține genele care codifică toate caracterele esențiale
menținerii viabilității
• haploid
• 2000 – 4000 gene, 500 – 5000 kb
• atașat unui situs membranar de replicare
• intens plicaturat
• 1-2 mm lungime (ex. cromozomul E coli - 1300 µm
lungime, dimensiunile bacteriei 1µm x 3µm);
• ocupă 10% din volumul celulei

B. Plasmide
• elemente genetice extracromosomale
• atașate unui situs membranar de replicare
• au autonomie replicativă (replicon)
• mult mai mici decât cromozomul (< 5%)
• prezente doar la unele bacterii (caracter de tulpină)
• intr-o celulă bacteriană pot exista unul sau mai multe
plasmide (identice sau distincte)
• într-o populație bacteriană plasmidele pot realiza
transferul unor gene care codifică variate caractere (ex.
rezistența la antibiotice)

8
 10/27/2018

B. Plasmide
Conțin
• Gene necesare pentru autonomia replicativă
• Gene care codifică structuri exprimate in fenotipul gazdei
(necesare bacteriilor pentru supraviețuire in conditii modificate
de mediu, dar expresia acestor caractere crește timpul de
generație)
– Factori de virulență (toxine, adezine etc)
– Enzime ale unor căi metabolice particulare
– Sinteza unor agenți antimicrobieni (bacteriocine)
– Factori de rezistență la agenti antimicrobieni (ex. beta-lactamaze)
– Criptice
• (doar în cazulplasmidelor conjugative) - gene care codifică
structurile implicate in conjugarea bacteriană (pili sexuali)

C. Elemente transpozabile
• elemente genetice mobile (“jumping genes”)
• fragmente de ADN capabile sa se insere și sa treacă de
la cromozom la plasmide și invers
• nu există independent in celulă (nu au autonomie
replicativă, deci trebuie să se integreze intr-un replicon)
• 2 tipuri: secvențe de inserție (SI) și transpozomi
• structură
– secvențe scurte (20-40 pb), inversate, dispuse la capetele
elementului; recunoscute de transpozaze
– gene care codifică transpozaze
– gene care codifică factori specifici (patogenitate, rezistență la
antibiotice) și se exprimă in fenotipul gazdei; prezente doar la
transpozomi, nu și la SI

9
 10/27/2018

Elemente transpozabile
Consecințe ale integrării aleatorii a transpozomilor
• pierderea/ modificarea unui caracter, consecutiv
alterării secvenței genei cromozomale/plasmidice in care
se integrează
• dobândirea unor caractere noi (ex. – rezistența la
anumite antibiotice), consecutiv transferului intercelular
de gene; reprezintă o cauză majoră a variabilității
genetice în cadrul unei populații bacteriene

Bacteriofagi (fagi)
• virusuri care se replică in celule bacteriene
• specifice unei specii bacteriene
• Structură
ex fagul T4 al Escherichia coli
– Cap - capsida (ADN sau ARN, 3-200 gene)
– Coada
• Teaca contractilă
• Fibrele cozii

10
 10/27/2018

Fag virulent (litic)

• virus care determină liza bacteriei pe care o parazitează
• prezintă doar două stadii: fag infecțios (extracelular) și
fag vegetativ
• Etapele unui ciclu litic:
- genomul viral patrunde in citoplasmă
- ADN-ul bacterian este fragmentat
- mecanismele de sinteză ale celulei bacteriene sunt deturnate spre
sinteza de componente virale (ac nucleici, proteine)
- asamblarea componentelor virale (genom viral, capsidă) in
citoplasma bacteriei, cu formarea de fagi
- liza bacteriei permite eliberarea de fagi infectiosi, care pot infecta
alte bacterii

Lizotipare
• lizotip (fagotip) - grup restrâns de bacterii, caracterizate
prin sensibilitatea la un anumit bacteriofag; fagul respectiv
produce liza bacteriilor din fagotipul respectiv
• metodă de identificare a unui lizotip (fagotip), prin
utilizarea unor suspensii fagice bine definite
• permite obținerea unor informații utile epidemiologic
(stabilirea relației dintre tulpini izolate de la cazuri diferite)
• procedura: peste cultură pură a tulpinii de identificat se
plasează cate o picatură din fiecare suspensie fagică; după
incubare in cultură se observă plaje de liză acolo unde a
fost inoculat fagul corespunzator tulpinii studiate

11
 10/27/2018

Fag temperat
• prezintă trei stadii:
• fag infecțios (extracelular)
• profag (genom viral integrat in cromozomul bacterian) – faza
lizogenă
• fag vegetativ (capabil sa inițieze ciclul litic)
• Etapele fazei lizogene:
- genomul viral pătrunde in citoplasmă
- ADN-ul bacterian nu este fragmentat
- genomul viral sau ADN-ul complementar se integrează in
cromozomul bacterian (stadiu de profag)
- sintezele celulare sunt doar putin influentate
- genomul profagic se replică simultan cu cromozomul bacterian si se
transmite celor două celule bacteriene rezultate prin diviziune

Fag temperat
• In stadiul de profag genele vegetative sunt represate, fiind
exprimate doar genele responsabile de replicarea
genomului; uneori și gene exprimate in fenotipul bacterian
(caractere noi)
• Conversie lizogenică – apariția unui caracter nou (ex.
producerea unei toxine) la bacterii care găzduiesc un
profag
• Bacterie lizogenă – bacterie care găzduiește un profag
(după un număr de diviziuni ale celulei bacteriene profagul
va activa genele vegetative, va intra in ciclul litic și va
induce liza bacteriei si eliberarea de fagi infectiosi)

12
 10/27/2018

Fag temperat
• Integrarea profagului in cromosom poate fi aleatorie
sau situs-specifică
• Derepresia genelor vegetative (trecerea din profag in
stadiul de fag vegetativ, cu inițierea ciclului litic) – are
loc in anumite condiții, de ex. la anumiți stimuli
externi (UV etc.)

• Episomi – gene (plasmidice sau profagice) integrate

in cromozomul bacterian

Replicarea ADN-ului bacterian

• are loc in cursul diviziunii celulare
• semiconservativă (o moleculă nouă de ADN d.c. conține o catenă
parentală și o catenă nou sintetizată)
• începe de la un locus unic (originea replicării) asociat unui situs
membranar și continuă bidirecțional, până la un alt locus
(terminarea replicării), situat diametral opus

13
 10/27/2018

Replicarea ADN-ului bacterian

Etape
• inițierea – la nivelul originii replicării
• elongarea - sinteza unei noi catene ADN, pe baza
complementarității; fiecare catenă parentală este utilizată ca
matriță
• terminarea replicării

Replicarea ADN-ului bacterian- etape,

proteine implicate
• DnaA - inițiator care recunoaște originea replicării
• DnaB (helicaza) – desface legăturile de H dintre cele două
catene parentale; are funcție de ATPază (scindeazăATP pentru
a obține energia necesară desfacerii legăturilor de H)
• DnaC – stabilizează DnaB în jurul fiecărei catene ADN (desface
DnaB pentru a include o catena ADN)
• proteinele ADN monocatenar (SSBP) – se atașează pe fiecare
catenă de ADN rezultată prin acțiunea helicazei; rol in
stabilizarea ADN m.c.
• DnaG (primaza) - ARN polimerază care sintetizează o secvență
ARN scurtă cu rol de primer pentru ADN polimerază

14
 10/27/2018

Replicarea ADN-ului bacterian- etape,

proteine implicate
• ADN polimeraza III
- sintetizează o nouă catenă ADN, prin includerea la capătul 3` al
acesteia a unui deozinucleotid complementar celui din matriță
- utilizează energia furnizată prin desfacerea legăturilor fosfat (din
dNTP)
- necesită prezența unui primer pentru a iniția sinteza ADN
- poate include deoxinucleotide doar in direcția 5` - 3`, de aceea
una dintre catene se sintetizează continuu iar cealaltă discontinuu
(prin secvențe ADN scurte, fragmente Okazaki, unite apoi de către
ADN ligază)
- realizează o rată de elongare a ADN de aprox 500 nucleotide/sec
pentru o bacterie cu timpul de generație de 45 min (37° C)

Replicarea ADN-ului bacterian- etape,

proteine implicate
• ADN polimeraza III
- are activitate exonucleazică 5` - 3` (realizează excizia
nucleotidelor incorporate greșit)
- rata eroare: 1 la 109 nucleotide

15
 10/27/2018

Replicarea ADN-ului bacterian- etape,

proteine implicate
• ADN polimeraza I
- ADN polimerază ADN dependentă
- desface fragmentele ARN utilizate ca primeri (RNAză H) și le
inlocuiește cu fragmente ADN nou sintetizate
- are activitate exonucleazică 5` - 3` și 3` - 5`

Replicarea ADN-ului bacterian

• topoizomeraze
- se fixează pe ADN d.c. inaintea furcii de replicare
- reduc forța de torsiune rezultată din derularea ADN de către
helicaze, prin tăierea și lipirea imediată a uneia
(topoizomeraza I) sau ambelor catene ADN (topoizomeraza II);
ADN giraza este cea mai importantă topoizomerază II descrisă
la Escherichia coli
- realizează desprinderea celor doi cromozomi la sfârșitul
replicării

16
 10/27/2018

Expresia informației genetice

• se realizează prin:
1. Transcrierea genei in ARN
– produce o copie ARN a regiunii codante a genei
– ARN rezultat reprezintă fie produsul genei (ARNr, ARNt), fie
va fi tradus intr-un polipeptid (ARNm)
2. Traducerea ARNm intr-o secvență de aminoacizi
– realizată de ribozomi prin interacțiunea cu ARNt
• se realizează diferit la procariote față de eucariote
• la bacterii genele ai căror produși sunt corelați
funcțional (ex. - gene care codifică enzime implicate in
aceeași cale metabolică) se grupează în operoni

Expresia informației genetice

• în structura unei gene există
1. secvența promotor – situată la capătul 5`; recunoscută de
ARN polimerază și nu este transcrisă
2. cadru de citire (ORF, open reading frame) – secvența
(regiunea codantă) care va fi transcrisă și tradusă
3. secvența terminator

17
 10/27/2018

Expresia informației genetice

• Operon = ansamblu de gene structurale și reglatorii care
funcționează împreună (genele structurale au același promotor și
același terminator, iar reglarea transcrierii acestor gene se face
prin intermediul aceleiași secvențe, numită operator)
• Operonul este alcătuit din 3 segmente
1. reglator – gena care codifică proteina capabilă să
interacționeze cu operatorul
2. de control al transcrierii – alcătuit din promotor și operator
3. structural – alcătuit din gene care vor fi transcrise și traduse.
• promotorul, operatorul și genele structurale sunt dispuse in
contiguitate, locusul reglator este in amonte, la distanță de
acestea

Expresia informației genetice: transcrierea

• se realizează in citoplasmă
• la procariote există o singură ARN polimerază
• Etapele transcrierii;
1. inițierea - ARN polimeraza interacționează cu secvența
promotor
2. elongarea - o catenă ADN este utilizată ca matriță de către ARN
polimeraza ADN-dependentă care sintetizează ARN-ul
complementar (sinteză unidirecțională, 5` 3`);
3. terminarea - ARN polimeraza recunoaște secvența terminator
și se desprinde de ADN
• deoarece ADN-ul bacterian nu conține introni ARN-ul rezultat din
transcriere funcționează ca ARNm
• ARNm bacterian – policistronic (codifică produsele genelor
grupate intr-un operon)

18
 10/27/2018

Expresia informației genetice: Translația

= sinteza proteinelor, pe baza secvenței ARNm (3 nucleotide
formează un codon – codifică un aminoacid)
• Codul genetic – universal (comun la toate organismele) și
redundant (43 = 64 codoni; 61 codoni codifică 20 aminoacizi)

Expresia informației genetice: Translația

Etape
1. Inițierea – începe la capătul 5` al ORF - asocierea subunit.
ribosomale 30S, ARNm, ARNt formilmetionina (codon start AUG),
apoi si subunitatea 50S, factor de inițiere
2. Elongarea – aminoacil-ARNt sintetaza atașează câte un
aminoacid la lanțul peptidic format
• Fiecare ARNm poate fi tradus simultan de mai mulți ribosomi
• Polisom – ARNm cu mai mulți ribosomi
3. Terminarea – codon stop (UGA, UAG sau UAA) – desprinderea
ARNm și disocierea subunităților ribosomale

19
 10/27/2018

Reglarea expresiei informației genetice

Expresia informației genetice este modulată permanent în funcție de
necesitățile celulare
Reglarea expresiei genice - responsabilă de variatia fenotipică (nu
toate genele sunt permanent exprimate fenotipic). Genele pot fi
exprimate
• continuu – gene care codifică produși esențiali pentru viabilitatea
celulei in orice condiții de mediu (gene constitutive)
• intermitent - gene care codifică produși necesari doar in anumite
condiții; expresia lor este controlată la nivel
a. transcripțional – ex. represia sau inducția transcrierii unor
gene
b. translațional – ex. factori care condiționează durata de viață
a ARNm sau rata traducerii ARNm
c. post-translațional – procesarea polipeptidului cu scopul
obținerii structurii secundare și terțiare a proteinei
funcționale

Reglarea expresiei informației genetice

la nivel transcripțional
• se realizează de către factori reglatori, care au efect
activator sau represor prin favorizarea sau inhibarea
inițierii transcripției
• nivelul factorilor activatori sau represori depinde de
semnale din mediu

20
 10/27/2018

Reglarea expresiei informației genetice

la nivel transcripțional
• Represia = inhibarea transcrierii unor gene in anumite
condiții de mediu
- genele care codifică enzimele implicate in sinteza unui anumit
produs nu sunt transcrise in prezența acelui produs (ex.
operonul trp al E. coli)
- Produsul (corepresor) formează un complex cu represorul
(proteina reglatoare) și se fixează pe regiunea operator,
astfel fiind blocată transcrierea genelor operonului

Reglarea expresiei informației genetice

la nivel transcripțional
• Inducția = activarea transcrierii unor gene in anumite
condiții de mediu
• genele care codifică enzime implicate in catabolizarea unui
anumit substrat sunt transcrise doar in prezența acestuia (ex.
operonul lac al E. coli)
- Represorul se fixează pe regiunea operator și blochează
transcrierea genelor operonului; inductorul (substratul)
formează un complex cu represorul și reduce afinitatea
represorului pt regiunea operator, astfel fiind indusă
transcrierea

21
 10/27/2018

Reglarea expresiei informației genetice

la nivel translațional
• anumite gene de virulență bacteriene – exprimate doar în
interiorul gazdei, în funcție de anumiți factori (ex. temperatura,
care influențează structura secundară a ARNm și astfel
controlează translația)

Reglarea expresiei informației genetice

Mecanismele reglatorii
• diverse și interdependente
• necesare pentru adaptarea rapidă și adecvată a
microorganismului la variate condiții de mediu

22
 10/27/2018

Reglarea expresiei informatiei genetice

Exemple
• Represia unor gene vegetative in cursul sporulării;
inducția acelorași gene declanșează germinarea (prin
modificarea specificitatii ARN polimerazei)
• Inducția sintezei unor β-lactamaze de către antibiotice β-
lactamice
• Inducția unor pompe de eflux de către subst. toxice
(antibiotice, dezinfectante etc)
• Inducția (in prezența lactozei) a enzimelor care
degradează dizaharidul
• Represia sintezei unor aminoacizi in condițiile prezenței
lor in mediu

Variația bacteriană
Fenotipică Genotipică
• Indusă de interactiunea • Modificare bruscă,
genomului cu factori de (spontană sau indusă)
mediu • Ireversibilă
• Reversibilă • transmisibilă ereditar
• Nu se transmite ereditar • prin
• Prin controlul la nivel a. Mutații
transcripțional, b. Transfer de ADN
translațional sau
posttranslațional c. Recombinare
genetică

23
 10/27/2018

A. Mutații
• Modificare permanentă in secvența nucleotidică a unei
gene
• rata mutațiilor = probabilitatea apariției unei mutații in
cursul diviziunii celulare
• Spontane - erori in cursul replicării ADN
– ADN polimeraza realizează 1 eroare la 109 baze/celulă/ciclu
de replicare;
• Induse de agenți mutageni
– fizici (radiații ionizante, UV)
– chimici (acid nitros, analogi nucleozidici, benzopiren etc);
cresc rata mutațiilor de 10 – 1000 ori

A. Mutații
• Prezența și manifestarea mutațiilor într-o populație
bacteriană – favorizate de
– mărimea populatiilor bacteriene
– caracterul haploid al genomului bacterian
• Există mecanisme de reparare a mutațiilor apărute
– activitatea exonucleazică a enzimelor implicate în replicarea
ADN permite excizia nucleotidelor incorporate greșit și
incorporarea nucleotidelor complementare matriței; catena
utilizată ca matriță este recunoscută datorită metilării
adeninei din anumite poziții
– recombinarea ADN etc.

24
 10/27/2018

A. Mutații
Tipuri
• Substituții – modifică un singur nucleotid dintr-un
codon, care astfel poate deveni codon
– sinonim – nu se modifică aminoacidul codificat
– nou – modificarea secvenței de aminoacizi (mutație cu
sens greșit)
– non-sens - sinteza unui peptid incomplet (mutație non-
sens); dacă mutația non-sens este in prima genă
structurală a unui operon – mutatie polară

GAG GAA GAG GTG GAG UAG

Glu Glu Glu Val Glu stop

A. Mutații
• Microinserții, microdeletii – inserția sau deleția a
unul sau mai multe nucleotide (mutații cu schimbare
de proiect)

AUG GCU ACC GUC AUG AGC UAC CGU C..

Met – Ala – Tre – Val Met – Ser – Tyr – Arg - …

25
 10/27/2018

A. Mutații
• Consecința mutațiilor nonsinonime - modificarea
fenotipică (a unui caracter/ funcții)
• Reversia fenotipică (recâștigarea caracterului
fenotipic pierdut ca urmare a mutației primare) – se
poate realiza prin
– supresie - realizarea de mutații compensatorii
(mutații secundare, apărute în alte poziții decât
mutația primară) - frecvent
– reversie genotipică (refacerea secvenței inițiale) –
foarte rar

B. Transfer genetic
• la eucariote se realizează doar prin transfer la
următoarea generație - transfer vertical
• la procariote se poate realiza și între indivizi din
aceeași generație (din aceeași specie sau din specii
diferite) – transfer orizontal
• Bacteriile utilizează endonucleaze de restricție
pentru a se apăra de ADN-ul străin
• Transferul orizontal - limitat la fragmente mici de
ADN provenit de la o bacterie donor

26
 10/27/2018

Endonucleaze de restricție
• recunosc secvențe specifice de 4-10 pb care constituie un
palindrom (se citesc identic in ambele sensuri)
• desfac legăturile fosfodiesterice ale ambelor catene ADN
• Fiecare specie are propriile enzime de restricție (au fost
identificate peste 3000 de enzime de restricție)
• Pentru a-și proteja ADN-ul propriu situsurile recunoscute
de enzimele de restricție proprii bacteriei sunt mascate
prin metilarea nucleotidelor (A sau C) din poziții specifice
• Metilarea – realizată imediat după sinteza catenei ADN
3`--GAATTC- -5` 3`--GA*ATTC- -5`
5`--CTTAAG- - 3` 5`--CTTAA*G- - 3`

Transfer genetic
• Gene ale bacteriei donor pot persista în bacteria
receptor fie
– integrate in cromosomul bacteriei receptor –
consecutiv recombinării genetice
– extracromosomal – dacă ADN-ul este circular și
are informațiile necesare pentru propria replicare

27
 10/27/2018

Transferul genetic
Mecanisme
1. Transformarea
2. Conjugarea
3. Transducția (transferul mediat de bacteriofagi)

1. Transformarea
• Transfer de gene realizat prin intermediul ADN-ului liber
provenit de la o bacterie donor și acceptat de bacteria
receptor; este urmat de recombinare omologă (legitimă)
• depinde de mărimea ADN-ului și de starea de
competență a bacteriei (expresia unor proteine specifice
care captează ADN)
• fenomen descris la pneumococi, Bacillus, Haemophilus,
Neisseria
• fenomen evidențiat de Griffith, 1928
• experiment repetat de Avery, MacLeod, McCarty, 1944

28
 10/27/2018

2. Conjugarea
• Transfer genetic realizat prin contact fizic intre două
bacterii, prin intermediul unor
– pili sexuali (bact Gram neg)
– molecule de adeziune (bact Gram poz)
• are loc intraspecific și interspecific
• Bacterie donor – doar bacteria care conține plasmide
conjugative (conjugoni) = plasmide care codifică structuri și
enzime necesare conjugării și transferului ADN (genele tra)
• factorul F – primul plasmid conjugativ descris
• Fiziologia si efectele conjugării diferă in funcție de
localizarea plasmidului (independent in citoplasmă,
respectiv integrat in cromosom, ca epizom)

Conjugarea prin pili sexuali

• realizată intre bacterii F+ (cu pili sexuali) și bacterii F- (au receptori
pt pili); are ca rezultat un transfer de gene plasmidice
• Etape
– atasarea pilului– se formează o pereche specifică
– retractia pilului si formarea punții citoplasmatice rezultă pereche
eficientă
– Replicare de transfer – o nuclează clivează una dintre catenele
ADN la originea transferului, capătul 5` trece prin puntea
citoplasmatică in celula receptoare; după transferul complet al
catenei ADN plasmidic are loc in ambele bacterii replicarea ADN
pe baza matrițelor catenelor ADN parentale, apoi circularizarea
• Rezultă două bacterii F+

29
 10/27/2018

Conjugarea intre bacterii Hfr și bacterii F-

• Bacteriile cu factorul F episomal (integrat in cromosom)
– transferă frecvent gene cromosomale: Hfr (High
frequency of recombinations)
• pilul se ataseaza, se formeaza perechea
• transferul genetic – incepe cu genele cromosomale
(episomul ar fi ultimul transferat); cuplul bacterian se
separă inainte de transferul episomului
• Rezultatul conjugării: bact receptor rămâne F-, dar
primește gene cromosomale de la bacteria donor; după
recombinare bacteria receptor prezintă noi caractere
fenotipice (ex. rezistență la antibiotice)

3. Transducția (transfer mediat de bacteriofagi)

Transducția – transfer genic mediat de anumiți fagi, fără
contact fizic intre bacterii
a. Transducția generalizată
• in cursul ciclului litic ADN-ul cromozomal este fragmentat
• foarte rar capsida virală poate impacheta in locul genomului
viral fragmente aleatorii de ADN bacterian (orice genă
bacteriană)
• fagul va injecta fragmentul ADN bacterian intr-o nouă celulă;
după recombinare omologă celula va exprima noi caractere
(conversie lizogenică)

30
 10/27/2018

3. Transducția (transfer mediat de bacteriofagi)

b. Transducția specializată
• la trecerea din faza lizogenă in faza litică profagul va fi excizat
din cromozomul bacterian;
• uneori excizia interesează și gene adiacente profagului, care vor
fi replicate impreună cu genomul viral si vor fi impachetate
impreună cu acesta in capsidă; deoarece unii profagi se
integrează doar în anumite situsuri cromosomale, doar anumite
gene cromosomale pot fi transduse
• fagul infecțios va injecta ADN-ul viral care conține și gena
cromozomală intr-o nouă celulă; urmează integrarea in
cromozomul bacterian a profagului și genei de la bacteria donor

Recombinarea genetică
= schimb de gene/fragmente intre două molecule ADN (ex. de la
o bacterie donor și de la bacteria receptor)
• contribuie la creșterea diversității fenotipice a populației
– La eucariote – in cursul meiozei (reproducere sexuată) –
transfer genetic vertical (transfer genetic de la părinți la
descendenți)
– La procariote – transfer genetic orizontal (de la bacterii din
aceeași generație)
• in functie de gradul de omologie dintre cele două secvențe
recombinarea poate fi
– omologă
– neomologă

31
 10/27/2018

Recombinarea genetică
• Omologă (legitimă, generalizată)
– se realizează între secvențe cu un grad mare de omologie;
– constă în desfacerea lanțurilor ADN donor și receptor, schimbul
a 1-n alele intre ADN-ul donor și cel receptor și reunirea
moleculelor de ADN
– controlată de genele rec (gene cromosomale)
– reprezintă un mecanism de reparare a ADN d.c.
• Neomologă (ilegitimă)
– recombinare între secvențe de ADN care nu prezintă omologie
– sub acțiunea unor enzime codificate de gene din molecula ADN
donor; ex.
• transpozaze – permit integrarea aleatorie a transpozomului
în cromosomul bacterian
• integraze - realizează integrarea fagului în anumite situsuri
(recombinare situs-specifică)

32