Lp genetica 2

Noţiuni fundamentale
Gena = fragment de ADN ce conţine informaţia necesară
sintezei unui polipeptid IA, IB si I0 , unde
Alela = forma alternativă a unei gene
I0 = i
Aceste gene se
gasesc pe
cromozomul 9 pe
bratul q

Alelele codifica polipeptide cu functii identice sau

asemănătoare şi se găsesc pe acelaşi locus pe cz. omologi

- Homozigot - cele 2 gene alele sunt identice

- Heterozigot - cele 2 gene alele sunt diferite

1
 Genotip = totalitatea genelor dintr-un organism ( altfel spus, dintr-o celula)

Fenotip = totalitatea caracterelor morfologice, biochimice, fiziologice si comportamentale,

care apar ca urmare a interactiunii dintre genotip si mediu.

Genom = totalitatea genelor dintr-un set haploid de cz.

- Gene dominante, de ex. IA şi IB -> se exprima in fenotip atat in stare homozigota, cat si in
stare heterozigota

- Gene recesive, de ex. i -> se exprima in fenotip numai cand sunt in stare homozigota

- Genele codominante se exprima amandoua in fenotip => de ex. asa apare grupa
sanguina AB. Genotipul si fenotipul sunt identice în cazul genelor codominante.

Legile lui Mendel

Legea 1 : UNIFORMITATEA CARACTERELOR in F1

Legea 2 : SEGREGAREA CARACTERELOR in F2

Legea 3: SEGREGAREA INDEPENDENTA A CARACTERELOR in F2 in caz de DIHIBRIDIZARE

2
Din părinţi homozigoţi IAIA * ii. (adica unul având grupa sg. A şi celalalt O), conform primei legi
a lui Mendel ( = uniformitatea caracterelor, in prima generatie, F1) => TOŢI descendenţii in
genotip sunt heterozigoti A0, iar in fenotip A. …………………..(la fel se descriu si celelalte cazuri)

In cazul unei gene dominante si a uneia recesive, in a doua generatie raportul de segregare este
de 3:1

In cazul unor gene codominante: IAIA * IBIB => conform primei legi a lui Mendel în F1 toţi
descendenţii vor fi IAIB , adica vor avea grupa AB [Gt≡Ft]

IAIB * IAIB => In generaţia F2 segrega caracterele, conform celei de a doua legi :

Gt: IAIA, 2 IAIB , IBIB respectiv in fenotip grupa sanguina A, 2AB si B

3
In acest caz, adica de codominanţă, se schimba raportul de segregare: 1:2:1.

Pentru a dovedi segregarea independenta: In generaţia parentală sunt 2 dubli homozigoţi,

unul cu caracterul dominant si celalalt cu caracterul
recesiv: grup sang. A si Rh+ şi respectiv 0 si Rh-

(P) IAIA / DD * ii/dd => Gt: IAi / Dd

Ft: A/Rh +

M/F in gameti AD Ad 0D 0d

AD AADD AADd A0DD A0Dd

Ad AADd AAdd A0Dd A0dd

0D A0DD A0Dd 00DD 00Dd

0d A0Dd A0dd 00Dd 00dd

In tabel (“Punnett”)sunt genotipurile, iar fenotipurile sunt:

A/Rh pozitiv; A/Rh negative : 0/Rh pozitiv ; 0/Rh negativ

Raportul de segregare : 9:3:3:1

4
Segregarea este independenta, dovada fiind noile fenotipuri (in galben)!

COMPLETARE MEIOZA

Uneori se intampla fenomenul de NONDISJUNCTIE [24 cromozomi intr-o celula fiica + 22

in cealalta]

Din cei 24 cromozomi monocromatidici, impreuna cu 23 de la celalalt parinte => trisomie [47]

Din cei 22 cromozomi monocromatidici, impreuna cu 23 de la celalalt parinte => monosomie [45]

http://www.southtexascollege.edu/nilsson/4_GB1_LearnRes_fa10_f/4_GB1_LearnRes_Web_Ch10.html

Celulele in care lipseste un cromozom se numesc nulisomice.

Daca nondisjunctia are loc in a 2a etapa a meiozei, cele 2 cromatide pleaca (migreaza) in aceeasi
celula. Vor rezulta celule cu 24 de cromozomi monocromatidici si respectiv cu 22 de cromozomi
monocromatidici.

Pe cand in partea stanga descendentii vor fi normali (50%), in dreapta va aparea o monosomie,
respectiv o trisomie [25% + 25%].

5
http://www.genetic-diseases.net/down-syndrome/

6
 Tabelul este doar informativ, nu se invata
acum!

http://faculty.samford.edu/~djohnso2/44962/333/mutation1.html#

Uneori crossing-overul (recombinare) este anormal.

Crossing-over-ul inegal poate produce in molecula hemoglobinei o modificare: hemoglobina de

tip Lepore [structura noua δ-β].

La nivelul cromozomilor X si Y exista niste zone pseudoautozomale la nivelul carora

poate avea loc crossing-over-ul.

7
 Pe bratul p al cromozomului Y exista o zona SRY (sex region on Y), care contine o gena
TDF (testis determining factor), care determina aparitia testiculului.

In cazul unui crossing-over inegal, SRY-ul trece de pe cromozomul Y pe X.

La copilul XX (cu TDF) progonada va evolua spre testicul [toate caracterele sexuale secundare
masculine].

La celalalt copil, care are cromozomul Y, dar neavand SRY/TDF, evolutia progonadei va fi catre
ovar.

Muellerian
duct Wolffian duct

AZF =
azoospermia
factors =
genes on Y

8
9
 Chart illustrates normal reproductive system development.

Tabele informative, nu trebuie

invatate
Chavhan G B et al. Radiographics 2008;28:1891-1904

©2008 by Radiological Society of North America

From Emery’s Elements of Medical Genetics by Robert F. Mueller and Ian D. Young

In aparitia caracterelor sexuale primare (gonade) si secundare intervin multe gene, unele situate
pe autozomi.

Doar informativ, acest fapt este prezentat in tabelul de mai jos.

10
 !

Sox stands for Sry-related HMG box ; HMG = high mobility group, group of chromosomal proteins that help with
transcription, replication, recombination, and DNA repair

Tracts of thoughts CNS

SOX genes are involved in sex determination and neuronal development

11
12
 Cromatina sexuala

Este un cromozom X condensat, inactiv in G1 si G2 la femei.

13
Formarea cromatinei sexuale se mai numeste si lyonizare.

n. 1925

14
Postulatele lui Mary Lyon adaptate cunostintelor de azi:

1. Inactivarea cromozomului X are loc timpuriu, in viata embrionara [ziua 16-21]; este
inactivat un cromozom X, sub influenta genei XIST de la nivel Xq13.2 [X inactivated
specific transcript].

15
 2. Inactivarea cromozomului X este aleatorie, privind X-ul matern sau X-ul patern. Daca
exista anomalii in structura cz X, inactivarea devine preferentiala [catre cel cu anomalii]
3. Inactivarea cromozomului X este completa <-> astazi ştim că, este partiala, caci zonele
PAR isi pastreaza capacitatea de transcriere si exprimare fenotipica
4. Inactivarea cromozomului X este permanenta si definitiva, privind originea X-ului
inactivat intr-o celula.

Inactivarea cromozomului X necesita prezenta genei XIST, care determina sinteza unei
molecule de ARN special.

XIST-ARN-ul:

- Se acumuleaza in jurul cromozomului X ducand la inactivarea sutelor de gene

- Nu se deplaseaza in nucleu, astfel incat nu ajunge pe celalalt X

http://php.med.unsw.edu.au/embryology/index.php?title=Molecular_Development_-_X_Inactivation

CORPUSCULUL Barr = X inactiv “pictat” cu XIST-ARN

Ceva determina modificarea echilibrului in favoarea unui/altuia dintre cromozomii X:

- Pe unul continua transcrierea genei XIST, XIST-ARN-ul acumulandu-se si dand nastere

corpusculului Barr
- Pe celalalt, gena XIST nu se mai transcrie, astfel incat sutele de gene se vor exprima,
producandu-se enzime / proteine. Blocarea locusului XIST pe cromozomul ramas activ se
face prin metilarea secventei reglatoare a genei XIST. Metilarea este permanenta.

Nu se stie prin ce mecanism genele zonei PAR scapa inactivarii.

CELULELE IN CARE PUTEM ANALIZA CROMATINA SEXUALA

1. FIBROBLASTI sau CELULE EPITELIALE DIN MUCOASA BUCALA unde cromatina

sexuala se numeste corpuscul Barr si apare pe fata interna a membranei nucleare ca
un triunghi, o piramida sau un oval
16
2. CELULE PMN (polimorfonucleare) NEUTROFILE unde cromatina sexuala se
numeste apendice nuclear (Fig.4)

3. NEURON (DE PISICA) – Barr si Bertram au descoperit cromatina sexuala langa

nucleol (Fig. 1,2,3,)

4. CELULE EPITELIALE DIN LICHIDUL AMNIOTIC (fig 5)

17
NB (informativ) fibroblastul = cel. a tesutului conjunctiv

18
http://withfriendship.com/user/mithunss/fibroblast.php

19
 TESTUL BARR-> determinarea nr de gonozomi X/celulă in functie de corpusculii
Barr prezenţi [+1, care este cz. X mereu ramas acrtiv]

Daca nu apar corpusculi Barr/nucleu, este barbat, sau femeie cu 45 cromozomi [Sindrom
Turner]

Daca apare 1 corpuscul Barr/celulă, in mod normal este o femeie sau patologic este un barbat
cu trisomie [sindrom Klinefelter]

Daca avem 2 corpusculi Barr, are 3 de X celula, daca persoana investigată este femeie : 47,XXX,
sau daca este barbat: 48,XXXY adica tot un sd. Klinefelter, dar mai grav clinic

Importanta studierii cromatinei sexuale = stabilirea sexului

cromozomial.

[Sexul:

- Cromozomial : Genic si respectiv cromozomial

- Gonadic
- Fenotipic

20
- Social (“gen”) – dependent de sexul fenotipic, in functie de aspectul organelor genitale la
nastere ]
- Psihic

INDICAŢIILE ANALIZEI CROMATINEI SEXUALE

Efectuam un test Barr in următoarele cazuri:

- 1. Suspiciune clinica de sd. Turner [45,X]-deja la nastere sau sd. Klinefelter [47,XXY]-la
pubertate.
- 2. Hermafroditism (ambele gonade functionale) sau pseudohermafroditism (desi ambele
prezentate, doar un tip de gonade functionale); ambiguitate genitală
- 3. Determinarea prenatala a sexului cromozomial
- 4. Competitii sportive [incadrarea pe grupe] până in ultimii 10 ani
- 5. In medicina legala (identificare sex victima sau agresor)
- 6. Eventual marker in transplantul de maduva osoasa hematogena -> vom vedea
modificarea leucocitelor, polimorfonuclearelor neutrofile: când transplantul devine activ,
dacă se face de la o femeie la un barbat, atunci în sg. apar apendici nucleari si invers.

21