PROGRAMUL INTERNAȚIONAL - ”ECO-SCHOOL”

prof. VOINEA DOLORES LIANA

Colegiul Tehnic ‖Ioan C. Ștefănescu‖ Iași

La finalul acestui an școlar, înainte de raportarea către CCDG România, să facem o

recapitulare a evenimentelor privind educația ecologică din școala noastră:
Înscrisă în Programul Internațional ‖Eco-Schools‖ încă din anul 2007, elevii și întreg
personalul unității, coordonat de către dir., prof. Voinea Dolores Liana, s-a implicat în
desfășurarea acțiunilor ecologice abordând temele propuse de program: natura şi
biodiversitatea, apa, viața sănătoasă, plantări, curtea şcolii.
”Steagul Verde se află la loc de cinste din anul 2010”, când în urma evaluării de
către reprezentanții CCDG, unitatea a primit statutul de Eco-Școală.
Reevaluată la fiecare doi ani, s-a bucurat de reconfirmarea Statutului de Eco-Școală
primind după fiecare reevaluare ‖Simbolul Steagul Verde‖, în total trei ”trofee”.
După 10 ani de activitate sub Steagul Verde, trofeul Eco - Școala va fi înlocuit de
”Placheta aniversară” distincție pe care o primesc școlile cu merite deosebite. Sperăm că
ne vom număra și noi printre acestea.
Programul Eco - Școala reprezintă un mijloc ideal de realizare a informării elevilor
privind problemele și eforturile societății de protejare și conservare a mediului, implicarea
activă a tinerilor în activitățile de protejare a mediului printr-o gamă de preocupări, de la
activități de creație tehnico - științifice și aplicative, de poezie, pictură la activități practic-
gospodărești ce vizează înfrumusețarea școlii, a curții, etc.
Școala a câștigat prin participarea la acest program educativ prin care formează
tânărului de astăzi deprinderi și abilități ecologice caracteristice viitorului cetățean; creșterea
gradului de conștientizare a școlarilor și cadrelor didactice privind problemele de mediu,
colaborări cu comunitatea locală, încheierea unor parteneriate.
Muncă de echipă s-a desfășurat cu scopuri clar definite:
- pentru un viitor mai bun trebuie să fim responsabili în relația directă cu mediul
înconjurător,
- în unitatea şcolară se realizează activităţi de educaţie pentru mediu interesante,
flexibile,
- există o relaţie eficientă cu elevii, iar profesorii îi sprijină în realizarea activităţilor
din planul de acţiune.
Școala se preocupă de atragerea de parteneri pentru a putea realiza activități de
calitate.
Elevii demonstrează competenţe de comunicare şi sunt capabili să explice modul în
care este necesară implicarea în activităţi de voluntariat; creaţiile elevilor sunt valorizate în
expoziţii permanente sau temporare; este evidentă adecvarea acţiunilor din Planul de acţiune
propus la temele anuale alese de Comitetul Eco; elevii demonstrează interes pentru
continuarea programului şi participă şi la alte proiecte şi programe de educaţie pentru mediu
și, nu în ultimul rând, unitatea şcolară deţine un ambient plăcut şi un spaţiu verde amenajat.
Activitatea eco a școlii se realizează prin integrarea aspectelor legate de program, de
curriculele şcolare: înţelegerea unor termeni, a necesităţii implicării în activităţi practice,
conexiuni teoretice şi practice, lecţii în natură, etc.
Toate acestea s-au realizat doar prin implicarea elevilor, a cadrelor didactice, a
părinților, dar din păcate în număr mic, a comunității locale.
”AVEM GRIJĂ DE GRĂDINA ȘCOLII”
 UN MEDIU SĂNĂTOS ALĂTURI DE LICURICI

Prof. înv. primar BEJENARIU RĂDIȚA

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu‖ Roman

La începutul anului școlar 2017-2018, am început cu elevii mei din clasa a II-a un proiect
numit „Un mediu sănătos alături de licurici‖.
Obiectivele proiectului: obținerea dorinței de a trăi într-o lume mai curată și
responsabilizarea copiilor privind problemele de mediu.
Pe parcursul întregului an au fost desfășurate o serie de activități ecologice și de observare
a mediului precum: plantare, ecologizarea spațiilor verzi, urmărirea în natură a factorilor
poluanți.
Au fost identificate o serie de aspect positive: strângem gunoaiele; plantăm pomi și flori;
îngrijim plantele; hrănim păsărelele, îngrijim vietățile; mergem pe jos ( fără mijloace de
transport poluante); reciclăm; ne hrănim sănătos, bio; folosim curent electric alternativ (
eolian, solar); ocrotim eco-sistemul; folosim apa cu măsură.
De asemenea, au fost identificate și aspecte negative: mașinile poluante; fabricile care
poluează; mările și oceanele, apele poluate; defrișarea; gunoaiele întâlnite peste tot;
braconajul; indiferența față de mediu; folosirea energiei în exces; folosirea fără discernământ
a resurselor naturale; folosirea chimicalelor în alimentație și agricultură.
Proiectul a avut un impact pozitiv asupra ‖licuricilor‖, aceștia începând să recicleze și să
protejeze mediul, au început să aibă mai multă grijă la ceea ce consum
 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ

Prof. Sturzu Constanta, GPP nr 8 BUZĂU

Prof. Mocanu Silvia, GPP nr 8 BUZĂU

Educaţia ecologică este un proces aflat la confluenţa dintre ştiinţele realiste şi cele
umaniste, în care ştiinţa se îmbină armonios cu arta, iar noţiunile teoretice sunt zadarnice dacă nu
sunt strâns legate de activităţi practice.
În prezent se pune mare accent pe educaţia ecologică, şi asta pentru că, în fiecare colţ din
lume, oamenii taie păduri, extrag minerale şi surse de energie erodând solul de la suprafaţă,
poluând apa, aerul, creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor naturale într-un
ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ.
În urma unor studii, s-a ajuns la concluzia că rezolvarea tuturor problemelor legate de
mediu ţine de educaţie, că aceasta trebuie să se facă de la cea mai fragedă vârstă.
Copilul, din momentul în care începe să lege cuvintele între ele, întreabă şi manifestă o
mare curiozitate faţă de lumea înconjurătoare; membrii familiei sunt primii care răspund acestei
curiozităţi, dar primele forme organizate de cunoaştere a mediului înconjurător aparţin grădiniţei.
În acest context educatoarelor le revine sarcina şi obligaţia de a-i învăţa pe copii să înţeleagă şi să
iubească natura, să-i pătrundă tainele şi să o protejeze, să urmărească formarea şi dezvoltarea
conştiinţei ecologice a copiilor. Grija pentru formele de viaţă trebuie cultivată şi dezvoltată pentru
a deveni mai târziu o formă a comportamentului uman.
În Programa activităţilor instructiv-educative sunt prevăzute o serie de obiective a căror
transpunere în activităţi specifice conduc copiii către înţelegerea unor legături cauzale între
evenimente, le dezvoltă spiritul de observaţie, contribuie la formarea de priceperi şi deprinderi
active, precum şi la dezvoltarea conştiinţei civice. De fapt, în grădiniţă se construieşte
fundamentul conduitei ecologice, conduită care presupune manifestarea de acţiuni concrete în
privinţa conservării, gospodăririi şi protecţiei naturii.
La grupa mare pe care o îndrumăm am încercat să orientăm copiii spre o cunoaştere
ştiinţifică a lumii, i-am îndrumat spre a afla interdependenţa dintre fenomene, spre a observa
transformările şi dezvoltarea naturii în unitatea şi specificitatea locală.
Formele de realizare a acestor activitaţi sunt diversificate: observări ( Parcul toamna,
Peştii din acvariu, Păsări şi animale domestice/ Păsări şi animale sălbatice), experimente (Apa şi
transformările ei, Nu poluaţi aerul), desene (Pădurea plânge, Viaţa văzută prin ochi de copil),
activităţi practice (Curăţenia de primăvară, Un pom o floare), vizionari diafilme (Viaţa în deşert),
expoziţii de artă plastică ale copiilor pe teme ecologice, etc.
Cea mai eficientă categorie de activitate, prevăzută în planul de învaţământ, prin care
copilul descoperă şi cunoaşte lumea este ,, cunoaşterea mediului’’. În cadrul acestei categorii ,
prin temele propuse, am urmărit să formăm copiilor deprinderi de îngrijire, ocrotire şi protejare a
mediului înconjurător în vederea educarii unei atitudini pozitive faţă de acesta, dezvoltarea
interesului pentru realizarea unui mediu echilibrat, însuşirea unor reguli/norme cu caracter
ecologic ce vizează asigurarea echilibrului dintre sănătatea individului, a societaţii şi a mediului
precum şi formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste reguli.
Şi în cadrul categoriei de activitate ,,Educaţie pentru societate‖, ne-am propus teme menite
să ducă la formarea unor comportamente, de genul :
- să cunoască, să respecte şi să aplice reguli şi norme de protecţie a naturii:
-să-şi evalueze comportamentul, în raport cu normele de convieţuire socială;
-să conştientizeze consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale comportament asupra
sa şi asupra celorlalţi etc.
Astfel de activităţi au fost: memorizare - ,, Căţeluşul schiop‖; lectură după imagini - ,,
Aşa da, aşa nu!‖, lectura educatoarei –,, Ciocănitoarea‖, de E. Jebeleanu.
 La nivelul unităţii noastre, preocupările în domeniul protecţiei mediului şi-au găsit
materializarea şi prin participarea la proiectul naţional de educaţie ecologică „Ecogrădiniţa‖. În
cadrul acestui proiect am urmărit:
- cultivarea dragostei pentru Terra şi a tuturor elementelor care intră în componenţa ei: apă, aer,
animale, plante;
- creşterea dorinţei de a ocroti, respecta şi proteja natura prin implicarea copiilor în activităţi cu
caracter experimental şi demonstrativ;
- dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, explorare, investigare a mediului;
- cunoaşterea fiinţelor şi fenomenelor din mediul înconjurător şi caracteristicile acestora;
- îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologic;
- conştientizarea necesităţii de a economisi apa, energia, lemnul, etc.;
- cercetarea modalităţilor de reabilitare a stării mediului înconjurător prin antrenarea copiilor în
activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclare a deşeurilor, de salubrizare a localităţii;
- formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice.
În acest contex, la 01.03, când a fost demarat programul ,,O gradiniţă frumoasăşi
curată’’ cu sprijinul Primăriei Buzău,, împreună cu echipe de la R.E.R. Ecologic care au curatat
pomii şi spaţiul verde din jurul grădiniţei, am participat cu preşcolarii la acţiuni de curăţenie,
plantare flori, pomi etc.
Deosebit de atractivă a fost pentru copii activitatea ,,S.O.S.- deşeurile sufocă pământul‖.
După ce în prealabil copiii au strâns sticle de plastic, coji de ouă, ziare, saci de hârtie, farfurii de
plastic, folii de plastic colorate, am desfăşurat activitatea demonstrativă, la care au participat si
părinţi sau bunici ai preşcolarilor. Din ziare, saci de hârtie şi folii de plastic, in activităţile
precedente, am confecţionat costumaţii ale personajelor îndrăgite de copii: Motanul Încalţat,
Scufiţa Roşie, Albă ca Zăpada, Indienii, Băieţelul din hârtie. În cadrul activităţii, lucrându-se pe
sectoare, unii copii au realizat din farfuriile din plastic capete de copii, soare, tablouri; alţii au
umplut sticlele din plastic cu diferite seminţe , le-au pus cap şi mâini şi au realizat diferite păpuşi;
din sticle tăiate şi ornate au făcut suporturi pentru creioane şi diferite flori, cojile de ouă le-au
pictat, le-au umplut cu pământ şi au pus la încolţit diferite seminţe. Activitatea s-a încheiat cu o
paradă a modei; costumaţii realizate din materiale refolosibile.
În afară de activităţile curriculare, am organizat şi desfăşurat şi alte tipuri de activităţi
extracurriculare menite să sensibilizeze copiii la problemele mediului.
Am inceput prin crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut şi ecologic. Astfel, la nivelul
sălii de grupă am amenajat un colţ cu flori ornamentale, iar în activităţile comune prevazute în
planul de învăţământ, dar şi în activitaţile extracurriculare, copiii au aflat despre condiţiile
necesare plantelor pentru a creşte şi a se dezvolta normal, iar in activităţile libere au pus în
practică ceea ce au învăţat : le-au udat, le-au şters de praf, au avut grijă să primească lumină
suficientă.
Urmărind educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător, cu prilejul
plimbărilor in pădurea din parcul Crâng, le-am atras atenţia copiilor asupra unor aspecte de
distrugere a mediului: copaci tăiaţi, cu tulpina scrijelită, resturi menajere, iarbă arsă, deşeuri de
hârtie, sticle sparte şi ambalaje de plastic aruncate la întâmplare. Le-am atras atenţia şi asupra
faptului că indiferenţa oamenilor a făcut ca lacul din Crâng să devină inpracticabil; altădată pe
luciul lui se vedeau plutind barci; acum plutesc beţe, sticle de plastic, mătasea broaştei printre care
se vede rar câte un peştişor.
Am organizat o excursie la Muzeul Cinegetic de la Posada, prilej cu care copiii au văzut
păsări şi animale într-un mediu artificial amenajat, au aflat despre menirea lor în cadrul
ecosistemului, că unele sunt ocrotite de lege, că omul are voie să le vâneze numai în anumite
perioade ale anului pentru a păstra echilibrul elementelor ce alcătuiesc ecosistemul.
La întoarcerea din drumeţii şi excursii, in partea a treia a programului zilnic, am planificat
activităţi care să răspundă întrebărilor şi să clarifice aspecte încă neînţelese de copii, de genul: ce
am văzut la muzeu?, de ce unele păsări şi animale sunt ocrotite de lege?, ce s-ar întâmpla dacă nu
am uda plantele?, de ce in apa lacului nu mai vedem mulţi peşti?, etc.
 Din cele relatate mai sus, putem considera că beneficiul educaţiei ecologice în grădiniţă
constă în următoarele:
- preşcolarii dobândesc un comportament pozitiv faţă de mediu;
- curiozitatea lor favorizează îmbogăţirea de cunoştinţe despre mediu;
- participând direct la acţiuni de curăţenie şi înfrumuseţare a ambientului, conştientizează
necesitatea menţinerii curăţeniei, ocrotirii mediului de la cea mai fragedă vârstă.

BILBIOGRAFIE
- Wersebe, Jeanna, Manual de educaţie ecologică, România, 2003-2005
- Curs - Educaţia ecologică şi Voluntariatul în practica mediului, elaborate de Fundaţia
pentru Cultură şi Educaţie Ecologică şi Centrul de Voluntariat, 2003
- Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Ed. V&Integral, Buc.
2005
 NE CHEAMĂ NATURA DRAGI PREŞCOLARI !!!

PROF. ÎNV. PREŞC.-MUNTEAN FELICIA,LUPEAN DELIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GÎRBOVA

Sustenabilitatea este definită ca „satisfacerea nevoilor de azi fără a sacrifica

abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi‖, în conformitate cu definiția
comisiei ONU Brundtland în 1987.
Proiectul de educaţie ecologică ―Ne cheamă natura, dragi preşcolari!‖ derulat cu
preşcolarii grădiniţei Gîrbova,a avut ca scop sensibilizarea copilului faţă de mediul natural,
sensibilizare ce are în vedere cultivarea respectului faţă de mediul natural ,a folosirii raţionale
a resurselor, a responsabilizării în legătură cu protecţia şi ocrotirea acestuia , a estetizării
mediului ,a sporirii resurselor şi nu în ultimul rând a optimizării relaţiei dintre copil şi natură.
Prescolarii se află în perioada de formare si dezvoltare a personalităţii şi a sistemului propriu
de valori, de formare a imaginii de sine şi faţă de ceilalţi precum şi a conduitelor şi a modului
de viaţă. Ei au nevoie de sprijin, de un mediu informativ care să fie alături de ei, pentru a
putea trece cu succes de la dependenţa din perioada anteprescolara la autonomia si
responsabilităţile scolarilor de maine.
În acest sens, proiectul ― Ne cheamă natura, dragi preşcolari!‖ a fost o adevarata
provocare atat pentru noi, ca dascăli cat si pentru preşcolari, şi a avut o influenta benefică prin
formarea generaţiei actuale şi viitoare în spiritul educaţiei ecologice. Prin desfăşurarea acestui
proiect am urmărit încurajarea activitaţilor de protecţie a mediului înconjurător, sensibilizarea
copiilor pentru păstrarea curaţeniei, formarea unui spirit critic faţă de problemele actuale de
mediu, formarea unor abilităţi necesare investigării, identificării, precum şi rezolvării unor
probleme de mediu. Nimic nu poate înlocui propriile experienţe care îi ajută pe elevi să creeze
o imagine obiectivă a realităţilor ce îi înconjoară. ― Ne cheamă natura, dragi preşcolari!― este
proiectul care a antrenat şi implicat copiiii într-o gamă variată de activităţi: informare despre
pădure; ecologizare a parcului gradinitei; activităţi creative, recreative, artistico-plastice;
activităţi practice. Aceste activităţi au fost îmbinate cu drumeţii, plimbări şi jocuri în aer liber.
Cu toţii dorim ca educatia ecologică în gradinita/şcoală să se poată realiza prin orice
tip de activitate: şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifice , literare, artistice, plastice, sportive,
sub forma unor unor observaţii şi experimente în natură, desene, lucrări practice, drumeţii,
orientări turistice, colecţii, scenete ecologice, concursuri. Poate cel mai important rezultat al
proiectului a fost acela că prescolarii au fost stimulaţi să gândească atât critic, cât şi creativ.
Un copil poate şi trebuie să poată cântări bine opţiunile, să identifice alternativele pentru o
problemă dată, să comunice, să prezinte corect problemele comunităţii, să analizeze sugestiile
cetăţenilor şi să ia decizii. Cu alte cuvinte, un proiect bun de educaţie ecologică îi ajută pe
actualii şi viitorii cetăţeni să se implice în rezolvarea unei probleme ce afectează atât mediul,
cât şi sănătatea comunităţii în care trăiesc.
Într-o societate tot mai grăbită şi artificializată, această educaţie vine să propună ca
finalitate dezvoltarea conştiinţei ecologice şi a aptitudinilor necesare pentru ca oricare
cetăţean să joace un rol activ şi constructiv în conservarea resurselor naturale, în activităţile de
prevenire a poluării şi protecţie a mediului perceput ca suport al vieţii. Dacă ei , prescolarii,
cresc astăzi în spiritul ecologiei, poate că mâine Terra va deveni mai curată, mai verde şi mai
veselă, si vom putea afirma ca munca noastra, a dascalilor, nu a fost in zadar fiindca o lecţie
bine învăţată în copilărie se transformă în deprindere benevola pentru un adult.
ECOLOGIZARE ÎN CURTEA GRĂDINIŢEI
 ȘCOALA NOASTRĂ CASA NOASTRĂ!”

Profesor: Ciocan Ramona Mariana

Liceul tehnologic ,,Alexandru Vlahuță” Șendriceni

Pe baze noi de gândire, omul a ajuns la concluzia că dacă vrem să protejăm viaţa
noastră şi a generaţiilor viitoare trebuie să protejăm natura; dacă natura este sănătoasă şi
omul este sănătos. De aceea este necesar stabilirea unui nou raport între natură şi omul
conştient de răul pe care-l poate face.
Consider că educarea elevilor în spiritul dragostei şi ocrotirii naturii înseamnă nu
numai dobândirea de cunoştinţe ci și formarea unor atitudini, abilităţi, motivaţii, stări
afective care să se materializeze în formarea unui comportament şi a unei culturi ecologice.
Pentru formarea unui comportament ecologic care să permită elevilor să acţioneze în
folosul naturii prin activităţile desfăşurate trebuie urmărite anumite aspecte precum
familiarizarea elevilor cu aspecte ale poluării prin contactul nemijlocit cu mediul
înconjurător,
înţelegerea necesităţii protejării mediului şi identificarea unor reguli şi norme de
comportament ecologic în diverse situaţii, manifestarea disponibilităţii copiilor de a participa
la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului aplicând cunoştinţele dobândite.
Pentru realizarea acestui obiectiv am început din locul în care elevii își petrec o mare
parte din timp, și anume școala în care învață, școala, sala de clasă devenind astfel a doua lor
casă.
Activitățile din cadrul proiectului au reprezentat o oportunitate de învăţare care s-a
concretizat prin implicarea activă a elevilor. Participarea elevilor cu mintea și inima în acest
demers a reprezentat o experienţă de natură să-i facă conştienţi faţă de problemele de mediu
şi de datoria lor de a deveni activi, implicaţi şi responsabili, le-a încurajat initiativa și
creativitatea.
Comunitatea şcolară a devenit mai unită prin faptul că realizarea acestui proiect a
presupus colaborarea membrilor ei, şcoala a devenit mai flexibilă, astfel că elevii au derulat și
alte activităţi în folosul comunităţii. Implicarea activă a elevilor, de la mic la mare, le-a sădit
acestora sentimentul de împlinire, mândrie, respect față de ei înșiși și față de ceilalți și mai
ales respectful față de mediul în care trăiesc, fiind modificată astfel mentalitatea cu privire la
noțiunea de ”exploatarea naturii”.
În urma derulării proiectului, aproximatix 30% din numărul de elevi, părinți, membri ai
comunității locale și-au schimbat atitudinea față de mediu, față de școală și au reciclat
selectiv, au adunat baterii uzate pentru a fi predate centrelor de colectare.
Totodată s-a observant și schimbarea comportamentului elevilor față de școală și de spațiul
verde din jurul școlii, aceștia devenind mult mai responsabilili și mult mai critici cu cei care
nu respectă natura.
Și așa cum spunea Eugen Pora că „A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar
a face ceva pentru salvarea naturii atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea
omenirii.”, s-au îmbunătățit relațiile elev-elev, elev-profesor, copil-părinte, părinte-
professor, și totul în beneficiul mediului în care traim, adică al nostru al tuturor.
 O ALTFEL DE ECO – ȘCOALA”

dr. ing. Savin Irina Isabella

Colegiul Tehnic ‖Ioan C. Ștefănescu‖ Iași

Școala noastră este implicată în Programul Internațional ‖ECO-ŞCOALA‖ de

unsprezece ani.
Beneficiile acestui program sunt:
- participarea alături de alte unităţi şcolare la Programul Internaţional ‖ECO-
ŞCOALA‖, pentru implicarea activă a elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a
membrilor din cadrul comunităţii locale;
- elevii au fost informaţi despre: rolul, acţiunile şi importanţa lor derulate de CCDG ca
organizaţie recunoscută la nivel naţional şi coordonată la nivel internaţional de Fundaţia de
Educaţie pentru Mediul Inconjurător (FEE);
- prin implicarea în PROGRAMUL INTERNAŢIONAL “ECO-ŞCOALA”, au aflat
că şi ei pot participa la protejarea mediului înconjurător, prin diverse acţiuni şi activităţi
desfăşurate la nivel de şcoală, oraş şi în parteneriat cu instituţiile recunoscute.
Una dintre temele abordate în cadrul acestui program a fost ‖VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ‖,
la care ECO – CODUL ales a fost „O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ, ÎNTR-UN MEDIU
SĂNĂTOS” .
Dintre activitățile desfășurate vă prezint una care a avut mare succes - ”ATELIERUL
DE GĂTIT SĂNĂTOS” cu CHEF PUIU ANDREI – ”Ambasador al lui Jamie Oliver”
pentru abordarea unei alimentații sănătoase.
A implicat participarea elevilor de la profilul – Servicii, domeniul – Turism și
alimentație, calificare profesională – Tehnician gastronom, cadre didactice, invitații firmei
‖Soft@Grace‖ – medic nutriționist, specialiști în diverse domenii comerciale, mass media.
Totodată, și elevii de la profilul – Servicii, domeniul – Estetica și igiena corpului
omenesc, calificare profesională – Coafor stilist, s-au implicat și ei în această activitate prin
prezentarea beneficiilor vitaminelor și a mâncării sănătoase asupra corpului uman, implicit în
dezvoltarea fizică și mentală a tinerilor adolescenți.
Au mai prezentat o ‖ PARADĂ A PĂLĂRIILOR DE SEZON” care au avut ca
accesorii legume și fructe, realizând în timpul cât colegii lor de la gastronomie preparau
produse pentru a fi degustate, o atmosferă plăcută publicului.

Și în încheiere,

Pentru om, plante și animale, natura este o neprețuită comoară.

Ea este darnică și primitoare, oferind hrană, adăpost, aer curat și frumusețe.
De aceea, suntem datori să o protejăm.
Oare eu o pot ajuta? Sunt mic și sunt singur.
Ce pot face?
Acestea sunt gândurile unui om, tânăr sau în vârstă, care iubește natura.
Să sădești o floare, să plantezi un copac, să spui celorlalți despre acțiunile tale și să îi
încurajezi să facă la fel.
Lucrurile mari se fac in echipă, altfel riscăm să rămânem singuri, pe o planeta pustie.
”ATELIERUL DE GĂTIT SĂNĂTOS”
”PARADA A PĂLĂRIILOR DE SEZON”
 ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN EDUCAREA ELEVILOR

Profesor de psihopedagogie specială, COMAN ADRIANA

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Buzău

Omul a fost dintotdeauna prietenul naturii. Degradarea continuă a mediului datorită

influenţei nefaste a omului, ne obligă să luăm atitudine, căci, unica sperantă a omenirii rămâne
natura.
Pregătirea copiilor înca din clasele mici, nu înseamnă numai dobândirea de către aceştia
a unor cunoştinţe noi, ci şi formarea unor atitudini, priceperi, deprinderi, comportamente, stări
afective. Însă, experiența de viață a copilului cu deficiență mintală este limitată datorită
interesului de cunoaștere destul de redus. De aceea stimularea descoperiri lumii
înconjurătoarea este prioritară, tot ce mişcă şi se transformă copilul trebuie să fie învăţat să le
înţeleagă. Aceste transformări și modificări favorizează gradul de adaptabilitate și insertie
socială al acestuia.
Pentru formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire, ocrotire şi protejare a
mediului înconjurător am realizat acest proiect tematic de activitate extracurriculară ca o
combinaţie între activități de natură informativă, activitate practică – cu rol formativ și vizită
în cadrul unei firme de reciclare a deșeurilor. Astfel, aplicaţiile practice sunt ierarhizate
sistematic şi respectă principiul integrării graduale a cunoştinţelor iar exerciţiile au rolul de a
recunoaşte, fixa şi completa noţiunile. Contactul nemijlocit cu mediul înconjurător oferă
copiilor multiple și noi posibilități de cunoaștere a unor aspecte din natură, legăturile dintre
acestea, cauzele care le determină și urmările pe care le au.
Prin activităţile cu conţinut ecologic, copilul are posibilitatea de a intra în relaţii din ce
în ce mai complexe cu mediul în care trăieşte. Curiozitatea copilului pentru mediul
înconjurător poate fi transformată într-o puternică dorinţă de a-l cunoaşte, de a-l înţelege şi de
a-l ocroti.
Activitățile realizate în cadrul proiectului tematic ,,Protejăm mediul în care creștem’’-
proiect organizat cu ocazia ,,Săptămânii Educației Globale‖, îşi propun să înlesnească şi să
aprofundeze înţelegerea şi cunoaşterea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevilor
la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale în funcţie de experienţa
lor de viaţă, de nevoile reale de cunoaştere.
Obiectivele acestui proiect vizează dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi
înţelegere a realităţii mediului înconjurător, cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în
comunicare a unor termeni specifici şi formarea unor atitudini pozitive prin stimularea
interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a acestuia.
Activităţile de învăţare propuse urmăresc familiarizarea elevilor cu principiile
educației pentru mediu și pentru sănătatea mediului: dezvoltarea responsabilității față de
mediu, promovarea dorinței și capacității de a aborda un stil de viață compatibil cu utilizarea
adecvată și responsabilă a resurselor, dezvoltarea motivației și a abilităților de participare la
îmbunătățirea stării mediului, dezvoltarea eco-eticii, etc. Prin intermediul acestor activități,
elevii pot observa mai uşor activităţile oamenilor care dăunează mediului şi influentează
negativ sănătatea omului. Pot să-şi formeze o atitudine pozitivă de respectare şi protejare a
mediului în care trăiesc.
Proiectul ,,Protejăm mediul în care creștem‖ reprezintă un pas în vederea integrării
conştiente a copilului în mediul natural, social şi cultural. La finalul activității a fost
organizată o expoziție cu obiecte din materiale refolosibile. În cadrul proiectului elevii și
cadrele didactice coordonatoare au mers în vizită la fabrica S.C. Greenweee International
S.A., membră a Green Grup, unde au putut vedea cum se reciclează selectiv deșeurile.
 PRIETENII PĂSĂRILOR

profesor Mihaela Cătălina Olariu

Școala Gimnazială „A. I. Cuza‖ , Școala Gimnazială „D. Romanescu‖, Dorohoi

Colaborarea dintre profesori și elevi, elevi-elevi, membrii comunității și factorii de decizie

locală poate să inspire elevii să învețe să utilizeze toate resursele proprii și locale pentru protejarea
naturii în general, a păsărilor și arborilor în special.
Cu toate că teoria despre ecologie este cunoscută, regulile specifice acesteia nu sunt respectate.
Copiii nu sunt conștienți de faptul ca nu este suficient ,,să știi" ci este necesar să ,,aplici‖ ceea ce știi,
că este necesar să-și schimbe mai întâi ei propriul comportament, apoi, dacă reușesc , să-i convingă și
pe cei apropiați lor: familie, colegi, cunoștințe, etc. să faca acest lucru.
Obiectivele proiectului sunt:
-conștientizarea elevilor că au o șansă în plus să fie sănătoși dacă au în vedere
protejarea mediului;
-stimularea interesului copiilor pentru protejarea mediului înconjurator în general, a
păsărilor și arborilor, în special;
-identificarea unor avantaje pe care le prezintă prezența în jurul lor a păsărilor și a
arborilor, identificând astfel rolul pe care îl joaca aceste doua elemente ale mediului în viața
lor;
-dezvoltarea inclinațiilor individuale, a talentului și aptitudinilor pentu literatură,
educație plastică și educație tehnologică;
-realizarea de căsuțe pentru păsărele și jucării din material reciclabile, care să arate
grija lor pentru natură;
-prevenirea si combaterea atitudinilor negative de distrugere, de neglijență, de
nepăsare în acțiunile lor din mediul înconjurător;
Evaluare:
- Realizarea unei expozitii cu toate lucrarile elevilor ;
- construirea de căsuțe pentru păsărele si asezarea lor in copaci;
- realizarea unui portofoliu cu lucrarile elevilor ;
- realizarea unor pliante.
Sustenabilitate
Organizarea, la nivelul școlii, a unor acțiuni care promovează protejarea mediului și a
unui stil de viață sănătos; organizarea unor activități specifice.
 Tema:,,SĂ SĂDIM O FLOARE ÎN CURTEA GRĂDINŢEI‖
(activitate gospodărească)

Prof.înv.preşc. Olar Ioana Simona

Șc. Gim. „David Prodan ‖ Săliștea, G. P. N. Tărtăria

Argument
Frumusețea florilor a atras omul din cele mai vechi timpuri, motiv pentru
care au fost aduse si cultivate lângă casa sa. Înființarea unei grădinițe cu flori în curtea
fiecăreui local ar da un aspect deosebit curții de joc, ar binedispune si ar apropia pe ―
viitorul cetățean ― de natura pe care trebuie să o cunoască mai bine și mai îndeaproape pentru
a o întelege și a o proteja.
Prin activitatile organizate in cadrul proiectului, doresc să le formăm copiilor deprinderi
ecologice, să – i educam în spiritul dragostei și al respectului față de natura,îndrumându –
i să contribuie direct, prin acțiunile lor , la înfrumusețarea acesteia, la păstrarea si protejarea
unui mediu sănătos și plăcut, în care – și petrec o mare parte din timpul unei zile.
Am desfăşurat această activitate cu copiii pentru a înfrumuseţa curtea grădiniţei şi pentru
a avea copiii posibilitatea să îngrijească florile.
Obiective vizate:
-Să-şi cultive dragostea faţă de natură,
- Să-şi formeze unele deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea
educării unei atitudini pozitive faţă de acesta
-Să-şi formeze unele atitudini ecologice active şi responsabile;
-Să-şi consolideze unele abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare psiho-fizică.
Mijloace de realizare:
- amenajarea spaţiului verde din curtea grădinţtei
Rezultate aşteptate:
 Participarea activă şi responsabilă la activităţile comune desfăşurate;
 Familiarizarea copiilor cu mediul înconjurător;
 Formarea unor abilităţi de lucru în echipă;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor prin implicarea lor în diverse activităţi comune.
 REALIZAREA EDUCAŢIEI ECOLOGICE
PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

Prof. înv. primar Tecşa Anda

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir

Acţiunea de protecţie a mediului constituie una din preocupările cele mai stringente
ale societăţii contemporane. Un rol important în realizarea acesteia îl are şcoala prin formarea
şi educarea elevilor în spiritul unor responsabilităţi ce vizează protecţia mediului înconjurător.
Educaţia ecologică îşi propune să conştientizeze elevul în formarea unui
comportament ecologic care respectă mediul şi recunoaşte importanţa vieţii in toate formele
ei, a rolului fiecărei specii în natură.
Prin educaţia ecologică se cultivă dragostea şi interesul elevilor pentru lumea
înconjurătoare, se formează atitudini de aprobare sau dezaprobare referitoare la acţiunile
omului asupra mediului.
Educaţia ecologică începe, sau ar trebui să înceapă, din fragedă copilărie. Ea
contribuie la formarea unei conştiinţe ecologice şi a unei gândiri ecologice despre natură, din
care rezultă o comportare atentă şi corectă faţă de ea.
Realizarea laturii ecologice în educaţia copiilor se face, în principal, în cadrul orelor de
ştiinţe, precum şi al activităţilor extraşcolare. Având o formă de organizare mult mai elastică,
ingenioasă şi cu caracter recreativ, activităţile extraşcolare contribuie la formarea educaţiei
ecologice completând cunoştinţele însuşite în cadrul orelor, prin activităţi practice, care
stimulează spiritul practic şi pe cel competitiv, prin solicitarea de a efectua diverse activităţi,
facilitând participarea directă a fiecărui elev la activităţi de ocrotire şi protecţie a mediului.
Împreună cu elevii clasei a IV-a am derulat o serie de activităţi extraşcolare precum:
îngrijirea plantelor din clasă, ecologizarea spaţiilor din curtea unităţii şcolare şi din jurul
acesteia, plantarea de seminţe, flori şi puieţi, colectarea de materiale reciclabile.
În săptămâna „Şcoala altfel‖ am vizitat Ocolul Silvic Cugir unde elevii au aflat multe
lucruri interesante, printre care şi faptul că în perioada 15 martie – 15 aprilie este luna
plantării arborilor, unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând
o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa
pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. După ce au fost informaţi
cu privire la activitatea derulată în această perioadă la nivel naţional, le-au fost prezentate
soiurile de brazi şi molizi care sunt crescute în seră, apoi sunt folosite pentru împădurirea
împrejurimilor oraşului. Au fost invitaţi să aleagă din seră puieţi mici şi să îi planteze în
ghivecele pregătite în acest scop. Cu o bucurie de nedescris au început să ia cu mare grijă
plăntuţele firave, pe care le plantau în pământul special luat tot din seră. Li s-a explicat cum se
procedează şi au fost ajutaţi să reuşească să planteze cu succes puieţii. La sfârşitul activităţii
fiecare elev era mândru de puieţii sădiţi în ghivece, de care urma să aibă grijă să se prindă.
Efectuarea activităţilor practice este pentru ei un motiv de mare bucurie. Participă cu
entuziasm iar satisfacţia unei reuşite îi stimulează şi le dă imboldul de a continua.
O altă activitate a fost aceea de a participa la realizarea curăţeniei de primăvară în
curtea grădiniţei. Elevii şi-au pregătit saci şi mănuşi şi au început să adune cu sârg gunoaie,
resturi de materiale de construcţie, frunze uscate. Elevii se mobilizează cu o reală plăcere,
întrecându-se să facă o curte cât mai curată care să încânte privirea. Acelaşi lucru îl face
fiecare şi în spaţiul verde din faţa blocului în care locuieşte.
Participând la astfel de acţiuni elevii se implică în soluţionarea problemelor ecologice,
vor aprecia şi preţui natura, vor înţelege că de ea depindem şi că ea e casa noastră. Traiul
tuturor depinde de felul în care îngrijim natura: când natura e curată, oamenii sunt sănătoşi.
 BIBLIOGRAFIE
1. Cojocaru, Maria-Cristina, (2017), Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice în
învăţământul primar, Ed. Rovimed, Bacău
2. Mălin, Dumitru, (2002), Activităţile educative şcolare şi extraşcolare, Editura Altip,
Alba Iulia

Ascultând explicaţiile inginerilor silvici. Puieţi plantaţi în ghivece.

Prin curtea grădiniţei...

adunând deşeurile.

Finalizarea activităţii.
 PRIETENII NATURII

Educatoare Balan Doinița

G.P.N ‖Voinicelul‖- structura G.P.N ‖Lizuca‖ Fălticeni

Exploatarea nerațională a mediului înconjurător și poluarea excesivă , iată motivația de-a

derula activități prin care să educ pe copii , pe viitorii cetăţeani ai planetei pământ, spre
formarea unei atitudini obiective asupra realităţii care să-i provoace la participare devenind
conştienți de viitorul mediului înconjurător, de faptul că viaţa generaţiilor viitoare, calitatea
acesteia, depinde de acţiunile fiecaruia dintre noi.
Am încercat să implic preșcolarii în diverse acțiuni pentru a salva natura.
Plantarea de copaci - simbolizând speranţa şi continuitatea vieţii.
Plantarea de copăcei în curtea grădiniței, participarea în programul Eno Tree Planting și
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a constituit o participare activă la activități practice
în aer liber şi un mod util de-a învăţa ce înseamnă educaţia globală cu privire la mediu, la un
aer curat și sănătos pentru noi și generațiile viitoare. Prin inițierea și derularea unor proiecte
de mediu, ‖Natura , prietena noastră‖, ‖Micii ecologiști‖, ‖Să ajutăm natura‖, am dezvoltat
parteneriate prin care s-a realizat cooperarea cu alte unitǎţi școlare din județ sau din țară în
atingerea standardelor internaţionale de calitate a mediului.
Pornind de la apropiat la depărtat, considerând că obiectivul cel mai important este curtea
grădiniţei (plantarea de puieţi de brad, care peste ani vor fi împodobiți de Moş Crăciun-
salvând astfel alți brăduţi de la tăiere), o asemenea situaţie din realitate a constituit pretextul
brodării unui lung şir de acţiuni menite să dinamizeze relaţia copil-natură, îmbogățind și
înfrumusețând mediul natural pe care îl vor moșteni generațiile viitoare. Activități ca:
‖Prietenii naturii‖, ‖Fiecare pui de om va planta un pui de pom‖, ‖Noi şi natura‖, ,,Pericolele
poluării ‖, ‖Micii ecologiști‖, ‖Copăcel mititel‖, Brăduleț micuț drăguț‖, etc. , au facilitat
implicarea activă, motivată, a copiilor și a părinţilor şi a altor factori educaţionali ai
comunităţii, în formarea şi dezvoltarea unei conduite ecologice.
Menţinerea şi promovarea stării de sănătate a mediului.
Stă în puterea noastră să protejam mediul, să evităm poluarea, fără a fi indiferenți cu tot
ceea ce ne înconjoară, fără a mai da vina pe alții ci fiind noi un exemplu. În acest context am
valorificat materiale din natură şi diferite deşeuri în confecţionarea unor obiecte şi jucării:
‖Natura ne dăruiește‖, ‖Jucării confecționate‖, ‖Recondiționăm‖; am ecologizat parcul
orașului și curtea grădiniței: ‖Orașul meu curat‖, ‖Curtea grădiniței ne reprezintă‖; am
confecționat pungi de hârtie și le-am donat unui magazin alimentar din cartier pentru a fi
folosite la cumpărături : ‖Pentru un mediu sănătos‖, ‖De ziua pământului‖ și am scris/
distribuit pliante cu mesaje ecologice ‖SOS Natura‖. Fiind adepții colectării și reciclării
deșeurilor din viața de zi cu zi, am participat la concursul unităților de învățământ din orașul
nostru ‖Participă activ... colectează selectiv‖ , apoi ne-am implicat în Campania ‖Orașe
curate –Fălticeni‖, implicare care pe lângă latura educaţională cu cunoștinţe și competenţe
privind dezvoltarea durabilă, ajutându-i pe preșcolari să devină mai competenţi și încrezători,
sporindu-le oportunităţile de acţiune pentru o viaţă productivă și sănătoasă, în armonie cu
natura, a avut și efect de natură financiară.
Toate activitățile derulate cu preșcolarii au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării
durabile în principal datorită tipului de competențe dobândite și a garanției ca vor fi mai bine
pregătiți și a fi responsabili față de generațiile ce viitoare.
 ECO JUNIOR 2018

prof. înv. primar Păncescu Cornelia

Școala Gimnazială nr. 1, Matca, jud. Galați

Motto: ,,Ecologia e o tulburătoare poveste de dragoste dintre om şi natură. Dar şi un

legământ.” (Toma George Maiorescu)

,,Educaţia copilului trebuie să urmărească dezvoltarea respectului față de mediul

natural.‖ (Art.29, Convenţia cu privire la Drepturile Copilului)
În ianuarie 2018 școala noastră a semnat un parteneriat cu Asociația "Drumeții
Montane" privind participarea la activitățile proiectului Eco Junior 2018, având ca scop
educarea ecologică, dobândirea unei atitudini mediu-protective și implicarea în activități eco-
recreative a elevilor prin joc.
Obiectivele proiectului, stabilite de Asociație, au fost:
- promovarea unei atitudini de respect față de mediul înconjurător, sensibilizarea tinerilor
pentru protecția ecosistemelor și dezvoltarea spiritului ecologic;
- cercetarea, studierea, exploatarea și apărarea mediului, educarea membrilor/voluntarilor
asociației, a tuturor iubitorilor de natura, pentru folosirea, păstrarea și conservarea mediului;
- protecția mediului, ecologizarea zonelor turistice și contribuții la schimbarea atitudinilor față
de mediu.
Prin activităţi specifice şcolare şi extraşcolare, elevul trebuie să devină conştient că
mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui
integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.
În cadrul proiectului amintit, cu prichindeii de clasă pregătitoare am desfășurat în
școală activități cu tema ,,Prietenii naturii‖:
* Video-proiecția ,,Aventura materialelor reciclabile‖,
* ,,Așa da!/Așa nu!‖- Învăț să ocrotesc natura (dezbatere despre acțiuni bune/rele ce reies din
planșele expuse),
* confecționarea trusei de prim-ajutor pentru drumeție (colorare, decupare după contur,
lipire),
* puzzle -,,Terra‖,
* audiere cântec ,,Ce ți-ar spune un copac‖
(https://www.youtube.com/watch?v=6CTy7jppXDQ)
Ca obiective am urmărit: sensibilizarea și conștientizarea elevilor față de problemele
mediului; formarea unei atitudini ecologice aplicând cunoștințele ce le vor dobândi.
Rezultate așteptate: formarea atitudinii ecologice responsabile, conștientizarea
importanței ocrotirii mediului înconjurător.
Ca rezultate înregistrate punctez: formarea deprinderilor de a lucra în echipă, elevii
dovedind viu interes pentru activitățile alese.
Educaţia de mediu ajută școlarii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi
angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi
asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.
Îmi doresc ca prin organizarea și desfășurarea a cât mai dese activități ecologice să
reușesc să determin elevii mei să devină apărătorii naturii, viitori cetățeni activi în acțiunea de
conciliere a omului cu natura, să fie capabili să protejeze mediul apropiat (curtea, spaţiul
verde, arborii existenţi), să planteze o floare, un copac, să atragă atenţia celorlalţi pentru a
păstra curăţenia, să participe la reciclarea unor deşeuri (din sticlă, plastic, hârtie) etc.
 PĂDUREA PRIN OCHI DE COPIL

Prof.înv.preşcolar Gioga Elena-Luminiţa

Liceul ,,Preda Buzescu‖, G.P.N.Nr.2 Berbeşti,Vâlcea

Depăşirea situaţiei de neglijare a educaţiei ecologice la nivelul învăţământului preşcolar şi nu

numai este un deziderat care necesită eforturi din partea tuturor celor implicaţi, educatoare, părinţi,
bunici. Noi toţi suntem responsabili în a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în
procesul de protejare a naturii, fiind esenţial ca omul să fie educat în spiritul respectului faţă de
mediu.
Sentimentele şi atitudinea copiilor faţă de natură trebuie să fie de respect şi grijă, având în
permanenţă convingerea că oamenii sunt parte integrantă din natură şi nicidecum superiori acesteia.
În acest sens am acţionat prin derularea proiectul intitulat ,,Pădurea prin ochi de copil‖.
Scopul proiectului vizează formarea şi dezvoltarea capacităţii preşcolarilor de a aprecia
frumuseţea pădurii, conştientizarea de către aceştia a importanţei pădurii în viaţa omului şi formarea
unui comportament ecologic corect.
Potrivit scopului propus, am stabilit următoarele obiective: să cerceteze un mediu viu (
pădurea); să dobândeacă cunoştinţe despre pădure şi despre protejarea acesteia; să coopereze în
cadrul grupurilor de lucru pentru realizarea unor sarcini comune; să selecţioneze materiale din pădure
pentru realizarea unor lucrări practice; să redea anumite aspecte de mediu prin realizarea de desene.
Activităţile propuse s-au realizat prin diferite mijloace, cum ar fi: observări, plimbări, vizite,
lectura educatoarei, audiţii, concursuri, care au suscitat nu numai interesul copiilor, dar şi al
părinţilor, care au devenit parteneri activi în derularea proiectului.
Evaluarea în cadrul proiectului ,,Pădurea prin ochi de copil‖ a constat într-o expoziţie cu
lucrări plastice şi practice pe teme ecologice, cât şi cu fotografii din cadrul desfăşurării proiectului.
Cele mai reuşite lucrări au fost expuse în holul grădiniţei şi premiate.
În cadrul derulării proiectului, copiii şi-au însuşit cunoştinţe din domeniul ecologic prin
participarea la activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, au fost antrenaţi în activităţi care
au contribuit la păstrarea sănătăţii mediului în care trăiesc: îngrijirea unor arbori, spaţii verzi,
igienizarea unor spaţii, sensibilizarea comunităţii pentru păstrarea curată a mediului; au dobândit
cunoştinţe despre relaţia om-mediu şi şi-au însuşit norme de comportare specifice asigurării
echilibrului dintre sănătătea individuală, a societăţii şi a mediului.
De asemenea, s-a realizat şi conştientizarea părinţilor şi a comunităţii cu privire la rolul şi
importanţa educaţiei ecologice de la o vârstă timpurie, rol asumat în cea mai mare parte de grădiniţă.
 NOI ȘI NATURA!

Profesor Gavril Ana

Școala Gimnazială „Ion Lovinescu‖ Rădășeni, jud. Suceava

Știm că poluarea este poate cel mai mare flagel care ucide încet dar sigur natura.
Nesăbuința și nepăsarea oamenilor reduce simțitor din traiul curat și sustenabil. Exploatarea
ilegală și irațională a apelor și a pădurilor, otrăvirea aerului și a mediului cu diferite deșeuri,
turismul prin construirea de pensiuni pe coamele munților răpind astfel din habitatul
animalelor, toate acestea și multe altele duc la nașterea unui mediu tot mai nesănătos traiului
nostru. Mass-media dezbate constant această problemă, sunt lansate campanii pentru ca noi să
înțelegem ce se întâmplă, dar de cele mai multe ori alegem să fim indiferenți, în vreme ce
problema se agravează, iar natura și oamenii au de suferit. Se conturează, așadar, tot mai clar
un tablou pesimist pentru starea Pământului, și, evident, pentru toți oamenii. Fiecare dintre
noi ar putea să facă ceva în fiecare zi.
Acest lucru ne motivează și pe noi, cadrele didactice, să-i educăm pe elevii noștri de
a păstra un mediu curat, de a conștientiza că de noi depinde să respirăm un aer pur, dar mai
ales de noi depinde ca generațiile ce vor urma să moștenească o viață de calitate. Deci,
educația ecologică se realizează încă din copilărie. De aceea am considerat că locul cel mai
important și mai apropiat în care elevul își petrece jumătate din zi este curtea școlii. În acest
sens am demarat diferite acțiuni de curățare a curții școlii și a vecinătății ei.
Prin inițierea și derularea unor proiecte de mediu, „Poluarea, un pericol iminent!‖,
„S.O.S natura!‖, „Natura – prietena noastră‖, „Să trăim într-un mediu curat!‖ „Să
respirăm un aer curat!‖, „Să mâncăm sănătos!‖ am dezvoltat parteneriate prin care s-a
realizat cooperarea cu Primăria și Consiliul Local, implicându-ne astfel și în Campania „Sate
curate – Rădășeni‖ facilitând astfel implicarea activă, motivată a copiilor, asigurându-le
conduita ecologică, o educație și o dezvoltare sustenabilă.
„De Ziua Pământului‖, la menținerea și promovarea stării de sănătate a mediului
înconjurător au contribuit și colectarea și reciclarea deșeurilor, acțiune prevăzută în proiectul
„Colectează, reciclează...înfrumusețează‖, la care au participat mai ales elevii clasei a cărei
dirigintă sunt. Hârtia și peturile colectate au fost duse la o instituție colectoare din Fălticeni
cu care noi colaborăm de mai mult timp, ajutându-i, în acest fel, pe elevi să devină mai
responsabili, competenți și încrezători într-o viață mai bună, sănătoasă și de calitate. În cadrul
activităților de tip „handmade‖ (în care unele peturi au fost transformate de către elevi în
obiecte utile în viața de zi cu zi sau de decor) elevii au avut satisfacția faptului că au realizat ei
singuri obiecte de decor sau utile, având astfel momente de relaxare și oportunitatea de a-și
descoperi și pune în valoare latura artistică.
Un alt obiectiv important a fost urmărit și în activitatea desfășurată la școală „Să
mâncăm sănătos!‖ în care elevii și-au dezvoltat competențele dobândite la diferite discipline
(Educația civică, Biologie, Tehnologie), dar mai ales au conștientizat faptul că a manca un
produs crescut sănătos fără insecticide și pesticide (care poluează, otrăvesc și solul nu numai
pe om) înseamnă a-ți păstra sănătatea. Pentru aceasta, fiecare copil a cultivat acasă legume,
care au fost crescute sănătos, apoi prezentate și, de ce nu, consumate la școală.
Indiferent dacă ne jucăm în curtea școlii, facem drumeții în împrejurimi, toate aceste
activități menționate mai sus au avut menirea de a dezvolta la copii simțul esteticului, al
responsabilității protejării mediului în care trăim pentru ca generețiile viitoare să-l preia de la
noi sănătos. Trebuie ca fiecare dintre noi să înțeleagă că puterea stă în mințile, în inimile și în
mâinile noastre pentru a evita un dezastru mondial care pare iminent.
 Educația pentru mediu prin integrarea metodelor activ-participative
Profesor Moga Alina – Mihaela,
Colegiul Tehnic ―Ion Borcea‖ Buhuşi, județul Bacău

I. Argument
Renaşterea naturii este un prilej de bucurie pentru noi, toți. Cu acest prilej, ca profesor
de geografie, țin să aduc elevii cât mai aprope de natură, găsind un moment prielnic pentru
aceştia de a conştientiza şi o parte mai puțin plăcută: cât de nocivă poate fi intrevenția umană
asupra mediului. Este important pentru elevi să vină ȋn contact direct cu diversitatea deşeurilor
din spațiul care ȋi ȋnconjoară, ȋn acest mod realizȋnd aproape instantaneu importanța păstrării
unui mediu curat. Ȋn fiecare an mobilizez elevii pentru a participa la activități de
conştientizare a impactului deşeurilor asupra mediului ȋn orizontul local utilizând metode
active-participative.
II. Descrierea metodei şi a modului concret de aplicare a metodei la tema “Mediul
orizontului local, clasa a IX-a.
Materiale necesare:
o pungă cu mostre de deșeuri (conform listă tipuri de deșeuri), creta (dacă se face afară),
markere, 45 cartonașe colorate, 3 liste printate „Listă tipuri de deșeuri‖, 3 pungi/saci mari de
plastic (reutilizați), mănuși de unică folosință pentru fiecare echipă.
Obiective:
 Înțelegerea impactului deşeurilor şi a depozitării improprii a deșeurilor în natură.
 Recunoașterea tipurilor de deșeuri (clasificare, proveniență, compoziție), în special cele
produse în/lângă liceu.
 Conştientizarea rolului colectării selective a deşeurilor;
Desfăşurarea activității
1. Elevilor li se prezintă, pe scurt, tema activității:
Ȋn mod specific, deşeurile şi depozitele de deşeuri au efecte negative asupra mediului
prin poluarea aerului, apelor, solului şi prin impactul asupra vieții oamenilor şi a animalelor.
2. Elevii sunt împărțiți în 3 echipe egale.
3. Fiecare echipă primeşte o listă („Lista tipuri de deșeuri‖- Anexa I), un sac/pungă și
mănuși de unică folosiță pentru fiecare elev. Scopul lor este să aducă cât mai repede un
obiect/deșeu din fiecare categorie din listă (maxim 15 obiecte), găsit în școală sau curtea
școlii, dar nu mai mult de 15 minute dus-întors,căutat/colectat, ȋncepând astfel ―Vânătoarea de
deşeuri‖.
4. Vânătoarea de deșeuri. Profesorul însoțeşte echipele să-i supraveghează de la
distanță, ca observator. La întoarcere, notează ȋn dreptul fiecărei echipe, câte obiecte au adus
și în timpul alocat.
„Deșeurometrul‖ Exercițiul continuă afară, dar se poate desfăşura şi ȋn clasă. După
întoarcerea echipelor cu obiectele/deșeurile conform listei, profesorul desenează pe asfalt un
„deșeurometru‖ (un punct minim, unul maxim și liniuțe între ele cât să poată încăpea toate
obiectele aduse așezate într-o singură linie. Obiectivul următor al echipei este ordonarea
deșeurilor aduse în funcție de impactul negativ asupra mediului. Când echipa ajunge la o
concluzie finală, se aşează cardurile cu argumente în dreptul fiecărui obiect.
5. Prezentarea soluțiilor Fiecare echipă prezintă pe rând soluția găsită. Celelalte două
echipe sunt invitate în jurul deșeurometrului să vadă așezarea și să asculte explicațiile şi pot
aduce la sfârșit contraargumente pentru o altă poziționare. Principalele teme disputate ȋn
general au fost legate de poziționarea cutiilor de ambalare tetrapack (ex. lapte, suc) ȋn
categoria corespunzătoare: carton sau plastic. Ȋn final, argumentele conform cărora acestea
sunt deşeuri din categoria deşeurilor combinate primează.
6. Obținerea feed-back-ului: Metoda “4W”. Ultima etapă a activității constă ȋn
sistematizarea informațiilor şi a activităților desfăşurate, astfel ȋncât elevii să-şi ofere unii
altora feed-back. Pentru aceasta, profesorul utilizează metoda ―4W‖ care constă ȋn adresarea
următoarelor ȋntrebări:
1.Ce am avut de făcut? 2.Cum a decurs exercițiul? 3.Ce am învățat din acest exercițiu? 4.Ce
pot să fac diferit de acum înainte?
Răspunzȋnd la aceste ȋntrebări elevii reflectează şi povestesc despre ce au făcut, ȋși
împărtășesc experiențele şi sentimentele trăite, atât din punct de vedere personal referitor la
experiențele individuale cât şi ȋn cadrul grupului. De asemenea, impresiile elevilor sunt foarte
importante referitor la acțiunile desfăşurate, de aceea, profesorul trebuie să ofere elevilor
oportunitatea de a povesti în amănunt despre experiențele prin care tocmai au trecut.
Utilizarea acestor metode activ-participative prezintă multe avantaje: elevii ȋși asumă
responsabilitatea sarcinilor de îndeplinit, comunică unii cu alții pentru rezolvarea sarcinilor, se
încurajează și se sprijină reciproc. Dialogul între elevi este foarte valoros deoarece elevii se
exprimă fără teama de a pune întrebări și de a răspunde la ele.
III. Avantajele şi dezavantajele metodei
Avantajul acestor metode rezidă din faptul că elevii învață să colaboreze şi să se
coordoneze, să-şi asume responsabilitatea individuală, dar şi a celei de grup pe parcursul
activității. Activizarea elevilor facilitează dezvoltarea unor capacități mentale de analiză,
comparare, exemplificare, argumentare și stimulează formarea unor atitudini pozitive la elevi
(spiritul critic, comunicarea propriilor idei etc.). Dezavantajele identificate până ȋn prezent
sunt legate de reticența unora dintre elevi de a manipula deşeurile, chiar şi ȋn condiții de
maximă securitate (elevii poartă mănuşi de unică folosință) dar şi faptul că sunt metode care
necesită mult timp la dispoziție, activitatea se poate desfăşura, totuşi pe parcursul unei ―ore‖
clasice.

Educația pentru un mediu mai curat la Colegiul Tehnic “Ion Borcea”, Buhuşi

Bibliografie
Bogdan S., Bors O., Chirana G., Ciulacu T., Cojocaru L., Mosoiu O.- Cluburile
Ecoprovocarea, ViitorPlus, martie 2016
 MODALITĂŢI DE REALIZARE A
EDUCAŢIEI ECOLOGICE
ÎN GRĂDINIŢĂ

Prof.înv.preșcolar: ȚINEA NOEMI

Colegiul Tehnic Agricol,,Al.Borza‖Geoagiu /GPP Geoagiu, jud.Hunedoara

În grădiniţă putem realiza educaţia ecologică prin: activităţile de cunoaşterea mediului

(observări, lecturi după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice), prin desene, prin
plimbări şi vizite, prin discuţii libere, spontane, prin activităţi practice în natură, prin
dramatizări şi scenete.
Activităţile de educaţie ecologică ajută copiii să manifeste sensibilitate faţă de întreg
mediul şi problemele lui; ajută copiii să înţeleagă funcţionarea mediului, interacţiunea
oamenilor cu mediul şi despre cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu; copiii
dobândesc valori şi sentimente de grijă faţă de mediu; să utilizeze cunoştinţele şi abilităţile
dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea
problemelor mediului. Prin activităţile ecologice desfăşurate cu profesionalism copiii se
dezvoltă intelectual, emoţional, voliţional, moral. Prin observări concrete copiii evaluează
sănătatea mediului şi îndrumaţi de educatoare pot găsi măsuri de protecţie. Astfel, se formează
atitudini pozitive faţă de mediul degradat. Prin unele activităţi desfăşurate cu preşcolarii,
aceştia pot constitui model pentru adulţi, înfrânând unele impulsuri ale adulţilor care distrug
într-o clipă armonia naturii.
Scopul acestei laturi a educaţiei a fost înarmarea copiilor cu abilităţi de protejare a
naturii, concretizate în capacităţi de investigare a naturii, de transfer şi valorificare a
cunoştinţelor în situaţii noi de utilizare a unui limbaj ecologic.
În acest sens s-a urmărit alegerea unui conţinut adecvat, alegerea de mijloace şi
strategii comportamentale şi de abordare corectă a diferitelor probleme ecologice.
În scopul formării unui comportament ecologic care să permită copiilor să acţioneze în folosul
naturii ne-am axat pe următoarele obiective:
 dezvoltarea capacităţii de cercetare, explorare, investigare a mediului;
 cunoaşterea fiinţelor şi fenomenelor din mediul înconjurător şi caracteristicile
acestora;
 înţelegerea necesităţii protejării mediului;
 identificarea unor reguli şi norme de comportament ecologic în diverse situaţii;
 creşterea dorinţei de a ocroti, respecta şi proteja natura prin implicarea copiilor în
activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ;
 manifestarea disponibilităţii copiilor de a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului aplicând cunoştinţele dobândite.
În activităţile extracurriculare ne-am propus teme care se pot discuta, realiza cu copiii:
,,Plimbare în curtea școlii‖ ( unde au avut ca obiective: să observe schimbările petrecute în
natură în anotimpul toamna, să colecteze materiale necesare în desfăşurarea unor activităţi
practice, să protejeze mediul înconjurător);
,,Unde se aruncă gunoiul?‖( cu obiectivele: să cunoască modalitatea de ambalare a gunoiului,
să cunoască locul unde se pot arunca gunoaie, să ia atitudine faţă de cei care nu respectă acest
lucru);,,Activități de primăvară‖ (observare în natură, plimbare prin livada liceului, vizita la
sera de legume și flori, observare și plantare răsaduri etc.
 ECOLOGIA ŞI EDUCAŢIA DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE

Profesor Marincaş Luminiţa

Liceul Teoretic „Emil Racoviţă‖ Baia Mare

„Educaţia copilului trebuie să urmărească dezvoltarea respectului faţă de mediul natural‖

(Art. 29, Convenţia cu privire la Drepturile Copilului).

Corelarea intereselor umanităţii în conformitate cu legile naturii este unica premisă a

continuităţii vieţii pe Terra.
Acţiunea de protecţie a mediului se poate realiza pe deplin, numai prin asocierea măsurilor
de ordin juridic şi administrativ cu cele de ordin educaţional. Schimbarea mentalităţii
oamenilor nu este uşoară, dar fără o educaţie în acest sens, orice acţiune de ocrotire a mediului
este sortită eşecului.
Naturalistul E. Pop afirma: „Ceasul de faţă ne cere stăruitor să convertim nostalgia vagă
într-o conştiinţă generală, fermă, activă, de comunicare cu structura şi dinamica naturii, a cărei
ocrotire nu este o problemă a naturaliştilor, ci a omului însuşi.‖ Pentru asigurarea acestui ţel, o
importanţă deosebită o are sistemul educaţional al întregii populaţii.
Educaţia ecologică se poate realiza în mod deosebit, prin şcoală şi mass-media, având
motivaţie şi logică. Educaţia ecologică se bazează pe conştientizarea care are acest unic scop –
acela de a proteja natura, de o face să-şi păstreze sănătatea de care depinde în final, sănătatea
noastră, a oamenilor. Vindecarea naturii de nocivităţile de tot felul existente în atmosferă, sol
şi apă, nu se poate face fără o conştientizare şi fără o pregătire ecologică efectivă a noastră, a
tuturor.
Educaţia ecologică începe, sau ar trebui să înceapă, din fragedă copilărie. Ea contribuie la
formarea unei conştiinţe ecologice şi a unei gândiri ecologice despre natură, din care rezultă o
comportare atentă şi corectă faţă de ea. Educaţia ecologică este criteriul principal al stilului de
viaţă durabil şi unica modalitate de supravieţuire a omenirii în viitor. Pentru realizarea cu
succes a educaţiei ecologice este esenţială îmbinarea efectivă a formelor de „educaţie
alternativă‖ cu formele de educaţie instituţională.
Proiectele educative de educaţie pentru mediu se înscriu în coordonatele unor preocupări
organizate, coordonate, sistematizate de abordare ecologică a problematicii lumii
contemporane. Ele sunt o cale de modernizare a învăţământului, de care depinde posibilitatea
de a alege, în viitor, între un mediu curat şi sănătos, între un public informat, educat care
conştientizează gravele probleme de mediu şi un public care ignoră şi este indiferent. Nu ne
este permis să luăm celor ce vor popula planeta peste zeci şi sute de ani, dreptul de a se bucura
în egală măsură ca şi noi de frumuseţile naturii: păduri viguroase, ape limpezi, aer curat, toate
acestea permiţând menţinerea biodiversităţii pe planeta noastră.

Exemple de bună practică

Proiectul de educaţie ecologică „Ecologiştii Racoviţeni‖derulat cu elevii de la Liceul

Teoretic „Emil Racoviţă‖ Baia Mare, a avut ca scop observarea, investigarea, interpretarea şi
înţelegerea impactului activităţilor umane distructive asupra mediului, cultivarea respectului
faţă de mediul natural, a folosirii raţionale a resurselor, a responsabilizării în legătură cu
protecţia şi ocrotirea acestuia, a estetizării mediului, a sporirii resurselor. S-a urmărit formarea
unor atitudini ecologice active, care să determine manifestarea unei conduite adecvate a
elevilor în raport cu mediul natural.
 „Ecologiştii Racoviţeni‖este
proiectul care a antrenat şi implicat
elevii într-o gamă variată de activităţi
care au vizat: familiarizarea elevilor cu
probleme de mediu şi cu normele de
ecologizare, identificarea problemelor şi
a surselor de deteriorare a planetei,
identificarea soluţiilor optime pentru
prevenirea şi ameliorarea manifestărilor
de degradare a mediului, dezvoltarea
capacităţi de organizare şi a spiritului de
cooperare în echipe, formarea unei
atitudini de respect şi a unui comportament responsabil faţă de ceea ce ne înconjoară,
formarea capacităţii de îngrijire a spaţiilor verzi şi folosirea acestora în desfăşurarea unor
activităţi instructiv educative, dezvoltarea creativităţii.

Eficienţa educaţiei asupra

mediului se poate aprecia
numai prin efectele pe
termen lung asupra
comportamentului viitorului
cetăţean, rămânând în însă
în vigoare şi obligaţia de a
avea o utilitate imediată:
prin aplicaţiile practice prin
intervenţia elevului, situaţii
concrete. Educaţia ecologică
trebuie să arate că succesul
nu se poate obţine fără o
îmbinare judicioasă a

principiilor generale şi a datelor pertinente referitoare la

ceea ce este particular într-o situaţie concretă.

eco - mărţişoare
 Şcoala are menirea de a organiza şi desfăşura o
vie şi susţinută activitate privind educaţia
ecologică şi protecţia mediului, iar elevii sub
îndrumarea cadrelor didactice pot şi trebuie să
formeze apărătorii naturii. Adevărata educaţie
ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când
se va reuşi ca elevii – cetăţenii de mâine – să fie
convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi să
devină factori activi în acţiunea de conciliere a
omului cu NATURA.

Bibliografie
Emilia Mieroşu – Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Editura Crepuscul, Ploieşti
 MICII ECOLOGIȘTI AI CETĂȚII ALBA CAROLINA

Prof. ptr. înv.Preșc.: HONDOLA LILIANA DORINA

GRĂD.CU P.P. NR.8, STRUCTURĂ G.P.P.NR.9
Educaţia ecologică începută în grădiniţă are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a
înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi al
animalelor, a tot ce există pe Pământ, iar copiii trebuie să conştientizeze şi să exprime
respectul pentru mediul natural de care beneficiem cu toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile
viitoare.
Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus,
comportamentele şi convingerile formate la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se
păstrează cel mai bine toată viaţa. Să-i învăţăm pe copiii noştri că Pământul este mama
noastră, şi tot ce i se întâmplă Pământului, ni se întâmplă şi nouă şi se întâmplă tuturor
copiilor.
Cunoaşterea naturii şi înţelegerea legilor care o guvernează trebuie să înceapă din perioada
preşcolară, deoarece este şi necesară, dar şi posibilă formarea unei atitudini ecologice la
această vărstă şi trebuie să continuie în şcoală şi familie.
Scopul proiectului nostru constă în însușirea de către copiii preșcolari a unor norme de
comportament ecologic specific asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societății
și mediului și formarea unei atitudini dezaprobatoare față de cei care încalcă aceste norme.
Pe tot parcursul anului școlar, grupa Albinuțelor, împreună cu educatoarele au desfășurat
activități ecologice:
- participând la strângerea gunoaielor aruncate pe Râul Ampoi, plantare de pomișori în
curtea grădiniței, la care a participat și domnul inginer Coltor Petru;
- participarea copiilor la concursul județean: ,,Micii ecologiști ai cetății,, - care cuprinde
trei probe ( prezentarea costumelor din materiale reciclabile, proba de cunoștinte,
proba practică, constând în realizarea unor obiecte din materiale reciclabile puse la
dispoziție);
- Vizitarea Parcului Dendrologic din Alba Iulia;
- Jocuri în aer liber pe timpul iernii, pentru a respira un aer curat și sănătos;
- Sărbătorirea Zilei Pământului 20 Aprilie
- Sărbătorirea Zilei Apei 22 Martie
- Redu, Reciclează, Refolosește ( cei trei R )- reciclare de hârtie, sticle, peturi
Gândind că prietenia, afecţiunea şi respectul este legătura dintre oameni este de înţeles că
omul trebuie să manifeste aceleaşi sentimente de prietenie, dragoste şi respect faţă de natură.
Ceea ce învaţă copilul în perioada preşcolară îşi lasă amprenta asupra conduitei şi
evoluţiei ulterioare a acestuia. Educaţia ecologică reprezintă puntea de legătură între copil şi
mediul natural sau mediul social. Iată și câteva poze din activitățile noastre!
 „IUBIM NATURA!”

Prof.înv.preșc. Robu Lucia

Școala Gimnazială „Badea Cîrțan‖ Cîrțișoara

„Să faceţi sacru legământ,

Să ocrotiţi acest pământ
E tot ce – avem mai bun, mai sfânt,
Salvaţi – l cât mai este timp.‖

ARGUMENT
Activităţile de educaţie ecologică ajută copiii să manifeste sensibilitate faţă de mediu şi
de problemele care apar în mediu. De asemenea prin activităţile de educaţie ecologică copiii
înţeleg funcţionalitatea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre modul cum pot
fi rezolvate problemele legate de mediu, cum pot ei, copiii interveni şi ajuta. În cadrul
activităţilor din grădiniţă copiii dobândesc cunoştinţe şi abilităţi care îi vor ajuta în realizarea
unor acţiuni pozitive şi bine gândite pentru a păstra şi apăra mediul în care trăiesc. Copiii
trebuie să înţeleagă modul de funcţionare a mediului, a problemelor care pot apărea dar şi
faptul că, aceste probleme se pot rezolva dacă există grijă faţă de mediu. Activităţile ecologice
duc la dezvoltarea copiilor pe plan: intelectual, emoţional, voliţional, moral.
Ecologia este o condiţie a supravieţuirii umane, prin care putem cunoaşte şi respecta
natura, mediul în care trăim. La copii interesul manifestat pentru natură este instinctiv, dar
convingerile şi comportamentele formate în această perioadă ţin toată viaţa. Prin activităţile
realizate în grădiniţă le satisfacem copiilor curiozităţi legate de plante şi animale, fenomene
ale naturii. La această vârstă curiozitatea copiilor este mare ei dorind să se implice, să ajute, să
protejeze. Rolul grădiniţei este acela de a oferi treptat cunoştinţe despre tot ceea ce are
legătură cu mediul, respectând fireşte particularităţile de vârstă, organizând activităţi de
protejare a mediului. Dragostea pentru natură trebuie să fie o componentă importantă a
educaţiei copilului preşcolar. Educaţia ecologică este pentru copilul „mic cetăţean‖o treaptă
necesară de parcurs în drumul său spre cunoaşterea şi păstrarea naturii.

OBIECTIVE CADRU:
* Familiarizarea cu diverse aspecte ale lumii vii şi a legilor acesteia, pentru înţelegerea şi
aplicarea normelor de protecţie a mediului înconjurător.
* Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire,protejare şi ocrotire a mediului în vederea
educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
* Sprijinirea copilului în înţelegerea unor termeni specifici ecologiei şi utilizarea lor corectă în
comunicare.
* Cultivarea dorinţei de a se implica activ,colaborând cu alte persoane pentru protejarea
mediului şi rezolvarea unor probleme de mediu.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
*Să perceapă mediul înconjurător;
*Să desfăşoare activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, utilizând instrumente şi
tehnici simple, care să contribuie la stimularea interesului şi curiozităţii copilului pentru
cunoştinţe din domeniul ecologiei;
*Să cunoască diferite medii de viaţă şi să descrie legături specifice între acestea având în
vedere protejarea mediului;
*Să manifeste interes pentru identificarea unor probleme de mediu;
*Să manifeste un comportament preventiv faţă de mediul din jurul său;
*Să-şi însuşească deprinderile necesare pentru rezolvarea unor probleme de mediu din
imediata sa apropiere;
*Să comunice informaţii în forme diverse şi să utilizeze un limbaj specific ecologiei şi
ştiinţelor naturii;
*Să manifeste interes pentru menţinerea şi promovarea stării de sănătate a mediului;
*Să identifice efecte ale intervenţiei omului asupra mediului.

CONŢINUTURI
*Denumirea unor elemente structurale ale mediului înconjurător: apă, aer, sol, plante,
animale, oameni şi a elementelor create de aceştia;
*Denumirea unor elemente ale mediului depărtat:corpuri cereşti;
*Enumerarea legăturilor ce se manifestă la nivelul mediului;
*Realizarea unor experimente simple, utilizând instrumente şi tehnici diferite;
*Cunoaşterea unor proprietăţi ale diverselor materiale, obiecte, procese, fenomene şi cum pot
fi ele folosite în menţinerea stării de sănătate a mediului;
*Conştientizarea consecinţelor folosirii neadecvate a anumitor materiale şi substanţe asupra
stării de sănătate a mediului;
*Crearea şi menţinerea condiţiilor sănătoase favorabile creşterii de plante şi animale;
*Formulare de întrebări în legătură cu ceea ce observă;
*Manifestarea interesului pentru ocrotirea vieţii şi a mediului de viaţă;
*Identificarea aspectelor negative din comportamentul uman care au efecte negative pentru
mediul din imediata sa apropiere;
*Identificarea unor probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer
liber;
*Aprecierea şi însuşirea unor acţiuni de ocrotire faţă de mediu;
*Adoptarea unui comportament care să nu provoace apariţia unor probleme de mediu;
*Îngrijirea plantelor şi animalelor din imediata apropiere;
*Respectarea normelor şi regulilor de protecţie a mediului;
*Identificarea factorilor poluanţi şi a efectelor acestora asupra mediului;
*Găsirea unor modalităţi de combatere şi prevenire a poluării prin adoptarea unor măsuri:
colectare selectivă a deşeurilor; reciclarea materialelor refolosibile;
*Utilizarea unui limbaj specific ecologiei şi ştiinţelor naturii;
*Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare folosind cunoştinţe dobândite;
*Exprimarea unor mesaje cu conţinut ecologic verbal sau în scris;
*Menţinerea ordinei şi a curăţeniei în spaţiul de joacă,
*Să promoveze ideea unui mediu curat prin discuţii cu cei din mediul apropiat;
*Conştientizarea efectelor propriilor acţiuni asupra mediului;
*Intervenţii pozitive asupra mediului.

Câteva dintre activitățile noastre:

Frunze presate frumos pictate!

Plantare de pomi și flori în curtea
grădinței.

Natura în anotimpul primăvara!

La pădure!

Flori colorate de noi realizate!

 PROIECT DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ
,, GÂNDEȘTE VERDE ”

Prof înv. preș. Georgescu Doinița Nicoleta

Grădinița cu P.P.nr.6 ,Alexandria
,, Gândește verde ‖- îşi propune să înlesnească şi să aprofundeze înţelegerea şi
cunoaşterea naturii prin participarea activă şi conştientă a preșcolarilor la descoperirea şi
redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale în funcţie de experienţa lor de viaţă, de
nevoile reale de cunoaștere.

Obiectivele acestui proiect vizează dezvoltarea capacităţilor de observare ,exploarare

şi înţelegere a realităţii mediului înconjurător, cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în
comunicare a unor termeni specifici şi formarea unor atitudini pozitive prin stimularea
interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a acestuia.
Activităţile de învăţare propuse sunt orientate spre observarea şi explorarea directă a
mediului înconjurător ( colţul viu al clasei ,în grădina grădiniței ).
,, Gândește verde ”- urmăreşte observarea unor fenomene ale naturii din diferite
anotimpuri în timpul producerii acestora în mod natural, iar elevii le pot percepe mai uşor,
pot realiza asemănări şi deosebiri între ele, îşi pot exprima propriile opinii.
Toate activităţile care se vor desfăşura în cadrul acestui proiect ,au rolul de a dezvolta la
copii o atitudine de responsabilitate faţă de mediu, de a stimula dorinţa de a cunoaşte mai
multe despre planeta pe care trăiesc. ,, Găndește verde ” ,reprezintă încă un pas în vederea
integrării conştiente a copilului în mediul natural, social şi cultural.

Scrisoarea Pământului către copii

Dragi copii ,
Sunt foarte bolnav. Mă ameninţă din ce în ce mai multe pericole. Îmi mor
plantele şi animalele, mulţi oameni suferă de diferite boli, mi se risipesc bogăţiile. Stratul
de aer care mă apără de razele fierbinţi ale soarelui se subtiază. Mă acoperă praful şi
gunoaiele. Este atâta murdărie în jur ! Ce să mă fac ? Ajuta-ţi-mă !

Semnează:
PĂMÂNTUL
 FLUTURAȘII SALVEAZĂ PĂMÂNTUL!

Profesor pentru învățământul primar Baboș Ioana Aurelia

Școala Gimnazială "Gheorghe Lazăr", localitatea Zalău, județul Sălaj

Pământul este planeta noastră și trebuie să avem grijă de ea. În noua eră a tehnologiei,
populația începe să fie preocupată de mediul înconjurător, datorită faptului că au acces mai
ușor la tot ce ține de informațiile actuale privind poluarea, defrișarea pădurilor,poluarea
aerului și a apelor.
În mediul educațional se pune mare accent pe acest lucru. Ne dorim să îi responsabilizăm
pe copii de mici, să fie respectuoși, amabili, să aibă grijă de mediu și poate să devină mici
ecologiști .
Clasa pregătitoare a Fluturașilor de la Școala Gimnazială "Gheorghe Lazăr", Zalău au
avut parte în acest an școlar de multe acțiuni privind protecția mediului înconjurător. Am făcut
parte din mai multe echipe de ecologiști:Rorec, Lets Get Green, dar am organizat și strângeri
efective de materiale reciclabile: hârtie, carton, sticle, baterii, peturi, doze (aluminiu)și
aparatură electrocasnică.
Ne-am organizat ,chiar dacă suntem mai mici și am făcut curățenie în Parcul Central din
oraș care se află în raza școlii noastre.La această acțiune am mai chemat alături de noi elevii
din clasa a V(generația mea de anul trecut) și încă o clasă de a întâia.
Elevii au fost foarte încântați și au muncit în echipă.Locaâia reste una frumoasă:are loc de
joacă pentru copii, locuri special amenajate pentru animale de companie, piste pentru bicicliști
și jogging. Din păcate uneori coșurile de gunoi sunt ignorate de către cei care trec pe acolo.
Așa că noi ne-an adunat cu mic cu mare și ne-am înarmat cu saci, mănuși de unică folosință și
mult entuziasm.Am adunat cam 20 de saci de 50 de litri. Copii s-au mirat de ceea ce au găsit
și au promis că ei vor fi mai atenți atunci când vin în parc cu părinții lor.
Prezentările materialelor video vizând efectele negative pe care le au poluarea asupra
mediului le-au atras atenția asupra ceea ce se poate întâmpla cu planeta noastră.
Am reușit să implic și părinții în aceste acțiuni de ecologizare, aceștia s-au arătat foarte
încântați să participe la aceste acțiuni, drept dovadă faptul că s-au strâns în cadrul campaniei
de reciclare : 250 kg de hârtie și carton, 60 de kg de peturi, 5 kg de baterii, 100 kg de sticle și
foarte multă aparatură electocasnică mică (calculatoare, televizoare, imprimate, mixere,
aparate de făcut cafea, hote etc).
În anul școlar care urmează vom începe cu campania Lets Do It ROMANIA!, campania
mult așteptată de către toată lumea. Ne vom aduna atât părinți cât și elevi deopotrivă, vom
forma echipe și vom merge în județ în locurile identificate pentru ecologizare.
Elevii sunt mereu dornici de ce este nou, le plac activitățile aplicative, căci au contact
direct cu ceea ce au de făcut. Doar așa pot deveni cetățeni responsabili și pot transmite mai
departe și celor din jur model de bună-practică.
Noi cadrele didactice trebuie să le insuflăm tot ce este bun și folositor mai apoi în viața
lor. Ne dorim să creăm oameni responsabili, educați și nu roboți ai marilor companii
multinaționale.
„Fii tu schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume!‖ sunt cuvintele înțelepte ale lui Mahtma
Ghandi care ne motivează să aducem mereu un plus de valoare meseriei de dascăl.
Acțiune de ecologizare în Parcul Central Zalău

Acțiune de strângere de deșeuri reciclabile

Abilități practice cu ajutorul materialelor reciclabile
 EXEMPLE PRACTICE DE ACTIVITATI ECOLOGICE SI DE
VOLUNTARIAT

Ed. DINCU MONICA

GRADINITA P.P. COZIA RM. VALCEA

Educatia pentru mediu este un proces de durata, cu rezultate ce se vad dupa un timp
indelungat, motiv pentru care trebuie inceputa inca de la gradinita. Ea trebuie sa dezvolte o
atitudine de respect si responsabilitate fata de natura, in vederea ocrotirii ei. Pe de alta parte,
daca educarea in spirit eco-civic este armonios imbinata cu cea financiara, atunci putem spune
ca ne-am apropiat de implementarea a ceea ce este cunoscut ca educatie sustenabila. Este ceea
ce incercam sa facem anual, la nivelul gradinitei noastre,in cadrul actiunii ―Targul magic de
Craciun‖. Aici sunt vandute, de catre copii, obiecte realizate de ei, impreuna cu parintii si
doamnele educatoare, din material refolosibile: din cartoane de oua au facut saniute, din
becuri, globuri, din carti, ingeri, din paste fainoase, braduti…iar banii obtinuti sunt folositi
pentru ajutorarea unor familii nevoiase.
De asemenea, avand in vedere promovarea obiectivelor in domeniul protectiei
mediului inconjurator si efectuarea unei educatii eficiente in acest sens, putem exemplifica
implicarea unitatii noastre in activitatea Ziua Verde a Eco-prescolarilor- plantarea de copacei
in curtea gradinitei, in ecologizarea curtii gradinitei, in desfasurarea unei parade ecologice.
Copiii au fost incantati de toate aceste activitati, fiind astfel obisnuiti sa se implice in
activitati ecologice si de voluntariat.
Vreau să sper că munca tuturor educatoarelor va fi răsplătită peste ani de un salut primit
pe stradă ,de o privire caldă şi duioasă din partea celor care au trecut prin mâna noastră , de o
urare primită de sărbători ,când un puiuţ ajuns adult îşi aduce aminte cu drag de cea care i-a
fost educatoare , de gândurile bune care ne-nsoţesc peste ani , atunci când ei-acei mici copiii
ajunşi la rândul lor părinţi-înţeleg rostul nostru , al educatoarelor , pe lumea asta ,şi pot preţi
munca noastră la adevărata valoare.Dar până când vor veni acele vremuri ,munciţi ca şi când
nu a-ţi trăi decât pentru puii aceştia de om , şi sădiţi-le în suflet numai lumină şi dragoste ,căci
,aşa cum spunea Marin Preda:„Dacă dragoste nu e , nimic nu e‖.
 Excursie didactică cu caracter ecologic

Prof. înv.primar: Manciulea Mihaela

Școala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu― București

Locația:Colinele Argeșului
Tema : Aspecte ecologice ale diversităţii biologice (plante şi animale) din Colinele
Argesului şi observarea unor adaptări la ecosistemul respectiv
Durata : O zi
Scopul: Cunoaşterea mediului geografic natural, al plantelor şi animalelor şi a unor
adaptări ale acestora la condiţiile de mediu; colectarea de material biologic; dezvoltarea
dragostei faţă de natură.
Obiective operaţionale:
- sa se orienteze în teren
- sa cunoască relieful din orizontul apropiat
- să măsoare şi să determine unii factori meteorologici
- să determine şi să recolteze plante din ecosistem
- să identifice diferite aspecte negative aleintervenției omului în ecosistemele naturale
- să identifice reguli de supraviețuire în mijlocul naturii
Materiale necesare:
- pentru orientarea în teren: hărţi ale regiunii, busolă, binoclu, ruletă.
- pentru studierea reliefului: harta regiunii.
- pentru notarea observaţiilor şi etichetarea materialelor colectate: carnete pentru
însemnări, creioane, etichete.
- pentru colectat material botanic: etichete, pungi de plastic, plicuri pentru seminţe şi
fructe, cutii de carton.
- pentru fotodocumentare – aparat de fotografiat.

Forme de organizare pe grupe de câte 5 elevi:

Sarcini de lucru pentru elevi

1) Măsurarea temperaturii aerului cu termometrul pentru aer la înălţimea de 2 m.
2) Determinarea direcţiei şi intensităţii vântului .
3) Determinarea nebulozităţii - gradul de acoperire a aerului cu nori se apreciază
vizual.
4) Determinarea intensităţii luminii.
5) Determinarea pe loc a plantelor cunoscute .
6) Recoltarea plantelor în pungi de plastic cu etichete.
7) Descrierea condiţiilor de mediu din pădure, în urma observaţiilor.
8) Observarea intervenţiei omului în ecosistemul vizitat
Ustensile şi materiale: busolă, ruletă, foarfece, cuţit, lupă, pungi de plastic, cutii,
etichete.
 EDUCAŢIE SUSTENABILĂ

Prof. VLAICA MARIANA OTILIA

Grădiniţa cu P.P.,,Otilia Cazimir‖ Baia Mare

În cadrul unor proiecte educaţionale de educaţie ecologică şi sanitară pe care le-am

desfăşurat cu preşcolari de la mine din grupă, am reuşit să realizăm multe activităţi
instructive-educative la care copiii au participat cu mult entuziasm. Valoarea formativă a
acestor activităţi fiind aceia de a le dezvolta copiilor capacitatea de utilizare a normelor
igienico sanitare , formarea şi cultivarea interesului pentru problematica sănătăţii şi totodată
dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii
pentru investigarea acestuia.
Nivelul de vârstă al copiilor fiind de 4,5 ani şi activităţile desfăşurate cu ei au fost
bazate pe particularităţile lor de vărstă în formarea unor comportamente ecologice şi sanitare.
La început de an şcolar am implicat şi părinţii în proiectele noastre şi cu ajutorul lor am reuşit
să achiziţionam mai multe kg. de legume şi fructe pe care le-am donat unor familii mai
nevoiaşe, apoi , odată cu desfăşurarea proiectelor am aflat foarte multe lucruri despre fructe şi
legume. Am aflat că fructele trebuie obligatoriu să le spălam înainte de a fi mâncate şi bine-
nţeles că am învăţat şi noi cum se spală acestea. Am aflat cum face mama compot din fructe şi
bine-nţeles că am pus şi noi nu înainte însă de a pregăti o foarte bună şi gustoasă salată din
ele.
Pe parcursul întregului an şcolar am îngrijit cu mult drag florile din sala noastră de
grupă, am adunam de câte ori era nevoie toată mizeria din curtea grădiniţei noastre şi mai ales
am învăţat să facem curat după noi şi în sala de grupă.
Primăvara, am curăţat pământul şi l-am pregătit pentru a putea să ne facem în curtea
grădiniţei cât mai multe ronduri cu flori, pe care tot noi le-am plantat, iar vara am fost în parc
şi în excursii unde am aflat cât de importanţi sunt copaci în viaţa noastră şi câtă grijă trebuie
să avem de ei.
Toate activităţile desfăşurate cu copii au avut sprijinul nemijlocit al părinţilor care au
sărit în ajutorul nostru ori de câte ori era nevoie. Sprijin pe care l-au oferit necondiţionat ,,doar
pentru bucuria‖ -după spusele lor, pe care au vazut-o pe chipul copilaşilor la fiecare activitate
desfăşurată în cadrul acestor proiecte.
Prin urmare, prin reuşita acestor activităţi putem să valorificăm experienţele noastre şi
să popularizăm an de an aceste proiecte care au un impact deosebit de mare în dezvoltarea
psihofizică a copilului preşcolar şi nu numai.
 UN MEDIU CURAT, O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

Prof. Radu Zoica,

Grădiniţa P.N. Nr.3 Găeşti, Judeţul Dâmboviţa,

Bineînțeles că starea mediului înconjurator depinde numai și numai de fiecare dintre noi,
ne afectează în mod direct viața și sănătatea noastră. Această temă ―Un mediu curat – o viața
sănătoasă’’, ar trebui sa fie o deviză pentru întreaga populație a globului. Este nevoie de mai
multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean pentru a trăi într-un
mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată și pentru a putea folosi
condițiile de viața pe care ni le oferă natura.
Însa, se pare ca oamenii tratează cu neglijență acest aspect important al vieții lor, ceea ce
duce la agravarea procesului de poluare și distrugere a mediului și implicit la distrugerea
sănătații fiecăruia dintre noi și a celor din jur.
Pentru a conștientiza pericolul la care ne expunem am inițiat un proiect în care
preşcolarii au fost implicați activ la protejarea mediului în care trăiesc. Acțiunile întreprinse
au constat în:
- prezentări PPT ale aspectelor care au dus la poluarea mediului înconjurător și
consecințele asupra acestuia;
- actiuni de ecologizare a zonei din jurul școlii ;
- acțiuni de plantarea unor pomi în curtea școlii;
- activități experimentale prin care elevii au putut observa prezența aerului în plante,
astfel ei devenind conștienți că numai având grijă de pădure vom avea aerul curat și
proaspăt;
- construirea unor obiecte folosind materiale reciclabile.
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente
străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin
concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătații,
creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții.
(Conferința Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)
Din cuprinsul definiției se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru
poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecința activitații mai ales social –
economice a acestuia.Astfel, copiii de la cele mai fragede vârste trebuie conștientizați că ei
pot schimba prin exemplul personal mentalitatea celor din jur vizavi de mediul înconjurător.
Preşcolarii au realizat afișe prin care au atras atenția ce pericole ne pasc daca vom
continua să poluăm mediul în care trăim, fiecare dintre ei purtând discuții și cu familia despre
acest lucru

.
 Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea
aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vietii omenești se pare că sunt și cele mai
afectate de acțiunile iresponsabile ale ființei omenești.
Solul, ca si aerul și apa este un factor de mediu cu influență deosebită asupra sanătații. De
calitatea solului depinde formarea si protecția surselor de apă, atât a celei de suprafață cât mai
ales a celei subterane. Poluarea solului este considerată ca o consecința a unor obiceiuri
neigienice sau practici necorespunzatoare, datorată îndepărtării și depozitării la întâmplare a
reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deșeurilor industriale sau utilizării
necorespunzătoare a unor substanțe chimice în practica agricolă.
Ca măsuri de prevenire și combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a reziduurilor
menajere în recipiente speciale, îndepartarea organizată și la perioade cât mai scurte a
reziduurilor colectate în afara localitaților, depozitarea controlată sau tratarea corespunzătoare
a reziduurilor, îndepartate prin neutralizarea lor, utilizarea în agricultură, ca îngrașământ
natural a reziduurilor provenite de la animale, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea și
reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
În acest sens, preşcolarii grupei mari au desfășurat acțiuni de igienizare a zonei din
vecinătatea grădiniţei, deșeurile colectate fiind puse în saci menajeri și depozitate în
tomberonul grădiniţei.
Împreună cu preşcolarii grupei mari am realizat diferite obiecte decorative folosind
materiale reciclabile cum ar fi: dopuri și capace de sticlă, PET- uri, pahare de plastic, hârtie și
carton. Toate aceste obiecte le-am folosit în amenajarea unei mini-expoziții în sala de grupă .
Iată căteva dintre obiectele realizate de noi:

În cadrul unei activități desfășurate la Domeniul Ştiinţe (Cunoasterea mediului), am

realizat un mic experiment împreună cu preşcolarii mei. Am vrut să le demonstrez că pădurea
este cea care împrospătează aerul pe care noi îl respirăm.
Pentru acest lucru am folosit o crenguță cu frunze dintr-un copac și un borcan cu apă.
Am introdus crenguța cu frunze în borcanul cu apă. După câteva minute preşcolarii au putut
observa bulele de aer care se formase pe frunzele crenguței, dar și pe pereții borcanului.
Astfel, copiii au înțeles ca frunzele copacilor eliberează în atmosferă oxigen, atât de prețios
nouă și animalelor în procesul de respirație. Participând la acest experiment, cu siguranță
copiii nu vor uita niciodată că avem datoria să protejăm pădurea pentru că ea ne oferă nu
numai un loc unde te poți relaxa ci și cel mai prețios factor de mediu , aerul (oxigenul), fără de
care viață nu poate exista.
 Mediul înconjurător ne asigură condițiile necesare vieții, însa depinde de noi dacă dorim
să folosim aceste elemente esențiale cât mai util sau dacă vrem sa ocolim acest aspect al vieții
noastre.
Stă în puterea omului să ia masuri eficiente și să găsească soluții pentru a opri continuarea și
agravarea acestui proces dăunător.

„Cum se dezvoltă o plantă?” – experiment;

„Micii grădinari” – activitate practic – gospodărească

Bibliografie:
1. Bercea Mihai, Ecologie generală și protecția mediului, Ed. Ceres, București, 2000;
2. Cătrună Liliana, Să ocrotim mediul înconjurător, Ed Coresi, București, 2005
 SUSTENABILITATEA ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR DE LA GPN NR.5 Cugir

Prof. ȋnv. preșcolar Oniga Flavia Daniela

Şc. Gimnazialӑ nr.3 Cugir/GPN nr.5 Cugir

Ȋn perioada 2017-2019 grӑdinița noastrӑ este curpinsӑ ȋn cadrul unui proiect Erasmus+.
Proiect ce abordeazӑ tema sustenabilitӑții, EARTHWORM. Scopul acestui proiect este acela
de a pune ȋn practicӑ, ȋn cadrul grӑdiniței, cele ȋnvӑțate ȋn timpul mobilitӑților, de a le cultiva
preșcolarilor ideea reutilizӑrii lucrurilor, sӑ-i conștinetizӑm de faptul cӑ trebuie sӑ utilizӑm cu
mӑsurӑ resursele de care dispunem, fӑrӑ sӑ abuzӑm de acestea ca și cum ar fi inepuizabile, iar
copiii la rȃndul lor vor transmite aceste mesaje persoanelor cu care intrӑ ȋn contact.
Cu aceastӑ ocazie am desfӑșurat cu copiii diferite activitӑți. Din difertie materiale
textile, role de carton de la diverse ambalaje/ obiecte, materiale plastice etc care urmau a fi
aruncate am ales sӑ le reutilizӑm pentru a obține jucӑrii/ resurse materiale noi folositoare ȋn
sala de grupӑ.
Exemple de activitӑți:
- Mascota proiectului
Pentru a realiza aceastӑ rȃmӑ am folosit o șosetӑ veche pe care am umplut-o cu vatӑ și
i-am adӑugat doi nasturi drept ochișori.
- Aparate de fotografiat
Pentru a realiza aceste aparate de fotografiat am folosit carton de la diverse cutii de
depozitare. Am ajutat copiii ca acesta sӑ ajungӑ la forma doritӑ dupӑ care le-au dat și puținӑ
culoare. Rezultataul i-a ȋncȃntat.
Utilizȃnd materiale și tehnici de lucru similare și nu prea complicate am realizat și
―Familia rȃmӑ‖, pușculițe, bincoluri, ocheane.
Copiii au fost foarte ȋncȃntați sӑ realizeze singuri aceste obiecte, iar cel mai important
este cӑ au conștinetizat faptul cӑ aproape orice material pe care intenționӑm sӑ-l aruncӑm
poate fi reutilizat și putem obține lucruri chiar frumoase din ele fӑrӑ a cheltui prea mult.
Voi atașa ȋn final cȃteva imagini din timpul activitӑților și rezultatele obținute.
mascot proiectului aparate foto din carton

Familia Rȃmӑ pușculițe

mașinuțe din farfurii cartonate de prӑjiturӑ

 PROIECT ETWINNING ,,RE-CREATIV FOR ALL”

Prof. Rusu Elena

Prof. Verdeș Lăcrimioara
Liceul Teoretic Emil Racoviță Baia Mare, Maramureș

Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate şcolară, activităţi
ştiinţifice, artistice, practice, sportive sau religioase. Am ales să prezentăm un proiect
etwinning ,,RE-CREATIV for all”, proiect cu caracter ,,Eco”. În cadrul workshopurilor
elevii au învățat să folosească materiale reciclabile/reciclate, susținându-se astfel grija față de
protejarea mediului și introducerea conceptului educației ecologice.
Obiectivul general al proiectului a fost crearea unor produse eco ( haine, brațări, genți,
ornamente) din materiale obișnuite dar și din materiale reciclate / reciclabile și personalizarea
de tricouri prin arta creativă în cadrul atelierelor de lucru, elevii oferind soluții practice
creative, ecologice şi decorative.
Partenerii proiectului au fost:
 Rusu Elena (Founder) - LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVITA ", Baia Mare
Romania
 Lăcrimioara Verdes - LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVITA ", Baia Mare
Romania
 Belgin Türkkorkmaz (Founder) - Nizamülmülk Anadolu İmam Hatip Lisesi, Yüreğir
Turkey
 Jovana Banic - ŠOSO "Milan Petrović" sa domom učenika, Нови Сад / Novi Sad
Serbia
Grup ţintă a fost constituit din :
 Elevii claselor IX- XII, calificarea Tehnician designer vestimentar
 Elevii claselor IX- XII din școală sau din școlile partenere
 Elevi cu cerinţe educaţionale speciale
Activităţile derulate în cadrul proiectului în funcţie de opţiunile elevilor au fost:
 Atelierul 1- MĂRŢIŞOARE/ DECORAŢIUNI PENTRU BRAD - elevii au folosit
materiale textile, fire, ace, mărgele, panglici decupate și au realizat diferite modele de
mărţişoare şi decoraţiuni.
 Atelierul 2- BRĂŢĂRI – s-au realizat brăţări prin tehnica nodurilor şi împletiturilor.
Din diverse fire colorate transformate în bucle, ochiuri şi noduri se pot obţine podoabe
frumoase, multicolore, sub formă de brăţări, care pot fi dăruite ca simbol al prieteniei.
 Atelierul 3- ECO-FASHION – elevii au creat şi reinventat produse vestimentare din
materiale reciclabile
 Atelierul 4- ECO-BAG-Hârtia lucioasă provenită de la diverse reviste a fost
prelucrată manual și transformată în plicuri şi genţi complet funcţionale.
 Atelierul 5- DECO-TEXTIL - produsele confecţionate de către elevi în timpul orelor
de instruire practică au fost accesorizate cu mărgele, paiete, nasturi, conferindu-le un
plus de valoare estetică.
 Atelierul 6- IMPRIM-ART- realizarea de tricouri personalizate, folosind tehnica
imprimării cu vopsele acrilice eco pentru materiale textile.
Rezultatele proiectului:
 Expoziţie cu produse realizate
 Realizarea unui site cu publicarea proiectului si a produselor finale
 Raport al activităţii, feedback-urile elevilor
Sustenabilitatea activităţilor: va fi asigurată și prin extinderea lui la alte clase de elevi.
Diseminarea proiectului se face în cadrul consiliilor profesorale, consfătuirilor, cercurilor
pedagogice, şedinţelor de catedră, simpozioane. Acesta va constitui exemplu de bună practică
pentru dezvoltarea de abilități de viață în contextul dezvoltării durabile.
 PROIECTELE ETWINNING ȘI EDUCAȚIA SUSTENABILĂ

Profesor Vereș Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir

Educația sustenabilă, realizată din perspectiva dezvoltării durabile, reprezintă un

deziderat fundamental al educației la nivel european și mondial. În Declarația asupra
Mediului și Dezvoltării de la Rio de Janeiro din 1992, dezvoltarea durabilă este „definită‖ ca
fiind „acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea
generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. [.....] Pentru ca dezideratul dezvoltarii
durabile să poata fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de
dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta."
În acest sens, al promovării unei educații sustenabile, se pune un tot mai pregnant
accent pe diverse proiecte care se substituie acestui țel. Multe proiecte eTwining fac parte din
această categorie și un astfel de proiect este și cel pe care l-am desfășurat, în anul școlar 2017-
2018, în parteneriat cu Ecole Li Flou d`Armas din Generac, France. Proiectul intitulat ”A
Fairy of My Childhood” („Un basm al copilăriei mele”) avea drept scop stimularea
curiozității copiilor referitor la cultura populară a altor țări, îmbunătățirea competențelor
culturale și lingvistice (limba de comunicare fiind engleza), precum și implicarea lor în
activități în care să utilizeze materiale reciclabile.
La începutul proiectului, elevii s-au cunoscut prin intermediul unui schimb de scrisori
și felicitări, acestea din urmă fiind realizate folosind și materiale reciclabile sau din natură,
gen frunze, flori presate, ambalaje de la diverse produse din comerț, etc. Apoi fiecare grup de
elevi din școlile partenere a ales un basm reprezentativ pentru cultura țării lor și l-au ilustrat,
folosind în acest proces și materiale reciclabile (pet-uri, dopuri). De asemenea, au realizat
punerea în scenă a unei secvențe din basmul ales, iar costumele au fost realizate de ei înșiși
utilizând, de asemenea, materiale reciclabile (ziare, reviste, bețișoare, cd-uri, etc). Astfel,
copiii au realizat că pentru a promova ceva unic, ceva care să-i reprezinte, pot utiliza resurse
care să nu afecteze mediul, ci dimpotrivă, să-l protejeze.
Putem concluziona că elevii au conștientizat, prin intermediul activităților acestui
proiect, că principiul care stă la baza dezvoltării durabile este : „Gândește global - acționează
local!" Este extrem de important ca educaţia pentru dezvoltare durabilă (EDD), educația
sustenabilă, să devină parte integrantă a sistemului de învățământ românesc, chiar dacă
impune o reorientare a sistemului educațional curent, bazat exclusiv pe oferirea de informaţii,
către unul bazat pe tratarea de probleme și identificarea soluţiilor posibile. Este important să
se asigure o bună cunoaștere în ceea ce privește dezvoltarea durabilă de către toţi elevii, iar
aceștia trebuie să fie conștienţi de efectele deciziilor ce contravin unui proces de dezvoltare
durabilă. O instituţie de învăţământ, în întregul ei, inclusiv elevii, profesorii, directorii și
părinţii, ar trebui să urmeze principiile de dezvoltare durabilă. Este importantă sprijinirea
activităţilor de educaţie informală și non-formală pentru dezvoltare durabilă, deoarece acestea
pun accent pe participare și promovează învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Bibliografie și webografie:

1. Ghiră, Virginia, Educația pentru dezvoltare durabilă-factorul cheie al educației în secolul al XXI-
lea,
Ed. Anotimpuri SRL, Slatina, 1996;
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Dezvoltare_durabilă.
 A FAIRY OF MY CHILDHOOD”
(„UN BASM AL COPILĂRIEI MELE”)

Profesor Vereș Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir
 PITICII ECOLOGIEI

prof. înv. primar Mișca Paula Luminița

Școala Gimnazială Târgu Trotuș, Județul Bacău

În săptămâna 26 - 30 martie 2018, s-a desfăşurat și în școala noastră programul ,,Să ştii
mai multe, să fii mai bun!‖ conform unui orar special prestabilit. Implicarea elevilor şi a
cadrelor didactice din Şcoala Gimnazială Târgu Trotuș într-o serie de activităţi, au evidenţiat
înclinaţiile diverse ale copiilor, interesele şi preocupările multiple ale acestora. Prin programul
menţionat s-a stimulat atât capacitatea copiilor de a răspunde cerinţelor din variate domenii,
cât şi participarea lor la acţiuni în contexte nonformale.
Contactul cu natura produce asupra elevilor o impresie puternică, lasă urme adânci în
amintirea lor, le trezeşte sentimentul de dragoste pentru orizontul local, îi învaţă să trăiască în
colectiv, să se ajute între ei, contribuie la educaţia ecologică. Interdependenţa şi interacţiunea
fenomenelor, poluarea mediului şi rolul factorului climatic, lupta omului împotriva aspectelor
negative sunt o continuă actualitate pentru noi. Este ştiut faptul că elevii mici sunt atraşi de
elementele din mediul înconjurător ce se află în preajma lor (casa, satul, strada) intră în
contact cu lumea reală a multor obiecte, fenomene însuşindu-şi fondul de reprezentări şi
noţiuni ştiinţifice. Observaţia dirijată a obiectelor şi fenomenelor în condiţii naturale a permis
elevilor realizarea unor reprezentări bogate despre cele observate, consolidarea unor
deprinderi şi implicit s-au născut stări afective , trăiri emoţionale şi sentimente de ataşament
faţă de locul natal. Participarea elevilor la activităţi a fost plăcută, instructiv – educativă,
relaxantă, constituindu-se una din multiplele posibilităţi şi forme de muncă pentru utilizarea
cunoştinţelor geografice, istorice, etnografice în viaţa cotidiană pentru îmbogăţirea
vocabularului ştiinţific, conştientizarea impactului calităţii mediului asupra desfăşurării
activităţilor umane.
Respectul de sine al unei persoane se dobândeşte prin învăţare, iar această învăţare are
loc prin intermediul interacţiunilor cu persoane importante pentru această persoană. De aceea
am creat atitudini pozitive elevilor faţă de mediu: să nu rupă florile, crengile, să nu ucidă
vieţuitoarele, să nu arunce gunoaiele oriunde, să economisească materialele, energia, să nu
distrugă bunuri create de om (să nu scrie pe bănci, pe pereţi, pe arbori, etc.), să discute cu alţii
despre problemele mediului, să utilizeze materialele reciclate, să folosească pungile de plastic,
să prefere mersul pe jos şi cu bicicleta în locul utilizării maşinilor, etc.
Pentru formarea atitudinilor pozitive faţă de mediu, i-am antrenat pe elevi în programele
de curăţire a împrejurimilor școlii de deşeuri, la colectarea deşeurilor (hârtie, sticle), a
plantelor medicinale, la plantarea arborilor, arbuştilor în scopul împăduririi şi amenajării
spaţiilor verzi, la plantarea florilor în ghivece pentru crearea unui mediu ambiant plăcut la
şcoală, i-am implicat în concursuri de afişe pe teme privind protecţia mediului. Am folosit și
un test de observare pentru descoperirea mediului apropiat.
Elevii au învățat astfel să analizeze realitatea înconjurătoare, să se implice în ea, să o
ocrotească cultivându-și spiritul de observație și simțul estetic. Comuna Târgu Trotuș oferă
posibilitatea unei drumeții plăcute și reconfortante. Am inițiat activitatea ,,De vorbă cu râul
Trotușˮ și am mers cu elevii pe malul acestuia observând gradul mare de poluare ce se
datorează deversării resturilor menajere. Copiii au făcut acțiunui de ecologizare pe malul
râului prin strângerea diverselor deșeuri degradabile și nedegradabile.
Prin derularea programului ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!‖ am creat un impact
pozitiv al activităţilor, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în comunitate. Activitățile au
răspuns nevoilor elevilor stimulându-le simțul estetic și creativitatea.
BIBLIOGRAFIE:
 Baltă, I. Gheorghe,( 2001)- ,,Mărturii peste timp‖, Editura GEEA, Bacău
 Silester, Paula-Luminița, (2008)- ,,Utilizarea orizontului local în realizarea
curriculum-ului pentru învăţământul primarˮ, - lucrare metodico-științifică pentru
obținerea gradului didactic I
 RECICLARE REFOLOSIRE RECONDIȚIONARE, CEI TREI ”R” ÎN APLICARE

Prof. Înv. Preș. TOMPI PARASCHIVA, BOLOG CLAUDIA-ALINA

GPP STEP BY STEP NR.12 ALBA

Educaţia ecologică începută în grădiniţă are semnificaţia deprinderii unui anumit mod
de a înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi
al animalelor, a tot ce există pe Pământ, iar copiii trebuie să conştientizeze şi să exprime
respectul pentru mediul natural de care beneficiem cu toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile
viitoare. Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiţia să înţeleagă şi să respecte
natura. Natura are nevoie de prieteni. Nu mila de vieţuitoare, ci respectul este necesar unei
adevărate prietenii cu natura. Grădiniţei îi revine importanta sarcină ecologică, aceea că, încă
de la cea mai fragedă vârstă, copiii să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura.
Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus,
comportamentele şi convingerile formate la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se
păstrează cel mai bine toată viaţa.
Anul acesta ne-am propus ca preșcolarii să-și însușească norme de comportament
ecologic specific asigurării echilibrului dintre sanatatea individului, a societății, și a mediului
precum si formarea unei atitudini dezaprobatoare față de cei care incalcă aceste norme; să
descopere categoriile de deşeuri existente prin studiul mediului concret; să-şi formeze o
conduită ecologică prin acţiuni concrete de refolosire a deşeurilor colectate; să refoloseasc
deşeurile; să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi
naturii; să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi: deşeuri, reciclare, recondiţionare,
degradabil.
În cadrul primei activități de ‖ Reciclare Refolosire Recondiționare‖ ne-am axat pe ce
nu știm și vrem să aflăm:
 Ce este reciclarea? Ce este recondiţionarea?
 Care este semnul reciclării?
 De ce nu dispar gunoaiele în pământ?
 Ce facem cu resturile dacă nu găsim coş de gunoi
 Cum putem să reciclăm şi noi ?
 Ce putem face din diferite deşeuri
Materialele recilabile folosite la grupă ne ajută să desfășuram diferite activități creative
adorate de cei mici: in cadrul activitătii de la‖ Festivalul Toamnei‖ am folosit dopuri de sticle,
atat pentru stampilare cât și pentru a decora copacii- lipire; deasemenea am vazut cum plutesc
pe apa dopurile de la sticlele din plastic asemenea barcuteleor; sticlele din plastic le-am folosit
pe post de acvariu colorând apa si lipind diferiți peștiosri, cutiile de carton le-am colorat cu
trafaletul si am construit căsuțe pentru animalel pădurii.
La sfârșitul fiecărei activități de ‖Reciclare Refolosire Recondiționare‖ am organizat
expoziții cu lucrările copiilor, am realizat albume cu fotografii din timpul activităților
derulate.
COMUNITATE ȘI GRĂDINIȚA- FACTORI IMPLICAȚI ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PREȘCOLARI

Prof.înv.preşcolar Trifa Adina

Şc. Gimn. ,,Singidava‖/G.P.P.,,Prichindel‖ Cugir

Pe lângă familie, comunitatea este o altă sursă de sprijin şi învăţare. Copiii învaţă în
fiecare zi despre oameni şi locuri din comunitatea lor atunci când îşi însoţesceducatoarele sau
părinţii în plimbări şi vizite dar şi în cadrul activităţilor desfăşurate în grădiniţă. De aici
recurge şi necesitatea parteneriatelor cu alte unităţi, şcoli şi instituţii comunitare.
În cadrul parteneriatelor, educatoarele au ocazia să popularizeze experienţe pozitive,
propunând procedee didactice polifuncţionale ce pot fi utilizate în acţiunieducative comune,
renunţând la monotonie, implicându-se atât ele cât şi copiii în activităţi atractive şi interesante.
Prin implementarea proiectelor s-au căutat soluţii pentru a situa grădiniţă într-un
sistem existenţial, încât să fie utilă societăţii, dar şi privită pe măsură investiţiilor şi
speranţelor.Astfel, grădiniţă reuşeşte să realizeze obiective majore ale reformei actuale, de
integrare a unităţilor de învăţământ pre- primar în viaţă comunităţii.
Aceste parteneriate pot conduce la :
-formarea unei reţele de sprijin comunitar, complementar grădiniţei, pentru realizarea unor
obiective;
cunoaşterea specificului cultural, a valorilor mediului comunitar;
-antrenarea membrilor comunităţii cu disponibilităţi şi pricepere în luarea unor decizii
privitoare la dezvoltarea grădiniţei;
-oferirea unui suport material copiilor din grădiniţă;
-invitarea membrilor comunităţii la momentele festive sau la evenimentele importante ale
grădiniţei;
- participarea copiilor din grădiniţă la unele manifestări festive organizate de comunitate;
- stimularea continuă a învăţării şi introducerea copilului în ambianţa şcolii prin formarea
reprezentărilor despre şcoală;
- popularizarea unor acţiuni eşalonate pe parcursul unui an şcolar.
Putem enumeră următoarele proiecte de parteneriat desfăşurate de grădiniţa noastră:
- „Micii pietoni‖- Poliţia oraşului Cugir
-„ Micul creştin‖ – Parohia Nr. 7 Cugir.
-„ Minte sănătoasă în corp sănătos‖- Cabinetul şcolar
-„ Să iubim şi să protejăm pădurea‖ – Ocolul silvic
•Participarea la Proiecte Naţionale
-Să citim pentru mileniul III
- Kalokagathia
- Extracurriculare
- Eco-grădiniţa
- Educaţia financiară.
Copilul nu trebuie privit doar ca beneficiar al educației, ci și ca participant. Educația
copiilor nu se poate realiza fără colaborarea dintre toți acei factori care la un moment dat
intervin în viața, respectiv educația acestora. Copilul este astfel un produs social în care se
reflectă valorile sociale. Acțiunea asupra copilului este mediată de familie, însă acumulează
eforturile tuturor celorlalți factori. Comunitatea locală, școala, familia, grădinița reprezintă
instituții ale educației prin intermediul cărora se cultivă responsabilizarea socială și se
perpetuează valorile sociale.
Fiecare pas parcurs în cadru parteneriatelor constituie o experienţă nouă, pozitivă. Ea ne
face să mergem mai departe cu credinţă că pasul următor ne va oferi o şi mai mare satisfacţie,
că putem prin eforturile noastre să contribuim la modernizarea învăţământului românesc, că
putem formă generaţii viitoare într-un climat de armonie. Am descoperit şi alte cai spre
educaţie în beneficiu copiilor găsind rezolvări concrete de diverse categorii: financiare, practic
aplicative, organizaţionale ori logistice.
În concluzie putem afirmă că toate aceste activităţi au fost benefice atât pentru noi,
educatoarele, cât şi pentru copii şi părinţi, reuşind să realizăm împreună o mai bună pregătire
a copiilor pentru şcoală şi viaţă.

Bibliografie:
1. Barbu, H., Popescu E., Şerban, F., Activităţi de joc recreativ şi recreativ – distractiv, EDP,
Bucureşti, 1993.
2. Băjenaru, L., Contribuţia exerciţiului – joc la dezvoltarea limbajului, Revista
învăţământului
preşcolar, 1996.
3. Schulman, Kolombus, Didactică preşcolară, Editura V & Integral, Bucureşti, 1998..

PROIECT EDUCAȚIONAL S.O.S. MEDIUL!

Prof. Iordache Ana Maria Carmen

Lic Tehn Virgil Madgearu Rosiorii

Argument: motivaţia proiectului o constituie problematica actuală a lumii contemporane,

poluarea şi exploatarea iraţională a mediului înconjurător precum şi necesitatea cultivării
sensibilităţii copiilor faţă de valorile moral-civice,a respectului faţă de natură şi mediul
înconjurător care determină preocuparea cadrelor didactice în formarea conştiinţei ecologice .
Scopul proiectuluieste : formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile care să
permită manifestarea unei conduite adecvate în relaţia cu mediul .
Obiectiv transdisciplinar: cultivarea sensibilităţii copiilor faţă de problematica lumii
contemporane, faţă de deprinderile moral-civice, a respectului faţă de natură şi mediul
înconjurător .
Obiective-cadru ale disciplinelorimplicate :▪Dezvoltarea capacitătilor de cunoastere,
înţelegere şi explorare/investigare a mediului înconjurător prin folosirea de instrumente şi
tehnici adecvate ;
▪Cunoaştereaşirespectareanormelor de comportare în societate, educarea abilităţii de a intra în
relaţie cuceilalţi ; ▪Formarea unor atitudini pozitive în relaţionarea cu mediul natural şi social ,
de toleranţă , de responsabilitate ,de solidaritate , de protecţie;
▪Formareadeprinderilorşipriceperilor de a valorifica materialele din natură şi diferite deşeuri
în confecţionarea unor obiecte şi jucării ;▪ Conştientizarea părinţilor şi a altor factori
educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea
comportamentului propriilor copii ;
Obiective de referinţă:▪Recunoaşterea elementelor componente ale mediului înconjurător ;
▪Conştientizarea necesităţii de a economisi apă, energie electrică, termică, etc. (toate resursele
naturale);▪ Contribuţia copiilor la reciclarea materialelor refolosibile; ▪ Respectarea regulilor
şi normelor de comportament faţă de mediu ; ▪Adaptarea comportamentului la cerinţele
protecţiei mediului ; ▪Efectuarea de lucrări simple de îngrijire şi ocrotire a plantelor şi a
mediului înconjurător ( în curtea şcolii, în parcul cel mai apropiat);
Obiective privind părinţii şi alţi factori educaţionali din comunitate:
 Creşterea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în
activitatea şcolii şi în crearea unui mediu sigur şi sănătos pentru toţi;
 Implicareaautorităţilor locale şi a altor factori ai comunităţii în rezolvarea problemelor
administrativ financiare care vor apărea pe parcursul derulării acestui program.
Conţinuturi :

 Ecosisteme: ▪Principalele tipuri de ecosisteme(râul, lacul, delta, marea, pădurea,

pajiştea, peştera etc.): alcătuire, caracteristici, funcţii ,aspecte reprezantative ;▪Relaţii
dintre vieţuitoare şi mediu ; ▪Aspectedinviaţaunor plante şianimale ;
 Fenomene ale naturii : ▪Principalelefenomene ale naturii (ploaia, vântul, furtuna,
ninsoarea, bruma, roua, eclipsa, inundaţiile, incendiile, alunecările de teren,
cutremurele); condiţii de producere, influenţa acestora asupra mediului.
 Omul şi mediul : ▪Principaliifactori de mediu (apa ,aerul,solul etc.);tipuri de poluare
,efectele poluării asupra organismelor ,protecţia şi conservarea mediului .
Durataşiloculdesfăşurăriiproiectului: LiceulTehnologic „VirgilMadgearu‖

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE:

Metodedidactice :expunerea ,conversaţia ,demonstraţia ,exerciţiul, problematizarea
,joculdidactic ,jocul de simulare .
Mijloace de învăţământ :manuale ,atlase ,reviste ,filme didactice ,casete audio ,CD-uri,PPS-
uri, ecusoane ,unelte de grădinărit , materialedinnaturăşirefolosibile ,arborişifloripentrusădit
,var ,pensule ,etc.
Forme de realizare :Activităţi de tipşcolarşiextraşcolarprin:
 observări / convorbiri
 acţiuni practice
 desene / activităţi practice
 plimbări, excursii, drumeţii
 jocuri de rol, distractive, de mişcare
 orientări turistice, labirinturi ecologice.
Resurse :Umane: elevii liceului,cadre didactice
Materiale:materiale informative{ cărţi, pliante, reviste,casete, CD-uri,
etc};hârtiexerox, carton, materiale textile, hârtiepentruafişe, postere, fluturaşi ;puieţi, răsaduri,
seminţe, ghiveci, pământ,;diverse materialereciclabile;sacimenajeripentrucolectareadeşeurilor,
mănuşi menajere.
Rezultateaşteptate:folosireadiverselormaterialedinnatura,familiarizarea copiilor cu tipuri de
organisme şi materiale,păstrareasănătăţiiprinevitareapoluării,realizarea unor obiecte de artă
folosind materiale reciclabile,îngrijireaanimalelorşi a plantelor,participarea directă la acţiuni
de curăţire a spaţiului verde şi a unor spaţii de joacă,colectareadeşeurilor
Modalităţi de diseminare : popularizare în cadrul sesiunilor de comunicări, simpozioane,
presă scrisă, audio vizuală, programe artistice cu public.
 EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof. Paven Rodica

G.P.P.‖Piticot‖ Cîmpeni, jud. Alba

Educaţia ecologică este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin
asigurarea oamenilor cu modalităţile de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica
problemele de mediu. Educaţia ecologică poate ajuta oamenii să dobândească cunoştinţe,
deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient
resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.
În grădiniţă putem realiza educaţia ecologică prin: activităţile de cunoaşterea mediului
(observări, lecturi după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice), prin desene, prin
plimbări şi vizite, prin discuţii libere, spontane, prin activităţi practice în natură, prin
dramatizări şi scenete.
Mă voi referi la rolul deosebit al observărilor. Am urmărit ca prin activităţile de
observare să antrenez toţi copiii şi pe lângă sistematizarea cunoştinţelor despre părţile
componente, mod de viaţă, adăpost, foloase, la sfârşitul activităţii să discutăm despre modul
în care putem proteja natura. Permanent am apelat la experienţa de viaţă a copiilor, la modul
în care au reacţionat în diferite situaţii cum au avut grijă de animale, de plante. Le-am cerut
să-mi dea exemple pozitive şi negative de comportamente faţă de natură. Prin participarea
activă a copiilor se realizează reţinerea informaţiei ştiinţifice şi reţinerea unor scheme logice
de acţiune şi gândire specifice anumitor categorii de obiecte din mediul înconjurător şi
orientarea pe baza lor, în situaţii noi.
Am observat plante şi animale aduse în clasă dar şi animale şi plante în mediul lor
natural. Am folosit observarea spontană, în curtea grădiniţei: melcul, buburuza, omida etc. dar
şi observarea în timp îndelungat a plantelor: stadiile prin care trece toporaşul până la înflorire,
păpădia, „ploaia de aur‖, pomii fructiferi, toate aceste observări s-au desfăşurat în curtea
grădiniţei. Copiii au observat căderea frunzelor – toamna, copacul fără frunze – iarna,
înmugurirea, înflorirea pomului şi formarea fructelor – primăvara, coacerea fructelor – vara şi
culegerea fructelor – toamna. După aceste observări am putut desena „pomul‖ în cele patru
anotimpuri. Am sesizat că desenele erau cu atât mai precise cu cât observările erau mai dese şi
urmate de discuţii mai ample pe marginea celor observate. Pentru a-i responsabiliza le-am dat
temă de casă: să observe un pom fructifer din curtea lui, a vecinului, sau din altă parte.
BIBLIOGRAFIE:
Mohan Gh., Ardelean A. — Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti, 1993
Braus, Judy and David Wood — Educaţia de mediu în şcoli. Să creăm un program care
funcţionează! Washington, D.C.: Peace Corps ICE, August 1993 (Pământul e comoara noastră
– Manual de educaţie ecologică
 FORMAREA CONDUITEI ECOLOGICE LA ȘCOLARII MICI

Prof. înv. primar Enescu Luminiţa Ana

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir Jud. Alba

Formarea elevilor cu o conştiinţă şi o conduită ecologică devine o cerinţă deosebit de

importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar. Implicarea elevilor de la ciclul
primar în activităţi de cunoaştere, înţelegere a unor fapte şi fenomene din universul apropiat,
în identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat
formarea unor convingeri şi deprinderi de apărare, conservare a mediului înconjurător.
Având convingerea că formarea unui comportament ecologic la elevii din
învăţământul preuniversitar constituie un aspect important al activităţii instructiv-educative şi
că acesta se realizează, atât în şcoală, cât şi în afara ei prin activităţile extracurriculare şi
printr-o strânsă colaborare cu familia şi comunitatea locală, am desfăşurat diferite activităţi şi
parteneriate cu temă ecologică.
Exemple de bună practică
Elevii şcolii noastre au fost implicaţi în parteneriatul de educaţie ecologică „Împreună
pentru o natură mai curată‖ derulat în parteneriat cu Asociaţia de Ecologie şi Turism
Năsăpişte Cugir.
Scopul general a urmărit formarea la elevi a unui comportament responsabil faţă de
mediul înconjurător, educarea copiilor în spiritul respectului faţă de om şi natură, antrenarea
copiilor în colective de lucru pentru realizarea unor activităţi comune, schimburi de
experienţă, produse specifice, cultivarea dragostei pentru natură.
Obiectivele proiectului au vizat cunoaşterea împrejurimilor localităţii, identificarea
acţiunilor care dăunează mediului înconjurător, implicarea elevilor în activităţi cu caracter
experimental şi practic, dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, explorare, investigare a
mediului; cercetarea modalităţilor de reabilitare a stării mediului înconjurător prin antrenarea
elevilor în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclarea a deşeurilor, formarea unei
atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice, îmbogăţirea
vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologic.
Formele de realizare au fost variate: întâlniri de lucru cu membrii ONG Năsăpişte,
drumeţii şi excursii, vizionări de emisiuni tv, prezentări PowerPoint, jocuri de mişcare,
distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, observaţii, experimente, povestiri
ştiinţifice, desene, activităţi practice, scenete ecologice, concursuri, ecologizarea unei zone din
pădure, plantare de puieţi.
Tematici care au fost parcurse: Să ocrotim natura, Poluarea în diferite anotimpuri, Ce
se întîmplă iarna cu plantele?, Ce ştim despre pădure? , Natura se trezeşte la viaţă, Şoaptele
pădurii, Copac tînăr-copac bătrîn, Albinele, florile şi omul, Ce ne învaţă natura? Mic dicţionar
ecologic, Reclame ecologice, Ce bine, ce e rău, Curiozităţi din viata plantelor şi animalelor,
S.O.S. natura..., „Poluarea, Aspectul satului meu, Curiozităţi ecologice, „Pămîntul-planeta vie,
Măşti ecologice, Detectivii curăţeniei.
Evaluarea s-a prin desfăşurarea activităţi variate: probe practice (amenajări, întreţineri
spaţii verzi; lucrări de gospodărire în incinta şcolii şi împrejurimile naturale; plantare de
puieţi, expoziţii), probe scrise (fişe de lucru, schiţe pentru amenajarea spaţiilor verzi din
curtea şcolii, sat, compuneri, postere), probe orale (activităţi interdisciplinare; dramatizări,
campanii publicitare).
Munca educativă are în vedere formarea la elevi a unui profil moral în care respectul faţă
de lucrurile înconjurătoare, dragostea faţă de natură, responsabilitatea pentru protecţia ei,
interesul pentru păstrarea unui mediu echilibrat sunt atribute fundamentale, urmărind astfel a
se pune bazele formării conştiinţei ecologice.
 Fiecare cadru didactic, elev şi părinte, trebuie să se erijeze într-un agent ecologic care să
impună un model comportamental în micro-grupul social din care face parte, contribuind în
acest mod, la îmbunătăţirea calităţii mediului în şcoală şi în jurul şcolii.
 ACTIVITATE PRACTIC-GOSPODĂREASCĂ

Prof.înv.preșc. Ionescu Ana-Maria

Grădinița cu P.P. nr. 15 Târgoviște,Dâmbovița

Data: 22.03.2017
Grupa: mijlocie „Florilor‖.
Denumirea activităţii: Domeniul om şi societate– DOS.
Tema: ,,Plantăm flori‖.
Mijloc de realizare: activitate practic-gospodărească.
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi.
Scopul: cultivarea interesului preşcolarilor pentru protejarea mediului înconjurător şi adoptării
unui comportament eco-civic faţă de natură.
Obiective operaţionale:
 să denumească acţiuni prin care pot contribui la menţinerea curăţeniei şi a
sănătăţii mediului înconjurător;
 să conştientizeze importanţa plantării şi îngrijirii florilor ,protejarea mediului
înconjurător;
 să planteze florile, respectând indicaţiile primite.

Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, munca
în echipă, activitatea practică.
Loc de desfăşurare: sala de grupă / curtea grădiniței.

Desfășurarea activității:

În sala de grupă preșcolarii au discutat despre importanța plantării și îngrijirii florilor.

(De ce plantăm flori? - pentru oxigen, pentru înfrumusețarea mediului înconjurător etc.)
Copiii au primit mănuși de unică folosință, lopețele și greble pentru nisip (se precizează
denumirea și rolul fiecărei unelte) și împreună cu doamna educatoare au mers în curtea
grădiniței pentru a planta panseluțe.
Înainte de a începe plantarea propriu-zisă, copiii au denumit câteva acțiuni prin care pot
contribui la menținerea curățeniei și a sănătății mediului înconjurător (să îngrijim plantele și
florile, să aruncăm gunoiul doar în spații special amenajate, să păstrăm apele curate, să nu
tăiem pădurile etc.). Florile au fost plantate, respectând indicațiile primite. Ecologiştii care
iubesc şi ocrotesc natura, nu lasă în urma lor mizerie şi dezordine, aşa că va trebui să strângem
uneltele de lucru pentru a lăsa curat în urma noastră. Odată plantate, florile ca şi oamenii au
nevoie şi de iubire. Copiii se prind cu toţii în hora prietenilor naturii, cântând în jurul florilor.
Deplasarea spre sala de grupă.
Înainte de a intra în sala de grupă, fiecare se va spăla pe mâini cu apă şi săpun. Se fac
aprecieri generale şi individuale. Preșcolarii primesc stimulente pentru activitatea
desfășurată.
 TIMPUL SĂ GOLEȘTI RECIPIENTUL DE RECICLARE ... TOTUL E GATA DE
REUTILIZARE!

Prof. Lavinia Mihăilescu

Școala Gimnazială ―Ecaterina Teodoroiu‖, Târgu-Jiu

―Reducerea, reutilizarea, reciclarea‖ este o expresie pe care mulți dintre noi am

învățat-o când eram la școală. Acum putem încorpora aceste principii în sala de clasă pentru a
le transmite generației următoare. Aceste activități pot ajuta elevii să exploreze modul în care
această expresie poate fi utilizată în mai multe moduri diferite. Este important să învățați
elevii de ce ar trebui să reducă, să reutilizeze, să recicleze. O activitate activă care arată modul
în care se descompun diferite tipuri de materiale va contribui la aducerea la viață a
conceptului.
Astfel, la activitățile de știință, artă, lingvistică, alegeți câteva tipuri diferite de
materiale organice și anorganice pe care să le studiați și utilizați. Elevii trebuie să prezică cât
va dura pentru fiecare articol să se descompună și să păstreze un jurnal al observațiilor lor.
Elevii mai mici pot face desene ale materialelor, iar elevii mai în mari pot face descrieri mai
detaliate despre ceea ce observă.
Scopul acestei lecții este de a arăta că numai materialul organic se descompune rapid -
materialele anorganice vor sta mult timp în depozitele de deșeuri. Din fericire, multe dintre
aceste materiale sunt ușor de reciclat.
Urmează un exemplu interesant de abordat la o activitate matematică. Vrem cu toții să
simțim că contribuim la ceva măreț și că facem o schimbare pozitivă. Reducând consumul,
este util să știm ce fel de impact poate avea acțiunea noastră. Iată câteva întrebări și idei de
luat în considerare:
-Calculați cantitatea de gunoi pe care o generează într-o zi, o săptămână, o lună și un an
familia ta! Acum calculează cantitatea de gunoi pe care o generează familia, școala, orașul sau
orașul și statul într-un an! Cunoști câteva moduri în care s-ar putea reduce emisiile de CO2?
Calculați cât de mult s-ar reduce emisiile în cazul în care familia ta ar folosi transportul public
pentru a merge la școală și la muncă, ar folosi becuri eficiente din punct de vedere energetic în
casă, ar trece la o dietă vegetariană sau vegană etc. Dacă și-ar reduce emisiile de CO2 cu 1/3,
cât CO2 ar produce? Cât de mult CO2 ar economisi? Pentru elevii mai tineri, puteți pune
împreună probleme legate de vârstă. Aceste estimări ale emisiilor de CO2 și aceste informații
despre cantitatea de deșeuri produse de familie pot oferi unele numere pentru a începe. Pentru
elevii mai mari, ar putea fi un proiect propriu, motivându-i să efectueze cercetări cu privire la
diferitele scenarii pe care le propuneți.
La activitățile artistice, din materialele reciclate se pot realiza proiecte artistice
frumoase, cum ar fi bijuterii, decorațiuni, jucării și case de păsări. Încurajarea utilizării
materialelor care altfel ar fi aruncate în proiectele de artă, pot arăta elevilor cum să găsească
noi utilizări pentru aceste articole.
Puteți oferi expresiei "reducere, reutilizare, reciclare" un înțeles cu totul nou, prin
încorporarea acestui concept în multe domenii. Multe dintre aceste idei de proiecte practice
pot fi adaptate pentru orice nivel de clasă. Nu este niciodată prea devreme pentru a învăța
copiii importanța conservării mediului natural. Sugestiile oferite de dumneavoastra pot
constitui imboldul conceperii a nenumărate moduri diferite de reciclări practice, oferind astfel
elevilor dvs. posibilitatea de a sărbători Pământul și dragostea lor pentru meșteșuguri
reciclate.
 PROIECT DIDACTIC EDUCAȚIE ECOLOGICĂ
,,PREȚUIM APA, NU O RISIPIM! ”

Prof. înv. preșcolar Balea Livia-Valentina

Școala Gimnazială Avram Iancu Abrud/Gpp Nr. 1 Abrud

TEMA PROIECTULUI TEMATIC: ,,Apa, sursă a vieții‖

SUBTEMA: ,,Prețuim apa, nu o risipim‖
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Prietenii lui Flopi‖
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate integrată pe domenii experiențiale
DOMENII INTEGRATE: Om și societate-Educație ecologică; Științe-Activitate matematică
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Evaluarea și sistematizarea cunoștințelor ecologice; Verificarea și
consolidarea cunoştinţelor referitoare la numeraţia în limitele 1-8; Dezvoltarea abilităților de
lucru în echipă și spiritului de competiție;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 Să descrie importanța apei în viața omului şi modalităţi de combatere a poluării;
 Să recunoască imagini în care economisim apa, precum și imagini în care apa ne poate
fi prieten sau dușman;
 Să sorteze diferențiat resturi menajere în scopul ecologizării;
 Să raporteze numărul la cantitate și invers;
 Să numere crescător și descrescător în intervalul 1-8;
 Să denumească vecinul mai mare și vecinul mai mic al unui număr dat;
 Să rezolve probleme de adunare în limitele 1-8, pe baza ilustrațiilor de pe zar;
 Să respecte regulile şi sarcinile jocului didactic;
SARCINA DIDACTICĂ:
 Grupa este împărţită în 3 echipe în funcție de cifra de pe jeton: copiii care aleg cifra 1
vor fi steluțe de mare, cei care aleg cifra 2 vor fi căluți de mare, iar cei care aleg cifra 3 vor fi
delfini. Educatoarea numeşte pe rând câte un copil de la fiecare echipă, care-și va alege câte o
picătură cu simbolul echipei din care face parte, în ordine crescătoare, picăturile fiind
numerotate 1-8.
 Copiii au sarcina de a rezolva cerințele regăsite pe picături: răspund la întrebări cu
adevărat sau fals; aleg picăturile solicitate; așază în tabloul acvatic viețuitoarele marine în
funcție de cifra cerută; numără crescător și descrescător tentaculele caracatiței; identifică
vecinul mai mare/ mai mic al unui număr dat; numără viețuitoarele acvatice din tablou și
lipesc cifra corespunzătoare; rezolvă probleme de adunare; sortează deșeuri în coșurile
potrivite.
REGULILE JOCULUI: Fiecare răspuns corect este recompensat cu o picătură veselă pe
panoul de evidență a punctajului; Copilul care nu va reuși să rezolve sarcina va fi ajutat de un
coleg din echipa sa; Echipa care nu rezolvă corect sarcina, nu primește picătura veselă;
Câștigă grupa care adună cele mai multe picături pe panou;
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, surpriza, aplauzele, competiția, închiderea și
deschiderea ochilor, mişcarea, aprecierea permanentă a rezultatelor prin acordarea de
picături;
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode și procedee: jocul, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca în
echipă, problematizarea, metoda Adevărat sau Fals;
b) Mijloace de învățământ: plasă de prins pești; sticluță cu un mesaj din adâncuri; jetoane cu
cifre de la 1 la 3 pentru delimitarea echipelor; planșă ilustrând un tablou acvatic; 3 picături
 galbene pentru jocul de probă; 24 picături albastre cu sarcinile jocului; 6 picături cu
econimisirea apei, apa prieten și apa dușman; jetoane cu steluțe de mare, căluți de mare și
delfini; jetoane cu cifre de la 1 la 8; zar cu imagini acvatice; cutie din carton îmbrăcată în
material albastru; 3 coșuri colorate pentru sortarea diferențiată a deșeurilor: metal și plastic-
coșul galben, hârtie și carton-coșul albastru, sticlă-coșul verde; deșeuri de diferite tipuri,
jetoane picături de apă pentru punctaj, 1 steluță de mare, 1 căluț de mare și un delfin pentru
picăturile de la puctaj; panou pentru punctaj, lipici, bețe frigărui cu animale marine din
polistiren, animale marine din plastic, recompense.
BIBLIOGRAFIE :
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Prezentări şi explicitări, Editura Didactica
Publishing House, Bucureşti, 2009;
 Smaranda Maria Cioflica, Daniela Dosa, Proiect tematic - Apa, sursă a vieții / Viețuitoarele
apelor, Editura Tehno - Art;
 RevIPP-Proiectare Nr. 1, Supliment al Revistei Învățământul Preșcolar și primar; Editura
Arlequin, București;
 Preda, V., Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă, Editura Humanitas
Educational, Bucureşti, 2005;
 Lolica Tătaru, Adina Glava, Olga Chiș - Piramida cunoașterii - repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar, Editura Diamant, 2014;
DEMERSUL DIDACTIC
1.Moment organizatoric:Aranjarea mobilierului; Pregătirea materialelor necesare pentru
activitate;
2.Captarea atenției: Se va realiza prin apariția în sala de grupă a unui pescar care le spune
copiilor că s-a întâlnit cu un pește deosebit, care i-a dat o sticluță cu un mesaj în ea. De la cine
credeți că este mesajul? (de la Flopi) Haideți să vedem ce scrie în scrisorică!
,,Dragii mei fluturași! V-am urmărit toată săptămâna și sunt foarte fericit să văd că sunteți
niște copii atât de iubitori de apă și viețuitoare acvatice. După cum ați aflat din povestea
mea, eu trăiesc datorită unor copilași cuminți ca și voi, care au învățat multe lucruri despre
poluare, reciclare și salvarea viețuitoarelor marine. Tocmai de aceea, v-am trimis mai multe
probe, care se referă la prietenii mei din adâncuri, iar dacă reușiți să le rezolvați corect pe
toate, eu o să vă recompensez cu multe, multe surprize. Pentru a afla care sunt probele pentru
voi, trebuie să alegeți în ordine crescătoare picăturile numeroatate de la 1 la 8!- Mesajul este
de fapt o invitație adresată de Flopi să descopere împreună lumea minunată din adâncuri și să-
i cunoască prietenii.
-Inițiez o scurtă conversație în legătură cu mediul de viață a lui Flopi, reliefând importanța
apei curate pentru viețuitoare.Flopi v-a trimis câte 8 picături pentru fiecare grupă, care
corespund celor 8 probe la care veți fi supuși pentru a afla care echipă este câstigătoare și un
tablou acvatic încă neterminat.Pescarul îi invită să extragă câte un jeton cu cifre de la 1 la 3,
pentru a se forma echipele: 1-echipa steluțelor de mare, 2-echipa căluților de mare, 3-echipa
delfinilor.
3.Anunțarea temei și a obiectivelor: Se anunță copiii că vor desfășura o activitate în cadrul
căreia se vor juca împreună un joc, vor face un concurs pe echipe, iar echipa care va fi cea mai
atentă și va răspunde corect, va câștiga și va primi multe recompense. Jocul se numește
,,Prietenii lui Flopi‖.
4.Dirijarea activității: Copiii observă că au primit de la Flopi mai multe picături-surpriză pe
care le vor citi treptat și vor descoperi probele pe care trebuie să le rezolve. Fiecare copil va
extrage câte o picătură cu simbolul echipei din care face parte (căluților de mare, steluțelor de
mare și delfinilor).
-Pentru fiecare răspuns corect echipa primește o picătură-un punct.
A.Prezentarea regulilor jocului: Le prezint copiilor regulile jocului
B. Executarea jocului de probă:
A. Echipa steluțelor de mare:-Ce am sărbătorit noi ieri? (Ziua Mondială a Apei)
B. Echipa căluților de mare: -De ce este importantă apa pentru om?( Pentru băut, pentru
igiena personală, să dăm la animale, să udăm grădina, să spălăm vase, pentru gătit,
curățenie etc. )
C. Echipa delfinilor:-Ce este un ecologist?(Apărător al mediului înconjurător/iubitor al
naturii)
C.Executarea jocului propriu zisă:La joc participă toți copiii, iar educatoarea îi îndrumă.
PROBA 1:,,Răspunde cu adevărat sau fals la următoarele întrebări:”
A. Echipa steluțelor de mare:Peștii sunt foarte sănătoși pentru hrana oamenilor, dacă provin
din apa nepoluată! (Adevărat)
B. Echipa căluților de mare:Apa nu este importantă pentru viață?( Fals)
C. Echipa delfinilor:Oamenii care iubesc natura taie copacii, rup florile și aruncă deșeuri în
apă. ( Fals)
PROBA 2:
A. Echipa steluțelor de mare:-Alege 2 picături în care personajele procedează corect și
economisesc apa! (UN BĂIEȚEL CARE FACE DUȘ, UN TĂTIC ȘI UN BĂIEȚEL CARE
SPALĂ MAȘINA FOLOSIND APA ÎN GĂLEȚI)
B. Echipa căluților de mare:-Alege două picături în care apa ne este prieten! (CÂND O BEM,
CÂND O FOLOSIM PENTRU IGIENA PERSONALĂ)
C. Echipa delfinilor:-Alege 2 picături în care apa ne este dușman (CÂND ESTE POLUATĂ,
CÂND SE PRODUC INUNDAȚII)
PROBA 3: ,,Așază în tabloul acvatic prietenii lui Flopi, astfel:”
A. Echipa steluțelor de mare:-5 steluțe de mare acolo unde vezi cifra 5;
B. Echipa căluților de mare:-4 căluți de mare acolo unde vezi cifra 4;
C. Echipa delfinilor:-8 delfini acolo unde vezi cifra 8;
POROBA 4:,,Numărați tentaculele caracatiței din tablou! ”
A. Echipa steluțelor de mare: -în ordine crescătoare
B. Echipa căluților de mare: -în ordine descrescătoare, apoi crescătoare
C. Echipa delfinilor: - în ordine descrescătoare
PROBA 5:,,Numește vecinul mai mic/mai mare de pe tentaculele caracatiței! ”
A. Echipa steluțelor de mare: -vecinul mare al cifrei 7
B. Echipa căluților de mare: -vecinul mic al cifrei 5
C. Echipa delfinilor:-vecinul mare al cifrei 6
Proba 6:,,Numără viețuitoarele acvatice din tablou și așază cifra corespunzătoare! ”
A. Echipa steluțelor de mare: -Numără sirenele! (7)
B. Echipa căluților de mare: -Numără peștișorii! (6)
C. Echipa delfinilor:-Numără caracatițele! (3)
PROBA 7:,,Rezolvă adunările de pe zar! ”
-Flopi le-a trimis copiilor un zar mare pe care sunt scrise niște operații matematice de adunare
la care ei trebuie să găsească rezolvare.
5.Obținerea performanței: Complicarea jocului:
PROBA 8: ,,Sortează deșeurile din râul poluat! ”
Le propun copiilor să închidă ochii și așez în fața lor un râu poluat. Le cer să deschidă ochii și
să curețe râul poluat de resturi menajere sortând deșeurile în coșurile colorate prezente.
A. Echipa steluțelor de mare:-deșeurile corespunzătoare coșului galben (metal și plastic)
B. Echipa căluților de mare:-deșeurile corespunzătoare coșului albastru (hârtie și carton)
C. Echipa delfinilor:-deșeurile corespunzătoare coșului verde (sticlă);
6.Asigurarea retenției și a transferului /evaluarea performanței: La finalul activității vom
stabili echipa câștigătoare prin numărarea picăturilor de la panoul cu punctaj.Mulțumiți că au
reușit să rezolve toate probele, copiii sunt invitați de educatoare să *dea viață râului*
populându-l cu peștișorii trimiși de Flopi, care sunt, de fapt, prietenii lui pe care îi dăruiește
copiilor pentru că s-au descurcat foarte bine la toate probele.
7.Încheierea activității: Se fac aprecieri generale și individuale asupra modului de participare
la activitate.Se vor acorda ca recompense viețuitoare marine de ciocolată trimise de Peștișorul
Flopi, iar pentru ai mulțumi, copiii vor cânta Imnul ecologiștilor.
 SUNTEM ECO !

Prof. Checicheiş Sanda

Şcoala Gimnazială Nr. 11, Oradea, Bihor

În anul şcolar 2017-2018, clasa la care sunt consilier educativ a obţinut locul II pe
şcoală la concursul pe care îl organizăm în fiecare an, Clasa Eco; în spiritul eco ne-am dorit
să ne pavoazăm sala de clasă, să trăim sănătos printr-o alimentaţie eco, participând şi la
proiectul mondial Eco Şcoala - Mănâncă responsabil! derulat în instituţia noastră,
organizând concursuri de gătit (meniuri exclusiv din fructe şi legume), să fim activi în viaţa
eco a oraşului nostru, participând la marşuri eco, la pavoazarea cu flori a jardinierelor de pe
malul Crişului Repede - activităţi incluse în proiectul Let’s green, în care s-au implicat toţi
elevii şcolii.
Clasa a VI-a D, a realizat diverse machete, felicitări, ornamente, din materiale
reciclabile, afişe ECO- pro legume şi fructe /creaţii literare. În prima imagine, eleva Szegecs
Victoria apare alături de munca ei – o creaţie literară dedicată ... legumelor şi fructelor, un real
manifest pro alimentaţie sănătoasă, înlocuind dulciurile cu fructele; chiar şi regulile clasei au
fost concepute şi prezentate tot în acord cu natura... (panoul de pe perete).
Elevele Laboş Carina şi Szegecs Victoria sun foarte talentate şi au pus în practică
diverse idei- machete ale unor cetăţi istorice (Castelul Corvinilor, Biserica Albastră), coperţi
de cărţi religioase, căsuţă tradiţională etc.
Elevii clasei au confecţionat coşuri speciale pentru selectarea deşeurilor – hârtie,
aluminiu, metal, plastic. Colectarea deşeurilor este o prioritate constantă în rândul elevilor
noştri.
Puţin câte puţin, picătură cu picătură, încercăm să refacem echilibrul natural care se
deteriorează într-un ritm alarmant pe planeta noastră. Generaţia tânără trebuie să înţeleagă cu
atât mai mult acest aspect şi să lupte pentru o natură verde, pentru un aer nepoluat, pentru
viaţa lor ... SĂNĂTOASĂ!
 PROIECT EDUCAȚIONAL
NATURA, PRIETENA NOASTRĂ

Prof. înv. preșcolar.Coman Maria Floare

Prof. înv. preșcolar: Teoc Georgiana
Grăd. P.P. Scufița Roșie, Alba Iulia

SCOPUL PROIECTULUI
Insuşirea unor cunoştiinţe din domeniul ecologiei prin activităţi experimentale şi
demonstrative;
Formarea unei atitudini positive aţă de mediul înconjurător şi al unui comportament civic, de
conservare şi protejare a naturii;
Formarea bazelor unei gândiri şi atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice
vieţii, dezvoltarea spiritului de responsabilitate faţă de natură.
Formarea şi dezvoltarea unui set de valori şi sentimente specific unei conduit civilizate;
OBIECTIVE PENTRU CADRELE DIDACTICE
Abilitarea cadrelor didactice în organizarea şi desfăşurarea unor acivităţi de educaţie
ecologică;
Folosirea eficientă a mijloacelor didactice, utilizarea unor metode participative şi de învăţare
prin descoperire;
Implicarea părinţilor în diverse acţiuni;
Sensibilizarea comunităţii cu privire la unele probleme de mediu;
GRUPUL ŢINTĂ:copii preşcolari, educatoare, părinţi, reprezentanţi ai unor instituţii;
DURATA:2017-2018
RESURSE UMANE :copii, educatoare, părinţi, reprezentanţi de la DirecţiaSilvică, Agenţia
de protecţie a mediului şi apelor, P.A.E.M
RESURSE MATERIALE:cărţi, reviste, pliante, acvariu, insectar, ierbar, puieţi, seminţe,
plante, flori
FORME DE REALIZARE:observări, experimente, povestiri ştiinţifice, dezbaterea,
instructajul, discuţiile în grup, desen, lucrări practice, plimbări, drumeţii, vizionări de
diapozitive, programe TV, jocuri, orientări turistice, colecţii, expoziţii, concursuri etc.
MIJLOACE FOLOSITE ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ.
acvariu, insectar, colecții de frunze, albume, fotografii, măști, material din natură, unelte de
grădinărit, material de laborator, trusă Discavery box,șabloane, ștampile, calculator,
imprimantă,
EVENIMENTE ECOLOGICE ÎNSCRISE ÎN CALENDARUL PROIECTULUI
15 martie-15 aprilie -Luna pădurii; 22 martie-Ziua mondială a apei; 4 aprilie –Ziua păsărilor
22 aprilie ziua pământului; 5 iunie-ziua mediului
BIBLIOGRAFIE:
Pro ecologia mileniului III‖, Craiova, Reprograph, 2007.
Metoda proiectelor la vârstele timpurii‖, Miniped, Bucureşti.
Ghid pentru proiecte tematice‖, Ed. Humanitas, Bucureşti.
Laborator preşcolar‖ V&Integral, Bucureşti
 COPIII- PRIETENI AI NATURII

Educatoare Mureşan Niculina

Grădiniţa P.P. Nr 11 Alba Iulia

Protecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale
societăţii contemporane. Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor,
instinctive. În plus, comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai
fragedă,sunt cele care se păstreză cel mai bine toată viaţa.
Educaţia ecologică are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia
dintre om şi mediul de viaţă, care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi animalelor.
Preşcolarii trebuie să realizeze că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi, ale
ficăruia dintre noi, iar fiecare acţiune negativă a noastră, oricât de insignifiantă ar fi, poate să
afecteze în mod distructiv natura.
Pentru a le forma copiilor o conduită ecologică putem porni de la o ideee simplă, dar
destul de eficientă în planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul
elementului din natură care a suferit o agresiune din partea omului. Pus în postura celui
agresat şi care nu se poate apăra singur, copilul va realiza că trebuie să acorde ―drept la
existenţă‖ tuturor elementelor mediului din jurul său. Treptat va înţelege că orice acţiune de
distrugere sau exterminarea de orice fel este cât se poate de dăunătoare pentru că strică
echilibrul naturii.
În cadrul Proiectului Naţional Ecogrădiniţa printr-o strânsă şi eficientă colaborare a
mea şi a copiilor din grupele pe care le-am condus, am planificat, organizat şi desfăşurat, în
deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care să răspundă interesului de
formare educativă şi optim concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice în
grădiniţă.
Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care să completeze cunoştinţele
din activităţile de cunoaşterea mediului şi prin care am selectat acele teme care prezintă
interes deosebit şi-l implică pe copil, teme ce se pot realiza prin observări spontane, plimbări,
vizite, drumeţii, excursii, convorbiri, activităţi practice, programe artistice adecvate cu ocazia
unor evenimente ecologice.
Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut şi ecologic care să ne
servească ca suport pentru organizarea activităţilor. Am amplasat în sala de grupă plante
ornamentale: ficuşi impunători, trandafiri japonezi, veritabile colecţii de cactuşi şi violete de
Parma.
În activităţile desfăşurate copiii au aflat ce condiţii sunt necesare plantelor pentru a se
dezvolta bine; îngrijind plantele, ei au pus în practică cele învăţate. Astfel, copiii le-au udat la
două zile, învăţând cum şi cât să toarne apă încât să nu putrezească planta, le-au curăţat de
uscături, au urmărit procesul lor de evoluţie, de înmulţire, fiind încântaţi ori de câte ori acestea
au înflorit.
În felul acesta copiii au reţinut uşor că plantele au nevoie de apă, căldura, lumină, că se
hrănesc cu săruri şi substanţe minerale pe care le absorb din pământ şi, de aceea, dacă nu sunt
ocrotite şi îngrijite, ele se ofilesc şi mor.
Copiilor le plac florile, frunzele, se minunează în faţa măreţiei arborilor, le place să
alerge, să se joace în mijlocul naturii. Aşa pot observa că plantele au viaţă, iar dacă le rupem,
mor.Prin experimente simple, preşcolarii şi-au format reprezentări despre structura şi
condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale ce trăiesc în apropierea omului, au observat
schimbările ce se petrec în natură în diferite anotimpuri şi care este importanţa acestor
schimbări în viaţa oamenilor. De pildă am îndemnat copiii să observe cum arată florile din
parc într-o perioadă secetoasă şi cum se înviorează după ploaie. De aici ei au înţeles mai bine
importanţa apei pentru viaţa plantelor.
 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – PARTE INTEGRANTĂ A UNEI EDUCAŢII DE BAZĂ

Prof.înv.primar SANDU CORNELIA

Şc.Colibaşi Com.Râmnicelu Jud. Buzău

,,Natura şi educaţia sunt asemănătoare, căci educaţia îl transformă pe om şi, prin

această transformare, creează natura.’’ (Democrit)
Copiii sunt martori oculari ai transformărilor din viaţa socială, economică şi din
mediul înconjurător. În cadrul activităţilor desfăşurate, elevii trebuie să înţeleagă unul din
principiile fundamentale ale lumii vii: tot ce este viu se naşte, trăieşte şi moare. Pe parcursul
vieţii, animalele şi plantele cresc, se maturizează şi se înmulţesc. În acest sens, am căutat să
desfăşor activităţi care să-i conducă pe elevi spre educarea dragostei faţă de natură, a dorinţei
de a contribui la păstrarea frumosului, la educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura.
În primul rând, am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut şi
ecologic care să-mi servească ca suport pentru organizarea activităţilor. La nivelul sălii de
clasă am amenajat ,,Colţul naturii’’ unde elevii au putut pune în practică cunoştinţele teoretice
învăţate. În felul acesta, ei au reţinut mai uşor că plantele au nevoie de apă, căldură, lumină,
că se hrănesc cu săruri şi substanţe minerale pe care le absorb din pământ şi, de aceea, dacă nu
sunt ocrotite şi îngrijite, ele se ofilesc şi mor.
Pentru formarea comportamentului civic, etic şi a deprinderilor copiilor de păstrare şi
iubire a naturii, i-am antrenat în activităţi de curăţenie în curtea şcolii şi în împrejurimile
acesteia.
Excursiile şi drumeţiile permit, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra
componentelor mediului înconjurător, contribuind la lărgirea orizontului geografic al acestora
şi realizând legătura dintre teorie şi practică, ajută la consolidarea cunoştinţelor geografice,
botanice sau zoologice predate la clasă şi anticipează intuirea, cunoaşterea generală a
elementelor mediului, a legăturilor cauzale, uşurând succesul învăţării.
Conţinutul didactic al excursiei este mai variat şi mai complex decât al activităţilor
desfăşurate în clasă, având un caracter atractiv, elevii participând într-o atmosferă de voioşie,
optimism şi însufleţire la asemenea acţiuni.
Cu prilejul acestor activităţi, le-am atras atenţia copiilor şi asupra unor aspecte de
distrugere a mediului: copaci tăiaţi, cu tulpină scrijelită, resturi menajere, deşeuri de hârtie,
sticle şi ambalaje de plastic aruncate la întâmplare. Pentru a nu proceda astfel şi a întări
comportamentele pozitive, de fiecare dată când am mers la iarbă verde, am strâns toate
resturile, lăsând totul curat, aşa cum găsit înainte de popasul nostru.
În cadrul altor lecţii, le-am precizat că atât în ţara noastră cât şi în alte ţări există
rezervaţii şi parcuri naturale în care sunt ocrotite animale sălbatice (unele unice în Europa) pe
cale de dispariţie: zimbrul, fazanul, cerbul lopătar, cocoşul de munte, capra neagră etc.
În anul şcolar trecut, am înfiinţat un ,,cerc’’ de cunoaştere şi ocrotire a naturii, numit
,,V.I.S.-ul copiilor’’, denumire ce vine de la abrevierea cuvintelor Viaţă, Iubire, Speranţă. Prin
discuţiile şi acţiunile desfăşurate în cadrul acestui cerc am sădit în mintea şi sufletele copiilor
dorinţa, speranţa şi încrederea că este posibil ca ,,V.I.S.-ul’’ lor de a trăi într-un mediu
nepoluat este posibil de îndeplinit, dacă alături de adulţi îndrăgesc şi ei, respectă şi ocrotesc
natura.
Educaţia ecologică, componentă a noilor educaţii, îşi propune să-l conducă pe elev
spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realităţii, să-l incite la participare, să
devină conştient de viitor, de faptul că viaţa generaţiilor viitoare depinde într-o mare măsură şi
de opţiunile sale.

Bibliografie:
1. Claudiu Giurcăneanu, Claudiu Vodă, ,,Îndrumător metodic pentru organizarea activităţilor
turistice cu elevii’’, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
 EDUCAȚIA ECOLOGICĂ LA CICLUL PRIMAR

Prof. Matyas Gabriela

Șc.Gimn.Nr.1 Brașov

Educaţia ecologică constituie unul dintre obiectivele care se regăsesc la toate disciplinele
de învăţământ.Interdisciplinaritatea ne oferă posibilitatea de a prezenta copiilor obiecte şi
fenomene într-o relaţie de intercondiţionare şi a-i face să înţeleagă pericolul dezechilibrului
natural determinat de influenţa omului.
Fie că studiem limba română, matematica, muzica, geografia, istoria, artele, mişcarea
sportivă etc., natura este prezentă spre a-şi dezvălui splendoarea şi a-şi evidenţia
utilitatea.Textele de limba română, poeziile, întâmplările fantastice din basme, descrierile,
toate creează o atmosfera afectivă, generatoare de sentimente de admiraţie pentru natură.
Natura este cea care oferă adăpost şi la bine şi la greu, şi celor care o respectă şi celor care o
nedreptăţesc, asemenea unui înţelept care aşteaptă cu multă răbdare să se trezească din
ignoranţă toate fiinţele. Suferă în tăcere şi îşi vindecă rănile ca să poată fi mereu primitoare
pentru cei care se refugiază în mijlocul ei, o admiră, o cântă, o pictează sau îşi asigură
existenţa. Studierea unor texte despre natură mobilizează elevii atât afectiv cât şi
intelectual.La limba română am desfăşurat lecţii –joc de genul „De-a cuvintele‖ , în care am
citit cu copiii lecturi diferite despre plante, animale sau diferite colţuri din natură. Am alcătuit
apoi propoziţii cu cuvinte din textele respective. (Exemple: peşteră, floare de colţ, pădure,
vultur , etc.) De asemenea, am realizat compuneri sau eseuri pe teme diferite, cum ar fi:
„Dansul fluturilor‖, „ Animalul meu preferat‖, „ Cântecul apei‖, etc.Cunoştinţele cele mai
bogate despre natură le dobândesc elevii pe parcursul orelor de cunoaşterea mediului şi a
ştiinţelor naturii. Aici află despre viaţa plantelor şi a animalelor, despre echilibrul ecologic,
acţiuni ecologice, identifică formele de poluare dar şi căile de diminuare sau evitare a poluării,
înţeleg şi observă efectele, recunoscând cauzele, învaţă despre lanţul trofic din natură,despre
adaptarea vieţuitoarelor la condiţiile de mediu, despre importanţa intervenţiei salvatoare a
omului în diferite situaţii critice.
La orele de Cunoaşterea mediului şi Geografie, am dezbătut teme de genul: „ Poluarea
naturii‖,―Deşeurile şi reciclarea lor‖. Dezastrele naturale din ţară şi din lume, pe care elevii le
trăiesc sau află despre ele prin intermediul mass-media, sunt argumente care pledează în
favoarea ocrotirii mediului.
Educaţia civică dă prilejul de a forma la elevi o conştiinţă şi o conduită favorabilă protejării
mediului. Dacă mediul este sursa unei vieţi sănătoase, concluzia logică e că nimănui nu-i este
permis să aibă un comportament nepotrivit faţă de natură, pentru a nu fi cauza îmbolnăvirii
semenilor săi. Apa, aerul, solul supuse poluării sunt factori care slăbesc imunitatea
organismelor iar acest subiect trebuie să fie mereu în atenţia omului Geografia, disciplină
studiată în clasa a IV-a ajută elevii să observe marea complexitate a fenomenelor din natură,
legătura dintre ele, modalităţi de evitare a dezastrelor naturale, de prevenire a degradărilor (
prin plantarea pomilor, arborilor, protejarea surselor de apă, vânătoarea controlată etc. ).
Istoria este şi ea o disciplină care contribuie la educarea ecologică a elevilor întrucât
aceştia află că multe din faptele de vitejie ale strămoşilor noştri au avut drept aliat codrul.
Muzica, educaţia plastică, abilităţile practice aduc elevii mai aproape de natură prin cântec,
prin lucrările realizate, picturile şi obiectele confecţionate din materiale refolosibile. În aceste
ore se îmbină armonios educaţia estetică cu educaţia ecologică, informaţia ştiinţifică şi
educaţia civică. La orele de abilităţi practice şi de educaţie plastică am realizat cu elevii astfel
de lucrări. Am realizat desene şi lucrări practice de genul: „ Salvaţi Pământul!‖, Planeta
Albastră plânge!, „ Natura, casa noastră‖, „ Prietenii naturii‖.
 Activităţile extraşcolare – excursiile, vizitele, drumeţiile, acţiunile de ecologizare,
carnavalurile, serbările şcolare sunt tot atâtea ocazii de a dedica mediului atenţia cuvenită, de
a stimula atitudinea responsabilă a copiilor faţă de tot ceea ce îi înconjoară
.Pentru atingerea acestui ţel, o importanţă deosebită o are sistemul educaţional. Acest
sistem este menit să dezvolte conştiinţa ecologică a oamenilor, în aşa fel încât fiecare membru
al societăţii să devină conştient de locul şi rolul său în natură şi societate.Natura este cel mai
desăvârşit maestru, ce de nenumărate secole lucrează pentru a îmbrăca pământul cu formele
cele mai artistice, pentru a-l înfrumuseţa cu ornamente neînchipuite, creând monumente
nepieritoare.
 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN ȘCOALĂ

Prof. înv. primar: Mignea Simona Loredana

Școala Gimnazială Constantin Săvoiu, Tg-Jiu

Mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a

cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.
Omul s-a aflat în mijlocul naturii de la începutul existenţei sale, folosindu-i toate
darurile. Nu rareori, însă, ea îi opune şi manifestări oarbe, brutale, în faţa cărora rămâne
înmărmurit şi neputincios.
Cu timpul, oamenii au început să facă cercetări ştiinţifice şi să-i descifreze multe din
tainele ascunse, înţelegând că manifestările ei se petrec sub acţiunea legilor ce o guvernează,
pentru că în natură nimic nu se desfăşoară haotic şi întâmplător, ci numai sub impulsul
implacabil al legilor obiective.
Menţinerea echilibrului ecologic este esenţială pentru desfăşurarea normală a vieţii.
Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiţia să respecte natura. Natura are
nevoie de prieteni. Nu mila de vieţuitoare, ci respectul este necesar unei adevărate prietenii cu
natura.
Școlii îi revine importanta sarcină ecologică, aceea că, încă de la cea mai fragedă
vârstă, copiii să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura. În programa
activităţilor instructiv – educative sunt recomandate o serie de obiective, a căror transpunere
în activităţi specifice conduce copiii către înţelegerea unor legături cauzale între evenimente,
le dezvoltă spiritul de observaţie, contribuie la formarea de priceperi şi deprinderi active,
precum şi la dezvoltarea conştiinţei civice.
Am căutat să selectez şi să desfăşor activităţile cele mai accesibile – prin formă şi
conţinut – care să-i conducă pe şcolari spre educarea dragostei lor faţă de natură, a dorinţei de
a contribui la păstrarea frumosului, la educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura.
Am început iniţierea copiilor cu propriul lor mediu înconjurător, cu ambianţa, cu
„lumea lor în mic‖ – locuinţa, școala, curtea de joacă, strada, oraşul şi, folosindu-ne de
imaginaţie, am parcurs întreg globul terestru, cu porţiunile lui de ape şi de uscat.
În cunoaşterea mediului înconjurător trebuie să predomine caracterul atractiv, accesibil
şi ecologic. Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spaţiul viului: plantele se
nasc, trăiesc şi mor, lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante.
Plimbările şi drumeţiile din jurul oraşului, atent proiectate, au constituie un bun prilej
pentru educarea dragostei faţă de mediul înconjurător, oferind copiilor contactul direct cu
natura. Ei au observat grădinile de zarzavat, fermele de păsări, au admirat lanurile de grâu şi
de porumb. De asemenea, au găsit insecte, pe care le-au adunat într-un insectar, au aflat cum
se pot deosebi cele folositoare de cele dăunătoare, au cules plante medicinale ca. Muşeţelul,
sunătoarea, coada şoricelului etc.
În vederea formării comportamentului civic, etic şi a deprinderilor copiilor de păstrare
şi iubire a naturii, i-am antrenat în activităţi menite să contribuie la strângerea frunzelor din
parc în anotimpul toamna, construirea și așezarea în copaci a unor căsuțe pentru păsărele -
confecționate din materiale reciclabile. Elevii au fost interesați de astfel de activitîți și au
participat cu mult interes
În concluzie, consider că este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică, să
contribuim la ocrotirea naturii, pentru că ea aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei,
ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare, în care ne proiectăm idealurile cu toate speranţele
noastre de continuitate, de nemurire.
 RECICLAREA, UN PAS SPRE O EDUCAŢIE SUSTENABILĂ ÎN GRĂDINIŢĂ

Prof. înv. preșc. Godiciu-Runcan Ileana-Maria

Școala gimnazială nr. 2, Grădinița cu P.P. nr. 3 Sebeș

Termenul de sustenabilitate, asociat cel mai adesea cu dezvoltarea durabilă, a fost

introdus prin Raportul Comisiei Brundtland din 1987. Conform acestui prim document oficial,
dezvoltarea durabilă are trei dimensiuni: ecologică, economică și de echitate, și este înțeleasă
ca o sumă de acțiuni prin care "nevoile curente sunt îndeplinite fără a compromite capacitatea
generațiilor viitoare de a își îndeplini propriile nevoi‖. Conceptul are la bază ideea
responsabilizării oamenilor în vederea autosuținerii de la o generație la alta, a dezvoltării
generaţiei actuale fără a periclita şansele celor viitoare în toate domeniile de activitate,
implicit cel educaţional.
Putem spune că primii paşi în acest sens se fac în grădiniţă. Aici educatoarele planifică
şi desfăşoară activităţi de educaţie ecologică, educaţie multiculurală, educaţie financiară,
activităţi outdoor, prin care le oferă celor mici experienţe din care să înveţe cum să aleagă
acele acţiuni care au efect pozitiv asupra altor oameni, a societăţii, a mediului.
O modalitate facilă prin care educaţia să devină una sustenabilă este reciclarea,
refolosirea unor materiale din natură sau care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi. Un exemplu
de reciclare în învățământul preșcolar este cel al înlocuirii jucăriilor de plastic, a materialelor
din comerț cu materiale refolosibile sau naturale. Construcții din coceni de porumb, pictură
pe pietre, numerații cu boabe de grâu, păpuși din cutii, mașinuțe din role, colaje din capace
sunt numai câteva exemple de roluri pe care obiectele reciclate le pot îndeplini. Un băţ, o
piatră, o frunză, o bucată de hârtie de împachetat, o sfoară pot fi foarte uşor purtători de
semnificaţii infinite. Imaginaţia nu are limite, depinde doar de noi să o hrănim oferindu-i
hrana necesară.
Uzilizarea cu responsabilitate a resurselor pe care pământul ni le oferă semnifică un
act prin care ne demonstăm nouă, copiilor şi nu numai că ne pasă. Reciclând protejăm mediul
și astfel ne protejăm pe noi, protejăm prezentul și viitorul.

Bibliografie:
http://www.ccdab.ro/Editura/US_special_2014.pdf
http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_dezvoltare_durabila_(sustenabilitatea).pdf

RECICLĂM, NE JUCĂM, ÎNVĂȚĂM – IMAGINI DIN ACTIVITĂȚI

 SĂ ÎNVĂȚĂM EGALITATEA DE GEN

Prof. Dache Liliana

Colegiul Tehnic ,,I.D.Lăzărescu‖ Cugir

,,Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi să schimbi lumea‖ afirma
Nelson Mandela, aceasta reprezentând un instrument de bază în vederea unui viitor sustenabil.
Educația sustenabilă, sau educația pentru dezvoltare durabilă impune o reorientare a
sistemului educațional curent, bazat exclusiv pe oferirea de informații, către unul bazat pe
tratarea de probleme și identificarea soluțiilor posibile.
România s-a alăturat celor 193 state membre ale ONU prin adoptarea în septembrie
2015 a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, în care se regăsesc 17 obiective globale.
Printre acestea pot fi enumerate: Educație de calitate, Egalitate de gen, Muncă decentă și
creștere economică, Industrie, inovație și infrastructură, Inegalități reduse, Orașe și comunități
durabile, Consum și producție responsabile, Pace, justiție și instituții eficiente.
Educația sustenabilă poate însemna în acest context o educație pentru sănătatea fizică,
mentală și emoțională a tinerilor care se poate realiza într-un cadru formal și non-formal. În
acest context la Colegiul Tehnic ,,I.D.Lăzărescu‖ s-au desfășurat activități extrașcolare din
cadrul atelierului ,,GEAR-Mecanism împotriva violenței și a diferențelor de gen‖, atelier care
face parte dintr-un proiect internațional derulat în țara noastră de către ALEG (Asociația
pentru Libertate și Egalitate de Gen). Printre țările implicate în proiect se pot enumera Grecia,
Cipru, Croația, Spania și România.
Obiectivul urmărit în cadrul acestui amplu proiect a fost ,,promovarea dezvoltării unor
relații sănătoase & egale între sexe și a toleranței zero față de violență‖ prin conștientizarea
elevilor cu privire la:
 influențele pe care atitudinile stereotipale & rolurile de gen impuse de societate le au
asupra propriilor relații
 modul în care inegalitatea de putere dintre sexe este legată de abuzul psihologic, fizic
și/sau sexual asupra femeilor/fetelor
 caracteristicile relațiilor sănătoase și nesănătoase
 cum adolescenții pot contribui la prevenirea tuturor formelor de violență de gen
Activitățile s-au desfășurat cu implicarea activă a elevilor clasei a XI-a ai colegiului și
s-au finalizat cu realizarea unui afiș care să evidențieze cele mai importante aspecte pe care și
le-au însușit în cadrul proiectului, afiș care a fost prezentat la conferința de încheiere a
proiectului care a avut loc la sediul ALEG din Sibiu.
Cele mai sugestive activități au fost:
 Ce este genul și egalitatea de gen?
 Ce reprezintă stereotipurile?
 Masculinitate și feminitate.
 Inegalitate de gen în ceea ce privește timpul, sănătatea, meseria, etc.
 Violența în familie, violența împotriva femeilor.
 Tipare comportamentale (tiparul adolescentului).
 Hărțuirea sub toate aspectele.
 Cum și cine ne apără de abuzuri și hărțuire?
Activitățile s-au desfășurat pe grupe și s-au finalizat de fiecare dată cu prezentarea în
fața colegilor a muncii depuse și a concluziilor obținute. Elevii au fost foarte implicați, iar
dacă la început li se părea un joc, cu fiecare activitate au înțeles că acestea sunt de fapt
realități de care s-au lovit s-au este posibil să le întâlnească de-a lungul vieții, iar gestionarea
fiecărei situații ține de pregătirea și seriozitatea cu care s-au educat, respectiv au fost educați.
Imaginile din timpul desfășurării activităților, respectiv afișul final vor fi prezentate în
pagina următoare.
 Activitate pe grupe

Prezentarea concluziilor

Violența în școală și pe stradă

Stereotipuri de gen
 Moda străzii

AFIȘUL DE FINAL AL PROIECTULUI

MANAGEMENTUL FACTORILOR RELIGIOȘI, DE CONȘTIINȚĂ ȘI ACȚIUNE ÎN
EDUCAȚIA SUSTENABILĂ

Prof. Bîrsan Ioan-Dumitru

Școala Gimnazială Batoș

Educația reprezintă calea spre progres a omului atent la frecventele schimbări care
survin în societatea în care trăim. Dinamica acesteia reprezintă o provocare pentru dascăli,
elevi și părinți. Domeniile educației sunt atât de strâns legate de viața omului încât am putea
afirma că acestea se regăsesc permanent în efemera-i prezență în diferitele evenimente prin
care trece. A avea conștiința curată este un deziderat al educatorului dedicat misiunii la care a
fost chemat, respectiv a aderat din propria-i inițiativă. Dascălul care a făcut tot ce putea face și
ceva în plus devine un reper de viață pentru cei care reușesc să observe obiectiv modul
acestuia de a pune problemele în așa fel încât să se ajungă la cele mai potrivite soluții pentru
învățăcei. Astfel ajunge să aibă conștiința împăcată ca a făcut ceea ce trebuia.
Din dorința de a îmbina materia predată, religia ortodoxă cu alte discipline, am
încercat sădirea în conștiința elevilor, nu doar la orele de curs ci și în afara acestora, cu prilejul
diferitelor activități derulate, a sentimentului de mulțumire și de bucurie pentru implicarea în
felurite acțiuni care pot genera binele în mediul din care provin elevii. Sensurile de acțiune au
fost cele din domeniul religios- prin activități specifice precum pictura pe sticlă a icoanelor
ortodoxe, din domeniul ecologiei- prin dezvoltarea simțului estetic și pentru frumosul din
jurul nostru, concretizat prin acțiuni ecologice, excursii tematice, prin reutilizarea
electronicelor uzate- implicând elevii în acțiuni naționale de reciclare precum Baterel și
Patrula de reciclare, prin acțiuni de întrajutorare, prin participarea cu elevii, alături de ei la
diferite tabere tematice etc. Sentimentele de protejare a mediului, de respect reciproc, de
apreciere, de stimulare a creativității și de acceptare a celor din jur sunt coordonatele acestor
acțiuni care au ca scop mobilizarea pozitivă a elevilor și implicit, indirect a părinților acestora
în sensul unei educații sustenabile care are în vedere viitorul spre care ne îndreptăm.
Optimismul specific tinerilor contribuie la realizarea tuturor obiectivelor cu succes.
Am derulat acțiunile de ecologizare și am constatat că tinerii elevi, deși la vârste
fragede, sunt foarte receptivi și dornici să participe la proiectele care pot schimba în bine
viitorul. Am constatat în etapa de feed-back implicarea părinților, diseminarea informațiilor și
că elevii și-au implicat și părinții în aceste demersuri însușindu-și totodată calitățile necesare
unor buni creștini și ecologiști. Revista „Curcubeu‖ a școlii noastre, realizată sub coordonarea
subsemnatului este o modalitate de implicare a tuturor deopotrivă, elevi și dascăli în
activitatea editorială.
Între religie, conștiința omului și dorința de acțiune este indicat să se facă o îmbinare
perfectă prin luarea în calcul a acestor coordonate specifice sufletului care caută binele,
armonia, pacea, frumusețea în această lume supusă atâtor încercări. Elevii implicați în
feluritele acțiuni acumulează experiență și devin repere pentru alții. Dascălilor, formatorilor le
revine misiunea de a manageria cu succes orice activitate vizând obiective concrete, posibil de
atins, urmărind să fie cât mai eficienți, expliciți, disponibili, implicați sufletește în ceea ce fac,
ei înșiși devenind modele pentru tineri. Am reușit să implic foarte mulți elevi, inclusiv pe cei
proveniți din rândul celor cu dificultăți în familie și de învățare, în diferite proiecte și
programe care să le fie de folos în viitor. Voluntariatul a reprezentat o coordonată permanentă
a acțiunilor pentru elevii implicați.
În toate demersurile efectuate în școală și în afara acesteia cu elevii trebuie mereu
păstrarea echilibrului, stimularea respectului, armonizarea participanților, adresarea caldă,
implicarea tuturor în proiecte, responsabilizarea, oferirea de exemple de bună practică, așa
încât elevii să rețină cât mai ușor coordonatele și scopurile acțiunilor desfășurate.
Susținere workshop „Predarea pozitiv-creativă a religiei‖ în cadrul cercului metodic al
profesorilor de Religie din zona Reghin

Colinda tradițională cu elevii

Realizare proiecte cu elevii privind reciclarea electronicelor defecte

 SĂNĂTATEA, BUNUL CEL MAI DE PREȚ

PROF. Apostol Marinela

Școala Gimnazială Ruginești, Județul Vrancea

Sănătatea e mai bună decât toate, iar pentru a ne bucura de ea trebuie să avem un stil
de viaţă sănătos, un stil care să implice igiena, alimentaţia corectă, mişcarea, odihna.
Formarea deprinderilor igienice începe din familie şi este continuată şi completată în grădiniţă
şi şcoală.
Dobândirea bunurilor obiceiuri trebuie să fie zilnică şi să antreneze deprinderi
corecte.De aceea, educaţia pentru sănătate ocupă un rol important printre activităţile
desfăşurate la grădiniţă şi la şcoală. În acest sens, cadrelor didactice le revine rolul de a
transmite copiilor cunoştiinţe despre sănătate şi de a contribui la formarea deprinderilor lor
de viaţă sănătoasă, adecvate vârstei la care se află ei, stadiului de dezvoltare psihologică şi
cerinţelor vieţii sociale. Pe măsură ce aceste deprinderi se formează prin diferite metode şi
mijloace educative, devin repere de viaţă sănătoasă şi elemente primare de bună educaţie.
Dacă acasă, părintele are grijă să ofere o alimentaţie sănătoasă copilului, igienă
corporală, la şcoală se completează cu numeroşi factori care determină şi menţin sănătatea:
exerciţiul fizic, jocul de mişcare, plimbările şi excursiile. Exerciţiile fizice ajută la restabilirea
echilibrului intern, respectiv al metabolismului uman, prin antrenarea circulaţiei sângelui care
oxigenează celulele şi duce la eliminarea rezidurilor şi a zaharurilor. Exerciţiul fizic nu trebuie
precticat în exces, iar practicarea lui trebuie asociată unei alimentaţii sănătoase, cu
componente care să ofere suportul energetic al desfăşurării acestora promovarea unui stil de
viaţă sănătos, cu alimentaţie echilibrată şi activitate fizică zilnică.
EDUCAŢIA alimentară a unei persoane este foarte importantă pentru sănătate.
Pentru aprovizionarea organismului cu substanţele necesare funcţionării sale, în fiecare zi, se
recomandă trei mese principale şi două gustări, important fiind să se asigure toate substanţele
necesare în proporţii optime. Nu se recomandă ca în timpul mesei să se privească la televizor,
să se citească ziarul sau să se lucreze la calculator. Medicii afirmă că micul dejun este prima şi
cea mai importantă masă din zi, deoarece trebuie să asigure energia şi nutrienţii necesari
desfăşurării activităţii din prima parte a zilei. Micul dejun nu poate suplini nicio altă masă şi
ar trebui să acopere 20-30% din necesarul caloriilor.
În cadrul proiectului ,,Să ne păstrăm sănătatea”, elevii clasei a IV-a de la Școala
Gimnazială Ruginești, coordonaţi de d-na prof. înv. Primar, Apostol Marinela, au desfăşurat
diverse activităţi, învăţându-i chiar şi pe cei mici cum să-şi păstreze sănătatea.

La activitatea ,,Stil de viaţă sănătos” am învăţat să clasificăm alimentele observând

piramida unei alimentaţii echilibrate, despre cunoaşterea efectelor nocive asupra
organismului pe care le are consumul de dulciuri, în exces, sucuri, produse fast – food şi rolul
consumării fructelor şi legumelor. În acest sens am întocmit unui afiş publicitar pentru
campania copiilor pentru o viaţă sănătoasă, am completat rebusuri, am desenat piramida
alimentelor.
 Şi pentru că am învăţat cum să ne hrănim sănătos am mers în vizită la
copiii de la grădiniță, unde le-am împărtăşit şi lor din ceea ce ne-am însuşit.

După ce am vorbit despre alimentaţie, cei mici, ajutaţi de elevi, au desenat ce le place să
mănânce. Şi pentru că fiecare aveam o periuţă proprie, am exersat perierea corectă a dinţilor.
 PARTENERIATUL CU ȘCOALA DE MASĂ, RESURSĂ OPTIMĂ DE EDUCAȚIE
SUSTENABILĂ

Prof. psihoped. spec. Ivașcu Elena Daniela

CȘEI Buzău

"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale
fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. [.....] Pentru
ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte
integrată a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta." (Declarația
asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992)
Conceptul de dezvoltare durabilă (sau sustenabilitatea) cunoaște o largă utilizare iar în
zilele noastre, aproape totul se desfășoară sub sigla dezvoltării durabile: societatea se dezvoltă
prin aplicarea dezvoltării durabile; învățământul trebuie să devină durabil; industria sau
agricultura se dezvoltă durabil; cercetarea trebuie să susțină dezvoltarea durabilă ; resursele de
apă (sau de alt fel) trebuie utilizate durabil, etc
Pentru ca o activitate să fie eficientă, ea trebuie prevăzută / programată / abordată din
perspectivă globală, cu luarea în considerare a celor patru tipuri de capital de dezvoltare:
uman, economic, social, de mediu. În acest fel, instituţiile de învăţământ superior care
abordează activităţile în mod holistic pot fi caracterizate ca având un mod de acţiune
responsabil, asigurându-şi un nivel înalt de competitivitate pe termen lung.
În acest context, parteneriatul școlii speciale cu școala de masă vine ca o prelungire
firească și un deziderat major al idealului educațional din domeniul educației speciale, ca
premisă a unei adaptări sociale și profesionale optime a persoanelor aflate în nevoie.
Urmărind o cât mai bună conștientizare a problematicii actuale die ambele părți, am
coordonat mai multe proiecte educative cu școli normale, câștigul fiind pentru toate
persoanele implicate. Un astfel de exemplu, la care voi face referire, este proiectul aflat la a
treia ediție, un parteneriat productiv cu Școala Gimnazială 309 din București intitulat ‖Punți
către prietenie‖.
Scopul acestui proiect a fost acela de a dezvolta capacitatea de comunicare și
interrelaționare între elevi și între cadrele didactice, întărirea spiritului de toleranță, acceptare
și cooperare, optimizarea relației școala de masă - școala specială, ca premisă a unei cât mai
bune inserții în câmpul muncii a copiilor cu CES.
Pe parcursul celor trei ani, s-au realizat schimburi de natură emoțională dar și
materială între cele două categorii de elevi, schimburi ce au crescut în intensitate si în
diversitate odată cu înaintarea în vârstă a elevilor. Astfel, elevii speciali ai clasei a VIII-a ai
CȘEI Buzău au învățat, în cel mai plăcut și mai productiv mod, cum să exploateze resursele
limitate pe care le au pentru a putea realize lucruri cu un puternic impact asupra celorlalți, ca
un prim pas în demersul anevoios de inserție în câmpul muncii.
Având experiența anilor anteriori, elevii au învățat să își planifice acțiunile și
resursele, astfel încât să poată realiza produse de calitate din obiecte reciclate pentru a le oferi
celorlalți. În acest sens, copiii au strâns sticle, hârtii, doze, capace, etc, din care au
confecționat felicitări, tablouri, mărțișoare pentru diferite ocazii pe care le-au comercializat în
scopul de a obține resurse financiare refolosite în achiziționarea altor materiale necesare
întâlnirilor ulterioare cu prietenii lor.
În acest mod elevii au beneficiat de importante lecții atât de educație ecologică,
învățând să recicleze și să protejeze mediul, cât și de educație financiară, învățând să își
planifice acțiunile și resursele, să identifice oportunități de a se susține financiar.
Mărturie stau urmatoarele fotografii:
 EDUCAȚIE PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

Prof. Cojocaru Elena

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu‖ Roman, județul Neamț

Prin activitățile extracurriculare, școala oferă copiilor posibilitatea să se miște, să se

exprime liber, să facă lucruri care le plac, să descopere, să experimenteze, totul într-un cadru
mai puțin formal. Cu obiective clar definite, cu un plan minuțios întocmit, cu motivație și cu
entuziasm succesul este sigur. Două dintre cele mai actuale și importante teme sunt cele
referitoare la alimentația sănătoasă și la protejarea mediului.
Împreună cu elevii am desfășurat numeroase activități extracurriculare, printre care și
unele în cadrul proiectelor „Mănâncă responsabil!‖, „Din grijă pentru mediu”, „LeAF‖
implementate de CCDG, sau „Și eu trăiesc sănătos!”, implementat de Fundația Prais.
Acestea au avut drept scop:
 Crearea unor obiceiuri alimentare care să mențină starea de sănătate.
 Conștientizarea importanței pe care o are alimentația asupra stării de sănătate.
 Formarea deprinderii de a face zilnic mișcare în aer liber sau în sala de clasă/
sala de sport/acasă;
 Sporirea respectului pentru mediu;
 Implicarea în activități de protejare a mediului.
Una dintre activități a presupus pregătirea unei salate de fructe.
OBIECTIVE
 Formarea deprinderii de a mânca fructe în fiecare zi;
 Prepararea unei salate de fructe;
 Renunțarea la gustările nesănătoase din pauza mare și înlocuirea lor cu bunățile din
cămară, gătite de mămici sau de bunici (gemuri, zacuscă, compot);
 Derularea unor activități (jocuri, plimbări) în aer liber și organizarea unor momente de
înviorare la începutul programului, în fiecare zi.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR
 Echipați cu șorțuri și bonete, înarmați cu fructe diverse și cu instrumente adecvate, elevii
clasei a II-a B au preparat cu bucurie și cu plăcere o salată de fructe.
 S-a lucrat pe grupe, fiecare echipaj fiind coordonat de către o mămică. Grupele s-au
format după preferințe și au fost formate din 4-6 elevi. Aceștia au fost informați cu o zi
înainte despre desfășurarea activității pentru a pregăti materialele necesare. Încă din
pauză, copiii s-au grupat și au pregătit suprafața de lucru, acoperind-o cu o față de masă.
S-au respectat regulile de igienă, toți elevii spalându-se pe mâini.
 Activitatea a debutat cu un brainstorming despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă.
Elevii au citit piramida alimentară și au evidențiat rolul fiecărui tip de alimente într-un
regim variat. S-a discutat despre cum alegem alimentele: fructele și legumele să fie, de
preferință, din România, să se citească etichetele și să se evite produsele care conțin E-
uri sau ingrediente despre care nu știu ce sunt. Obligatoriu, înainte de a fi consumate,
fructele și legumele trebuie spălate foarte bine cu apă rece.
 În etapa următoare, elevii au tocat fructele spălate în prealabil. Fiecare grupă și-a creat
propria rețetă, în funcție de gusturi și de fructele pe care le-au adus. Copiii au folosit
mici tocătoare sau farfurii de unică folosință, cuțite, sub supravegherea adulților, boluri.
Fructele tocate su fost amestecate într-un vas mai mare, apoi s-au împărțit porțiile.
 La final, au fost degustate produsele fiecărei echipe. Verdictul: toate salatele au fost
delicioase!
VALORIFICAREA ACTIVITĂŢII
REZULTATE ŞI PRODUSE FINALE
o Copiii au fost încântați să gătească ei înșiși.
o Au mâncat fructe, renunțând la alte gustări mai puțin sănătoase.
 o Pe termen lung, sperăm să creștem consumul de fructe și legume, pentru a menține
starea de sănătate.
MODALITĂŢI DE DISEMINARE
o Prezentarea activității în cadrul proiectului național Mănâncă responsabil!; postarea
acestuia pe site-ul CCDG;
o Prezentarea activității în cadrul ședinței cu părinții;
o Organizarea unei expoziții cu fotografii pe holul școlii;
IMPACTUL
o Părinții și copiii au apreciat inițiativa și au participat cu plăcere la activitate.
o Copiii au mâncat fructe, renunțând la alte gustări.

O altă activitate desfășurată a fost lecția numărul 4 din cadrul proiectului „Din grijă
pentru mediu”: Fii activ pentru un viitor mai bun! – MANAGEMENTUL DEȘEURILOR.
Lecția s-a desfășurat conform pașilor propuși în manual.
A debutat cu jocul didactic Ghicești și câștigi!, elevii identificând și descriind diverse
tipuri de deșeuri (ambalaje, caiete completate, reviste vechi). S-a discutat despre locul în care
pot ajunge acestea și care este efectul lor asupra mediului.
Elevii învață cu ajutorul profesorului care sunt pașii corecți pentru managementul
deșeurilor. Se explică termenii notați pe rând pe flipchart: reducere, refolosire, reciclare,
recuperare, depozitare. S-au dat exemple edificatoare, astfel încât copiii să înțeleagă foarte
bine fiecare pas în managementul deșeurilor.
A urmat o activitate practică de realizare a unui poster care să sintetizeze un
management corect al deșeurilor de hârtie și carton. Ideile au fost diverse și modurile de
abordare foarte interesante. Fiecare lider de grup a prezentat apoi succint ideea exprimată în
afiș.
Copiii au primit provocarea de a fi ecovoluntari pentru mediu, dorind să găsească
soluții raționale pentru utilizarea resurselor naturale, astfel încât să nu crească amprenta
ecologică sau amprenta de carbon personală sau a familiei.
Pentru a înțelege mai bine aspectele privitoare la importanța deșeurilor și implicarea
personală în managementul acestora, elevii au creat scurte povești cu eroi ecovoluntari despre
drumul deșeurilor, de la sursă până la locul valorificării lor.
În finalul activității s-au sintetizat ideile pornind de la cuvintele cheie din poveștile
copiilor: reciclare, voluntar, erou, refolosire, depozitare, recuperare, valoare economică etc.
Elevii se implică mereu cu plăcere în activitățile extracurriculare, iar beneficiile, pe
termen lung, sunt nenumărate. Aceste lecții contribuie semnificativ la formarea personalității
elevilor și la educarea lor ca persoane iubitoare de mediu, dar și la formarea lor ca viitori
cetățeni responsabili.

Bibliografie:
*** - „Din grijă pentru mediu‖ – Material educațional pentru clasele III-VII, CCDG, 2017.
 EDUCAȚIA FINANCIARĂ DE AZI

Prof. Bălănoiu Georgiana Maria

Școala Gimnazială Jupînești, jud. Gorj

Educaţia financiară este acea educaţie care îţi arată cum să câştigi bani mai mulţi, cum să
administrezi banii bine şi cum să-i cheltuieşti cu cap. Este acea educaţie care te ajută să
cunoşti momentul în care trebuie să te opreşti să mai cheltuieşti şi să supraveţuieşti dar şi
momentul în care trebuie să acţionezi ca să te îmbogăţeşti.
Este o educaţie care te ajută şi în viaţa de zi de zi să-ţi administrezi proprii bani dar şi în
conducerea unei afaceri prin administrarea cliclului de bani care intră şi ies dintr-o firmă.

Indiferent de profesia pe care o avem, fiecare dintre noi intră în contact cu domeniul
finanţelor. În momentul în care eşti plătit pentru ceea ce faci şi foloseşti banii pentru a
achiziţiona bunuri sau servicii, intri în lumea finanţelor.
Atunci când auzim termenul de educaţie financiară, majoritatea ne gândim la instrumente
financiare complexe precum acţiunile, obligaţiunile, pieţele derivate sau piaţa Forex. Dar de
fapt educaţia financiară se referă la noţiunile de bază pe care fiecare dintre noi ar trebui să le
aibă. Termeni precum administrarea veniturilor, prioritizarea şi planificarea cheltuielilor,
economisire şi investiţii, nu ar trebui să lipsească din vocabularul tău.
Educaţia financiară se aplică aproape în orice facem. Indiferent de activitatea pe care o
realizăm este nevoie de bani sau este nevoie să administrăm bani. Este limpede că pentru orice
lucru pe care noi îl facem trebuie să plătim, mai mult sau mai puţin, şi tot timpul ajungem în
momentul în care nu avem bani dar niciodată nu ne-am gândim cum putem stopa acest lucru,
cum putem să facem economii sau, mai important, cum putem să învăţăm să câştigăm mai
mulţi bani.
Regula cea mai importantă a educaţiei financiare şi după care aceasta se ghidează este
următoarea:
Câştigă cât mai mult – Cheltuieşte cât mai puţin
De educaţie financiară avem nevoie oricând şi la orice oră. Tot timpul ne întâmpinăm de
dificultăţi din punct de vedere al banilor. În urma dobândirii cunoştinţelor despre educaţie
financiară vei cunoşte:
 să scapi de grija lipsei banilor
 cum să-ţi petreci timpul astfel încât să câştigi şi bani
 cum să devii independent financiar
 cum să începi propia afacere
 care sunt documentele financiar-contabile importante pentru o firmă
 care sunt impozitele/taxele pe care oricine trebuie să le plătească
 linii de finanţare atât rambursabile cât şi nerambursabile
 cum să foloseşti un buget şi cash flow şi să dea rezultate
 fiscalitatea şi contabilitatea pe care toţi trebuie să o ştim
 şi multe multe alte informaţii cu şi despre educaţie financiară.

Educaţia financiară te învaţă cum funcţionează banii, de unde provin, cum să îi

administrezi eficient şi cum să îi înmulţeşti investindu-i. Educaţia şi planificarea financiară te
ajută să răspunzi la întrebări precum: cât cheltuieşti şi pe ce, cât trebuie să economiseşti, când,
cât şi dacă ar trebui să te îndatorezi şi unde ar trebui să îţi investeşti economiile?
Importanţa educaţiei financiare:
 Învăţând diferenţa între nevoi şi dorinţe, înveţi să prioritizezi cheltuielile şi să
economiseşti pentru achiziţiile de mare valoare sau pentru obiectivele pe termen lung.
 O educaţie financiară sănătoasă te va ajuta să iei decizii financiare bine informate. Să
înţelegi cum funcţionează produsele financiare şi să faci diferenţa între varietatea de
 instrumente financiare, pentru a putea alege soluţia cea mai potrivită pentru nevoile
tale.
 Având o educaţie financiară solidă vei utiliza adecvat instrumentele de creditare, astfel
încât să ai numai beneficii. Vei putea decide când să apelezi la creditare pentru
satisfacerea nevoilor financiare şi când economisirea este soluţia optimă.
 Educaţia financiară te ajută să îţi însuşeşti noţiuni de planificare financiară şi să îţi
organizezi finanţele şi viitorul.
 Te ajută să alegi din multitudinea de opţiuni financiare complexe, atât în privinţa
produselor de creditare cât şi a produselor de investiţii şi a riscurilor asociate. Pieţele
financiare evoluează şi se dezvoltă într-un ritm accelerat, de aceea trebuie să fii bine
informat pentru a putea alege cele mai bune soluţii financiare pentru nevoile şi
obiectivele tale.
 Educaţia financiară contribuie la creşterea numărului de adulţi cu un comportament
financiar responsabil şi are impact asupra evoluţiei economice a întregii societăţi.
 Educaţia financiară îţi dă posibilitatea să devii un adult responsabil şi independent
financiar.
 Oamenii cu un nivel de educaţie financiară crescută au şanse mai mari să aibă succes
în viaţă.
Odată cu evoluţia tehnologiei a evoluat şi accesul la produsele financiare complexe. În
prezent poţi accesa produse financiare fără să te prezinţi la instituţiile care le oferă. De aceea
trebuie să fii sigur că înţelegi produsele pentru care optezi şi să te asiguri că generaţiile tinere,
care au acces nelimitat la tehnologie, conştientizează importanţa educaţiei financiare.
Deprinderile pe care le câştigăm în primii ani de viaţă nu se pierd niciodată! Atunci de ce
nu ţi-ai educa copiii de mici să aibă o viaţă financiară sănătoasă? Aşa cum îi educi să se
comporte în societate, trebuie să le oferi şi noţiunile de bază privind importanţa banilor astfel
ajutându-i să aibă succes în viaţă. Familia este primul loc în care copiii aud vorbindu-se
despre bani, de aceea este important să începi educaţia financiară a copilului tău în familie.
Cultura generală a copilului tău este mai importantă decât educaţia lui financiară?
Educaţia financiară a copiilor este în aceeaşi masură importantă pentru ei cum este spălatul pe
dinţi sau mâncatul sănătos. Atunci de ce i-ai acorda mai puţină atenţie decât celorlalte aspecte
ale vieţii lor? Doar pentru că tu ai fost educat altfel? Schimbarea începe cu tine!
Înainte de a-i oferi copilului tău o educaţie financiară corectă trebuie să te asiguri că tu ai
noţiunile de bază pe care să le transmiţi copiilor tăi.
Într-o lume în care responsabilitatea financiară individuală creşte şi fiecare este
răspunzător pentru propria stabilitate financiară şi pieţele financiare ne oferă produse
financiare inovatoare şi din ce în ce mai complexe, educaţia financiară este esenţială. Aşa cum
este imposibil să ai succes în viaţa modernă fără să ştii să scrii şi să citeşti, tot aşa este
imposibil să ai succes în sistemul financiar complex de astăzi, fără să ai noţiunile financiare
de bază bine însuşite.

Bibliografie

1) https://profitpoint.ro
2) http://www.bankingnews.ro
 PROIECT EDUCAŢIONAL
„DE LA JOC...LA EDUCAŢIE FINANCIARĂ”

Prof. Nistor Luize Lavinia

Grădinița P.P. Nr.1/Structură Grădinița „Piticot‖-Hunedoara

ARGUMENT
Proiectul educaţional ,,De la joc la educaţie financiară‖ iniţiat de Asociaţia pentru
Promovarea Performanţei în educaţie (APPE) și derulat în parteneriat cu Ministerul Educației
și Cercetării, Banca Comercială Română (BCR) și Info Media Pro își propune să promoveze
conceptul de educație financiară pentru copiii preșcolari cu activități în triada părinți-copii-
educatori și, de asemenea, să imprime respectul copiilor față de muncă și față de bani. Astfel,
am implementat în grădiniţa noastră proiectul educaţional ―De la joc… la educaţie
financiară‖. Prin activitățile desfășurate cu preșcolarii s-a urmărit formarea unor deprinderi și
abilități de utilizare a mijloacelor și tehnicilor bancare (bani, carduri, bancomat) precum și
conturarea unei imagini a modului în care banii sunt percepuți, cheltuiți și economisiți.
Educația financiară în grădiniță reprezintă o formă de activitate educațională al cărui scop este
de a ajuta preşcolarii să-şi formeze o imagine completă a modului în care banii sunt câştigaţi
prin muncă, economisiţi, investiţi, donaţi în scop caritabil şi împrumutaţi. Prin activităţi
atractive precum: jocuri exercițiu, jocuri de rol, jocuri folosind softuri educaționale, vizite,
discuții libere s-a urmărit dezvoltarea capacităților cognitive, afective și volative ale copiilor
preșcolari precum și formarea unui comportament responsabil față de bani. Educaţia
financiară poate începe la vârstele timpurii şi se realizează pe tot parcursul vieții de aceea, în
grădinița noastră s-a derulat proiectul educaţional „De la joc…la educaţie financiară‖.
SCOP:
-asigurarea alfabetizării preşcolarilor în domeniul financiar, prin introducerea unor
noţiuni de bază legate de bani, bune deprinderi legate de utilizarea banilor, precum şi prin
cunoaşterea practicilor legate de acest domeniu, începând cu deprinderea de a economisi.

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE
I.NOȚIUNEA DE TROC
JOC DIDACTIC: „Facem troc cu cărți și jocuri!”
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Să solicite, folosind noțiunea troc, o carte în schimbul altei cărți; un joc în schimbul altui joc;
Să folosească formule de adresare politicoasă, specifice contextelor sociale și relațiilor
interumane;
SARCINA DIDACTICĂ: Fiecare copil alege o carte, pe care o va oferi altui copil, la schimb,
pentru o altă carte, un joc de masă în schimbul altui joc.
REGULI DE JOC:
Pe rând, copiii solicită realizarea unui troc: oferă o carte, în schimbul unei alte cărți;
Folosesc formule de adresare politicoasă: Te rog.../Mulțumesc.../Aș dori...
Imagini din timpul activității:
II.NOTIUNEA DE BANI (MONEDE ȘI BANCNOTE)
După ce copiii au intuit monedele, și au înțeles valoarea și rolul lor, au primit case de
marcat de jucărie, produse alimentare de jucărie și au simulat activitatea de vânzare-
cumpărare.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Să înțeleagă rolul banilor, în scopul tranzacţiilor efectuate pe parcursul jocului;
Să folosească monede și bancnote ţinând cont de valoarea lor;
Să utilizeze formule de salut și adresare politicoasă, specifice rolului de cumpărător, respectiv
vânzător.

III.DAR DIN DAR

Copiii grădiniței au confecţionat mărţişoare pe care le-au vândut părinților, iar banii
obţinuţi au fost donați în scop caritabil bătrânilor de la Centrul „Arsenie Boca‖-Hunedoara.
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Să înţeleagă o altă întrebuinţare a banilor, aceea de a-i utiliza în scop caritabil, de a ne
ajuta semenii.
 “GLOBAL MONEY WEEK”-SĂRBĂTORITĂ ŞI LA
CÂMPINA , DE ELEVI DE CLASĂ PREGĂTITOARE

Profesor pentru învăţământul primar,Iordache Laura

Şcoala Gimnazială Centrală,Câmpina

Educaţia financiară a copiilor are rolul de a-i învăţa despre valoarea banilor în raport
cu celelalte valori ale vieţii economice, sociale şi personale, precum şi despre moralitate în
câştigarea şi cheltuirea banilor. Preţuirea muncii ca singura sursă generatoare de venituri, va
induce respectul pentru banii câştigaţi şi necesitatea planificării modului în care aceştia sunt
cheltuiţi.
Prin intermediul educaţiei financiare, de tip "learning by doing", copiii dobândesc
cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi care să-i ajute să se pregătească pentru gestionarea bugetului
personal /familial.
Rezultatele învăţării sunt fructificate în realizarea de proiecte prin intermediul cărora
copiii sunt nvăţati cum să-şi definească pasiunile şi să le transforme în afaceri de succes.
Ce sunt banii? La ce ne servesc? Când îi avem îi cheltuim sau îi punem deoparte? La
astfel de întrebări au aflat în data de 15 martie răspunsul 25 de elevi de clasa pregătitoare, de
la Şcoala Gimnazială Centrală din Câmpina. Ei au primit o lecţie de educaţie financiară,
participând la o activitate interactivă şi distractivă despre bani, organizată în cadrul "Global
Money Week", sub patronajul Asociaţiei pentru Promovarea Performanţei în Educaţie, în
parteneriat cu Child and Youth Finance Internaţional şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
Astfel, picii de 6-7 ani au avut de realizat o pusculiţă numită „Grohăici― şi au putut
afla multe lucruri interesante despre bani. Evenimentul a avut drept scop conştientizarea
rolului banilor în viaţa de zi cu zi a copiilor astfel ncât să-i inspire să-și gestioneze banii
corect.
Activitatea desfășurată în clasă a fost coordonată de Laura Iordache, prof. înv.
primar, iar cei mici au primit și ajutorul câtorva părinţi.
Andreea Man, părinte:
„Am participat ca să ajut copiii să înveţe despre bani şi valoarea lor. În particular îmi
învăţ copilul în fiecare zi, luându-l la piaţă, făcând cumpărături şi explicându-i. Am început
să-l pun să cumpere pâine şi îi spun că trebuie să munceşti pentru a avea bani. Nu este
cheltuitor, el cere voie dacă poate să cumpere. Are o puşculiţă de vreo 3-4 ani şi pe parcurs şi-
a cumpărat jucării, caiete, plastilină.―
Mădălina Gherghiceanu, părinte:
„Am învăţat despre banul muncit, cum se câştigă, cum se păstrează, evoluţia banilor.
Am făcut o puşculiţă mică, în formă de purceluş, i-am făcut codiţă, urechiuşe, năsuc, ochişori
ca să strângem bănuţii. Pe copil trebuie să-l înveţi de mic să facă economie, să nu cheltuiască
aiurea. Fiica mea are acasă un portofel al ei cu banii pe care-i strânge.―
Mălina Gherghiceanu, copil:
,,Strâng bani pentru că vreau să-mi cumpăr o mașină frumoasă, albă, mare, cu fluturași
pe ea.―
Copiii au pictat, au decupat și au lipit, iar la final au spus în cor poezia „Banul
muncit―.
 EDUCAȚIE FINANCIARĂ – ACTIVITĂȚI PRACTICE

Prof. înv. primar POP DINA CLAUDIA

Școala Gimnazială ,,Florea Mureșanu‖ Suciu de Sus, județul Maramureș

MOTTO:
,,Un om înțelept trebuie să aibă banii în cap, nu în inimă” (Jonathan Swift)

În săptămâna ,,Școala altfel‖ am derulat activități de educație financiară, în cadrul

unui parteneriat cu JA România. Prin intermediul activităților de educaţie financiară, elevii au
putut observa care sunt consecințele modului în care aleg să își cheltuiască banii de buzunar,
au învățat să diferențieze nevoile de dorințe, precum și diferite strategii de gestionare a
banilor.
Obiectivele de învățare au fost:
a) Elevii să observe consecințele modului în care aleg să își cheltuiască banii de buzunar
și să identifică strategii de gestionare a banilor.
b) Elevii să identifice bugetul necesar pentru îndeplinirea unor dorințe, dar și modul în
care pot contribui la acest buget.
Activități desfășurate:
1. Elevii au fost antrenați într-o discuție despre modul în care își folosesc banii de
buzunar, pornind de la următoarele întrebări:
- Cine cheltuie 10 lei sau mai puțin pe zi? Dar între 10 și 15 lei pe zi? Dar mai mult de 15 lei
pe zi?
- Ținând cont de suma cheltuită zilnic, câți bani cheltuiți lunar? Dar într-un an?
- Gândindu-vă la lucrurile pe care le cumpărați cu banii de buzunar, este un mod util de a
cheltui banii?
- Ce altceva ați putea face cu banii de buzunar?
- Cât ați fi dispuși să economisiți zilnic? La ce lucruri ar trebui să renunțați?
2. Am comunicat elevilor că, în exercițiul următor, trebuie să își imagineze că fiecare
are la dispoziție 50 de lei și o listă de lucruri pe care le pot cumpăra într-o zi.
Apoi, am distribuit fiecărui elev fișa de lucru cu opțiuni de cumpărare. La fiecare
secțiune, elevii au putut opta pentru una sau mai multe variante de cumpărare. După ce elevii
au completat fișa, a trebuit să calculeze suma totală pe care au cheltuit-o. Dacă suma
cheltuită a depășit 50 de lei, am cerut elevilor să spună exemple de modalități de a obține mai
mulți bani (ex. activități casnice, mici cumpărături pentru vecinii mai în vârstă etc.).
3. Le-am spus elevilor că vom repeta exercițiul, doar că, de această dată, cei 50 de lei
se alocă pentru doi colegi de bancă. Elevii care au economisit după proba trecută pot folosi
diferența de bani pentru cumpărături din listă. Lucrând în perechi, conform așezării în bănci,
elevii trebuie să decidă împreună ce cumpărături fac.
La final, am analizat dacă echipele s-au încadrat în buget și le-am adresat întrebări despre cât
de ușor a fost să lucreze alături de colegul de bancă.
4. Am început o discuție despre tipurile de activități pe care ei le fac cu plăcere în
timpul vacanței de vară. Le-am prezentat o listă de activități, apoi le-am cerut să spună care
sunt costurile aproximative pentru fiecare activitate și să calculeze suma totală de care ar
avea nevoie pentru activitățile de divertisment din vară.
 Frecvență (nr Costul unei Costul
Activitate
de ori pe vară) activități total
Vizionarea unui la film la cinematograf 50 de lei
Ieșire la ștrand sau la piscină 30 de lei
Ieșire la pizza cu familia 100 de lei
Cumpărarea de jocuri video noi 150 de lei
Cumpărarea de cărți sau reviste 50 de lei
Ieșire la cofetărie cu familia 50 de lei
Ieșire la cumpărături (haine, încălțăminte etc.) 150 de lei
Total:

5. Am întrebat elevii cine plătește pentru aceste activități ale lor, cum obțin părinții
lor banii și dacă ei ar putea face ceva pentru a economisi bani pentru activitățile preferate din
vară. Pentru aceasta, elevii au avut la dispoziție o listă de activități care pot fi remunerate,
potrivite vârstei lor.
Lista sugerată privind activitățile pe care elevii le pot îndeplini contra-cost:
Activitate Frecvență (nr. Câștig pe Câștig total
de ori pe vară) activitate
Udatul florilor (în casă și afară) 5 lei
Mici cumpărături la magazinul din colț 10 lei
Căratul cumpărăturilor nevoluminoase și 10 lei
aranjatul lor în dulap
Plimbarea câinelui familiei pentru 30 5 lei
de minute, dimineața
Curățarea mesei și spălarea vaselor după 20 de lei
mic dejun, prânz sau cină
Curățarea cu aspiratorul a întregii case. 25 de lei
TOTAL

6. După completarea fișelor de lucru, elevii au analizat diferența dintre economiile lor
și banii necesari pentru activitățile de divertisment din vacanță. Apoi, le-am cerut elevilor să
se gândească la soluții pentru creșterea economiilor. De exemplu, pot renunța la o parte dintre
activități, pot reduce frecvența acestora sau îi pot depune la bancă într-un cont de economii.
7. Am anunțat elevii că, în cadrul acestei activități, vor simula procesul de vânzare.
Fiecare va avea la dispoziție un număr de jetoane/bancnote simbolice - disponibile în fişa de
lucru adresată elevilor. Am format echipe, unde elevii au expus diverse produse etichetate cu
prețuri. Fiecare echipă și-a deschis magazinul pentru 10 minute, timp în care au fost vizitați
de elevii celorlalte echipe și au încercat să vândă cât mai multe produse. După expirarea
timpului, fiecare echipă și-a calculat încasările. Au urmat 10 minute, timp în care elevii pot
propune idei pentru a-și spori vânzările. A urmat a doua rundă în care fiecare magazin este
deschis pentru 5 minute. Echipele au putut propune reduceri de prețuri sau oferte. După
expirarea timpului, fiecare echipă și-a calculat încasările. Apoi, fiecare echipă a calculat banii
rămași necheltuiți de membrii săi. A fost declarată câștigătoare echipa al cărei magazin a
încasat cei mai mulți bani, dar și echipa ai cărei membri au cheltuit cei mai puțini bani. La
final am analizat cu întreaga clasă cum s-au simțit în ipostaza de vânzători; ce a fost greu?
Dar în ipostaza de cumpărători? De ce au optat pentru anumite produse?
 Aspecte din timpul activităților:

Bibliografie:
www.jaromania.org