Curs 7 Anatomie

Anatomia clinica a membrului superior

Leziuni localizate la niv membrului super,mai ales la nivelul umarului sunt

proportionale cu amploarea leziunii => necesitatea de a avea cunostiinte aprofundate
referitoare la structura si functia segmentelor membrului superior.A cunoste structura
fara a intelege functia este lipsit de interes in clinica,pt ca scopul ingrijirii unui
membru ce a suferit o leziune este de a pastra si de a restabili functiile sale.

Oasele membrului superior

Variatii ale claviculelor:

Clavicula poate suferii variatii de forma si dimensiunii fiind mai voluminoasa la
muncitorii care lucreaza manual,avand o clavicula solida,mai mare cu proeminente

Fracturile claviculare:
Fiind un os relativ superficial sufera frecvent fracturi care se produc fie in urma unui
traumatism direct sau indirect (cand se cade pe mana).Punctul vulnerabil este
locavilat la unirea treimii lat. Cu treimea mediala a acesteia.Aceasya fractura se poate
insotii de deplasare,deoarece sternocleidomastoidianul trage fragmentul medial in sus
si trapezul nu poate sustine fragmentul lateral deoarece acesta este coborat rin
greutatea membrului sup.are ca urmare o coborare a umarului sic el care are
importanta in aceasta fractura este ligam. Coracoclavicular are se opune
luxatiei.Fragmentul lateral este tras si medial de catre pectoralul mare,ceea ce are ca
urmare incalecarea fragmentelor.La copil se poate produce asa numita fractura in
“lemn verde” In care osul este fracturat dar cele 2 portiuni osoase sunt mentinute in
contact datorita periostului.
Osificarea clavicului incepe in sapt 5-6 si portiunea mijlocie a claviculei sufera un
process de osificare de membrane,iar extremitatile osificare de cartilaj,osificare care
este asemanatoare cu zonele de crestere de la niv oaselor lungi.
Extremitatea sternala care se sudeaza la varsta de 18-25 de ani este ultima portiune
osoasa care se sudeaza definitive,fuzionand cu corpul claviculei,fuzionarea complete
facandu-se in jurul varstei de 25-31 de ani.
Extremitatea acromiala se dezvolta ca o epifiza mai mica si prezinta o aderenta
complete la corp mai devreme.

Fractura scapulara:
Scapula se fractureaza mai greu datorita masei musculare puternice care o inconjoara
si aceasta se realizeaza printr-un traumatism direct.Din scapula cel mai vulnerabil este
acromionul,care este mai superficial si care se poate fractura mai frecvent,el fiind
deplasat de tractiunile musculare.

1
Fracturile la niv. humerusului sunt foarte variabile ca mecanism de producere.la niv
extremitatii distale,
la niv epifizei proximale persoanele in varsta datorita osteporezei se pot produce
fracture de ……care pot fi insotite si de luxatie scapula-humerala.tot la nivelul
extremitatii proximale se pot produce smulgeri care se numesc avulsii la tuberculul
mare care se ascensionat la
La niv diafizei proximale se pot produce fracturi …………….. ca la toate vasele lungi
acestea pot fi cu deplasare si fara deplasare,deschise si inchise.De asemenea pot fi
liniare si anfractuase,spiralate,pot fi fara si cu fragmente osoase .
La niv extremitatii inferioare se produc fracturi la nivelul condililor si epicondililor
femurali sau chiar fractura inter-condilara.Fracturile humerale sunt cu prognostic mai
grav atunci cand sunt lezati nervii acestui nivel.In fracturile epifizei proximale paote fi
lezat nrv axillar,in fracturile diafizei humerale,nrv radial dp fata posterioara si nervul
median care poate fi lezat si la niv epifizei distale,nivel la care medial poate fi lezat
nervul ulnar.

Fracturile de la niv oaselor antebratului pot afecta 1 sau ambele oase.La niv ulnei,prin
traumatism direct posterior,la niv cotului,poate fi fracturat olecranul,care este
ascensionat de catre tendonul tricepsului ce are insertie pe el.La niv
radiusului,fracturile sunt mai frecvente in extremitatea distala,ca urmare a caderilor si
sprijinirii pe mana,cand fragmentul distal deplaseaza posterior provocand o fractrarea
caracteristica,a partii ant a antebratului,tumefiata,convexa in dop de furculita,numita
si fractura de topor.Aceasta fractura este asociata destul de frecvent cu luxatia in zona
cea mai apropriata.De regula aceste fracturi se produc la personae in jur de 50 de ani si
in special la sexul feminin.
Aceste problem ale epifizei distale,intereseaza frecvent placa interfizara ce poate duce
la o confuzie cu o entorsa.la nivelul ulnei se produce frecvent fractura procesului
stiloid,dar si la niv radiusului si reducerea fracturii,adica repunerea in pozitie a
oaselor,trebuie sa tina cont ca apofiza stiloida a radiusului este mai coborata cu 1 pana
la max 1,5 cm fata de cea ulnara.In urma proesului de fractura se egalizeaza aceasta
diferenta.

La nivelul oaselor carpiene,fravtura scafoidului este cea mai frecvent intalnita sie ste
cea care cauzeaza o patologie degenerative a articulatiei umarului,deoarece partea
anterioara a scafoidului este prost vascularizata si o fractura poate fi confundata si cu o
entorza si astfel este neglijata interventia aungadu-se uneori la necroza de
scaphoid.Fractura de scafoid necesita interventie chirurgicala cu sutura cu fire
metalice.
Fracturile se mai produc si la niv osului hamat,adica fuzionarea celor 2 oase se face
mai greu datorita tractiunii……………..In fracture de os hamat paote fi uzat nervul
ulnar,iar cand este uzat pacientul prezinta o slabira a functii de prehensiune(apucare)

2
Fract. Metacarp,se vindeca rapid datorita faptului ca sunt stabile fara deplasare si au o
buna vascularizatie.Uneori aceste fraturi pot fi multiple ca urmare a faptului ca agentul
traumatizat produce o strivire a osului si prezinta o mare instabilitate a mainii.fractura
de metacarp 5 este caracteristica incaiererilor si se mai numeste si fractura
boxeoruluideoarece se loveste cu pumnul strans,inchis.

La niv falangelor cea mai frecvent lezata este falanga distala,prin strivire si aceste
fracutri l niv falangelor sunt ft dureroase datorita inveratiilor si sunt insotite de
formare de hematom datorita vascularizatiei.Cand se produc fracturi cu fragmente
osoase se produc hematoate voluminoase.

Luxatia articulatiei acromio-claviculara: In articulatia acromio-claviculara are

rol………care este puternic si rupture sa reduce……ce are drept urmare o cadere a
umarului.in aceasta luxatie,capsula se poate desira si acromionul se angajeaza in
extremitatea acromiala a claviculei.Acromionul este proeminent si clavicula este trasa
desupra acromionului.

Luxatia artic scapula-humerala,de regula capul humeral cand iese din cavitatea
glenoida se deplaseaza inferior,deplasarea anterioara sau posterioara fiind mai
rara.Este urmata frecvent de smulgerea capsulei si lezarea buleretului la nivelul
capsulei fibroase si la nivelul tuberculului infraglenoidal.iesit din articulatie
inferior.capul humeral este tras anterior si superior de muschii flexori si abductori ai
bratului,ducandu-l sub procesul coracoid putand leza nervul axillar care inconjura
condilul…..beretlului se poate produce prin contractia brusca,sau o subluxatie a
capului humeral ce are drept consecinta o lezare a bureletului.
Fractura ………. Un impact traumatic in hiperabductie,cotul intins poate produce o
fractura a epicondilului medial care in mod normal fuzioneaza aprox la 14 ani la
masculine ,la 16 ani la feminine,sudarea definitive fiind in jur de 20 de ani.
Precizari care ajuta la diagnostic diferential cu o fractura la persoanele tinere:fractura
poate leza nervul ulnar.

Luxatia articulatiei cotului se poate produce prin cadere pe mana sau pe cot,ea se
produce posterior,se poate produce prin hiperextensie si in astfel de luxatie este lezat
ligamentul colateral ulnar. Si se pot insoti de fractura capului radial,fractura coronoidei
sau olecranului.
Subluxatia si luxatia capului radial are drept consecinta o pronatie
deficitara,dureroasa,se produce cand antebratul este tras brusc in sus ,antebratul fiind
in pronatie,actiune care are drept urmare lezarea insertiei distale a ligamentului inelar
si capul radial se deplaseaza distal,iesind din ligamentul inelar.Dupa
reducere,imobilizrea se face in supinatie.

3
O intepatura este urmata de o infectie a tecilor sinoviale cu declansarea unei
infectii.Simptome:degete umflate 2-4,desi uneori infectia poate sa ramana la un singur
deget,deoarece la niv digital,fiecare deget are propria sa teaca.Neglijarea are drept
urmare ruperea ….si infectia se paote transmite in spatiu medio-palmar.Atunci cand
infectia intereseaza degetul 5 se poate extinde la nivel palmar prin canalul carpian si
poate ajunge in partea anterioara a antebratuui.Cand intereseaza degetul 1 ,infectia se
poate extinde pe teaca sinoviala continua a lungului flexor a policelui.
Pe fata dorsala,lungul abductor si scurtul extensor al policelui prezentand aceeasi
teaca,infectia se poate extinde stenozand canalul osteofibros al tecii si da nastere unei
tenosinovecte stenozante cunoscuta in clinica sub denumirea de tenosinovica lui
Query….cu jena marcanta la extensie cu afectarea miscarii de prehensiune.
O inrgosare a tecii fibroase de pe fata palmara a mainii sau a unui degete produce
osteotenoza a egetlor si o incapacitate de intindere a degetelor,produncand o
tenosinovita stenozanta digitala si atunci cand se face miscarea la nivelul degetelor se
aud zgomote caracteristice.
Bursita cotului,tendoanele si muschii aluneca prin canalele osoase cu ajutorul unor
burse serose.Bursita olecraniana este situate subcutanat,exista si o bursita
subtendinoasa olecraniana care se pot infecta afectand functionalitatea normal a
tendonului tricepsului.la niv cotului se paote produce si o bursita dicipito-radiala care
afecteaza alunecarea tendonului bicipital,tuberozitatea bicipitala pe care se insera.
Bursita subacromiala tendonul muschiului subscapular este separate de ligamentul
coracoacromian si infectia acestei burse face ca abductia bratului sa fie dureroasa in
special de la 50 de grade,aparand sindromul arcului dureros.

Sunt situatii in care muschiul pectoral mare paote lipsi fie in totalitate,fie partial sic a
semen caracterisitce sunt disparitia primului axillar anterior si la femeie caderea
sanului de pe partea respective.uneori absenta muschiului pectoral mare(agemezie)
poate fi insotia de absenta muschiului pectoral mic.(sindromul Poland) Atunci cand
lipseste pectoralul mare,lipeste partea sa sternocostala
Paralizia mushciului dintat anterior se prode ca urmare a lezarii nervului toracic lung
si in astfel de cazuri este imposibila executia mscarii de catarare
Triunghiul de ausculatie este triunghiul in care se face ascultatia posterioara a
plamanilor fiind situate intre margina superioara a dorsalului mare,marginea infero-
laterala a trapezului si margina medial a scapulei.Aceasta zona se poate largi atunci
cand bratele se aplica pe perete toracic anterior,triunghiul se largeste mai mult in
special la nivelul 6-7 si a spatiului intercostal dintre ele,marirea facandu-se si prin
flexia anterioara a toracelui.

Sindromul muschiului rotund pronator se datoreaza complexiunii nervului median la

partea proximala a bratului,prin hiperextensia muschiului si aceasta complexione este
insotita de sensibilitate dureroasa la partea proximala a regiunii anterioare a
bratului.tendoanele musculare se caracterizeaza prin faptul ca sunt bogate in receptori

4
tendinosi si stimularea acestor zone reflexogene da indicatii atat asupra inervatiei
musculare a muschiului si asupra functionlitatii normale a acestuia
La niv membrului sup se iau reflexul bicipital,stilian si tricipital.Cel mai frecvent se
exploreaza reflexul bicipital care se ia comprimant tendonul bicepsului in fosa cupitala
cu degetul mare si percutand cu ciocanul de reflexe,unghia acestuia.

Tendinita bicipitala

La nivelul membrului sup in toata regiunea acestuia,exista fascii sau aponevroze.la

nivelul mainii pe fata palmara exista 2 fascii:superficiala si profundA.LA NIBVELUL
aponevrozei palmare pot aparea ingrosari nodulare care adera de tendoanele flexorilor
si debuteaza la nivelul tendoanelor 4 si 5.in timp se acc si…si det o retractile a
aponevrozei palamere:sindromul dupuytren,de reglua bilaterala si nu se cunoaste cu
precizie patolgia sa.interventia este chirurgicala: detasarea tendoanelor de
aponevrooza ingrosata si extirparea.apare de la varsta mijlocie.

Complexiunea arteriala se poate confirm ape humerus dar cel main bine intre calvicula
si sternocleiodomast per pima coasta.
Cateodata prima portiune a art axilare poate prezenta o dilatatie patologica care poarta
numele anevrism a art axilare.
Vriane ale arterelor ale mem sup
Art axilara se poate contiuna cu art brahiala poat fi localizata mai sus sau mai jos de
marg pect.sunt situaii in care art axilara se ramifica in cele 2 art:rad si ulnara.si situatii
mult mai pericuoase sunt acelea cand una sau abmbele sunt dispuse superficial.de
regula variant este ca art radial si ulnara sa fie superficiala la nivelul
antebratului.brifurcatia inalta sau joasa a art brahiale.variante in care trunchiul
interosoaselor se desprinde din art radial:interosasele rad si ulnare.variantele cele mai
frecvente sunt la nivelul arcurilor palamre cand arcul palmar superficial poate lipsi si
de regula poate fi insotit de absenta arcului palmar profund.variante in care la
formarea arcului palmar superficial participa si interosasa superficiala.arterele
membrului sup folosesc pt aprcierile functioanele normale ale sis vascular prin:det
tensiunii art cu tensiometrul la niv art brahiale si prin palamrea puslui in santul
pulsului.in partea inf a antebratului corpurile musculare sunt continuante de tendoane
si intre tendoanme se delimiteaza sansul pulsului unde se simte pulsatia.