Curs 2 –Dermatologie

Patologie cutanată

I.Dermatoze parazitare animale

-se numesc zoonoze:
a) la suprafaţă-> epizoonoze: pediculoze
b) în epiderm-> galerie-> dermatozoonoze
-caracteristici comune:
▪ parazit vizibil cu ochiul liber
▪ parazit cu capacitate de mişcare ridicată
▪ pruriginoase
▪ contagioase
-agenţi patogeni:
▪ pureci
▪ păduchi
▪ ploşniţe
▪ flebotomi
▪ căpuşe
▪ păianjeni
▪ artropode
▪ larve de insecte/helminţi
-la locul înţepăturii apar leziunea-> papulovezicule
-potenţial epidemiologic crescut
-caracter estival sau evoluţie epidemică: scabie, pediculoze

a) Pediculoze
-trei forme:
▪ pediculoza de cap:
▪ agent patogen-> Pediculus capitis:
▪ 3-4 mm lungime
▪ cap, torace, abdomen
▪ 3 perechi de picioare
▪ rostru ascuţit de înţepare
▪ un ganglion nervos periferic de unde pleacă filete nervoase
▪ culoare gri-cenuşie
▪ femela depune ouă în sac chitinos aderent de firul de păr- „lindină”= formaţiune piriformă- sute de
ouă
▪ incubaţie scurtă 2-5 zile
▪ clinic:
o prurit violent cu localizare occipitală
o la locul înţepăturii-> seropapulă (veziculă în centru) foarte pruriginoasă datorită unei toxine
o grataj-> unghiile decapează vezicula-> eroziuni punctiforme acoperite cu mai multe cruste
hematice (acest stadiu nu e surprins)
o poartă de intrare pentru strafilococi/streptococi: cruste melicelice, pustule, furuncule, adenite
reactive
o forma de maximă dezvoltare-> tot scalpul acoperit de o carapace crustoasă datorită suprainfecţiei
(plica polonică)
▪ diagnostic:
o epidemiologic-> contact interuman direct sau obiecte de toaletă
o clinic-> prurit occipital
o identificarea parazitului
o identificarea lindinelor (asemănătoare cu mătreaţa), triaj->plimbarea pe firul de păr a unui tampon
de vată-> aderenţă, nu cad.
▪ evoluţie: neglijată-> se extind

1
▪ diagnostic diferenţial:
o neurodermita cefei
o eczemele pielii păroase a capului
o lichenul plan
o prurit neurogen.
▪ tratament:
o radere/tundere-> subminează substratul
o căciulile se ard, pudrează cu DDT
o insecticid de contact -> izomerul γ al HCH= Lindan, concentraţie 2-3% întru-un vehicul gras: ulei
de parafină, de floarea soarelui; lindanul este ganglioplegic-> blochează ganglionul nervos al parazitului,
4-5 ore de contact, 2-3 seri consecutiv
o spălare energică cu şampon + altă spălare cu soluţie slabă de acid acetic pentru dizolvarea tecii de
chitină +piaptăn des

▪ pediculoza de corp
▪ agent patogen: Pediculus vestimenti : 4 mm, morfologic asemănător cu precedentul, mobilitate
crescută se ascunde în haine, cute; depune ouă-> granulaţii maronii (depozite de ouă la nivelul cusăturilor
lenjeriei)
▪ contaminare interumană
▪ potenţial epidemiologic crescut
▪ forma maximă de dezvoltare-> maladia vagabonzilor-> leziuni pe tot corpul cu lichenificare
difuză; leziunea iniţială cu prurit intens
▪ leziuni obiective: seropapulă-> papulă centrată de o veziculă; grataj violent cu mai multe unghii->
escoriaţii liniare şi paralele= semn patognomonic-> cicatrici albe sidefii ce persistă toată viaţa
▪ localizare: interscapular, gât, umăr, spate, hipogastru, flancuri
▪ leziunile de suprainfecţie: pustule , cruste, limfangite, adenite
▪ diagnostic pozitiv: topografia pruritului, escoriaţii, identificarea parazitului şi a granulaţiilor
maronii
▪ diagnostic diferenţial:
▪ scabia-> are altă topografie
▪ eczeme generalizate
▪ lichenul plan
▪ pruritul din diabetul zaharat, uremie, ciroza hepatică, limfom Hodgkin
▪ furunculoze
▪ tratament:
▪ dezinsecţia hainelor şi a locuinţei
▪ fierberea lucrurilor personale
▪ baie generală cu săpun, frecarea cu peria
▪ pudraj 2 seri cu DDT
▪ oleu cu Lindan 2 seri pe tot corpul

▪ pediculoza pubiană
▪ agent patogen: Pediculis pubis: 4 perechi de picioare, cârlige de ancoraj la capătul picioarelor, se
prinde energic de două fire de păr pubian
▪ boală cu transmitere sexuală, echipamente sportive, hoteluri, saltele sportive, prosoape
▪ clinic:
▪ debut cu prurit pubian intens, exacerbare vesperală
▪ seropapule la locul înţepăturii
▪ pete albastre= macule cerulee la locul înţepăturii-> toxină methemoglobinizantă= semn
patognomonic
▪ neglijată-> extindere axilară, faţa antero-internă a coapselor, torace(la bărbaţi); poate apar blefarita
phytiriazică; !!niciodată în pielea păroasă a capului
▪ depune oul-> granulaţii maronii
▪ mimetism-> după 2-3 zile de la contaminare imită culoarea firului de păr a gazdei

2
▪ diagnostic diferenţial:
▪ dermatite la spray-uri intime
▪ purtarea timp îndelungat a chiloţilor sintetici
▪ epidermophytia genitală
▪ candidoza genitală
▪ trichomoniaza genitală
▪ diagnostic pozitiv:
▪ caracterul pruritului
▪ identificarea parazitului şi ouă
▪ tratament:
▪ raderea firelor de păr
▪ Lindan 2-3% 3 zile consecutiv în vaselină
▪ fierberea lenjeriei, aflarea sursei
b) Scabia:
▪ agent patogen: Sarcoptes scabieii varianta hominis: 0,3-0,4 mm, o parte din ciclul evolutiv în
grosimea tegumentului-> dermatozoonoză
▪ transmitere:
▪ contact sexual
▪ obiecte: lenjerie de pat, echipament sportiv
▪ bani
▪ strângere de mână
▪ cărţi
-agentul patogen localizat la suprafaţa tegumentului; femelele perforează epidermul până la stratul spinos-
> îşi schimbă direcţia de deplasare 2-3 cm liniar; la suprafaţă-> galerie acariană (şanţ acarian),
badijonarea tegumentului cu tinctură de iod ->evidenţiere
-femela are pe faţa toraco-abdominală spini orientaţi antero-posterior=> avansează dar nu se poate
retrage; depune ouă şi apoi moare
-ouă-> larve-> nimfe->traseu invers->suprafaţă-> fecundare de către mascul
▪ clinic: prurit exclusiv nocturn paroxistic, la locul înţepăturii ridicătură papuloasă cu vezicula
mărişoară-> „veziculă perlată”
▪ topografia leziunilor:
▪ sugestivă
▪ simetrice
▪ regiuni afectate:
▪ plicile interdigitale de la mână
▪ feţele laterale ale degetelor de la mână
▪ eminenţa tenară şi hipotenară
▪ marginea cubitală a mâinii
▪ plica radio-carpiană
▪ regiunea cotului + feţele extensoare ale braţului şi antebraţului
▪ plicile axiale anterioare şi posterioare
▪ hipogastru, periombilical, flancuri
▪ fesier, interfesier, plica subfesieră
▪ rar faţa anterioară a coapsei
▪ !!!!niciodată faţa şi spatele
▪ forme clinice legate de vârstă şi sex:
▪ nou-născut şi până la 2 ani-> leziuni doar în scobitura plantară bilateral sau faţă (menton şi
pomeţi)
▪ femei-> areola mamară + sân (dg. diferenţial cu eczema la sutienele de plastic)
▪ bărbaţi-> gland, teaca penisului +scrot
▪ diagnostic:
▪ vezicule perlate
▪ şanţ acarian
▪ prurit nocturn

3
 ▪ topografia lezională
▪ diagnostic diferenţial:
▪ furunculoza
▪ pediculoza de corp
▪ eczemele generalizate
▪ boala Duhring
▪ prurit difuz: diabet, ciroză, limfom Hodgkin, uremie
▪ tratament:
▪ curăţirea locuinţei
▪ praf DDT
▪ pudraj DDT al vănii, colacului de WC
▪ identificarea tuturor contacţilor- > tratament simultan
▪ fierberea lenjeriei de corp, de pat
▪ restul pudraj DDT, 3 zile închise în saci de nailon
▪ lindan 1% în vaselină 3 seri fără baie cu ungere integrală,fecare cu perie, a 4-a zi duşuri-> haine
curate
-eficienţa lindanului este de 100%, pruritul cedează dar reapare la sfârşitul tratamentului= discretă iritaţie
la Lindan, dispare după duşuri repetate
-alergie la Lindan-> unguent cu sulf 20% în vaselină 3 zile
-contraindicaţiile Lindanului: <2-3 ani-> rezorbţie circulatorie, hepato şi nefrotoxic
-benzoat de benzil 25% în ulei de floarea soarelui 3 zile-> şi pe faţă la copilul mic

II.Dermatoze parazitare vegetale= dermatomicoze

-etiologie: organisme inferioare înrudite cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apă, sol din
care 70-80 de specii sunt patogene pentru om-> 4 genuri:
▪ Tricophyton
▪ Microsporon
▪ Epidermophyton
▪ Candida
-structura: tub protoplasmatic multicompartimentat-> filament micelian, citoplasma circulă liberă, prin
progresiune/extindere de la ambele capete-> ghem=micelium, răspândire prin spori la capăt sau
intercalari
-3 tipuri:
▪ Geophile-> contaminare prin activităţi agricole
▪ Zoofile-> gazdă viţel, rozătoare de casă, ovine
▪ Antropofile-> contaminare interumană, specii adaptate la om

-diagnosticul în micologie:
1. examen direct lamă şi lamelă (secreţii, fire de păr, unghii, scuame, cruste, etc)
2. însămânţări pe mediul Sabouraud
3. inoculare la animale de laborator
4. IDR-uri la extracte fungice
5. seriile de fermentare a zaharurilor
6. consumul de N2 pe mediul de cultură (auxonogramă)
7. expunerea tegumentului afectat la o lampă Wood cu lumină UV-> fluorescenţă caracteristică
8. reacţii serologice RFC; precipitare

-clasificare:
1. micoze superficiale-> atacă structurile epidermice (toate ciupercile patogene pentru om sunt
keratinofile)
2. micoze profunde: rare, evoluţie cu gome, supuraţii, fistule, frecvent în America de Sud
(actinomicoza, sporotricoza, blastomicoza)

4
3. micoze unghiale-> onicomicoze
4. micozele firului de păr-> pilomicoze
5. micoze cutaneo-mucoase-> candidozele
6. micoze viscerale (sistemice): grave, mortalitate crescută (copii, taraţi)

Epidermomicoze

1. Pitiriazisul versicolor
▪ frecvent asimptomatic
▪ agent patogen: Pitirosporon Ovale-> specie antropofilă
▪ localizare: trunchi, umăr, gât
▪ leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar plăci, placarde (policiclice)
▪ culoare maronie, cafe-au-lait, gălbui, verzui
▪ neprurigen, neinflamator
▪ privite în lumină laterală-> depozit scuamos fin („semnul rumeguşului”)-> dacă le zgâriem cu
unghia, pe urma unghiei rămâne ca rumeguşul; toamna leziunile devin albe: pitiriazisul acromiant (cultura
de parazit reprezintă un ecran solar pentru raze)=> zone de leziuni nebronzate
▪ diagnostic: aspect, localizare, în lampa Wood=> fluorescenţă galben verzuie foarte caracteristică
▪ diagnostic diferenţial: eczematitele, vitiligo (semnul talaşului negativ)
▪ tratament:
▪ fierberea lenjeriei de corp
▪ purtarea lenjeriei de bumbac
▪ expunerea la UV iarna
▪ tratament local:
o aplicarea preparatelor iodate (tinctură de iod), tinctură Saboraud
o dacă leziunile sunt mai mari, numeroase=> preparate imidazolate (Clotrimazol, Miconazol,
Ecomazol, ketoconazol, Itraconazol)-> 2-3 săptămâni

2. Epidermofiţia inghinală (inghino-genitală)

▪ etiologie: Epidermofiton flocosum
▪ contaminare: interumană, bazine de înot, echipament sportiv
▪ favorizată de : chiloţi din material sintetic, transpiraţie locală, obezitate, diabet zaharat
▪ clinic:
o prurit intens la debut, cu exacerbare vesperală
o localizare: fundul pliului genital
o zonă eritematoasă presărată de vezicule şi mici eroziuni, uneori şi o fisură mică (în fundul pliului)
o leziunile se extind excentric atât pe versantul crural (coapsă), cât şi pe versantul genital
o pe măsură ce leziunile înaintează=> burelet periferic, iar în spate leziunile tind să se vindece; s-a
denumit „eczema marginatum”; se bilateralizează, se extinde către perineu, perianal, fesier, uneori axilar,
submamar
o în timp poate apare fenomenul de lichenificaţie datorită gratajului
▪ diagnostic:
o prurit inghinal
o marginaţia leziunilor
o modul de extindere
o rar->examen micologic prin raclarea scuamelor
▪ diagnostic diferenţial:
o intertrigo candidozic
o intertrigo streptococic
o intertrigo psoriazic (singurul intertrigo uscat)

3. Epidermofiţia interdigitoplantară
▪ etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff

5
 ▪ descrisă la atleţi
▪ contaminare interumană: pantofi de sport, bazine
▪ favorizată de ciorapi sintetici
▪ debut:
▪ prurit paroxistic, vesperal, foarte intens
▪ spaţiul IV interdigital-> asigură spaţiul optim pentru dezvoltarea micozelor
▪ zonă eritematoasă pe ambele versante ale pliului
▪ apar vezicule mici, se sparg-> eroziuni pe fundul pliului=> fisură-> favorizează pătrunderea
streptococului
▪ epidermul ce acoperă leziunea este alb, fetid
▪ relaţie cu transpiraţia piciorului
▪ leziunile se extind rapid la toate spaţiile interdigitale, dorsoplantar, plantar-> calcaneu, unghii;
!!bilateralizare obligatorie
▪ există şi o formă uscată: keratozică, nu merge cu vezicule, predomină scuamele şi hiperkeratoza
▪ forma dishidrotică: vezicule mari în scoaba plantară
▪ diagnostic pozitiv:
▪ prurit vesperal
▪ leziuni interdigitale
▪ modul de extindere
▪ examen micologic
▪ diagnostic diferenţial:
▪ intertrigo candidozic
▪ intertrigo streptococic
▪ intertrigo psoriazic
▪ tratament:
▪ identic cu 2
▪ chiloţi, ciorapi fierţi periodic
▪ prosoape personale fierte
▪ ştergere energică după duş în regiunea inghinală, interdigitală
▪ preparate iodate: tinctură de iod, alcool iodat 2%, glicerină iodată, tinctură Sabouraud
▪ preparate imidazolice
▪ în cazuri rebele: tratament general(şi în pitiriazis), Nizoral tablete, Itraconazol capsule

4. Eritrasma
▪ etiologie: Corynebacterium mimetisimum
▪ contaminare interumană
▪ favorizată de hiperhidroză, obezitate
▪ localizare identică cu epidermofiţia inghino-genitală
▪ placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeaşi extindere ca şi 3
▪ deosebiri: placarde maronii, nu există marginaţia leziunilor (contur flu), descuamaţie pulverulentă
de suprafaţă, la lampa Wood=> fluorescenţă roşu ocral, nepruriginoase
▪ tratament: alcool salicilat 2-3%, unguent cu Eritromicină 1-2 % (în cazuri rebele).

Pilomicozele (micozele firului de păr)

-sunt afectate firele de păr ale scalpului

1. Microsporia
▪ etiologie: Microsporon audoninii
▪ contaminare interumană
▪ clinic-> la nivelul scalpului, în zona parietală apar 1-2 placarde tondante , perfect rotunde, perfect
delimitate, au diametru mare 8-10mm
i.tondant= ruperea firului de păr

6
 ii.aplazie pilară= lipsa congenitală a părului
iii.alopecie= căderea firului de păr
-toate firele de păr sunt rupte la acelaşi nivel (la 2-3 mm), rupte egal, sunt îngroşate printr-un depozit
scuamos în jurul său (asemănător firului uns apoi tăvălit prin făină); la lampa Wood -> fluorescenţă
galben verzuie foarte caracteristică
-examen microscopic: firul de păr invadat de mii de spori de dimensiuni foarte mici (1-2μ) şi în afara şi
înăuntrul firului de păr = ECTO-ENDOTRIX; nivelul de rupere a firului de păr -> ca un pămătuf
scămoşat= pămătuful lui Adamson
▪ diagnostic:
i.microscopia firului de păr
ii.lampa Wood
iii.placarde rotunde
iv.aspect epidemiologic
▪ este singura micoză ce se vindecă spontan la 15-16 ani (sebumul plin cu acizi graşi nesaturaţi are
un efect uşor antimicotic)

2. Tricofiţia uscată (superficială)

▪ etiologie: Tricofiton violaceum
▪ mediu rural, la copii
▪ localizare la nivelul scalpului
▪ placarde tondante
▪ deosebiri:
o firul de păr rupt foarte inegal („câmp cosit foarte prost”)
o ruperea firului de păr este liniară (nu ca pămătuful)
o spori de dimensiuni mari (7-8μ), endotrix
o aspectul firului de păr: „sac plin cu nuci”
o lampa Wood-> negativ, nu produce fluorescenţă
-placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond uşor eritematos
-prin căderea sporilor la nivelul gâtului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre-> inoculări secundare=
Herpes circinat= inele concentrice (eritemato-veziculo-crustoase) separate prin zone neafectate; zona
afectată= inel lezional cu vezicule

3. Tricofiţia profundă, supurată

▪ etiologie: Tricophiton gypseum
▪ două forme:
o tricofiţia profundă a copilului (Kerion celsii):
▪ apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joacă cu viţeii
▪ incubaţie aproximativ o săptămână
▪ la nivelul scalpului-> un grup de pustule ce proemină pe un fond eritematos-edematos-> în
ţesuturi-> tumoare inflamatorie proeminentă acoperită de mai multe cruste ce aglutinează firele de păr la
nivelul placardului-> 2 semne:
● epilaţia spontană a firelor de păr<- alterarea sacului folicular
● ţâşnirea puroiului din profunzime prin multe orificii: supuraţie pluriorificială „în stropitoare”<- la
o lejeră comprimare laterală a tumorii-> puroiul ţâşneşte prin zeci de orificii foliculare=> compromiterea
profundă şi definitivă a firelor de păr
▪ leziuni foarte dureroase
▪ în patogenie intervine şi Stafilococul aureu
▪ apar adenopatii satelite, cordoane de limfangită
▪ diagnostic pozitiv:
● examenul firului de păr-> dispoziţia sporilor strict ectotrix
● examenul cu lampa Wood negativ
▪ însămânţări frecvente pe pielea glabră=> pustule de dimensiuni mari grupate (8-10), nu
confluează, pe fond eritemato-edematos-> foliculitele conglomerate Leloir
o tricofiţia profundă a adultului (sicozis parazitar):

7
▪ apare numai la bărbaţi într-un context profesional-> sector agrozootehnic
▪ leziuni la nivelul feţei: mustaţă, barbă
▪ leziunile iniţial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare pustulă centrată de un fir de
păr
▪ fond eritemato-edematos, dar nu realizează aspectul de tumoare inflamatorie
▪ epilare spontană a firului de păr=> cicatrici deprimate (varioliforme) asemănătoare cu acneea
▪ diagnostic pozitiv: examenul firului de păr
▪ diagnostic diferenţial:
● la adult:
o foliculite stafilococice
o furunculoza feţei
o acneea flegmonoasă
● la copil:
o furunculul antracoid (carbuncul)
o tumori autentice (sarcoame)
o granulom candidozic

4. Favusul
▪ etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofilă, potenţial epidemiologic scăzut)
▪ focare familiale
▪ evoluţie cronică (10-20 de ani)
▪ leziuni la nivelul scalpului
▪ debut prin apariţia godeului favic-> la nivelul orificiului folicular=> formaţiune cupuliformă
centrată de firul de păr, diametru de 5-6mm-1cm
▪ culoare galbenă= scuamă-crustă + cultură in vivo a parazitului
▪ godeurile se extind încet la celelalte fire de păr ce sunt încet compromise-> alopecie definitivă
ireversibilă ce cuprinde toată pielea sănătoasă a capului exceptând liziera pielii păroase= ”coroana favică”
▪ firul de păr:
o aspect mat, gri (asemănător cu „părul de porc”)
o miros de urină de şoarece
o examen micologic: parazitare săracă cu spori articulaţi între ei endotrix (asemănători cu băţul de
bambus)
o examen la lampa Wood negativ
-tratamentul pilomicozelor:
▪ raderea integrală a pielii păroase a capului săptămânal
▪ badijonarea zilnică (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate sau tinctură Castellani (cu fuxină şi fenol=>
roşu), tinctură Sabouraud
▪ aplicaţie cu alcool salicilat şi acid benzoic 3%
▪ tratamentul general este obligatoriu alături de cel local:
o griseofulvină po paralel cu exces de lipide (până la 5-6 ani o tabletă, 6-10 ani 2tb, 10-15 ani 3tb,
15 ani 4-5tb):
▪ în microsporia 3 săptămâni
▪ în tricofiţia uscată 1-1 ½ luni
▪ în tricofiţia profundă 2 luni + antibiotice
▪ în favus 3-4 luni
o nizoral
o itraconazol

Micoze cutaneo-mucoase= candidoze

-candida-> 20 de specii
-candida albicans (20-35% din populaţie dezvoltă pe culturi candida)

8
 -sunt ciuperci unicelulare (levuri, monilie), se înmulţesc prin înmugurire laterală şi desprinderea unei
celule fiice
-au nevoie de mediu hidrocarbonatat
-trăieşte saprofit în tubul digestiv al omului sănătos
-echilibru perfect cu microflora intestinală
-patogenetic (factori care exacerbează virulenţa determină înmulţirea candidei):
▪ antibioterapie locală: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina
▪ tratament antitricomoniazic, antilambliazic, în special cu Metronidazol
▪ diabetul zaharat-> candidozele anunţă frecvent un diabet zaharat; creşterea glicemiei=> condiţii
foarte bune pentru dezvoltarea candidei
▪ anaciditatea gastrică, colecistopatii cronice, gastroenterite
▪ cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie
▪ corticoterapie de durată lungă (prin mecanism de diabet steroidic)
▪ SIDA (afectarea barierelor de protecţie)
▪ după anticoncepţionale, imunosupresoare
-clinic:
1. candidoze cutanate (rare)
2. candidoze ale mucoaselor (frecvente)
3. candidoze unghiale şi periunghiale
4. candidoze profunde, sistemice, viscerale

Candidoze cutanate

1. Intertrigo candidozic
▪ alură profesională (apă, zahăr): patiserii, ospătării, băuturi
▪ localizare:
i.spaţiul III interdigital de la mănă
ii.plica retroauriculară
iii.comisura bucală- angulus candidozic
iv.plica submamară
v.plica ombilicală
vi.plica inghinală, interdigitală a piciorului-> rar
▪ fond eritematos intens-> zonă veziculoasă , se sparge, se produc eroziuni; în fundul pliului apar
fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase
▪ patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic uşor detaşabil= epidermul
macerat + cultura de candida in vivo
▪ diagnostic pozitiv-> examen micologic=> spori uşor de recunoscut
▪ diagnostic diferenţial celelalte intertrigouri

2. Perionixisul candidozic
▪ zonă periunghială intens edemaţiată-> aspect de „băţ de tobă”
▪ zonă congestivă; eritematoasă; presărată cu vezicule
▪ dacă comprimăm zona apare o singură picătură de puroi de sub repliul unghial

Candidoze mucoase

1. Candidoza bucală
▪ în afară de angulus poate fi o stomatită difuză=> enantem bucal difuz, presărat din loc în loc de
insule de depozite cremoase foarte uşor de desprins= stomatita smântânoasă a nou-născutului sau copii
distrofici
▪ în practică-> frecvent glosita candidozică: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor

9
1. dacă hipertrofia e totală=> glosita scrotală sau cerebriformă, frecvent există o fisură mediană
2. dacă hipertofia linguală intreresează doar papilele filiforme=> creştere până la 1-2 cm=> glosita
piloasă, păroasă: neagră (dacă s-a oxidat keratina), albă(dacă nu s-a oxidat keratina)
3. dacă atrofia e în zone bine delimitate netede, lucioase= glosita geografică
4. depapilare integrală= limba, glosita glazurată
▪ constant există xerostomie (90%)
▪ senzaţie de arsură + prurit lingual
▪ poate exista şi o laringită candidozică: insule punctiforme albicioase, mucoase pe peretele
congestionat al faringelui; clinic-> răguşeală

2. Candidoza genitală
▪ bărbaţi:
o balanita candidozică, rar uretrală
o congestia, tumefacţia glandului pe care apar vezicule şi zone erozive cu depozite alb cremoase
o edem local-> fimoză/parafimoză
o senzaţie de arsură, prurit
▪ femei-> colpita micotică:
o enantem vulvar maxim presărat de vezicule şi zone erozive
o dureri, arsuri, dispareunie
o secreţie vaginală consistentă, alb cremoasă
o recoltare din fundul de sac vaginal-> bulgări cremoşi condensaţi
▪ diagnostic diferenţial:
o bărbaţi: herpes genital
o femei:
▪ trichomoniaza genitală-> galben verzuie aerată
▪ blenoragia
▪ colpite microbiene: E. coli, H. Influenzae

3. Candidoza anală
▪ constipaţie rebelă
▪ prurit anal foarte intens
▪ congestie puternică a regiunii perianale
▪ pliuri îngroşate, edemaţiate
▪ fisuri radiare ascunse de depozitul alb cremos
▪ tratament:
▪ suprimarea cauzei
▪ tratament igieno-dietetic hipoglucidic
▪ alcalinizarea organismului: 2-3 linguriţe bicarbonat/zi; local Borax 3-4% în spălături, băi,
comprese, spălături vaginale
▪ badijonarea leziunilor cu violet de genţiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol. apoase 0,1-
1,2% pe mucoase; zilnic
▪ anticandidozice:
▪ Nistatin (Micostatin)=Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule, bujiuri uretrale
▪ Amfotericina B
▪ Pimaricina => de rezervă
▪ Natalicina

Onicomicoze
-sunt:
▪ primitive
▪ secundare
-dacă debutează:
▪ la nivelul marginii libere a unghiei-> tipI (distale)
▪ la nivelul rădăcinii unghiei-> tip II (proximale)

10
▪ la nivelul lamei unghiale-> tip III (parenchimatoase)
▪ la nivelul plăcii unghiale-> tip IV (cu perionixis)
-agenţi etiologici:
▪ epidermophiton
▪ tricophiton
▪ candida
▪ mucegaiuri: Aspergillus, Penicillium
-diagnostic: recoltare fragmente unghiale, macerare cu KOH
-afectare unghială:
▪ unică
▪ mâini/picioare
▪ mâini/ picioare 8-10 unghii
▪ rar toate unghiile
-clinic:
▪ modificări de culoare: albă, gălbuie, verzuie, negricioasă (mucegaiuri)
▪ modificarea grosimii: creşte zona subunghială
▪ unghie friabilă
▪ tendinţă de detaşare-> spaţiu liber între patul unghial şi unghie
▪ modificări de relief: depresiuni, şanţuri, boseluri,
▪ modificări de formă: convexă (unghii hipocratice), concavă (koilonikie)
▪ invazie-> invadarea unghiei care va cădea
-tratament:
▪ conservativ: antimicotice cu iod , imidazoli (Itraconazol 4 capsule/zi, 7 zile apoi pauză 3
săptămâni apoi ciclu se reia încă de două ori=>3 puls terapie; Lamisil, Diflucan), Timol 4% în cloroform-
> pătrund în unghie
▪ chirurgical: anestezie la baza, pulpa degetului; smulgere integrală + radere energică cu chiureta
Wolkmann până la os;pansament cu iod

11