Coiful dacic de la

Coțofenești
Coiful dacic de la Coțofenești

Descriere generală
Materialeaur 
Muzeul Național de Istorie al
Colecție
României 
Modifică date / text  

Coiful de la Coțofenești este un coif

geto-dac ce datează din prima jumătate
a secolului al IV-lea î.Hr.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în
satul Coțofenești, comuna Poiana
Vărbilău, județul Prahova, de către un
elev al școlii primare din localitate. Este o
piesă din aur masiv, cântărind 770
grame, aproape intactă. Îi lipsește doar
partea superioară a calotei, în rest, nici
un detaliu de decor nu este deteriorat.[1]

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul

Național de Antichități, din București, și
păstrat acolo până în 1970, fiind expus în
prezent la Muzeul Național de Istorie a
României, în sala de tezaur.

Coiful de la Poiana Coțofenești este

datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte
probabil, obiectul a aparținut unui rege
geto-dac - căpetenie a unei formațiuni
politice autohtone constituită în zonă, pe
la sfârșitul secolului V, începutul
secolului IV i.e.n.[2]

Coiful văzut din lateral, în starea actuală (stânga) și o

reconstrucţie grafică (dreapta)

Coiful are o calotă de aur împodobită cu

șapte rânduri paralele de nasturi conici
radiați, are pe marginea inferioară un
chenar de linii spirale punctate, care
încadrează patru plăci acoperite cu
reliefuri. Cea din față reprezintă o
pereche de ochi holbați, cu sprâncene
duble și întoarse în așa fel încât să
inspire groază. (Același motiv apotropaic
se regăsește și pe alte coifuri antice
descoperite pe teritoriul României.) Cea
din spate, despărțită în două registre,
înfățișează în registrul superior figuri de
oameni fantastici, cu picioarele în formă
de șerpi, iar în cel inferior animalele
fantastice urmărindu-se unele pe altele.
Cele două plăci laterale reprezintă scene
de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap
tiare.[3] După alți autori, pe cele două
obrăzare fixe dreptunghiulare, care au
fiecare câte un orificiu la bază, este
reprezentată aceeași scenă de sacrificiu:
un războinic înjunghiind un berbec.[4]
Coiful de paradă a fost lucrat din două
bucăți de tablă de aur, produse prin
batere la rece, dintr-un lingou de aur
natural, nerafinat, cu compoziția: Au =
760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de
aur utilizată pentru producerea coifului
de paradă de la Coțofănești are grosimi
variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în
partea de la bază, până la numai 0,76
mm, în zona superioară calotei păstrate.
Corpul principal al coifului de paradă de
la Coțofănești are înălțimea totală de
24,32 cm, având diametrul interior, în
zona mediană (în zona ochilor), de 18,42
cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de
numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei. [5]
Coiful în filatelie
La 30 decembrie 1988 a fost lansată o
marcă poștală cu valoarea nominală de 5
lei, cu inscripția Coif traco-getic
Coțofenești-Prahova, care reprezintă o
imagine a coifului din semiprofil-
stânga.[6]

Coiful în numismatică
La 24 decembrie 1999, Banca Națională
a României a pus în circulație o monedă
de aur 999‰, cu greutatea de 1,224
grame și diametrul de 13,92 mm, cu o
valoare nominală de 100 lei, într-un tiraj
maxim de 22000 de exemplare, care are
reprezentat pe revers, în centru, coiful de
aur descoperit la Poiana Coțofenești, iar
la exterior, inscripția circulară COIF
POIANA COȚOFENEȘTI[7]. Moneda face
parte dintr-o serie intitulată Istoria
aurului[8].

Vezi și
Cultura și civilizația dacică

Note
1. ^ Mihai Gramatopol: Coiful de aur de la
Poiana Coțofenești
2. ^ Coiful de aur - Preluat din Revista
"Atlas Magazin" nr. 4, aprilie 1998
3. ^ Comuna Dumbrăvești, județul Prahova
- Sinteză Monografie -
4. ^ Coiful de la Coțofenești
5. ^ Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu:
Coiful de la Coțofănești
6. ^ Catalog de timbre : Timbru -
Ceremonial Helmet from Cotofenesti-
Prahova
7. ^ Coiful de la Poiana Coțofenești
8. ^ Coiful de la Coțofenești

Bibliografie
ro Berciu, Dumitru (1969). Arta traco-

getică [Thraco-Getic Art]. Biblioteca de

arheologie (în Romanian). București,
Romania: Editura Academiei.
Polacco, Luigi (1989). Numismatica e
antichità classiche: Volume 18.
 Cisalpino.
en Powell, Thomas George Eyre;

Brown, M. A.; Boardman, John, ed.

(1971). The European Community in
Later Prehistory. Studies in Honour of
C.F.C. Hawkes . Springer Routledge &
Kegan Paul Books. ISBN 978-0-7100-
6940-5.
en Taylor, Timothy (1987). Hodder, Ian,

ed. The Archaeology of Contextual

Meanings . New Directions in
Archaeology. Cambridge University
Press. ISBN 978-0-521-32924-8.

Legături externe
Archaeology at Coțofenești - cIMeC'
Arhiva digitală de arheologie
Sinteză a monografiei comunei
Dumbrăvești - Include o descriere
detaliată a descoperiri
Articol despre coif
Helmet in the comic strips "Din zori de
istorie", published in "Cutezătorii"
magazine
The helmet in 3D by 88millimeters
Gold and Silver Armour of the Getian-
Dacian Elite. Military Equipment and
Organization.
Thracian beaker with birds and
animals at the Metropolitan Museum
of Art
Analiza artefactelor Geto-Dacice de aur
de la Poiana-Coțofenești, Bunești-
 Averești, Stâncești, Cucuteni-Baiceni
Misterul Coifurilor De Aur , formula-
as.ro

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Coiful_dacic_de_la_Coțofenești&oldid=1240
2430

Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.