Lumea islamului

Istoria Islamului este o ramură a istoriei și a teologiei care se ocupă atât cu studiul
evoluției religiei islamice, cât și instituționalizării și răspândiri Islamului, de la începuturi
și până în zilele noastre. Islamul a apărut în a doua jumătate a secolului al VII-lea, fiind
întemeiat de către Profetul Mahomed și de către adepții săi din Arabia.
De-a lungul istoriei, islamismul a fost marcat de schisme și dispute teologice care au
avut ca efect apariția unor ramuri distincte. Principalele ramuri ale islamului sunt
reprezentate de Islamul Sunnit și Islamul Șiit .
Inițial, islamul s-a răspândit în Arabia , apoi în întregul Orient Mijlociu și în Nordul Africii
. După numărul de adepți, este a doua religie în lume după creștinism .
În secolul al VI-lea, orientul mijlociu era disputat între cele douǎ mari puteri ale lumii:
Imperiul Bizantin și Imperiul Sasanid. Arabii din peninsula arabicǎ (punctul de întâlnire
al Africii cu Asia, fiind predominant deșertică) erau nomazi,grupați în triburi, agricultori,
crescǎtori de animale, ce desfǎșurau activitǎți comerciale. Practicau comerț între ei cu
caravanele de cămile. Religios, peninsula arabicǎ era cuprinsă de o varietate de religii
politeiste, printre care și Zoroastrismul, dar și monoteiste: Mozaismul și Creștinismul.
Printre cele mai importante triburi se numărau ghassanizii, de la est de Bizanț , și
lakhimizii din vestul imperiului sasanid, având capitala la Hira, pe Eufrat, fiind afiliați
Persiei încă din secolul IV și anexați în 602. Mecca din provincia Hejaz era cel mai
important centru comercial și religios, cu societate stratificatǎ, fiind condus de tribul
quraișhitilor, fiind arabi ce provin din Palestina.Societatea era prosperă și patriarhală ,
cu polarizare socială crescândă. Qurayshitii erau gardienii Kabba, fiind tribul dominant
al orașului Mecca. Centrul lor religios era Altarul Kaaba , centrul de pelerinaj ce atrăgea
comercianți, fiind o clădire sub formă cubică în care se afla o piatră neagră. Conform
tradiției islamice ,această piatră a fost adusă din Grădinile Raiului de către un înger , iar
altarul a fost construit de Profetul Avraam (în arabă Ibrahim) ca loc de închinare către
Dumnezeu , dar arabii politeiști l-au transformat mai târziu într-un templu păgân , și în
jurul lui se aflau diferite zeități politeiste sculptate în lemn sau piatră .
Până la nașterea lui Mahomed, Arabia era fărămițată în triburi și confederații tribale,
deschisă influențelor străine, eforturilor coloniale ale Persiei, Etiopiei creștine , Siriei și
Egiptului bizantin. Mahomed a fost cel care a realizat unitatea și a consolidat-o. Nici
Bizanțul și nici părții nu aveau cea mai mică teamă de a vedea ridicându-se un inamic
serios din aceste țări sărace.
Mahomed s-a născut în 570 în familia Banu-Hasim, tribul Quraish, din Mecca. Tribul din
care făcea parte era cel mai bogat și influent din oraș, însă Mahomed era sărac, fiind
orfan din timpuriu, crescut de unchiul sǎu, Abu Talib. A activat ca negustor în serviciul
unei văduve bogate, Khadija, cu care s-a căsătorit la 25 de ani, ea având 40 de ani.
Sprijinul soției sale a fost esențial pentru activitatea sa profetică, ea find printre singurii
care au crezut în primele sale revelații.