Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii”
Titlul proiectului: ORGANIZAREA SCOLII POSTDOCTORALE DE INTERES NATIONAL “BIOTEHNOLOGII APLICATE” CU
IMPACT IN BIOECONOMIA ROMANEASCA
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/89/1.5/S/52432

CRISTINA ELENA DINU-PÎRVU

BUCUREŞTI
2012
Obiectivul principal al proiectului: conceperea, dezvoltarea, caracterizarea şi
valorificarea unor sisteme de tip nanostructuri lipidice pentru transportul şi
eliberarea controlată a unor bioproduşi terapeutici, cu solubilitate scăzută şi
dificultăţi la formulare/administrare.
Obiective specifice pentru realizarea proiectului:
 Selectarea compuşilor greu solubili în vederea conceperii structurilor lipidice
transportoare
 Stabilirea metodelor fizico-chimice de caracterizare a biocompuşilor selectaţi
 Elaborarea modelelor experimentale pentru nanostructurile lipidice de transport şi
cedare a bioproduşilor testaţi
 Elaborarea modelului funcţional pentru nanostructurile lipidice propuse – precizarea
parametrilor operaţionali de obţinere şi a principalelor caracteristici fizico-chimice
ale acestora
 Condiţionarea şi caracterizarea unei formulări ce conţine sistemele nanolipidice
proiectate
Consiliul Medical al Fundaţiei Europene pentru Ştiinţă:
Nanomedicina: ştiinţa şi tehnologia diagnosticării, tratării
şi prevenirii bolii şi traumatismelor, a reducerii durerii, a
menţinerii şi îmbunătăţirii sănătăţii umane prin folosirea
instrumentelor şi cunoştinţelor despre organismul uman la
nivel molecular.
 NANO-FARMACEUTICA
 dezvoltarea unui nou sistem de furnizare de medicament
(NDDS - new drug delivery system)

să furnizeze medicament cu o rată să transporte şi canalizeze

direct corelată (doză corelată/optimă) entitatea activă către locul
cu nevoile organismului, pe durata de acţiune
tratamentului
 Cu aproape 75 de ani în urmă, Paul Ehrlich
a introdus conceptul de „magic bullet”
previzionând mecanismul vectorizat de transport al produşilor
terapeutici direct la nivelul celulelor afectate.

 Sistemele veziculare – lipozomii, niozomii, sfingozomii,

transferozomii şi farmacozomii – sunt folosite pentru a
îmbunătăţi indicele terapeutic al medicamentelor, atât a celor
noi cât şi a celor existente. Ca vectori medicamentoşi, ele permit
administrarea unor compuşi activi, care, în alte condiţii, ridică
probleme: indice terapeutic scăzut, specificitate redusă,
numeroase efecte secundare (antitumorale), stabilitate redusă
(proteine), inaccesibilitatea locului de acţiune (ADN) . Ele pot fi
utilizate pentru a include atât bioproduşi lipofilici (în stratul
dublu lipidic), hidrofilici (în compartimentul apos) sau chiar
amfifilici (în ambele).
 Sistemele tradiţionale de administrare a substanţelor medicamentoase (pe
cale orală, parenterală) sunt în prezent cele mai comune căi de administrare
a medicamentelor. Totuşi, acestea prezintă numeroase dezavantaje cum ar fi
biodisponibilitatea scăzută , datorită metabolismului hepatic şi tendinţei de
a produce fluctuaţii rapide în sânge, conducând la nevoia unei doze
ridicate/frecvente.

 Pentru a preîntâmpina aceste dificultăţi este necesar a se dezvolta un nou

sistem de transport al medicamentelor, care va îmbunătăţi efectul terapeutic
şi siguranţa acestora, printr-o plasare temporală şi spaţială mai precisă în
corp, în acest fel reducându-se atât mărimea cât şi numărul dozelor. Una
dintre metodele cel mai des folosite sunt sistemele transdermice, adică
transportul substanţelor terapeutice prin piele pentru un efect sistemic.
Cercetări inovative privind elaborarea unor strategii de creștere a
permeabilității de-a lungul stratului cornos:
 pasive: promotori de penetrație, soluții saturate, vezicule lipidice
 active: iontoforeza, electroporarea, sonoforeza, sisteme de
microace

Dezvoltarea de noi tehnologii pentru a modula funcția de barieră a pielii

si facilitarea trecerii medicamentelor in microcirculatie.
 HIDRATARE PROMOTORI MODIFICAREA SISTEME
•Apă CHIMICI STRATULUI CORNOS VEZICULARE
•Emolienţi (Solvenţi polari) - Microace
•Lipozomi
•TTS •DMSO - Cedare transfoliculară
•Filme ocluzive •Izopropilmiristat - Unde fotomecanice •Transferozomi
•Etozomi
•Niozomi

METODE ASISTATE
ELECTRIC
•- Iontoforeza
•- Electroporare
•- Sonoforeza
•- Magnetoforeza

Modalităţi locale de creştere a cedării percutanate a medicamentelor

(William W. Ting, Cortney D. Vest, Richard D. Sontheimer - Review of traditional and novel modalities that enhance the permeability of local
therapeutics across the stratum corneum - International Journal of Dermatology, 2004,43, 538–547)
 NANOTEHNOLOGII ÎN CEDAREA
TRANSDERMICĂ A MEDICAMENTELOR

 Pielea este o barieră principală NANOVEZICULE

•Lipozomi
pentru cedarea topică/transdermică •Niozomi
•Transferozomi
a medicamentelor. •Etozomi
•Farmacozomi
 În ciuda eforturilor majore de
cercetare şi dezvoltare a sistemelor
transdermice, stratul cornos
prezintă o permeabilitate limitată
pentru cedarea la acest nivel.
 Evoluția tehnologică și cercetările
privind absorbția percutanată a
medicamentelor au condus la
remarcabile realizări în ultimele
decenii.
 Nanovezicule pentru cedarea
dermică/transdermică a medicamentelor

Etozomi

Transferozomi
Niozomi

Sisteme
veziculare

Lipozomi
pentru cedarea
medicamentelor Farmacozomi
 Reprezentarea structurală a unei
vezicule rigide (stânga) comparativ
cu cea a unei vezicule elastice

Reprezentarea modului de
transport prin piele a veziculelor
lipidice
Nanoveziculele.........promotori de penetrație?
 formularea biocompuşilor şi substanţelor cu solubilitate scăzută ridică
probleme serioase şi implică deseori operaţii complexe la preparare, aparate
performante şi costuri suplimentare de producţie

biodisponibilitatea redusă, efectul primului pasaj hepatic, toxicitatea ridicată şi

efectele secundare nedorite însoţesc adesea astfel de biocompuşi

prin introducerea nanoparticulelor transportoare se tinde spre o maximizare a

biodisponibilităţii, atât din punct de vedere al ţesutului/organului ţintit, cât şi din
punct de vedere al momentului/perioadei de timp în care se eliberează
medicamentul

Progresul înregistrat este deosebit de important având în vedere faptul că în

fiecare an, din cauza solubilităţii şi biodisponibilităţii reduse, se pierd mai mult de
65 de miliarde $.
Selectarea biocompuşilor testaţi

 Solubilitate redusă (substanţe greu solubile)

 La administrarea pe cale orală - efect de prim pasaj, recirculare
enterohepatice biodisponibilitate scăzută ( 30%-38%)

 Administrarea acestor bioproduşi pe cale vaginală sau transdermică evita

efectul de prim pasaj şi poate avea un efect diminuat asupra functionarii
hepatice, totuşi tratamentul vaginal sau oral au un efect similar pe
biomarkerii funcţionării hepatice, în timp ce administrarea transdermică
influenţează mult mai puţin funcţia hepatică

 Efectele secundare şi toxice ale substanţei active manifestate după

administrarea orală pot fi diminuate sau chiar eliminate prin folosirea
sistemelor terapeutice transdermice. In acelaşi timp se realizează şi o
creştere a complianţei, atât datorită reducerii numărului de prize
cotidiene, cât şi datorită eliminării factorului de stres ce apare la
administrarea parenterală.
In cazul compuşilor bioactivi cu structură sterolică, utilizarea sistemelor
transdermice este benefică deoarece s-a demonstrat că, prin
administrarea transdermică biodisponibilitatea este de 80% comparativ
cu cea orală, pentru care biodisponibilitatea este de 30%. In acelaşi timp
se poate realiza şi o diminuare a efectelor toxice secundare şi eliminarea
efectelor adverse digestive.
STUDII EXPERIMENTALE
 Prepararea nanosistemelor lipidice
experimentale de tip lipozomi
 Materiale şi metodă  Aparatură folosită

1. Fosfatidil colina (din ou proaspăt)(PC) 1. Rotavapor Heidolph

(Sigma) Laborota 4200
2. Dipalmitoil fosfatidil colina de sinteză 2. Centrifugă de laborator
(DPPC)(Sigma) Hettich 320
3. Dimiristroilfosfatidil colina (DMPC) (Sigma)
3. Centrifuga de laborator
4. Dioleoilfosfatidil colina (DOPC) (Sigma)
Electrotehnica
5. Dimiristroilfosfatidil glycerol (DMPG)
(Sigma) 4. Spectrofotometru UV/VIS
6. Colesterol p.a.(Fluka) 5. pH - metru Mettler Toledo
7. HS (TS) (Fluka ) 6. Sistem de dizolvare de tip
8. Fosfat monopotasic p.a. Essadisolver 3
9. Hidroxid de sodiu p.a.
10. Cloroform. p.a.
11. Alcool metilic p.a.
12. Acid clorhidric p.a.
13. α- tocoferol (Sigma)
 Influenţa naturii componentelor lipidice
şi a raportului cantitativ dintre ele asupra
eficientei de entrapare •prezenta unor fosfolipide de sinteza
nesaturate sau saturate (DMPC,
DMPG) alaturi de colesterol
diminueaza semnificativ valoarea
RAPORT MASIC EE eficientei de entrapare
PROBA
PC DPP DMP DMP DOP T C (%) •prezenta PC alaturi de
C C G C componentele mentionate mai sus
(DMPC, DMGP, C) imbunatateste
LTSS1 10 - - - - 1 1 59.20 semnificativ eficienta de entrapare
(de la 55 la 83%)
LTSS2 20 - - - - 1 1 79.10
•utilizarea la preparare a
LTSS3 10 - - - - 1 0.5 73.70 amestecului PC:DMPC:DMPG nu
imbunătăţeşte eficienta de entrapare
LTSS4 10 10 - - - 1 0.5 89.30 comparativ cu cazul in care se
LTSS5 10 10 - - - 1 1 85.20 foloseste numai PC:DMPC

LTSS6 - - 7 3 - 1 0.5 55.10 •in cazul utilizării in formula de

preparare a unei fosfolipide
LTSS7 10 - 7 3 - 1 0.5 83.30 nesaturate eficienta de entrapare
este mica (nu a depăşit 75% in
LTSS8 10 - 7 - - 1 0.5 81.80 niciuna din variantele
LTSS9 10 - - - 10 1 0.5 75.30 experimentate).

LTSS1 10 - - - 10 1 1 67.20 •mărirea cantităţii de fosfolipide

duce la o creştere semnificativă a
0 cantităţii de substanţă entrapată
 Influenta timpului de hidratare si a temperaturii de
hidratare asupra eficientei de entrapare
PROBA RAPO RT MASIC t EE
Influenţa raportului de masa intre PC DPPC C T α- TOC (h) (%)
compoziţia lipidica si TS asupra
LT12 10 10 1 2 0.5 12 100
eficientei de entrapare
SAMPLE WEIGHT RATIO EE LTS12(T) 10 10 1 2 0.5 12 96.73
PC DPPC C T α-TOC (% )
LTS12(t) 10 10 1 2 0.5 6 98.93
LTS11 10 10 1 1 0.5 95.93
LTS11 10 10 1 1 0.5 12 95.93
LTS12 10 10 1 2 0.5 100
LTS13 10 10 1 4 0.5 91.83 LTS11(T) 10 10 1 1 0.5 12 84.32
LTS14 10 10 2 1 0.5 85.67
LTS11(t) 10 10 1 1 0.5 6 89.88
LTS15 10 10 2 2 0.5 89.27
LTS16 10 10 2 4 0.5 96.73 LTS16 10 10 2 4 0.5 12 96.73
LTS17 10 10 6 3 0.5 80.13
LTS16(T) 10 10 2 4 0.5 12 88.35

LTS16(t) 10 10 2 4 0.5 6 91.81

NR. EE EE MEDIE
PROBA
DETERMINĂRII (%) (%)

1 98.32 Rezultate obţinute la determinarea gradului de

LT12
2 99.68
3 102.12
100.04
entrapare după separarea lipozomilor de
substanţa neentrapată prin centrifugare

1 98.07

LT16 2 96.78 96.83

3 95.65
 Studii de stabilitate ale formulărilor lipozomale
proiectate

Studii de stabilitate - % TS reţinut în

lipozomi după păstrarea acestora în
diverse condiţii

Studii de stabilitate– Variaţia dimensiunii lipozomilor

analizaţi păstraţi în diverse condiţii

DIMENSIUNEA VEZICULELOR LIPIDICE

(nm)
PROBA T (0C) 1 zi după 1 săptămână 4 săptămâni
preparare după preparare după preparare

LT12 4 194±96.59 202±102.32 208±106.09

LT16 22±2 247±92.75 263±96.55 293±112.05

LT17 40 278±105.16 312±117.36 398±125.82

Studii de preparare a unor transferozomi cu bioproduşi
sterolici cu solubilitate scăzută
Compoziţie
•fosfolipide, ca principal Avantaje
component (PC din soia, • dispun de o capacitate de încorporare ridicată
din ou; DPFC) •datorită ultradeformabilităţii lor,
•10-25% agenţi tensioactivi transferozomii se pot strecura prin pori de până
pentru asigurarea la mai puţin de o zecime din D lor, ceea ce le
permite pătrunderea în pielea intactă
flexibilităţii (colat de sodiu,
• sunt biocompatibili şi biodegradabili
tween 80, span-80)
• transferozomii facilitează o terapie specifică
• 3-10% alcooli ca solvent şi minimizeaza efectele sistemice adverse.

Mecanism de acţiune
1. Se presupune că transferozomii acţionează
ca vectori medicamentoşi intrând
intacţi în piele
2. Transferozomii acţionează ca promotori de
penetraţie modificând, datorită
compoziţiei lor, organizarea lamelelor
lipidice intracelulare din stratul
cornos, ceea ce facilitează penetrarea
moleculelor medicamentoase libere în
şi prin stratul cornos
 Studii de preparare a transferozomilor
experimentali
 Reactivi folosiţi  Aparatură folosită

1.Fosfatidil colina (din ou

proaspăt) (Sigma) 1. Rotavapor Heidolph Laborota 4200
2. Testosteron (Fluka) 2. Centrifugă de laborator Hettich 320
3. Etinil estradiol (Industrial 3.Spectrofotometru UV/VIS VH 630
Chemica) 4.Spectrofotometru PERKIN-ELMER
4. Colat de sodiu p.a. (Sigma) 5. pH- metru Mettler Toledo
5. Fosfat monopotasic p.a.
6. Cloroform LiChrosolv.
7. Alcool metilic LiChrosolv.
8. Alcool etilic LiChrosolv.
9. Clorură de sodiu
10. Acid clorhidric p.a.
11. Hidroxid de sodiu p.a.
 Studii de entrapare a biocompuşilor
sterolici în transferozomi
Raportul în greutate EE
PROBA intre componente (%)
FC : Co : TS
94.04
TTS I 10 : 1 : 1
96.72
TTS II 10 : 2 : 1

TTS III 10 : 3 : 1
98.57  Gradul de încorporare în
81.41 transferozomi este mare
TTS IV 10 : 1 : 2
74.30
TTS V 10 : 1 : 3
 Mărirea concentraţiei de colat de
sodiu duce la o mărire a gradului
PROBA Raportul în greutate
între componente
EE de încorporare.
(%)
FC : Co : EES
TEES I 92.36
10 : 1 : 1  Mărirea concentraţiei de s.m. nu
TEES II 93.54 duce la o mărire a cantităţii
10 : 2 : 1
încorporate.
TEES III 98.36
10 : 3 : 1
TEES IV 83.30
10 : 1 : 2
TEES V 69.11
10 : 1 : 3
 Studii de stabilitate
PROBA EE (%) EE (%) EE (%) EE (%) EE (%)
la 1 zi după 7 zile după 14 zile după 30 zile după 60 zile
TTS I 94.04 92.92 89.98 87.33 85.72

TTS II 96.72 95.68 94.00 91.89 89.92

TTS III 98.57 96.89 94.82 92.20 90.63

• La temperatura camerei (200C) s-a constatat că după aproximativ 2 săptamâni,

pierderea de TS este mai mare de 25% ceea ce este justificat de faptul că la această
temperatură veziculele fuzionează mai rapid.
• Rezultatele au arătat că formulările au fost stabile în toată această perioadă,
pierderea de TS fiind foarte mică (peste 95% regăsindu-se încă în vezicule – pentru
temperatura de 4ºC), în timp ce dimensiunile veziculelor au crescut cu 5–10%. Aceleaşi
observaţii experimentale au fost înregistrate şi pentru ETS.
 Studiul cinetic al veziculelor lipidice
experimentale

PROBA TTSII TTSIII

Eficienţă de entrapare 93.54 98.56

Ecuaţie de regresie y =0,0236x + 0,0809 y=0,0396x+0.0314

k·10-2 (g/h) 2.36 3.96

R2 0.9967 0.9977

% cedat la 24 h 64.15 97.86

 Formularea gelurilor experimentale pe
bază de Carbopol 940 cu transferozomii
experimentali

Carbopol Raportul g/g

Raportul în greutate
PROBA între componente
EE % gel bază : suspensie
(%)
PC : Co : EES transferozomi
TEES I 10 : 1 : 1 92.36
TEES II G1 0.75 1:1
10 : 2 : 1 93.54
TEES III 10 : 3 : 1 98.36 G2 1 1:1
TTS 10 : 3 : 1 98.57
Caracteristici olfactive:
Examenul macroscopic al gelurilor • absenţa unui miros caracteristic
Caracteristici vizuale: Caracteristici tactile:
• aspectul – gel aproape transparent, alb • după aplicare pe dosul palmei, apare o senzaţie
strălucitor de rece
• consistenţa – gelifierea a fost fermă, gelul • preparat neted
prezentând o rigiditate compactă Din punct de vedere al caracteristicilor
• omogenitate – gelul are un aspect neted, macroscopice cele două geluri analizate nu se
fără prezenţa unor bule de aer sau a altor diferenţiază între ele.
particule macroscopice straine Determinarea pH-ului
pH – ul gelurior experimentale: 6 – 6,6.
 Analiza reologică a hidrogelurilor
experimentale
Analiza parametrilor tixotropici pentru gelurile proiectate
Arie Arie Arie de
HIDROGEL ascendenta descendenta tixotropie
(Pa s-1) (Pa s-1) (Pa s-1)
G1 – 23°C 614063.102 579533.945 34529.607
G2 – 23°C 783256.905 753585.445 29671.460
G1 – 37°C 549186.358 515318.391 33867.967
G2 – 37°C 731467.307 703978.252 27489.055

900

800
Testele reologice efectuate asupra
shear stress (Pa)

700

600 hidrogelurilor au arătat că toate prezinta o

500

400
comportare nenewtoniană, pseudoplastică şi
300
G1 as c ending
curve-23C
G1 des c ending
c urv e 23C
de subţiere prin forfecare la ambele
200
G1 ascending
c urv e-37C
G1 des c ending
curve 37C
temperaturi de lucru (23ºC, temperatura de
condiţionare a hidrogelurilor, respectiv 37ºC,
100

0 200 400 600 800 1000 1200

shear rate (s^-1)
temperatura de derulare a experimentelor
Reogramele de tixotropie cinetice)
pentru gelul G1 la 23°C si
37°C
 Screening cinetic al sistemelor de tip
hidrogel pe bază de nanostructuri lipidice

•Evaluarea in vitro a profilelor de cedare din formularile topice proiectate

a urmarit stabilirea parametrilor experimentali, in vederea dezvoltarii
unei proceduri de control al calitatii.
•Natura celor doua formulari a impus utilizarea a patru tipuri de
membrane hidrofile, cu diferente ale diametrului porilor (interval 0.20 –
0.80 m), in prezenta unui amestec hidro-alcoolic asigurand o
solubilitate adecvata compusului activ.
•MC 0.45 - amestec de esteri de celuloza, Teknokroma membrane filters;
diametrul porilor 0.45 m, cod: TR-200240, serie: 133895.
•PS 0.45 - polisulfona, Tuffryn® membrane filters, HT-450, Pall Life
Sciences; diametrul porilor 0.45 m, cod: 66221, serie: T82215.
•AC 0.20 - acetat de celuloza, Sartorius AG, 37070 Goettingen; diametrul
porilor 0.20 m, cod: 11107-142N, serie: 1097-11107-9604603.
•MC 0.80 - acetat de celuloza, Schleicher&Schuell, diametrul porilor 0.80
m.
 Screening cinetic al sistemelor de tip
hidrogel pe bază de nanostructuri lipidice
am utilizat un dispozitiv experimental recomandat de grupul de experti ai Food and
Drug Administration si United States Pharmacopeia pentru un alt compus cu
structura steroidica

am urmarit evaluarea relatiei doza –

proportionalitate a parametrilor care
caracterizeaza procesul de difuzie, alaturi de
variabilitatea profilelor ca un indicator al
robustetii metodologiei implementate.
 Screening cinetic al sistemelor de tip
hidrogel pe bază de nanostructuri lipidice
300
Absorbantele probelor de TS.
Concentratia formularii farmaceutice: 0.4 mg/g gel. 250

Cantitate difuzata (g)

Membrana: ME 0.45 Membrana: PS 0.45
Timp 200
Celula Celula Celula Celula Celula Celula
(min)
1 2 3 4 5 6 150
0 0 0 0 0 0 0
100
30 0.0013 0.0009 0.0015 0.0147 0.0119 0.0133
MC 0.45-1
60 0.0023 0.0028 0.0031 0.0267 0.0239 0.0255 50 MC 0.45-2
90 0.0032 0.0037 0.0041 0.0381 0.0340 0.0393 MC 0.45-3
0
120 0.0073 0.0077 0.0082 0.0481 0.0441 0.0421
0 60 120 180 240 300 360
180 0.0141 0.0148 0.0160 0.0574 0.0503 0.0479 Timp (min)
240 0.0193 0.0213 0.0231 0.0549 0.0499 0.0470
300 0.0272 0.0252 0.0302 0.0493 0.0467 0.0433 a.
360 0.0316 0.0297 0.0339 0.0467 0.0451 0.0416 Profilul de cedare al TS (formulare 0.4 mg/g gel; membrane MC 0.45)
a. Cantitatea cedata (μg) / unitatea de timp (min) – profile individuale
Cantitatea totala de TS difuzata (μg) b. Cantitatea cedata (μg) / unitatea de suprafata (cm2) / unitatea
de timp (min1/2) (profil mediu, N=3)
Timp Membrana: ME 0.45 Membrana: PS 0.45
(min) b.
Celula 1 Celula 2 Celula 3 Celula 4 Celula 5 Celula 6
0 0 0 0 0 0 0 160

140
30 12.11 9.59 12.99 90.51 74.24 84.38

Cantitate difuzata (g/cm2 )

120
60 19.43 21.98 23.81 170.73 152.87 166.73
100
90 26.76 29.57 32.11 254.96 227.86 266.38
80
120 54.05 56.31 59.32 338.14 309.19 308.42 60
180 100.26 104.13 110.96 423.49 373.90 370.29 40
MC 0.45 Mean
240 141.06 152.83 163.37 445.34 403.62 395.44 20
Linear (MC 0.45 Mean)
300 201.49 190.03 220.25 447.40 416.59 403.13 0
5.00 10.00 15.00 20.
360 245.68 233.29 261.52 463.56 436.97 420.56 Timp (min1/2 )
 Screening cinetic al sistemelor de tip hidrogel pe
bază de nanostructuri lipidice
Concentratie
0.4 mg/g gel 2.0 mg/g gel
formulare
Profilele de difuzie prezinta valori ale
Timp (min1/2) MC 0.45 PS 0.45 AC 0.20 AC 0.80 MC 0.45 PS 0.45 AC 0.20 AC 0.80 coeficientilor de difuzie diferiti pentru
5.48 6.5426 46.9946 29.1132 5.1962 63.3664 103.0743 88.8471 79.3103 cele doua nivele de concentratie ale
formularilor farmaceutice studiate,
7.75 12.3020 92.4891 64.1205 14.4371 86.5232 173.1672 152.1740 116.1560
aparent necorelat cu raportul acestora.
9.49 16.6826 141.3203 115.0842 14.4371 124.4727 243.2237 219.2572 116.1560 Astfel, pentru concentratia de 0.4
mg/g gel, valorile coeficientului de
10.95 32.0064 180.2807 162.5427 27.4773 170.1640 310.6711 304.2309 165.4486
difuzie variaza intre 10.34
13.42 59.4852 220.2581 214.5626 48.6028 224.6402 369.5955 375.9023 205.3937 μg/cm /min pentru membranele de
2 1/2

15.49 86.2531 234.7271 239.0082 94.7286 268.5285 408.9484 411.1995 256.7564

amestec de esteri de celuloza, cu pori
de 0.45 μm, si 19.19 μg/cm2/min1/2
17.32 115.3970 239.0131 256.7977 120.1278 303.5897 424.2103 450.0329 293.0440 pentru membranele de acetat de
18.97 139.6775 249.1943 278.0713 142.9942 331.4589 446.2524 472.8032 318.1360 celuloza, cu pori de 0.20 μm.
Se remarca lipsa unei corelari intre
Coeficient de
difuzie 10.3388 15.1374 19.1889 10.7984 21.1605 25.8402 29.5711 18.5454
valoarea medie a diametrului porilor
(μg/cm2/min1/2) si viteza procesului de cedare, fapt
dificil de interpretat intrucat, in marea
Lag time (min1/2) 7.0050 1.7380 3.7768 7.3713 3.1384 0.9432 2.2263 2.0928
majoritate a cazurilor, producatorii
Coeficient de
0.9723 0.9570 0.9845 0.9595 0.9962 0.9756 0.9842 0.9911
membranelor nu furnizeaza informatii
corelatie privitoare la densitatea porilor.
Influenta tipului de membrana se
mentine si la nivelul superior de
concentratie (2 mg/g gel).
 Screening cinetic al sistemelor de tip
hidrogel pe bază de nanostructuri lipidice
 Aspectul general al profilelor de difuzie reprezinta un argument
in favoarea utilizarii mediilor hidro-alcoolice, care asigura
solubilitatea adecvata pentru un test de control al calitatii
(mentinand totodata conditiile sink pe toata durata
experimentelor).

 Limitarea procesului de difuzie pare a se produce doar pentru

concentratia de 0.4 mg/g gel, in cazul utilizarii membranelor
care induc valorile maxime ale coeficientului de difuzie
(polisulfona, 0.45 μm, respectiv acetat de celuloza, 0.20 μm). Se
contureaza o zona de platou in intervalul 240 – 360 de minute,
probabil prin epuizarea compartimentului donor, ceea ce
determina valori ale coeficientului de corelatie pentru ecuatia
dreptei de regresie sub 0.96.

 Utilizarea celor doua tipuri de membrane mentionate ar putea

astfel reduce durata evaluarii difuzionale la 180 de minute, in
conditiile utilizarii unui mediu receptor cu 50% etanol absolut.
 Screening cinetic al sistemelor de tip
hidrogel pe bază de nanostructuri lipidice
 stabilirea unui model experimental si a parametrilor experimentali, in vederea
dezvoltarii unei proceduri de control al calitatii gelurilor experimentale continand
transferozomi cu TS utilizand un dispozitiv experimental recomandat de grupul
de experti ai Food and Drug Administration si United States Pharmacopeia pentru
un alt compus cu structura sterolică

 utilizarea mediilor hidro-alcoolice pentru un test de control al calitatii este

justificata de necesitatea mentinerii conditiilor sink pe toata durata
experimentelor precum si de aspectul general al profilelor de difuzie

 recomandarea membranelor de polisulfona, 0.45 μm, respectiv acetat de celuloza,

0.20 μm pentru analiza cinetica comparativa a formularilor cu TS (prin cele doua
tipuri de membrane mentionate practic are loc difuzia intregii cantitati de TS din
formularea mai putin concentrata dupa 360 min. Analiza profilelor de cedare
sugereaza ca utilizarea lor ar putea astfel reduce durata evaluarii difuzionale la
180 de minute, in conditiile utilizarii unui mediu receptor cu 50% etanol absolut).
 CONCLUZII
 Am preparat vezicule elastice de tip transferozomi cu biocompuşi cu
structură sterolică, iar, funcţie de parametrii experimentali selectaţi, am
obţinut grade de încorporare mari (chiar peste 90%)
 Substanţele test analizate au fost alese pe baza proprietăţilor lor
fizico/chimice şi farmacocinetice şi ne-au permis generalizarea multor
rezultate obţinute. Am stabilit metode de dozare a biocompuşilor
selectaţi din veziculele elastice proiectate
 Am caracterizat fizico-chimic sistemele veziculare realizate
 Am studiat stabilitatea fizică a nanotransportorilor lipidici proiectaţi - am
constatat că aceştia prezintă o bună stabilitate în condiţiile noastre
experimentale
 Alegerea unei baze de gel formată din Carbopol 940, ca vehicul pentru
încorporarea transferozomilor experimentali este justificată de faptul că
acesta este relativ bine tolerat, se foloseşte la încorporarea veziculelor
deformabile, nu prezintă toxicitate intrinsecă. Carbopolul este un
polimer carboxivinilic sintetic, ce prezintă avantajul de a fi mai uniform,
mai stabil şi mai rezistent la invaziile microbiene şi la dezvoltarea
ciupercilor datorită vâscozităţii sale mari, chiar la concentraţii mici.
Vâscozitatea carbopolului depinde foarte mult de pH, iar la pH apropiat
de 7 (asa cum este si cazul nostru), sistemul devine vâscos ca un gel şi este
cel mai stabil.
 CONCLUZII
 Pentru aplicaţii locale se folosesc de obicei geluri de Carbopol 940 de
concentraţii 0,5 – 2% . Noi am ales pe baza testarilor reologice, cinetice si
a analizei caracteristicilor macroscopice gelul, care dupa incorporarea
sistemului lipidic vezicular ajunge la concentratia de 1% in Carbopol 940.
 Gelurile finale preparate au aspect omogen, culoare alb sidefiu, fără
miros caracteristic si proprietatea de a se etala pe piele foarte bună.
 Testele reologice efectuate asupra hidrogelurilor au arătat că toate
prezinta o comportare nenewtoniană, pseudoplastică şi de subţiere prin
forfecare la ambele temperaturi de lucru (23ºC, temperatura de
condiţionare a hidrogelurilor, respectiv 37ºC, temperatura de derulare a
experimentelor cinetice).
 Pentru dezvoltarea unei proceduri de control a calitatii gelurilor
experimentale am utilizat un dispozitiv recomandat de grupul de experti
ai Food and Drug Administration si United States Pharmacopeia pentru
un alt compus cu structura steroidica. Rezultatele obtinute ne-au permis
elaborarea unui model experimental si precizarea parametrilor
experimentali, in vederea compararii calitative a gelurilor experimentale
precum şi recomandări generalizate pentru anumiţi parametri ai unui
astfel de test pentru astfel de transportori ce încorporează alţi
biocompuşi greu solubili
 Gel cu transferozomii
experimentali

dezvoltarea biotehnologiilor cu impact

asupra calităţii vieţii şi dezvoltării
economice
screeningul cinetic

avantaje
economice

candidaţii ideali ce vor sta la baza formulărilor avantaje

ce urmează a fi testaţi in vivo medicale

cedare modificată (chiar controlată) individualizarea tratamentului

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii”
Titlul proiectului: ORGANIZAREA SCOLII POSTDOCTORALE DE INTERES NATIONAL “BIOTEHNOLOGII APLICATE” CU IMPACT IN
BIOECONOMIA ROMANEASCA
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/89/1.5/S/52432

Va multumesc!

Acknowledgments
This work has been funded by the Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-
2013 of the Romanian Ministry of Labour, Family and Social Protection through the Financial Agreement
POSDRU/89/1.5/S/52432.
INDICATORI:
LUCRĂRI PREZENTATE LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE NAŢIONALE/INTERNAŢIONALE

 Dinu Pîrvu C, Ghica M, Orţan A, Ivana S, Ferdeş M.: Design and Development of some Elastic Vesicles with Bioactive
Compounds, 13th International Congress of the Romanian Society of Clinical Pharmacology, Therapeutics and Toxicology,
11-14 iunie 2012, Poiana Brasov, Romania, www.srfttc.ro.

 V. Anuta, C. Dinu-Pîrvu, M. Ghica, M. Ferdeş, B.S. Velescu, V. Uivaroşi: Developement and Characterization of Lipid Nano-
Structured Systems for Controlled Release and Delivery of some Therapeutical Low Solubility Bioproducts, 16th International
Pharmaceutical Technology Symposium, Antalya, 10-12 september 2012, Turcia, www.ipts-hacettepe.org

 C. Dinu Pîrvu, M. Ferdeș, A. Ortan, M. Ichim, V. Chiurciu, A. N. Popescu, L. Purdoiu, S. Ivana: Studies Concerning the
Development of Lipid Nanostructures for Bioproducts Encapsulation, Symposium "Contribution of the Scientific Research to
Veterinary Medicine Progress", 22-23 Noiembrie 2012, Bucuresti, Romania, http://www.fmvb.ro/cercetare/simpozion-2012

LUCRĂRI PREZENTATE LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE NAŢIONALE/INTERNAŢIONALE

Răzvan Prisada, Cristina Dinu-Pîrvu, Mariana Ferdeş, Alina Orţan, Corina Toderescu, Dumitru Lupuliasa: Preparation and
Characterization of Poorly Soluble Drug-Loaded Lipid Nanoparticles, - spre publicare– va fi publicat în numărul din decembrie 2012-
Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii , revista indexata BDI , http://www.studiauniversitatis.ro

C. Dinu Pîrvu, M. Ferdeș, A. Ortan, M. Ichim, V. Chiurciu, A. N. Popescu, L. Purdoiu, S. Ivana: Studies Concerning the
Development of Lipid Nanostructures for Bioproducts Encapsulation, Scientific Works, C Series Journal of the Faculty of Veterinary
Medicine, Bucharest - "Contribution of the Scientific Research to Veterinary Medicine Progress", 22-23 Noiembrie 2012, Bucureşti,
România

Cristina Dinu-Pîrvu, Mariana Ferdes, Alina Buţu, Mihaela Violeta Ghica, Alina Orţan: Physicochemical Investigation of Low
Soluble Biocompounds Entrapped in Lipid Carriers, Revista Farmacia - spre publicare- acceptat spre publicare – 13.12.2012 -
http://www.revistafarmacia.ro/