Motivația

Un grup de broaște călătoreau printr-o pădure; la un moment dat, două dintre ele au
căzut într-o groapă adâncă. Când celelalte broaște au realizat cât de adâncă este groapa în
care au căzut cele două broaște, au început să se agite pe margine, să facă multă gălăgie, să
le spună celor din groapă că situația lor este imposibilă…și că sunt deja ca și moarte. Cele
două broaște au ignorat însă ceea ce li se spunea și săreau cât puteau de sus, sperând că au
să ajungă să sară pe marginea groapei și să se salveze. Broaștele de pe margine continuau
să se vaiete și să le spună că nu-i nici o speranță … distanța e mult prea mare și asta le este
soarta … vor muri în groapă, precis. În cele din urmă, una dintre broaște, obositî, s-a oprit
să se odihnească și auzind ce spun broaștele de pe margini, s-a apucat de plâns și … n-a mai
sărit; și curând a murit, de inima rea.

Cealaltă broască însă a continuat să sară tot mai sus … cât putea de sus. Pline de
bunăvoința, broaștele de pe margine s-au unit într-un cor și o rugau pe broască să accepte
că ăsta îi este destinul și să stea liniștită, să aștepte și ea să moară. Dar broasca din groapă,
încăpățânată a sărit din ce în ce mai sus, până când una din sărituri a fost pe marginea
gropii … reușise să sară afară, să se salveze. Când au văzut-o afară, celelalte broaște, uimite
au întrebat-o …

-Nu ne-ai auzit strigând la tine?

-Nu, raspunse broscuța…că…sunt surdă … și sufla greu sarmana gâfâind de oboseală.

Am crezut că mă încurajați și de aia săream din ce în ce mai tare!

Definire și funcții

Motivația este un concept fundamental în psihologie și în științele despre om,

exprimând faptul că la baza conduitei umane se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri
(trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri) care susțin realizarea anumitor
acțiuni, fapte, atitudini.
 Noi, ca și oameni, suntem activi și reușim să ne autodirectionam atunci când este
cazul, motivele fiind cele care declanșează noi comportamente, le direcționează și le susține
energetic. Termenul "motiv" vine din latinescul „movere” care înseamnă mișcare.

Conform spuselor lui G.W.Allport, „prin motiv înțelegem orice condiție internă a
persoanei, care determină acțiunea sau gândirea."

În momentul în care motivul există, acesta declanșează acțiunea, îi dă un anumit sens

și oferă energia psihică necesară până la finalizarea ei.

Putem identifica 3 funcții definitorii ale motivului:

- Declanșează sau oprește comportamentul;

- Orientează dând un anumit sens comportamentului;

- Susține energetic comportamentul, menținând tonusul necesar în timpul acțiunii.

În momentul în care cele 3 funcții sunt realizate, motivele îndeplinesc o funcție

reglatorie în sistemul de personalitate. Omul nu acționează întâmplător, haotic, în
dependență numai de stimulările externe, ci selectează, în funcție de cerințele interne, având
în fiecare moment comportamentul adecvat.

Atunci când acționăm sub influența motivului, reușim să restabilim un echilibru între
necesitățile interne și cele externe. Starea de bine a fiecăruia dintre noi poate fi definită ca o
stare de echilibru între intern și extern, motivul fiind un „mecanism” reglator de restabilire a
stării de echilibru.

Orice motiv are 2 laturi:

- Obiectivă – apariția unui dezechilibru intern, a stării de necesitate

- Subiectivă – trăirea stării de necesitate la nivel psihic ( comportamentul este

declanșat, orientat și susținut energetic)
 Cele două laturi nu pot fi despărțite. Fără senzația de foame, comportamentul de
hrănire ar lipsi. Fără senzația de satietare, ar interveni bulimia. Oamenii sunt multimotivati,
ei simțind nevoia de hrană,de odihnă, de a se plimba, de a face o vizită unor prieteni, de a
asculta muzică, etc.

Categorii de motive

Există 2 mari categorii de motive, acestea nefiind active în mod permanet, ci devin
motiv în anumite momente.

- Trebuințe primare

Au mecanisme biofiziologice înăscute

Sunt prezente la toți oamenii și la toate vârstele

Supraviețuirea individului și a speciei depinde de satisfacerea lor

Ex.: nevoia de hrană, de odihnă, de păstrare a sănătății, de mișcare, de sex.

- Trebuințe secundare
o Se dobândesc în cursul existenței individului și a speciei
o Diferă de la un individ la altul
o Nu au semnificație biologică ci doar psihologică.
o Se formează având la bază o trebuință primară (de ex.: pe baza trebuinței de
ohihna se formează trebuința de confort)

Motive interne vs. Motive externe

- Motivele interne
o Faci unele activități pentru că le găsești plăcute (ex.: jocul)
o Enumerăm:
 Nevoia de explorare (este foarte puternic la copii și la oamenii de
știință)
  Nevoia de realizare personală ( este prezentă la toți oamenii, acest
motiv determinându-ne să ne apropiem de cei ce ne apreciază și să ne
îndepărtăm de cei care ne fac să ne pierdem încrederea în noi înșine)
- Motive externe
 Desfasori activități pentru a obținr anumite recompense
 Ex.: bani, note, premii

Ierarhia motivelor după Abraham Maslow:

Ordinea ierarhică a trebuințelor este următoarea:

- Nevoi fiziologice
o Ex. hrană, odihnă, apă
o Dacă acesta nu este satisfăcute, nu suntem în stare să fim motivați de nevoia de
siguranță
- Nevoia de siguranță
o Este satisfăcută atunci când evităm pericolele
- Nevoia de dragoste și apartenență
o Este dorința de relații afective cu ceilalți oameni
- Nevoia de stimă și considerație
o Apare interesul către această nevoie, în momentul în care nevoia pentru
dragoste și apartenență a fost satisfăcută
o Oamenii caută recunoașterea valorii personale, manifestă un sentiment de
încredere în sine
- Nevoia de autodepășire
o Actualizare a aptitudinilor personale:

 Se acceptă pe ei înșiși și îi acceptă pe alții așa cum sunt

 Au un simț dezvoltat al umorului
 Sunt creativi
 Sunt interesați de binele celorlalți
 Pot privi viața cu obiectivitate
 - Nevoia de a cunoaște și de a înțelege

o Au dorința de a cerceta, de a căuta relații între lucruri și de a argumenta logic

- Nevoi estetice

o Nevoia de frumoseste însoțită de nevoia de adevăr, de perfecțiune și de dreptate

Impulsurile sunt esențiale pentru supraviețuire, fiind existente în om de la naștere

până la moarte. Conform spuselor lui Freud, sexul și agresivitatea sunt cele mai importante
dintre impulsuri, ele întâmpinând cea mai puternică opoziție din lumea externă, fiind
reprimate de morală.

Intenția este ceea ce individul încearcă să facă. Allport indică următoarele trăsături
ale intenției:

- Procesele cognitive și cele afective ale personalității fuzionează într-o tendința

integrală
- Intenția se manifestă în prezent, dar are o poternica orientare către viitor
- Când identificăm intenții majore într-o viață, dispunem de posibilitatea de a
considera orientările auxiliare de perspectivă

Idealul este o formă de motivație care se formează prin educație, este elaborată
cultural, dar căpăta pentru persoană o valoare de mobilizare și elevație. În timp ce
impulsurile sunt oarbe, nu dispun de control cortical, idealurile implică previziunea, gândirea
și voința.

Conflictele de motive

Fiind multimotivat, omul este pus de nenumărate ori în situația de a alege spre
satisfacere unul din motivele din momentul respectiv.

Tipuri de conflicte:

- Apropiere – apropiere ( când trebuie să alegi între două

alternative plăcute: „sa merg în club cu colegii” sau „sa merg la ziua de
naștere a prietenului meu”)
 - Depărtare- depărtare ( când trebuie să alegi între două
alternative nu tocmai plăcute: („sa plătesc amenda” sau „ să fac o săptămâna
muncă în folosul comunitatii”)
- Apropiere – depărtare ( „Îmi place fata aceea pentru că este
inteligenta” dar „nu-mi place pentru că este timidă și nu-i plac distractiile”)

În rezolvarea conflictelor de motive, intervin gândirea și voința. În astfel de situații

omul recurge la principii valorice, implicându-se volitiv.

Frustrarea apare atunci când nu poți ajunge la ceea ce ți-ai propus, pentru că în
calea satisfacerii motivului intervine o pierdica ( un zgomot când vrei să te odihnești, un
defect fizic când vrei să te înscrii la un concurs de aptitudini sportive, etc.) Cu cât motivul
împiedicat e mai puternic, cu atât frustrarea este mai mare.

Legea optim-ului motivațional

- Ideal este să evaluezi (apreciezi) corect relația dintre cerințele sarcinii și

posibilitățile pe care le ai
- În cazul sarcinilor de nivel mediu, să te mobilizezi proporțional adică la nivel mediu
- În cazul sarcinilor ușoare să te mobilizezi puțin peste, considerându-le ca fiind mai
grele decât sunt
- În cazul sarcinilor dificile, să fii ușor submotivat, să le consideri mai puțin dificile
decât sunt.

În momentul în care consideri că o sarcină este prea ușoară, nu te mobilizezi suficient și ai

rezultate sub posibilitățile reale de care dispui. Iar când consideri o sarcină prea dificilă, dacă
mobilizarea este prea mare, emoțiile pot dezorganiza întreaga activitate și rezultatele vor fi
mai slabe decât poți în realitate.

Știați că....
- Cu toții avem obiceiuri bune și proaste. Vestea bună este că, spun cercetătorii, este
nevoie de aproximativ 66 de zile pentru a forma un nou obicei.
 - O cercetare ce datează încă din 1930 spune că atunci când discuți despre
obiectivele tale și cu cât le faci mai publice, cu atât mai puține șanse ai să le atingi.
Încearcă să îți stabilești un obiectiv, atinge-l și apoi fă-l public.
- Chiar și iluzia progresului îi motivează pe oameni.
- Inconștientul nostru este cel care știe și decide primul.

Niste invingatori

- Beethoven de-abia se descurca la vioară şi prefera să interpreteze propriile

compoziţii, decât să-şi îmbunătăţească tehnica. Profesorul lui i-a spus că nu există
nicio speranţă ca el să ajungă vreodată compozitor.
- Walt Disney a fost concediat de redactorul şef al unui ziar pentru lipsa de idei. El a
fost falit de mai multe ori înainte să construiască Disneyland.
- Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el că e prea prost ca să înveţe ceva.
- Albert Einstein nu a vorbit până la vârsta de patru ani şi nu a învăţat să citească
decât la şapte ani. Profesorul său îl descria ca “înapoiat mintal, nesociabil şi veşnic
cu capul în nori”. A fost exmatriculat şi a picat examenul de admitere la Școala
Politehnică din Zürich.

1. Trebuie sa stii ce vrei! Trebuie sa ai o viziune clara a ceea ce iti doresti.

2. Fii consecvent in drumul tau catre telul pe care ti l-ai propus si nu renunta!

3. Fii constient de ce functioneaza si ce nu functioneaza din ceea ce faci. Cand

lucrurile nu merg asa cum vrei tu, schimba abordarea, dar pastreaza-ti telul.

4. Ia decizii bazate pe telul tau, nu pe durerea provocata de circumstantele curente.

5. Actioneaza. Succesul va veni, e inevitabil, daca esti perseverent.