Sol PDF

Indicaţii şi răspunsuri
TESTE INIŢIALE
TESTUL 1
1. 549. 2. 42. 3. 99. 4. 15. 5. a) 2 016 = 671 + 672 + 673; b) De exemplu, 2 016 = 2  3  336; c) 2 016 =
= n  c + R, n > R; R este maxim pentru c minim  c = 1 şi 2 016 = n + R; R = 987; n = 1 029.
6. a) 2 016 este număr naţional; b) abcd = 9 995; c) abcd  ab  100  cd  101  cd  400; cd 
 10, 11, …, 95, deci sunt 86 de numere; d) S = 101(10 + 11 + … + 95) + 400  86 = 101  105 
 43 + 86  400 = ..........15 .
TESTUL 2
I. 1. 1 520. 2. 48. 3. 1 628. 4. 107. 5. 810. 6. 199. II. 7. 96. 8. x = 3, y = 0. 9. 130. III. 10. x = 6.
11. d = 619, î = 102. 12. b = 11, e = 30.
TESTUL 3
1. 158. 2. 100. 3. 3 bucăţi. 4. 2 021. 5. Următoarea combinaţie este 00:27. Răspuns: peste 4 ore şi 20
de minute. 6. 1 009. 7. 112 ghicitori. 8. 434 şi 868. 9. a) Grupăm termenii câte 4 şi observăm regula.
Urmează 13, 15, 16; b) Pe poziţia 4 este 2; pe poziţia 8 este 6; …; pe poziţia 2 012 este 2 010;
c) 2 010 încheie o grupă de 4 termeni. Înaintea lui este 2 012. Deci, 2 012 este pe poziţia 2 011;
d) 1 + 2 + 3 + … + 20 = 210.
TESTUL 4
1. 64. 2. 2 016. 3. 3. 4. Peste 4 ore şi 20 de minute. 5. 48 cm. 6. 112 lei. 7. 22. 8. Peste 7 ani. 9. 12.
TESTUL 5
1. 1 009. 2. 13, 15, 16. 3. 8. 4. 1 h. 5. 37. 6. 4. 7. 100. 8. 7. 9. miercuri.
Capitolul I. NUMERE NATURALE

1. Scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul de numeraţie zecimal
9. a) 115 208; b) 30 753; c) 1 042 080; d) 31 090 001. 10. a) ordin unităţi, clasa miilor; b) ordin sute,
clasa miilor; c) ordin sute, clasa milioanelor; d) ordin sute, clasa unităţilor. 11. 1 503; 9 593. 12. 135,
246, 357, 468, 579. 13. a) 700; b) 959. 14. a) 6; b) 4. 15. a) 64; b) 48. 16. a) 32 001 = 3  10 000 +
+ 2  1 000 + 0  100 + 0  10 + 1; b) 9 170 = 9  1 000 + 1  100 + 7  10 + 0; c) 1  100 000 +
+ 0  10 000 + 1  1 000 + 0  100 + 1  10 + 0; d) 4  100 000 + 9  10 000 + 7  1 000 + 1  100 +
+ 3  10 + 5; e) 8  10 000 + 3  1 000 + 4  100 + 5  10 + 2; f) 9  100 000 + 0  10 000 + 9  1 000 +
+ 0  100 + 0  10 + 0. 17. a) 87 205; b) 309 457; c) 20 503; d) 7 049 652. 18. a) 151, 959; b) 1 001,
9 999. 19. a) 123, 789; b) 1 023, 9 876. 20. a) 555; b) 5 678 şi 8 765. 21. a) 73; b) 11, 22, …, 99;
c) 80, 81, …, 89; d) 11, 22, …, 99. 22. a) 78; b) 514; c) 101; d) aba ; e) dcba ; f) abba ;
g) 709 531. 23. a) 90; b) 900; c) 900. 24. a) XLIII; b) LVII; c) CCXXXI; d) CXCVII; e) MCXI;
Matematică. Clasa a V-a
f) MCMLXIV; g) MMXII. 25. a) 26; b) 190; c) 147; d) 1 750; e) 519; f) 1 139.

2. Şirul numerelor naturale. Reprezentarea numerelor naturale pe axa numerelor
5. a) 13, 15, 17, 19; b) 14, 16, 18, 20; c) 19, 23, 27, 31; d) 11 111, 111 111, 1 111 111, 11 111 111.
6. 1  2, 9  18, 2 011  4 022, 2 013  4 026. 7. 5  15, 14  42, 17  51, 20  60. 8. a) 52,
60, 61; b) impar.
O A B C D A B C D E
9. a) b)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8
A B C D O M S P N R
c) 10.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
210
11. A(2), B(5), C(6), D(9), E(10), F(11). 12. A(101), B(104), C(107), D(109), E(112). 13. a) 13, 16,
19; b) 166.
0 A(10) B(30) C(50) D(70) E(90)
14.
0 B(b) C(c) A(a) D(d)
15. a) 5, 15, 6, 18; b) 84, 81, 78, 75. 16.
3. Compararea şi ordonarea numerelor naturale
6. a) 1 743 > 1 734; b) 80 396 < 80 936; c) 4 704 < 4 740; d) 13 893 < 13 899; e) 453 796 >
> 453 697; f) 521 140 > 512 990. 7. a) 204; b) 1 111; c) 13; d) 2 000. 8. a) S = 1 122, R = 2 211;
b) S < M < N < T < P < R. 9. 13 212, 13 221, 21 312, 21 321, 21 331, 32 122, 32 211, 33 122.
10. a) i) Dacă a  0, 1, 2, 3, atunci n < m; ii) dacă a = 4, b = 5, n = m; iii) dacă a = 4, b  6, 7, 8,
9, n < m; iv) dacă a = 4, b  0, 1, 2, 3, n > m; v) dacă a  5, 6, 7, 8, 9, n > m, oricare ar fi b 
 0, 1, 2, …, 9; b) Analog. 11. a) 8 642; b) 8 888; c) 8 024; d) 60 060. 12. a) 1) 6 998; 2) 6 842;
b) 1) 4 001; 2) 5 137. 13. 475 362. 14. 2 578, 2 587, 2 758, 2 785, 2 857, 2 875, 5 278, 5 287, 5 728,
5 782, 5 827, 5 872, 7 258, 7 285, 7 528, 7 582, 7 825, 7 852, 8 257, 8 275, 8 527, 8 572, 8 725,
8 752. 15. a) m  0, 1, n  3, 4, 5, 6, 7; b) m = 3, n  4, 5, 6, 7; m = 4, n  5, 6, 7; m = 5,
n  6, 7; m = 6, n = 7.
4. Aproximarea numerelor naturale. Rotunjiri. Probleme de estimare
3. 39 de pagini; 4 albume. 4. a) 15 baxuri; b) 144 de cutii medii, 1 438 de pachete. 5. a) N este situat
între A şi B; P este situat între B şi C; R este situat între D şi E; S este situat între H şi I; T este situat
între E şi F; b) M'  D; N'  B; P'  C; R'  D; S'  H; T'  F. 6. 2 050, 2 000, 2 000, 2 060, 2 100,
3 000; 8 900, 8 900, 8 000, 8 905, 9 000, 9 000; 17 560, 17 500, 17 000, 17 570, 17 600, 18 000;
91 400, 91 400, 91 000, 91 400, 91 400, 92 400; 5 000, 5 000, 5 000, 5 010, 5 100, 6 000; 3 920,
3 900, 3 000, 3 930, 4 000, 4 000; 71 430, 71 400, 71 000, 71 440, 71 500, 72 000; 1 190, 1 100,
1 000, 1 200, 1 200, 2 000. 7. 4 300, 4 300; 11 950, 12 000; 2 940, 3 000; 6 380, 6 400; 9 500, 9
500; 2 070, 2 000; 3 850, 3 900; 7 540, 8 000. C' A'  B'  E'  F' D'
8. A'(20)  B'(20)  E'(20)  F'(20), C'(10), D'(30).
9. a) I – 290; II – 90; III – 70; IV – 20; V – 290; 10 20 30
b) Lungimea traseului este 859 km, cea cu distanţele rotunjite 870 km, adică cu 11 km mai lungă.
5. Recapitulare şi sistematizare prin teste
TESTUL 2
1. 999, 1 001, 1 003, 1 005. 2. 16, 25, 34, 43, 52, 61, 70. 3. 9 800. 4. 30. 5. a) 1 447; b) MCMXC.
6. 27, 20, 32, 23.
F B D E A C
7. 8. Dacă c  3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, avem 2a57b  c3570 ;
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 c = 1, avem 2a57b  c3570 ; c = 2, a  1, 2,
2a57b  c3570 ; c = 2, a = 3, b = 0, 2a57b  c3570 ; c = 2, a = 3, b  1, 2, …9, 2a57b  c3570 ;
c = 2, a  4, 5, …9, 2a57b  c3570 . 9. 394.
TESTUL 3
1. 147, 258, 369. 2. 8 100. 3. 13, 22, 31. 4. 4 000. 5. a) 962; b) MMXIII. 6. 3 + 4 + 5 + 6 = 5 + 6 +
+ 7 = 18. 7. A(1 202), B(1 205), C(1 207), D(1 208). 8. 100 001. 9. 23, 27, 31, 35; 403.
TESTUL 4
1. 500. 3. 40, 51, 62, 73, 84, 95. 4. 5. 5. 1200, 3800, 3200, 7400, 9100. 6. 252. 7. 2 048. 8. 18, 19,
20, 21, 22. 9. 7 049.
6. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare
1. Fie g numărul gâştelor. Atunci 5g este numărul curcilor şi 80 – 6g cel al porumbeilor. Pentru 5g
curci se primesc 6g gâşte plus g gâştele iniţiale, am 7g gâşte, care se transformă în 11g porumbei.
Astfel, 100 = 11g + 80 – 6g, de unde g = 4. Am plecat de acasă cu 4 gâşte, 20 de curci şi 56 de po-
rumbei. 2. Suma numerelor de trei cifre identice: A = 111 + 222 + … + 999 = 111(1 + 2 + … + 9) = 211
= 111  45. Suma numerelor de două cifre identice: B = 11 + 22 + … + 99 = 11(1 + 2 + … + 9) =
= 11  45. Diferenţa lor este A – B = 111  45 – 11  45 = 45(111 – 11) = 45  100 = 4500. 3. a) x1 =
= 7  0 + 1 = 1; x2 = 7  1 + 1 = 8; x3 = 7  2 + 1 = 15; …; xn = 7  (n – 1) + 1. Din 2 011 = 7  (n – 1) +
+ 1  nu există n număr natural, deci 2 011 nu este termen al şirului. Din 2 010 = 7  (n – 1) + 1 
 n = 288, deci x288 = 2 010; b) Din condiţia 100 < 7  m + 1 < 1 000  m  15, 16, …, 142.
Avem 142 – 14 = 128 de elemente; c) S = 7  0 + 1 + 7  1 + 1 + 7  2 + 1 + … + 7  287 + 1 =
 1  1...  1 = 7  287  288 : 2 + 288 = 289 584.
= 7  (0 + 1 + 2 + … + 287) + 1
288 ori
4. a) L1 2=51–3
L2 2=51–3 7=52–3
L3 2=51–3 7=52–3 12 = 5  3 – 3
……………………………………………………………
L11 2=51–3 ………….. 52 = 5  11 – 3
Suma elementelor de pe L11 = 5  1 – 3 + 5  2 – 3 + … + 5  11 – 3 = 5  (1 + 2 + … + 11) – 3  11 =
= 5  11  12 : 2 – 3  11 = 11  (30 – 3) = 297; b) Ultimul termen de pe linia 101 este x = 5  101 – 3 =
= 502; c) L1 are 1 element; L2 are 2 elemente; …; Ln are n elemente  suma elementelor de pe
liniile L1, L2, …, Ln este S = 1 + 2 + … + n. Condiţia este următoarea: n(n + 1) : 2 < 2 009 <
< (n + 1)(n + 2)  n = 62, deci numărul 2 009 se găseşte pe linia 63. Suma numărului de elemente
de pe liniile L1 până la L62 este 1 + 2 + … + 62 = 1 953; pe linia 63 avem 2 009 – 1 953 = 56. Vom
scrie 56 de elemente pe linia 63; L63 este 2 = 5  1 – 3; 7 = 5  2 – 3; …; 277 = 5  56 – 3.
5. a) x1 = 4 = 3  1 + 1; x2 = 7 = 3  2 + 1; …; xn = 3  n + 1; x2001 = 3  2001 + 1; x201 = 3  201 + 1;
x2011 – x201 = 3  (2 001 – 201) = 5 400; b) S = 3  1 + 1 + 3  2 + 1 + 3  3 + 1 + … + 3  2 011 + 1 =
= 3  (1 + 2 + … + 2 011) + 1  1
 ... 
1  3  2 011  2 012 : 2 + 2 011 = 2 011(3  1 006 + 1) =
2011 ori
= 2 011  3 019. 6. a = 4e, a  0  a  4, 8. Cazul 1. Pentru a = 4, c = 2, e = 1, b + d < 6  (b, d) 

 (0, 0), (0, 1), …, (0, 5), (1, 0), (1, 1), …, (1, 4), …, (4, 1), în total 1 + 2 + … + 6 = 21 de valori
pentru b, d, deci 21 de numere abcde . Cazul 2. a = 8, c = 4, e = 2, b + d < 12  (analog cazului 1)
72 de numere abcde . În total (cazul 1 şi cazul 2) sunt 21 + 72 = 93 de numere. 7. Din 4  (10b + c) =
= 7  (10c + b)  b = 2c, b, c cifre nenule; c = 1, b = 2; c = 2, b = 4; c = 3, b = 6; c = 4, b = 8 
 9  4 = 36 de numere abc . 8. a) x1 = 7  1 – 4; x2 = 7  2 – 4; x3 = 7  3 – 4  xn = 7  n – 4 (termen
general); x2010 = 7  2 010 – 4 = 14 066; b) 2 005 = 7  n – 4  n = 2 009 : 7 = 287  x287. 9. a) Ln
primul element este 2  n; L123 primul element este 2  123 = 246; b) Numărul 104 apare pe L52 (de 2
ori), iar ultima dată pe linia 1 004. Numărul de apariţii este 2  (1 004 – 52) = 1 904 ori; c) S = 2 +
+ 4 + 6 + 8 + … + 2 008 = 2  (1 + 2 + … + 1 004) = 2  1 004  1 005 : 2 = 1 004  1 005 =
= 1 009 020. 10. Din localitatea L1 pornesc 11 drumuri; din localitatea L2 pornesc 10 noi drumuri;
…; din localitatea L11 porneşte 1 drum. În total sunt 1 + 2 + … + 11 = 11  12 : 2 = 11  6 = 66 de
drumuri. 11. Observăm că a = 15 + 29 = 44, b = 15 + 40 = 55, f = 100 – (15 + 29 + 40) = 16, e =
= 40 + 16 = 56, d = 16 + 29 = 45, c = 100.
Capitolul II. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE (I)

1. Adunarea numerelor naturale; proprietăţi
7. a) 599; b) 5 874; c) 72; d) 330. 8. a) 71; b) 105. 9. a) 156; b) 59. 10. 88. 11. 10 + 8  3 = 34;
34 ani. 12. 1 200 + (1 200 + 400) = 2 800 lei. 13. 14 + 16 + 18 + 20 + 22 = 90. 14. 3 + 4 + 5 = 12.
15. 5 044. 16. 946.
89 0
17. 11 8 17 18. 55 1 19. 8 5 7 8 5 7 8 5
34 1
15 14 7
21 2
10 14 12 13 3
8 5
212
20. ab  78, 87, 96, 69. 21. 79, 97, 88, 89, 98, 99. 22. x = 2; y = 8. 23. 14, 41, 23, 32. 24. 1 + 2 +
+ 3 + … + 59 = [59  (59 + 1)] : 2 = (59  60) : 2 = 1 770. 25. xyz  yzx  zxy = 111(x + y + z) =
= 999. 26. 400. 27. 1 + 2 + … + 100 = 10  100 : 2 = 5 050. Astfel, fiecare grupă va avea suma
2 525. O astfel de distribuţie poate fi: (1, 2, 3, …, 68, 89, 90) şi (69, 70, …, 88, 91, 92, …, 100).
28. 1 + 2 + … + 14 = 105; 105 : 3 = 35. Suma numerelor dintr-o grupă trebuie să fie 35. O astfel de
împărţire este: (14, 13, 8), (12, 11, 10, 2), (1, 3, 4, 5, 6, 7, 9). 29. De exemplu, n = 9. Suma
numerelor este 45 şi 45 nu se împarte exact la 2.
2. Scăderea numerelor naturale
7. a) 164; b) 2 359; c) 145; d) 584. 8. a) 427; b) 117; c) 69; d) 11. 9. a – c = 753; a – b – c = 521;
b – c = 91. 10. a = 20, b = 7, b < a. 11. x = 147, y = 117, z = 9; z < y < x. 12. 12 lei. 13. 15 min.
14. 19 pagini. 15. 5. 16. Dacă 14 bile nu sunt negre şi în total sunt 20 de bile, atunci 20 – 14 = 6 bile
sunt negre. 15 bile nu sunt galbene şi în total sunt 20 bile, atunci 20 – 15 = 5 bile sunt galbene. În
urnă sunt 20 – (2 + 6 + 5) = 7 bile roşii. 17. 55 şi 44. 18. a) 41 şi 47; b) 86; 2. 19. Din c – a = 8 avem
c = a + 8. Cum a  1, singura posibilitate este a = 1, c = 9. Din c – b = 3 avem b = 6. Numărul este
169. 20. Din b – c = 7 avem b = c + 7, c  0, b  9, de unde distingem cazurile: 1) c = 0, b = 7, a = 8
şi 2) c = 1, b = 8, a = 9. Numerele căutate sunt 981, 870. 21. 1 000 – 484 = 516 ore de zbor. 22. x =
= 9, y = 3, z = 3. 23. xy = 10, abc = 999.
3. Înmulţirea numerelor naturale; proprietăţi

7. a) 966; b) 708; c) 2 828; d) 3 995; e) 106 763; f) 2 005 002. 8. a) 2 993; b) 4 012; c) 9 744;
d) 25 038; e) 173 120; f) 1 898 259. 9. a) 1 386; b) 1 901; c) 1 343; d) 2 718; e) 528. 10. a) 1 154;
b) 205; c) 205; d) 113 046. 11. a) 13 272; b) 41 496; c) 14 952; d) 21 983. 12. a = 1 341, b = 667,
c = 255, c < b < a. 13. Mădălina are 5  3  2  5 = 150 timbre. O cutie mare are 3  2  5 = 30 timbre;
2  30 < 83 < 3  30. Ea trebuie să deschidă trei cutii mari. 14. (2, 2, 2, 2) sau (1, 1, 2, 4) şi permutări
circulare. 15. a  b  c = 4  1  2  2 = 4; 1  1  4 = 4; 122, 212, 221, 114, 411, 141. 16. 9 zerouri.
17. k = 13  a = 104, b = 195. 18. 600. 19. 3. 20. x = 3y şi z = 6y = 2  3y = 2  x; avem x este de
două ori mai mic decât z. 21. Fie a = 2k, b = 2k + 1, k  ; atunci ab = 2  k(2k + 1). Folosind faptul
că ultima cifră a produsului k(2k + 1) este un element al mulţimii 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, rezultă
imediat concluzia. 22. a = 100, b = 2, c = 25, d = 50, e = 1, f = 20.
4. Factor comun
3. a) 7(1 + 9) = 70; b) 10(5 + 12) = 170; c) 15(11 + 9) = 300. 4. a) 21(43 + 57) = 21  100 = 2 100;
b) 32(27 + 43 + 30) = 30  100 = 3 200; c) 914  (7 + 3) = 9 140. 5. 3x + 9y + 11 = 3(x + 3y) + 11 =
= 3  10 + 11 = 41. 6. Observăm că numărul trebuie să aibă 2 cifre ab  ba = 33, de unde 10a + b +
+ 10b + a = 33, deci 11a + 11b = 33; scoatem factor comun 11 şi obţinem 11(a + b) = 33, deci a + b =
= 3; numerele vor fi 12, 21, 30. 7. abc  bca  cab = 111  (a + b + c) = 888. 8. a) 4 950; b) 2 500;
c) 2 550. 9. a) 4 264; b) 1 717; c) 21 780. 10. 308. 11. 617. 12. 107. 13. a) 8 300; b) 25 000. 14. 12.
15. 2. 16. a = 3. 17. 65. 18. x = 18, y = 11.
5. Ridicarea la putere cu exponent număr natural a unui număr natural

8. 23; 22; 210; 20; 25; 21. 9. 1 = 30; 3 = 31; 27 = 33; 243 = 35. 10. a) 18; b) 72; c) 35. 11. a) 33; b) 130;
c) 37; d) 127. 12. a) 23 + 51 = 13; b) 42 + 111 = 27; c) 81 + 1 = 9. 13. a), b), e), g), h) sunt pătrate
perfecte. 14. a) 16, 25, 36, 49, 64, 81; b) 324, 361, 400, 441, 484; c) 1600, 2500, 3600, 4900, 6400,
8100. 15. a), b), c), d), f), h) sunt cuburi perfecte. 16. a) 27, 64; b) 0, 1, 8, 27, 64; c) 27000; 64000.
17. 103 are 3 zerouri; 25  55 are 5 zerouri; adunând obţinem 8 zerouri. 18. 8 zile: 1 + 2 + 22 + 23 +
+ 24 + 25 + 26 + 27 = 28 – 1 = 255. 19. 0. 20. x = 18. 21. 210. 22. Observăm că termenii şirului sunt:
02, 12, …, 52, … Urmează 36 = 62. Pe poziţia 100 este 992. 23. 264. 24. x = 0, y = 1, xy = 0, yx = 1.
25. a) x = 9; b) x = 5; c) x = 1; d) x = 0. 26. 92. 27. 26 = 52 + 12; 196 = 132 + 33; 841 = 202 + 212.
28. a) 30 + 31 + 32 + 33 = 40; b) A este suma a 1 020 numere impare, deci A este par; c) A are 1 020
termeni. Grupăm termenii câte 4, fiecare grupă are suma un număr cu ultima cifră 0, deci ultima
213
cifră a lui A este 0. 29. x  0, 4, 32. 30. x  0, 3, 12. 31. meri = 2n; peri =
= 2n  22 = 2n+2; cireşi = 2n  2 = 2n+1; 2n + 2n+2 + 2n+1 = 28; 2n(1 + 22 + 2) = 28; 2n  7 = 28; 2n = 4 
 n = 2; meri = 22 = 4; peri = 22+2 = 16; cireşi = 22+1 = 8. 32. 1. 33. 263 baniţe de grâu.
6. Compararea puterilor
3. a) x > y; b) x < y; c) x > y; d) x < y; e) x = y; f) x = y; g) x = y; h) x < y. 4. a) x < y; b) m < n;
c) m = n; d) m > n; e) x > y; f) m < n; g) m = n; h) m < n. 5. a) m > n; b) x < y; c) a < b; d) a > b.
6. Dacă n = 0, atunci a = n2 = 0 = n3 = b; dacă n = 1, atunci a = n2 = 1 = n3 = b. Pentru n  2,
deoarece 2 < 3, vom avea n2 < n3, deci a < b. 7. a) 245 < 345; b) 715 < 915; c) 83 < 113; d) 2497 < 2947;
e) 1615 = (24)15 = 260; 820 = (23)20 = 260, deci 1615 = 820; f) 944 = (32)44 = 388 < 389; g) 2542 = (52)42 =
= 584; 12528 = (53)28 = 584, deci 2542 = 12528. 8. a < b < c = d.
7. Operaţii cu puteri ale numerelor naturale (extindere)
5. a) 314; b) 56; c) 228; d) 1718; e) a55; f) b110. 6. a) 44; b) 1; c) 10; d) 30; e) 2 0142013; f) an–1  bm–1.
7. a) 524; b) 1; c) 731; d) 315; e) 224; f) a120. 8. a) 251 – 1; b) 2(2n – 1). 9. a) 27  312; b) 78; c) 72  312  29;
d) 2335  1910  1733  136  1139. 10. x = 2600, y = 310  2600; x < y. 11. a) 1; b) 1; c) 1; d) 5. 12. 8(3n +
+ 3n+2 + 3n+4) = 8  3n (1 + 32 + 34) = 3n  8  91 = 3n  728 = 3n(729 – 1) = 3n(36 – 1). 13. 1. 14. n = 11
şi a = 8, b = 0, c = 2, d = 1, e = 1 sau n = 12 şi a = 10, b = 1, c = 2, d = 1, e = 1. 15. a) 71; b) 375.
16. a) 11; b) 27. 17. x = 2 001, y = 1; x : 2 001 – y = 1 – 1 = 0. 18. a) 70; b) 1. 19. a) Avem a1 = 2,
a2 = 22, a3 = 23, …, a10 = 210, de unde a1 < a2 < … < a10; b) 2 + 22 + … + 210 = 2(210 – 1) – calcul
direct.
8. Ultima cifră a unui număr natural. Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural
7. U(28n) = 8, n = 4k + 1; U(28n) = 4, n = 4k + 2; U(28n) = 2, n = 4k + 3; U(28n) = 6, n = 4k, k  ;
U(133n) = 3, n = 4k + 1; U(133n) = 9, n = 4k + 2; U(133n) = 7, n = 4k + 3; U(133n) = 1, n = 4k, k 
 ; U(57n) = 7, n = 4k + 1; U(57n) = 9, n = 4k + 2; U(57n) = 3, n = 4k + 3; U(57n) = 1, n = 4k, k 
 . 8. U(2 0132013) = 3, U(2 0142014) = 6; U(2 0152015) = 5. 9. 8 7302000 = abc...1000...0
 , deci
de 2000 ori
ultimele 2001 cifre sunt: ...1000...0

 . 10. a) U(N) = 9; b) U(N) = 0, n = 4k + 1; U(N) = 6, n = 4k + 2;
de 2000 ori
U(N) = 0, n = 4k + 3; U(N) = 4, n = 4k; c) U(N) = 2. 11. U(N) = 0. 12. U(N) = 7. 13. a) a se termină
cu 8 zerouri, b se termină cu 6 zerouri; b) a  b se termină cu 16 zerouri. 14. ...50000 . 15. p = 7, a =
= p  26n  28. 16. Calculăm S = 1 + 3 + 5 + … + 2n – 1 = n2, de unde 152 = 1 + 3 + 5 + 7 + … + 29.
17. x = (3n)2; U(y) = 2, ceea ce arată că nu este pătrat perfect. 18. m = 7, n = 2. 19. 132n = 132n–2  169 =
= 132n–2(122 + 32 + 42) = (13n–1)2  122 + (13n–1)2  32 + (13n–1)2  42 = (12  13n–1)2 + (3  13n–1)2 +
+ (4  13n–1)2. 20. Fie n  abc  cba  99(a – c). Dacă n este pătrat perfect, ar trebui ca a – c să fie
multiplu de 11, fals, căci a şi c sunt cifre. 21. U(n) = 3. 22. 64. 23. 52601 = 52600  52 = 52600(33 + 52) =
= (52200)3  33 + (52300)2  52 = (3  52200)3 + (5  52300)2. 24. ab  ba = 10a + b – 10b – a = 9(a – b),
de unde a – b este multiplu de 3. Avem a = 4, b = 1; a = 5, b = 2; a = 6, b = 3; a = 7, b = 4; a = 8,
2 012  2 013
b = 5; a = 9, b = 6. 25. Avem x = 2 013 + 2  2 014  = 2 013 + 2 012  2 013  2 014 =
2
= 2 013(1 + 2 012  2 014) = 2 013[2 012(2 013 + 1) + 1] = 2 013(2 012  2 013 + 2 013) = 2 0132 
 2 013 = 2 0133.
TESTUL 2
1. 1. 2. 0. 3. 7. 4. 5. 5. 1. 6. ab0  ab + 729; 10  ab = ab + 729; 9  ab = 729; ab = 81. 7. b <
< a < d < c. 8. 8. 9. 23 232.
TESTUL 3
1. 3. 2. x = y = 1; (x + y)x+y = 4. 3. 15. 4. 0. 5. 108. 6. 10. 7. 90. 8. 48. 9. 6 zerouri.
214
TESTUL 4
1. 268. 2. 1 024. 3. 99500. 4. U(82014) = 4; U(92013) = 9  U(82014 + 92013) = U(13) = 3  nu poate fi
pătrat perfect. 5. 527 – 526 = 526  4; 2  341 – 5  340 + 339 = 339  4; 526 < 339. 6. 17 = 42 + 12. 7. a = 48;
b = 1; ab + ba = 481 + 148 = 49. 8. N = 2(22014 – 1); N + 2 = 22015. 9. 292.
1. a) a – b = 714. Avem două cazuri: I. a = 2 341 şi b = 2 341 – 714 = 1 627; a + b = 3 968; II. b =
= 2 341 şi a = 2 341 + 714 = 3 055; a + b = 5 396. Problema are două soluţii; b) Din x  y = 646 şi
x(y + 10) = 986  xy + 10x = 986 rezultă că 646 + 10x = 986, deci 10x = 340  x = 34; y = 646 : 34 =
= 19. 2. S = 1(1 + 1) + 2(2 + 1) + 3(3 + 1) + … + 100(100 + 1) – 5 050  S = 12 + 22 + 32 + … +
+ 1002 + (1 + 2 + 3 + … + 100) – 5 050  S = 12 + 22 + 32 + … + 1002 + (100  101) : 2 – 5 050 
 S = 12 + 22 + 32 + … + 1002. 3. a) 54 = 625 = 400 + 144 + 81 = 202 + 122 + 92; b) 52n+4 = 54  52n =
= (202 + 122 + 92)  52n = 202  52n + 122  52n + 92  52n = (20  5n)2 + (12  5n)2 + (9  5n)2.
4. a) 3  [59 : 58 + (81 – 80)2016 + (23)7 : (24)5] = 3  [5 + 12016 + 221 : 220] = 3  (5 + 1 + 2) = 3  8 = 24;
b) Pătratul lui 25 este (25)2 = 210. Dublul lui 25 este 2  25 = 26. Câtul este 210 : 26 = 24 = 16; c) 28  29 
 210  …  231 = 28+9+10+…+31 = 2468, pentru că 8 9 10  ...  
 31 = [(8 + 31)  24] : 2 = 39  12 = 468.
24 termeni
Fie S = 1 + 2 + 22 + … + 2467; S = 2S – S = (2 + 22 + … + 2467 + 2468) – (1 + 2 + 22 + … + 2467) =
= 2468 – 1. Rezultatul final este 2468 – (2468 – 1) = 1. 5. a) A  4a  a 4  11(a  4)  a + 4 = 11k2,
dar a cifră  k = 1  a = 7; b) A = 11(a + 4) = cub perfect  a + 4 = 112k3, dar a cifră  a + 4 
 13, fals. Deci nu există cifra nenulă a pentru care A să fie cub perfect. 6. 372 = 1 369. Astfel avem
372016 : 13691008 = 372016 : (372)1008 = 1; 22016 – 22015 – … – 22 – 2 – 1 = 1, de unde rezultă că 1 : 1 = 1.
7. Fie a1, a2, …, a2011 cele 2 011 persoane; presupunem prin reducere la absurd că oricare doi vecini
au suma vârstelor cel mult egală cu 81: a1 + a2  81, a2 + a3  81, …, a2011 + a1  81, iar prin
adunarea tuturor acestor relaţii deducem că 2  311  81  2 011, de unde 2  37  2 011, adică 4 327 
 2 011 (absurd!). Deci presupunerea iniţială este falsă, de unde concluzia problemei. 8. De exemplu,
B = x  *  x  11}; b) Dacă vom cupla două elemente (unul din A şi unul din B) de aceeaşi
paritate, n va fi par. Deoarece atât A, cât şi B au câte 5 elemente pare şi 6 impare, chiar dacă vom lua
elemente de parităţi diferite la început, la sfârşit vor rămâne două elemente impare, a căror sumă
este număr par, deci n este par. 9. a) 100; b) 102009 = 102007  100 = (10669)3  (13 + 23 + 33 + 43) =
= (10669  1)3 + (10669  2)3 + (10669  3)3 + (10669  4)3 = a3 + b3 + c3 + d3, unde a = 10669, b = 10669  2,
c = 10669  3, d = 10669  43. 10. a) Observăm că suma parantezelor este 2(a1 + a2 + … + a2009), deci este
un număr par. Cum am adunat un număr impar de paranteze, măcar una trebuie să fie număr par, prin
urmare produsul acestora va fi par; b) Folosind a), ultima cifră a lui 4( a1 a2 )( a2 a3 )...( a2008 a2009 )( a2009 a1 ) este 6.
Astfel, N se termină în 5 şi restul este 0. 11. a) Calcul direct; b) 2 011 = 2 009 + 2 = 72  (12 + 22 + 62) +
+ 2  12 = 72 + 142 + 422 + 2  12. Se obţine a = 7, b = 14, c = 42 şi d = 1. 12. Dacă presupunem prin
reducere la absurd că niciunul dintre cele 61 de numere nu este cub perfect, suma lor minimă va fi
(1 + 2 + … + 65) – (1 + 8 + 27 + 64) = 1 045, contradicţie. Astfel, rămâne adevărată concluzia
problemei. 13. Presupunem că toate cele 20 de numere sunt pare; în acest caz, valoarea minimă a
sumei lor este 2 + 4 + 6 + … + 40 = 420 > 418, deci cel puţin un număr trebuie să fie impar.
Presupunem că printre cele 20 de numere, numai unul este impar, iar restul sunt toate pare; în acest
caz suma tuturor celor 20 numere ar fi număr impar, absurd! Deci, cel puţin două numere din cele
20 trebuie să fie impare. De exemplu, numerele ar putea fi 1, 3, 6, 8, 10, 12, …, 38, 40. 14. a) Există
şase valori distincte posibile pentru ultima cifră a unui pătrat perfect: 0, 1, 4, 5, 6 sau 9. Conform
principiului cutiei, oricum am alege şapte pătrate perfecte, cel puţin două vor avea aceeaşi ultimă
cifră, iar diferenţa lor va avea ultima cifră 0; b) NU. Sunt 7 camioane şi 50 de pietre; conform Princi-
piului cutiei, într-un camion vor fi cel puţin 8 pietre, iar greutatea minimă a 8 pietre este 3 016 kg >
> 3 tone cât este capacitatea unui camion. 15. Cele mai mici 53 de numere naturale distincte, cu
proprietatea că nu există printre ele două cu suma 53, sunt 1, 2, …, 26, 53, 54, …, 79, iar suma lor
este (1 + 2 + … + 26) + (53 + 54 + … + 79) = 2 133, care depăşeşte suma impusă de ipoteză (adică
2 008). Rezultă că este adevărată concluzia problemei. 16. a) Presupunând contrariul, cea mai mică
215
sumă care ar putea fi obţinută ar fi 1 + 2 + … + 63 = 2 016, contradicţie; b) Putem avea 62 de
numere egale, de exemplu în suma 1 + 1 + … + 1 + 1 947. 17. a) Dacă x, y reprezintă numărul
resturilor egale cu 2, respectiv cu 3, atunci 2x + 3y = 27 şi x + y = 10. Obţinem că x = 3, y = 7;
b) Fie n1, n2, …, n10 numerele date. Atunci n1 = nc1 + 2, n2 = nc2 + 2, n3 = nc3 + 2 şi n4 = nc4 + 3,
n5 = nc5 + 3, …, n10 = nc10 + 3, cu n > 3. Adunăm relaţiile: 2 008 = n(c1 + c2 + … + c10) + 27, deci
n(c1 + c2 + … + c10) = 1 981. Astfel, n  1 981, n  4, şi este cel mai mic cu aceste proprietăţi, deci
n = 7. 18. Fie x = 2a1 3b1 5c1 , y  2a2 3b2 5c2 două elemente ale lui A; atunci x  y = 2a1  a2 3b1  b2 5c1  c2 este
pătrat perfect dacă a1 + a2, b1 + b2, c1 + c2 sunt numere pare. Există 2  2  2 = 8 posibilităţi de a
combina parităţile exponenţilor unui element al lui A: (p, p, p), (p, p, i), (p, i, p), …, (i, i, i). Din
principiului cutiei, printre nouă elemente oarecare ale lui A, există două având triplete de exponenţi
(a1, b1, c1), (a2, b2, c2) de acelaşi tip; conform observaţiei iniţiale, produsul lor va fi pătrat perfect.
19. a) Sunt posibile opt punctaje, de la 0 la 7. Aplicând principiul cutiei, există cel puţin patru elevi
cu acelaşi punctaj; b) Eliminăm din grup copiii care nu au prieteni printre ceilalţi. Rămân n elevi,
fiecare având un număr de prieteni cuprins între 1 şi n – 1. Din principiul cutiei, deducem că există
doi elevi cu acelaşi număr de prieteni. 20. Presupunem că produsul numerelor se termină în 2 009;
atunci toate cele cinci numere sunt impare, deci suma lor este impară, contradicţie, deoarece suma
lor este 300, număr par.
Capitolul III. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE (II)

1. Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale, când împărţitorul are mai mult de o cifră
4. a) 239; b) 101; c) 208; d) 16; e) 16; f) 25. 5. a) 302; b) 243; c) 31; d) 47; e) 1 916; f) 102.
6. a) 200; b) 456; c) 291; d) 952. 7. 3 610 : 38 = 95; 5 928 : 38 = 156; 21 166 : 38 = 557;
804 308 : 38 = 21 166. 8. a) 86; b) 96; c) 3; 57; 32. 9. a) 968; b) 1 048; c) 988; d) 110. 10. a) 11;
b) 11; c) 11; d) 101; e) 303; f) 3. 11. 785. 12. a) 1; b) 2. 13. a) 1001; b) 11. 14. a = 7, b = 8, c = 9.
15. 23. 16. 660 lei roşii, 363 lei albi, 130 lei galbeni, 1 153 lei este suma finală.
2. Împărţirea cu rest a numerelor naturale
8. a) 404 = 3  134 + 2; b) 1 027 = 5  205 + 2; c) 892 = 7  127 + 3; d) 3 756 = 2  1 878; e) 4 159 =
= 2  2 079 + 1; f) 10 321 = 4  2 580 + 1. 9. a) c = 231, r = 8; b) c = 394, r = 3; c) c = 367, r = 49;
d) c = 357, r = 0; e) c = 4, r = 476; f) c = 109, r = 118. 10. a) 10 053 = 47  213 + 42; 0  42 < 47;
b) 9 835 = 25  393 + 10; 0  10 < 25; c) 6 739 = 39  172 + 31; 0  31 < 39; d) 38 421 = 103  373 + 2;
0  3 < 103; e) 60 712 = 483  125 + 337; 0  337 < 483; f) 53 196 = 217  245 + 31; 0  31 < 217.
11. x  0, 9, 18, 27, 36, 45, 54, 63. 12. x  5, 11, 17, 23, 29. 13. n  0, 20, 40, 60, 80, 100.
14. 35, respectiv 11. 15. 99, respectiv 18. 16. 100, respectiv 30. 17. 998. 18. 977, respectiv 109.
19. 78. 20. 42, respectiv 34. 21. a) 1; b) 7. 22. a) 997; b) 113; c) 53; d) 29 415. 23. 658. 24. 10.
25. 299. 26. 3.
3. Ordinea efectuării operaţiilor
1. a = 10, b = 36, b > a, b – a = 26. 2. a) 4; b) 39; c) 4; d) 12; e) 9; f) 11. 3. a) x = 114; b) x = 3;
c) x = 7; d) x = 25; e) x = 1; f) x = 1. 4. (1 + 2) : 3 + 4 – 5 = 0; [(1 + 2) – 3] – 4 + 5 = 1; (1 + 2 + 3 +
+ 4) : 5 = 2; 5 + 4 – 3 – 2 – 1 = 3. 5. a) 1 + 9  (8 : 4) = 19; b) (1 + 9) : (8 : 4) = 5; c) 1 – (9 – 8) +
+ 4 = 4. 6. a : b = 19; c : b = 7. 7. a) a + 2c = 41; b) 700. 8. 3 6 1
9. a) 1 007; b) 502 513. 10. a) 400; b) 1 250.
11. 359. 12. 130. 13. i) 1 şi 34; ii) 2 şi 17. 2 4
5
4. Media aritmetică a două numere naturale cu rezultat număr natural
4. a) 26; b) 100; c) 790; d) 100; e) 1 194; f) 2 012. 5. 191. 6. 32 şi 96. 7. 37 şi 261. 8. a = 72, b = 14,
c = 122. 9. a) 8; b) 8. 10. a) 9; b) 105; c) 123; d) 70. 11. 19C. 12. 250 cm.
216
5. Noţiunea de divizor; noţiunea de multiplu
4. a) 175 : 5 = 35; b) 288 : 4 = 72; c) 192 : 6 = 32; d) 414 : 9 = 46; e) 177 : 3 = 59; f) 288 : 12 = 24.
5. a) 1 001 : 7 = 143; b) 1 001 : 11 = 91; c) 1 001 : 13 = 77. 6. a) D8 = 1, 2, 4, 8, D6 = 1, 2, 3, 6,
D12 = 1, 2, 3, 4, 6, 12, D18 = 1, 2, 3, 6, 9, 18, D27 = 1, 3, 9, 27, D36 = 1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18,
36, D45 = 1, 3, 5, 9, 15, 45; b) D2 = 1, 2, D3 = 1, 3, D5 = 1, 5, D7 = 1, 7, D11 = 1, 11,
D13 = 1, 13, D17 = 1, 17, D19 = 1, 19. 7. a) 2; b) 4; c) 6. 8. a) M3 = 6, 9, 12, 15, M4 = 8, 12,
16, 20, M5 = 10, 15, 20, 25, M10 = 20, 30, 40, 50; b) Mn = 2  n, 3  n, 4  n, 5  n, M111 =
 
= 222, 333, 444, 555, M abc  2  abc, 3  abc, 4  abc, 5  abc . 9. M2 = 4, 8, 10, 16, 20, 22, 26,
28; M3 = 9, 15, 21, 24, 27, 33, 39, 45; M = 6, 12, 18, 24, 30, 36, 42, 48. 10. 54. 11. 110; 990.
12. 2 015. 13. 13 ATV-uri. 14. 186. 15. a) x = 111(a + b + c); b) x = 333. 16. a) n = 3  37  (a + b + c);
b) 2 664. 17. a) evident; b) x = 2k + 1, y = 2p + 1, p, k  , de unde x + y = 2(k + p + 1); c) x = n,
y = n + 1. Dacă n = 2k, atunci şi în acest caz x  y  2. 18. a) 22  6n6n; b) 13  23n  32n13;
c) 7  3  3n–1  2n+121; d) 12n  1112n. 19. a) x = 2, y = 5 sau x = 11, y = 2; b) x = 2, y = 7.
20. a) 104; 988; b) 69. 21. a) a = 52014 – 1 = (6 – 1)2014 – 1 = M6 + 1 – 1 = M6, adică a6; b) Analog
a), avem b = 22010 – 1 = (23)670 – 1 = (7 + 1)670 – 1 = M7 + 1 – 1 = M7, de unde b7. 22. n  abcd =
= 1 000a + 100b + 10c + d = 1 001a – a + 99b + b + 11c – c + d = 11(91a + 9b + c) + b + d – (a + c) =
= 11(91a + 9b + c), adică n11. 23. a) 54  2n–154; b) 86  9n86; c) 2n  2727; d) 32n–1  258  258.
6. Divizibilitatea cu 2, 5, 10
3. a) 20, 110, 42, 2 012; b) 175, 20, 45, 110, 15, 35; c) 20, 110. 4. a) 470, 472, 474, 476, 478, 8 030,
8 032, 8 034, 8 036, 8 038; b) 1 900, 1 905, 770, 775; c) 3 690, 4 570. 5. a) 45; b) 18; c) 9. 6. a) 50;
b) 20; c) 10. 7. a) 4 570, 4 750, 5 470, 5 740, 5 704, 7 054, 7 504, 7 450, 7 540; b) 4 075, 4 705,
4 570, 4 750, 5 470, 5 740, 7 045, 7 405, 7 450, 7 540; c) 4 570, 4 750, 5 470, 5 740, 7 450, 7 540.
8. a) 17; b) 7; c) 4. 9. a), b), c) se foloseşte faptul că suma (diferenţa) a două numere impare este un
număr par. 10. Se foloseşte faptul că ultima cifră a lui x = 8 + 82 + 83 + 84 este 0. 11. 20. 12. a) n =
= 2k, k  *; b) n = 4k, k  *. 13. a) Se analizează, pe rând: n = 5k, n = 5k + 1, n = 5k + 2, n = 5k +
+ 3, n = 5k + 4; b) Se foloseşte a). 14. 234, 456, 678. 15. Se foloseşte ultima cifră, arătându-se că
U(A) = U(2 006)2009 + U(2 007)2008 + U(2 008)2007 + U(2 009)2006 = U(6 + 1 + 2 + 1) = 0. 16. a) 2 332;
4 114; b) 5 005. 17. n = 10(a + b).
TESTUL 2
1. x = 15. 2. 0, 13, 26, 39, 52, 65. 3. x = 6 672, y = 6 674, z = 6 659. 4. 170, 270, 370, 470, 570,
670, 770, 870, 970. 5. 20. 6. 238. 7. 26 + 28 = 16 + 18 + 20 = 4 + 6 + 8 + 10 + 12 + 14 = 54. 8. 140.
9. 11  6n11.
TESTUL 3
1. 2 004. 2. 0, 14, 28, 42, 56, 70. 3. x = 15, y = 9, respectiv x = 9, y = 6. 4. 75. 5. 18. 6. 550.
7. 4(15 + 24 : 4 + 2) = 92. 8. n = 9(3a + 9b + c + 6), adică n9. 9. a = 10  2n10.

1. Din teorema împărţirii cu rest avem a = 14b + 18, b > 18; a – (a – 3b) = 135  3b = 135  b =
= 45; a = 14  45 + 18 = 648; 2a = 1 296 = 362 = pătrat perfect. 2. De la 1 la 100 sunt 50 de multipli
de 2: 2  1; 2  2; …; 2  50. De la 1 la 100 sunt 20 de multipli de 5: 5  1; 5  2; …; 5  20. Dar sunt
multipli pe care i-am numărat de două ori (de exemplu 10, care este multiplu de 2 şi multiplu de 5).
În total am numărat de două ori 10 numere. De la 1 la 100 sunt 50 + 20 – 10 = 60 de numere
multipli de 2 sau 5. Astfel, 40 (= 100 – 60) de numere nu sunt multipli de 2 sau 5. Sunt doi jucători
şi 40 este număr par. Dacă începe Andrei, înseamnă că Bogdan va şterge ultimul număr care nu este
multiplu de 2 sau 5, deci Andrei va pierde, pentru că va fi nevoit să şteargă un multiplu de 2 sau 5.
Câştigă Bogdan. 3. Fie x  , x  0, un număr. Din teorema împărţirii cu rest avem x = 51c + r, r < 51
217
şi c = 2r. Deci x = 51  2r + r = 102r + r = 103r, r < 51. Suma numerelor este 103  1 + 103  2 +
+ … + 103  50 = 103(1 + 2 + 3 + … + 50) = 103  (50  51) : 2 = 103  25  51 multiplu de 103.
Dacă presupunem că suma este pătrat perfect, atunci 25  51 s-ar împărţi la 103, ceea ce este fals.
Deci suma nu este pătrat perfect. 4. a) x = 5  32014  52014 + 2 = 5  152014 + 2, y = 3  32014  52014 + 2 =
= 3  152014 + 2; 5 > 3  x > y > 1  x2015 > x2014 > y2014, deci x2015 > y2014; b) x + y = 5  152014 + 2 +
+ 3  152014 + 2  x + y = 8  152014 + 4; x + y = 4(2  152014 + 1)  x + y  4. 5. I. 9x – 5 = 13y + 4z 
 + 9z  9x + 9z – 5 = 13y + 13z  9(x + z) = 5 + 13(y + z). Înmulţim ambii membri cu 3. Avem
27(x + z) = 15 + 39(y + z); x + z = 13 + 39(y + z) – 26(x + z) + 2; x + z = 13[1  3( y  z )  2( x  z )] +

câtul
+ 2, de unde restul împărţirii lui x + z la 13 este 2; II. 9x – 5 = 13y + 4z  + 9y  9(x + y) – 5 =

= 13(y + z). Înmulţim ambii membri cu 7. Avem 63(x + y) = 35 + 91(y + z)  63(x + y) = 36 – 1 +
+ 90(y + z) + (y + z)  y + z = 9[7( x  y )  4  10( y  z )]  1  restul împărţirii lui z + y la 9 este
  
câtul
1. 6. a + b + c + d = 4; c + d = a; 2a + b = 4, a  0. Cazul 1: a = 1; b = 2; c + d = 1  c = 1, d = 0 
 1 210 (F) sau c = 0, d = 1  1 201, prim. Cazul 2: a = 2; b = 0; c = 2; d = 0  2 020 (F); sau c =
= 1; d = 1  2 011, prim; sau c = 0; d = 2  2 002 (F). Soluţia este 2 011. 7. Din teorema împărţirii
cu rest avem ab = 36  c + r2, 0  r2 < 36  r  0, 1, 2, 3, 4, 5. Cazul 1: r = 0, ab = 36  c,
c  1, 2, ab  36, 72; Cazul 2: r = 1, ab = 36  c + 12, c  1, 2, ab  37, 73; …;
Cazul 5: r = 5, ab = 36  c + 52, c  1, 2, ab  61, 97. 8. Din teorema împărţirii cu rest avem:
n  9  c1  7 | 10 10n  45  c1  70
    10n  9n  45(2c1  c2 )  52 ; n = 45(2c1 – c2) + 45 + 7;
n  5  c2  2 | 9  9n  45  c2  18
n = 45(2c1 – c2 + 1) + 7; n = 45  k + 7  r = 7. 9. a) P = 2n  5m  3k  …, unde n > m. Numărul de
zerouri din P este m; P : 5  402 de 51; P : 25  80 de 52; P : 125  16 de 53; P : 625  3 de 54.
Total 5501  501 de zerouri la sfârşitul lui P; b) P  1  3  7  9
 11  13  17 
 19  … 
U 1
 2001
  2003  2007  2009
  . U(P) = 9. 10. Folosim descompunerea în factori primi a unui număr
U 9
natural A = 2a  3b  5c  p1d  ...  pkn , unde 2, 3, 5, p1, pk sunt numere prime distincte. Notăm cu
D(A) numărul divizorilor lui A şi avem D(A) = (a + 1)  (b + 1)  (c + 1)  …  (n + 1); 27  A =
= 2a  3b  3  5c  ...  pkn ; D(27A) = (a + 1)(b + 4)(c + 1)  …  (n + 1)  3  (a + 1)  (c + 1)  …  (n + 1) =
= 15  (a + 1)  (c + 1)  …  (n + 1) = 5 = 5  1 = 1  5. Deci A = 24  3b sau A = 3b  pi4 . Cazul 1:
Dacă A = 24  3b  8A2 = 211  32b, deci 12(2b + 1) = 4  5  (b + 1)  b = 2. Soluţie A = 24  32.
Cazul 2: A = 3b  pi4  8A2 = 23  32b  pi8  4  9  (2b + 1) = 4  5  (b + 1), nu există b natural.
11. Folosim formulele (a + b)n = Ma + bn; (a – b)2n+1 = Ma – b2n+1. Din 7663 = (71 + 5)63 = M71 + 563
şi 6663 = (71 – 5)63 = M71 – 563 rezultă 7663 + 6663 = M71. 12. 2 006 : 29  C1 = 69 şi 2 006 : 292 =
= 2  C2 = 2 rezultă A = 2969+2  k29n+11  n + 11 = 71  n = 60. 13. C. 14. Presupunem că
există n  , astfel încât n2 + 2 009n + 1 se împarte exact la 2 010. În acest caz, ultima cifră a
numărului n2 + 2 009n + 1 este 0. Deci n2 + 2 009n = n(n + 2 009) se termină în 9. Toate cele 4
cazuri: n se termină în 1, 3, 7 sau 9 conduc spre concluzii false. Prin urmare, presupunerea făcută
este falsă, deci numerele de forma n2 + 2 009n + 1 nu se împart exact la 2 010. 15. a) 8 = 1  3 +
+ 1  5; 28 = 6  3 + 2  5; 17 = 4  3 + 1  5; 31 = 7  3 + 2  5; b) Notăm cu x numărul de monede de
3 euro şi cu y numărul de monede de 5 euro. Demonstrăm că, dacă suma 3x + 5y este număr par,
atunci x + y este număr par. Dar (3x + 5y) + (x + y) = par, de unde rezultă concluzia.
218
Capitolul IV. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 
1. Ecuaţii în 
5. x = 2 soluţie  m  2 + 3 = m + 5  m = 2. 6. a) a = 194; b) x = 18; c) m = 5; d) a = 4. 7. a = 7;
b = 4. 8. xy  16, 25, 34, 43, 52, 61. 9. a) x = 217; b) m = 521; c) a = 70; d) a = 19. 10. a) x = 97;
b) x = 88; c) x = 81; d) x = 96; e) x = 79; f) x = 281. 11. x = 63. 12. a) x = 4; b) x = 2; c) x = 1.
13. a) x = 2; b) x = 3; c) x = 0; d) x = 1. 14. x = 678. 15. x = 3. 16. x = 31. 17. a) x = 0, y = 4; x = 1,
y = 3; x = 2, y = 2; x = 3, y = 1; x = 4, y = 0; b) x = 0, y = 0; c) x  , y = 0 sau x = 0, y  ; d) x =
= 1, y = 8; x = 2, y = 4; x = 4, y = 2; x = 8, y = 1. 18. a) x = 0, y = 4 sau x = 4, y = 0; b) x = 2, y = 2
sau x = 4, y = 0; c) x = 0, y = 4; d) x = 3, y = 0.
2. Inecuaţii în 
5. a) x  0, 1, 2; b) x  0, 1, 2, 3, 4, 5; c) x  0, 1, 2, 3. 6. a) x  1, 2, …, 14; b) x  9, 10,
11, …; c) x  1, 2; d) x  1, 2, 3, 4. 7. a) x = 0; b) orice x  ; c) x  5, 6, 7, …. 8. a) orice
x  *; b) x = 1; c) x  3, 4, 5, …. 9. a) x  3, 4; b) x  1, 2, 3, 4, 5, 6; c) x  1, 2, 3.
10. a) n  ; b) n = 5. 11. a) n  4, 5, …; b) n  2, 3, 4, …; c) n  2, 3, 4, …; d) n  4, 5,
6, …. 12. a) x  6, 7, 8, 9; b) x  7, 8, 9; c) x  5, 6. 13. a) x  0, 1, 2, 3, 4, 5, 6; b) x 
 0, 1, 2; c) x  0, 1, 2. 14. a) n  0, 1, 2, 3, 4, 5; b) n  0, 1, 2, 3, 4; c) n  0, 1, 2;
d) n  0, 1, 2, 3. 15. 66, 67, 68 sau 67, 68, 69 sau 68, 69, 70.
3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al inecuaţiilor
1. ab = 3(a + b) + 12, de unde 10a + b = 3a + 3b + 12, deci 7a = 2b + 12 = 2(b + 6). Dacă b + 6 =
= 7, avem b = 1 şi a = 2 şi ab = 21. Dacă b + 6 = 14, avem b = 8 şi a = 4 şi ab = 48. 2. a) z = 2c şi
z – 20 = c + 18, deci z = c + 38, de unde c = 38 şi z = 76. Iniţial în rezervaţie au fost 38 de cerbi;
b) În cel de-al doilea an, numărul zimbrilor rămaşi a fost de 56, ca şi al cerbilor. 3. a) 14; b) d – m =
= 14; d + m = 28, deci Dan a rezolvat 21 de probleme, iar Ina 21 – 8 = 13 probleme. 4. (a, b) =
= (50, 30). 5. Fie c numărul copiilor şi x numărul DVD-urilor. Avem x = 4c + 11; 3 + 5  (c – 1) = x.
a a
Astfel, 4c + 11 = 3 + 5c – 5, de unde 4c + 16 = 3 + 5c, deci c = 13 şi x = 63. 6. a  2a   =
2 4
= 15  4a + 8a + 2a + a = 60; 15a = 60  a = 4. Numărul este 4. 7. Fie x numărul de pagini citite
în cea de-a treia zi. Astfel, în cea de-a doua zi a citit x – 5 pagini, iar în prima zi x – 10 pagini; în
ziua a patra va citi x + 5 pagini, iar în a cincea zi x + 10 pagini. Obţinem x – 10 + x – 5 + x + x + 5 +
+ x + 10 = 375. De unde 5x = 375 şi x = 75. 8. Fie x numărul de pagini citite în a patra zi; x + 2x +
+ 4x + 8x = 375  15x = 375  x = 25. 9. y > 62  2x + 5y > 310. Din 2x  2 şi 310  2 rezultă că
5y  2  y  0, 2, 4, …, 62; y = 62  2x = 310  x = 155. Din 5y  5 şi 310  5 rezultă că
2x  5  x  5  x  0, 5, …, 155; (x, y)  (0; 62); (5; 60); …; (150; 2); (155; 0). 10. a) 195 kg;
b) 15 kg. 11. 10 000 lei. 12. 9 concurenţi; 16 concurenţi cu 10 puncte. 13. La un moment dat orice
echipă are 1, 2, 3, …, n – 1 meciuri jucate. Cum sunt n echipe, conform principiului cutiei, există
întotdeauna 2 cu acelaşi număr de meciuri. 14. a) 281; b) 14. 15. Cum zilele dintr-un an sunt 365
sau 366 (în anii bisecţi), evident, cum sunt 733 de elevi, atunci vor fi cel puţin 3 elevi născuţi în
aceeaşi zi. 16. 6 bomboane Mars şi 10 bomboane Bounty. 17. 27, 36, 37, 38 de timbre. 18. 147 de
băieţi şi 49 de fete. 19. Horia are 168 lei, iar Marian 42 lei. 20. 27 de bănci şi 43 de elevi.
TESTUL 2
1. x = 38. 2. x = 3. 3. x = 3. 4. x  0, 1, …, 10, 11, 12. 5. x  0, 1, 2. 6. x  4, 5, 6, 7, ….
7. a = 7, b orice număr natural, c = 0. 8. 29 = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 8. 9. Ana are 9 ani, Maria are
14 ani, iar Mălina are 20 de ani. 219
TESTUL 3
1. x = 1. 2. x = 5. 3. x = 2. 4. Orice x  . 5. x  0, 1, 2. 6. x  0, 1, 2. 7. 42 copaci. 8. 24 ani,
respectiv 14 ani. 9. 10 bancnote de 10 lei, 5 bancnote de 50 lei şi 2 bancnote de 100 lei.
TESTUL 4
1. x = 2. 2. x = 90. 3. x = 1. 4. x = 1. 5. x  0, 1, 2, …, 88. 6. x  . 7. i = 35 000 euro; m = 7 000
euro. 8. 7 maşini Sandero; 35 maşini Duster. 9. n  0, 1, …, 8.
1. xxxx  1111  x  3n  6  3n  5  3n  4  2  3n  3  4  3n  3n (36  35  34  2  33  4)  3n  (729 + 243 +
+ 81 + 54 + 4) = 3n  1111. Am obţinut 1111  x = 3n  1111, deci x = 3n , x cifră nenulă, n  . Avem
soluţiile: n = 0, x = 1; n = 1, x = 3; n = 2, x = 9. 2. 100x + 1 + 2 + … + 100 = 15 050  x = 100.
3. Dacă x = 3, atunci 37 = 2 187 > 2 137. Deci x = 2. Ecuaţia devine y2  z = 2 009 = 12  2 009  y =
= 1, z = 2 009 sau y2  z = 72  41  y = 7, z = 41. 4. Cazul 1: x = 0; 3 = y2 (F). Cazul 2: x = 2k, k 
 *; y2 = 22k + 32k + 42k = (3 – 1)2k + 32k + (3 + 1)2k = (M3 + 1) + M3 + (M3 + 1) = M3 + 2 = 3p + 2,
dar y2  3p + 2,  y  . Cazul 3: x = 2k + 1, k  *; y2 = 22k+1 + 32k+1 + 42k+1 = M4 + 3  9k + M4 =
= M4 + 3  (2  4 + 1)2k = M4 + 3  (M4 + 1) = M4 + 3, dar y2  4p + 3,  y  . Cazul 4: x = 1; 21 +
+ 31 + 41 = y2  y = 3. 5. 7a, 5b, 175 sunt impare  4c este impar  c = 0; 7a + 5b = 174  a  2.
Cazul 1: a = 0; 5b = 173 (F); Cazul 2: a = 1; 5b = 168 (F); Cazul 3: a = 2; 5b = 125  b = 3.
6. a  c = 24; b  c = 72   a  a c = 72  a  24b = 72a  b = 3a. Înlocuim în relaţia 5a + 7b =
b
24
= 78; 5a + 7  3a = 78; 26a = 78  a = 3; b = 9; c = 8. 7. x  y = 21  22  …  22007  22008  …  2n =

= 21+2+…+n = 2n(n+1):2 = 210042007  n(n + 1) : 2 = 2 007  2 008 : 2  n = 2 007. 8. 22x = 64; x = 3.
Capitolul V. MULŢIMI
1. Mulţimi: descriere, notaţii, element, relaţia de apartenenţă
3. 2, 7, 8; 2, 7, 8; 5, 2, 8. 4. De exemplu, 2, 8, 27, 87, 228, 888, 7722, 7888. Se pot forma o
infinitate de numere. 5. m, a, t, e, i, c. Cuvântul are 10 litere. Diferenţa apare datorită faptului că
într-o mulţime fiecare element apare o singură dată. 6. arc, rac, car, crac, arca etc. 7. A  raţa;
B  porumbel; C  bufniţa; D  găina; E  vultur; F  cioara; G  şoim; H  curcan; I 
 PITULICE; J  LEBĂDA; K  VRABIE; L  ULIU; M  condor; N  struţ; O  COLIBRI.
8. A = x  x = 2k + 1, k  7; B = x  x  2; C = x  x este pătrat perfect de o cifră. 9. 4 se găseşte în
două mulţimi (A şi C); 0  B, 0  A. 10. a) 0, 2, 4  A şi 0, 2, 4  B; b) 6, 8  B şi 6, 8  A; c) 7 
 A şi 7  B. 11. A = 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. 12. A = 2.
A B 9 A 2 B 1
13. a b 8 14. 0
0 4
89 6 2
c 8
15. a) X = 0, 2, 4; Y = 1, 2, 3; b) 0  X şi 0  Y; 2  X şi 2  Y; 1  X şi 1  Y. 16. a) A = a, b,

e, d, g; B = b, c, e, f; b) a  A şi a  B; b  A şi b  B; c  A şi c  B. 17. DACIA, FORD,
TOYOTA. 18. A = 0, 1, 4, 9, 16. 19. a) 78; b) 15; c) 15 + 17 = 25. 20. 11. 21. a) A = 133, 313,
331, 911, 191, 119; b) 133 = 7  197; 119 = 7  177, deci 2 elemente. 22. A = 0, 1, 2, 3, 4;
B = 1, 5, 25; C = 1, 9, 17; D = 0, 1, 4, 9. 23. a) D6 = 1, 2, 3, 6; b) D6 = x  *  x  6;
c) 1 2 3 6
2. Mulţimi finite, mulţimi infinite, , *

3. 46 elemente. 4. A = 0, 9, 18, 27, …; B = 9, 18, 27, 36, …; C = 1, 3, 9; D = 1, 3, 9.
220
Observăm că A şi B sunt diferite, iar C şi D coincid; A şi B sunt infinite, iar C şi D sunt mulţimi
finite. 5. A = 2 150; B = 2 151; C = 1 076; D = 431; E = (2 017 – 1) : 3 + 1 = 673; F = 11.
6. a) X = 100; b) S = 2 + 22 + … + 2100 = 2101 – 2. 7. 81. 8. A = 2; B este infinită. 9. a) A = 100,
101, …, 999; b) A = 900; c) S = [(100 + 999)  900] : 2 = 494 550. 10. a) da, card A = 2100 + 1;
b) card A = card B. 11. a) 120  A; 125  A; b) 123, 124; c) 213, 304; d) da; e) 84. 12. a  1, 2, …, 9,
pentru că a  0  b ia tot 9 valori, deoarece b poate fi 0, dar b  a, iar c ia 8 valori pentru că c  a,
c  b. Aplicând regula produsului, avem card(A) = 9  9  8 = 648. 13. a) k  1, 2, 3; b) o
infinitate. 14. a) X este o mulţime infinită; b) Putem adăuga „ultima cifră a lui x este 2”. 15. a) X =
= 16, 25, 36, 49, 64, 81; b) card X = 6; c) Punem condiţia suplimentară „3 nu divide x”. 16. 5y5
şi 1005, deci 2x5, de unde x5, dar 2x  100, deci A = 0, 5, 10, …, 50 şi card A = 11.
17. Observăm că cea mai mică diferenţă a elementelor este 3 = 14 – 11, iar cea mai mare diferenţă
este 14 – 3 = 11, deoarece 14 este cel mai mare element din mulţimea A, iar 3 cel mai mic.
3. Relaţii între două mulţimi. Submulţime
4. A = 1, 2, 3, 6, de unde A = B. 5. a) x, y; b) P (A) = , (x, y), (x, z), (y, z), (x), (y), (z), (x, y,
z); c) 8. 6. A = B = 0, 2, 4, 6, 8. 7. a = 8, b = 4. 8. a = 3. 9. (a, b)  (1, 4), (1, 5), (1, 6), (1, 7),
(1, 8), (1, 9), (4, 5), (4, 6), (4, 7), (4, 8), (4, 9), (5, 6), (5, 7), (5, 8), (5, 9), (6, 7), (6, 8), (6, 9), (7, 8),
(7, 9), (8, 9). 10. a  1, 2, 3, 4. 11. n = 5. 12. a) A = 1, 3, 9 = B; b) A = B = 1, 2, 3.
13. i) A = 1, 2, 3; B = n  *  n  3, A = B (egalitate); ii) A = 1, 2, 3; B = 1, 2, 4, cu A  B.
14. Din A = B avem card A = card B  a = b. 15. Presupunem prin reducere la absurd că a > b 
 card A > card B  în mulţimea A este cel puţin un element care nu este şi în B. Contradicţie cu A  B.
16. Cazul I. B = a, b B Cazul II. B = a, b, c B
b b
a a
c c
5 5
17. Cazul I. A = 3 1 2 Cazul II. A = 1, 3 1 3 A
A
3 2
5 A 5
Cazul III. A = 2, 3 2 3 A Cazul IV. A = 1, 2, 3 1 2
1 3
18. Fie A = n. Atunci numărul submulţimilor lui A= este 2n. Dacă n este par, atunci 2n este pătrat
perfect. Dacă n este impar, atunci 2n = 2n+1 + 2n–1, unde 2n–1 este pătrat perfect. 19. De exemplu: 1,
2, 3, 8, 3, 5, 7, 4, 3. 20. a) U = 1, 6; V = 2, 5; b) X = 2, 3, 4; Y = 1, 2, 3, 4, 5.
21. a) 10, 210 = 1 024; b) 210 – 2 = 1 022. 22. 1, 2, 1, 3, 1, 4, 1, 5, 1, 6, 2, 4, 2, 6, 3, 6.
23. a) n submulţimi cu 1 element, respectiv n submulţimi cu n – 1 elemente; b) Pentru fiecare sub-
mulţime cu k elemente există o submulţime cu n – k elemente (restul), astfel încât numărul submul-
ţimilor cu k elemente este egal cu numărul submulţimilor cu n – k elemente. 24. card An = 2, pentru
orice n  *, iar card Bk  3, pentru k  2, 3, 4, …. Atunci egalitatea ar putea avea loc doar pentru
k = 1. În acest caz B1 = 0, 1. Atunci însă, pentru orice n  , 3n + 2, respectiv 5n + 2  B1, adică
şi în acest caz An  B1, pentru orice n  *. În concluzie, An  Bk, pentru orice n, k  *.
4. Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă

G E
6. A  B = 0, 1, 2, 4, 6, A  B = 0, 2, A – B = 4, 6, B – A = 1. 7.
a) 92 + 130 – 180 = 222 – 180 = 42 elevi vorbesc ambele limbi; 50 42 88
b) 92 – 42 = 50 elevi vorbesc numai limba germană. 8. Folosind
diagrame Venn–Euler avem: a) 6 elevi participă la ambele olimpiade; 12 6 9
b) 12 elevi participă numai la olimpiada de matematică. R
M 221
9. a = 1. 10. a) 0  B  produsul elementelor este 0; b) A  B = 0, 1, 2, …, 25  A  B = 26
elemente. 11. A  B = 1, 2, 3, 4. 12. Mulţimea X trebuie să fie de forma 6, 7, 8  Y, unde Y este
o submulţime a mulţimii 1, 2, 3, 4, 5 pentru a satisface condiţiile problemei. Numărul de mulţimi
X este egal cu numărul de submulţimi Y ale mulţimii 1, 2, 3, 4, 5, adică 25 = 32.
M 6 14 13 R
13. 47 – 33 = 14 elevi participă la ambele olimpiade, 13 elevi participă
doar la olimpiada de religie. 14. B  A. 15. A  B = . 16. card(X  Y) = m + n – card(X  Y);
card(X  Y) = minim = m dacă X = Y; card(X  Y) = maxim = m + n dacă X  Y = . 17. card(A 
 B) = 8 + 9 – 5 = 12. 18. 28 = 20 + 15 – card(A  B), de unde card(A  B) = 7. 19. Presupunem prin
reducere la absurd că X  Y  . În acest caz există un element comun celor două mulţimi, dar X
are toate elementele impare, iar Y are toate elementele pare. Contradicţie. 20. Folosim ultima cifră:
elementele lui A au ca ultimă cifră elementele mulţimii 0, 1, 4, 5, 6, 9, iar elementele lui B au ca
ultimă cifră elementele mulţimii 2, 7. 21. Amax = 5. 22. A = 8, 9, 10 sau A = 9, 10. 23. A = 8,
B = 9, 10; A = 9, B = 8, 10; A = 10, B = 8, 9; A = , B = 8, 9, 10 (am notat cu A şi B
una din mulţimile posibile). 24. 30. 25. A \ B = 3. 26. A = 7, 8, 9 şi B = 8, 9 sau A = 8, 9 şi
B = 7, 8, 9. 27. a) A = 0, 1, 2, 3, 4, B = 1, 2, 5, 10; b) A  B = 0, 1, 2, 4, 5, 10, A  B = 1, 2,
B – A = 5, 10, A –  = , A – * = 0. 28. a) A = 4, 5, 6, 7, 8, 9; b) A = 4, 5, 6, 7, …, a, B =
= 0, 3, 6, 9, …. Cel mai mic element comun mulţimilor A şi B este 6 = 3  2. Cum A  B are 20 de
elemente multipli de 3, începând cu 3  2, atunci cel mai mare element din A  B este 3  21 = 63;
A  B = 6, 9, 12, …, 63. Atunci a poate fi 63, 64 sau 65.
TESTUL 2
1. A  B = 2. 2. 5. 3. m = 5. 4. a = 2. 5. 222  A. 6. (M \ N)  (M \ P) = 1, 2, 3; P  (M \ N) =
= 1, 3, 5; N \ (M \ P) = 4, 6. 7. 16. 8. 7 elevi. 9. a) (8  7) : 2 = 28 submulţimi; b) 9.
TESTUL 3
1. A – B = 9, 8. 2. 1. 3. a = 1. 4. x = 4. 5. 123; 2  123 = 246. 6. X  Y = 0, 1, 2, 3; X  Y  Z =
= 0, 1, 2, 3, 5; X  Z = ; Y  Z = 3; X \ Z = 0, 2; Z \ X = 3, 5; Y \ (X  Z) = 1. 7. 19.
8. 20 de elevi. 9. 50.
TESTUL 4
1. a, e, i, c, m, r, t. 2. D3 = 1, 3; D18 = 1, 2, 3, 6, 9, 18. 3. M4 = 0, 4, 8, 12, 16, 20, 24, …;
M25 = 0, 25, 50, 75, 100, 125, 150, …. 4. D12 \ D8 = 3, 6, 12; M13  M9 = M139. 5. (C  D4) \
\ (C  D6) = 6. 6. 1 802. 7. n  1, 3, 5. 8. 25. 9. a) M = Luminiţa, Cristina, Adriana, Mugur,
Daniel, Cristi, Carmen; b) 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9; c) Daniel, Carmen, Cristina.
1. a) n2 + n + 2 013 = n(n + 1) + 2 013; n(n + 1) este par pentru orice n, 2 013 este impar, atunci n2 +
+ n + 2 013 este impar, pentru orice n. Dar suma 1 + 2 + … + 2 015 = [2 015  (2 015 + 1)] : 2 =
= 2 015  1 008 = 2  (2 015  1 004) este număr par. Prin urmare, egalitatea n2 + n + 2013 = 1 + 2 +
+ … + 2 015 nu poate avea loc pentru nicio valoare a lui n; A = ; b) Observăm că pentru n = 0, E =
= 4 035 şi 4 035  F pentru a = 45, deci E  F = 4 035}. Dacă n  0, U(2 016n + 2 015n  2 017 +
+ 2 017) = 8, iar U(a2 + 2 010) = U(a2)  8,  a  . Deci E  F = . 2. Observăm că elementele
mulţimii A sunt numere pare, iar mulţimea B are două elemente impare: 2x – 1 şi 2x + 1. Pentru ca
cele două mulţimi să aibă un singur element comun, avem cazurile: Cazul I. 5x + 6 = 6x + 4  x = 2
 ; Cazul II. 5x + 6 = 2x  3x + 6 = 0, x  , fals. 3. a) Observăm că 28 = 13 + 33. Atunci 2828 =
= 28  2827 = (13 + 33)  2827 = 2827 + 33  2827 = (289)3 + (3  289)3  A pentru x = 289 şi y = 3  289.
Observăm că 1 792 = 43 + 123. Atunci 1 7921792 = (43 + 123)  1 7921791 = 43  (1 792597)3 + 123 
 [(1 792)597]3 = (4  1 792597)3 + (12  1 792597)3  A pentru x = 4  1 792597 şi y = 12  1 792597; b) Fie
3 3 3 3
n = 27k3 + 1, k  *; nn = (27k 3  1)27k 1  (27k 3  1)  (27k 3  1)27k  27k 3  (27k 3  1)27k  (27k 3  1)27k 
222
3 3
= 3k  (27k 3  1)9 k   (27k 3  1)9 k   A,  k  * pentru x = 3k (27 k 3  1)9 k şi y = (27 k 3  1)9 k ;
3 3 3 3
cum k  * şi * este infinită, atunci A are o infinitate de elemente. 4. Fie M = a + 1, a + 2, …,

a + n, cu a + n – (a + 1) = 2 015 şi (a + 1) + (a + 2) + (a + 3) = 2016. Astfel, n = 2 016 şi a = 670,
iar M = 671, 672, …, 2 686. 5. A = {0; 4}; B = {0; 1; 4; 5; 6; 9}, C = . Astfel afirmaţia a) este
adevărată. Deoarece 0  A  B, avem şi afirmaţia b) adevărată. 6. A = {1, 2, 3, 4}; B = {3, 4, 5, 6, 7}.
7. Din condiţia 2) avem: c  A, d  A şi c  B, d  B. Din condiţia 3) şi condiţia 1) rezultă că e, f, g 
 A şi e, f, g  B. Din condiţia 4) rezultă trei cazuri: I. a  B, b  A; II. b  B, a  A; III. {a, b} 
 B. În final obţinem: I. A = {b, c, d}; B = {a, c, d, e, f, g}; II. A = {a, c, d}; B = {b, c, d, e, f, g};
III. A = {c, d}; B = {a, b, c, d, e, f, g}. 8. 4n = (2n)2, aşadar y este pătrat perfect. Cifra unităţilor lui x
este 2, deci x nu este pătrat perfect. Prin urmare, A  B = . 9. Deoarece 80 = 7  11 + 3, din
condiţia b) avem 11  A. Folosind condiţia c), obţinem 81  A. Dacă 81  A, din condiţia c) avem
571  A şi, folosind din nou condiţia c), obţinem 4 001  A şi 4 002  A. 10. Din intersecţie rezultă
{3, 4}  X şi {3, 4}  Y. Din reuniune şi intersecţie rezultă card X = card Y = 4. Din ultima condiţie
rezultă {1, 2}  X sau {2, 5}  X sau {5, 6}  X. Astfel, X = {1, 2, 3, 4} şi Y = {3, 4, 5, 6} sau X =
= {2, 3, 4, 5} şi Y = {1, 3, 4, 6} sau X = {3, 4, 5, 6} şi Y = {1, 2, 3, 4}. 11. Elementele din A au cifra
unităţilor 2 sau 3 sau 7 sau 8. Cum nu există pătrate perfecte cu ultima cifră 2 sau 3 sau 7 sau 8,
deducem că cele două mulţimi nu au elemente comune. 12. a) În mulţimea A avem numerele
consecutive de la 1 la 2 011; card A = 2 011. În mulţimea B avem numerele pare consecutive de la
1 964 la 2 420; card B = 229; b) A  B = {1, 2, 3, …, 2 011, 2 012, 2 014, …, 2 420}, A  B =
= {1 964, 1 968, 1 970, …, 2 010}; card(A  B) = 24, card(A  B) = 2 216; c) Mulţimea B are
numere pare care au ultima cifră 0, 2, 4, 6 sau 8 (deci 5 tipuri de numere). Dacă alegem submulţimi
cu 6 elemente, cel puţin 2 numere au ultima cifră egală. Diferenţa acestor numere are ultima cifră 0.
13. a) Cum 2 + 3 + 4 + 5 + 6 = 20, înseamnă că fiecare submulţime va avea suma elementelor 10.
Considerăm Y = {2; 3; 5} şi B \ Y = {4; 6}, aşadar B este interesantă; b) Suma elementelor mulţimii
A este S = 1 + 2 + … + 2 010 = (2 010  2 011) : 2 = 2 011  1 005 – număr impar. Dacă mulţimea A
ar fi interesantă, atunci A = Y  A \ Y şi suma elementelor mulţimii A este dublul sumei elementelor
mulţimii Y, adică S este număr par (contradicţie); c) A \ {1} = {2, 3, 4, 5, 6, 7, …, 2 010} = {2, 3, 4,
5, 6}  {7, 8, 9, …, 2010} = {2, 3, 5}  {4, 6}  {7, 8, …, 2 010} = B  C, unde C = {7, 8, …,
2 010}, card C = 2 004 şi 7 + 8 + 9 + … + 2 010 = 2 017  1 002. Dar C = C1  C2, unde C1 =
= {7, 2 010, 8, 2 009, 9, 2 008, 10, 2 007, …, 507, 1 510} şi C2 = {508, 1 509, 509, 1 508, …, 1 008,
1 009}, iar suma elementelor mulţimii C1 este aceeaşi cu a elementelor mulţimii C2 (= 2 017  501).
Atunci A \ {1} = Y  Z, unde Y = {2, 3, 4, 7, 2 010, 8, 2 009, …, 507, 1 510} şi Z = {4, 6, 508,
1 509, 509, 1 508, …, 1 008, 1 009}, fiecare submulţime având suma elementelor 10 + 2 017  501.
14. a) Numerele sunt de forma x = 2 008  c + ab , iar suma primelor 90 de astfel de numere este
(2 008  1 + 10) + (2 008  1 + 11) + … + (2 008  1 + 99) = 2 008  90 + (10 + 11 + … + 99) =
= 185 625; b) Dorim ca ab  {16, 25, 36, 49, 64, 81}. Observăm că primele 90 de elemente din A
se obţin pentru c = 1, următoarele 90 pentru c = 2 etc., deci cele 1 000 de elemente se împart în 11
grupe a câte 90 de elemente şi o grupă de 10 elemente (pentru care c = 12). Astfel, cele 6 resturi
potrivite se află în fiecare din cele 11 grupe a câte 90 de elemente şi un singur rest (16) se află în
ultima grupă. În total, 67 de numere verifică cerinţele problemei. 15. a) d = 5, cd  65, bc  36,
ab  52 , a = 5, deci A = {5  1, 5  3, …, 5  1 005}, iar card A = 503; b) Întrucât s = 1 + 3 + 5 +
+ … + 1 005 = 5032, suma elementelor mulţimii A este 5  5032; c) Scriem elementele mulţimii sub
forma 5  (2  0 + 1), 5  (2  1 + 1), …, 5  (2  250 + 1), …, 5  (2  251 + 1), …, 5  (2  502 + 1) şi
atunci se observă că elementul din mijloc este 5  (2  251 + 1) = 5  503 = 2 515 . 16. Numerele din
mulţimea A sunt de forma n = 5a + 1 = 9b + 2, cu a, b numere naturale. Observăm că n – 11 =
= 5(a – 2) = 9(b – 1), deci n – 11 este un multiplu comun al numerelor 5 şi 9, adică multiplu al lui
45: n = 45k + 11, k  {2, …, 21}, pentru ca n să aibă 3 cifre; a) Cel mai mic element al lui A este
101, iar cel mai mare este 956; b) Suma elementelor lui A este (45  2 + 11) + (45  3 + 11) + … +
223
+ (45  21 + 11) = 45  (2 + 3 + … + 21) + 20  11 = 10 570; c) Observăm că suma are 20 de termeni,
iar suma termenilor egal depărtaţi de capete este constantă. Putem alege astfel: A1 = {45  2 + 11,
45  3 + 11, 45  20 + 11, 45  21 + 11}, A2 = {45  4 + 11, 45  5 + 11, 45  18 + 11, 45  19 + 11},
A3 = {45  6 + 11, 45  7 + 11, 45  16 + 11, 45  17 + 11}, A4 = {45  8 + 11, 45  9 + 11, 45  14 +
+ 11, 45  15 + 11}, A5 = {45  0 + 11, 45  11 + 11, 45  12 + 11, 45  13 + 11}. 17. a) Observăm că
2 011 = 3  661 + 7  4  A; b) Avem: A = {0, 3, 6, 7, 9, 10, 12, 13, 14, 15, …}, deci singurele pătrate
care nu verifică sunt 1 şi 4  card(A  k2  k  , 1  k  100 = card(32, 42, …, 102) = 8.
18. Ca fracţia să fie număr natural punem condiţia n2 + n = n(n + 1)  {1, 2, 3, 6, 12, 18}, de unde
singurele valori convenabile pentru n sunt n  {1, 2, 3}. 19. a) A = {22009 + 1, 22009 + 2, …, 22010 – 1},
deci card A = 22010 – 1 – 22009 = 22009 – 1; b) Suma celor mai mici 2 009 elemente din A este: (22009 +
+ 1) + (22009 + 2) + … + (22009 + 2 009) = 2 009  22009 + (1 + 2 + … + 2 009) = 72  41  (22009 +
+ 1 004), deci cel mai mic număr prim, mai mare decât 3, care divide suma, este 7. 20. A = {1, 2, 22,
23, 24, 28, 29, 227, 3, 32, 33, 34, 38, 39, 327}; B = 1, 2, 22, 23, 24, 26, 29, 3, 32, 33, 34, 36, 39, deci
(A \ B)  (B \ A) = {28, 227, 26, 36, 38, 327}. 21. a) 8 = 1  3 + 1  5  A; b) 3k = k  3 + 0  5  A.
Capitolul VI. FRACŢII ORDINARE

1. Fracţii ordinare. Noţiuni introductive
3 2 2 1 7 8
3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 4. Numărătorul este 2, 0, 8, 5, 7, iar numitorul, respectiv,
4 5 2 4 10 3
4 3 6
5, 4, 3, 1, 2. 5. a) b) ; c) .
6 6 6
4 3 5 1
6. a) ; b) ; c) ; d) . 7. a) Un copil primeşte o ciocolată întreagă şi încă o jumătate;
12 8 8 8
b) Un copil primeşte 2 sendvişuri întregi şi încă o jumătate. 8. a) 4 pătrimi; b) 12 pătrimi; c) 20
1 2 5 1 3 6 12
pătrimi. 9. i) a) (o şeptime); b) (două şeptimi); c) (cinci şeptimi); ii) , , , .
7 7 7 12 12 12 12
2 2 2 4 4 4 6 6 6 12 22 32 42 1 2 3 4 6 12
10.  , , , , , , , ,  . 11. , , , . 12. , , , , , . 13. n  1, 2, 3,
 1 3 5 1 3 5 1 3 5  16 26 36 46 12 12 12 12 12 12
120 123 126 129 120 123 126 129 0 1 2 3 0 1 2 3
4, 6, 9, 12, 18, 36. 14. , , , , , , , . 15. , , , , , , , ,
720 720 720 720 725 725 725 725 1 1 1 1 2 2 2 2
0 1 2 3
, , , . 16. a) a  0, 12; b) a  0, 1, 2, 7. 17. a) n = 0; b) n = 1; c) n  ; d) n  0, 1;
3 3 3 3
120 122 124 126 128 120 122 124 126 128 120 122 124
e) n = 0; f) n = 4. 18. , , , , , , , , , , , , ,
471 471 471 471 471 474 474 474 474 474 477 477 477
126 128 23 29 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
, . 19. 1 000. 20. , , , , , , , , , , , etc.
477 477 30 30 31 31 31 31 31 31 31 31 31 31
2. Fracţii subunitare, echiunitare şi supraunitare

1 8 2 4 8 1 7 9 14 1 2 3 4 8 8 8 8 8 8 8
4. a) , , , ; b) , ; c) , , . 5. a) , , , ; b) , , , , , , ;
2 13 5 7 8 1 3 6 2 5 5 5 5 1 2 3 4 5 6 7
1 2 3
c) , , . 6. xy  10, 11, 12, 13, 14, 20, 21, 22, 23, 30, 31, 32, 40, 41, 50. 7. 69. 8. xy  39,
1 2 3
48, 57, 66, 75, 84, 93. 9. a) n  3, 4, 5, …; b) n  6, 7, 8, …; c) n  13, 14, 15, 16, ….
36 46 27 24 23
10. a) n  0, 1, …, 5; b) n   \ 0, 1; c) n  1, 2, 3, 4, 5, 6. 11. a) 9 , 4 , 4 ; b) 3 , 4 ;
2 3 3 4 2
224
32 45 23 23 23 23 33 13 13 13 13 13 25 49 64 81
c) , 10 . 12. 2 , 2 , 2 , 2 , 2 , 2 , 2 , 2 , 2 , 2 . 13. , , , . 14. x = 0, y = 3;
9 2 3 4 5 6 6 2 3 4 5 6 22 24 26 28
2 2 2 2 2 2 2 2
x = 0, y = 7; x = 4, y = 3. 15. x + y = 12 + 5 şi x + y = 0 + 13 . 16. a) n  2, 4; b) n  1, 3;
2 1 3 9 35 15
c) n  4, 6, 16; d) n  1, 11. 17. a) 2 ; b) 4 ; c) 3 ; d) 32 ; e) 5 . 18. a) ;
3 5 37 31 173 7
38 35 1112 348
b) ; c) ; d) ; e) .
5 2 11 37
3. Fracţii echivalente. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor
2 4 3 12 2 8 8 9 10000
1. a)  ; b)  ; c)  . 2. a) n = 9; b) n = 49; c) n = 25; d) n = 6. 3. a) , , ;
4 8 9 36 3 12 25 20 5555
8 9999
b) , . 4. a) x = 9, y = 15; b) x = 4, y = 14; c) x = 5, y = 30; d) x = 9, y = 15. 5. a) x = 6; b) x =
9 1000
12 16 20
= 2; c) x = 3; d) x = 2. 6. , , . 7. Perechile ordonate (x, y) sunt elemente din mulţimea:
27 36 45
2 14 2a 4 x  2
(1, 11), (2, 5), (3, 3), (4, 2), (6, 1), (12, 0). 8. a = 2, b = 6. 9. 112 fracţii. 10. , , , ,
4 6 2b 10
2m  4 512 96 80 104 36 34 18 12 6 54 4 9 1 1
. 11. , , , , , . 12. a) ; b) ; c) ; d) . 13. a) , , , ,
2n  2 64 64 64 64 64 64 27 18 9 81 3 4 2 7
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 202
, ; b) , , , , , ; c) , , , 125, 5; d) 91, , , , . 14. a) a =
3 16 16 3 25 79 26  34 45 8 3 100 143 2 7 91
= 9; b) a = 8; c) a = 4; d) a = 5. 15. a) Se simplifică cu 2, căci x(x + 1)  2, pentru orice x  ;
b) Se simplifică cu x; c) x şi x + 1 sunt numere consecutive; d) Presupunem d  3x + 4 şi d  2x + 3.
3x  4 1 2 4
Urmează că d  1 şi cum 1  d, avem d = 1, adică fracţia este ireductibilă. 16. , , ,
2x  3 2 4 8
31 33 37 39 7 42 8 32 27 9 22 11
adică problema are 3 soluţii. 17. , , , . 18.  ,  ,  ,  , de
20 20 20 20 10 60 15 60 60 20 60 30
11 9 8 7
unde    .
30 20 15 10
4. Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. Procente
4. a) 21; b) 48; c) 18 kg; d) 45 km. 5. a) 180 kg; 60 minute; 122 m; b) 15 m; 648 secunde; 150 kg;
195 lei; c) 7 350; 3 185; 8 904; 6 125. 6. Nu. El rămâne cu 24 lei după ce cumpără CD-ul. 7. 12 pro-
bleme. 8. 48 şi 64. 9. 120 km. 10. 20 lei. 11. 240 lei. 12. Mirelei îi rămân 80 lei; ea a contribuit la
16 15 10
costul excursiei cu 280 lei. 13. a) 18%; b) 25%; c) 37%; d) 65%. 14. a) ; b) ; c) ;
100 100 100
35 7 1 8 1 1
d) . 15. a) ; b) ; c) ; d) . 16. a) 40; b) 39; c) 33; d) . 17. 10 600 după un an,
100 50 4 25 2 100
11 236 după doi ani. 18. 160 lei. 19. Între 5,01 şi 6 sunt 200 de elevi; între 6,01 şi 7 sunt 96 de elevi;
între 7,01 şi 8 sunt 160 de elevi; între 8,01 şi 9 sunt 280 de elevi; între 9,01 şi 10 sunt 64 de elevi.
20. Preferă mâncarea tradiţională 7 840 000 de persoane; preferă fast-food 3 920 000 de persoane;
vegetarieni: 1 680 000 de persoane; 560 000 de persoane mănâncă orice.
5. Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare
1 3 5 7 9 3 5 7  11   13   7 
1. A   , B   , C   , D   , E   . 2. A   , B   , C   , D   , E   , F   , G (4) .
     
2 2 2    
2 2      
4 4 4  4   4  2
225
3.
0 1 5 3 1 9 11 3 7 15 2
2 8 4 8 8 2 4 8
     
1 3 1        15 
9 11 7
4. A   , B   , C   , D   , E   , F   , G   .
8 8  2 8  8  4  8 
5.
0 3 1 3 2 17 9 5 3 13 7 4
8 2 8 4 2 4 2
1 2 3 4 5 6 0 1 2
6.     
3 3 3 3 3 3
1 2 3 4 5 6
7 15 7 3 5 1
7.      3 3 3 3 3 3
2 8 4 4 8 2
0 1 2 3 4
1 5 3 7 15 7
2 8 4 4 8 2
0 1 2 1 3 7 9 6 13
8.     
3 7 9 5 5 10 10 5 10
1 6 13
5 5 10 10 5 10
6. Adunarea şi scăderea unor fracţii ordinare care au acelaşi numitor
3 1 n 1
3. a) 3; b) 2; c) 1; d) ; e) 6; f) 7; g) 3; h) . 4. a) 30; b) 10; c) 8; d) 9. 5. . 6. a) 10; b) 12;
2 2 2
5 2 1 1 2
c) 12; d) 12. 7. a) 1; b) 1; c) ; d) 1; e) ; f) 4; g) ; h) . 8. a) 7; b) 1; c) 1; d) 1 . 9. a) x = 1;
9 3 4 4 7
4 1 2 3 1 1007 1
b) x = ; c) x = ; d) x = 1; e) x = ; f) x = 1 ; g) x = 6; h) x = 1. 10. a) ; b) 6; c) ; d) .
5 2 3 7 6 2012 2
2
11. . 12. Fast-food: 3 400 vizitatori; haine: 2 600 vizitatori; diverse: 2 000 vizitatori. 13. Organi-
13
zare: 19 elevi; colectare: 722 elevi; încărcare: 209 elevi. 14. Prima zi: 12 probleme; a doua zi: 8
probleme; a treia zi: 8 probleme.
7. Înmulţirea fracţiilor ordinare (extindere)
21 15 7 46 4 2 1 1
2. c) 48; d) ; e) 1; f) ; g) ; h) ; i) 86; j) 58; k) 76; l) 4. 3. a) ; b) ; c) ; d) ;
5 2 2 3 3 3 29 5
5 27 63 1 1
e) ; f) 12; g) ; h) 1; i) 2; j) ; k) 1; l) . 4. 152 lei. 5. 133 lei. 6. . 7. 100 km. 8. 1 480
6 2 4 7 6
1 1
lire. 9. Le împrumută o cămilă. Atunci primul ia  18 = 9 cămile, al doilea  18 = 6 cămile, iar al
2 3
1 1 1 1
treilea  18 = 2 cămile; 9 + 6 + 2 = 17. Prietenul îşi ia cămila înapoi. 10. a) S   2  … +
9 2 2 2
1 1 1 1 1 1
 101 ; S  S  1  101 , de unde S  1  101 , adică S = 2 – 100 ; b) Adunăm S în ambii
2 2 2 2 2 2
1 101 1
membri de la a). Obţinem 2 S  2  S  100 . 11. a) ; b) .
2 2 100
226
8. Împărţirea fracţiilor ordinare (extindere)
4 10 5 1 18 55 16 35 36
3. a) ; b) 9; c) 6; d) ; e) ; f) ; g) 1; h) 2. 4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 5. a = 5,
9 3 3 3 65 7 9 3 25
1 27 24 43
b = 0, de unde a  b = 0; b : a = 0. 6. 82. 7. a) ; b) . 8. x = 12. 9. . 10. . 11. 6.
15 70 5 88
41 41
12. 1 dolar = euro; x = .
44 44
9. Compararea şi ordonarea fracţiilor ordinare (extindere)
1 1 2014 2013 3 7
1. a) A; b) A; c) F; d) A; e) A; f) F; g) F; h) F; i) A. 2. a)  ; b)  ; c)  ;
2013 2014 777 777 5 4
34 34 9 23 22 7 8 1 1 8 6 7 11
d)  ; e)  1 ; f)  . 3. a)  ; b)  ; c) 1 = 1; d)  ; e)  ;
17 16 8 24 23 5 5 7 4 7 9 8 4
14 16 4 5 6 7 8 11 11 11 11 11 4 6 8 10 12 14 16
f)  . 4. a) , , , , ; b) , , , , . 5. , , , , , , ,
5 3 11 11 11 11 11 7 6 5 4 3 6 9 12 15 18 21 24
18 20 22 5 6 17 18 21 33 17 17 17 17 17 17 19
, , . 6. a)      ; b)      . 7. a) 
27 30 33 11 11 11 11 11 11 304 201 104 72 51 10 2
19 19 19 19 19 19 18 10 7 6 5 2
>  >   ; b)       . 8. a) n  0, 1, 2, 3, 4, 5; b) n 
3 4 5 6 7 33 33 33 33 33 33 33
 17, 18, …; c) n  ; d) n  2, 3, 4, 5, 6; e) n  0, 1, 2, 3, 4, 5, 6; f) n  2, 3. 9. a) A =
= 1, 2, 3; b) B = 2, 3, 4, 5, 6; c) C = 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24; d) D = 0, 1, 2.
1 1 1 1 1 1 1 1 4 1 1 1 1
10. a)    <     = 2, adică    < 2, iar pe de altă parte
2 3 4 5 2 2 2 2 2 2 3 4 5
1 1 1 1 1 1 1 1 4 4 1 1 1 1
   >     , adică <    < 2; b) Absolut ca la punctul a):
2 3 4 5 5 5 5 5 5 5 2 3 4 5
1 1 1 1 1 1 1 8 9 1 1 1 1 1 1 1 8 4
   ...     ...  =   3 , iar    ...     ...    ;
3 4 5 9 10 3 3 3 3 3 4 5 9 10 10 10 10 5
2 3 3 7
c) Analog a), b). 11. Din  avem m  4, m  0, 1, 2, 3, 4. Din  , m  3. Avem m = 3;
3 m m 5
n  2 şi n  2, de unde n = 2. Obţinem m + n = 5. Cazul m = 4 conduce tot la n = 2, de unde m + n = 6.
TESTUL 2
A C B 1 5
1. 13, respectiv 27. 2. E  ; D   .
0 1 2  2 4
7 8 11 1 4 3 9 11 3 22 20 1 13
3. a) , , ; b) , , ; c) , , . 4. a) ; ; b) ; . 5. a) 70%; b) 16%.
5 3 3 2 7 11 9 11 3 33 65 3 3
1
6. a) 6; b) 104. 7. a) 2; b) . 8. x = 1, y = 4; x = 2, y = 0. 9. 3 745 lei.
5
TESTUL 3
3 3 7  3 7 7 11 11 11 
1. C   , ,  ; D   , , , , ,  . 2. a) x = 20; b) x = 21. 3. a) 16 kg; b) 77 m.
4 8 8 2 2 4 2 4 8 
64 42 15 28 2 9 64 42 28 15 9 2 20 5
4. a) 36; b) 1. 5. a) , , , , , ; b)      ; c) . 6. a = ,
24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 3 2
4 4 20 22 24 26 28 20 22 24 26 28
b = , c = , de unde b = c < a. 7. , , , , , , , , , . 8. n(n – 1) 
2 2 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 227
2012 1
 2. 9. a) ; b) .
2013 28
TESTUL 4
374 937
1. n  1, 2, 3, 4. 2. a) 1; b) 1. 3. n = 5. 4. a) 1 200 kg; b) 84 euro. 5.  ; fracţia este supra-
2111 837
9 5 4
unitară. 6. Bomboane 25 kg; ciocolată 35 kg; biscuiţi 40 kg. 7. a  , b  , c  . Avem:
15 15 15
37
a – (b + c) = 0; (a – b) – c = 0. 8. 25 km. 9. .
73
TESTUL 5
70 75
1. a) a = 4; b = 4. 2. n = 11. 3. a) 875; b) 4. 4. 101 lei. 5. 2n(n + 1)  4. 6. ; .
40 40
7. a)
0 M 1 N 2 P 3
3 9  15  8 2 21 7 n 1
b) A   ; B   ; C   . 8.  1  . 9. n  5 .
4 4  4 6 3 9 2

1. Fracţia supraunitară  5 > x + 2y + 3z  x + 2y + 3z  {1; 2; 3; 4}. Cazul 1: x + 2y + 3z = 1 
 (x, y, z)  (1; 0; 0)}. Cazul 2: x + 2y + 3z = 2  (x, y, z)  (2; 0; 0); (0; 1; 0)}. Cazul 3: x +
+ 2y + 3z = 3  (x, y, z)  (3; 0; 0); (1; 1; 0); (0; 0; 1)}. Cazul 4: x + 2y + 3z = 4  (x, y, z) 
77...7  2 7 k  2 88...8  3
 (4; 0; 0); (2; 1; 0); (0; 2; 0); (1; 0; 1)}. 2. x =  , unde k  11...1
; =
77...7  1 7k  1 n ori 88...8  1
4) 3)
8k  3 7k  1  3 3 8k  1  4 4 3 4
= ; x 1 ; y 1 . Comparăm cu şi
8k  1 7k  1 7k  1 8k  1 8k  1 7k  1 8k  1
12 12 n 2  3n n(n  3)
avem  , deci x > y. 3. Fracţia se scrie 2  ; demonstrăm că
28k  4 24k  3 n  n  2 n(n  1)  2
atât numărătorul, cât şi numitorul fracţiei sunt numere naturale pare, ceea ce înseamnă că fracţia este
reductibilă; 1) n(n + 3) este număr par,  n  , deoarece n şi n + 3 au parităţi diferite (n + n + 3 =
= 2n + 3 = impar); 2) n(n + 1) este număr par (aceeaşi argumentare ca la 1)) şi n(n + 1) + 2 este par.
ab 1 b b 1
4.   6a  6b  5a  12b  a  6b . Fracţia   . 5. ab  bc  ca  11(a + b + c);
5a  12b 6 a 6b 6
aaa  bbb  ccc  111(a + b + c); abc  bca  cab  111(a + b + c); aa  bb  cc  11(a + b + c).
a 2  16  55
Prin simplificare, fracţia are valoarea 1. 6. Notăm 7n = a. Fracţia se scrie astfel: =
2a  22
a 2  11a  5a  55 a ( a  11)  5( a  11) a  5 7 n  5  impar +impar par 

=    =    .
2(a  11) 2( a  11) 2 2  2 2 
 23...70) 1 13...70) 1 1 2 ... 69)
1 
7. I. n = 1  2  3  …  70     ...  
 1 2 70 
2  3  ...  70  1  3  4  ...  70  ...  1  2  ...  69
= 1  2  3  ...  70   .
1  2  3  ...  70
 1 1   1 1   1 1   1 1 
II. n = 1  2  3  …  70              ...      
 1 70   2 69   3 68   35 36 
228
 71 71 71 71 
= 1  2  3  …  70      ...    71  k 71.
 1  70 2  69 3  68 35  36 
6) 4) 3)
7 8 9 42 32 27 n6 2015
8. a) ; ;    ; b) an   a2009  ; c) an =
2 3 4   12  5 12  5 12  5 ( n  1)  5 5  2010
n 1 5 1 1 1
=    ,  n  . 9. U(8n + 2n – (7n + 3n)) = 0,  n  ; U(9n – 4n) = 5,
( n  1)  5 5 n  1 5
12 18 36 45 24 48 
 n  . Fracţia se simplifică prin 5. 10. a) A   =  ; ; ; ; ;  ; b) Din
 3 9 9 9 6 12 
a 10a  b
 rezultă 10a = 10ab + b2; b2 = 10a(1 – b)  b = 0 (F)  B =   A.
b 10
a b 3a  2b
11.   , deci trebuie să vedem ce valori poate lua 3a + 2b; 5  3a + 2b  250. Dacă a
2 3 6
impar  2b + 3a ia ca valori toate numerele impare cuprinse între 5 şi 247. Dacă a par  2a + 3b ia
ca valori toate numerele pare mai mari sau egale cu 8 şi mai mici sau egale cu 250. Deci 3a + 2b ia
toate valorile cuprinse între 5 şi 250, cu excepţia lui 6 şi 249. Suma elementelor lui A este:
5  6  7  ...  250 6 249 31110
   = 5 185.
6 6 6 6
Capitolul VII. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE.

FRACŢII ZECIMALE (I)
1. Scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10, sub formă de fracţii zecimale. Trans-
formarea unei fracţii zecimale, cu un număr finit de zecimale nenule, într-o fracţie ordinară
2. a) 3,078; b) 0,02; c) 113,4; d) 0,113; e) 0,14; f) 0,001.
3. Partea zecimală
Fracţia zecimală Partea întreagă
zecimi sutimi miimi
0,253 0 2 5 3
17,02 17 0 2 0
314,009 314 0 0 9
0,001 0 0 0 1
10,101 10 1 0 1
2,02 2 0 2 0
4 3 1 6 1 7 4
4. a) 8,4 = 8 + ; b) 36,316 = 36 +   ; c) 0,174 = 0 +   ; d) 123,456 =
10 10 102 103 10 102 103
4 5 6 0 1 0 0 2
= 123 +  2  3 ; e) 12,01 = 12 +  2 ; f) 101,002 = 101 +  2 3.
10 10 10 10 10 10 10 10
125) 8) 4) 5) 2)
1 125 17 136 14 56 13 65 1 25 173 346
5. a)  ; b)  ; c)  ; d)  ; e)  ; f)  .
8 1000 125 1000 25 100 20 100 40 1000 50 100
6. a) 0,02; 11,7; 40,13; 0,013; 0,01; 5,3; b) 0,014; 0,38; 1,2; 0,508; 28,1; 9,73.
4) 5) 8) 25)
18 72 1 5 4 32 23 575
7. a)   0,72 ; b)   0,05 ; c)  = 0,032; d)   0,575 ;
25 100 20 100 125 1000 40 1000
11) (8 (4 (2
11 1375 408 51 1212 303 1086
e)   1,375 . 8. a) 0,408   ; b) 12,12   ; c) 108,6 = 
8 1000 1000 125 100 25 10
(2 (4
543 2222 1111 8 2 1004 251
= ; d) 22,22  = ; e) 0,08 =  ; f) 1,004   . 9. a) 9  1 + 90  2 +
5 100 50 100 25 1000 250
229
+ 900  3 + 1 012  4 = 6 937; b) 1 000 – (9 + 180) = 811, iar 811 = 3  270 + 1. Cifra căutată este 3.
5)
1 11 55 1 2301
10. a) A; b) F; c) A; d) A; e) F; f) A. 11. a) 5    5,5 ; b) 23  = 23,01;
2 2 10 100 100
5)
1 2 1 0 2 7 2007 9 369
c) 4   3  4   2  3  4,102 ; d) 2   2,007 ; e) 18  
10 10 10 10 10 1000 1000 20 20
1845 1 10001
=  18,45; f) 100  = 100,01. 12. a) a = 9, b = 8, x = 1, y = 7, z = 3; b) a = 1, b = 3,
100 100 100
x = 2, y = 0, z = 0; c) a = 2, b = 4, x = 3, y = 7; d) a = 3, b = 5, x = 2. 13. a) 0,000...01
 ; b) 0,000...07
 ;
2012 cifre n cifre
125) 5)
3 375 7 35
c) 0,000...01
 ; d) 0,1000...02
 . 14. a) 11,004; b) 7,7. 15. a)   0,375 ; b)   0,35 ;
m  n cifre 2012 cifre 8 1000 20 100
25) 5)
9 225 13 65
c)   0,225 ; d)   6,5 . 16. a) 1,1; b) 0,79; c) 0,213; d) 0,017. 17. a) 1,1;
40 1000 2 10
b) 0,029; c) 1,75; d) 0,001.
18. sute zeci unităţi zecimi sutimi miimi
a) 1 2 5 3 4 2
b) 4 7 2 1 4 3
c) 9 9 9 9 9 9
2. Aproximări ale fracţiilor zecimale la ordinul zecimilor/sutimilor
1. a) 1; b) 9; c) 18; d) 2; e) 4; f) 20. 2. a) 23,3; b) 0,4; c) 1,1; d) 100; e) 18; f) 21,1. 3. a) 237,4; 17,1;
29,9; b) 240; 20; 30; c) 237; 17; 30; d) 200; 0; 0; e) 237,41; 17,11; 29,94. 4. a) 21; 23; 21; b) 21,5;
22,5; 21.
5. Aproximări
Fracţia
cu 1 unitate cu 1 zecime cu 1 sutime
zecimală
prin prin prin
finită prin lipsă prin lipsă prin lipsă
adaos adaos adaos
8,754 8 9 8,7 8,8 8,75 8,76
123,123 123 124 123,1 123,2 123,12 123,13
0,001 0 1 0 0,1 0 0,01
1,234 1 2 1,2 1,3 1,23 1,24
27,025 27 28 27 27,1 27,02 27,03
1 999,991 1 999 2 000 1 999,9 2 000 1 999,99 2 000
6. Aproximări
Prin lipsă Prin adaos
12 < x < 13 cu 1 unitate 41 < y < 42 109 < z < 110
12 < x < 12,1 cu 1 zecime 41,1 < y < 41,2 109 < z < 109,1
12,07 < x < 12,08 cu 1 sutime 41,17 < y < 41,18 109 < z < 109,01
7. a) 2; 82; 43; 251; b) 1,4; 81,2; 42,1; 250,1; c) 1,42; 81,28; 42,2; 250,12; d) 1,42; 81,27; 42,19;
250,11; e) 1,42; 81,275; 42,193; 250,112. 8. a) 2 şi 3; 3 şi 4; 12 şi 13; 40 şi 41; 175 şi 176; b) 2,8 şi
2,9; 3,4 şi 3,5; 12,1 şi 12,2; 40 şi 40,1; 175,9 şi 176; c) 2,81 şi 2,82; 3,47 şi 3,48; 12,19 şi 12,2;
40,02 şi 40,03; 175,92 şi 175,93. 9. a) 14,7; b) 0,2; c) 5,8. 10. a) 3,13; b) 0,05; c) 27,83. 11. a) 75;
b) 40; c) 19. 12. a) 89,4; b) 102,9; c) 1.
3. Compararea şi ordonarea fracţiilor zecimale. Reprezentarea pe axa numerelor a
fracţiilor zecimale
1. a) 2,9 < 3 < 3,2 < 3,4 < 3,6 < 3,8; b) 16,09 < 16,19 < 16,91 < 17,01 < 17,1 < 17,11. 2. a) 1,74 <
< 14,7 < 16,12 < 16,21 < 17 < 17,4; b) 0,13 < 0,27 < 0,9 < 1 < 1,02 < 1,3 < 1,92 < 2. 3. a) 74,2 >
> 72,4 > 47,2 > 42,7 > 27,4 > 24,7; b) 0,331 > 0,321 > 0,231 > 0,213 > 0,132 > 0,123 > 0,122.
230 4. a) F; b) A; c) A; d) F; e) A; f) F. 5. a) 2,91; 2,97; 2,99; 3,05; b) 2,11; 2,12; 2,13; 2,51; c) 4,61;
4,63; 4,651; 4,68; d) 0,01; 0,03; 0,05; 0,091; e) 17,211; 17,213; 17,216; 17,219; f) 2,05; 2,04; 1,99;
1 3 4 5 10
1,83. 6. a) 0,49 < < 0,55 < 0,59 < < 0,8; b)   1,9   2,01  2,21 . 7. 453.
2 4 20 10 5
8. a) 0 1 2 3 4 5
3,9 4,1 4,3 4,5 4,9
9 9,30 9,35 10
b)
9,31 9,37
9. a) A(7,2); B(7,5); C(7,6); D(7,9); b) M(11,01); N(11,04); P(11,06); Q(11,09). 10. a) 2; b) 0,123;
c) 8,99; d) 4,198.
11. a) 3 B C D A 4
3,4 3,6 3,7 3,9
b) 21 21,5 21,57 22
21,53 21,59
12. a) 2,34; 2,43; 3,24; 3,42; 4,23; 4,32; b) 2,3; 2,4; 3,2; 3,4; 4,2; 4,3.
2 3 4 5
2,3 2,4 3,2 3,4 4,2 4,3
13. a) 45,6; 46,5; 54,6; 56,4; 64,5; 65,4; b) 46; 47; 55; 56; 65; 65, iar 46 < 47 < 55 < 56 < 65.
7
14. a) 1,7 < 1,77; b) 0,099 < 0,99. 15. 1,6 < 1,69 < 1,7 < 1,707 < < 1,77 < 1,8.
4
16. 1 1,2 1,5 1,6 1,7 1,8 2
17. A(8,3); B(8,5); D(8,9). 18. 6,01; 6,05; 6,09.

4. Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale care au un număr finit de zecimale
1. a) 15,11; b) 150,1; c) 25,47; d) 236,452; e) 90,208; f) 12,55; g) 20,23; h) 729,98. 2. a) 11; b) 25;
c) 18; d) 28; e) 10,5; f) 15. 3. a) 10,88; b) 0,09; c) 89,91; d) 3,67; e) 79,999; f) 1,75; g) 10,633;
h) 1,366. 4. a) 40; b) 100; c) 3; d) 13; e) 4; f) 8. 5. a) 7,50; b) 5; c) 8; d) 51. 6. a) a = 1, b = 7; a = 2,
b = 6; a = 3, b = 5; a = 4, b = 4; a = 5, b = 3; a = 6, b = 2; a = 7, b = 1; b) a = 2, b = 1; c) a = 1, b =
= 4; d) a = 2, b = 9 sau a = 9, b = 2 sau a = 5, b = 6 sau a = 6, b = 5 sau a = 3, b = 8 sau a = 8, b = 3
sau a = 4, b = 7 sau a = 7, b = 4. 7. 35,25. 8. 6 euro. 9. a) 88,88; b) 54,54; c) 143,42; d) 34,34.
10. a) 78,32 şi 9,18; b) prin lipsă 78, respectiv 9, prin adaos 79, respectiv 10; c) 78,3 şi 9,2.
11. a) 15,18; b) 25,02; c) 10,4. 12. a) 3,17; b) 4,25; c) 0,33. 13. a) 4; b) 43. 14. 13, respectiv 10.
15. a) 503; b) 87,47.
5. Înmulţirea fracţiilor zecimale care au un număr finit de zecimale nenule
1. a) 173; b) 0,8; c) 2 414; d) 1 250; e) 10; f) 53 400. 2. a) 1 110; b) 40,8; c) 27 008; d) 1 900;
e) 1 101,1; f) 4 102. 3. a) 100,1; b) 0,84; c) 27,25; d) 117,6; e) 420; f) 9,64. 4. a) 4,25; b) 3,525;
c) 32,487; d) 0,5508; e) 54,784; f) 0,16905. 5. a) 70; b) 13,4; c) 7,2; d) 544,27; e) 3514; f) 1 368.
6. a) 4,2; b) 146,9; c) 12,5; d) 4,2; e) 16,1; f) 1,5. 7. a) 43,2; b) 5,6; c) 700; d) 565. 8. 25,2 minute.
9. 25 792 euro. 10. 6 116,6 euro. 11. a) 0,8; b) 8; c) 80; d) 1 200; e) 274,2; f) 1 510. 12. a) 123;
b) 235; c) 4,4. 13. a) 30,66; b) 0,76; c) 0,3. 14. a) 7,17; b) 27,132; c) 1,935. 15. a) 80 < 80,51 < 81;
b) 5 < 5,4 < 6; c) 22 < 22,77 < 23.
6. Ridicarea la putere cu exponent natural a unei fracţii zecimale cu număr finit de
zecimale
8 1
1. a) 1,44; b) 0,027; c) 0,0625; d) 6,25; e) ; f) . 2. a) (1,2)6; b) (0,5)10; c) (2,4)5050; d) (0,1)9.
125 16
3. a) 0; b) 0,7; c) 144; d) 17. 4. a) (1,2)13; b) (0,45)33; c) 0,2; d) (10,99)2; e) (7,3)18; f) (1,11)121.
231
5. a) (0,3)8; b) (1,25)8; c) (17,17)24; d) (0,9)25; e) (1,25)343; f) (0,1)100!. 6. a) 58; b) 1; c) (1,5  6,4)3;
d) 1. 7. a) 1,23 < 1,24; b) 0,13 < 0,12; c) 2,22 < 2,23; d) 0,53 > 0,54. 8. a) 1,21 m2; b) 0,04 m2;
c) 0,0625 m2; d) 98,01 m2. 9. a) 1,1; b) 1,2; c) 0,9; d) 0,11. 10. a) 1,21; b) 0,81; c) 6,25. 11. a) (4,2)9;
b) (0,01)7. 12. a) (0,8)2; b) 1. 13. a) (2,1)12; b) (1,4)126; c) 1. 14. a) 0,19  0,29 : 0,39; b) 8,76  5,36  4,26.
TESTUL 2
1. 0,42. 2. 14,9. 3. 7,9. 4. 4,21; 4,12; 2,41; 2,14; 1,42; 1,24. 5. M = 0,6. 6. x = 0,1021. 7. a) 10;
b) 6,99; c) 5,346; d) 1,69. 8. 2,61. 9. 0,05.
TESTUL 3
1. 14,3. 2. 23,6. 3. 2,34. 4. 3,11; 3,13; 3,15. 5. A(5,23). 6. 7,08; 7,13; 7,21; 7,23; 7,32; 7,49.
7. a) 102,11; b) 4,99; c) 20; d) 1,728. 8. 8. 9. 19,5.
TESTUL 4
41 3 3,1 3,4 3,7 3,9 4
1. . 2. 2,5. 3. 13,12. 4. 0,245; 0,249; 0,253. 5.
4
1 2 1
6. ; ; 0,3; ; 0, 23 . 7. a) 4,03; b) 9,99; c) 4 020; d) 0,001. 8. 63. 9. 30,95.
2 5 4
1. Considerăm fracţia zecimală y  0,1111...1
 . Suma zecimalelor este 2 012. Să calculăm numărul
2012
n(n  1)
de zecimale egale cu 0 din x: 0,10110111...011...1011... ; avem 2 + 3 + 4 + … + n = –1
 
 
 
3 4 n 2
2
 2 012; n(n + 1)  4 026. Cea mai mare valoare a lui n este 62; x  0,101101110...011...101...1
     
1 2 3 4 62
   63
1 952 zecimale

2 012zecimale
Sunt 62 de zecimale egale cu 0. Suma primelor 2 012 zecimale este 2 012 – 62 = 1 950.
2. Grupăm termenii astfel: S = [(0,1 + 8,9) + (2,3 + 6,7) + 4,5] + [(10,11 + 98,99) + … + (52,53 +
+ 56,57) + 54,55] + [(100,101 + 998,999) + … + (54,549 + 550,551)] + [(1 000,1001 + 2 012,2013) +
+ … + (1 504,1505 + 1 508,1509) + 1 506,1507]; S = (2  9 + 4,5) + (22  109,1 + 54,55) +
+ (225  1 099,1) + (253  3 012,3014 + 1 506,1507); S = 22,5 + 2 454,75 + 247 297,5 + 762 112,2289 +
11( a  b  c) 11(1  2  3)
+ 1 506,1507 = 1 013 393,1296. 3. a) A  ; valoarea minimă a lui A = 
10 100
66 11(7  8  9) 264 n 11  20 n  11
= ; valoarea maximă a lui A =  ; b) n  A =   n = 5;
100 100 100 100 5
( m  n)  11  (a  b  c )
c) (m + n)A       (m + n)  (a + b + c) = 100k, dar a + b + c <
100
< 7 + 8 + 9 = 24  m + n  D100, m + n  5, 10, 20. 4. d = 0, b = 4, e = 6, a = 3, c = 5.
5. Amplificând relaţia cu 10 obţinem x(1 + 3 + 5 + … + 299) = 90 000; x  1502 = 3002  x = 22.
Capitolul VIII. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE.

FRACŢII ZECIMALE (II)
1. Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală. Transformarea unei
fracţii ordinare într-o fracţie zecimală. Periodicitate
1. a) 4,25; b) 20,5; c) 3,125; d) 24,75; e) 0,2; f) 0,008. 2. a) 3,4; b) 2,7; c) 3,8; d) 19,5; e) 15,2;
f) 18,1. 3. a) 2,125; b) 2,4375; c) 5,05; d) 1,72; e) 0,54; f) 27,75. 4. a) 3,(6); b) 9,(6); c) 3,(18);
d) 13,(7); e) 16,(3); f) 27,75. 5. a) 3,8(3); b) 4,1(6); c) 11,1(6); d) 1,8(6); e) 18,8(3); f) 92,58(3).
6. a) 0,33; b) 2,14; c) 19,77; d) 5,08; e) 14,27; f) 1,21. 7. a) 3,12; b) 1,78; c) 91,04; d) 6,84; e) 17,38;
232
 2 17 
f) 12,16. 8. a) 1; b) 3; c) 8; d) 7. 9. a) 14 073; b) 12 075; c) 5 039; d) 3 351. 10. a)  , ;
 25 8 
 29 1 83  13 
b)  , ,  ; c)   . 11. a) 2,4; b) 5,(6); c) 4,(142857). 12. a) 0,875; b) 0,625; c) 0,52.
3 7 9 6
13. a) 0,(5); b) 3,1(6); c) 2,8(3); d) 0,857142. 14. a) 0,16; b) 1,74; c) 5,06. 15. a) 21,3; b) 9,5; c) 17,3.
2. Împărţirea unei fracţii zecimale finite la un număr natural nenul. Împărţirea unui număr
natural la o fracţie zecimală finită. Împărţirea a două fracţii zecimale finite
1. a) 2,34; b) 0,234; c) 0,0234; d) 0,01; e) 0,001; f) 0,0001; g) 0,719; h) 0,0719. 2. a) 0,14; b) 11,62;
c) 0,01; d) 3,61; e) 7,15; f) 3,44. 3. a) 0,24; b) 20; c) 0,03; d) 160; e) 125; f) 0,025. 4. a) 5,57; b) 8,8;
c) 13,5; d) 10,3; e) 300; f) 3,5. 5. a) 0,45; b) 2,73; c) 20,02; d) 0,2. 6. 11,5; 0,23. 7. 64. 8. Dani.
9. B. 20,875 euro pe zi la A, respectiv 19,642857 la B. 10. a) 0,0172; b) 0,004; c) 0,0719.
11. a) 4,47; b) 1,44; c) 0,81. 12. a) 0,25; b) 1,7; c) 0,20625. 13. a) 22,64; b) 15,42; c) 0,03.
14. a) 7,7; b) 38,4; c) 70,8.
3. Transformarea unei fracţii zecimale într-o fracţie ordinară
4 8 187 707 8 214 4 112 7 89 281
1. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 2. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ;
3 33 9 333 11 11 5 5 4 8 40
109 13 557 273 3 4223 772 10 4
f) . 3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 4. ; 1,(12); 1,(21); 1,(2); .
20 30 450 110 110 990 45 9 3
7 201 21 55
5. a) 4; b) 6; c) 1; d) 6. 6. a) < 0,(2); b) < 2,(48); c) < 0,(28); d) < 3,0(6).
33 82 77 18
7 12 73 41 14 8 379 127 27749 3 8
7. a) ; b) ; c) . 8. a) ; b) ; c) . 9. a) ; b) ; c) . 10. ; = 1,6;
40 5 4 9 11 11 45 990 1980 2 5
5 4 19
1,609; 1,66; . 11. a) > 0,(21); b) < 2,(7).
3 18 7
4. Ordinea efectuării operaţiilor
1. a) 11,1; b) 97; c) 15; d) 100,7; e) 37; f) 345. 2. a) 0; b) 100; c) 19,5; d) 2,719; e) 306,4; f) 0,95.
3. a) 7,6; b) 128,3; c) 0,1025; d) 149,325; e) 10,765; f) 18,375. 4. a) 0,5625; b) 0,84; c) 16,17;
d) 1,925. 5. a) 0; b) 100; c) 200; d) 1 000. 6. a) x = 0,601, y = 5; b) x = 0,22, y = 37,4. 7. x = 4,2.
8. a) 40; b) 250. 9. a) 11; b) 9. 10. a) 88; b) 13,5. 11. a) 23; b) 0,36. 12. a = 1,69, b = 100; 23a + 7b =
= 711,77.
5. Media aritmetică a două fracţii zecimale finite
1. a) 1,5; b) 6,5; c) 2,5; d) 6,7; e) 0,555; f) 49,995. 2. 7,3. 3. 9,25; 1,6. 4. a) a, ma, b; b) a, ma, b; c) a,
ma, b; d) b, ma, a; e) a, ma, b; f) b, ma, a. 5. 7; 9. 6. a) 9,5; b) 34. 7. a) 2,1(6); b) 4,2; c) 1; d) 8,76.
8. 21,4. 9. 1,3; 4,1; 7,5. 10. 0,8; 4,6; 8,2. 11. 1,25; 3,75; 11,25. 12. a) 3; b) 1. 13. 24,8. 14. 4,74.
15. 7,8(6). 16. 1,85; 4,73; 8,48.
6. Probleme de matematică aplicată în viaţa cotidiană

1. a) 17 lei; b) Abonamentul costă 67,2 lei, iar biletele costă 68 lei. Evident, mai avantajos este
abonamentul; c) 67,2 – 56,7 = 10,5 lei economie. 2. a) 29,3 calitate normală; 37,4 calitate
superioară; nu; b) calitate superioară: ouă, ulei, stafide; calitate normală: făină, cacao. 3. a) Plante
decorative 70 m2; legume 80 m2; flori 50 m2; b) 803,5 lei; c) 2 792,5 lei (câştig estimat); 1 989 lei
(profit); cultura de plante decorative.
TESTUL 1
30
1. 13,95. 2. 3,08(3). 3. 0,0081. 4. . 5. 0,0345. 6. 2,95; 2,55. 7. 23,2; 5,8. 8. 391,808. 9. 22,21.
11
233
TESTUL 2
359
1. 3,48. 2. 0,(2). 3. 0,3025. 4. . 5. 100. 6. 5,45; 3,95. 7. 12,375; 9,355. 8. 400. 9. x, ma, y.
495
TESTUL 3
98
1. 15,375. 2. 2,(3). 3. 4,66. 4. . 5. 1 090. 6. 1,5. 7. 96,88; 13,84. 8. 30. 9. x = 13, y = 11,8, z =
45
= 5,4; ma = 10,0(6).
TESTUL 4
11
1. 2,425. 2. 1,8(3). 3. 0,10. 4. . 5. 50. 6. 2,95. 7. 27,09; 54,18. 8. 10. 9. 7; 11,(8); 13,(4).
9
yz 
x,( yz )  x  
99 
zx  xy  yz  zx 11( x  y  z )
1. y,( zx)  y    x  y  z   x  y  z  1; x  y  z   x + y + z + 1;
99  99 99
xy 
z,( xy)  z  
99 
9(x + y + z) + (x + y + z) = 9(x + y + z + 1); x + y + z = 9, dar x < y < z  1 < 2 < 6; 1 < 3 < 5;
 a 
2 < 3 < 4. Soluţiile sunt: (x, y, z)  (1; 2; 6); (1; 3; 5); (2; 3; 4). 2. 12n + 9 = 5   a    12n +
 10 
a
+ 9 = 5a +  a par; a = 2, 4, 6, 8. Dar 12n + 9 impar, iar cazurile a = 4 şi a = 8 dau valori pare
2
1
în membrul drept (5  4,4 = 22 şi 5  8,8 = 44). Cazul a = 2; n =  . Cazul a = 6; n = 2. 3. Cele 6
6
fracţii zecimale sunt: 0,(123); 0,(132); 0,(231); 0,(213); 0,(312); 0,(321). Suma lor este 1,(3). Deci a
2 009-a cifră este 3. 4. Calcul direct, fracţia este egală cu 1. 5. (2 006 – 2) : 3 = 668, r = 0, deci a
2 006-a zecimală este c = 8; (2 007 – 2) : 3 = 668, r = 1, a = 5; (2 005 – 2) : 3 = 667, r = 2, b = 9.
bc
a
a,(bc) 99 abc  a 1 1 abc  a 1 abc 1
Deci, x = 0,34(598). 6.         ;
abc abc 99 abc 99 abc 99 abc 99
a,(bc ) abc  a1
 
 100abc  100a  99abc  abc  100a  a 00 (A). Deci, fiecare fracţie
abc 99  abc
100
1 1 3 3
este mai mică decât şi mai mare decât ; suma lor S: S  0,03 < S < 0,(03).
99 100 100 99
1 9 90 100 x y z 6 10( x  y  z )
7.       x  1; 2; 4; 5. 8. x   y   z   6  ; 
x x x x 9 9 9 9 9
60 1a  1 a  9 a 10a
=  x + y + z = 6, dar x > y > z  z = 1; y = 2; x = 3. 9. 0,1(a)   ; 0,(a)   ;
9 90 90 9 90
a1  a 9a  1 20a  10 2a  1
0, a(1)   . Suma lor este     a = 4. 10. Demonstrăm că
90 90 90 9
k 1 k
k  1,( k  1)  k ,(k )  1,(1) . Diferenţa dintre k  1,(k  1)  (k  1) şi k ,( k )  k este: k + 1 –
9 9
k 1 k 1 1,(1) 1 1 1,(1)
– k +  1 = 1,(1). Suma se scrie astfel:   ; 
9 9 9 1,(1)  2,(2) 1,(1) 2,(2) 2,(2)  3,(3)
234
1 1 1,(1) 1 1 1 1
  ; ...;   . Adunând toate relaţiile, obţinem S   ;
2,(2) 3,(3) 7,(7)  8,(8) 7,(7) 8,(8) 1,(1) 8,(8)
1 1 9 9 9  70
S     . Deci, 80  S = 9  707.
1 8 10 80 80
1 8
9 9
Capitolul IX. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 

1. Ecuaţii
1. a) x = 0,5; b) x = 3,(3); c) x = 0,1(6). 2. a) x = 8; b) 16,2; c) x = 2,77; d) x = 4,36; e) x = 18; f) x =
= 12,57; g) x = 18,2; h) x = 8,62; i) x = 10,61. 3. a) x = 2; b) x = 6; c) x = 4; d) x = 3; e) x = 6; f) x =
= 1. 4. a) x = 6; b) x = 55,97; c) x = 21,0(2); d) x = 0,2; e) x = 6,9(8); f) x = 0. 5. a) x = 4,25; b) x =
= 48,09; c) x = 1,5; d) x = 200; e) x = 2,8; f) x = 30. 6. a) 785,9; b) x = 130,8; c) x = 21,296; d) x =
= 5,76; e) x = 145,8; f) x = 2,312. 7. a) x = 114,97; b) x = 35,2; c) x = 6,4; d) x = 4,9; e) x = 2,4;
1
f) x = 3,1. 8. a) x = 14; b) x = 12; c) x = 23,2; d) x = 42,66; e) x = 54,9; f) x = 78,75. 9. a) x  ;
2
25 1 1
b) x  ; c) x  ; d) x  . 10. a) x = 0; b) x = 10; c) x = 1; d) x = 8; e) x = 1; f) x = 2,(6).
37 3 5
11. a) S = ; b) S = ; c) S = ; d) 23x – 1 = 23x + 1, de unde obţinem 0 = 2, ceea ce este fals. Prin
urmare, ecuaţia nu are soluţii, S = ; e) S = ; f) 17x + 41 = 8x + 4, de unde avem 9x = 5, dar x  ,
1 3 5 6
deci S = . 12. a) x  ; y  ; b) x  , y  2,3 ; c) x = 4,2; y  ; d) x = 0,25; y = 0,4; e) x = 1,1;
2 8 6 5
1 2 9
y = 0,1(6); f) x = 1,(3); y = 2. 13. a) a = 1; b) a = 0; c) a = 2; d) a = 2. 14. a)    ...    x 
 10 10 10 
= 9, de unde obţinem 4,5  x = 9. Prin urmare, ecuaţia are soluţia x = 2; b) Ecuaţia devine: (1,1 + x) +
+ 2(1,1 + x) + 3(1,1 + x) + … + 9(1,1 + x) = 135, de unde obţinem: (1,1 + x)  (1 + 2 + … + 9) =
= 135. Prin urmare, avem 45  (1,1 + x) = 135, de unde 1,1 + x = 3 şi soluţia ecuaţiei este x = 1,9;
c) Scoatem factor comun x şi avem: x  (0,1 + 0,3 + 0,5 + … + 9,9) = 2,5. Dar 1 + 3 + 5 + … + 99 =
= 502, de unde, prin înlocuire, ecuaţia devine 250  x = 2,5, cu soluţia x = 0,01; d) x = 2.
1x 1x 4 4
15. 0, (1x)  . Relaţia devine:  . Dar, după amplificarea cu 3 a fracţiei , avem:
99 99 33 33
1x 12 x 1x  1 x  9
 , de unde 1x  12 , deci x = 2. 16. 0,0( x )  ; 0,1( x)   . Astfel, ecuaţia
99 99 90 90 90
2x  9 5 5 2 x  9 25
devine:  . După amplificarea cu 5 a fracţiei , avem:  , de unde obţinem
90 18 18 90 90
1x x  10 2 x x  20
2x + 9 = 25 şi avem soluţia x = 8. 17. Deoarece 0, (1x)   , 0,(2 x)   , …,
99 99 99 99
9 x x  90 (10  20  ...  90)  9 x 450  9 x
0, (9 x)   , ecuaţia devine: x  . Astfel, avem x  , de
99 99 99 99
unde 90x = 450 şi soluţia este x = 5. 18. Transformând fracţiile zecimale periodice mixte în fracţii ordi-
x8 y  x yx5  y 609  6 100 x  80  y  x  100 y  10 x  5  y
nare, avem   , de unde obţinem 
990 990 990 990
603 ab
 , ceea ce presupune 109x + 100y = 518, de unde x = 2 şi y = 3. 19. Avem 
990 100
235
1
 , de unde ab  (a  6b  c)  100 . Deci ab este un divizor de două cifre al lui 100;
a  6b  c
ab  {10, 20, 25, 50}. Dacă ab  25 , obţinem a = 2; b = 5. Cum a + 6b – c = 4, după înlocuire
avem 2 + 30 – c = 4 şi c = 28. Dacă ab  50 , obţinem a = 5, b = 0. Dar a + 6b – c = 2, de unde 5 –
– c = 2, deci c = 3. 20. Ecuaţia este echivalentă cu 10  c  x  ab; 10  a  x  bc; 10  b  x  ca , de
unde, prin adunarea celor trei relaţii, obţinem x = 1,1. Înlocuind, avem a = b = c, dar a, b, c cifre
nenule  a = b = c  {1, 2, …, 9};
2. Inecuaţii
1. a) 0; 3; 1; b) 0; 1; c) 89; d) 0; 1; 3; e) 0; 1; 3; f) 3; 89. 2. a) x  {0, 1, 2, …, 9}; b) x  {0, 1, …, 7};
c) x = 0; d) x  {2, 3, …}; e) x  {10, 11, 12, …}; f) x  . 3. a) x  {1, 2, 3, 4, 5, 6}; b) x = 1;
c) x  {8, 9, 10, …}; d) x = 1; e) x  {3, 4, 5, …}; f) x  . 4. a) a  {0, 1, …, 8}; b) u  *;
c) t  {0, 1}; d) v = 0; e) a  {0, 1, 2, 3}; f) t  *. 5. a) x  {3, 4, 5, …}; b) x  {1, 2, …, 117};
c) x  {2, 3, …}; d) x  {1, 2}; e) x  {7, 8, 9, …}; f) x  {1}. 6. a) x  {126, 127, …}; b) x  {58,
57, 56, …, 1}; c) x  {67, 66, …, 1}; d) x  {27, 28, 29, …}; e) x  {4, 5, 6, …}; f) x  .
7. a) x  {21, 20, …, 0}; b) x  *; c) x  {38, 39, …}; d) x  {2 605, 2 604, …, 0}; e) x  {9, 8,
…, 0}; f) x  {110, 109, …, 0}. 8. a) x  {2, 3, 4, …}; b) x  {0, 1, 2, 3, 4, 5}; c) x  ; d) x  {2,
3, 4, …}; e) x  {0, 1, 2}; f) x < 2 şi x    x  {0, 1}. 9. a) x  {1, 2, 3}; b) x {2, 3, …, 9};
c) Avem 8,6 x  8,61 , de unde obţinem x  {0, 1}, dar x cifră nenulă, deci x = 1; d) 0,7 x  0,71 , cu
2
x cifră nenulă, de unde obţinem x  {1, 2, …, 9}. 10. a)  0,(18), deci inecuaţia devine 0,(1x) 
11
1
 0,(18) şi avem x  {8, 9}; b)  0,1(6). Astfel, inecuaţia este echivalentă cu 0,1( x)  0,1(6) , de
6
7
unde x  {1, 2, 3, 4, 5}; c)  0,4(6) . Avem 0,4( x)  0,4(6) , de unde x  {6, 7, 8, 9}.
15
11
11. a)  0,91(6), de unde obţinem 0,9 x( y )  0,91(6) , x, y cifre nenule. Astfel, inecuația are solu-
12
7
ţiile: (1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (1, 5), (1, 6); b)  2, (3) , prin urmare x,(y)  2,(3), cu x, y cifre
3
nenule. Pentru x = 1, y poate lua toate valorile de la 1 la 9, iar pentru x = 2, y  {1, 2, 3}. Astfel,
mulţimea soluţiilor inecuaţiei este (1, 1), (1, 2), …, (1, 9), (2, 1), (2, 2), (2, 3); c) (x, y)  {(8, 1),
4
(8, 2), …, (8, 9), (9, 1), …, (9, 9)}. 12.  0, (36) . Inecuaţia se reduce la 0, (1x)  0, (2 x)  0, (36) ,
11
de unde obţinem x  {1, 2, 3}. 13. a > b + 5  3a – 3b > 15, de unde avem 3a > 3b + 15. După
înmulţirea cu 5 a ambilor membri ai inegalităţii a > b + 5, obţinem 5a > 5b + 25. Dar 5b = 6b – b,

iar 25 = 73 – 48, deci 5a > 6b – b + 73 – 48 şi, după ce adunăm în ambii membri b + 48, obţinem
5a + b + 48 > 6b + 73. 14. a) Prin adunarea inegalităţilor 3x > y + 5 şi x + 6 > 2y + 2, avem 4x + 6 >
> 3y + 7. Adunăm 1 în ambii membri şi obţinem inegalitatea 4x + 7 > 3y + 8; b) Din a) avem 4x + 7 >
> 3y + 8. După ce scădem din ambii membri 7, avem 4x > 3y + 1. Adunăm 10 la ambii membri şi
obţinem 4x + 10 > 3y + 11. 15. a) Înmulţim cu 2 inegalitatea a  7 şi cu 3 inegalitatea b  4. După
adunarea lor avem 2a + 3b  26; b) a  7 implică a2  49; b  4 implică 10b  40. Adunând cele
două inegalităţi şi cu c > 9, avem a 2  10b  c  98 . 16. Scăzând 2,3 din prima inegalitate, avem:
6,9  5x  20,5. Cum x este natural, A = {2, 3, 4}. Scăzând 7 din cei trei membri ai celei de-a doua
inegalităţi, avem 8,2 < 2x  12,8. Dar x este natural nenul, deci B = {5, 6}.
236
3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor
1. Fie x numărul căutat. Avem (6,75 + x) : 2 = 7,075, de unde obţinem 6,75 + x = 14,15, iar x = 7,4.
2. Notăm cu f numărul fetelor şi cu b numărul băieţilor. Avem f + b = 36 şi f = 0,5  b. Obţinem f =
= 12 şi b = 24. 3. Fie S costul excursiei şi x numărul de luni până la excursie. Se obţin următoarele
ecuaţii: S = 80  x + 40 şi S = (x – 2)  100, de unde, după egalarea celor două relaţii, avem x = 12
luni şi, înlocuind în una dintre relaţii, S = 1 000 lei. 4. Notăm cu S numărul total de animale, cu L
numărul de lei, cu U numărul de urşi, cu V numărul de vulpi. Folosind metoda mersului invers,
obţinem 3 vulpi, 2 urşi şi 8 lei. 5. Notăm cu a numărul americanilor cazaţi şi cu e pe cel al
a 25
europenilor. Avem 2a = 0,5  e, de unde obţinem a = 0,25e, deci  0,25  . Deci, numărul
e 100
americanilor este 25% din cel al europenilor. 6. Fie b preţul unei perechi de bluejeans şi c preţul
unei cămăşi. Avem: b = 3c; 80%  b = 48 lei, de unde b = 60 lei. Deci c = 20 lei. 7. Notăm cu a, b, c,
d vârstele celor patru fraţi. Avem a = 2,(3)  d   3  3a = 7d; 0,2  c = 0,1(6)  b    30  6c = 5b;
(b + d) : 2 = c  b + d = 2c  a + b + c + d = 73. De unde obţinem a = 28, b = 18, c = 15 şi d =
= 12. 8. Fie c preţul caietului şi p preţul penarului. Avem c + 2  p = 35; 7c + 8p = 155. După ce
adunăm cele două relaţii, avem 8c + 10p = 190, de unde 4c + 5p = 95 lei. Obţinem p = 15 lei şi c =
= 5 lei. 9. Soluţia 1: Folosind metoda mersului invers, deducem că Vlad a cheltuit 30 lei în a treia zi,
20 lei în cea de-a doua zi şi 80 lei în prima zi. Astfel, Vlad a plecat cu 160 lei în excursie; Soluţia 2:
Fie x suma pe care a avut-o Vlad iniţial.
A cheltuit I-au rămas
Ziua 1 x:2 x:2
Ziua 2 (x : 2) : 4 = x : 8 x : 2 – x : 8 = 3x : 8 = 4x : 8 – x : 8
Ziua 3 (3x : 8) : 2 = 3x : 16 3x : 16 = 30  3x = 480
x = 160 lei
10. Fie x lungimea drumului; 0,75  x + 7,5 km = 0,8125  x; 7,5 km = 0,0625  x; x = 7,5 : 0,0625;
x = 120 km.
11. Limba română
Matematică
Istorie
Luisa are bani pentru trei caiete de fizică. Fizică

25%
12. Îi sunt necesare 2 luni. 50% jucării
utilităţi
25%
mâncare
13. Fie x numărul camerelor cu un pat şi y numărul camerelor cu două paturi. Avem x + y = 180 şi
x = y : 4. Deducem x = 36 şi y = 144. Deci, hotelul poate primi 36 + 288 = 324 turişti. 14. Fie x, y, z
cele trei cantităţi. Avem x + y + z = 120; y = 0,6  x; z = (x + y) : 2  x + y = 2z, deci 3z = 120, de
 x  y  80  3x  3 y  240
unde z = 40t (iunie);   8y = 240  y = 30t  x = 50t (ianuarie).

5 y  3x
40) 50)
1 x 1 40 x 50 44 15
15.   ;   ; x = 44. Fracţia este . 16. ia cea mai
5 200 4 200 200 200 200 xy  x  y  6
mare valoare pentru xy + x + y cel mai mic; xy + x + y – 6 = (x + 1)(y + 1) – 7  . Cum numitorul
este nenul, avem (x + 1)(y + 1) – 7 = 1, de unde (x + 1)(y + 1) = 8 cu soluţiile: (0, 7);
a  (a  1)  ...  (a  16)
(7, 0); (1, 3); (3, 1). 17. Fie a primul număr din şir;  11 ; a + (a + 1) +
17
+ … + (a + 16) = 187, de unde a = 3 şi numerele sunt 3, 4, …, 19. 18. Dacă x este numărul iniţial de
piersici dintr-un coş, atunci avem ecuaţia: 5x – 60 = 20, de unde x = 20. 19. 8 concursuri. 20. Notăm
237
cu x numărul florilor cu 4 petale, cu y pe cel al florilor cu 6 petale şi cu z pe cel al florilor cu 9
 x  488

petale. Avem: 4x + 6y + 9z = 2 009 şi x + y + z = 496, de unde obţinem 2 soluţii: I.  y  5 şi
z  3

 x  485

II.  y  10 . 21. Fie a numărul impar. Avem a  (a  2)  ( a  4)  (a  6)  xxx , de unde 4a +
z  1

+ 12 = xxx . Deci, xxx poate fi 444 sau 888. Obţinem a = 219. Numerele sunt: 219, 220, 223, 225.
22. Fie a numărul bananelor Anei, b numărul bananelor lui Ben şi l numărul bananelor Lisei. Avem
a + b + l = 30; b – 5 + 2 = l + 5 – 4 = a + 4 – 2, de unde obţinem a = 8. 23. Fie x numărul
 x  y  20
răspunsurilor corecte şi y cel al răspunsurilor greşite. Avem  , de unde x = 6. 24. Avem
8 x  5 y  13
x  5 x  4
13x  5 y  4 z  145  
relaţiile:  , de unde avem soluţiile: I.  y  4 sau II.  y  13 .
4 x  4 y  4 z  96  z  13 z  7
 

TESTUL 1
I. 1. 2,77. 2. 0 şi 1. 3. 6. 4. 1. 5. 0,2. 6. 0. 7. 7 băieţi şi 21 fete. 8. Suma totală este 120 lei. În prima
zi a cheltuit 40 lei, în a doua zi 20 lei, iar în a treia zi 30 lei. 9. În prima zi a citit 40 de pagini, în a
doua zi 30 şi în ultima zi 45 de pagini.
TESTUL 2
I. 1. 10,61. 2. 0, 1. 3. 3. 4. 1. 5. 5,76. 6. 2. 7. Radu are 5 ani. 8. S-au strâns astfel: prima dată
50 kg, a doua oară 30 kg, a treia oară 40 kg. Iaşi Borş
9. a) 2 400 km; Ziua 1
800 800 800
b) De la Vama Borş la Viena sunt 400 km. Viena
Ziua 2
400 400 400 400
München
Ziua 3
600 600
Paris
Ziua 4
600

10  ab bc abc  c abc  100a
1. După desfacerea parantezelor obţinem  = 92, de unde avem  =
c a c a
abc abc 1 1
= 92, după care obţinem 1   100 = 92, rezultând abc    = 193 şi, în final, obţinem
c a c a
abc (a + c) = 193ac (1); 193 este număr prim şi 2 < a + c < 20, deci 193 divide abc , de unde
obţinem abc  {193, 386, 579, 772, 965}, dintre care doar 386 verifică relaţia (1), deci este soluţie.
2. Fracţia are valoarea 1, deci este număr natural. 3. a) Cum fracţia este subunitară, a < b. Astfel,
a(b + n) = ab + an < ab + bn = b(a + n) şi concluzia se impune; b) În acest caz a > b, deci a(b + n) =
1 1
= ab + an > ab + bn = b(a + n). 4. a) Din inegalitatea dată rezultă că (a + b)    > 4, de unde
a b
238 relaţia dorită; b) Grupăm în perechi fracţiile egal depărtate de capete; aplicând a), obţinem că
1 1 4 1 1 4 1 1 4
  ,   , …,   . Însumând aceste egalităţi,
501 1000 1501 502 999 1501 750 751 1501
4
deducem că suma din stânga este mai mare ca 250  , număr care, la rândul său, este mai mare
1501
13 1 1 2 1 2 3  1 2 20  1 1 2  3 1 3  4
ca . 5. a) S            … +    ...        
20 2 3 3 4 3 4  21 21 21  2 3 2 4 2
1 20  21 1 2 3 20 1 20  1 1  1 
+      ...     105; b) Observăm că b   2009a  ,
21 2 2 2 2 2 2  2010  2010 
1  1  1 1
deci b – a =   a  . Evident însă că a   , prin urmare, b < a. 6. a) Din
2010  2010  2009 2010
1 1 1
ipoteză avem că ca  ab  bc , de unde   ; b) Cum a, b, c sunt cifre, sunt prime şi sunt
bc ab ca
ordonate ca în ipoteză, se disting următoarele 4 posibilităţi: i) c = 2, a = 3, b = 5 (atunci numerele
sunt 35, 52, 23, dar 52 < 35 + 23); ii) c = 2, a = 3, b = 7 (atunci numerele sunt 37, 72, 23, iar 72 >
> 37 + 23); iii) c = 2, a = 5, b = 7 (atunci numerele sunt 57, 72, 25, dar 72 < 57 + 25); iv) c = 3, a =
= 5, b = 7 (iar numerele sunt 57, 73, 35, dar 73 < 57 + 35). Singura soluţie a problemei este a = 3,
b = 7, c = 2. 7. A 2007-a zecimală este a, prin urmare a = 2. A 2 008-a zecimală este b şi, din a doua
condiţie, rezultă că b = 0. Din a treia condiţie obţinem că d = 9, iar din a patra că c = 0. Fracţia
căutată este 0,70(2009). 8. Fie n numărul elevilor din clasa a V-a. Numărul celor prezenţi în prima
13n 20n 20n 13n
zi a fost , iar numărul celor prezenţi în a doua zi a fost . Obţinem ecuaţia  = 1,
14 21 21 14
de unde n = 42. 9. Observăm că x este cel mai mic număr de pe linia lui, iar y este cel mai mare
număr de pe coloana lui. Dacă x şi y sunt pe aceeaşi linie, atunci x < y, iar dacă x şi y sunt pe aceeaşi
coloană, din nou avem că x < y. În cazul general, fie z numărul aflat la intersecţia liniei lui x cu coloana
9 6 x  3 22
lui y; vom avea că x < z < y. 10. După aducerea la acelaşi numitor, obţinem   , adică
90 90 90
1
1 < x  3 , x   şi A = {1, 2, 3}. Din 5x(5x + 1) = 25  26 obţinem x = 2, deci B = {2}. Cum
6
U(x2)  {0, 1, 4, 5, 6, 9}, iar U(5n + 7)  {2, 7}, atunci C = . Rezultă că A  C = A, A  B = B,
A \ (B  C) = A. 11. a) 22 2222  82 = 23  11 1113  43 = 83  11 1113 = 88 8883 > 77 7773, aşadar
fracţia este subunitară; b) Trebuie să avem 3ab7  37ab , deci 3 000 + 10ab + 7 < 3 000 + 700 +
+ ab . Scădem 30ab , apoi 7 şi obţinem că 9  ab < 693, adică ab < 77. Această condiţie este şi
suficientă pentru ca fracţia dată să fie supraunitară.
Capitolul X. ELEMENTE DE GEOMETRIE

1. Punctul şi dreapta
1. a) C  d; b) D  d; c) D  CA; d) A  BC; e) E  AB.

2. AB CE BC CD BE 3. a) A; b) F; c) A; d) F; e) A; f) F; g) F; h) A;
a =     i) A; j) F; k) A.
b  =   
c     =
d   =  
e    = 
C
B C d d A B C d
4. 1) 2) 3)
A B A
239
A

D
a 
5. B a  BC = D, a  AC = D, b  BC = E, b  AB = E,
b  b  AC = D.
E C
e f a b
6. D d 7. 8. A D 4 drepte.
E
A B M O N C
C B
a F
A B b
n(n  1)
9. 6 drepte. 10. 10, drepte.
O C 2 d b f
b c d
A a
11. a) b) a c)
a A B C e
A B C D D B
C c
c
b d e
12. a) A B C D E b) c) D
a
C
A B C D
E
E A B
2. Segmente. Semidrepte. Lungimea unui segment

1. 1) M  AB; 2) M  BE; 3) A  AB; 4) M  EA; 5) E  AE; 6) A  MB; 7) C  AE;
8) B  ME. 2. a) A; b) F; c) A; d) F; e) F; f) A; g) F; h) A; i) A; j) A; k) A; l) F; m) A; n) A; o) A.
3. 1) Avem situaţiile: a) P exterior dreptei AB; atunci M  [NP] (fig. 1); b) P exterior [BA, dar MN 
 AB = P. În acest caz, M  [PN] (fig. 2); c) P exterior semidreptei [BA, P  AB, dar MN  AB 
 P (fig. 3). În acest caz, M  [NP]; 2) A; 3) F; 4) F; 5) În cazul fig. 1 şi fig. 3 F; în cazul fig. 2 A.
A A A
P N
N N
B M C B M C Q B M C
Fig. 1 P Fig. 2 Fig. 3
P
4. a) A B C D E
D A B C D
b)
F A B C D E F
c)
5. AC = AB + BC = 8 cm. 6. AC = AB – BC = 2,4 cm. 7. Sunt posibile cazurile: 1) N  MP 
 MP = MN + NP = 9,1 cm şi 2) P  MN  MP = MN – NP = 3,5 cm. 8. Fie x = AB = CD.
240 Rezultă că x + 5 + x = 12  x = 3,5 cm. 9. AB = OA – OB = 3,9 cm. 10. AB = OA – OB = 3,5 cm,
OC = AC – OA = 3,5 cm, BC = OB + OC = 6,5 cm. 11. A1 A10  1 + 2 + … + 9 = 45 cm, A1 A6 
= 1 + 2 + … + 5 = 15 cm, A6 A10  A1 A6  30 cm, A2 A8  A1 A8  A1 A2  28  1  27 cm,
(n  1)n
A4 A7  A1 A7  A1 A4  21  6  15 cm. 12. a) 
A1 An  A1 A2  A2 A3  ...  An 1 An 
2
 (n – 1)  n = 210  n = 15; b) A5 An  A1 An  A1 A5  A1 An  10  A1 An  35  10  45 
 (n – 1)  n = 90  n = 10; c) A6 An6  A1 An6  A1 A6  A1 An6  15  A1 An6  40  15  55 
 (n  7)(n  6)  110  n – 6 = 11  n = 17.
3. Unghiul şi triunghiul
C B
1. O COB, BOD, COD, DOA, BOA, AOC.
A D
a b
2. a) CAE, EAB, CAB; ABE, EBD; AEG, GEF, FEB, AEB; AEF, BEG, ABD;
b) CAB, ABE, EBD. 3. 1) AOD, AOE, AOB, AOC, DOE, DOB, DOC, EOB, EOC,
COB; 2) a) F; b) A; c) F; d) F; e) A. 4. 15.
5. Există două poziţii pentru punctul N:
A A
a) b) N
M M
N P
B C B C
A A
6. a) Sunt două situaţii pentru punctul P: i) M P ii)
b) avem în total 15 situaţii distincte.
Ilustrăm două cazuri:
B N C B C
A
i) ii) A 7. 17. 8. 20.
P
N B C M
P N
M B C
A A N
A
9. a) b) 10. AB = AC = 6 cm;
MA = MB = AB = AC = CN =
= NA = 6 cm. C
B C B C M
AB = AC AB = BC = AC B
11. 12. 29.
4. Patrulaterul. Cercul
1. a) M  NB; b) P  NB; c) M  AP; d) N  PB; e) M  CD; f) P  Int(ABCD); g) A 
 Ext(PNDM); h) M  Int(ANB); i) P  Int(ABD).
241
2. a) D H C b) ABCD, AFHD, FHCB, DGBE, EMND, MNGB – paralelograme;
N EDCB, GBAD, DNFA, MHCB – trapeze.
E M G
A F B
D
E
A
D F O
3. 4. triunghiuri: OAD, ODC, OBC, OAB,
A C ADC, DCB, CBA, BAD.
C
B B
5. a) pătrate: ANCD, EHFK; b) paralelograme: JBGH; c) trapeze: DFGB, DFHE, HEGF, FKJH, FKBG.
6. 7. 12 piese. 8. Dreptunghiul se poate descompune în două pătrate de latură
8 cm, apoi unul dintre ele se poate descompune în patru pătrate de latură
4 cm, obţinându-se cinci pătrate. Descompunem, pe rând, fiecare dintre pătra-
tele obţinute în câte patru pătrate, până când se ajunge la pătrate de latură 1.
Constatăm că la fiecare descompunere numărul pătratelor creşte cu 3 şi numă-
rul maxim al pătratelor de latură 1 este 16  8 = 128. Se obţine astfel şirul de
descompuneri cerut.
D C D C
10. a) b) D C c)
O O M N
A B A B O
A B
5. Simetria. Translaţia
1. a) o axă de simetrie pentru triunghiul isoscel; b) două axe de simetrie pentru romb;
c) două axe de simetrie pentru dreptunghi; d) 6 axe de simetrie pentru hexagonul regulat.
2. a) A; b) A; c) F; d) A; e) A. 3. 88, 33.
4. a) b) c)
5.
a) b) c) d)
242
8.
7.
6.
9.
c)
a)
a
d)
b)
b
243
6. Cubul şi paralelipipedul dreptunghic
1. b) 28. 2. 2, 3, 5. 3. a) 6; b) 4; c) 5. 4. 50. 5. 16. 6. 120 cm. 7. 76; de pe primul şi ultimul strat
orizontal se scot câte 5 cubuleţe. De pe al doilea şi al patrulea strat orizontal se scot 9 cubuleţe. De
pe stratul orizontal din mijloc se scot 21 de cubuleţe.
TESTUL 1
1. 6 pătrate; 12 triunghiuri. 2. 6 axe de simetrie. 3. 21 de cuburi. 4. BC = 2 cm, AD = 5,5 cm, AC =
= 4,5 cm. 5. a) c  d; b) e  b; c) ABC, CBD, ABF; d) a, e, c. 6. a) B  AC; b) E  BC; c) F 
 BD; d) A  c; e) B  ED; f) C  b; g) D  BF; h) C  BA; i) B  FD; j) D  AE. 7. PM =
= 7 cm, QN = 9 cm, PN = 11 cm.
8. d D
9. a)    
B A C
d
b)   
B C A
d D
c)    
B A C
d D
d)    
B A C
TESTUL 2
1. a) a  d = {C}; a  c = {B}, b  d = {E}, b  c = {D}, c  d = {A}. 2. ABD, CBD, ABC,
ADC, AOB, BOC, COD, AOD. 3. 3 axe de simetrie. 4. AC = AB – BC = 1,5 cm. 5. 36 cm.
6. a) A; b) F; c) A; d) A; e) F; f) F; g) A; h) F. 7. 4 drepte distincte.
8. NA = MN – MA = 2,5 cm, MB = MN – BN = 4 cm, C
AB = AM – MB = 2,5 cm.
9. a) Dacă B  AC, atunci AC = 20 cm; dacă C  AB, atunci D A B
AC = 4 cm; b) Pentru situaţia B  AC considerăm M  AB,
astfel încât AM = MB = 6 cm şi N  BC, astfel încât BN = NC = 4 cm  MN = MB + BN = 10 cm.
Pentru situaţia C  AB considerăm M  AB, astfel încât AM = MB = 6 cm şi N  BC, astfel
încât BN = NC = 4 cm  MN = MB – BN = 2 cm.
1. a) E b) (i) Da, dacă exact 5 puncte sunt coliniare; (ii) Nu. 2. 24 de triunghiuri.
3. a) 18 pătrate; b)
A B C D
4. a) 15 drepte (1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15);
b) 2 013 021 drepte (1 + 2 + 3 + … + 2 006 =
= 2 013 021).
5. Pe diagonala BD sunt 3 pătrate şi fiecare poate fi colorat în 3 moduri, A D
deci vom avea 33 posibilităţi de colorare a diagonalei BD. Sub diagonală
sunt 3 pătrate şi fiecare poate fi colorat în 3 moduri, deci mai avem încă
33 posibilităţi. Aplicând regula produsului, vom avea 33  33 = 36 = 729 posi-
bilităţi. B C
6. Dacă eliminăm cele 36 de beţe orizontale, nu mai rămâne complet reprezentat niciun triunghi
mic. Vom arăta că acest lucru nu este posibil dacă eliminăm mai puţine beţe. Gândim triunghiul ca
244
fiind colorat ca o tablă de şah, alternativ în alb şi negru, fiecare linie începând cu câte un triunghi
mic alb. Eliminarea unui beţişor duce la desfiinţarea cel mult unui triunghi mic alb. Cum există
36 de triunghiuri mici albe, înseamnă că trebuie să eliminăm cel puţin 36 de beţişoare.
54  5 55  56
7. Cum  1 500  , iar 55 = 1 064 + 3, rezultă că ultimul pătrăţel va fi colorat cu al-
2 2
bastru; b) Cu roşu au fost colorate 1 + 5 + 9 + … + 53 = 376 de pătrăţele; cu galben 2 + 6 + 10 + … +
 54  55 
+ 54 = 392 de pătrăţele; cu albastru au fost colorate 3 + 7 + 11 + … + 51 + 1 500   = 366
 2 
de pătrăţele, iar cu verde 4 + 8 + 12 + … + 52 = 420 de pătrăţele. Deci, cu verde au fost colorate
cele mai multe pătrăţele şi cu albastru cele mai puţine. 8. a) 328; b) 46. 9. Oricărui poligon cu toate
vârfurile albe îi corespunde un poligon cu un vârf roşu, prin adăugarea vârfului roşu. Invers, oricărui
poligon cu un vârf roşu care are cel puţin 4 laturi îi corespunde un poligon cu toate vârfurile albe
(prin ştergerea vârfului roşu). Rezultă că avem mai multe poligoane cu unul dintre vârfuri roşii,
diferenţa fiind dată de numărul triunghiurilor cu un vârf roşu. Această diferenţă este egală cu
20  21
numărul de segmente cu extremităţile albe, care este  210. 10. 43. 11. 8 pe trei feţe, 24 pe
2
două feţe, 24 pe câte o faţă şi 8 pe niciuna dintre feţe.
Capitolul XI. UNITĂŢI DE MĂSURĂ

1. Unităţi de măsură pentru lungime; transformări
1. a) cm sau mm; b) m; c) km. 2. a) 0,5 m; b) 3 m; c) 1 km (exemplu). 3. 825 cm; 156,23 cm;
283 000 cm; 4 000 cm; 43,25 cm. 4. 7 500 m; 832 m; 0,0972 m; 0,4 m; 1,25 m. 5. a) 42,3 cm;
b) 562 mm; c) 80,3 cm; d) 50 dam; e) 0,868 dam; f) 700 cm. 6. a) 850 cm; b) 92 dam; c) 6 300 m;
d) 6 dm; e) 8 200 mm; f) 6350 mm. 7. a) 8 324 m; b) 15 400 dm; c) 17,7 m; d) 0,983 m;
e) 11 910 mm; f) 3,21 dam. 8. a) 202 dam; b) 62 340 mm; c) 568 m; d) 962 dam; e) 12 612 cm;
f) 22,6 hm. 9. a) 108 km; b) În prima zi a parcurs 36 km, iar a doua zi 24 km. 10. La fiecare
2 secunde, pisica se apropie cu 2 m de şoarece. Sunt 12 m între ei, deci are nevoie de 12 secunde.
11. Pentru o parcare sunt necesari 50 + 20  2 = 90 m de bordură. Pentru toate parcările sunt necesari
35  90 = 3 150 m de bordură. 12. 50 km = 50 000 m. Pe o parte sunt 50 000 : 10 + 1 = 5 001 plopi.
50 1
În total sunt 5 001  2 = 10 002 plopi; 50% =  . Jumătate vor fi înlocuiţi. Mai rămân 5 001
100 2
x 2x
plopi. 13. 0,1 mm. 14. Fie x distanţa totală. În prima zi a alergat hm. Au rămas hm. În cea
3 3
3x x 3x
de-a doua zi a alergat hm. Astfel,   9  x , de unde x = 135 hm. 15. A doua zi, Maria a
5 3 5
parcurs 25 : 2 = 12,5 km. A treia zi Maria a parcurs (25 + 12,5) : 2 = 18,75 km. A patra zi a parcurs
73 – (25 + 12,5 + 18,75) = 16,75 km. 16. Prima jumătate are 50 m = 50 000 cm. Numărul de beţe
este 5 000 : 20 + 1 = 251. Pe a doua jumătate sunt 5 000 : 10 = 500 beţe. În total avem 751 beţe.
17. După prima minciună, 2  2 cm = 4 cm. După a doua minciună, 4 cm  2 = 8 cm. După a treia
minciună, 8 cm  2 = 16 cm. După a patra minciună, 16 cm  2 = 32 cm. După a cincea minciună,
32 cm  2 = 64 cm. După a şasea minciună, 64 cm  2 = 128 cm > 100 cm = 1 m. 18. 600 m = 6 hm.
Cât timp Shaggy aleargă 600 m = 6 hm, Bernard aleargă 12 hm 12 dam 12 m = 1 200 m + 120 m +
+ 12 m = 1 332 m. El recuperează doar 1 332 m – 600 m = 732 m, deci cursa este câştigată de
Shaggy. 19. 7 trepte.
2. Unităţi de măsură pentru arie; transformări
1. a) cm2; b) km2; c) m2; d) m2. 2. a) 4,5 m2; b) 30 m2; c) 450 cm2 (exemplu). 3. a) 71 300 cm2;
b) 902,5 cm2; c) 2 800 000 cm2; d) 0,043 cm2; e) 10 000 000 cm2. 4. a) 70 000 m2; b) 28 300 m2;
c) 41,25 m2; d) 0,5 m2; e) 8 m2. 5. a) 5 430 cm2; b) 4 dm2; c) 732 hm2; d) 56 430 cm2; e) 0,4 dm2;
245
f) 200 mm2. 6. a) 80 200 cm2; b) 902 dam2; c) 400 cm2; d) 260 dam2; e) 14 m2; f) 504 hm2.
7. a) 565 dam2; b) 273,5 hm2; c) 972 mm2; d) 205 dm2; e) 574,32 m2; f) 241,88 cm2. 8. a) 5050,27 dam2;
b) 402,3 hm2; c) 308 cm2; d) 46 m2; e) 18 dm2; f) 2 400 mm2. 9. A doua. 10. Sunt necesare 32 de
piese de domino deoarece tabla are 64 de pătrăţele. 11. Lipsesc 9 dale. Ele costă 27  9 = 243 lei.
12. 2 etaje  800 m2 = 1 600 m2. 13. Notăm cu r suprafaţa terenului cultivat cu roşii şi cu a suprafaţa
r  3a
terenului cultivat cu ardei. Avem  , de unde obţinem a = 1 m2; r = 3 m2. 14. 2 ha = 20 000 m2;
r  a  2
a) Suprafaţa grajdului este 250 m2; b) Suprafaţa livezii este 18 000 m2; c) O anexă are suprafaţa de
(2000 – 500 – 250) : 2 = 625 m2. 15. a) Suprafaţa terenului este 3 600 m2; b) Locul de joacă este de
1200 m2. 16. Suprafaţa livezii este de 10 dam2  6 = 60 dam2 = 60 000 m2; 6 000 : 2 = 3 000 pomi.
Zarzării sunt 10 dam2 : 2 : 2 = 250, iar perii 2 500 : 2 m2 = 1 250. 17. Colţurile alăturate au culori
diferite negru/alb. O piesă de domino va acoperi întotdeauna un pătrat alb şi unul negru. Cum au
rămas 31 de pătrate albe şi 31 negre, răspunsul este da.
3. Unităţi de măsură pentru volum şi capacitate; transformări
1. a) cm3; b) mm3; c) m3; d) m3; e) . 2. a) mm3; b) m3; c) ; d) m3; e) cm3. 3. a) 0,074 dm3;
b) 0,008 dm3; c) 200 dm3; d) 1 000 000 dm3; e) 50 000 dm3. 4. a) 4 000 m3; b) 4 000 m3; c) 8 300 m3;
d) 0,7 m3; e) 0,08008 m3. 5. a) 80,08 cm3; b) 2 cm3; c) 8 000 hm3; d) 980 dm3; e) 23 m3;
f) 8 080,8 dam3. 6. a) 9 002 dm3; b) 5 200 000 m3; c) 4,2 hm3; d) 2,4 dm3; e) 1,4 m3; f) 4 300 mm3.
7. a) 10 000 mm3; b) 1,03 dam3; c) 28,232 m3; d) 0,02604 dm3; e) 20,063 hm3; f) 5 642,01163 dam3.
8. a) 9 725 dam3; b) 3 673 dm3; c) 472,8 hm3; d) 7 358,943 dm3; 9. a) 25 ; b) 280 ; c) 0,8 ;
d) 9 600 ; e) 0,03 ; f) 12 . 10. a) 4 200 ml; b) 6 200 dl; c) 90 dal; d) 1 820 cl; e) 720 l; f) 113 hl.
11. a) 6 ; b) 3,8 dal; c) 52 dal; d) 1 240 ml; e) 620 dl; f) 130 cl. 12. a) 54 ; b) 9 000 ; c) 1,2 ;
d) 300 ; e) 2 000 ; f) 0,004 . 13. a) 2 dm3; b) 40 dm3; c) 60 dm3; d) 138 dm3; e) 2 dm3; f) 1,87 dm3.
14. 22 etaje  1 250 m3 = 27,5 dam3. 15. Fie x numărul paharelor şi v cantitatea de citronadă. Avem:
v = 0,15  0,10; v = 0,20  (x – 1), de unde x = 6 şi v = 1 dm3 = 1 . 16. 12. 17. 31 de cărămizi.
18. 315 vagoane.
4. Unităţi de măsură pentru masă şi timp; transformări
1. a) g; b) kg; c) min; d) luna. 2. a) 500 g; b) 2 min; c) 3 min (exemple). 3. a) 52 g; b) 7 300 kg;
c) 100 000 g; d) 106 g; e) 50 g; f) 2 400 g. 4. a) 2 900 kg; b) 600 kg; c) 400 kg; d) 30 kg; e) 1,13 kg;
f) 0,004 kg. 5. a) 620 dag; b) 120,83 g; c) 9 800 g; d) 720 kg; e) 932 dag; f) 896  103 cg. 6. a) 5,63 kg <
< 5 642 g < 2 400 kg; b) 0,02 t < 21 kg < 0,212 q. 7. a) 150 min; b) 255 min; c) 3,25 min;
1
d) 60 min; e) 243,75 min; f) 35,2 min. 8. a) 40 ore 50 min; b) 2 ore 20 min; c) 1 oră 26 min;
2
d) 26 ore; e) 24 ore; f) 15,5 min. 9. a) 2 h 30 min; b) 7 ore; c) 1 oră 40 min; d) 32 min 30 s; e) 7 ore
20 min; f) 52 min. 10. 10 drumuri; 2 t. 11. Fie x cantitatea de marfă din primul depozit; y cantitatea
de marfă din al doilea depozit. Avem x = 3y; x – 56 t = y + 48 t, de unde 3y = y + 104 t. Obţinem y =

= 52 t, iar x = 156 t. 12. Avem a + m = 75 kg; a + A = 77 kg ; m + A = 82 kg. După adunare, a =
= 35 kg, m = 40 kg, A = 42 kg. 13. Se pune pe unul dintre talere greutatea de 1 kg şi se distribuie
cele 5 kg nisip astfel încât balanţa să fie în echilibru. Talerul care nu are greutatea marcată va avea
pe el cele 3 kg nisip. 14. Dacă trei robinete umplu piscina în 15 ore, atunci un robinet îl va umple în
45 ore. 5 robinete vor umple piscina în 45 : 5 = 9 ore. 15. 100 : 24 = 4 (rest 4). Sâmbătă la 1600.
16. 12 copii. 17. În 2020 este verificată proprietatea. Peste 9 ani. 18. Anul naşterii lui Mihai poate fi
200a sau 19ab . Cazul I. Anul naşterii lui Mihai este 200a . Din relaţia a  2010  200a  4,
obţinem a = 3, de unde rezultă că Lisa s-a născut în 2007 şi în 2020 va avea 13 ani. Cazul II. Anul
naşterii lui Mihai este 19ab . Din relaţia ab  2010  19ab  4 , avem ab  53 , de unde rezultă că
Lisa s-a născut în 1957 şi în 2020 va avea 63 ani.
246
5. Unităţi monetare; transformări
1. Dacă 8 kg de portocale costă 42 lei, atunci 1 kg de portocale costă 42 : 8 = 5,25 lei. Pentru 11 kg
de portocale, Rareş plăteşte 11  5,25 = 57,75 lei. 2. Ioana are 90 lei, Andrei are 45 lei. 3. Fie S suma
iniţială. Avem relaţia: S : 3 + 15 + S : 4 = S. O înmulţim cu 12 şi obţinem: 4S + 180 + 3S = 12S. De
unde 5S = 180, deci S = 36 lei. 4. Fie s – preţul stiloului şi c – preţul cărţii. Avem: 3s + 4c = 120   3 şi
7s + 3c = 185  4  9s + 12c = 360 şi 28s + 12c = 740  9s = 380, de unde 1 s = 20 lei şi 1 c =
= 15 lei. 5. 2 bancnote de 500 lei şi 7 bancnote de 200 lei. 6. Fie x numărul de zile. Avem relaţiile:
35 + ax = 2(8 + ax), de unde 35 + ax = 16 + 2ax şi ax = 19; a, x   implică: avem două posibilităţi:
a = 19 lei, x = 1 zi sau a = 1 leu, x = 19 zile. 7. 213 lei. 8. 22 500 lei. 9. Într-o zi Raul câştigă 16 lei.
Într-o lună câştigă 448 lei. Lui Raul îi sunt necesare 50 de zile lucrătoare pentru a strânge toată
suma. 10. Mark a făcut în plus 2 curse cu autobuzul şi 2 cu tramvaiul. El a plătit pentru ele 2  2 lei +
+ 2  1,5 lei = 7 lei. 11. 25 lei + 300 lei + 72 lei + 100 lei = 722 lei. 12. Avem 300 – 100 = 200 lei, de
unde ghiozdanul a costat 200 : 2 = 100 lei. Au mai rămas 300 – (100 + 100) = 100 lei. Rechizitele
au costat 100 : 2 = 55 lei. Pentru pantofi i-au rămas 500 lei. 13. Jocul – 10 lei; mingea – 30 lei;
biletul – 10 lei.
TESTUL 1
1. B. 2. A. 3. C. 4. D. 5. B. 6. C. 7. 100 s. 8. S-au îndepărtat 10 pătrate. 25 de pătrate mici au aria de
25 dm2  10 pătrate mici au aria 10 dm2  rămân 15 dm2 pentru fiecare figură decupată. 1 m2 de
poliester cântăreşte 1 000 g  25 dm2 = 0,25 m2 cântăresc 1 000 : 4 = 250 g. Rezultă că 1 dm2
cântăreşte 10 g. Deci piesa va cântări 150 g. 9. 5 min.
TESTUL 2
1. C. 2. A. 3. D. 4. B. 5. D. 6. C. 7. 5 bancnote de 10 lei, 5 bancnote de 5 lei şi 3 bancnote de 100 lei.
8. 35 m. 9. Ioana 75 kg, Mălina 50 kg, Ana 40 kg.
135 46
1. Cei doi cai se întâlnesc după 15 zile. Calul de curse a parcurs 4534 Li, iar cel nărăvaş
191 191
145 31
1465 Li. 2. 5 zile. 3. a) În total, sunt 5  1 + 11  0,5 + 8  0 = 10,5 litri de sirop; b) Fiecare
191 3
nepot primeşte 10,5 : 3 = 3,5 litri de sirop şi 24 : 3 = 8 sticle; c) Primul nepot poate primi 3  1 +
+ 1  0,5 + 4  0, al doilea 2  1 + 3  0,5 + 3  0, iar al treilea 0  1 + 7  0,5 + 1  0. Altă variantă:
primul nepot primeşte 2  1 + 3  0,5 + 3  0, al doilea 1  1 + 5  0,5 + 2  0, iar al treilea 2  1 +
+ 3  0,5 + 3  0. 4. Dacă x, y, z   reprezintă numărul de vase de câte 12 , 16 , respectiv 25 ,
atunci x + y + z = 45, 12x + 16y + 25z = 697, x + 4 = 3y, de unde x = 26, y = 10, z = 9. 5. a) 4  4  4 =
= 64 de cuburi; b) 8 + 4 + 4 + 8 = 24 de cuburi; c) 4  2 = 8 cuburi; d) 4  2 = 8 cuburi; e) 4  6 =
= 24 de cuburi. 6. Paşii de urmat sunt prezentaţi în tabel:
Etapă
Capacitate
I II III IV V VI VII VIII IX X
10 l 10 10 – 7 = 3 3 3+3=6 6 6+3=9 9 9–7=2 2 2+3=5

7l 0 0+7=7 7–3=4 4 4–3=1 1 1–1=0 0+7=7 7–2=5 5
3l 0 0 0+3=3 3–3=0 0+3=3 3–3=0 0+1=1 1 1+2=3 3–3=0
7. Dacă [78; 52] = 22  3  13 = 156, paşii lor coincid la fiecare 156 cm. Sunt 100 de segmente.
Lungimea măsurată este 156  100 = 15 600 cm = 156 m. 8. Dacă luna naşterii lui Alex începe în
zilele de luni, marţi, miercuri sau joi şi ultima zi ar fi pe 31, aceasta ar fi miercuri, joi, vineri sau
sâmbătă, iar luna ar avea 2 duminici impare. Dacă luna începe vineri, cum 2004 este an bisect,
atunci vor fi 3 zile de vineri cu date impare. Dacă luna începe sâmbătă, ar fi doar două duminici cu
datele impare. Aşadar, luna naşterii lui Alex începe duminică. Vor fi duminici cu datele impare
zilele de 1, 15, 29 şi două vineri cu date impare în zilele de 13 şi 27. Dacă 15 este data unei zile de
luni, atunci 15 – 14 = 1 este data tot a unei zile de luni. Atunci luna lui Alex are 29 de zile, deci este
februarie. La aniversarea lui Bogdan vom merge în martie. 9. Fie t timpul de parcurgere a drumului
247
casă – şcoală, iar x numărul de minute cu care ceasul este dat înainte. Atunci 13 : 30 + t = 13 : 55 – x
şi 7 : 55 + t – x = 7 : 50, de unde x = 15 minute. 10. În 24 de ore diferenţa dintre orele indicate de cele
două ceasornice este 8 + 4 = 12 min. Indicaţiile acelor ceasornicelor vor coincide prima dată după
24  60 : 12 = 120, aşadar după 120k zile şi nopţi, k  , primul ceasornic o ia înainte cu 8  120k
minute = 16k ore. Ca să arate ora 12, trebuie să se dividă cu 24  n = 3. Răspuns: după 360 zile şi
nopţi. 11. Împărţim cele 121 de monede în trei grupe de 40 de monede şi o monedă o separăm.
Efectuăm o primă cântărire cu o balanţă, separând pe fiecare taler câte o grupă dintre cele trei de
câte 40 de monede. Dacă balanţa se echilibrează, atunci moneda se află în a treia grupă sau este
chiar moneda separată. Se face o a doua cântărire, înlocuind o grupă de pe taler cu grupa neutilizată.
Dacă balanţa se echilibrează, atunci moneda falsă este cea izolată. Se ia o monedă dintre cele 120 şi
se cântăreşte cu moneda falsă. În funcţie de cum se dezechilibrează balanţa se poate spune dacă
moneda falsă este mai grea sau mai uşoară decât una veritabilă. Se analizează în continuare şi
celelalte cazuri. 12. 18 = 21  32, suma exponenţilor 1 + 2 = 3 este număr impar. După 1 minut un
exponent se modifică (în plus sau în minus) cu o unitate, deci suma exponenţilor noului număr va fi
pară. După 2 minute noua sumă a exponenţilor va fi impară (adunăm sau scădem o unitate); 60 de
minute înseamnă număr par de minute, deci suma exponenţilor numărului de pe tablă ar trebui să fie
impară; 96 = 25  31 şi suma exponenţilor este 5 + 1 = 6, număr par, contradicţie. 13. Folosim metoda
falsei ipoteze. Presupunem că toate monedele ar fi de 10 bani; am avea atunci 50  10 bani = 5 lei.
Diferenţa de 13 – 5 = 8 lei se împarte la 50 – 10 = 40 bani şi rezultatul arată câte monede de 50 bani
are Răzvan: (13 – 5) : 0,4 = 20 monede de 50 bani. Apoi, există 30 monede de 10 bani.
Capitolul XII. DETERMINAREA PERIMETRELOR,

A ARIILOR ŞI A VOLUMELOR
1. Perimetre
1. Grădina are acelaşi perimetru cu al unui dreptunghi cu dimensiunile de 35 m  25 m, deci 120 m.
2. L + l = 86 cm, l : 2 + 5 = L : 2 – 2  L = 50 cm, l = 36 cm. 3. Adunând perimetrul celor două
grădini, se obţine perimetrul grădinii iniţiale şi de două ori lungimea gardului. Ca urmare, lungimea
gardului este egală cu (320 + 480 – 650) : 2 = 75 m. 4. L = l + 60 m, L = 2(l – 42)  L = 204 m, l =
= 144 m; P = 696 m. 5. 24 cm, 26 cm, 28 cm. 6. Prin mărirea laturii pătratului cu 45 cm, perimetrul
15
său se măreşte cu 180 cm. Obţinem că  4l  180  l  300 cm. 7. PADE = AD + DE + AE =
100
= 60 + DE + AE = 124 cm  DE + AE = 64 cm, (1). PCEB = BC + CE + BE = 60 + CE + BE =
= 176 cm  CE + BE = 116 cm, (2). Adunând relaţiile (1) şi (2), obţinem că DE + AE + CE + BE =
= 180 cm  DC + AE + EB = 180 cm  AB + AE + EB = 180 cm, deci PAEB = 180 cm.
8. Perimetrul figurii este 30x = 135 cm  x = 4,5 cm. 9. Notăm cu a latura pătratului, cu L lungimea
dreptunghiului, cu l lăţimea dreptunghiului şi avem: 4a  2( L  l ), L  a  15 , l = a : 4  a =
= 20 cm, L = 35 cm, l = 5 cm. 10. L = 21 cm, l = 16 cm.
2. Arii
3
L  L = 105 cm, l =
1. a) 8; b) 8; c) 12; d) 8. 2. 160 m. 3. În cazul pătratului. 4. L + l = 150, l 
7
2 2
= 45 cm. Aria dreptunghiului este 47,25 dm . 5. 30 cm . 6. Notăm cu a latura pătratului.
Dreptunghiul obţinut se poate descompune în pătratul iniţial şi trei dreptunghiuri cu dimensiunile
3 cm şi a cm, 8 cm şi a cm, respectiv 3 cm şi 8 cm. Ca urmare, 3a + 8a + 24 = 189  a = 15 cm.
7. 10 cm2. 8. a) Aria pătratului cu latura de 60 cm este egală cu 3 600 cm2. Aria unei plăci este de
600 cm2. Se pot folosi 60 de plăci dreptunghiulare pentru construirea pătratului cu latura de 60 cm
(indicaţi o modalitate de dispunere a plăcilor!). Aria pătratului cu latura de 50 cm este egală cu
2 500 cm2. Cum 600 nu divide pe 2 500, pătratul cu latura de 50 cm nu poate fi construit; b) Cel mai
mic număr natural n cu proprietatea că n  60 este pătrat perfect este 15. Acesta este numărul minim
248 de plăci necesare, având în vedere că există o dispunere a celor 15 plăci pentru a putea forma un
pătrat, dispunere pe care vă invităm să o găsiţi. 9. x = 48 cm2. 10. 24 cm2. 15 m
11. Completăm planul grădinii la un dreptunghi care va avea dimen- 5m
siunile 35 m şi 30 m. Perimetrul grădinii este egal cu perimetrul acestui 5m
dreptunghi, deci este 130 m. Suprafaţa grădinii se poate obţine prin 15 m
diferenţa dintre suprafaţa dreptunghiului obţinut şi suma ariilor celor trei 30 m
10 m
dreptunghiuri cu care a fost completată suprafaţa grădinii. Se obţine
suprafaţa grădinii egală cu 825 m2. 12. Aria suprafeţei ce trebuie placată
este de 6,75 m2 = 67 500 cm2. Aria unei plăci de faianţă este de 500 cm2; 20 m
67 5000 : 500 = 135 plăci. 13. a) Suma ariilor aleilor este egală cu 2L + 2l – 2  2 = 496 m2; b) Aria
unei dale este 400 cm2. Numărul dalelor este egal cu 496  104 : 400 = 1 240. 14. Suma ariilor aleilor
şi a bazinului este egală cu 2(L – 15) + 2(l – 15) + 152 = 485 m2. Aria suprafeţei cultivate este 55,15
ari. 15. Aria corpului obţinut va fi aceeaşi cu aria totală a cubului iniţial. Prin urmare, va fi necesară
o cantitate de 1,5  6  144 = 1 296 g de vopsea. (Constatăm că dimensiunile paralelipipedului nu au
contat în rezolvarea problemei). 16. a) Suprafaţa cubului este de 38 400 cm2 = 3,84 m2, pentru
vopsirea căreia este necesară o cantitate de 0,24  de vopsea; b) Prin descompunere, mai apar
nevopsite 288 de feţe pătrate cu latura de 20 cm, cu suprafaţa totală de 115 200 cm2 = 11,52 m2,
pentru vopsirea căreia este necesară o cantitate de 0,72  de vopsea. Ca urmare, se folosesc 0,96  de
vopsea, deci cantitatea de vopsea este suficientă.
3. Volume
1. Cea de-a treia dimensiune a paralelipipedului este egală cu 6 cm, deci volumul paralelipipedului
este egal cu 576 cm3. 2. Fie a muchia cubului  6  a2 > a2  a  {1, 2, 3, 4, 5}. 3. Dimensiunile
paralelipipedului sunt 7 cm, 9 cm, 11 cm. Volumul paralelipipedului este egal cu 693 cm3. 4. a) 64
de cutii; b) 20 cm  40 cm  10 cm; c) 8 dm3. 5. În piscină va cădea un volum de apă egal cu V =
= L  l  15 litri = 0,015  l  L m3. Notăm cu h înălţimea cu care urcă nivelul apei. Obţinem că V =
= L  l  h m3. Prin comparaţie, rezultă că h = 0,015 m = 1,5 cm. Nu este necesară cunoaşterea
dimensiunilor piscinei. 6. a) Apa şi cuburile ocupă în vas forma unui paralelipiped dreptunghic cu
dimensiunile 40 cm  20 cm  h cm, unde h este înălţimea cu care urcă nivelul apei, deci 800  h =
= (15 000 + 8  125) cm3  h = 20 cm, deci distanţa cerută este de 5 cm; b) Scoţând 4 cuburi, apa şi cubu-
rile rămase în vas ocupă forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 40 cm  30 cm  h' cm,
unde h' este înălţimea cu care urcă nivelul apei. 800  h' = 15 500 cm3  h' = 19,375 cm, deci
nivelul apei coboară cu 0,625 cm. 7. a) Apa şi bila ocupă în vas forma unui paralelipiped
dreptunghic cu dimensiunile 10 cm  10 cm  5,3 cm, deci un volum de 530 cm3, din care 500 cm3
reprezintă volumul apei. Deci volumul bilei este de 30 cm3; b) Notăm cu n numărul de bile
introduse în vas. Condiţia ca apa să nu se verse este ca 30  n  500. Deci numărul maxim de bile
este 16. 8. a) 904 cm2; b) 1 620 cm3; c) 12,312 kg. 9. a) Volumul interior al rezervorului este de
60  32  37,5 cm3 = 72 000 cm3, deci în rezervor încap 72  de motorină; b) Suprafaţa exterioară a
rezervorului are aria egală cu 61  33 + 2  (61  38 + 33  38) = 9 157 cm2, suprafaţa interioară a re-
zervorului şi marginile superioare ale acestuia au aria egală cu 2  (60  37,5 + 32  37,5) + 61  33 =
= 8 913 cm2. Aria suprafeţei vopsite este egală cu 18 070 cm2. Pentru vopsirea rezervorului s-au
folosit 27 105 g vopsea. 10. Cutia va avea forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile
25 cm, 25 cm şi 5 cm, deci va avea volumul egal cu 3 125 cm3.
TESTUL 1
1. 36. 2. 80. 3. 960. 4. 96. 5. 150 dale. 6. 4 800. 7. l = 3a, 2(l + L) = 16a  L = 5a, L  l = 540 cm2 
 15a2 = 540  a = 6 cm, 2(L + l) = 96 cm. 8. a) 48  de apă; b) Volumul ocupat de pietriş este de
8 000 cm3. Masa pietrişului este egală cu 0,5  8 000 g = 4 000 g = 4 kg. 9. a) Volumul soclului este
suma volumelor paralelipipedului dreptunghic (Vp) şi cubului (Vc) din care este format; Vp =
= 50  50  170 cm3 = 425 dm3, Vc = 303 cm3 = 27 dm3. Greutatea soclului este 2  (425 + 27) =
= 904 kg; b) Suprafaţa ce trebuie placată are aria egală cu 4,01 m2.
249
TESTUL 2
1. 1. 2. 66. 3. 120. 4. 343. 5. 72. 6. 6,48. 7. a 2  L  l , L = 4a, l = a – 15  4a(a – 15) = a2. Se
obţine: a = 20 cm, L = 80 cm şi l = 5 cm. 8. Suprafaţa unei felii are dimensiunile 5 cm  8 cm. Dacă
h este înălţimea prăjiturii, atunci (5  8  h)  1,5 = 180  h = 3 cm. 9. Cantitatea de vopsea albastră
necesară este 11  24  150 = 39 600 g = 39,600 kg, iar cantitatea de vopsea verde necesară este
(17  34 – 11  24)  150 = 47 100 g = 47,1 kg.
1. Pmare = 3  Pmic  4L = 3  4l  L = 3l. Însă 4L + 4l = 160 şi L + l = 40, de unde 4l = 40 şi l =
= 10 cm, L = 30 cm. 2. Fie x latura pătratului şi L, respectiv l, lungimea şi lăţimea dreptunghiului.
Atunci L = 400 cm şi l = 4 + L : 2 = 4 + 200 = 204 cm. Prin urmare, perimetrul dreptunghiului este
P = 2(L + l) = 1 208 cm. Folosind ipoteza, 4x = 4 + 1 208 : 2  4x = 608  x = 152 cm. 3. L  l =
= 30 şi L(l + 2) = 40, de unde L = 5, l = 6, prin urmare P = 22 cm. 4. 552 = 3 025, 662 = 4 356 şi
552 + 662 = 7 381. Atunci perimetrele pătratelor vor fi: P1 = 4  55 = 220; P2 = 4  66 = 264.
5. Cercetând toate cazurile posibile, constatăm că singura soluţie a ecuaţiei x2 + y2 = 549 în numere
naturale este x = 18, y = 15 (sau invers). Suma perimetrelor celor două pătrate este 4x + 4y = 132 cm.
6. a) Perimetrul dreptunghiului este 22 400 : 8 = 2 800 m; b) Cum L = 3l + 16, din 2L + 2l = 2 800
rezultă că l = 346 m, iar L = 1 054 m. Suprafaţa grădinii este L  l = 364 684 m2. 7. 16 000 de plăci.
8. În urma plierilor, lungimea şi lăţimea dreptunghiului iniţial sunt de 4, respectiv 3 ori mai mari
decât latura pătratului, aşadar L = 4  7 = 28 cm, l = 3  7 = 21 cm, P = 2(L + l) = 98 cm.
9. Presupunem că la prima coală avem n linii orizontale, iar la a l4 1 2 4 8
doua coală m linii verticale. Suma perimetrelor la prima coală
k1 + k2 8 4 2 1
este 2L + 2(n – 1)l, iar la a doua coală 2l + 2(m – 1)L. Condiţia
problemei impune 2L + 2(n – 1)l = 2l + 2(m – 1)L  (n – 2)l = (m – 2)L  (n – 2)  5 = (m – 2)  9
şi, cum (5, 9) = 1  9 | n – 2  n – 2 = 9k şi m – 2 = 5k, de unde n = 9k + 2, iar m = 5k + 2, k  *.
Pentru k = 1 obţinem: prima coală se împarte în 10 dreptunghiuri, iar a doua coală în 6 drept-
unghiuri. 10. a) Dreptunghiul are suprafaţa de 3  2 = 6 m2 = 60 000 cm2, pentru pavare sunt
necesare (6  104) : (25  102) = 24 dale pătratice, adică dalele din enunţ; b) După înlocuirea dalei
sparte, Cătălin are 5 dale roşii, 7 dale verzi, 6 galbene şi 6 albastre. În fiecare pătrat format din patru
dale trebuie să fie culori diferite, altfel, două de aceeaşi culoare s-ar atinge. Când se acoperă
succesiv 5 pătrate cu latura de câte 1 m, se folosesc 5 dale din fiecare culoare. Pentru al şaselea
pătrat cu latura de 1 m rămân două dale verzi, care se vor atinge, deci cerinţa nu poate fi respectată.
11. Fie a, b  * dimensiunile dreptunghiului, atunci ab = 2a + 2b. Fie (a; b) = d, deci a = dn şi b =
= dm, cu (m, n) = 1. Prin urmare 2n + 2m = dmn. Astfel, trebuie ca m | 2n şi, cum (m, n) = 1, rezultă
m | 2. i) Dacă m = 1, atunci 2n + 2 = dn, similar n | 2, şi, pentru n = 1, obţinem d = 4, a = 4, b = 4, iar
pentru n = 2 găsim d = 3, a = 3, b = 6. ii) Dacă m = 2, atunci 2n + 4 = 2dn, adică n + 2 = dn, prin
urmare n | 2; dacă n = 1, atunci d = 3, a = 3, b = 6 şi dacă n = 2, atunci d = 2, a = 4, b = 4. Astfel,
(a, b)  {(4; 4); (3; 6)}. 12. Fie L, l lungimile laturilor dreptunghiului şi l4 lungimea laturii pătra-
tului, L, l, l4  *. Atunci L = k1  l4, l = k2  l4, k1,k2  *  l4(k1 + k2) = 8 şi obţinem: a) l4 = 1 
 (k1, k2)  {(7, 1), (6, 2), (5, 3), (4, 4)} şi (L, l)  {(7, 1), (6, 2), (5, 3), (4, 4)}, iar A  {7, 12, 15,
16}; b) l4 = 2  (k1, k2)  {(3, 1), (2, 2)} şi (L, l)  {(6, 2), (4, 4)}, iar A  {12, 16}; c) l4 = 4 
 (k1, k2)  {(1,1) } şi (L, l)  {(4, 4)}, iar A = 16; d) l4 = 8 nu convine. 13. Fie a şi b dimensiunile
dreptunghiului. Atunci (a, b)  {(1, 2), (1, 4), …, (1, 20), (2, 2), (2, 3), …, (2, 10), (3, 2), (3, 4),
(3, 6), (4, 4), (4, 5)}. a) Suma perimetrelor este suma dublelor numerelor naturale, adică P = 2  225 =
= 450 cm; b) Suma ariilor este suma produselor a  b, adică A = 264 cm2. 14. Pentru o tablă
acoperită complet, cum numărul pătrăţelelor albe coincide cu numărul pătrăţelelor negre de pe tablă,
rezultă că numărul pătrăţelelor de pe plăcuţele care le acoperă pe cele albe va coincide cu numărul
pătrăţelelor de pe plăcuţele care le acoperă pe cele negre, aşadar numărul plăcuţelor cu trei pătrate
albe este egal cu numărul celor cu trei pătrate negre. Dacă m  n = 12  20, avem 12  20 = 240
250
pătrăţele, 240 : 4 = 60 plăcuţe, grupăm câte 15 blocuri pătrate cu câte 4 plăcuţe. Dacă m  n = 10  18,
avem 10  18 = 180 pătrăţele, 180 : 4 = 45 plăcuţe, număr impar, prin urmare nu se poate realiza o
acoperire completă. 15. Dacă a  * este lungimea laturii cubului respectiv, atunci a3 = k + (k + 1) +
2010  2011
+ … + (k + 2 010) = 2 011k + = 2 011k + 1 005  2 011 = 2 011  (k + 1 005), 2 011 este
2
număr prim, k minim  k + 1 005 = 2 0112 şi a3 = 2 0113 (cel mai mic), deci a = 2 011.
MODELE DE TEZE SEMESTRIALE

Modele de teză – semestrul I
TEZA 2
1. a) 101; b) 1. 2. a) 4; b) 81; c) x = 20. 3. a) 2; b) 606; c) 798. 4. 995. 5. a) 3 916; b) a = 56  512, b =
= 312  512. Cum 56 < 96, evident a < b; c) 251. 6. a) 98, 8, 32; b) n = 3; c) 2. 7. a) 29; b) ab047 +
+ 15ab = 13(770a + 77b + 119)13. 8. a) 120; b) 4 951. 9. 54.
TEZA 3
1. x = 10. 2. x = 4. 3. x  0, 1, 2, 3, 4. 4. 3. 5. De 10 ori. 6. x = 5. 7. 2. 8. 307. 9. 342 de pagini.
TEZA 4
1. 221. 2. 5 550. 3. 4. 4. 52. 5. 0, 14, 28, 42, 56, 70, 84, 98, 112, 126, 140, 154, 168. 6. a) 22;
b) 3 444. 7. abab = 9 191. 8. abcd = 1 056. 9. x = y = 1, xy + yx = 2.
TEZA 5
1. n = 7c + r, r < 7  r  0, 1, …, 6; 2c = r  par  r  0, 2, 4, 6. Dacă n = 7c + 2c; n = 9c;
r = 0  c = 0  n = 0  *; r = 2  c = 1  n = 9; r = 4  c = 2  n = 18; r = 6  c = 3  n =
= 27. 2. U(a) = 5, a impar  10  A. 3. U(n) = U(22 + 3) = 7 nu este pătrat perfect. 4. ab  ba =
= 11(a + b) = p.p.  a + b = 11k2; k = 1  a + b = 11  29, 38, 47, 56, 65, 74, 83, 92; k = 2 
 a + b = 44 (F). 5. a) 63 < 64  6363 < 6463; 128 < 129  12854 < 12954; b) a = (1 + 263 : 260 +
+ 2  331 : 328)63 = (1 + 8 + 54)63 = 6363; b = (232 : 225 + 1)54 = 12954; 6463 = (26)63 = 2378; 12854 = (27)54 =
= 2378  6463 = 12854; a = 636 <6463 = 12854 < 12954 = b  a < b.
A B
3 10 2
6. A = 3, 10, 11; B = 2, 8, 10. 7. Se şterg cifrele 5 şi 2.
11 8
   
8. n = 10  ab  100  ab  2 600  ab , de unde n  13  ab  100 , deci n  13 1ab . Cum n este
cub perfect, avem n = 133 şi, prin urmare, ab = 69. 9. Conform enunţului, avem relaţiile: a + b + c =
= 22; b = a + 2; c = 2a. Astfel, a + a + 2 + 2a = 22, de unde a = 5, b = 7 şi c = 10.
TEZA 6
1. a) 9 897; b) 4; c) 0. 2. a) a  0, 5; b) b  0; c) c  0, 2, 4, 6, 8. 3. a) A = 0, 2, 4, 6, 8, 10;
1 3 6 16
b) 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14; c) . 4. a) ; b) ; c) . 5. a) ; b) 3; c) 5.
4 7 10 3
42 60 44
6. a = 2 ; b = 2 ; c = 2 ; a < c < b. 7. A B A = b, c, d, e, f;
b, f c, d a, g B = a, c, d, e, g.
e
8. ab  ba = 11(a + b); a + b  11 
 ab  ba este pătrat perfect dacă a + b = 11. Soluţii: (a, b)  (2, 9); (3, 8); …; (9, 2).
251
Modele de teză – semestrul al II-lea
TEZA 1
1. B. 2. A. 3. D. 4. B. 5. C. 6. C. 7. a = 6, b = 8, c = 24. 8. Fie x preţul unui atlas; atunci avem:
(x – 1,5) + (x – 2,5) + (x – 3) = 2x  x = 7 euro. Ana, Ion şi Maria au 5,5 euro, 4,5 euro, respectiv
4 euro. 9.
TEZA 2
1. A. 2. C. 3. B. 4. A. 5. D. 6. B. 7. x = 5. 8. Fie a numărul de probleme rezolvate corect. 7a = 102 +
+ (20 – a)  2,5  a = 16 probleme. 9. Hedwig zboară 100 de minute, deci distanţa parcursă este de
40 km.
TEZA 3
1. B. 2. A. 3. D. 4. C. 5. A. 6. D. 7. a, ba  b, ab  1,5  3,7  aba  bab  555  a + b = 5 
 (a, b)  {(0, 5); (1, 4); (2, 3)}. 8. Fie a, b numărul de goluri marcate de echipele claselor a V-a A,
3
respectiv a V-a B în prima repriză  a + b = 21, a  b  a = 9, b = 12. În repriza a doua, echipa clasei
4
a V-a A a marcat 9 goluri, iar echipa clasei a V-a B a marcat 6 goluri. Scorul final a fost 18 la 18.
9.
TEZA 4
1. A. 2. C. 3. B. 4. A. 5. D. 6. B. 7. Cubul are şase feţe descompuse în câte 16 pătrăţele. Pentru
vopsirea unui pătrăţel sunt necesare 960 : 96 = 10 g de vopsea. Partea albă este formată din 21 de
pătrăţele. Pentru vopsirea lor vor fi necesare 10  21 = 210 g de vopsea. 8. Fie a şi b numărul
creioanelor aflate iniţial în cele două cutii; a + b = 60, 4(a – 15) = b + 15  a = 27, b = 33.
9.
TEZA 5
1. C. 2. C. 3. C. 4. C. 5. D. 6. A. 7. a) l = 15 m; b) 22,5 m; c) 337,5 m. 8. a) 36,9; b) 110,7; c) 147,6.
252 9. a) 24 de ani; b) 50 de ani; c) 11 ani.
TESTE FINALE
TESTUL 2
1. B. 2. C. 3. A. 4. D. 5. C. 6. A. 7. 11, 34, 57, 80. 8. Pentru primele 6 rânduri încasările sunt de
6  30  4,5 = 810 lei. Pentru următoarele, încasările sunt de 4 320 lei, deci sunt 4 320 : (30  6) = 24
de rânduri pentru care preţul biletului este de 6 lei. În total sunt 30 de rânduri. 9. Perimetrul este egal
cu 56 m, iar aria este 116 m2.
TESTUL 3
1. D. 2. C. 3. B. 4. A. 5. C. 6. A. 7. Dacă x este ora anunţată  24 – x = 3x  x = 6. 8. L + l = 10.
L = 2l  3l = 10,5. Se obţine că l = 3,5 m, L = 7 m, deci aria dreptunghiului este 24,5 m2. 9. Vapă =
= 75 dm3, Vpietriş = 15  0,6 dm3 = 25 dm3; Vapă + Vpietriş = 100 dm3. Apa şi pietrişul ocupă un
paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 5 dm  5 dm  h dm, unde h este înălţimea la care se
ridică apa în vas. 25  h = 100  h = 4 dm = 40 cm.
TESTUL 4
1. B. 2. C. 3. A. 4. B. 5. A. 6. D. 7. 45  2x + 45  85, (2x + 45)  M11, 2x + 45 este impar, 2x + 45 
 {55, 77}  x  {5, 16}  A = {5, 16}. 8. 3L = 4l = 192 : 4 = 48  L = 16, l = 12, deci
perimetrul dreptunghiului este de 56 cm. Aria dreptunghiului este de 192 cm2. 9. Fie x numărul de
2 3
pagini ale cărţii; x  70  x  0,4 x  70  0,75 x  0,35x = 70  x = 200 de pagini.
5 4
TESTUL 5
1. C. 2. D. 3. B. 4. A. 5. D. 6. C. 7. 6 750 m. 8. 48. 9. 9.
TESTUL 6
27
1. 8 047. 2. 16. 3. A  B = 0, 1. 4. 47. 5. x = 1, y = 21. 6. 17,44. 7. . 8. 22013. 9. 20 m.
15
TESTUL 7
11
1. 507 024. 2. 2. 3. S = 16. 4. 9 972. 5. 42 şi 28. 6. . 7. N = 15  2n; n5. 8. A = 1, 2, 3, 4; B =
900
= 3, 5, 6, 7, 8. 9. 7 h.
253
Cuprins
TESTE INIŢIALE .............................................................................................................. 5
Capitolul I. NUMERE NATURALE

1. Scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul de numeraţie zecimal.......................8
2. Şirul numerelor naturale. Reprezentarea numerelor naturale pe axa numerelor .........11
3. Compararea şi ordonarea numerelor naturale..............................................................13
4. Aproximarea numerelor naturale. Rotunjiri. Probleme de estimare ............................15
5. Recapitulare şi sistematizare prin teste .......................................................................16
6. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare .......................................................18
Capitolul II. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE (I)
1. Adunarea numerelor naturale; proprietăţi ...................................................................20
2. Scăderea numerelor naturale .......................................................................................22
3. Înmulţirea numerelor naturale; proprietăţi ..................................................................24
4. Factor comun ............................................................................................................... 26
5. Ridicarea la putere cu exponent număr natural a unui număr natural .........................28
6. Compararea puterilor...................................................................................................30
7. Operaţii cu puteri ale numerelor naturale (extindere) .................................................31
8. Ultima cifră a unui număr natural. Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural ...34
10. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare .....................................................38
Capitolul III. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE (II)
1. Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale, când împărţitorul are mai mult
de o cifră ..........................................................................................................................40
2. Împărţirea cu rest a numerelor naturale .......................................................................42
3. Ordinea efectuării operaţiilor ......................................................................................45
4. Media aritmetică a două numere naturale cu rezultat număr natural...........................47
5. Noţiunea de divizor; noţiunea de multiplu ..................................................................48
6. Divizibilitatea cu 2, 5, 10 ............................................................................................50
Capitolul IV. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 
1. Ecuaţii în  ................................................................................................................55
2. Inecuaţii în  .............................................................................................................57
3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al inecuaţiilor ................................58

Capitolul V. MULŢIMI
1. Mulţimi: descriere, notaţii, element, relaţia de apartenenţă ........................................63
2. Mulţimi finite, mulţimi infinite, , * ........................................................................66
3. Relaţii între două mulţimi. Submulţime ......................................................................68
4. Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă ...................................................71
254 6. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare .......................................................77
Capitolul VI. FRACŢII ORDINARE
1. Fracţii ordinare. Noţiuni introductive ..........................................................................79
2. Fracţii subunitare, echiunitare şi supraunitare .............................................................81
3. Fracţii echivalente. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor ........................................84
4. Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. Procente..................................................87
5. Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare ..............................................89
6. Adunarea şi scăderea unor fracţii ordinare care au acelaşi numitor ............................91
7. Înmulţirea fracţiilor ordinare (extindere).....................................................................93
8. Împărţirea fracţiilor ordinare (extindere).....................................................................95
9. Compararea şi ordonarea fracţiilor ordinare (extindere) .............................................97
10. Recapitulare şi sistematizare prin teste....................................................................101
11. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare ...................................................104
Capitolul VII. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE. FRACŢII ZECIMALE (I)
1. Scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10, sub formă de fracţii
zecimale. Transformarea unei fracţii zecimale, cu un număr finit de zecimale nenule,
într-o fracţie ordinară ....................................................................................................106
2. Aproximări ale fracţiilor zecimale la ordinul zecimilor/sutimilor .............................110
3. Compararea şi ordonarea fracţiilor zecimale. Reprezentarea pe axa numerelor
a fracţiilor zecimale .......................................................................................................111
4. Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale care au un număr finit de zecimale ...........114
5. Înmulţirea fracţiilor zecimale care au un număr finit de zecimale nenule.................115
6. Ridicarea la putere cu exponent natural a unei fracţii zecimale cu număr finit
de zecimale ....................................................................................................................117
7. Recapitulare şi sistematizare prin teste .....................................................................119
Capitolul VIII. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE. FRACŢII ZECIMALE (II)
1. Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală.
Transformarea unei fracţii ordinare într-o fracţie zecimală. Periodicitate ....................122
2. Împărţirea unei fracţii zecimale finite la un număr natural nenul. Împărţirea unui
număr natural la o fracţie zecimală finită. Împărţirea a două fracţii zecimale finite .....124
3. Transformarea unei fracţii zecimale într-o fracţie ordinară.......................................126
4. Ordinea efectuării operaţiilor ....................................................................................127
5. Media aritmetică a două fracţii zecimale finite .........................................................129
6. Probleme de matematică aplicată în viaţa cotidiană..................................................130
Capitolul IX. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 

1. Ecuaţii .......................................................................................................................135
2. Inecuaţii .....................................................................................................................138
3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor .........................................................140
Capitolul X. ELEMENTE DE GEOMETRIE
1. Punctul şi dreapta ......................................................................................................146
2. Segmente. Semidrepte. Lungimea unui segment ......................................................148
3. Unghiul şi triunghiul .................................................................................................151
255
4. Patrulaterul. Cercul....................................................................................................154
5. Simetria. Translaţia ...................................................................................................157
6. Cubul şi paralelipipedul dreptunghic ........................................................................163
Capitolul XI. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
1. Unităţi de măsură pentru lungime; transformări .......................................................171
2. Unităţi de măsură pentru arie; transformări...............................................................173
3. Unităţi de măsură pentru volum şi capacitate; transformări ......................................176
4. Unităţi de măsură pentru masă şi timp; transformări ................................................178
5. Unităţi monetare; transformări ..................................................................................181
Capitolul XII. DETERMINAREA PERIMETRELOR, A ARIILOR
ŞI A VOLUMELOR
1. Perimetre ...................................................................................................................186
2. Arii ............................................................................................................................188
3. Volume ......................................................................................................................191
MODELE DE TEZE SEMESTRIALE

Modele de teză – semestrul I .........................................................................................198
Modele de teză – semestrul al II-lea ..............................................................................201
TESTE FINALE ............................................................................................................. 206
INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI .............................................................................................. 210

256

Limbă

Sol PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sol PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicaţii şi răspunsuri

Capitolul I. NUMERE NATURALE

f) MCMLXIV; g) MMXII. 25. a) 26; b) 190; c) 147; d) 1 750; e) 519; f) 1 139.

= 2 011  3 019. 6. a = 4e, a  0  a  4, 8. Cazul 1. Pentru a = 4, c = 2, e = 1, b + d < 6  (b, d) 

Capitolul II. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE (I)

3. Înmulţirea numerelor naturale; proprietăţi

5. Ridicarea la putere cu exponent număr natural a unui număr natural

ultimele 2001 cifre sunt: ...1000...0

Capitolul III. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE (II)

8. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare

+ 2, de unde restul împărţirii lui x + z la 13 este 2; II. 9x – 5 = 13y + 4z  + 9y  9(x + y) – 5 =

= 78; 5a + 7  3a = 78; 26a = 78  a = 3; b = 9; c = 8. 7. x  y = 21  22  …  22007  22008  …  2n =

15. a) X = 0, 2, 4; Y = 1, 2, 3; b) 0  X şi 0  Y; 2  X şi 2  Y; 1  X şi 1  Y. 16. a) A = a, b,

2. Mulţimi finite, mulţimi infinite, , *

4. Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă

cum k  * şi * este infinită, atunci A are o infinitate de elemente. 4. Fie M = a + 1, a + 2, …,

Capitolul VI. FRACŢII ORDINARE

2. Fracţii subunitare, echiunitare şi supraunitare

11. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare

a 2  11a  5a  55 a ( a  11)  5( a  11) a  5 7 n  5  impar +impar par 

Capitolul VII. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE.

17. A(8,3); B(8,5); D(8,9). 18. 6,01; 6,05; 6,09.

5. Amplificând relaţia cu 10 obţinem x(1 + 3 + 5 + … + 299) = 90 000; x  1502 = 3002  x = 22.

Capitolul VIII. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE.

6. Probleme de matematică aplicată în viaţa cotidiană

Capitolul IX. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 

înmulţirea cu 5 a ambilor membri ai inegalităţii a > b + 5, obţinem 5a > 5b + 25. Dar 5b = 6b – b,

Luisa are bani pentru trei caiete de fizică. Fizică

unde z = 40t (iunie);   8y = 240  y = 30t  x = 50t (ianuarie).

4. Recapitulare şi sistematizare prin teste

5. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare

Capitolul X. ELEMENTE DE GEOMETRIE

1. a) C  d; b) D  d; c) D  CA; d) A  BC; e) E  AB.

2. Segmente. Semidrepte. Lungimea unui segment

11. 12. 29.

Matematică. Clasa a V-a

Capitolul XI. UNITĂŢI DE MĂSURĂ

de marfă din al doilea depozit. Avem x = 3y; x – 56 t = y + 48 t, de unde 3y = y + 104 t. Obţinem y =

10 l 10 10 – 7 = 3 3 3+3=6 6 6+3=9 9 9–7=2 2 2+3=5

Capitolul XII. DETERMINAREA PERIMETRELOR,

MODELE DE TEZE SEMESTRIALE

TESTE INIŢIALE .............................................................................................................. 5

Capitolul I. NUMERE NATURALE

3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al inecuaţiilor ................................58

Capitolul IX. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 

MODELE DE TEZE SEMESTRIALE

TESTE FINALE ............................................................................................................. 206

INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI .............................................................................................. 210

S-ar putea să vă placă și