Sunteți pe pagina 1din 48

Test nr.

2
1. Înregistrările de imagini efectuate cu o cameră de supraveghere instalată într-o
benzinărie pot constitui probe numai dacă:

a) Au fost autorizate de către judecător sau dispuse cu titlu provizoriu de către procuror;

b) Infracţiunea este comisă în dauna proprietarului;

c) Efectuarea înregistrării nu este interzisă.

2. Potrivit legii procesual penale, constituirea ca parte civilă este posibilă :

a) Numai pâna la terminarea urmăririi penale

b) În tot cursul procesului penal

c) În cursul urmăririi penale precum şi în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de
sesizare.

3. Conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează:

a) De instanţa ierarhic superioară comună;

b) De instanţa mai întâi sesizată;

c) De instanţa superioară în grad primei instanţe sesizate.

4. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda:

a) În cazul infracţiunilor savărşite din culpă;

b) Faţă de învinuitul sau inculpatul recidivist;

c) În cazul unei infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai
mare de 18 ani.
5. Arestare preventivă se dispune:

a) De către procuror sau judecător în cursul urmăririi penale sau de către instanţa de judecată
în cursul judecăţii;

b) Numai de judecător, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată;

c) Exclusiv de procuror în cursul urmăririi penale;

6. Măsura obligării de a nu părăsi localitatea ori a obligării de a nu părăsi ţara, se


dispune:

a) De către procuror, prin ordonanţă şi de către instanţă prin încheiere motivată;

b) De catre organul de cercetare penală sau de către procuror, prin ordonanţă;

c) Numai de instanţă, prin incheiere.

7. Măsurile preventive încetează de drept:

a) La expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de oragnele judiciare;

b) În caz de scoatere de sub urmărire, de încetare a urmăririi penale sau de încetare a


procesului penal ori de achitare;

c) Când nu mai există vreun temei care să justifice menţinrea acestora.

8. În procesul penal, sarcina probaţiunii revine:

a) Organelor judiciare,

b) Învinuitului, inculpatului şi părţii vătămate;

c) Învinuitului, inculpatului, părţii vătămate şi părţii civile.


9. Situaţiile în care percheziţia în timpul nopţii este permisă:

a) În cazul de infracţiune flagrantă;

b) Când este efectuată de procuror;

c) Când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la


aceasta.

10. Instanţa poate dispune măsura arestării preventive a inculpatului prin:

a) Rezoluţie;

b) Numai prin sentinţă;

c) Prin încheiere.

11. În cazul în care instanţa este sesizată cu propunerea de arestare preventivă a mai
multor inculpaţi admite aceasta propunere:

a) se emite mandat de arestare comun pentru toţi inculpaţii;

b) se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre inculpaţi;

c) nu se emite mandat de arestare.

12. Plângerea învinuitului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorul ia masura


obligării de a nu părăsii localitatea:

a) Este suspensivă de executare;

b) Se soluţionează în camera de consiliu;


c) Se judecă fără citarea învinuitului/inculpatului.

13. Măsura preventivă a reţinerii poate fi luată faţă de minorul cu vârsta la care există date
certe că a savârşit o infracţiune pedepsită de lege cu:

a) închisoarea de 7 ani;

b) închisoarea de 10 ani;

c) închisoarea de 3 ani.

14. Enumeraţi cinci infracţiuni care se judecă cu Înalta Curte de casaţie şi Justiţie.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

15. Speţă: O societate comercială a pus la dispoziţia inculpatului……

Test nr. 3
1. Partea vătămată este:

a) Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală;

b) Persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală;

c) Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială şi
participă penal.

2. Sunt faze ale procesului penal:


a) Urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti rămase
definitive;

b) Numai judecata în primă instanţă şi cea în faţa instanţelor de control judiciar constituie
faze penal;

c) Urmărirea penală, judecata şi condamnarea.

3. Organele de cercetare penală sunt:

a) Procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare


penală;

b) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare si organele de cercetare penală speciale;

c) Procurorul si poliţia judiciară;

4. Acţiunea poate fi stinsă:

a) De procuror si judecător;

b) De procuror, judecător şi organele de cercetare penală;

c) De procuror, judecător, organele de cercetare penală şi părţi.

5. Actul prin care se dipune măsura reţinerii este:

a) Rezoluţia motivată;

b) Ordonanţa;

c) Încheiere motivată.

6. Judecătoria este competentă material să judece în primă instanţă:


a) Determinarea sau înlesnirea sinuciderii;

b) Violul, în cazul în care victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;

c) Uciderea din culpă.

7. Durata arestării preventive a învinuitului major:

a) 30 de zile cu posibilitatea prelungirii;

b) 5 zile fără posibilitatea prelungirii;

c) 10 zile fără posibilitatea prelungirii;

8. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:

a) Minorii;

b) Soţul învinuitului sau inculpatului;

c) Partea vătămată şi partea civilă;

9. Ce soluţie se impune în ipoteza în care nu există învinuit în cauză şi s-a împlinit termenul
răspunderii penale?

10. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda :

a) În cazul infracţiunilor săvârşite din culpă;

b) În cazul unei infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai
mare de 18 ani;

c) Faţă de învinuitul sau inculpatul recidivist.


11. Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune se dispune de:

a) Procuror sau instanţă, în timpul urmăririi penale;

b) Numai de procuror în timpul urmăririi penale;

c) Numai de instanţă, atât în timpul urmăririi penale, cât şi în timpul judecăţii;

12. Pot forma obiectul comisiei rogatorii:

a) Ridicarea unor obiecte;

b) Punerea în mişcare a acţiunii penale;

c) Audierea unor martori.

13. Plângerea învinutului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a
dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea:

a) Este suspensivă de executare;

b) Se soluţionează în camera de consiliu;

c) Se judecă fără citarea învinuitului/inculpatului;

14. În caz de încălcare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea:

a) Învinuitul sau inculpatul savârşeşte infracţiunea de nerespectare a hotărârilor


judecătoreşti;

b) Dacă încălcarea măsurii s-a făcut cu rea credinţă, perioada măsurii obligării de a nu părăsi
ţara se prelungeşte cu un an;

c) Se poate lua împotriva învinuitului sau inculpatului una din celelalte măsuri preventive,
dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acestor decizii;
15. Enumeraţi cinci infracţiuni de competenţa tribunalului: omorul calificat, omorul
deosebit de grav, pruncucidere, viol asupra persoanelor care nu au implinit 15 ani.

16. Speţă: Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea în stare de provocare a infracţiunii de
către ea însăşi condamnată pentru tentativă de omor asupra soţului, face cerere de constituire
ca parte de daune morale. Întrebare: Se vor acorda daune morale soţiei victimei?

Test nr. 4
1. Sunt părţi în procesul penal:

a) Inculpatul, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;

b) Inculpatul, partea vătămată, creditorul şi debitorul;

c) Inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;

2. Procesul penal este guvernat de:

a) Principiul oficialităţii;

b) Principiul disponibilităţii;

c) Ambele principii.

3. Principala atribuţie a organelor de cercetare a poliţiei judiciare în cursul procesului:

a) Îndeplinirea tuturor dispoziţiilor date de procuror, care întotdeauna efectuează cercetarea


penală;

b) efectuează cercetarea penală atunci când procurorul consideră că nu este necesară


prezenţa sa;

c) efectuează cercetarea penală pentru orice infracţiune care nu este dată în mod obligatoriu
în competenţa altor organe de cercetare;
4. Făptuitorul devine învinuit din momentul:

a) Punerii în mişcare a acţiunii penale;

b) Începerii urmăririi penale;

c) Sesizării organelor despre săvârşirea unei infracţiuni;

5. Reţinerea poate fi dispusă de:

a) Organul de cercetare penală sau de procuror în faza urmăririi penale;

b) Numai de organul de cercetare penală în faza urmăririi penale;

c) Procuror în faza urmăririi penale şi instanţă în faza de judecată;

6. Obligarea de a nu părăsi ţara se dispune:

a) De către procuror sau judecător în cursul urmăririi penale sau de către instanţa de
judecată în cursul judecăţii;

b) Exclusiv de către procuror în cursul urmăririi penale;

c) Exclusiv de către judecător în cursul urmăririi penale.

7. Se va reţine existenţa unui caz de indivizibilitate în ipoteza:

a) Oricărei forme a concursului real de infracţiuni;

b) Concursului de infracţiuni cu conexitate etiologică;

c) Infracţiunii de obicei.
8. În ceea ce priveşte valoarea probatorie a declaraţilor în procesul penal, organele
judiciare au în vedere că:

a) Declaraţiile inculpatului date în cursul procesului penal nu pot servi la aflarea adevărului;

b) Declaraţiile martorilor nu pot servi la aflarea adevărului într-o cauză penală;

c) Declaraţiile părţii vătămate pot servi la aflarea adevărului într-o cauză penală,
necondiţionat.

9. Instanţa poate dispune masura arestării inculpatului prin:

a) Rezoluţie;

b) Numai prin sentinţă;

c) Prin încheiere.

10.Plângerea învinuitului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a
dispus obligării de a nu părăsi localitatea:

a) Este suspensivă de executare;

b) Se soluţioneză în camera de consiliu;

c) Se judecă fără citarea învinuitului/inculpatului.

11.Obligarea de a nu părăsi localitatea se poate dispune de:

a) Organul de cercetare penală;

b) Procuror şi instanţă;
c) Doar de instanţă.

12.Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi ridicată:

a) În cursul procesului penal, până la pronunţarea hotărârii definitive;

b) Numai la primul termen de judecată;

c) Pâna la citirea actului de sesizare în faţa primei instanţe de judecată.

13.Măsura preventivă a reţinerii durează:

a) Cel mult 3 zile;

b) Cel mult 24 de ore;

c) 24 de ore, cu posibilitatea prelungirii.

14.Soluţiile ce pot fi date pentru stingere acţiunii penale în urma judecării unei cauze
sunt:

a) Clasarea;

b) Achitarea;

c) încetarea urmăririi penale.

1.Fazele procesului penal sunt:

a) urmărirea penală şi judecata;

b) urmărirea penală, judecata şi condamnarea;

c) urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale rămase definitive;


2. Interpretarea normelor juridice procesual penale făcută de organele de urmărire penală:

a) are forţă obligatorie;

b) prezintă relevanţă doar pentru cauza penală în curs;

c) reprezintă o formă de interpretare legală;

3. Momentul final al fazei de judecată constă în:

a) rămânerea definitivă a hotărârii penale;

b) trimiterea în judecată;

c) pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal;

4. Urmărirea penală presupune ca limită iniţială:

a) sesizarea organelor de urmărire penală;

b) întocmirea actului de începere a urmăririi penale;

c) punerea în mişcare a acţiunii penale;

5. Raporturile juridice procesuale penale:

a) iau naştere, de regulă, peste şi în afara acordului de voinţă a părţilor;

b) presupun în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea;

c) se sting odată cu trimiterea în judecată a inculpatului;

6. Dreptul de apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:

a) pe tot parcursul procesului penal, dacă asistenţa juridică este obligatorie;

b) pe tot parcursul procesului penal;

c) până la strângerea probelor necesare trimiterii în judecată prin rechizitoriu;

7. În conformitate cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, făptuitorul va fi considerat nevinovat:


a) până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale;

b) până la punerea în mişcare a acţiunii penale;

c) până la trimiterea în judecată prin rechizitoriu;

8. Limba în care se desfăşoară procesul penal:

a) părţile care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură

posibilitatea de a lua cunoştiinţă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi

dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către acele
persoane;

b) în procesul penal, procedura judiciară se desfăşoară în limba română:

c) se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la procesul penal; consemnarea declaraţiilor

se face în dublu exemplar, în limba română şi în limba maternă a participantului;

9. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României, ca excepţie de la principiul oficialităţii procesului penal
:

a) se realizează de Guvernul României, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două

treimi din numărul membrilor;

b) se realizează de către Camera Deputaţilor şi Senat, pentru înaltă trădare cu votul a cel

puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă comună;

c) se realizează de către Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, pentru
înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor;

10.Prin excepţie de la principiul oficialităţii, membrii Guvernului pot fi urmăriţi penal:

a) pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, numai în urma unei cereri făcute de către Camera
Deputaţilor,

Senat şi Preşedintele României

b) pentru toate faptele prevăzute de legea penală, cu încuviinţarea Guvernului României;

c) pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, cu încuviinţarea Primului-Ministru al României;


11.Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de:

a) punerea în mişcare a acţiunii penale;

b) începerea urmăririi penale;

c) sesizarea organelor despre săvârşirea unei infracţiuni;

12.Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea, sub autoritatea ministrului justiţiei, potrivit următoarelor
pincipii:

a) principiul imparţialităţii;

b) principiul controlului ierarhic;

c) principiul independenţei procurorilor;

13.Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale:

a) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române;

b) subofiţerii Poliţiei de Frontieră anume desemnaţi;

c) ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare;

14.Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de:

a) dispoziţia de arestare preventivă:

b) începerea urmăririi penale;

c) punerea în mişcare a acţiunii penale;

15. Secţiile maritime şi fluviale funcţionează pe lângă instanţele din:

a) Brăila;

b) Galati;

c) Tulcea;

16. Constituie criterii pentru determinarea competenţei teritoriale în cazul săvârşirii unor infracţiuni în
ţară:
a) locul unde a fost săvârşită infracţiunea;

b) locul efectuării urmăririi penale;

c) locul în care se descoperă cele mai multe probe;

17. Este indivizibilitate:

a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;

b) când înre două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună
înfăptuire

a justiţiei;

c) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane
împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;

18. Este conexitate:

a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;

b)în cazul infracţiunii continuate;

c)când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a acunde

comiterea altei infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni sau a asigura sustragerea de la
răspundere penală

a făptuitorului altei infracţiuni;

19. Tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiuni sunt de competenţa:

a) instanţei mai întâi sesizate;

b) instanţei care judecă infracţiunea la care acestea se referă;

c) instanţei ierarhic superioară celei competente să judece infracţiunea la care acestea se referă;

20. Conflictul de competenţă apărut între două sau mai multe organe de cercetare penală:

a) este dat în competenţa de soluţionare a procurorului care exercită supravegherea activităţii de


cercetare

penală a acestor organe;


b) va fi soluţionat de către conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenţa să instrumenteze
dosarul;

c) este instrumentat de către instanţa căreia îi revine competenţa de a judeca în primă instanţă cauza cu
privire la care a apărut conflictul de competenţă;

21. Acţiunea civilă se poate exercita în procesul penal, împotriva:

a) părţii vătămate şi persoanei responsabile civilmemte;

b) inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente;

c) inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente;

22. Acţiunea penală:

a) se poate pune în mişcare prin ordonanţa procurorului:

b) are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit o infracţiune;

c) aparţine persoanei vătămate, în ipoteza în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă;

23. Adagiul latin electa una via , non datur recursus ad alteram semnifică:

a) dreptul persoanei vătămate de a-şi valorifica pretenţiile civile ce rezultă din infracţiune în faţa instaţei
penale;

b) dreptul părţii civile de a face recurs împotriva hotărârii instanţei prin care se rezolvă latura civilă;

c) regula conform căreia persoana prejudiciată, odată ce a ales una din cele două căi puse la dispoziţie
pentru

acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate părăsi calea respectivă;

24. Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte:

a) încheierea instanţei de judecată, dacă se constată necesitatea extinderii procesului penal pentru
alte fapte

şi procurorul nu participă la şedinţa de judecată;

b) rezoluţia întocmită de procuror, când plângerea prealabilă se adresează organelor de urmărire


penală;

c) hotărârea instanţei de judecată de condamnare a inculpatului;


25. Acţiunea civilă:

a) se pune în mişcare prin rechizitoriul procurorului;

b) aparţine statului;

c) presupune provocarea unui prejudiciu prin săvârşirea unei infracţiuni;

26. Sunt măsuri procesuale:

a) arestarea preventivă;

b) obligarea la tratament medical;

c) interzicerea de a se afla în anumite localităţi;

27. Măsurile preventive încetează de drept:

a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare;

b) în cazul în care se face plângere împotriva măsurii luate de organul de urmărire penală;

c) în ipoteza pronunţării unei hotărâri de condamnare a inculpatului;

28. Măsurile preventive pot fi dispuse prin următoarele acte:

a) rezoluţia organului de cercetare penală;

b) ordonanţa organelor de constatare (agenţii poliţiei de frontieră);

c) hotărârea instanţei de judecată;

29. Reţinerea poate fi dispusă de către:

a) organele de cercetare penală;

b) judecător;

c) agenţii poliţieide frontieră, în ipoteza constatării săvârşirii unor infracţiuni

la bordul navelor sau aeronavelor.

30. Arestarea preventivă a învinuitului:


a) se poate dispune de către procuror în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa

de judecată, în cursul fazei de judecată;

b) presupune punerea în mişcare a acţiunii penale;

c) nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede în mod alternativ

pedeapsa amenzii;

31. Reprezintă acte procedurale:

a) punerea în mişcare a acţiunii penale;

b) executarea unnui mandat de aducere;

c) declararea apelului;

32. Mandatul de aducere se poate executa prin:

a) agenţii procedurali;

b) poliţia comunitară;

c) secretarul parchetului, când aducerea a fost dispusă de procuror;

33. Unde se afişează citaţia în ipoteza în care locul săvârşirii infracţiunii este multiplu şi nu se cunoaşte
adresa unde locuieşte învinuitul sau inculpatul:

a) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială s-a săvârşit infracţiunea;

b) la sediul organului care efectuează urmărirea penală;

c) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală;

34. În ipoteza în care învinuitul sau inculpatul locuieşte în străinătate, procedura de citare se desfăşoară

conform următoarelor reguli:

a) citarea se face numai de către reprezentanţii Ministerului Public;

b) citarea se face la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea; în acelaşi
timp,

Ministerul Justiţiei întreprinde demersurile necesareextrădării învinuitului sau inculpatului;


c) citarea se face potrivit normelor de drept internaţional penal aplicabile în relaţia cu statul solicitat;
în absenţa

unei asemenea norme sau în cazul în care instrumentul juridic internaţional aplicabil o permite,
citarea se face prin scrisoare recomandată;

35. În ipoteza neidentificării sediului persoanei juridice, aceasta va fi citată:

a) numai prin intermediul procurorului, chiar dacă dosarul este instrumentat de către organele de
cercetare ale poliţiei judiciare;

b) la sediul Oficiului Registrului Comerţului;

c) la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea.

36. Sancţiunea nulităţii absolute poate fi invocată dacă se constată: a)

încălcarea dispoziţiilor relative la competenţa teritorială;

b) nerespectarea dispoziţiilor relative la compunerea instanţei de judecată; c)

încălcarea dispoziţiilor relative la efectuarea expertizei medico-legale;

37. Amenda judiciară se aplică:

a) numai de către instanţa de judecată;

b) de organul de urmărire penală;

c) numai de către procuror;

38. Este prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute:

a) încălcarea dispoziţiilor relative la asistarea obligatorie a învinuitului de către apărător;

b) încălcarea dispoziţiilor relative la luarea declaraţiei părţii vătămate;

c) întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale înainte de prezentarea materialului de urmărire


penală;

39. Se sancţionează cu amenda judiciară:


a) lipsa nejustificată a martorului, expertului sau interpretului legal citat;

b) faptele penale care prezintă un grad redus de pericol social;

c) abaterile de natură contravenţională, precum şi faptele în privinţa cărora instanţa de judecată a


dispus înlocuirea

răspunderii penale;

40.În procedura de calcul a termenului privind arestarea preventivă:

a) nu se socoteşte ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua în care acesta se împlineşte;

b) nu se iau în considerare sărbătorile legale;

c) ziua la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata termenului;

41. Nu pot fi obligate să depună mărturie în procesul penal:

a) minorii sub 16 ani;

b) persoanele obligate să păstreze secretul profesional, în legătură cu faptele şi împrejurările de care au


luat

cunoştinţă în exerciţiul profesiei;

c) rudele apropiate ale inculpatului;

42. Nu pot fi martori asistenţi:

a) minorii; sub 14 ani

b) cei care au cunoştinţă despre faptă;

c) persoanele interesate în cauză;

43. Probele în procesul penal:

a) pot fi administrate doar în cursul urmăririi penale;

b) trebuie să fie pertinente, concludente, utile şi admisibile;

c) sunt acele date existente în cauză din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care
se

efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta;


44. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri se dispune de către:

a) organul de urmărire penală;

b)executorul judecătoresc;

c) organele proprii de executare ale unităţii păgubite;

45. Situaţiile care permit efectuarea de percheziţii pe timpul nopţii:

a) în caz de infracţiune flagrantă;

b) când este efectuată de procuror;

c) când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta.

46.Urmărirea penală se desfăşoară de către:

a) procuror şi organele de cercetare penală

b) magistraţi

c) organele de urmărire penală, organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare
penală speciale;

47. Limita iniţială a urmăririi penale:

a) constă în începerea urmăririi penale, prin rechizitoriu;

b) coincide cu naşterea obligaţiei organelor judiciare de a asigura asistenţa juridică obligatorie petru
învinuit sau inculpat;

c)este marcată prin dispoziţia organelor de urmărire penală de începere a urmăririi penale;

48. Actul prin care se dispune suspendarea urmăririi penale este:

a) ordonanţa;

b)ordonanţa, când s-a pus în mişcare acţiunea penală sau rezoluţia, când nu s-a procedat la punerea în
mişcare a acţiunii penale;
c) ordonanţa, când se dispune de procuror şi rezoluţie, când se dispune de organul de cercetare penală;

Test nr. 1

1.Este mod de sesizare a instanţei de judecata:

a) rechizitoriul

b) sesizare la cererea organului competent

c) denunţul

2..Extinderea acţiunii penale in cursul judecaţii poate avea loc daca:

a) se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbata

b) se constata ca urmărirea penala nu a fost efectuata de un organ competent

c) se descoperă in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale

3.Plângerea formulata impotriva masurilor dispuse de către organul de cercetare penala se soluţionează
de:

a) primul procuror al parchetului care este competent sa soluţioneze cauza

b) procurorul care supraveghează cauza

c) primul procuror al parchetului ierarhic superior parchetului competent sa soluţioneze cauza

4.încetarea urmării penale se poate dispune daca:


a) fapta nu este prevăzuta de legea penala

b) fapta nu a fost săvârşita de invinuit

c) a intervenit prescripţia

5.Hotărârea instanţei de judecata de redactează:

a) in cel mult 10 zile de la pronunţare

b) in cel mult 20 de zile de la pronunţare

c) in cel mult 15 de zile de la pronunţare

6.Soluţiile in ce priveşte latura penala ale instanţei de judecata sunt:

a) condamnarea inculpatului,achitarea sau incetarea procesului penal

b) condamnarea inculpatului,scoterea de sub urmărire penala sau incetarea procesului penal

c) condamnarea inculpatului sau incetarea procesului penal

7.Nu poate fi atacata cu recurs:

a) incheierea prin care s-a soluţionat abţinerea

b) incheierea prin care s-a dispus asupra probelor

c) incheierea de inalturare a unor omosiuni vădite

8.Reluarea urmării penale are loc atunci cand:

a) a intervenit amnistitia sau graţierea

b) a intervenit prescripţia

c) a incetat cauza de suspendare

9.Suspendarea urmării penale se poate dispune daca:

a) invinuitul are domiciliul in străinătate

b) invinuitul este in concediu medical

c) invinuitul suferă de o boala grava care il impiedica sa ia parte la process


10.In activitatea de supraveghere a actelor de urmărire penala,procurorul:

a) nu poate efectua personal nici un act de cercetare penala

b) poate asista sau efectua personal orice act de cercetare penala

c) poate dispune efectuarea unui act de cercetare penala,dar nu il poate efectua personal

11 .Procurorul participa la judecarea apelului:

a) numai daca considera ca este necesar

b) in toate cazurile,participarea sa fiind obligatorie in aceasta faza

c) numai daca a formulat apel

12.Ordinea in care se da cuvântul la judecarea apelului formulat de inculpat este:

a) procurorul,apelantul,intimatul

b) apelantul,procurorul,intimatul

c) apelantul,intimatul,procurorul

13.Procurorul se pronunţa prin ordonanţa:

a) atunci cand a fost inceputa urmărirea penala in cauza

b) atunci cand nu a fost inceputa urmărirea penala in cauza

c) atunci cand legea prevede expres

14.Prezentarea materialului de urmărire penala nu este obligatorie daca:

a) invinuitul sau inculpatul nu are apărător

b) invinuitul sau inculpatul este dispărut

c) invinuitul sau inculpatul este minor

15.Enumeraţi cinci motive formale de recurs:

.........................................................................
16.Hotararea instanţei de judecata a fost atacata de inculpat.Printre motivele de apel se număra si acela
potrivit căruia minuta a fost semnata si de către grefierul de sedinta,care insa nu face parte din
compunerea completului de judecata ceea ce conduce la constatarea incalcarii dispoziţiilor art.309
c.pr.pen.

Intrebare: Este fondat apelul inculpatului?

15. Motive formale de recurs:

- nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

- instanţa nu a fost sesizată legal;

- instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori s-au încălcat prevederile art. 292 alin. 2 C. pr.pen, sau a
existat un caz de incompatibilitate;

- şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

- judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie
potrivit legii;

- urmărirea penală sau judecata, a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie;

16. Cu toate că potrivit art. 309 C. pr. pen., minuta se semnează judecată, iar grefierul nu este membru
al completului, semnarea minutei şi de către

grefier nu constituie o cauză de nulitate a hotărârii, neexistând vătămare.

15. Motive formale de recurs:

- nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

- instanţa nu a fost sesizată legal;

- instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori s-au încălcat prevederile art. 292 alin. 2 C. pr.pen, sau a
existat un caz de incompatibilitate;

- şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

- judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie
potrivit legii;

- urmărirea penală sau judecata, a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie;

16. Cu toate că potrivit art. 309 C. pr. pen., minuta se semnează judecată, iar grefierul nu este membru
al completului, semnarea minutei şi de către

grefier nu constituie o cauză de nulitate a hotărârii, neexistând vătămare.


1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamnna:
a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual
roman daca s-a savarsit o fapta penala pe teritoriul Romaniei;
b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei
conform normelor de drept procesual penal roman;
c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform
normelor de drept procesual roman daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid
cu domiciliul in Romania;

2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:


a. imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie;
b. comisia rogatorie si delegarea;
c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savarsite in marea teritoriala;

3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale:


a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile;
b. de regula sunt ultraactive;
c. de regula se aplica imediat;

4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de


urmarire penala:
a. are forta obligatorie;
b. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare sistematica;
c. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare istorica raportat la cauza;
d. se realizeaza de instantele de judecata in procesul aplicarii normei juridice
respective, fara a avea caracter obligatoriu si pentru alt organ judiciar, chiar in
cazuri asemanatoare.
5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil:
a. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste
judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de
constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la
un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de
cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
b. accesul liber la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea
posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarare judecatoreasca; interdictia torturii sau
a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta
unor garantii procesuale;
c. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste
judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de
constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la
un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de
cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:
a. urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire
penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar
partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata
autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
b. partile se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare,
fara nicio discriminare
c. urmarirea si judecata au loc pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli
procesuale, cu exceptia situatiilor in care exista reguli speciale pentru persoanele
care ocupa anumite functii

7. Oficialitatea procesului penal priveste:


a. numai faza urmaririi penale;
b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii;
c. numai faza judecatii;
d. conform principiului oficialitatii sau obligativitatii, organele judiciare trebuie
sa desfasoare activitatea procesuala ori de cate ori s-a savarsit o infractiune
8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:
a. numai din oficiu;
b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;
c. la cererea partilor;
9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale,
faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la:
a. sesizarea organelor de urmarire penala;
b. inceperea urmaririi penale;
c. punerea in miscare a actiunii penale;
d. ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare.

10. Prezumtia de nevinovatie:


a. este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o
hotarare penala definitiva;

11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:


a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala;
c. pe tot parcursul procesului penal;

12. Pentru garantarea dreptului la aparare:


a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea
asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale;
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei
juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l
audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea
juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;
13. In cursul procesului penal:
a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;

14. Desfasurarea procesului penal in limba romana:


a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar
daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba
materna;
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu,
ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu
isi poate apara interesele decat in limba sa materna;

15. In procesul penal:


a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de
lege;
b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu
ajutorul interpretilor;
c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele
procedurale se intocmesc in limba romana;
16. Partilor care nu se pot exprima:
a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a
vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau
numit, contra cost, de instanta;
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a
vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau
numit, gratuit, de instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;
17. Sunt trasaturi ale actiunii penale:
a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila,
este individuala si indivizibila;
b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si
indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;

18. Actiunea penala:


a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni
pentru punerea in miscare a actiunii penale;
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam;
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;
19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii
unei cauze:
a. condamnarea sau achitarea;
b. clasarea sau incetarea procesului penal;
c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;
20. Obiectul actiunii penale il constituie:
a. intocmirea actului de inculpare;
b. intocmirea rechizitoriului;
c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;

21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:


a. procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale;
b. instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale;
c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal,
scoaterea de sub urmarire penala;
22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:
a. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul
in strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii;
b. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in
Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate;
c. punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in
Romania care a savarsit o infractiune in strainatate;
23. Exprimarea dorintei guvernului strain este:
a. un mod special de sesizare;
b. o conditie imediat prealabila trimiterii in judecata;
c. o conditie care, daca este indeplinita, duce la incetarea procesului penal;

24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:


a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de
818i81i invinuit sau de inculpat;
b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost
savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele
constitutive ale infractiunii;
c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul
faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;
25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de
prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:
a. incetarea urmaririi penale;
b. scoaterea de sub urmarire penala;
c. clasarea;

26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii


judecatoresti:
a. instanta va inceta procesul penal;
b. procurorul va dispune incetarea procesului penal;
c. cauza se claseaza;

27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune:


a. achitarea;
b. incetarea procesului penal;
c. clasarea;

28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:


a. nu este scutita de taxa de timbru;
b. poate fi pornita oricand;
c. se poate stinge prin pronuntarea unei hotarari de achitare;
d. este accesorie actiunii penale (aceasta poate fi exercitata numai in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala. Pozitia de dependenta conduce la
exercitarea ei numai fata de inculpat, partea responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor).

29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:


a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente;
b. partii civile;
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;

30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul
penal:
a. se face numai in natura;
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la
inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in
care repararea in natura nu este posibila;

31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea


civila exercitata in cadrul procesului penal:
a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale;
b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral;
c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie;
32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca
obiect:
a. restituirea lucrurilor;
b. restabilirea situatiei anterioare;
c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d. actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand persoana vatamata este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.
33. Constituirea ca parte civila are ca efect:
a. punerea in miscare a actiunii penale;
b. punerea in miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea
civila;

34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata,


poate participa in aceeasi cauza:
a. numai in calitate de parte vatamata;
b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin
constituirea ca parte civila;
c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca
parte civila;

35. Partea responsabila civilmente:


a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;
b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare;
c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea
cercetarii judecatoresti;

36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente:


a. nu se poate face in cursul urmaririi penale;
b. se poate face la cererea partii civile;
c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;

37. Procurorul:
a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea
actului de sesizare;
b. poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de
exercitiu;
c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca
aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu
restransa;
38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:
a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in
procesul penal;
c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;

39. Partea vatamata este:


a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin
savarsirea infractiunii;
b. subiectul pasiv al infractiunii;
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin
savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;

40. Inculpatul:
a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;
41. Partea vatamata participa in procesul penal:
a. in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura civila;
c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca
s-a constituit parte civila;
42. Sunt parti in procesul penal:
- persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii ce izvorasc in mod direct
din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal
43. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii,
in raportul de drept substantial se numeste:
a. numit;
b. persoana vatamata;
c. parte vatamata;
44. Persoana vatamata:
a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat
savarsirea infractiunii;
b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul
prejudiciului pe care l-a suferit;
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se
constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;

45. Este parte in faza de judecata a procesului penal:


a. partea responsabila civilmente;
b. invinuitul;
c. procurorul;

46. Are calitatea de inculpat:


a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala;
c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
47. Parte vatamata in procesul penal poate fi:
a. numai victima infractiunii;
b. numai o persoana fizica;
c. o persoana fizica sau o persoana juridica;

48. Competenta dupa materie este determinata de:


a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii;
b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti
de drept comun;
c. infractiune sau calitatea faptuitorului;
49. Sectii maritime si fluviale functioneaza:
a. numai la tribunale si curti de apel;
b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie
si Justitie;
c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;

50. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:


a. Galati;
b. Braila;
c. Calarasi;
51. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:
a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;
b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de
Casatie si Justitie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;

52. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:


a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta
teritoriala;
b. competenta speciala si competenta personala;
c. competenta functionala si competenta materiala;

53. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:


a. curtea de apel;
b. tribunal;
c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta
altei instante;

54. Instantele militare judeca:


a. numai infractiunile savarsite de militari;
b. numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea
atributiilor de serviciu;
c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si
numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor
de serviciu;
55. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate:
a. impotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile
privind masurile preventive;
b. impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel;
c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta;
56. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
57. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de
mita, cauza va fi judecata de:
a. tribunalul militar;
b. Tribunalul Militar Teritorial;
c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta
instantelor militare;

58. Conflictele de competenta intre tribunalele militare:


a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni
contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;

59. Curtea Militara de Apel:


a. judeca numai in prima instanta si in recurs;
b. judeca in fond, in apel si in recurs;
c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si
de procurorii militari;
60. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda, prin
incheiere, judecarea cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului
justitiei;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul impotriva incheierii;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca
apelul impotriva incheierii;

61. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:


a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia
penala;
b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de
Sectia penala;
c. recursurile in interesul legii;

62. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:


a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra
constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora;
b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima
instanta de Sectia penala;
c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta
de Completul de 9 judecatori;
63. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti
de Casatie si Justitie ca instanta de fond:
a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

64. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:


a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;
65. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in
prima instanta de:
a. curtea de apel;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea
persoanei;

66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana


dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;

67. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana


dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;
68. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai
detine aceasta calitate:
a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie;
b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o
hotarare in prima instanta;
c. cauza va fi judecata de instanta competenta material;

69. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei:
a. nu determina niciodata schimbarea competentei;
b. determina intotdeauna schimbarea competentei;
c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit,
de exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu;
70. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:
a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin;
b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute; c.
actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute;
71. Conflictele de competenta sunt solutionate:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta;
b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele
inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa;
c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca
una dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal;
72. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila
este solutionat de:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala;
c. instanta civila ierarhic superioara;
73. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala:
a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare
penala efectuata de aceste organe;
b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta
sa instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al
celor doua organe de cercetare penala;
74. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:
a. intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza
respectiva va fi admis;
b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura
preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;

75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:


a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a
dispus retinerea invinuitului;
b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general
al parchetului care a intocmit rechizitoriul;
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu grefierul care a
intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;
- a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi
cauze intr-o cale de atac, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in
apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs;
- si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza;
- a pus in miscare actiunea penala a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in
calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori
de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale;
- a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti;
- a fost expert sau martor in cauza respectiva;
- interesat, sub orice forma in solutionarea cauzei, el, sotul sau vreo ruda apropiata;
- atunci cand exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale, pana la gradul patru
inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia, pana la gradul al treilea inclusiv;
- este tutore sau curator al uneia dintre parti;
76. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:
a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a
dispus retinerea invinuitului;
b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct
al parchetului care a intocmit rechizitoriul;
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit
citatiile in dosarul de urmarire penala;
77. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:
a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului;
b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;
c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;
78. Cererea de recuzare:
a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator;
b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei
de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare;
c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare;
79. Cererea de recuzare:
a. este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se
pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau;
b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi
judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate;
c. poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in
termen de 3 zile;
80. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si
pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de
recuzare:
a. este admisibila;
b. este admisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de alt complet,
fara participarea judecatorului recuzat;
c. este admisibila, cererea urmand a fi judecata de un alt complet din care nu
face parte judecatorul recuzat;
d. se solutioneaza in sedinta secreta, de un alt complet de judecata si fara participarea
celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat.
81. Cererea de recuzare poate fi formulata:
a. numai de catre parti;
b. de catre parti sau de procuror;
c. de orice persoana interesata si de procuror;

82. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un


complet de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare:
a. recuzarea se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara;
c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila;

83. Constituie motiv de recuzare:


a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;
b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza;
c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza;

84. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:


a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;
b. numai de Ministrul Justitiei;
c. de presedintele instantei superioare ingrad celei la care se afla cauza;
d. este de competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ( cand
suspiciunea priveste obiectivitatea tuturor subiectilor procesuali, remediul procesual
este stramutarea cauzei la alt organ judiciar egal in grad)
85. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:
a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca;

86. Stramutarea unei cauze se poate cere:


a. numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond;
b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante;
c. numai daca aceasta nu se afla in apel;

87. Cererea de stramutare:


a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;
b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre
judecare;
c. se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

88. Cererea de informatii in cazul stramutarii:


a. este obligatorie in toate cazurile;
b. este facultativa in toate cazurile;
c. este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in
aceeasi cauza;
89. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;
b. instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;

90. Stramutarea poate fi ceruta din nou:


a. oricand;
b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare;
c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute
Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca
noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii
anterioare;

91. Probele indirecte:


a. sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala;
b. dovedesc in mod direct fapta;
c. sunt intotdeauna obtinute din sursa originala;

92. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:


a. organelor judiciare;
b. politiei judiciare si procurorului;
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;

93. Dreptul la tacere:


a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la
orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare;
c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la
orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care
i se aduce;

94. Probele in procesul penal:


a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti;
b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;

95. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:


a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;
b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul
acestuia;
d. numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta
din ansamblul probelor existente in cauza.
96. In cursul procesului penal, instanta de judecata:
a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost
solicitata de inculpat;
b. respinge motivat proba, daca nu este utila;
c. nu poate admite si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei
supus judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe;
97. Reprezinta probe concludente in procedura penala:
a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac
obiectul probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala;
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;

98. Declaratiile invinuitului sau inculpatului:


a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;
b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul
acestuia;
99. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta
din ansamblul probelor administrate in cauza;
100. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:
a. se face numai la sediul parchetului sau politiei;
b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate
de deplasare;
101. Partea civila:
a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de
capacitate de exercitiu;
b. este introdusa din oficiu in procesul penal;
c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la
citirea actului de sesizare;

102. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:


a. nu este obligata sa declare ca martor;
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a
luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata
de care este obligata sa pastreze secretul;
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;
103. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor:
a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara
necorespunzator adevarului;
b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in
legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa;
c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e
mincinoasa;

104. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:


a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient
cunostintele pe care le are;
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a
perceput cu simturile sanatoase;
c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;

105. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului:


a. nu pot fi audiate ca martori;
b. nu sunt obligate sa declare ca martori;
c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;

106. Minorul care nu a implinit 14 ani:


a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal;
b. poate fi audiat numai in sedinta secreta;
c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei
careia ii este incredintat spre crestere si educare;
107. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal;
b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal;
c. poate fi ascultat ca martor;

108. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:


a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate;
b. partile civile;
c. minorii;
109. Persoana vatamata:
a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal;
b. poate fi obligata sa declare ca martor;
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu
participa in proces ca parte vatamata;
110. Nu depune juramant:
a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a implinit 14 ani;

111. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:


a. neconditionat, pentru toti martorii;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din
ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate
protejata;
112. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:
a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;

113. Confruntarea poate fi efectuata:


a. numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;
b. numai intre invinuit sau inculpat si martori;
c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora
exista contradictii;
114. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:
a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba,
daca a fost facuta fara autorizarea instantei;
b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata
de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila;
c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau
daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate
cu terti;
115. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:
a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent
de natura infractiunii;
b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;
c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de
natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
116. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat:
a. poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de
exemplu, ca avocatul pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de
stupefiante;
b. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva avocatului;
c. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva inculpatului;

117. Nu pot fi martori asistenti:


a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;
b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei;
c. persoanele interesate in cauza;

118. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor:


a. se dispune numai de catre instanta;
b. se dispune de procuror in cursul urmaririi penale si de instanta in
cursul judecatii;
c. se dispune numai de procuror in cursul urmaririi penale;
d. procurorul poate propune instantei de judecata sau aceasta din oficiu, in
cursul judecatii, poate dispune retinerea corespondentei ori obiectelor trimise
de invinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect.
119. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:
a. numai de catre instanta;
b. numai de catre procuror;
c. numai de catre executorul judecatoresc;
d. de catre organul de cercetare penala: procuror, judecator.
120. Perchezitia poate fi:
a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara;
c. numai corporala;

121. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii:


- referitor la timpul efectuarii perchezitiei, art. 27 alin. (4) din Constitutie arata
ca perchezi tiile pe timpul nop t ii sunt interzise, afar a de cazul infract iunii
flagrante. Atat perchezitia domiciliara, cat si ridicarea de obiecte si inscrisuri se pot
face intre orele 6-20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau
cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa
intre orele 6-20 poate continua si in timpul noptii (art. 103).
122. Juramantul expertului:
a. se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de
obiectivele expertizei;
b. se depune dupa desemnarea expertului, in camera de consiliu, fara citarea
partilor;
c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii
cu privire la raportul de expertiza;
123. Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale in grad;

124. Sunt masuri preventive:


a. retinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;

125. Masurile preventive pot inceta de drept:


a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;
b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;

126. Masura retinerii unui parlamentar:


a. poate fi revocata de Camera din care face parte;
b. nu poate fi revocata decat de judecator;
c. nu poate fi luata decat de judecator;
127. Retinerea poate fi dispusa de:
a. judecatorul;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul
navelor sau aeronavelor;
c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul
frontierei de stat;
d. singura masura pe care o pot dispune organele de cercetare penala este
retinerea pe cel mult 24 de ore. Astfel, procurorul poate dispune ret inerea,
obligarea de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi
penale, in timp ce instan ta, pe langa aceste ultime doua masuri, poate dispune si
arestarea preventiv a a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urmaririi penale,
cat s i in faza judec atii.
128. Masurile preventive pot fi dispuse prin:
a. ezolutia organului de cercetare penala;
b. rezolutia procurorului;
c. ordonanta procurorului;
129. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea
se comunica:
a. politiei de frontiera;
b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul
sau inculpatul;
c. partii vatamate;

130. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:


a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;
b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau
instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie;
c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau
instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului;
d. in scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de
regula, de catre procuror sau instanta de judecata (singurul organ judiciar care poate
dispune masura arestarii preventive este judecatorul)
131. Arestarea preventiva se dispune prin:
a. ordonanta procurorului;
b. incheierea judecatorului;
c. mandatul de arestare emis de judecator;

132. Arestarea preventiva a invinuitului:


a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de
catre instanta de judecata, in cursul judecatii;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a urmaririi penale;
d. instanta de judecata (judecatorul) poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului,
atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii.
133. Arestarea preventiva a inculpatului:
a. se poate dispune inainte de inceperea urmaririi penale in cazul
infractiunilor flagrante;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;
134. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:
a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator;
b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
135. Poate fi prelungita:
- prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca
30 de zile.
136. Arestarea inculpatului major:
a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima
instanta;
b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;

137. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:


a. in cursul urmaririi penale;
b. numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv;
c. pe tot parcursul procesului penal;

138. Masurile de ocrotire in procesul penal:


a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare
a savarsirii infractiunii;
b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savarsirea infractiunii;
c. se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat
preventiv;

139. Sunt masuri procesuale reale:


a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;

140. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt:


a. instanta de judecata, in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul
urmaririi penale;
b. in faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin
ordonanta;
c. in faza de urmarire penala, procurorul;
141. Sunt acte procesuale:
a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in
judecata, punerea in miscare a actiunii penale;
b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;
142. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa
unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:
a. la sediul organului de urmarire penala;
b. la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza
urmarirea penala;
c. la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea;

143. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data


pronuntarii hotararii:
a. nu se iau in considerare zilele nelucratoare;
b. ziua pronuntarii hotararii intra in durata termenului;
c. ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu
se socotesc in durata termenului;

144. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:


a. de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile;
b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile;
c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila;

145. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este


sanctionata cu:
a. nulitatea relativa;
b. nulitatea absoluta;
c. nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand;

146. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta


dupa calitatea persoanei este:
a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare;
b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in
prima instanta;
c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand;

147. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:


a. partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare;
b. inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare;
c. inculpatul este elev al unei institutii speciale de invatamant;
d. este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-
educativ, este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa
masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta
cauza ori organul judiciar apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea.

148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu


isi poate face singur apararea:
a. asistenta juridica este obligatorie;
b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art.
171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;

149. Amenda judiciara se aplica:


a. numai de catre procuror;
b. numai de catre instanta de judecata;
c. de organul de urmarire penala;

150. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau:


a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura
preventiva;
b. se poate dispune numai de instanta care a hotarat condamnarea inculpatului
dupa ramanerea definitiva a hotararii;
c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata;
d. organele judiciare nu pot stanjeni sau controla, in mod direct sau indirect,
contactul dintre avocat si clientul sau (art. 33 din Legea nr. 51/1995). Dreptul
aparatorului de a lua contact cu inculpatul arestat nu poate fi interzis.
151. Sunt faze ale procesului penal:
a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale
ramase definitive;
b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale
definitive;
c. urmarirea penala si judecata;

152. Sunt limite ale fazei de judecata:


a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii;
b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii;
c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii;
153. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala:
a. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, judecatorul desemnat sa
judece plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de neurmarire penala;
b. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, instanta de judecata in
situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa
rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;
c. instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul
nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor
sau ordonantelor de neurmarire;

154. Sunt corpuri delicte:


a. obiectele care contin o urma a faptei savarsite;
b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea
unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;
155. In timpul efectuarii expertizei:
a. expertul nu poate lua legatura cu partile;
b. expertul trebuie sa mentina o legatura permanenta cu partile;
c. expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu incuviintarea
organelor judiciare;

156. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:


a. este obligatorie, indiferent de infractiune;
b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea
savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;