Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRO .
,
.. __~OGl
leeJ(1);
Brajul Dunavej u este eel mat netnsenmat ~ise var-
sA prin lacul Radirn liIi Potita in Mare-X·egra.
Nissipul Impins de valur ile mari ~i aluvionul de-
pus de corentul Dunaret formeda la gurele •bratelorn
Ohilia, St. George ~i Dunavetn 0 gramadire de no-
mol (bas-fonds) a~il ca intrarea sau esirea bastimen,
telorn de 0 immersiune mai ad lnca de 4-5 picere
onglese este anevioaa ~i primejdiosa.
Orfeos, Epimonides, Dionislos, Herodot, Pissandroj,
~i Apolonius in descrieres calatoriet argonotilcrn 10.
1350 ant tnainte de era Crescina, spunn ca Istrosul
[Dunarea] isvorasce din munti Ripeo I;?i ca S8 impar-
te in doua brute in vecinetutca muntiloru 'I'raciet ~i
Scytiet ~ien. unul din aceste brute se varsa in Pont-
Euxen (Mare-~egl'n) priu doun gurl Calon ~i Arios
formand insula Pofki, liar cellult se varsn in golful
Adriatic.
Este netagaduit ca Dunarea in anticitate n'n a-
vut scurgerea 01 prin bratele de astedt, ~i ca valul lui
'I'rnjan de lu Oernavoda spre 'I'nsaul, Oannra-keot san
Oara-harmnn, putin spre Nord de Constanta, precum
~i eel do 130 Hnrsova en ncel cure se prelunaosce
spre lacul Rll~lim pe III Sudnl ornsulut Bcl,ba(lfl.~h nU
servit In ditTerite epoee de albic vechelorll. brate prin
care Dunarea ajungea la mare.
-1:3-
-
Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta
.
.I ..
-13-
--
~iuavigabil pentru bastimente lie un mic tonagiu, uu"':
mit Dunavett care dupe un cnrsn serpnitor intra in la-
cul sn.rat Radim de nude trece prin un m ic canal,
Port.i tt\, ~ise scurge in Muro.
Do Ia Brailn ~i ptnn In :\laro pr in l.ratul Ohilia <lis-
t:1n~n. este do ~ 11 kilometre, pri n Sulinn do 1 BG ~i
prin St. George do 206 iar in Iinie drcptn de 17 G
kilometre.
Incl inarea Dunarei pe bratul Sulina este de 2 police
pe kilornetru, cand apela Bunt scadute ~i do G police,
cand ille Bunt crescute.
In tim p normal corcntul Duuarei, ptnn 10. Oiatal- Ts-
mail, are 0 rcpedici uno de -i-5 ki lornetrc p... ~ ora iar
cand apele sunt croscute en. trece peste n kilometre
Dunnrea oste Inch isn navigati noel tn term-modi u
de 46 Qille pe an din causa Inghetulut. Durata cea
mal lungn in interval de 10 ant, de la ISo 9-80
a fost do 06 \lillo, iar cea mal acurta de 12 ~lillo, ~i
n'a ioghctat de loc de' 2 ort in erucl aniloru 18'7~-
73 si •
1876-'17 .
La 1856 0 comissiune compusa do rcprcsentanti
ccloru 7 Pfiter) sernnatnrt 'I'ractatulut de pace' de la Pa-
ris. a fust coustituits cu scop de a inlesn i ~'a iubuna-
tnti intrarea gurelor-n Dunltrei pontl'u bastimento ue
un tonagin mu1 mar~.
Acosta Oomisiiuno dupe co 3, studiat cclle tt'ei bl'~~
-15-·
1\Irtri-Negre; ea se marg inesce 10. Nord de b rajul
Ohilia, la Sud de bratelc 'I'ulcea, Sf. George ~i Du-
uavetu ~i 10. Est de )Ial'e-~6grA. Superficia et este
de 3500 kilometre patrate 10 care se coprinde ~i
insula Dranova cu lacul Radim.
Verful acestut triunghiu estc forrnnt de punctul
numit Ciatal-Ismail 10.Vest ~i arc de base 10.Est cos-
tele MQri-Ncgre de 10. gnrele Chilia ~i In Sud pe
celle de 180 Sf. George ~iPort.itn.
Eaceptnnd malurile brajulut Sf. George ~iChilia
toto. spaciul coprins in Delta oste aupus iuoridutiu ne-
lorn periodice; el esto acoperit cu stuh ~i salcii, a-
vend numer6se lacurt ~ibnltl Intinso ~i adnncr.
Populatiunea din aceeta localitate mlascinosa se
pote evalua Ia mal mult de 11,000 sufiete, compusa
principalmente de RU~l, Greet ~iRomant.
Solul este compus de un aluvion pulverisat fin ~i
lipsit de ort ce petra, pruut san nisi p granules; spre
Oiatal-Ismail el are 0 naltime de 19 picere d'nsup-
1'80 nivelulut Mari, la tnbucatura St. Georgc de 8 picere
iar 10. tnbucatura Eaki-Stambul [vechiul Constantino-
ple) dupa bratul Chilia se gasescn mal multa inaltiull
de nisip ca de 40-50 picere d'asupra nivelulut mnr ii
testlll Deltet are purine malurI care se intreaCA 2
l)icere naltime nivelul MAri,
I 9 Inultime de insule plutit6re, formate din reuAcinl
)
r
-
Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta
-lG-
-17-
Toto acosta insula sunt formate de apele san 1':'11'-
satur-ile Dunare i, numat Insula ~el'pilol'n a~e\latrt in
Mar e, arc irnportanta et mil itara ~icomerciala, ava.ntl 0
fisiologie eu totul particularn. Situata ca 0 stincn 11.1.
38.kilometre in Mare-Negra, spre r~SQritnllnbuc~tll-
ret Sulina on. n'are nict 0 assernnnare geologica eu a
doua insula care mat ossista in toti\. mere-negra In. 1U-
buontura rouInl Zucharin spre costele Asictice, lntre
Sinop ~iSamsun, nict eu vre un lanto. de munti nl te-
ritorilorn vccine, din care eel n10.\ apro piat cste Beste-
pe din Dobrogea la 0 distantn de 100 kilometre ~i
separut prin ~lare-); egrA ~'o tutinaa vale mln~tin6sa
~i baltosa.
Insula ~el'pilort't se afla situata .In 4;)0 10" Iii"
gradw'l Latitud iue ~i 30~ 14', 23" longitudine al
mer idianulut do In Greenwich.
Circonferenta et are peste patru kilometre ~icontu
rul et este In forma unnI 8 optn d cssinat orizoutal.
Compoaitiu sul.ilut este 0.0 0 Iormatiuue silice, strn-
tificute, pe malurt, in blocurt mart, cimentn.te tntre et
prin centure de aluviou-cretacen in gl'os;;ime inegule.
Uostele insnlei Bunt taete in prepastie ~i ail 0 nal-
time
•
de 15-30 metre mal sus de nivelul Mnri. Stl-
prafucia 01 presintA un pluton incllnu.t spro res~rit;
Vegeta~iunea dnpe dinso. est forte bOgbtu, dar subsolnl,
adinc de 2 metre. este compus de un feI de elment
te de 1560 clevt si •
eleve .
-28-
N uruorul acestcrn popntatiuny cre~ce ~lilnicti. prin
contingentnl de oll1igrantl care sosescu din Bulgaria,
Russia, 'I'ureia ~iAustria.
Caractorul geuoral al acestorn populsjiunr csto f6rte
blandn, su pusu Ieg ilor a, labrios ~i oconomn; fie care a
p:'lsirat virtutilo ~i viciurile prcdominante al ginte-I
salle,ci vilisatiunea patrunda in rnoravur ilo lorn cu
mare inlesnire.
CAP. I
Despre teriioriul Dobroqet
Art. 1. Do b rog ea, snexutu Romaniei priu tratatul de Ia
Berlin, pl'eenm ~i Delta Dun:'ireI ~i Insula ~e r pi lo r, se
imparte, de 0 cam data, in do ue jltde~e.
Art. 2. Aceste j udet e se sub- impart tn oc6le, 'Ii 006-
lele in comune urb ane ~i rur al e,
OAP. ILA
Despre drepturile Dobroqenilor,
A.rt. 3. Toti loeuitorii din Dobrogea cad, fn <liun de
11 Aprilie 1877, eraii cetutelli oto manl, devin ~i sunt ce-
ta.telli I'omiini.
Art. 4. 0 lege specialii v a determina condij iunile eu
cart ei vo r pute a es e rcrt \ d ceptu r ile 101' po htice ..i cu mpa ra
imob rl e ru rul e in Ro mau ia pr o p ri ii Qlsa. 0 nit:, lege va
statun despre representutiuuee locuitorilor Dob rog et iu Par-
larn eutul roman.
Art. 6, Locuitor.it din Do b ro g e a, de.veuitt ceta~eni ro>
milBi, sunt egHli luaintea Ieg et, sc b ucurfi tie tote drsptu-
rile ceta~eoesci ~i pot fi numl tt in funcj.iuui Ie publica, fa-
ra ose bire de origil1a ~i de religiune.
CAP. I[L
Despl"e a drn in ist 1'at iunea, Dob)'o.'Je't
Art.
25. Dobl'ogtHl eBte impartitii in dOlle judete: '1'ul.
cell. fii Constanta.
Judetul 'l'ulcea se complloe din pub'u oc61e ~i anume:
TuJcea, Macin, Babadag ~i Sulina eu insula ~erpilor.
-52-
CAP. V.
Despre puterea jttdecatorescl1.
Art. 57. :'rl'ibullalele jude catoreact fli legila civile '1i
cr imi na lc din Ro manlu se lutr o duc in Do b rog e a., c u sin-
gurrle mo dificurt prevad ute pr in legen de faciA. ~i pr in de-
crete!o dornnesct date in pute re a aceate i Iegt in vede rea
f). Art. 109. Nici un irnposlt al Sratul ci nu so polo stab ili ~i porcepo de eAt
nurnnl in put.erea unoi legi.
Arl. {IO. Nici 0 sarcina, nici uo imposil [udejlan, nu se pote asega de cat
cu invoi ren consiliului judejian. • •
Niri 0 s:1.I'cinil, nici run irnposit comunal nu se pole pune de cat eu con-
srmtimentul eonsiliuloi comunat,
J mpositele votate de c ousilie!c judejeno si comunale trebue sa prlmesct; con-
Iirmrqiunca puterct Icgiuitdre ~i tntll:I'jJ'ea [lomnului.
ArL. 11i, Nu se pOL statornlci prlvtleglurt in materie de imposit.
Nicl 0 esceptiunc sail mlcsorarc de imposil nu so p6te statcrnicl de c:1l
pnnu:o lege,
Art. i 12 Nici un fond penlru pensiuni sau gralifiea!ioni to sarcina tesau-
ru lui publ ic nll se pot aCOl'da de c.u tn vir'lulea. unei legi.
ArL. 11:3, 10 [ie-cal'e an Ac.lunul'cn depulalilol' Inehei~ soeolelile ~i votczti
budgel U I. .
,file yenitUl'ilc ~au ehclll1cJi1e SlaLului Irehllcsc Il'ceule in hudgct ~i in gocoleli.
llu(lgctul so va pl'e";illln, IOI·ll'a_lIl1a eu un an !oainle tie punl!l'ea lui In a-
plic:lI'c. Ac.lunlirui d !PlIl'\!i1'}I', {Ii nu \'n fi d.:finiliv de ell dlillti ce se \'a vol:l
de tl!'n;;a ~i snocliolla dc Domn
Duca bucJgclul 1111 ~c VOLczlt In Ii lOp uti!, puler'on esculivll va Indcsluln 5CI'-
"idelu publice dUllll hudgetlll :\nuilli precedent, fl1a'!1 a pulea mel'ge Cll (1('('1
budgN rnai Illull lie UII an p('Slc nOll! enl'e a fost volnl.
AI'I. i If., IIcgnllll'cn dcfinllivu a soeolt'lilor lrebuc sil fie 1l1'csinlalli Ar!ttnal'ci
ccl mni I(\I'I.liII III tel'rlH'n de dOlli alii ric In ineheiul'ca (ic-cllrui eserciillL
Art. i15. Lcgile lIe fin(lOeO sc pllblicli In l\Ionilol'u! ofici:d, ea ~i ccle-
alte legi ~i l'cglllnl1lcntc de allminisll'apuno publici£, .
AJ'L t1 f), Penll'lI lOll! I\omllnla O.,IC 0 singul'1t ('ul'IO 110 complUI'I.
AI'I, i 17. Difcl'ilt'le (onliuri 1l1'O\onile ptliltl nCllm dm calle, pceialc t'i de cnri
gU\CIIIIII t1i!lpuno suh (lifcriLc lillul i, II'cblle 5e fie cOJll'inse tn Luclgetul general
til sOn'iciulul Slnlului.
CAP. IX.
Disposu iuni. transitorii,
Art. 73. Un termen de tref ani din ~illa de 23 Octombre
1878, se Hcordii Io cuitorf lor rurn ll cn rI, tn ti mpul reab elulut,
au emigrat dill Dobroge» apre R re ve ni Ia eaminele lot'.
Acei ee nu Me VOl' tolosi de aeest term en perd or+-ce
drept asupra poseaiunel piimentul'ilor 1'111'8 Ie ce au avut
inaintea resb e lulur,
Art. 74. lnstl'uini'lrile fnoute in contra dispoaitiuntlor art.
11 ~i 78 dill preaenta lege sunt ~i rem[u\ nule ~i fl'\l'3. ef'e ct.
A.,t. 75. 0 It'ge specltdi\. v a OlgHlII13CL se rv ic iu l 8eriito-
r+lor (Ilotul'ilor) de prin cornunele rurale, pti.nii cc aceste
co muue rural e vor av e a indestule mijl6ce m ateriule ~i
inte le otuu!e s pre a p ute a iosu~i ele orgurrisa ~i retr ibui
aeest serv iciii in mod indestulator.
Art, 76. 0 It'ge va orgnisa serviciu moscheelor ~i 1n-
valamentnJ re ligros al popula tiunet muaulmane.
Art. 77, Ostlree ter itoriala nu se va institui jl1 Do bro-.
'gea de cat .dupji pr o mulg areu Tegei pentl'u regularea pro-
prictatei ruru le.
Art. 78. Legea p e ntru Iutrodu ce rea impositului f'onciar ~i
a diirei pentru poduri ~i !iosele se va BpUen de la 1 Ia-'
DU8rie 1881. Pentru auul 1880, in locul aeestOl' imposi-
,te, se va percepe daten pe vite, dupa un reglliament ce
se va decreta de ministerul de finance.
Al't. 79. In eel mai SCUtt timp, se va. face 0 lege pri-
vH6re la desecarea. mlastlnelor ~i Ia plantatiuni de padul'i.
Art. 80. Din ~Iun pUllcrei ill vig61'e a legei de facia,
8Uut abrogate t6te dt:crettle, rt guJamentele sail alte acte
ColltrBni co cele flfieqllte de e8.
SEOTIUNEA I.
Disposi(iun'i. generale.
Art: 1. De Ia prom ulg area legei de facia propdetatea
din Do b rog e a de veri ce natura se dob endesce,
se co nse rvfi, se tra nsm ite ~i se perde conform
Ieg ilo r 10 vigorts in Romania de d in coce de Du-
nare ~i a dispostpiunilcr spe oia le Pl'ev@q.ute in
Iegea d-e facia.
Art: 2. Numai Romanii pot dob andi, propr+etatec imobilia-
l'a l'ul'a1a. Ro mauit de origiua e.rrt, oonform art. 9
din Conatituriune, pot dob endi re cunos cerea fura,
stng i u ~i prin un aimplu vot al AdulliirjJar au a-
ceJu~i drept.
Oultivatorit stabiJiti in Do brog en In promuJga-
rea legei de facia, sunt co ns ide ru ti ca Romant
~i se bucllra. de a celast drept.
Art: 3, Dr-eptu rile de proprietnte ab so lutii [mu lk}, ~i A-
oele de posesiune l mo b il iarji rur al n (Illirie), do-
bendite conform legtIor esistente ,iu Dobrogea,
paoli la promulgnl·ea Iegel de facia aunt ,1 re-
man respectate ..
SJCOl'IUNEA II.
Desp re rcscumpcrarea dijnu:7,,,~i despr e modal de a
deueni. proprietar obeolui.
Art: 11. Dijrua pam~ntului se desfiin~e<la prrn rescllmpe-
rare, ~i cu modul acosta posesorh cnpata. deplina
proprietate pe pameuturile posed ate.
Art: 12, Preciul rescumperiiret se fis.eza Ia tret lei hee-
tarul pe an pentru cei d'ant@iu 5 ani; iar Ia 4
lei pe an heotarul pentru eei-I'-alti 10 ani.
Plati anticipate se primese fara nici 0 scade-
re de dobancli.
Art: 13. Plata va iuoepe din anul pro mulgarit legii de
faeia ~i se va face in UD singur termen; Ill. 1
Octombre. Implinirea ei se va face conform
legtt de urmarlr e.
Art: 14. Acei cari nu VOl' plati dre ptul de l'escumperal'e
in timp de tret ani, perd in folosul Statulut dre p-
tul la piiment, f~rii a puten l'eclama iotorcerea
plitilol' auteriOl'e.
,
Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta
- 61-'
SEc~rUNEA III.
Despr e proprietatea Statulu; ~l venflarea et,
FINE,
:E~.A. rr .A..
Unitt In toe de : Se ya cit.i :
Pag,
L: OUf\.
,. 15 tr ib ual el e tribunalele
48 10 Oi rcuusri ptiuuea Oi rcu user] pti uue a
49 16 Co nal iul u l Uo naif iulut
55 12 Oampauii Companii.
---~,---