Sunteți pe pagina 1din 8

MARIANA PITAR

Textul injonctiv.
Repere teoretice

ediţia a II‑a revăzută şi adăugită

Editura Excelsior Art


2014

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................................9
ÎNTRODUCERE.....................................................................................................13
CAPITOLUL I
GRAMATICA TEXTUALĂ – ŞTIINŢĂ A TEXTULUI....................................17
1. Repere istorice............................................................................................17
1.1. Precursorii.....................................................................................18
1.2. Împrumuturi şi interferenţe...........................................................20
1.3. Apariţia gramaticii textuale. Orientările de început......................23
1.4. Evoluţia gramaticii textuale..........................................................27
1.5. Tendinţe şi orientări actuale ale gramaticii textuale.....................30
2. Concepte definitorii ale gramaticii textuale.............................................35
2.1. Textul – obiect de studiu al gramaticii textuale............................35
2.2. Textualitatea: concept de bază al gramaticii textuale...................40
2.3. Coerenţa şi coeziunea textuală.....................................................46
3. Text vs. discurs..........................................................................................52
4. Implicaţiile didactice ale gramaticii textuale..........................................57
5. Contribuţia ştiintelor cognitive la dezvoltarea gramaticii
textuale..........................................................................................................58

CAPITOLUL II
CLASIFICAREA TEXTELOR...........................................................................64
1. Tipuri şi tipologii textuale.......................................................................67
2. Principalele tipuri de texte – scurtă prezentare....................................79
2.1. Textul narativ..............................................................................79
2.2. Textul descriptiv.........................................................................81
2.3. Textul argumentativ....................................................................85
2.4. Textul explicativ..........................................................................89
2.5. Textul informativ.........................................................................91
3. Textul injonctiv.........................................................................................92
3.1 Locul textului injonctiv în cadrul tipologiilor textuale.................93
3.2. Caracteristicile textului injonctiv.................................................95
3.3. Genurile textului injonctiv............................................................98
3.4. Textul injonctiv în perspectiva psihologiei cognitive.................101

CAPITOLUL III
TEXTUL INJONCTIV. PROPUNERE DE ANALIZĂ.....................................106
1. Consideraţii preliminare.........................................................................106
1.1.De la imperativ la injonctiv – clarificări terminologice...............107
1.1.1. Gramaticile frastice.................................................................107
1.1.2. Injonctivul ca act de limbaj..................................................... 110
1.1.3. Injonctivul ca funcţie a comunicării....................................... 112
1.2. Text injonctiv, prescriptiv sau procedural?................................. 113
1.2.1. Text injonctiv.......................................................................... 115
1.2.2. Text prescriptiv....................................................................... 117
1.2.3. Text procedural ...................................................................... 118
2. Modele de analiză textuală.................................................................................126
3. Structura textului injonctiv – un model pe mai multe niveluri.......................128
3.1. Niveluri de analiză ale textului injonctiv. Modelul general.......132
3.2. Categorii lingvistice ale modelului textual.................................134
3.2.1. Nivelul de adâncime. Macrostructura textuală........................135
3.2.2. Nivelul contextual....................................................................137
3.2.3. Nivelul suprafeţei textuale. Arhitectura textuală.....................140

CAPITOLUL IV
TEXTUL INJONCTIV. DE LA MODELUL TEORETIC
LA REALIZAREA TEXTUALĂ........................................................................143
1. Macrostructura textului injonctiv.........................................................143
2. Structura compoziţională.......................................................................147
2.1. Structura modulară a textului injonctiv......................................147
2.2. Organizarea grafică şi elementele vizuale..................................150

2.3. Reţeaua sintactico‑morfologică..................................................155

3. Reţeaua referenţială şi semantico‑lexicală...........................................159

4. Reţeaua modală.......................................................................................164
4.1. Raportul dintre locutori..............................................................165

4.3. Modalizatorii textului injonctiv..................................................170


4.3.1. Modurile verbale şi valorile lor...............................................171
4.3.2. Elementele semantice..............................................................179

4.3.3. Elementele non‑verbale..........................................................180

4.3.4. Tipul de text şi genurile textuale............................................182


4.3.5. Co-textul.................................................................................184
5. Reţeaua ilocuţionară. Textul injonctiv ca act de limbaj ....................185

CONCLUZII..........................................................................................................189

ANEXE...................................................................................................................196

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................213
INTRODUCERE

Lingvistica textuală reprezintă o ramură a lingvisticii generale, care, deşi relativ nouă,
s-a dezvoltat cu repeziciune şi a ajuns să înglobeze multe dintre disciplinele aflate iniţial la
periferia lingvisticii. Având ca obiect de studiu textul, în toate cele trei aspecte ale sale -
semantica, sintactica şi pragmatica - această disciplină rupe definitiv legătura cu o tradiţie de
secole care nu vedea o posibilitate de structurare a limbii dincolo de nivelul frazei.

Una dintre problemele majore ale disciplinei a fost tocmai încercarea de definire a
conceptului de text şi de circumscriere a unor elemente de coeziune/coerenţă care să justifice
existenţa sa ca obiect de studiu cu statut bine definit. Odată cu acestea se pune şi problema
existenţei unor tipuri de texte şi se încearcă o tipologizare a acestora. Cea mai cunoscută, cea
a lui Werlich, apărută la începuturile existenţei gramaticii textuale în Germania, rămâne un
punct de referinţă pentru toate încercările ulterioare de clasificare a textelor. Pe măsura ce
această disciplină a luat amploare şi a adăugat noi aspecte ale limbii ca obiect de studiu
aplicând noi metode de lucru, au apărut din ce în ce mai multe propuneri de clasificare şi tot
mai multe tipuri de text, având la bază criteriile cele mai diverse. Cele mai studiate texte
rămân totuşi cele de tip narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ, sau, mai nou, cel
informativ.

Raportându-ne la tipologia clasică a lui Werlich, am constatat că unul dintre tipurile


de text, şi anume cel injonctiv, a fost cel mai puţin studiat, neexistând nici un studiu major
care să îl abordeze în ansamblu, aşa cum s-a întâmplat cu celelalte tipuri. Ba mai mult, statutul
lui de tip de sine stătător era chiar contestat, deşi unele dintre genurile sale, precum reţeta de
bucătărie sau instrucţiunile de folosire erau recunoscute de către toţi lingviştii, fie în virtutea
vechimii, în primul caz, fie prin frecvenţa din ce în ce mai mare, în al doilea.

O altă dificultate pe care am întâlnit-o abordând acest domeniu a fost existenţa unei
terminologii neclare, fluctuante, diferite de la o şcoală lingvistică la alta, sau de la un autor la
altul, precum distincţia text-discurs sau denumirile tipurilor de text (în special ale textului
injonctiv), definirea lor, circumscrierea diverselor genuri/tipuri în clase mai mari etc.

De aceea ne-am propus să studiem acest tip de text, relativ controversat, încercând să
îl încadrăm în tipologiile existente, dar şi să-l definim, căutând caracteristicile specifice care
fac din acesta un tip de sine stătător, demonstrând astfel existenţa lui cu drepturi depline
alături de celelalte tipuri.

Pentru a-l încadra în tipologiile existente am încercat, de asemenea, să clarificăm


distincţia text-discurs şi am făcut o trecere în revistă a principalelor concepte ale gramaticii
textuale, operaţionale şi în cazul analizei tipurilor de text. Am demonstrat existenţa unor
caracteristici specifice ale acestui tip de text, a unor invariante, care vor fi prezente în fiecare
dintre genurile care îl constituie şi prin care se manifestă. Ne-am raportat mai ales la spaţiul
francez şi românesc încercând o analiză contrastivă acolo unde subiectul o permitea, în
special la nivel de exmple.

Analizând caracteristicile sale cele mai generale, am considerat tipul de text ca un


model teoretic, constituit din suma invariantelor genurilor sale ca moduri concrete, textuale,
de manifestare.

Textul injonctiv, prin caracterul său foarte practic, având ca obiectiv final
transformarea, de către utilizator, a textului în acţiune, este tipul de text cu gradul cel mai
mare de stereotipie. Construit pe o macrostructură foarte clară, epurat de orice elemente
superflue din punct de vedere informaţional, este în acest fel uşor de recunoscut. Tocmai de
aceea el se pretează la un studiu de natură cognitivă cu rezultate importante pentru lingvistică,
în general, şi pentru psiholingvistică, în special. Am abordat şi această perspectivă oprindu-ne
mai ales asupra rolului elementelor iconice şi al organizării grafice în economia
informaţională a textului.

În această a doua ediţie a cărţii nu ne-am mulţumit cu adăugarea unor informaţii noi
rezultate din bibliografia apărută în acest timp, ci ne-am modificat într-un mod destul de
radical conţinutul diverselor capitole şi modelul de analiză propus. Am îmbogăţit primul
capitol referitor la istoricul gramaticii textuale, capitolul referitor la clasificarea textelor a
fost completat cu o analiză a fiecărui tip de text, iar de la capitolul trei am modificat deja
viziunea şi modelul de analiză al textului injonctiv.

Dacă în prima ediţie am urmat un model de analiză oarecum clasic1, axat pe cele trei
perspective – macrostructural, semantic şi pragmatic – în această ediţie am încercat, după
trecerea în revistă a diverselor modele de analiză textuală adoptate de anumiţi lingvişti, să
propunem un model mai structurat, care să reflecte mai bine apartenenţa teoretică la diverse

1
Nivelul macrostructural reprezenta deja o perspectivă nouă, cognitivistă.
clase ale conceptelor de lucru folosite. Acest model stratificat propune mai întâi o structură
generală care cuprinde trei niveluri, apoi am definit fiecare parametru specific în cadrul
fiecărui nivel :

 Nivelul de adâncime constituie nivelul ce structurează şi rezumă orice text. În


caracterizarea acestui nivel am luat în considerare conceptele de macro-structură
textuală şi superstructură textuală preluate din lingvistica cognitivă. Acestea au un rol
atât semantic, de profilare a structurilor de sens, ce asigură coerenţa textului, cât şi
organizator asigurând coeziunea lui.
 Nivelul contextual este definit în general ca aspect pragmatic al textului, adică acele
elemente exterioare textului indispensabile procesului de înţelegere al acestuia de
decodare corectă a informaţiei. Am luat aici în considerare cadrul referenţial, cei doi
locutori şi relaţiile dintre ei, precum şi macro-actul de limbaj specific.
 Nivelul suprafeţei textuale are în vedere manifestarea, la nivel de realizare concretă
textuală, a tuturor nivelurilor anterioare, atât a macrostructurii textuale, care devine
acum microstructură, cât şi a tuturor parametrilor ce formează cadrul pragmatic,
contextual al textului. Am numit această punere în text a acestor elemente şi organizarea
lor arhitectură textuală. Aceasta cuprinde două aspecte: unul legat de formă, de
structura compoziţională, unde ne vom referi la aspectele vizuale de aranjare a textului
în pagină, legăturile dintre diferitele părţi ale textului, precum şi elementele vizuale
extralingvistice de tipul : imagini, desene, simboluri etc. ; celălalt aspect se referă la
modul de reflectare a conţinutului referenţial şi a modului său de interpretare prin
prisma celor doi actanţi (modus şi dictum).

Un rol deosebit în analiza noastră o au diversele valori modale ale textului injonctiv,
care variază, atât în funcţie de gen, cât şi de alţi factori lingvistici prezenţi în text. Am urmărit
modul în care aceste diverse valori, de la prescriptiv la injonctiv maxim, se actualizează în
text, în funcţie de dimensiunile acestuia şi de gen.

Am realizat, sperăm, un model teoretic original pentru un tip de text care nu a mai fost
analizat la o astfel de scară. Este un tip cu totul aparte, deoarece, spre deosebire de alte tipuri
de text, textul injonctiv funcţionează ca un vehicul între două acţiuni, fiind constituit dintr-un
cumul de limbaje semiotice. De aceea analiza noastră cuprinde paliere foarte diferite de
analiză, de la cea pragmatică, la cea sintactico-morfologică şi cognitivă.