Sunteți pe pagina 1din 22

b) la 12-16 luni

c) la 16-20 luni
d) la 20-30 luni
Teste de evaluare pentru examenul de promovare la e) la 30-36 luni
disciplina Pedodonție,
pentru studenții Facultății de Stomatologie, anul V, semestrul 9. CS Evidențiați când se termină formarea rădăcinilor dintelui I
IX temporar:
a) la 1,5 ani
b) la 2,5 ani
1. CS Indicați mugurii căror dinţi permanenţi încep fondarea în c) la 3 ani
perioada antenatală: d) la 4 ani
a) primii molari e) la 5 ani
b) primii molari şi incisivii centrali
c) primii molari şi incisivii 10. CS Precizați când se termină formarea rădăcinilor dintelui II
d) -primii molari, incisivii şi caninii temporar:
e) primii molari, incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivii a) la 2 ani
laterali inferiori b) la 3 ani
c) la 4 ani
2. CS Precizați când începe mineralizarea incisivilor temporari: d) la 5 ani
a) la săptămâna a 6 de dezvoltare intrauterină e) la 6 ani
b) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterină
c) -la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterină 11. CS Marcați când se termină formarea rădăcinilor dintelui III
d) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterină temporar:
e) la 35-36 săptămâni de dezvoltare intrauterină a) la 2-3 ani
b) la 4 ani
3. CS Marcați când începe mineralizarea molarilor temporari: c) la 5 ani
a) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterină d) la 6 ani
b) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterină e) la 7 ani
c) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) - la 27-28 săptămâni de dezvoltare intrauterină 12. CS Evidențiați când se termină formarea rădăcinilor dintelui
e) la săptămâna 2-4 după naşterea copilului IV temporar:
a) la 2-3 ani
4. CS Clarificați când începe eruperea incisivilor temporari b) la 4 ani
centrali: c) la 5 ani
a) la 4-5 luni de viaţă a copilului d) la 6 ani
b) la 5-6 luni e) la 7 ani
c) - la 6-8 luni
d) la 9-10 luni 13. CS Indicați când se termină formarea rădăcinilor dintelui V
e) la 11-12 luni temporar:
a) la 3 ani
5. CS Indicați când începe eruperea incisivilor temporari laterali: b) la 4 ani
a) la 4-5 luni de viaţă a copilului c) la 5 ani
b) la 5-6 luni d) la 6 ani
c ) la 6-8 luni e) la 7 ani
c) - la 8-12 luni
d) la 12-16 luni 14. CM Selectați ce variante de resorbţie radiculară a molarilor
temporari este fiziologică:
6. CS Precizați când începe eruperea caninilor temporari: a) resorbţie uniformă apicală a tuturor rădăcinilor
a) la 6-8 luni de viaţă a copilului b) resorbţia predomină în regiunea apicală a unei rădăcini
b) la 9-12 luni c) resorbţia predomină în regiunea bifurcaţiei rădăcinilor
c) la 12-16 luni d) resorbţia predomină în regiunea treimii medii unei rădăcini
d) - la 16-20 luni e) resorbţia predomină în regiunea pregingivală a unei rădăcini
e) la 20-30 luni
15. CS Concretizați ce tip de resorbţie a rădăcinilor dinţilor
7. CS Marcați când începe eruperea dinţilor IV temporari: temporari poate fi în cazul unui proces inflamator cronic
a) la 8-12 luni de viaţă a copilului apical:
b) la 12-16 luni a) tipul I
c) la 16-20 luni b) tipul II
d) la 20-30 luni c) tipul III
e) la 30-36 luni d) resorbţie patologică
e) resorbţie fiziologică
8. CS Numiți când începe eruperea dinţilor V temporari:
a) la 8-12 luni de viaţă a copilului 16. CS Precizați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 6:
a) săptămâna IV de dezvoltare intrauterină a) luna 5 de dezvoltare intrauterină
b) săptămâna X de dezvoltare intrauterină b) luna 9 de dezvoltare intrauterină
c) luna 4 de dezvoltare intrauterină c) luna 12 de viaţă
d) luna 8 de dezvoltare intrauterină d) 2 ani
e) luna 6 după naştere e) 2,5 ani

17. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor incisivilor 25. CS Precizați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 5
permanenţi: permanenţi:
a) săptămâna X de dezvoltare intrauterină a) luna 9 de dezvoltare intrauterină
b) luna 5 de dezvoltare intrauterină b) luna 6 de viaţă
c) luna 8 de dezvoltare intrauterină c) luna 12 de viaţă
d) luna 6 după naştere d) 2,5 ani
e) luna 12 de viaţă e) 3,5 ani

18. CS Evidențiați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 4 26. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 7
permanenţi: permanenţi:
a) luna a 6 de viaţă a) luna 9 de dezvoltare intrauterină
b) la 1 an b) luna 12 de viaţă
c) la 2 ani c) 2 ani
d) la 3 ani d) 3,5 ani
e) la 4 ani e) 4,5 ani

19. CS Indicați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 5 27. CS Marcați de la ce vârstă erup incisivii centrali permanenţi:
permanenţi: a) 5-6 ani
a) la 3 ani b) 6-8 ani
b) la 4 ani c) 7-9 ani
c) la 5 ani d) 8 ani
d) la 6 ani e) 9 ani
e) la 7 ani
28. CS Indicați de la ce vârstă erup incisivii laterali permanenţi:
20. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 7 a) 5-6 ani
permanenţi: b) 6-8 ani
a) la 3 ani c) 8-9 ani
b) la 4 ani d) 7-9 ani
c) la 5 an e) 9-10 ani
d) la 6 ani
e) la 7 ani 29. CS Precizați de la ce vârstă erup caninii permanenţi:
a) 5-7 ani
21. CS Selectați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 8 b) 7-9 ani
permanenţi: c) 8-10 ani
a) după vârsta de 4 ani d) 10-11 ani
b) după vârsta de 5 ani e) 9-12 ani
c) după vârsta de 6 ani
d) după vârsta de 7 ani 30. CS Evidențiați de la ce vârstă erup dinţii 4 permanenţi:
e) după vârsta de 8 ani a) 7-8 ani
b) 8-9 ani
22. CS Precizați de la ce lună începe mineralizarea incisivilor c) 9-10 ani
permanenţi: d) 10-11 ani
a) a 6 de dezvoltare intrauterină e) 11-12 ani
b) a 9 de dezvoltare intrauterină
c) a 2 de viaţă 31. CS Marcați de la ce vârstă erup dinţii 5 permanenţi:
d) a 6 de viaţă a) 8-9 ani
e) a 12 de viaţă b) 9-10 ani
c) 10-11 ani
23. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 6: d) 11-12 ani
a) luna 5 de dezvoltare intrauterină e) 12-13 ani
b) luna 9 de dezvoltare intrauterină
c) 3-4 luni de viaţă 32. CS Indicați de la ce vârstă erup dinţii 6 permanenţi:
d) luna 12 de viaţă a) 5-6 ani
e) 2 ani b) 6-8 ani
c) 8-9 ani
24. CS Marcați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 4 d) 9-10 ani
permanenţi: e) 10-11 ani
33. CS Precizați de la ce vârstă erup dinţii 7 permanenţi: 41. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor
a) 8-9 ani dinţilor 7 permanenţi:
b) 9-10 ani a) 10-11 ani
c) 11-12 ani b) 11-12 ani
d) 12-13 ani c) 12-13 ani
e) 14-15 ani d) 13-14 ani
e) 15 ani
34. CS Remarcați că închiderea orificiului apical radicular la
dinţii permanenţi are loc peste: 42. CS Numiți consecutivitatea eruperii dinţilor temporari:
a) 1 an după eruperea dintelui a) incisivul central, incisivul lateral, caninul, primul molar, al
b) 1-2 ani după eruperea dintelui doilea molar
c) 1 an după formarea rădăcinii dintelui b) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, caninul, al
d) 1-4 ani după eruperea dintelui doilea molar
e) 2 ani după formarea rădăcinii dintelui c) incisivul central, caninul, incisivul lateral, primul molar, al
doilea molar
35. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor d) incisivul central, primul molar, incisivul lateral, caninul, al
incisivilor centrali permanenţi: doilea molar
a) 8-9 ani e) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, al doilea
b) 9-10 ani molar, caninul
c) 10-11 ani
d) 12-13 ani 43. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea orală la copii
e) 13-14 ani la vârsta de 17 luni:
a) toţi incisivii
36. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor b) incisivii şi caninii inferiori
incisivilor laterali permanenţi: c) incisivii şi caninii superiori
a) 8-9 ani d) incisivii şi primii molari
b) 9-10 ani e) incisivii, caninii şi primii molari
c) 10-11 ani
d) 12-13 ani 44. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea orală la copii
e) 13-14 ani la vârsta de 15 luni:
a) incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivi laterali superiori
37. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor b) toţi incisivii
caninilor permanenţi: c) incisivii inferiori şi caninii
a) 9-10 ani d) incisivii şi primii molari
b) 10-11 ani e) incisivii, caninii şi primii molari
c) 12-13 ani
d) 13-16 ani 45. CM Numiți semnele erupţiei fiziologice a primilor dinţi
e) 12-15 ani temporari:
a) hipersalivaţie
38. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor b) pruritul mucoasei procesului alveolar
dinţilor 4 permanenţi: c) hipertermie
a) 9-10 ani d) micşorarea poftei de mâncare
b) 10-11 ani e) inflamaţia mucoasei în regiunea eruperii dinţilor
c) 11-12 ani
d) 12-13 ani 46. CM Selectați cauzele eruperii întârziate a dinţilor temporari:
e) 15-16 ani a) unele maladii genetice
b) hipofuncţia glandei tiroide
39. CS Marcați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor c) hipovitaminoza C
dinţilor 5 permanenţi: d) Rahita
a) 7-9 ani e) hiperfuncţia glandei tiroide
b) 9-10 ani
c) 10-11 ani 47. CS Precizați debutul resorbţiei rădăcinilor dinţilor temporari:
d) 11-12 ani a) imediat după formarea rădăcinii
e) 12-14 ani b) la 3 ani după formarea rădăcinilor
c) cu un an mai înainte de termenul schimbului fiziologic a
40. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dintelui
dinţilor 6 permanenţi: d) cu 3-4 ani mai înainte de termenul schimbului fiziologic a
a) 9-10 ani dintelui
b) 11-12 ani e) imediat după eruperea dintelui 6
c) 12-13 ani
d) 13-14 ani 48. CM Caracterizați resorbţia fiziologică a rădăcinilor dinţilor
e) 15-16 ani temporari:
a) este provocată de presiunea dintelui permanent dinţilor temporari:
b) se începe cu inflamarea regiunii radiculare apicale a) comparativ cu dinţii permanenţi este mai subţire
c) se începe de la cavitatea dintelui spre suprafaţă b) are culoare mai albă
d) se realizează de osteoblaşti c) mai puţin penetrabil comparativ cu dinţii permanenţi
e) se realizează de osteoclaşti d) pe suprafaţa smalţului predomină sectoare aprismatice
e) zona de trecere în cement frecvent este acoperită cu
49. CS Enumerați teoriile resorbţiei radiculare a dinţilor cement
temporari:
a) genetică, radiculară, pulpară, endocrină 57. CM Selectați procesele care au loc în smalţ după erupția
b) radiculară, endocrină, de «îmbătrânire», genetică dintelui
c) de «îmbătrânire», endocrină, genetică a) reducerea permiabilităţii
d) de «îmbătrânire», vasculară, endocrină b) micşorarea cantităţii de microelemente
e) de influenţa sistemului nervos c) majorarea permiabilităţii
d) condensarea reţelei cristaline
50. CS Caracterizați pulpa dinţilor permanenţi tineri: e) majorarea cantităţii de macro- și microelemente
a) număr mare de fibrocite
b) nivel jos de hidratare a substanţei de bază 58. CM Evidențiați posibila localizare a afectării ţesuturilor dure
c) incapacitatea către apărarea anticarioasă dentare în caz de administrare a tetraciclinei timp de o
d) rețea vasculară redusă săptămână unui copil de 4 luni:
e) regiunea apicală este bogată cu celule tinere, având un a) regiunea centrală a coroanelor dentare ale 16, 26, 36, 46
potenţial înalt de apărare și regenerare b) regiunea coletului coroanelor 17, 27, 37, 47
c) partea tăietoare a 11, 21
51. CS Precizați câte procente de elemente minerale conţine d) coroanele dentare 55, 65, 75, 85
smalţul: e) coroanele dentare 18, 28, 38, 48
a) 75%
b) 85% 59. CS Definiți noțiunea - complexul de metode şi moduri de
c) 91% eliminare a tuturor microorganismelor vii, indiferent de ce
d) 95% natură sunt, de pe un obiect perfect şters şi uscat este:
e) 99% a) profilaxie
b) asepsie
52. CS Numiți procentul substanţelor minerale în dentină: c) antisepsie
a) 67% d) dezinfecţie
b) 80% e) sterilizare
c) 85%
d) 93% 60. CS Definiți noțiunea - procedeul care permite eliminarea,
e) 95% distrugerea sau inhibarea microorganismelor indizerabile în
funcţie de obiectele fixate, este:
53. CS Precizați în ce strat al dentinei se determină cantităţi mai a) profilaxie
reduse ale calciului: b) asepsie
a) interglobulară c) antisepsie
b) globulară d) dezinfecţie
c) transparentă e) sterilizare
d) de înlocuire (substituţie)
e) prepulpară 61. CM Numiți cu ajutorul căror metode se realizează aprecierea
eficacităţii sterilizării:
54. CM Clarificați de ce în dinţii temporari stratul dentinar relativ a) chimice
mai subţire se explică prin: b) fizice
a) particularitățile structurii dentinei c) matematice
b) reducerea dentinogenezei în perioada de morfogeneză d) termometrie
c) cavitatea pulpară este relativ mai mare e) biologice
d) calcifierea mai slabă a dentinei
e) concentraţia redusă a tramei organice a dentinei 62. CS Precizați cu ce cifre se indică hemiarcadele din dreapta a
maxilei şi mandibulei pentru dentiţia permanentă în sistemul
55. CM Particularizați procesul de calcifiere a dentinei: de notare a dinţilor după OMS (FDI):
a) se începe după debutul mineralizării smalţului a) 1 şi 2
b) se începe după formarea deplină a tramei organice a smalţului b) 1 şi 4
c) se caracterizează prin ritmicitate, cu alternarea c) 1 şi 6
perioadelor de activitate şi pauze d) 3 şi 4
d) se caracterizează prin mineralizare de la suprafaţă spre e) 7 şi 8
profunzime
e) se termină când începe formarea rădăcinii 63. CS Evidențiați cu ce cifre se indică hemiarcadele din dreapta a
maxilei şi mandibulei pentru dentiţia temporară în sistemul de
56. CM Enumerați particularităţile structurale ale smalţului notare a dinţilor după OMS (FDI):
a) 1 şi 2 b) schimb ionic
b) 3 şi 4 c) resorbţie
c) 4 şi 7 d) absorbţie
d) 5 şi 6 e) schimb molecular
e) 5 şi 8
72. CM Clarificați ce factori determină gradul de pătrundere a F
64. CS Clarificați cu ce cifre se indică hemiarcadele din stânga a în smalţ după aplicarea lui locală:
maxilei şi mandibulei pentru dentiţia temporară în sistemul de a) concentraţia ionilor de F
notare a dinţilor după OMS (FDI) se indică cu cifrele: b) componenţa substanţelor auxiliare
a) 1 şi 2 c) pH-ul remediului aplicat
b) 3 şi 4 d) temperatura agentului de fluorare
c) 5 şi 6 e) tipul agentului de fluorare
d) 6 şi 7
e) 7 şi 8 73. CM Particularizați ce factori influențează incorporarea F în
smalţul posteruptiv:
65. CS Indicați doza cariopreventivă de F pe zi: a) starea dintelui
a) 0,5 - 1 mg b) pH-ul bucal
b) 1 - 1,3 mg c) proprietăţile agentului de fluorare topică
c) 1,4 - 2 mg d) modul (metoda) de aplicare a compuşilor F
d) 2 - 2,3 mg e) concentraţia sărurilor minerale în salivă
e) 2,3 - 3 mg
74. CM Selectați ce factori determină creşterea conţinutului F la
66. CS Stabiliți doza letală de F (fluorură de sodiu): nivelul oaselor şi ale dinţilor:
a) 3-4g a) concentraţia din aport
b) 5 -10 g b) consumul lactatelor
c) 10 -15 g c) durata administrării F
d) 15 -20 g d) vârsta la care se face administrarea F
e) 20 -25 g e) consumul legumelor

67. CM Selectați metodele de fluorizare generală cu scop de 75. CM Enumerați căile de fluorizare locală cu scop de profilaxie
profilaxie a cariei dentare: a cariei dentare:
a) fluorizarea apei potabile a) fluorizarea apei potabile
b) fluorizarea sării de bucătărie b) fluorizarea sării de bucătărie
c) fluorizarea unor alimente c) fluorizarea unor alimente
d) pastele dentare cu fluor d) pastele dentare cu F
e) aplicaţii topice (geluri, lacuri etc.) care conţin combinaţii e) aplicaţiile topice (geluri, lacuri etc.) care conţin compuşi ai
chimice ale fluorului F

68. CM Evidențiați mecanismele acţiunii anticarioase a fluorului 76. CS Selectați cu ce frecvență se recomandă utilizarea Sol.
după erupţia dinţilor: fluorură de sodiu de 0,2% pentru clătirea cavităţii bucale în
a) acţiune bacteriostatică şi bactericidă scop de prevenţie a cariei dentare la copii:
b) reducerea vâscozităţii salivei a) o dată pe zi
c) formarea de fluorapatită în smalţ pe calea circulaţiei sanguine b) o dată în săptămână
d) depunerea fluorului în smalţ simultan cu calciul c) o dată în două săptămâni
e) inhibarea hidrolazelor salivare d) o dată în lună
e) de patru ori pe zi
69. CM Stabiliți ce alimente sunt supuse fluorizării cu scop de
profilaxie a cariei dentare: 77. CS Stabiliți durata de aplicaţie topică a soluţiei gluconat de
a) apa calciu 10%:
b) pâinea a) 5 min
c) laptele b) 10 min
d) sarea c) 10-15 min
e) carnea d) 15-20 min
e) 20-30 min
70. CS Indicați concentraţia optimală a fluorului în apa potabilă:
a) 0,3 - 0,8 mg/l 78. CM Evidențiați prin ce particularități fluorurile organice se
b) 0,5 - 0,9 mg/l deosebesc de fluorurile minerale:
c) 0,8 - 1,2 mg/l a) capacitatea de a elibera F din molecula sa
d) 2,3 - 3,0 mg/l b) pH-ul remediului aplicat
e) 3,0 - 6,0 mg/l c) proprietatea moleculei de a lega F
d) structura tensio-activă a moleculei
71. CM Evidențiați mecanismele de captare a F în smalţ: e) concentraţia ionilor de F
a) disoluţie
79. CM Selectați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea
anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: 87. CS Precizați grosimea smalţului în zona fisurilor dentare:
a) soluţia 30% azotat de argint a) 0,4-0,6 mm.
b) soluţia 10% gluconat de calciu b) 0,6-0,8 mm
c) soluţia Caprofer c) 0,8-1,0 mm
d) soluţia 2% fluorură de sodiu d) 1,0-1,2 mm
e) soluţia 3% hipoclorură de sodiu e) 1,2-1,4 mm

80. CS Marcați ce remediu se utilizează pentru prelucrarea 88. CM Enumerați cauzele care contribuie la afectarea prin carie a
anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: fisurilor dinţilor permanenți recent erupți la copii:
a) soluţia 30% azotat de argint a) mineralizarea lor incompletă
b) soluţia 10% fluorură de calciu b) retenţia alimentară
c) soluţia Caprofer c) fisurile nu sunt închise
d) soluţia 2% fluorură de staniu d) smalţul este mai gros
e) soluţia 2% monoclorfosfat e) fisurile pot fi în formă de „I"

81. CM Precizați ce remedii se recomandă pentru prelucrarea 89. CM Enumerați indicaţiile către sigilarea fisurilor şi gropiţelor
anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: dentare:
a) Fissurit F a) la dinţii recent erupţi
b) Fluorprotector b) primele 6 luni după erupţie
c) Caprofer c) dinţii cariaţi
d) Vitaftor d) pentru dinţii permanenţi până la un an după erupţie
e) Bifluorid 12 e) numai la dinţii deciduali

82. CM Numiți ce preparate se indică „per os" copiilor pentru 90. CM Evidențiați contraindicaţiile către sigilarea fisurilor şi
majorarea cariorezistenţei smalţului dentar: gropiţelor dentare:
a) Lactat sau gluconat de calciu a) dinţii temporari
b) Fitin b) dinţii cariaţi
c) Ftorocort c) când sunt prezenţi mai mult de 4-5 dinţi cariaţi
d) Vitaftor d) în caz de odontoclazie
e) Aciclovir e) dinţii permanenţi

83. CM Selectați proprietăţile de bază ale Gluconatul de calciu în 91. CM Enumerați avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili faţă
tratamentul cariei dentare: de cei autopolimerizabili:
a) majorează permeabilitatea smalţului a) lipsește incorporarea bulelor de aer
b) reduce permeabilitatea smalţului b) materialul se întăreşte timp de 1-5 secunde
c) remineralizează smalţul c) materialul se întăreşte timp de 10-20 secunde
d) posedă proprietăţi antimicrobiene d) materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe toată
e) posedă proprietăţi astringente perioada pătrunderii lui în porii smalţului demineralizat
e) se produce fotoactivarea cu lumină ultravioletă
84. CM Precizați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea
anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: 92. CM Numiți răşinile de sigilare care eliberează F:
a) soluţia clorură de sodiu 2% a) Helioseal F
b) soluţia 2% fluorură de sodiu b) Ultraseal XT
c) soluţia 2% metilen blan c) Sealite
d) soluţia 1% Aminofluorură d) Fuji II LC
e) soluţia 1% Iodinol e) Oralin

85. CM Indicați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea 93. CS Precizați obiectivul OMS recomandat pentru copiii de 6
anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: ani până în anul 2020:
a) Fluorlacul a) co ≤ 3,0
b) soluţia 2% clorură de sodiu b) co ≤ 4,0
c) Fluorgelurile c) la 60% să lipsească dinţi cariaţi
d) Sultan-gel d) la 70% să lipsească dinţi cariaţi
e) soluţia 2% metilen blan e) la 80% să lipsească dinţi cariaţi

86. CM Numiți șanţurile ocluzale care oferă cel mai favorabil 94. CS Selectați obiectivul OMS recomandat pentru copiii de 12
mediu pentru dezvoltarea proceselor carioase: ani până în anul 2020:
a) în formă de „V" a) COE=0,5
b) în formă de „gât de sticlă" b) COE ≤ 1,5
c) în formă de „U" c) COE =2,5
d) în formă de „I" d) COE ≤ 3,0
e) în formă de „Y" e) COE ≤ 3,5
e) PMA
95. CM Enumerați consecințele ce pot fi provocate de caria
dentară şi complicaţiile ei: 103. CS Marcați soluţia ce se utilizează pentru depistarea
a) apariţia anomaliilor dento-maxilare colorimetrică a maculelor carioase:
b) inflamarea ţesuturilor parodontale a) Shiller-Pisarev
c) formarea deprinderilor vicioase b) iodură de potasiu
d) majorarea rezistenţei smalţului la acţiunea acizilor c) fucsină
e) reducerea respirației d) metilen blau 2%
e) Snyder
96. CM Marcați simptoamele clinice ale situaţiei cariogene:
a) igiena orală nesatisfăcătoare 104. CS Clarificați ce reprezintă indicele frecvenţei cariei dentare:
b) depuneri dentare în abundenţă a) procentul dinţilor afectaţi prin carie
c) halenă fetidă b) procentul persoanelor afectate prin carie
d) afectarea organelor interne c) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - E
e) multiple macule cretoase pe dinți d) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicale
e) numărul apariţiei a noi cavităţi cariate la o persoană într-un
97. CM Particularizați simptoamele clinice ale situaţiei cariogene: anumit interval de timp
a) hemoragii gingivale
b) afectarea organelor interne 105. CS Precizați ce reprezintă indicele intensităţii cariei dentare:
c) depunerea tartrului dentar în abundenţă a) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicale
d) rezistenţa smalţului la acţiunea acizilor este redusă b) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi -
e) halenă fetidă E
c) procentul dinţilor afectaţi prin carie
98. CM Clarificați factorii generali favorizanţi în etiopatogenia d) procentul persoanelor afectate prin carie
cariei dentare: e) numărul formării a noi cavităţi cariate la o persoană într-un
a) tartrul dentar şi placa bacteriană anumit interval de timp
b) schimbarea cantităţii şi calităţii salivei
c) ereditatea 106. CS Stabiliți ce exprimă valoarea indicelui COE:
d) alimentaţia insuficientă a) frecvenţa cariei dentare
e) rezistenţa ţesuturilor dure b) gravitatea, activitatea procesului
c) stoparea procesului carios
99. CM Stabiliți factorii generali favorizanţi în etiopatogenia d) procentul complicaţiilor cariei dentare
cariei dentare: e) procentul persoanelor afectate prin carie
a) starea pulpei dentare
b) maladiile somatice 107. CS Explicați ce reprezintă rata cariei:
c) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor în a) procentul dinţilor afectaţi prin carie
perioada de formare a ţesuturilor dentare b) procentul persoanelor afectate prin carie
d) apa potabilă c) suma dinţilor: afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicale
e) depuneri dentare în abundenţă d) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - E
e) dinamica indicelui intensităţii cariei dentare într-un
100. CM Precizați factorii locali implicaţi în etiopatogenia cariei anumit interval de timp
dentare:
a) alimentaţia insuficientă 108. СS Numiți cauza principala a demineralizării de focar:
b) igiena orală nesatisfăcătoare a) microorganismele depunerilor dentare
c) maladiile somatice b) hidraţii de carbon rafinaţi
d) rezistenţa ţesuturilor dure c) endotoxinele microorganismelor plăcii dentare
e) ereditatea d) acizii organici ca rezultat al activităţii vitale ale
microorganismelor plăcii dentare
101. CM Evidențiați factorii locali implicaţi în etiopatogenia cariei e) tartrul dentar
dentare:
a) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor în perioada 109. СS Precizați la clasa I a cariei după Black are loc lezarea
de formare a ţesuturilor dentare fisurilor şi gropiţelor suprafeţelor ocluzale ale:
b) consumul frecvent al glucidelor a) molarilor temporari
c) influenţa situaţiilor extremale b) premolarilor
d) ereditatea c) molarilor şi premolarilor
e) depunerea plăcii bacteriene în abundenţă d) molarilor, premolarilor, suprafeţelor vestibulare ale
molarilor şi cele palatinale ale incisivilor
102. CS Numiți indicele cu care se determină intensitatea cariei e) molarilor temporari şi permanenţi
dentare:
a) CPITN 110. СS Clarificați la clasa II a cariei după Black are loc lezarea
b) OHI-S (Green-Vermillion) suprafeţelor aproximale ale:
c) COA a) molarilor temporari şi permanenţi
d) COP b) molarilor şi premolarilor.
c) incisivilor, molarilor şi premolarilor b) în regiunea coletului incisivilor
d) molarilor, premolarilor şi caninilor c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor
e) incisivilor temporari şi permanenţi d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor
e) pe toate suprafeţele dinţilor
111. СS Indicați la clasa III a cariei după Black are loc lezarea
suprafeţelor aproximale ale: 119. СS Indicați primii dinţi temporari afectaţi prin carie la copii:
a) incisivilor temporari şi permanenţi a) incisivii superiori
b) incisivilor, molarilor şi premolarilor b) incisivii inferiori
c) incisivilor cu menţinerea unghiului incizal c) primii molari
d) incisivilor cu pierderea unghiului incizal d) molarii secunzi
e) molarilor şi premolarilor e) caninii

112. СS Precizați la clasa IV a cariei după Black are loc lezarea 120. СS Selectați dinţii temporari ce prezintă o rezistenţă mai
suprafeţelor aproximale ale: evidentă pentru carie:
a) incisivilor, molarilor şi premolarilor a) incisivii superiori
b) incisivilor cu menţinerea unghiului incizal b) incisivii inferiori
c) incisivilor cu pierderea unghiului incizal c) primii molari
d) incisivilor temporari şi permanenţi d) molarii secunzi
e) caninilor şi premolarilor e) caninii

113. СS Clarificați la clasa V a cariei după Black are loc lezarea: 121. СS Numiți ordinea afectării dinţilor temporari prin carie:
a) tuturor suprafeţelor molarilor a) incisivii inferiori, incisivii superiori, primii molari, molarii
b) suprafeţelor aproximale ale molarilor şi premolarilor secunzi, caninii
c) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului tuturor dinţilor b) primii molari, molarii secunzi, incisivii superiori, incisivii
d) suprafeţei vestibulare tuturor dinţilor inferiori, caninii
e) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului incisivilor şi c) incisivii superiori, incisivii inferiori, primii molari, molarii
caninilor secunzi, caninii
d) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, caninii,
114. СS Numiți principalul criteriu de apreciere a procesului carios incisivii inferiori
în clasificarea după T.Vinogradova: e) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, incisivii
a) localizarea inferiori, caninii
b) activitatea
c) profunzimea 122. СM Evidențiați particularităţile evoluţiei cariei dentare la
d) succesiunea apariţiei copii:
e) patomorfologic a) multiplicitatea afectării dinţilor
b) simetria afectării dinţilor
115. СM Enumerați criteriile de apreciere a cariei dentare după c) evoluţie clinică lentă, în special în perioada de resorbţie
T.Vinogradova: radiculară
a) localizarea d) carie circulară
b) activitatea e) afectarea marginei incizale a dinților frontali și cuspizilor
c) profunzimea şi succesiunea apariţiei procesului carios dinților laterali
d) patomorfologic
e) patofiziologic 123. СS Numiți cea mai frecvent depistată formă a cariei dinţilor
temporari la copii:
116. СS Indicați localizarea frecventă a cavităților carioase la copii a) caria incipientă
până la vârsta de 3 ani: b) caria superficială
a) în gropiţele şi fisurile molarilor c) caria medie
b) în regiunea coletului incisivilor d) caria profundă
c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor e) caria maculoasă
d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor
e) pe toate suprafeţele dinţilor 124. СS Particularizați complicația cariei profunde a dinţilor
temporari:
117. СS Precizați localizarea cavităților carioase mai frecvent a) frecvent - proces inflamator al pulpei
depistată la copii cu vârsta de 3-4 ani: b) rar - proces inflamator al pulpei
a) în gropiţele şi fisurile molarilor c) în toate cazurile - proces inflamator al pulpei
b) în regiunea coletului incisivilor d) procesul inflamator al pulpei nu se atestă niciodată
c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor e) frecvent - proces inflamator al parodonţiului apical
d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor
e) pe toate suprafeţele dinţilor 125. СM Explicați din ce cauză regiunea coletului dinţilor
temporari este frecvent afectată prin carie:
118. СS Stabiliți localizarea cavităților carioase mai frecvent a) smalţul este mai slab mineralizat în regiunea coletului
depistată la copii cu vârsta peste 4 ani: b) smalţul este mai mineralizat în regiunea coletului
a) în gropiţele şi fisurile molarilor c) smalţul este mai subţire în regiunea coletului
d) smalţul este mai gros în regiunea coletului 133. СM Stabiliți în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul
e) retenţia alimentară favorizează formarea biofilmului III de activitate:
a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase, igiena
126. СM Precizați factorii care favorizează afectarea prin carie a cavităţii bucale
fisurilor dinţilor la copii: b) terapia de remineralizare de 3 ori pe an
a) mineralizarea lor incompletă c) obturarea tardivă
b) retenţia alimentară d) terapia endogenă a cariei dentare de 3 ori pe an
c) fisurile sunt deschise e) radioterapia
d) smalţul este mai gros
e) smalţul este mai subţire - nu rezistă la presiunea masticatorie 134. СS Numiți prima etapă a preparării cavităţii carioase la copii:
a) deschiderea cavităţii carioase
127. СM Caracterizați evoluţia floridă a cariei dentare la copii: b) formarea cavităţii
a) decalcifierea extinsă în suprafaţă şi profunzime c) prelucrarea marginilor cavităţii
b) afectarea unor grupe de dinţi d) înlăturarea durerii
c) afectarea unui dinte e) înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia)
d) afectarea mai multor suprafeţe dentare
e) progresarea rapidă 135. СS Stabiliți ordinea efectuării principalelor etape de preparare
a cavităţii carioase la copii:
128. СM Particularizați ce fel de dureri sunt caracteristice pentru a) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, înlăturarea
caria medie la copii: ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea cavităţii,
a) de scurtă durată de la excitanţi mecanici prelucrarea marginilor cavităţii
b) de scurtă durată de la excitanţi chimici b) înlăturarea durerii, deschiderea cavităţii carioase,
c) de scurtă durată de la excitanţi termici înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea
d) de lungă durată după înlăturarea excitanţilor mecanici, chimici cavităţii, prelucrarea marginilor cavităţii
şi termici c) înlăturarea durerii, prelucrarea marginilor cavităţii,
e) spontane deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea ţesuturilor afectate
(necrotomia), formarea cavităţii
129. СS Clarificați ce fel de dureri sunt caracteristice pentru caria d) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, formarea
profundă la copii: cavităţii, înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia),
a) de lungă durată de la excitanţi mecanici, chimici şi termici prelucrarea marginilor cavităţii
b) de scurtă durată de la diferiţi excitanţi, uneori nocturne e) prelucrarea marginilor cavităţii, deschiderea cavităţii carioase,
c) de la excitanţi mecanici, chimici şi termici, care repede înlăturarea durerii, înlăturarea ţesuturilor afectate
dispar după înlăturarea lor (necrotomia), formarea cavităţii
d) spontane
e) lipsesc 136. СS Numiți cea mai efectivă obturaţie a cariei medii a 21 (clasa
IV) la un copil de 12 ani este:
130. СM Precizați factorii care determină alegerea tacticii a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil
tratamentului cariei la copii: b) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit microfil
a) intensitatea procesului carios c) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-
b) profunzimea și localizarea procesului carios VI
c) cerințele părinților d) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV sau V
d) vârsta şi particularităţile psihologice ale copilului, e) cementul ionomer
patologia generală
e) perioada de dezvoltare a dintelui 137. СS Selectați cel mai efectiv material de obturaţie a cariei
medii acute clasa V la un copil de 14 ani cu indice igienic bun
131. СS Indicați în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul I a cavităţii orale:
de activitate: a) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit microfil
a) prepararea şi obturarea cavităţii carioase b) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV-VI
b) prepararea şi obturarea cavităţii carioase, igiena cavităţii c) cementul ionomer
bucale d) cementul policarboxilat, compozitul hibrid
c) terapia de remineralizare e) cementul policarboxilat, compozitul microfil
d) obturarea tardivă
e) terapia endogenă a cariei dentare 138. СS Marcați cel mai raţional material de obturaţie a cariei
medii cronice a 21 (clasa IV) la un copil de 15 ani cu indice
132. СM Clarificați în ce constă tratamentul cariei la copiii cu igienic bun a cavităţii orale:
gradul II de activitate: a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil
a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase, igiena b) căptuşeală din cement ionomer, helio-compozit microhibrid
cavităţii bucale c) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-
b) terapia de remineralizare de 2 ori pe an VI
c) obturarea tardivă d) cementul policarboxilat, compomerul
d) terapia endogenă a cariei dentare de 2 ori pe an e) cementul ionomer
e) radioterapia
139. СS Selectați materialul pentru obturarea cavităţii carioase
medii în fisura centrală 36 la copii: 146. CM Selectați semnele caracteristice pentru caria incipientă:
a) amalgam cu căptuşeală a) culoare sidefie a maculei
b) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil b) contururi iregulare ale focarului
c) cementul zinc-fosfat, cement silico-fosfat c) localizare pe tubercul, sau mai aproape de muchia incisivală
d) compozit nanohibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VI d) permiabilitatea mărită pentru coloranţi
e) cementul policarboxilat, chimio-compozit microfil e) în razele Wood - culoare verde

140. СM Selectați metoda optimală pentru obturarea unei fisuri cu 147. CM Evidențiați orientarea terapiei etiotrope a cariei dentare la
semne de ramolire a smalţului la un copil de 8 ani: copii:
a) ermetizarea neinvazivă a fisurii a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi ridicarea
b) terapia de remineralizare cu ulterioara ermetizare neinvazivă a proprietăţilor de regenerare
fisurii b) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale
c) ermetizarea invazivă a fisurii cu ulterioara aplicare a c) ridicarea rezistenţei organismului
fluorlacului d) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul oral
d) ermetizarea invazivă a fisurii cu compozit flow cu e) restabilirea culorii și formei dentare
ulterioara aplicare a terapiei de remineralizare
e) ermetizarea invazivă a fisurii cu cement policarboxilat, 148. CM Concretizați orientarea terapiei patogenice a cariei dentare
chimio-compozit microfil la copii:
a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi ridicarea
141. СS Evidențiați cea mai raţională metodă de obturaţie a cariei proprietăţilor de regenerare
medii pe suprafeţele medială şi masticatorie, care comunică b) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale restabilirea culorii și
între ele în 36 la un copil de 14 ani este: formei dentare
a) unirea cavităţilor, cement policarboxilat, compozit c) ridicarea rezistenţei organismului
microhibrid d) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul oral
b) obturare cu amalgam cu căptuşeală din cement ionomer e) restabilirea culorii și formei dentare
c) obturare prin tunel cu căptuşeală din cement ionomer,
compozit hibrid pentru molari 149. CM Concretizați tratamentul cariei incipiente (maculă
obturare prin tunel cu cement cermetic cretoasă) a dinţilor permanenţi la copii:
d) obturare cu cement policarboxilat, chimio-compozit microfil a) înlăturarea plăcii dentare
b) înlăturarea smalţului afectat
142. СM Prezentați materialele cu cele mai bune rezultate pentru c) aplicarea fluorlacului
obturarea cavităţilor cariate de clasa V: ++
a) cementurile ionomere d) electroforeza cu Ca
b) compomerele e) aplicarea soluţiei de calciu gluconat
c) compozitele din generaţia I-II
d) compozitele din generaţia III 150. CM Precizați ce materiale se aplică în calitate de căptuşeală
e) compozitele din generaţia IV-VI curativă în tratamentul cariei profunde a dinților permanenți la
copii:
143. СS Precizați în ce cazuri sunt indicate pentru obturarea a) pasta zinc-eugenol
cavităţilor cariate medii a dinţilor permanenţi la copii b) pasta rezorcin-formalină
compozitele nanohibride cu sistem adeziv de generaţia IV-VI: c) pasta pe bază de hidroxid de calciu
a) clasa I-II d) cimentul fosfat
b) clasa III e) pasta pe bază de paraformaldehidă
c) clasa I-IV
d) clasa V 151. CM Explicați esenţa terapiei de remineralizare:
e) clasele I-V a) mineralizarea cristalelor de apatite a smalţului
b) formarea cristalelor de fluorapatită şi de hidrohiapatite
144. CM Numiți semnele cariei medii acute a dinţilor permanenţi la c) este procesul opus demineralizării
copii: d) incorporarea ionilor din lichidul bucal în reţeaua cristalelor cu
a) afectarea unui număr mare de dinţi locuri vacante.
b) intrare îngustă în cavitatea cariată e) incorporarea ionilor în reţeaua cristalelor cu locuri
c) afecţiune unitară (a unui dinte). vacante
d) dentină ramolită
e) demineralizarea smalţului 152. CM Selectați metodele de control a eficienţei terapiei de
remineralizare a cariei dentare la copii:
145. CM Enumerați metodele suplimentare de diagnostic a cariei a) dispariţia maculei carioase
dentare la copii: b) apariţia luciului suprafeţei afectate
a) coloraţia vitală c) colorimetrică
b) indicele igienic Feodorov-Volodchin d) uscarea suprafeţei
c) transiluminarea e) electroodontodiagnosticul
d) testul RAS (rezistenţa acidă a smalţului)
e) termodiagnosticul 153. CM Numiți remediile pentru remineralizarea smalţului la
copii:
a) calmecina
b) calcina a) amalgamul de argint
c) sol. gluconat de calciu 10% b) Lactodontul
d) fluorură de sodiu 2% c) Dycalul
e) sol. Vitaftor d) Evicrolul
e) cementul glasionomer: Fugi II, Fugi IX
154. CM Concretizați remediile pentru remineralizarea smalţului la
copii: 161. CM Selectați materialele folosite pentru obturarea definitivă a
a) lacul cu fluor cavităţilor cariate ale dinţilor temporari:
b) gelul cu fluor a) Infantid
c) sol. clorură de sodiu 2% b) Acriloxid
d) lacul: Fluorprotector (Vivadent) c) amalgamul de cupru
e) aminofluorură 1% d) Life
e) Galodent
155. CM Evidențiați remediile pentru remineralizarea smalţului la
copii: 162. CM Evidențiați materialele folosite pentru obturarea definitivă
a) comprimate glicerofosfat de calciu 0,5 a cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii:
b) clorură de sodiu 2% a) amalgamul de argint
c) fluorură de sodiu 2% b) compomerul
d) clorhexidina 0,06% c) Life (Kerr)
e) lacul: Duraphat d) Evicrol
e) cementul glasionomer: Fugi IX
156. CM Clarificați în ce cazuri poate fi folosită piesa pneumatică
(turbina) la copii: 163. CM Numiți materialele folosite pentru obturarea definitivă a
a) la toate etapele preparării cavităţilor carioase medii a dinţilor cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii:
temporari a) Stomalgina
b) la toate etapele preparării cavităţilor carioase medii a dinţilor b) Carbodentul
permanenţi la copii c) amalgamul de argint
c) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a dintelui d) Caproferul
temporar e) Galodentul
d) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a dintelui
permanent 164. CM Indicați materialele folosite pentru obturarea definitivă a
e) numai pentru prepararea pereţilor cavităţii carioase medii şi cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii:
crearea cavităţii accesorii a) Point 4
b) Silidont
157. CM Precizați ce se recomandă în cazul cariei cu gradul III de c) fosfat cement
activitate la copii: d) Dyrect
a) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase cu e) Concise
amalgam
b) obturarea tardivă a cavităţilor carioase 165. CM Precizați ce factori determină apariţia pulpitelor dinţilor
c) obturarea cavităţilor carioase după realizarea remterapiei temporari şi permanenţi la copii:
d) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase cu a) chimici
compozite b) toxico-bacterieni
e) depulparea dinţilor, deoarece caria este complicată frecvent cu c) traumatici
un proces inflamator cronic d) termici
e) alimentari
158. CM Selectați preparatele cu care poate fi efectuată prelucrarea
medicamentoasă a cavităţilor preparate în dinţii temporari: 166. CS Evidențiați cel mai frecvent factor ce determină apariţia
a) alcool, eter pulpitelor dinţilor temporari la copii:
b) fermenţi proteolitici a) chimic
c) clorhexidina 0,06% b) toxico-bacterian
d) furacilina 1:1000 c) traumatic
e) antibiotice, sulfanilamide d) termic
e) alimentar
159. CM Numiți materialele folosite pentru obturarea definitivă a
cavităţilor cariate ale dinţilor temporari: 167. CM Numiți particularităţile de bază ale evoluţiei pulpitelor
a) silicina dinţilor temporari:
b) silidont a) se depistează mai frecvent formele acute
c) Fugi IX b) se depistează mai frecvent formele cronice
d) Noracril c) trecerea rapidă a unei forme de pulpită în alta, evoluează
e) Concise cu o simptomatică variabilă
d) dereglarea stării generale a organismului
160. CM Concretizați materialele folosite pentru obturarea e) frecvent sunt inflamate țesuturile parodonţiului şi
definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor temporari: ganglionii limfatici
b) copilul este agitat, are febră, dureri intensive, spontane sau
168. CS Evidențiați ce metode pot fi aplicate în diagnosticul provocate de orice excitanţi, mai frecvent apar seara, cu
pulpitelor dinţilor temporari: intervale mici indolore, nu poate indica dintele afectat
a) numai metodele principale de examinare c) dureri acute de la excitanţi termici, mecanici, ce trec imediat
b) numai metodele secundare de examinare după înlăturarea excitantului, poate indica dintele afectat
c) metodele principale, iar din secundare: d) copilul este agitat, are febră, dureri acute, spontane, cu
eletroodontodiagnosticul intervale mari indolore, poate indica dintele afectat
d) metodele principale şi radiografia e) dureri permanente ce se intensifică la masticație
e) toate metodele principale şi secundare de examinare
176. CS Indicați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la
169. CS Explicați procentul mare de incoincidenţă a diagnozei pulpita acută difuză la copii:
clinice şi patomorfologice a pulpitelor dinţilor temporari: a) într-un punct al planşeului cavităţii
a) imperfecţiunea metodelor de diagnostic a pulpitelor b) pe tot planşeul cavităţii sau în câteva puncte ale planşeului
b) adresarea târzie a copilului la medic cavităţii
c) foarte frecvent - cavitate dentară închisă c) în regiunea coletului dintelui
d) caracterul hiperergic al inflamaţiei d) pe pereţii cavităţii
e) dimensiuni reduse ale coroanei dentare e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină

170. CS Precizați durata pulpitei acute seroase a dintelui temporar: 177. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la
a) mai puţin de 24 ore pulpita acută difuză la copii:
b) 1-2 zile a) nu este dureroasă
c) 2-3 zile b) slab dureroasă
d) 3-4 zile c) dureroasă
e) 4-5 zile d) foarte dureroasă
e) în unele cazuri este dureroasă, în altele este indoloră
171. CS Indicați durata pulpitei acute purulente a dintelui temporar:
a) mai puţin de 24 ore 178. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul
b) 1-2 zile pulpitei acute de focar la copii:
c) 2-3 zile a) 0 - 6 mkA
d) 3-4 zile b) 6 - 12 mkA
e) 4-5 zile c) 12 - 20 mkA
d) 20 - 30 mkA
172. CS Concretizați caracterul durerilor la pulpita acută de focar la e) 30 - 60 mkA
copii:
a) permanente ce se intensifică la masticaţie 179. CS Concretizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul
b) intensive, spontane, nocturne, cu scurte intervale indolore, pot pulpitei acute difuze la copii:
iradia a) 0 - 6 mkA
c) acute de la excitanţi termici, mecanici, care trec imediat după b) 6 - 12 mkA
înlăturarea excitantului c) 12 - 20 mkA
d) acute, spontane, cu intervale mari indolore d) 20 - 30 mkA
e) lipsesc, hiperestezie e) 30 - 60 mkA

173. CS Precizați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase 180. CS Prezentați ce acuze sunt caracteristice pentru pulpita
la pulpita acută de focar la copii: cronică fibroasă la copii:
a) într-un punct al planşeului cavităţii a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi
b) în cîteva puncte al planşeului cavităţii excitanţi: termici, mecanici, chimici
c) pe tot planşeul cavităţii b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitant
d) pe pereţii cavităţii c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină temperaturii de la rece la cald
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici,
174. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la frecvent apare hemoragie din cavitatea dintelui
pulpita acută de focar la copii: e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în
a) nu este dureroasă timpul masticaţiei sau la atingere de dinte
b) în unele cazuri este dureroasă
c) slab dureroasă 181. CS Stabiliți de la ce apar durerile la pulpita cronică simplă:
d) dureroasă a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lor
e) foarte dureroasă b) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte
c) de la excitanţi repetaţi, care se menţin timp îndelungat
175. CS Numiți ce acuze poate prezenta un copil de 3 ani în cazul după înlăturarea lor
unei pulpite acute difuze: d) spontan, noaptea
a) copilul este agitat, poate avea febră, refuză să mănânce, dureri e) dureri sâcâitoare, mai frecvent de la excitanţi mecanici,
permanente, care se intensifică la masticaţie, poate indica frecvent apare hemoragie din cavitatea dintelui
dintele afectat
182. CS Precizați ce este caracteristic pentru pulpita cronică b) acută difuză
gangrenoasă la copii: c) cronică fibroasă
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi d) dronică gangrenoasă
excitanţi: termici, mecanici, chimici e) cronică hipertrofică
b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitant
c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea 189. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul
temperaturii de la rece la cald pulpitei cronice fibroase la copii:
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, a) 0 - 12 mkA
frecvent apare hemoragie din cavitatea dintelui b) 12 - 20 mkA
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în c) 20 - 30 mkA
timpul masticaţiei sau la atingere de dinte d) 30 - 60 mkA
e) 60 - 90 mkA
183. CS Concretizați de la ce apar durerile la pulpita cronică
gangrenoasă la copii: 190. CS Precizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul
a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lor pulpitei cronice gangrenoase la copii:
b) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte a) 0 - 12 mkA
c) de la excitanţi repetaţi, însă se menţin timp îndelungat după b) 12 - 20 mkA
înlăturarea lor c) 20 - 30 mkA
d) spontan, noaptea d) 30 - 60 mkA
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în e) 60 - 90 mkA
timpul masticaţiei sau la atingere de dinte
191. CM Indicați localizarea apariției durerii la sondare la pulpita
184. CS Numiți ce este caracteristic pentru pulpita cronică cronică gangrenoasă la copii:
hipertrofică la copii: a) în punctul proiecţiei cornului pulpar
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi b) pe tot planşeul cavităţii carioase
excitanţi: termici, mecanici, chimici c) pe tot planşeul cavităţii carioase şi în punctul de deschidere a
b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere de la orice excitant camerei pulpare
c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea d) în partea coronară a pulpei
temperaturii de la rece la cald e) în orificiile canalelor sau în adâncimea canalelor
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici,
frecvent apare hemoragie din cavitatea dintelui 192. CS Numiți cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în fibroasă la copii:
timpul masticaţiei sau la atingere de dinte a) pulpita cronică gangrenoasă, caria profundă,
parodontitele apicale cronice
185. CS Precizați de la ce apar durerile la pulpita cronică b) pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică, caria
hipertrofică la copii: profundă, parodontitele apicale cronice
a) spontan, noaptea c) caria medie, caria profundă, pulpita acută de focar, pulpita
b) sunt permanente cronică hipertrofică, parodontitele apicale cronice
c) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte d) caria profundă, pulpita acută difuză, pulpita cronică
d) la nimerirea alimentelor în cavitatea carioasă, asociată cu gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică, parodontitele
hemoragie apicale cronice
e) de la orice excitanţi, se menţin timp îndelungat după e) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele
înlăturarea lor apicale cronice, pulpita cronică gangrenoasă

186. CS Indicați ce formă de pulpită se întâlneşte mai frecvent la 193. CS Evidențiați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita
copii: cronică gangrenoasă la copii:
a) acută de focar a) caria profundă, pulpita acută de focar, parodontitele apicale
b) acută difuză cronice
c) cronică fibroasă b) pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale cronice
d) cronică gangrenoasă c) caria medie, caria profundă, parodontitele apicale cronice
e) cronică hipertrofică d) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele
apicale cronice
187. CS Numiți ce formă de pulpită se întâlneşte cel mai rar la e) pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică hipertrofică,
copii: parodontitele apicale cronice
a) cronică exacerbată
b) acută difuză 194. CS Precizați la ce formă de pulpită a dinţilor temporari cel mai
c) cronică fibroasă frecvent se depistează radiologic afectarea ţesuturilor
d) cronică gangrenoasă parodonţiului apical:
e) cronică hipertrofică a) acută difuză
b) acută cu afectarea parodonţiului şi a ganglionilor limfatici
188. CS Evidențiați la ce formă de pulpită cavitatea carioasă în c) cronică fibroasă
toate cazurile comunică cu cavitatea dintelui: d) cronică gangrenoasă
a) acută de focar e) cronică hipertrofică
sau generală
195. CS Concretizați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita
cronică hipertrofică la copii: 200. CS Explicați esenţa metodei amputaţiei devitale a pulpei la
a) caria medie şi caria profundă a suprafeţelor aproximale, copii:
pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale cronice a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii
b) proliferarea papilei gingivale, parodontita apicală cronică medicamentoase
granulară b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare
c) caria profundă, pulpita cronică gangrenoasă, proliferarea sub anestezie locală sau generală
papilei gingivale c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi
d) proliferarea papilei gingivale, pulpita cronică fibroasă mumifierea pulpei radiculare
e) parodontitele apicale cronice, pulpita cronică fibroasă, pulpita d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei
cronică gangrenoasă radiculare - sub anestezie locală sau generală
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală
196. CS Clarificați esenţa metodei conservative (biologice) de sau generală
tratament a pulpitei la copii:
a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei 201. CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei devitale a pulpitei
radiculare - sub anestezie locală sau generală la copii:
b) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii
mumifierea pulpei radiculare medicamentoase
c) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare b) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare, după
sub anestezie locală sau generală devitalizarea ei prealabilă
d) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi
medicamentoase mumifierea pulpei radiculare
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei
sau generală radiculare - sub anestezie locală sau generală
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală
197. CS Explicați esenţa metodei amputaţiei vitale a pulpei la sau generală
copii:
a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei 202. CS Precizați cea mai raţională metodă de tratament a pulpitei
radiculare - sub anestezie locală sau generală dintelui temporar la copii după vârsta de 5 ani:
b) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi a) biologică
mumifierea pulpei radiculare b) amputaţia vitală
c) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare c) amputaţia devitală
sub anestezie locală sau generală d) extirparea devitală
d) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii e) extirparea vitală
medicamentoase
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală 203. CS Indicați contraindicațiile pentru aplicarea pastelor
sau generală arsenicale în tratamentul pulpitei la copii:
a) acute purulente
198. CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei vitale a pulpei la b) acute cu implicarea în proces a ţesuturilor parodonţiului
copii: c) cronice gangrenoase
a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii d) cronice hipertrofice
medicamentoase e) acute fibroase
b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare
sub anestezie locală sau generală 204. CM Explicați de ce aplicarea metodei biologice de tratament a
c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi pulpitei la copii este limitată de:
mumifierea pulpei radiculare a) lipsa unor teste obiective pentru diagnostic
d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei b) eficacitatea insuficientă a anesteziei
radiculare - sub anestezie locală sau generală c) aplicarea largă a cimenturilor pentru obturaţii
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie d) numărul mare de copii cu activitatea de gradul III a cariei
locală sau generală e) adresarea cu întârziere a copiilor

199. CS Clarificați esenţa metodei amputaţiei profunde a pulpei la 205. CS Precizați cu ce se efectuează îndepărtarea dentinei alterate
copii: în cadrul tratamentului biologic al pulpitei la copii:
a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii a) piesa pneumatică (turbina)
medicamentoase b) numai cu piesa pneumatică
b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei c) numai cu excavatorul
radiculare sub anestezie locală sau generală d) cu piesa mecanică şi excavatorul
c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi e) numai cu piesa mecanică
mumifierea pulpei radiculare
d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei 206. CS Selectați metoda de tratament a pulpitei acute de focar,
radiculare - sub anestezie locală sau generală dacă cavitatea unui dinte permanent tânăr nu este deschisă:
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală a) de deschis cavitatea dintelui şi de aplicat metoda coafajului
direct 213. CS Selectați cu ce se efectuează amputarea vitală a pulpei la
b) coafajul indirect copii:
c) amputaţia vitală a) o freză sferică cu piesa pneumatică
d) amputaţia profundă b) o freză sferică cu piesa obişnuită sau cu excavatorul
e) extirparea vitală c) freză cilindrică cu piesa obişnuită
d) tirnervul (pulpoextractorul)
207. CS Evidențiați durata aplicării antibioticelor şi e) burghiul
sulfanilamidelor în tratamentul biologic al pulpitelor dinţilor
permanenţi la copii pe un termen ce nu depăşeşte: 214. CS Numiți cu ce se efectuează hemostaza în cadrul amputaţiei
a) 2 minute vitale a pulpei la copii:
b) 2 ore a) prin diatermocoagulare
c) 24 ore b) cu apă oxigenată 3%
d) 48 ore c) cu sol. 1% adrenalină
e) 5-7 zile d) cu acid ortofosforic
e) prin pansament temporar
208. CS Precizați termenii aplicării glucocorticoizilor în
tratamentul biologic al pulpitelor dinţilor permanenţi la copii 215. CS Selectați pastele ce se folosesc la amputarea vitală a pulpei
ce nu depăşeşte: la copii:
a) 2 minute a) endodont
b) 2 ore b) camforo-fenol
c) 24 ore c) cu antibiotice şi sulfanilamide
d) 48 ore d) cu glucocorticoizi
e) 5-7 zile e) pe bază de hidroxid de calciu

209. CS Clarificați de ce preparatele hormonale sunt aplicate în 216. CS Prezentați etapele principale ale metodei biologice de
tratamentul biologic al pulpitelor la copii pe un termen limitat tratament al pulpitelor la copii:
deoarece ele au proprietăţi: a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen,
a) antiinflamatorii, antiseptice, stimulează proprietăţile deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare,
regeneratoare ale pulpei aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de
b) antiinflamatorii, dehidratante, împiedică procesele rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă
regeneratoare ale pulpei b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
c) antiinflamatorii, analgetice, pot deregla statusul hormonal al medicamentoasă, deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea
organismului pastei pe bază de hidroxid de calciu, material de izolare,
d) antialergice, antiinflamatorii, plasticostimulante obturaţie permanentă
e) antiinflamatorii, plasticostimulante, dereglează starea c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
imunologică carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei,
hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
210. CS Explicați de ce antibioticele sunt aplicate în tratamentul material de izolare, obturaţie permanentă
biologic al pulpitelor la copii pe un termen limitat deoarece: d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
a) pot schimba culoarea coroanei dentare medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de
b) pot provoca sensibilizarea organismului izolare, obturaţie permanentă
c) împiedică formarea rădăcinii e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
d) împiedică procesele de regenerare carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei
e) pot duce la apariţia denticulelor pulpare coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, hemostaza,
prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de
211. CS Evidențiați ce preparate sunt utilizate pentru prelucrarea hidroxid de calciu, obturarea canalului, material de izolare,
medicamentoasă a cavităţii cariate în tratamentul biologic la obturaţie permanentă
copii:
a) sol. furacilină 1:5000, alcool 70°, eter 217. CS Evidențiați etapele principale ale amputaţiei vitale a pulpei
b) sol. furacilină 1:5000, tripsină, clorhexidină 0,06% la copii:
c) sol. furacilină 1:5000, tripsină, camforofenol a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen,
d) lizocima, dicaina 3%, apa oxigenată 3% deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare,
e) sol. furacilină 1:5000, iodinol 1%, dimexid 10%, eter aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de
rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă
212. CM Stabiliți cauzele complicaţiilor în urma aplicării b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
tratamentului biologic al pulpitei la copii după indicaţii: medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de
a) alegerea incorectă a remediilor medicamentoase calciu, material de izolare, obturaţie permanentă
b) ermetizarea insuficientă în timpul obturării cavităţii c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a
carioase cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea
c) insuficienţa respectării asepticii şi antisepticii pulpei, hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de
d) tehnică incorectă de aplicare a metodei de tratament calciu, material de izolare, obturaţie permanentă
e) cefaleea d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă,
aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie
permanentă c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei,
carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, hemostaza, material de izolare, obturaţie permanentă
prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă,
hidroxid de calciu, obturarea canalului, material de izolare, aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie
obturaţie permanentă permanentă
e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
218. CS Selectați etapele principale ale amputaţiei profunde a carioase, deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei de
pulpei la copii: arsen, amputarea şi extirparea pulpei, prelucrarea
a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, instrumentală şi medicamentoasă a canalelor, obturarea
deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare, canalelor, material de izolare, obturaţie permanentă
aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de
rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă 221. CM Marcați particularităţile structurii pulpei dinților
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea temporari:
medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de a) structura pulpei coronare şi radiculare sunt identice
calciu, material de izolare, obturaţie permanentă b) în pulpa radiculară mai multe fibre, mai puţină substanţă
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii fundamentală
carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei, c) fibrele nervoase - mielinice
hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, d) fibrele nervoase în marea majoritate sunt nemielinizate
material de izolare, obturaţie permanentă e) conține multe elemente celulare
d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare, 222. CM Prezentați particularităţile evoluţiei pulpitelor dinților
obturaţie permanentă temporari:
e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a a) apariţia frecventă a pulpitelor restante
cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea b) apariţia frecventă a pulpitelor primar cronice
pulpei coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, c) iradierea durerilor
hemostaza, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei d) implicarea în procesul inflamator a parodonţiului şi
pe bază de hidroxid de calciu, obturarea canalului, ganglionilor limfatici regionali
material de izolare, obturaţie permanentă e) prevalenţa formelor cronice asupra celor acute

219. CS Numiți etapele principale ale amputaţiei devitale a pulpei 223. CM Numiți formele cronice ale pulpitelor dinţilor temporari şi
la copii: permanenţi:
a) aplicarea pastei de arsen, prepararea cavităţii carioase, a) simplă
deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare, b) granulantă
aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei c) hipertrofică
de rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie d) granulomatoasă
permanentă e) gangrenoasă
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de 224. CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice în
calciu, material de izolare, obturaţie permanentă tratamentul pulpitelor molarilor temporarii:
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii a) vârsta - sub 5 ani
carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei, b) cavitate carioasă - clasa I Black
hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, c) pulpita cronică hipertrofică
material de izolare, obturaţie permanentă d) pulpita cronică simplă
d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea e) pulpita acută seroasă
medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare,
obturaţie permanentă 225. CM Evidențiați indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice
e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, în tratamentul pulpitelor dinţilor permanenţi la copii:
deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei de arsen, a) evoluţie cronică a procesului carios
amputarea şi extirparea pulpei, prelucrarea instrumentală şi b) pulpita acută purulentă
medicamentoasă a canalelor, obturarea canalelor, material de c) pulpita cronică simplă
izolare, obturaţie permanentă d) pulpita cronică hipertrofică
e) pulpita acută seroasă
220. CS Indicați etapele principale ale extirpaţiei devitale a pulpei
la copii: 226. CM Prezentați indicaţiile pentru tratamentul pulpitelor dinţilor
a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, temporari prin aplicarea metodei amputaţiei vitale:
deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare, a) pulpita acută seroasă
aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de b) pulpita traumatică
rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă c) pulpita cronică simplă cu gradul III de activitate a cariei
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea dentare
medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de d) pulpita cronică gangrenoasă
calciu, material de izolare, obturaţie permanentă e) pulpita acută difuză cu afectarea periodonţiului apical
a) cu antibiotice
227. CM Pulpita acută de focar a dinţilor temporari se diferenţiază b) cu preparate hormonale
de: c) pe bază de hidroxid de calciu
a) caria profundă d) cu fermenţi şi anestezice
b) pulpita cronică fibroasă e) pe bază de zinc-oxid-eugenol
c) pulpita acută difuză
d) hiperestezia ţesuturilor dure dentare 235. CM Clarificați metodele de anestezie aplicate la amputarea
e) papilita vitală a pulpei la copii:
a) aplicativă
228. CM Pulpita acută difuză a dinţilor temporari se diferenţiază b) infiltrativă
de: c) tronculară
a) pulpita cronică exacerbată d) generală
b) parodontitele apicale acute şi exacerbarea formelor e) subcutanată
cronice ale parodontitelor apicale
c) pulpita acută de focar 236. CM Numiți ce preparate sunt aplicate pentru devitalizarea
d) nevralgia nervului trigemen pulpei la copii:
e) caria profundă a) rezorcin-formalina
b) arsenul
229. CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice de c) paraformaldehida
tratament al pulpitelor dinţilor permanenţi la copii: d) tricrezol-formalina
a) pulpita cronică fibroasă e) vitaftor
b) deschiderea accidentală a camerei pulpare în timpul
preparării cavităţilor carioase medii sau profunde 237. CM Stabiliți indicaţiile pentru amputaţia vitală a pulpei la
c) pulpita acută de focar(seroasă) a dinţilor permanenţi copii:
d) fractura coroanei dentare cu afectarea camerei pulpare, dacă a) pulpita cronică fibroasă a dinţilor temporari şi permanenţi
de la momentul traumei a trecut nu mai mult de 24 ore b) deschiderea accidentală a camerei pulpare (la preparare)
e) pulpita cronică gangrenoasă c) pulpita acută de focar a dinţilor permanenţi
d) pulpita cronică gangrenoasă
230. CM Numiți ce contraindicaţii relative există pentru aplicarea e) fractura coroanei dentare cu deschiderea camerei pulpare
metodei biologice de tratament al pulpitelor la copii:
a) vârsta şi comportamentul copilului 238. CM Numiți factorii ce provoacă parodontitele apicale la copii:
b) gradul II sau III de activitate a cariei dentare a) toxico-bacterieni
c) maladii generale ale organismului copilului b) traumatici
d) gradul I de activitate a cariei c) ereditari
e) localizarea cavităţii carioase d) medicamentoşi
e) alergici
231. CM Selectați ce metode de tratament pot fi aplicate la pulpita
cronică fibroasă, când cavitatea unui dinte permanent tânăr 239. CS Particularizați flora bacteriană patogenică endodontică la
este deschisă: copii:
a) coafajul direct a) predominarea microorganismelor aerobe
b) coafajul indirect b) prezenţa mai multor tipuri de microorganisme
c) amputaţia vitală c) predominarea microorganismelor anaerobe
d) amputaţia profundă d) predominarea viruşilor
e) extirparea vitală e) predominarea fungiilor

232. CM Indicați preparatele ce pot fi aplicate în tratamentul 240. CS Selectați cea mai frecvent depistată formă de parodontită
biologic al pulpitelor la copii: apicală la copii:
a) antibioticele, sulfanilamidele a) cronică granulomatoasă
b) pasta zinc-oxid-eugenol. b) cronică granulantă
c) preparatele de bază de hidroxid de calciu c) exacerbarea parodontitei cronice
d) analgeticele d) acută seroasă
e) corticosteroizii e) acută purulentă

233. CM Evidențiați particularităţile preparării cavităţilor cariate în 241. CS Evidențiați la ce formă de parodontită apicală se
cadrul tratamentului biologic al pulpitelor la copii: depistează mai frecvent fistula la copii:
a) fără presiune, cu piesa obişnuită a) acută seroasă
b) cu turaţii înalte - cu piesa pneumatică b) acută purulentă
c) schimbarea frecventă a frezelor sterile c) cronică granulantă
d) evitarea nimeririi lichidului bucal în cavitate d) cronică granulomatoasă
e) lavajul periodic al cavităţii cariate cu antiseptice slabe e) cronică fibroasă

234. CM Numiți ce paste se aplică la deschiderea accidentală a 242. CS Precizați din ce țesut sunt constituite granuloamele şi
pulpei în timpul preparării cavităţii carioase la copii: chisturile radiculare la copii:
a) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care vegetează corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau ovală
prin punga dento-gingivală e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea
b) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care vegetează apexului radicular
prin fistulă
c) epiteliu de provenienţă idiopatică 248. CS Particularizați tabloul radiologic al parodontitei apicale
d) resturile epiteliale Malassez, care proliferează la procesul cronice granulomatoase a dinților permanenţi la copii:
inflamator a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal,
e) epiteliu de provenienţă mezenchimală tablou trabecular palid în regiunea procesului inflamator
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii
243. CS Particularizați caracterul durerilor caracteristice pentru corticale, care are limite iregulare sub formă de făclie de
parodontita cronică apicală: lumânare etc.
a) spontane, care repede se liniştesc c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea
b) permanente, sâcâitoare apexului radicular
c) permanente, care se intensifică la intercuspidare d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii
d) iradiante corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau ovală
e) lipsesc e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea
apexului radicular
244. СМ Precizați în baza căror metode se stabileşte diagnoza
parodontitei cronice apicale la copii: 249. CS Prezentați semnul de bază ce deosebește parodontita
a) anamnezei apicală cronică granulantă de cea granulomatoasă:
b) examinării a) culoarea dintelui
c) auscultației b) apariţiei vazoparezei
d) sondării şi percuţiei c) scurtarea sunetului la percuţie
e) radiografiei d) prezenţa fistulei
e) tabloul radiologic caracteristic
245. CS Clarificați tabloul radiologic al parodontitei apicale acute
la copii: 250. CМ Selectați principiile generale ale tratamentului
a) lipsa schimbărilor esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, parodontitelor apicale cronice la copii:
tablou trabecular şters în regiunea procesului inflamator a) înlăturarea cauzei
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii b) înlăturarea durerii
corticale, care are limite iregulare sub formă de făclie de c) tratamentul procesului inflamator din regiunea
lumânare etc. periapicală
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea d) mărirea rezistenţei generale a organismului copilului
apexului radicular e) acţiunea asupra microflorei canalului şi microcanalelor
d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii radiculare
corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau ovală
e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea 251. CM Evidențiați scopurile principale ale tratamentului
apexului radicular parodontitelor apicale cronice la copii:
a) acţiunea asupra microflorei canalului radicular şi a
246. CS Precizați tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice microcanaliculelor radiculare
fibroase a dinților permanenţi la copii: b) înlăturarea durerii
a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, c) înlăturarea sau micşorarea procesului inflamator apical
tablou trabecular palid în regiunea procesului inflamator d) crearea condiţiilor pentru apexogeneză
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii e) favorizarea regenerării ţesuturilor parodonţiului apical
corticale, care are limite iregulare sub formă de făclie de
lumânare etc. 252. CM Stabiliți ce scopuri are prelucrarea instrumentală a
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea canalelor radiculare a dinților permanenţi la copii:
apexului radicular a) curăţirea canalului de detrit alimentar, de ţesuturi pulpare
d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii necrotizate
corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau ovală b) curăţirea canalului de dentină ramolită şi infectată
e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea c) lărgirea canalelor înguste
apexului radicular d) micşorarea curburii canalului pentru favorizarea
obturării lui
247. CS Descrieți tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice e) lărgirea sectoarelor obliterate ale canalului
granulante a dinţilor temporari la copii:
a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, 253. CS Indicați ce preparate se utilizează în tratamentul
tablou trabecular palid în regiunea procesului inflamator parodontitei toxice arsenicale la copii:
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii a) camforo-fenolul
corticale, care are limite iregulare sub formă de făclie de b) iodinolul
lumânare etc. c) rezorcin-formalină
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea d) unifasul
apexului radicular e) eugenolul
d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii
254. CS Selectați varianta optimă a tratamentului parodontitei a) adamantinom
cronice apicale la un molar temporar la un copil de 7 ani b) periostita
bolnav de reumatism: c) osteomielita maxilarelor
a) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol d) alveolita
b) obturarea canalelor cu pastă rezorcin-formalină e) chistul folicular
c) extracţia dentară
d) obturarea canalelor + tratament fizioterapeutic 262. CM Selectați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor
e) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol + con de gutapercă temporari:
a) necroza mugurelui dintelui permanent
255. CS Stabiliți indicaţia principală către tratamentul chirurgical al b) anomalie de poziţie a dintelui permanent
parodontitelor apicale cronice la dinţii temporari: c) formarea unui focar cronic de infecţie odontogenă
a) vârsta copilului d) sindromul Steinton-Cap-de-Pont
b) termenii eruperii dintelui permanent e) sindromul Turner
c) caracterul destrucţiei ţesuturilor periapicale şi gradul
implicării mugurelui dintelui permanent în procesul 263. CM Precizați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor
patologic temporari:
d) gradul de distrucţie a coroanei dentare a) limfadenita regională
e) prezenţa fistulei b) modificări ale termenilor resorbţiei radiculare
c) apexificarea
256. CS Precizați tactica tratamentului în caz de hemoragie ca d) intoxicaţii generale ale organismului - la copii mici
consecinţă a înlăturării ţesutului granular din canalele e) calcifierea canalelor
radiculare a dinţilor temporari la copii:
a) canalele nu se obturează 264. CM Numiți complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor
b) canalele se obturează temporari:
c) se extrage dintele a) amelogeneza imperfectă
d) se aplică remedii cu acţiune pronunţată (acizii etc.) b) hipoplazie de sistem a dintelui permanent
e) cavitatea dintelui se lasă deschisă c) hipoplazie locală a dintelui permanent
d) chist folicular
257. CM Selectați formele parodontitelor apicale cronice a dinţilor e) chist radicular
temporari:
a) simple 265. CM Indicați cu ce patologie se efectuează diagnosticul
b) granulante diferenţial al parodontitei apicale acute a dinţilor temporari:
c) fibroase a) pulpita acută cu implicarea în proces a ţesuturilor
d) gangrenoase periapicale şi ganglionilor limfatici regionali
e) granulomatoase b) pulpita acută difuză purulentă
c) sinusita acută odontogenă
258. CM Numiți formele parodontitelor apicale acute a dinţilor d) chistul radicular
temporari: e) periostita maxilarului
a) parţiale
b) difuze 266. CM Stabiliți contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor
c) seroase apicale a dinţilor temporari:
d) purulente a) lezarea integrităţii laminei compacte a mugurelui dintelui
e) fibroase permanent
b) rezorbţie patologică de 1/5 din lungimea rădăcinii
259. CM Descrieți caracterul durerilor tipice pentru parodontita c) rezorbţie patologică de 1/3 din lungimea rădăcinii
apicală acută la copii: d) rezorbţie patologică de 1/2 din lungimea rădăcinii
a) spontane, nocturne e) vârsta copilului
b) permanente, în creștere
c) permanente, care se intensifică la intercuspidare 267. CM Selectați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor
d) iradiante apicale la copii - dintele temporar afectat - cauză a:
e) lipsesc a) periostitei
b) osteomielitei
260. CM Particularizați caracterul defectelor cavitare a dinţilor c) septicemiei
temporari cu parodontite apicale: d) mediastenitei
a) cavităţi carioase medii e) gastritei
b) cavităţi carioase profunde
c) cavităţi carioase profunde, ce comunică cu camera 268. CM Evidențiați contraindicaţiile către tratamentul
pulpară parodontitelor apicale a dinţilor temporari:
d) distrucție completă a coroanei dentare a) distrugerea completă a coroanei dintelui temporar
e) cavităţi carioase radiculare b) perforarea planşeului cavităţii dentare
c) lipsa efectului tratamentului endodontic
261. CM Evidențiați complicaţiile parodontitelor apicale ale d) parodontita apicală a dinţilor temporari cu rădăcini
dinţilor temporari: incomplet formate
e) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu rădăcini e) în jumătatea a doua a primului an de viaţă al copilului
incomplet formate
276. CS Indicați termenii pentru formarea patologiei molarilor
269. CM Precizați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor temporari:
apicale a dinţilor temporari: a) până la a 17-a săptămână de graviditate
a) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, b) după a 17-a săptămână de graviditate
dacă până la schimbul fiziologic a rămas 1 an c) după a 24-a săptămână de graviditate
b) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, d) în prima jumătate a primului an de viaţă a copilului
dacă până la schimbul fiziologic au rămas 2 ani e) în a doua jumătate a primului an de viaţă a copilului
c) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă
până la schimbul fiziologic au rămas 3 ani 277. CS Evidențiați termenii pentru formarea distrofiilor dentare a
d) dintele este focar de infecţie odontogenă molarilor, incisivilor (în treimea mijlocie a coroanei dentare)
e) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu rădăcini şi pe suprafaţa incizală a caninilor:
incomplet formate a) până la a 17-a săptămână de graviditate
b) după a 17-a săptămână de graviditate
270. CM Selectați materialele endodontice folosite pentru c) după a 24-a săptămână de graviditate
obturarea canalelor dinţilor temporari: d) în prima jumătate a primului an de viaţă a copilului
a) pasta zinc-oxid-eugenol e) în a doua jumătate a primului an de viaţă a copilului
b) pasta rezorcin-formalină
c) fosfat cement 278. CS Descrieți dinţii Hutchinson la copii:
d) endodont a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare,
e) calmeţin marginea incizală are formă de semilună
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare
271. CM Marcați materialele endodontice folosite pentru obturarea c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet
canalelor dinţilor temporari: formaţi
a) intradont d) culoarea galbenă a coroanei dentare
b) pastă + con de gutapercă e) formă de suliţă
c) pastă + pivot de argint
d) pasta zinc-oxid-eugenol 279. CS Descrieți dinţii Fournier la copii:
e) pasta iodoformică a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare,
marginea incizală are formă de semilună
272. CM Explicați acţiunea negativă a pastelor pe bază de eugenol b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare
în practica endodontică a dinţilor temporari: c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet
a) uneori provoacă reacţie alergică formaţi
b) obturarea după limitele apexului canalului radicular d) culoarea galbenă a coroanei dentare
acutizează procesul e) formă de suliţă
c) obturare incompletă a canalului radicular
d) eugenolul este absolut inofensiv 280. CS Descrieți dinţii Pfluger la copii:
e) eugenolul complet se neutralizează cu oxidul de zinc a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea
incizală are formă de semilună
273. CM Numiți preparatele pentru tratarea antiseptică a canalelor b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare
radiculare în tratamentul parodontitelor apicale la copii: c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet
a) tetraciclina formaţi
b) iodinolul d) culoarea galbenă a coroanei dentare
c) eterul e) formă de suliţă
d) clorhexidina bigluconat
e) caproferul 281. CS Descrieți dinţii de tetraciclină la copii:
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea
274. CM Indicați termenii pentru supravegherea clinică şi incizală are formă de semilună
radiologică (dispensarizarea) după tratamentul parodontitelor b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare
apicale a dinţilor temporari şi permanenţi la copii: c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet
a) 2 zile formaţi
b) 2 săptămâni d) culoarea galbenă a coroanei dentare
c) 3 luni e) formă de suliţă
d) 6 luni
e) 12 luni 282. CS Marcați nuanțele culorii țesuturilor dentare afectate de
hipoplazie în raze ultraviolete:
275. CS Precizați termenii pentru formarea patologiei incisivilor a) verde-deschisă
temporari: b) verde-surie
a) până la a 17-a săptămână de graviditate c) cafenie
b) după a 17-a săptămână de graviditate d) albă-surie termenii pentru formarea patologiei formarea
c) după a 24-a săptămână de graviditate
d) în prima jumătate a primului an de viaţă al copilului e) albastră-deschisă
Stainton-Cap-de-Pont la copii:
283. CS Numiți cauza hipoplaziei locale la copii: a) smalţul dinţilor permanenţi
a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţii b) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi
b) o maladie generală a copilului în primul an de viaţă c) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi
c) un proces inflamator periapical al rădăcinii dintelui d) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi
temporar, luxaţie angrenată a dintelui temporar e) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi
d) alimentaţia artificială a copilului
e) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea rădăcinilor 291. CS Selectați țesuturile dentare afectate la amelogeneza
unuia sau a câţiva dinţi permanenţi imperfectă la copii:
a) smalţul dinţilor temporari
284. CS Precizați cauza hipoplaziei de focar la copii: b) smalţul dinţilor permanenţi
a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţii c) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi
b) o maladie generală a copilului în primul an de viaţă d) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi
c) un proces inflamator periapical al rădăcinii dintelui temporar, e) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi
luxaţie angrenată a dintelui temporar
d) alimentaţia artificială a copilului 292. CS Indicați țesuturile dentare afectate la dentinogeneza
e) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea imperfectă la copii:
rădăcinilor unuia sau câţiva dinţi temporari a) dentina dinţilor temporari
b) dentina dinţilor permanenţi
285. CS Selectați procesul ce stă la baza dentinogenezei c) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi
imperfecte: d) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi
a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale e) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi
b) modificări patologice ale mezodermei
c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor 293. CS Descrieți semnele clinice caracteristice pentru
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi amelogeneza imperfectă la copii:
fluorului a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a
e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor coroanei dentare
b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este
286. CS Evidențiați procesul ce stă la baza amelogenezei păstrat sub formă de insuliţe
imperfecte: c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat,
a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea dintelui
b) modificări patologice ale mezodermei sunt obliterate
c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor d) abraziunea patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi de insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele sunt
fluorului obliterate
e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele
dentare
287. CS Indicați factorul care provoacă fluoroza dentară la copii:
a) maladiile somatice ale copilului 294. CS Selectați semnele clinice caracteristice pentru
b) maladiile mamei în timpul gravidităţii dentinogeneza imperfectă la copii:
c) consumul excesiv al glucidelor a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a
d) igiena orală insuficientă coroanelor dentare
e) consumul excesiv al fluorului b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat
sub formă de insuliţe
288. CS Precizați dinții afectaţi de fluoroză (în caz de aport excesiv c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat,
şi permanent al fluorului de la naştere până în adolescenţă): rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea
a) molarii temporari dentară sunt obliterate
b) toţi dinţii temporari d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă
c) incisivii permanenţi, caninii de insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele sunt
d) toţi dinţii permanenţi obliterate
e) toţi dinţii temporari şi permanenţi e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele
dentare
289. CS Stabiliți din ce constă profilaxia specifică a fluorozei
dentare la copii: 295. CS Precizați semnele clinice caracteristice pentru sindromul
a) limitarea (excluderea) consumului excesiv al fluorului Stainton-Cap-de-Pont la copii:
b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa nespecifică a a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a
organismului coroanelor dentare
c) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-20 cure, b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat
începând cu 1/4 biodoze sub formă de insuliţe
d) tratamentul maladiilor somatice cronice c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat,
e) administrarea preparatelor fluorului rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea dentară
sunt obliterate
290. CS Evidențiați țesuturile dentare afectate la sindromul d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub
formă de insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele
sunt obliterate
e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele
dentare

296. CМ Indicați investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnozei


dentinogenezei imperfecte:
a) examinarea, anamneza
b) auscultaţia, percuţia
c) radiografia
d) colorarea vitală
e) electro-odonto-diagnosticul

297. CM Evidențiați procesele ce stau la baza hipoplaziei dentare la


copii:
a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
b) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
c) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi
fluorului
d) acţiunea produselor dereglării metabolismului asupra
ameloblaştilor în organismul mamei sau al copilului
e) acţiunea procesului inflamator cronic timp îndelungat în
ţesuturile periapicale ale dintelui temporar

298. CM Selectați dinții ce pot fi frecvent afectați concomitent la


hipoplazia de sistem la copii:
a) premolarii, molarii doi şi trei
b) incisivii centrali, primii molari
c) incisivii laterali, caninii
d) toţi dinţii temporari
e) toţi molarii permanenţi

299. CM Marcați procesele ce stau la baza fluorozei dentare la


copii:
a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
b) modificări patologice ale mezodermei
c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi
fluorului
e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor

300. CM Selectați din ce constă profilaxia nespecifică (patogenică)


a fluorozei dentare la copii:
a) limitarea consumului excesiv al fluorului
b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa nespecifică a
organismului
c) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-20 cure,
începând cu 1/4 biodoze
d) tratamentul maladiilor somatice cronice
e) sanarea cavităţii bucale