Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă transformările în societate
se reflectă sau nu în înfățișarea unui oraș, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Jurnal de Tudor Vianu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
x∗ x = 1(x − 3) + 3 , x∗ x∗ x = 1(x − 3) + 3
b) 2 3
2p
3 2 2 9 2 2
9( 2) 2
3
1 x − 3 + 3 = x ⇔ x = − 3 sau x = 3 sau x = 9 3p
2 2 2
c) 9 9 9
x∗ = ∗ x = x , pentru orice număr real x , deci e = este elementul neutru al legii „ ∗ ” 2p
2 2 2
9
n ∗ n ' = n '∗ n = ⇔ 4nn '− 6n − 6n ' = 27 , unde n ' este simetricul lui n și, cum pentru
2
3p
n, n ' ∈ ℕ , numărul 4nn '− 6n − 6n ' este par, obținem că nu există niciun număr natural n al
cărui simetric în raport cu legea de compoziție „ ∗ ” să fie număr natural
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1.a) 2x + 1
f ′( x) = 1 − = 3p
x + x +1
2
x2 − x x ( x − 1)
= = , x∈ℝ 2p
x + x +1
2
x2 + x + 1
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este paralelă cu dreapta de ecuație
1 1 2p
y = − x + 2 ⇔ f '( a ) = −
7 7
a ( a − 1) 1 1 1
= − ⇔ 8a 2 − 6a + 1 = 0 ⇔ a = sau a = 3p
a + a +1
2 7 4 2
c) f continuă pe ℝ , lim f ( x ) = −∞ , f ( 0 ) = 0 , f (1) = 1 − ln 3 ∈ ( −1,0 ) 3p
x →−∞
f este strict descrescătoare pe ( 0,1) și f este strict crescătoare pe (1, +∞ ) , deci, pentru
1p
fiecare n ∈ ℕ* , ecuația f ( x ) + n = 0 nu are nicio soluție în [ 0, +∞ )
f este strict crescătoare pe ( −∞,0 ) ⇒ pentru fiecare n ∈ ℕ* , ecuația f ( x ) + n = 0 are
1p
soluție unică în ( −∞,0 ) , deci pentru fiecare n ∈ ℕ* , ecuația f ( x ) + n = 0 are soluție unică
2.a) 2 2 2
x x2 2
∫ e f ( x ) dx = ∫ e ⋅ dx = ∫ x dx = =
x x
3p
0 0 ex 0
2 0
= 2−0= 2 2p
b) 1 0 1 0 1
∫ f ( x ) dx = ∫ − xe dx + ∫ xe dx = ( x + 1) e −1 − ( x + 1) e 0 =
−x −x −x −x
A= 3p
−1 −1 0
2 2
=1− +1 = 2 − 2p
e e
c) 1 1 1 1
(1
)
( n + 2 ) I n = ( n + 2 ) ∫ x n f ( x ) dx = ( n + 2 ) ∫ x n+1e− x dx = ∫ x n+ 2 ' e− x dx = + ∫ x n+ 2e− x dx
e 0
2p
0 0 0
1 1 1
1 −x 1 1
0 ≤ x ≤1⇒ ≤ e ≤ 1 ⇒ ⋅ x n+ 2 ≤ x n+ 2e − x ≤ x n+ 2 ⇒ ∫ x n+ 2 dx ≤ ∫ x n+ 2 e− x dx ≤ ∫ x n+ 2 dx 1p
e e e0 0 0
1 1
1 1
Cum lim ∫x
n+2
dx = lim = 0 , obținem lim ∫ x n + 2 e− x dx = 0 ⇒ lim ( n + 2 ) I n = 2p
n→+∞ n →+∞ n + 3 n→+∞ n→+∞ e
0 0
{ }
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = log 2 n n ∈ ℕ∗ , n ≤ 20 , acesta să
(
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − ln x 2 + x + 1 . )
x ( x − 1)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
x2 + x + 1
Probă scrisă la matematică M_mate-info Model
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
5p b) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcţiei
1
f este paralelă cu dreapta de ecuație y = − x + 2 .
7
5p c) Demonstra ți c ă pentru fiecare numă r natural nenul n , ecuația f ( x ) + n = 0 are soluție unică.
x
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x .
e
2
5p a) Arătați că ∫ e f ( x ) dx = 2 .
x
0
5p b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
2
x = −1 și x = 1 are aria egală cu 2 − .
e
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră I n = ∫ x n f ( x ) dx . Demonstrați că
0
1
lim ( n + 2 ) I n = .
n→+∞ e
2 a 1 2 x + ay + z = 1
1. Se consideră matricea A ( a ) = 3 2a − 1 1 și sistemul de ecuații 3x + ( 2a − 1) y + z = 1 ,
a − 3 a 1 ( a − 3) x + ay + z = 2a − 1
unde a este număr real.
5p a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = −5 .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
5p c) Pentru a = 1 , determinați soluțiile ( x0 , y0 , z0 ) ale sistemului pentru care x02 = y0 z0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 5 xy − 5( x + y) + 6 .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 1 .
3
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 12 .
0
x
5p b) Determinați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g : ℝ → ℝ , g ( x ) = , axa
f ( x)
Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 1 .
x
5p c) Demonstrați că există un unic număr real x pentru care ∫ e ( ) dt = x .
f t
BM = ( 3 − 2 )2 + ( 5 − 3)2 = 5 3p
6. ( sin x + cos x )2 + ( sin x − cos x )2 = sin 2 x + 2sin x cos x + cos2 x + sin 2 x − 2sin x cos x + cos2 x = 2p
( 2 2
)
= 2 sin x + cos x = 2 ⋅ 1 = 2 , pentru orice număr real x 3p
lim
x → +∞
( f ( x ) − x ) = x→lim+∞ x +1 2 = 0 , deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică spre
3p
+∞ la graficul funcției f
c) 2
f '' ( x ) = , x ∈ ( −2, +∞ ) 2p
( x + 2 )3
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) , deci funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) 3p
2.a) x3
F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = + ln x + c , unde c ∈ ℝ 3p
3
1 1 x3 1
Cum F (1) = + c , obținem F (1) = 0 ⇔ c = − , deci F ( x ) = + ln x − 2p
3 3 3 3
b) x5 1 2
2 2
1 1
g ( x ) = x2 + ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ x 4 + 2 x + 2 dx = π ⋅ + x 2 − = 3p
5 x 1
1 x
x 1
32 1 1 97π
= π + 4 − − − 1 + 1 = 2p
5 2 5 10
c) m m
∫( ) 1 1 m 1
f ( x ) − x 2 ln x dx = ∫ ln x dx = ln 2 x = ln 2 m 3p
1 1
x 2 1 2
1 2 1 1
ln m = ⇔ ln m = −1 sau ln m = 1 , deci m = , care nu convine sau m = e , care convine 2p
2 2 e
1
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Model
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
Pagina 1 din 1
Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
1. 2 puncte pentru numirea legii fundamentale a statului român, precizată în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea conducătorului statului român și a oricărei atribuții a
acestuia la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
„națiune‟ (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
motivele instaurării dinastiei străine în spațiul românesc
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)
B. „Apelul papei Clement al VIII-lea către monarhii „creştini”, să se unească într-o ligă
„sfântă” împotriva Imperiului Otoman, primise unele răspunsuri favorabile din Spania, din
ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara, din câteva state germane şi de la împăratul
Rudolf al II-lea de Habsburg […]. Ţările Române, în hotar cu Imperiul Otoman şi cu forţe
armate proprii, prezentau o deosebită însemnătate. Diplomaţia habsburgică […] încheie tratate
cu Aron Vodă al Moldovei şi cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Mihai Viteazul, fără
să mai aştepte propuneri, are iniţiativa diplomatică şi politică, hotărând cu amintiţii conducători «ca
să fie nedespărţiţi unii cu alţii» şi să înceapă împreună acţiunea. […] Atacurile oştilor muntene din
toamna şi iarna 1594-1595, pe linia Dunării […], înfrângerea tătarilor la Putineiu, Stăneşti şi
Şerpăteşti, primele succese ale românilor moldoveni la Babadag, Măcin, Ismail […], Tighina,
însemnau o întreită lovitură - [pentru otomani] - de ordin politic, militar şi economic […].
Reacţia Porţii: decide înlăturarea lui Mihai Viteazul şi transformarea Ţării Româneşti în
paşalâc. Pentru a doua oară în secolul al XVI-lea, existenţa statului muntean este pusă în
cumpănă.” (C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)