Sunteți pe pagina 1din 11

Ruxandra Hurezean

(Povcstea,sasilor
,

din Transilvania.
Spusi chiar de ei
Cuprins

Argument 5

Cuv6nt inainte 9

50fia, intre douE tumi t7


Rom6nia lui Schlattner 37
Johann Schaas. lezenu[;i vulpea 51
PauI Hemmerth organizeaz5 intoarcerea 63

Carotine Fernotend ;i "Lectia despre Utopie" 75


Sa;ii ta Saschiz. Ziua in care se intorc ;i pt6ng 92
Peter Trimpen intre oameni ;i cerbi ta7
Margit $erban,
omuIcu mai multe coloane vertebrate t27
Laszl.o Rakosy, profesoruI de ftuturi tlg
Einschenk. Umpte Transitvania de sunet,
neintrerupt, de 120 de ani 157
Friedrich Phitippi !ine uga deschisi 181
Lumea lui Hans Promm 195
Postfa!5 275

14 | Ruxandra Hurezean
Softa,
intre dou[ lumi

Spre sear5, ptr5si grupul fetelor gi o porni spre cas5,


pe drumeagut de tdngt gcoat5. Tocmai se intorsese de la
Bucuregti unde servise in casa unor mari industriagi gi-n feLul.
acesta igi facuse ,,iegirea in [ume", cum spunea tatal ei.
futa era regu[a. ii ptacuse capitata, ii pl.aceau strizi[e animate,
oamenii eleganli, duminica ta plimbare, dar, de multe ori
pieptdnase franjurii de [a covoare muiali cu lacrimi[e ei...

ii era tot timput dor de acas5.


,,UniversuIe plin de re!e[e,
e ca o imensa panzd de paianjen.
Exista legdturi nev5zute
intre tot ce se int6mpld",

Sofa

i8 | Ruxandra Hurezean
sirit din umbra tufelor de voalul-miresei
care imprejmuiau gcoala, a apucat-o de
mijloc 9i a tras-o spre el. A sdrutat-o
puternic pe b:uze, cum nimeni n-o mai
fhcuse pdnd. atunci. Si apoi a luat-o lajoc. A
dansat toatd. seara numai cu ea. El era invd.litorul
cel tinir, despre care ii vorbiseri fetele, de curind
venit ia gcoala din satul 1or. S-au intilnit apoi
seari de seard. Discutau despre istorie, poezie,
despre Bucuregti gi restul lumii. Schimbau cirqi
gi-gi destd.inuiau visele. Era inalt, blond, frumos
gi vesel. C6.nta 9i dansa minunat. intdlnirile ior
deveniseri ceva obignuit pentru toatd lumea.
Adesea stiteau pdni seara tdrz\u 1a povegti in
cimirufa lui de dascil de la parterul gcolii cu
etaj de ldngi zidul bisericii din Crig. Mai tirziu a
trimis-o la Sighigoara cu un pachet la pirinlii lui,
mai mult ca acegtia si. o cunoasci.. Au urmat alte
vtife la masa de prdnz. Toati lumea agtepta ca
ei si. se cisitoreascl,. Dar, in locul nungii a venit
rizboiul. $i l-a 1uat. Iubitul Sofiei nu s-a mai
intors niciodati. A murit pe front, gi vestea i-a
dat-o tatil lui.
Sofia merge pe aleea bisericii, ziregte un
trandafir curajos, inflorit ca un nebun in toamni
gi-l sprijinn cu un bn1 sn nu se rupl sub greutatea
florii. ,,Tiandafirul i.sta e frumos, pe el 1-a9 pune
pe pieptul iubitului meu", spune Sofia intr-o
dimineali ln care aflu ci arc 93 de ani. Apoi trece
incet ca o fantomi. alb5. printre ruineie gcolii,

["
i t 9| Povestea sa;ilor din Transilvania. 5pust chiar de ei
prin iocul nipddit de buruieni unde era oddiya
dascilului. Intre peregii aceia slugi a stat impietriti
de emogie in bra;ele lui. Nici nu-1 putea privi
ni.uciti de atdta emofie gi aga avea si rimdni
pentru tot restul viegii ei. Sirutul lui nebun din
seara aceea avea si-i lase gustul dragostei pebuze
pentru tot restul viefii. Oricdgi bnrbaf i-au mai
umplut via1a, niciunul nu i-a putut lua sdrutul
acela de pe buze.

Releaua
Nu doar iubitul ei plecase pe front, ci gi fratele
ei gi verigorii, gi tot satul. Era o zi insoriti de
toamni uita pe fereastra casei la $oseaua
9i Sofia se
scildati in lumina palidn. Pe banca de la poarta
de peste drum zdregte,,o grimadi de nimica", o
mogdldeagi infofoliti in zdrenge. O vede apoi pe
mama intrdnd grabiti. pe ugd., ingfaci.,,buburuza",
o taie in doui gi iese. Ce faci?, intreabi Sofia
strigdnd. Ce faci cu pdinea noastrd, mami? Era
prima zi de c6.nd incepuse rdzboiul cdnd mama
ei fb.cuse rost de fhinn 9i copsese o ,,buburuzd."
de pdine. Plinuiseri sI nu o inceapi. pdni ci.nd
veneau tofi acasd. de la munci, de pe unde erau.
Si acum mama ei, pe care o chema tot Sofia, ca
gi pe mama mamei ei, tiiase ,,buburuza" gi trecea
drumul cu bucata in gorl spre ,,grd.mdjoara de
nimica" de pe banca de peste drum. $i Sofia se
uiti. cum mama ei rupe o bucigici mici din p6.ine,
o bagi in gura mogd.ldegei zdenliroase gi agieapti

20 | Ruxandra Hurezean
pdni cdnd omul acela o mesteci, apoi ii line capul
cu mdna gi-i dn o inghifturi de apn. $i face aga
pini cdnd termintr piinea. it..t, cu ribdare. Apoi
omul se ridicl in capul oaselor gi-i spune cI vine
de pe front, merge pe jos de doui luni 9i trebuie
si ajungi la familia lui, acasd la Viscri, de unde
era.Iar pd.inea asta o si-l ajute si treaci dealurile
gi si ajungl, p6,.nd, acolo. Ii mulpmegte femeii gi
pornegte peste cdmpuri. 11 mai aude spunind:,,Cu
bucata ta de piine am si ajung la ai mei". De ce ai
fhcut asta mami, a intrebat-o Sofia cind a intrat
in casi. Ce zice tata cdnd vine 9i nu mai gisegte
piinea? ,,Poate ii di. cineva gi biiatului meu o
bucati de pdine pe unde o fi",i-a rispuns mama.
Dar Sofia gi-a zis: Doar ci el e mort...
Despre fratele ei, cineva intors de pe front
spusese ci sigur a murit. Batalionul lui ii lisase
undeva in Pidurea Siberiani de unde n-a mai
avut cum iegi, pe acolo l-au mincat animalele.
Tofl au fost convingi de asta. Doar mama ei n-a
crezvt. A pistrat tabloul lui deasupra mesei gi se
rugazi gi noapte pentru ca biiatul ei si. vini. acasi..
Spunea cu tirie: biiatul meu n-a murit, gtiu asta!
Sofia o inlelegea, dar 9i ea considera cd e doar o
inchipuire de mamd indurerati 9i o lflsa in pace.
In fond, credinfa ei nu fhcea riu niminui.
Trecuseri. doar doui siptimdni de cd.nd Sofia
- mama ii indesase stri.inului piinea pe gi.t ca si-l
lini picioarele pdni. ajunge acasi gi, la poarta lor

21 | Povestea saSilor din Transilvania.5pusb chiar de ei


a sosit o scrisoare. Era de Ia ftatele de pe front.
Spunea ci e viu, e intr-un lag[r de prizonieri unde
muncette gi cdnd se va putea va veni acas5.. Sofia *
mama a lisat scrisoarea pe masi, ca pe ceva inutil,
s-a intors spre ceilal1i gi a spus: dar eu gtiam cd
bliatul meu triiegte!

FrateIe
Cind s-a intors din lagdr, in'49,fratele Sofiei
avea 48 de kilograme, urechile ca pergamentul gi
o mulenie ciudati. Daci-l chemai la masi, venea,
daci nu, nu. A trecut multd vreme pdnd c6.nd a
inceput si se migte prin gospodirie, s[ vorbeasci
sau si ceari ceva. N-a povestit niminui ce s-a
intdmplat in Rusia, doar Sofiei, sora lui, intr-o
zi c6rnd stiteau amindoi sub un pir din gridin5.
Si, nici dupd aceea, n-a mai spus niminui nimic
despre asta.
Mai erau 26 inbataJionul lui. Fuseseri atacali
9i unii picaserl secerafi, iar algli se tirau rd.ni1i.
Prietenul lui din sat cu care fusese coleg la gcoali
era impugcat in burti, ii curgeau intestinele.
Terenul era mligtinos gi mergeau greu. Ceilal;i au
spus cd trebuie si meargi mai repede gi s[ iasi
din pidure pini nu vine noaptea, ci.ci noaptea
vor veni animalele. Dar el nu putea si.-gi lase
prietenul si moari singur. Le-a spus ci rS.mdne
s5. fie cu el pind moare. Togi l-au ffezut nebun gi
au plecat rnai departe. S-au intdlnit cu nemgii 9i

22 I Ruxandra Hurezean
apoi au ajuns in Germania. Fratele ei insi a rimas
ldngi muribund. S-a intins lingi el, si nu inghele,
l-a oblojit cdt a putut. A vorbit cu el continuu, ii
amintea de viaga lor din sat, de serile cu tineretul
la joc, de zilele acelea fierbinli cdnd iegeau la
secerat... Dar, odati cu inserarea, gi camaradul lui
se stingea. Cdnd muribundul 9i-a dat sufletul, el a
ridicat ochii spre cer gi 9i-a zis: Acum bat clopotele
in biserica din Crig, am si spun o rugiciune. Avea
t9 ani gi era singur in pidurea Rusiei, cu un mort
ldngi el. Cu miinile inghelate a strdns frunze si
crengi uscate 9i l-a acoperit pe prietenul lui, gi-a
luat rimas bun gi a pornit spre iegirea din pidure.
De siptimini de z:lre mdncaseri doar coaji de
copac ftecatd cu zdpadd,. Avea un picior degerat
9i se migca foarte greu. Cind a iegit din desig, a
dat peste doui pugti indreptate spre el. Erau doi
copii. Bunicul lor i-a strigat gi l-au lisat in pace.
Bi.trAnul l-a adipostit intr-o pivnigi, iar seara,
bitrina i-a adus doi cartofi calzi, despre care
avea si spuni toatd, via\a ci a fost cea mai buni
prijituri pe care a mincat-o vreodati.
A doua zi a venit un camion cu soldali rugi
9i l-au luat. L-au dus intr-un lagir de muncd. in
lagir, intrau dimineala gi controlau paturile, din
care nu mai migca nimeni ii tdrau jos, ii puneau
pe cirufi gi-i ingropau. Puteau si fie inci vii, daci
nu mai erau buni de munci, ii puneau in cirula
mo4ilor gi-i ingropau.

z3 I Povestea sa;ilor din Transilvania.5pusS chiar de ei


/Iar$t$erbor,
omulcumaimulte
coloane vertebrale

A copitirit in Charlottenburg,
[6nga ,,ai lui Trimper".
N-a vrut sd se faca medic, ci arhitect.
Dar bunica, nemtoaica, i-a zis cE
o sE orbeasc5 dact o si deseneze toatt ziua,
cu ochii ei, stabi din nagtere.

$i Margit s-a ficut doctor,


iar dou5zeci de ani mai t6rziu
t6cea primuttransplant de m5duva din Rom6nia.