Sunteți pe pagina 1din 63

,

PRO .

,
.. __~OGl

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta



W"a _,-l'871 e .
'l:~ J
~rrespond
ar6tam sperar
rele er va de-
pist; a8t~4i CI
realilat a,a d ..
bine cunoscut
pbtA iubi pre
'cern
, mal tnt:
[laeunele Ii Ii;
• <
uvragm.
Eate 0 ten
!'In drum ne -
Jstori. Ii Gao
tntr'un
Istoria ,i Geo_
Ira diJrerite .e
Fe~ cA in a~
~ijce--pIe I
lunat c' mice
loci
al co eten]
in6sa .JJt
gel pree •
..eologie .,

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


- - --
:OO:B::ROG-:EA..

In vech ime aceste Provincie era cunoscutn sub,


denumirea generala de ~'OOSL\-DE-JOS. en p6rU\ ast(u"li
numolo de Dobrogoa. Etimologia acestui numc pare
0. derive de la doua euvinte, unul Slav, dobro (bun)
iar callaltu Tatar, Bugcac (loco. no esplorat), san 0-
geac (Iocul unde locuosce 0 110rc1u, un Tribut); Ru~i
fugand perseeutillnile religiose din tern lorn an gns-
sit un adapost sigur in baltile ~imlujcinele nelocuite
dcspre Estul Dobroget numit ~i ast6cJi Bugeac ~isprc
a dcoaibi Bllget\cul satt Ogeaeul muntos ~j £e.-tj.l,
locuit de Romant ~i'I'ntart, e t 0 nurnirn Dobro-Bu-
gene (Bugencu eel hun F.l1111 eel ft'rtil), san Dobro-
Ogene (bunul locn unde locuesce Hoi-dele 'I'atare), in
oppositie de Bugcacul mlascinos ~i ne productiv 10-
cuita de et.

Dobrogea actuala oste situatn intre -!4:~ ~i46~ gra-


durt latitudine ~i ~5~ ~i 27~ longitudine.
EI.\ se mnrg inescc Ia Nord cu Dunnres, In Rst Cll
Mnrc-Negrn, III Sud ~i Vest cu Bulgaria.
1
(

Ell. are 0 superfacin de peste 13967 kilometre pli-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-6-
trato, ~'o lntindera de terml la DunAre de .} 50 kilo-
metre ~iIn l\fllro-Negrn de mal rnult do 200 kilo-
metre; munt6se ~ipAdur6sa spre Vest ~iSud, ea es-
to baltosa spre Ost ~iNord.

Essen tn solulut parti muntose a Dobrogei esto ar-


gil6sil ~i a p~rti baltosa este argilo-calcarn.

Acosta Provincie produce grail, secara, ordn; mein,


porumb, fasolo, linte, madare, tutun, canipa cartofr,
inll ~i pujin rnpitit. Ceara ~i miere este abondenta
{li de 0 calitnto superiora, produsul localiteti despre
JS3CC}ea ern destinat Palatulut Sultanilorn;
_...._-- Legumele
se cultiva po 0 scarn Intinsa pentru esport. Vita, ciresul,
(Jul'~i\l'ca, prunul, marul, parul, persica ~idudul sunt
rl1spandite peste t6t~ Provincia, gutuiul, aluna, ~i cor-
nul so gnsescu chiar ~i in stare selbatiea in abundon-
tl1 in toto pndurilo,
Cu pution ingrijire oredul ~ibumbacul ar putea reu-
~iin rcgiunale dintre Babadagh, Medjedle ~iMangalia.
Grauitul albn ~irosie, profirul, quar]u, calcsra, silioea
~ischistu sunt essentele care compun muntt Dobrogai.
Oalul, boul, vaca, ouea, capra, 1'11nl ntorul ~iasinul
8unt nnilnillelo colle Inal tngrijite ~i cn cl'e~cel'el\ cA-
rOT ..\ :58 inflC'letniceScll eu plArere cea Dlal mare pltrto

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-7~
din populntiuuea rurala n ccester Provincie.
Pnserile doruestice Bunt abondentc, iar ogari D
roger Bunt cot mai rennmitt in tot orientul Europe
Cerbul, capri ora, lupul vulpea ~i mistretul pOl
lea~11 in numor forte mare tote padur ile I?i turme I
merose de mistretu se gasesc ~'in bAltile Deltei.
Padurile din aceasta Provincie erun din celIe n;
frumose I?i renumite pentru bogajia lor; elle se inti
dean de la crestetul mun tilortt ptna Ia maluri
Dunar-i f}'a bnltiloru, Incuria Guvernnlut Ottoman, ro
belelo 'I'urco-Rusn, precum ~ispiritul devastator ingot-
do aviditatea ca~cigulul populatiunet rurale an distrt
~iruin at completamcnto aceste frum6se padurj, a~a c
nst~~i olle nu mat sunt de cut nisce schelete de pit
durt care prio multa tngrijire ~i dope un timp in··
delungat voru putea fi. Indrcptate.
Deosebit de lemnele de focu care se estragea pentro
trebuinja populajiunet locale ~i pentru esport in Bas-
sarabia, GalatI I?i Braila, padurile Dobrogel furnisa
~i celIe mal bune Iemne tare de cherestea cu care
~ co~str~ea I?i repara 0 ronlt!me ~de basti~ente ~le-
.Jpurl §l caice pe fie care an ill tote portur ile et, pre-
cum !#' 0 cantitate tusemnata care se esporta Ia Qon-
stantinople ~i la Syra.
PAdurele, o.8t~Q.i devastate, care lila v~dl1 una pe
insula Lotti ,i cenlnltn pa insula St. G corge din

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-8-
ltu Dunari, presintn un fenomem raru in an.mele ail-
.e de oro co aceste paduri formate de easento cu
Incint pivotanto ~i care iubescn un 801 hogat an
sscut ~itracson intr'un 801 compus de un nisip fai-
~ de aluvion de la 30-40 centimetre de adancime
un subsol de asemenea natura dar vecinic tnnecat
o npn salcie-sarntn; cu tote aceste circonstante de-
vorabile ossistcntet unet padurt compusa de stejar,
.rn a, vitn ~ipleop, arbori lorn an ajuns Ill. 0 gros-
me de mal bine de un metru circonferentn,
Legeuda locals atribue plantatiu ncestor pndurt un-
1 OL'e care pa~I'\ 'I'urcu din timpul primer domina-
une Ottomann, cu tote acestca ae p6te presupune
n data osaisteutet lorn esto auteriorn dominatiunei
~ul·ci1l)rQ. Este adevnrut insll ct\. Guvernele C91"e an
uccedat 13.gurcle Dunari an arntat 0 mare sollicitun-
line pentru couservarea 10rt1, gnsindule folossit6re
ocalitat; at{lt din punctul de vedere nl inbunntlktirel
slimatulut ~'al 801ulu1 cat ~i ca 0 stavila naturala
contra inondatiunelorn periodice al fluviulut.
Regiunea Baltosa, numit Bugeac, care coprinde
Delta ~i teritoriul coprins tntre Mahmudie ~i Oana-
rakioi de Itln,a Constanta, produce stuhul care ser-
vesce pretutindinea la construirea, invn_1i~ul ~iincal-
9itu1 casselor locuitorilorn aces tel regiunl, pe~ce de
t6te speciile proprie apelort1 dulce ~isArate, icre ne-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


'-9-

gre, rosie ~i de cholal ulct de pesce ~i unt do mo-


run de calitntl superiore; Ia gurele Dunnri so pescu-
escu l\lorunul de 0 grcutate care tntreco peste 300-
350 ocale unul; chcfalul in Incul Radirn, cuvidia,
Turbot (calcanul) ~i cate 0 datil Barbunul po margi-
nele Mnri-Negre; so mal pote mentiona ~i multimea
diIforitelortt spocit de passcrt acuatice prccum suntn
Policam, Lebede s. c. 1. s. c. 1.

Printre apele curgntoro singur Dnnarcn (IStl'U) aloe


un parcurs tcsemnut in acesta Provincio, tute cellelalte
rculeto• nnu de at 0 tntindcre forte limitnta din care
unt so perdu in inter iorul turret. iar al~t in Dunnre
san in bnltile formate de versntur ile eJ. Accstc rculeto
sunt: Cernavoda, G:\rlitll.1 '1\\ ?:1ul, Bonzcik-dcre, R:1h-
man- Dorc. Borojul, C,\<_til-snra, Star, Dortunn, Oulonec,
'I'elitn, san Col icul, Taita Sluva ~i Pccincga,
Astn~11Dunarca so varsn in )In.re-Nugrn. prin patru
gurt: Ohilia, Sulinn, St. George ~i Dunax et u.
nrntul Salina cste eel mat princip ...rl pentru navigu-
tie cu toto ca el estc eel DU"1 strtmt ~i mat putin a-
dancU in tota intiudcrea lUI de cat brute 10 Ch ilia ~i
St. George ...... .
Brut ul cel nlaf insemnut ca largilue ~i a.danc:me
)'lrCCllID ~i Co. volum do uprt este ccl nnmit Chilil.\
(Tingo]{\), ~idupn el vine bra.tul St. George (H~al'a-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


:;._
10-

leeJ(1);
Brajul Dunavej u este eel mat netnsenmat ~ise var-
sA prin lacul Radirn liIi Potita in Mare-X·egra.
Nissipul Impins de valur ile mari ~i aluvionul de-
pus de corentul Dunaret formeda la gurele •bratelorn
Ohilia, St. George ~i Dunavetn 0 gramadire de no-
mol (bas-fonds) a~il ca intrarea sau esirea bastimen,
telorn de 0 immersiune mai ad lnca de 4-5 picere
onglese este anevioaa ~i primejdiosa.
Orfeos, Epimonides, Dionislos, Herodot, Pissandroj,
~i Apolonius in descrieres calatoriet argonotilcrn 10.
1350 ant tnainte de era Crescina, spunn ca Istrosul
[Dunarea] isvorasce din munti Ripeo I;?i ca S8 impar-
te in doua brute in vecinetutca muntiloru 'I'raciet ~i
Scytiet ~ien. unul din aceste brute se varsa in Pont-
Euxen (Mare-~egl'n) priu doun gurl Calon ~i Arios
formand insula Pofki, liar cellult se varsn in golful
Adriatic.
Este netagaduit ca Dunarea in anticitate n'n a-
vut scurgerea 01 prin bratele de astedt, ~i ca valul lui
'I'rnjan de lu Oernavoda spre 'I'nsaul, Oannra-keot san
Oara-harmnn, putin spre Nord de Constanta, precum
~i eel do 130 Hnrsova en ncel cure se prelunaosce
spre lacul Rll~lim pe III Sudnl ornsulut Bcl,ba(lfl.~h nU
servit In ditTerite epoee de albic vechelorll. brate prin
care Dunarea ajungea la mare.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-11-

Dunarea fiind princi palul tJi potu. <Jice singurul n05-


TU nrter de eomunicutie pe apn, cred ca totn Ro-
manul s'cr interesa de a ounosce 111 detail parcur-
I 01 si • in ae ~sttl cred ints •
voiu ubusn de rabdarea
lectoriloro. pentru a'l face 0 descrierc mat pe .largn:
Acest fluviu are un parous general de aprope 3169
110111etre; peste 400 reurt sunt tributnre lui; el adapa
mat 111l1lt de 558.000 kilometre pntrate de terreu
e 0 singura oracn ptnn lu Isacces conscrvand in ge-
nero 0 larg ime de nQG metre 8'0 adtncirne mini-
mum ue 1 '7 metre; de In Isacceu 28 kilometre 10.
Ie lnccpe cnpul Deltet numit Ismnil-c--Ciutal (bifur-
~itl Ismn ilu lurj ~i Dunnr eu se tmparte ill doun bra-
e Chi lin ~i'I'ulceu, Brntul Ohilia absorb n. i7,t7 par-
.i at intregului velum do apn al dunarei ~ise cub6-
lu mare printro ambclo oruse Ohilia, iar restul
c H)ll7 pn.rtt trcco in brujul 'I'ulcca care ~i acesta
20 kilometre mal la vale. In. punctul numit Cia-
1-St (:ieorge. se Imparte in alte doua brato Su-
Ii:! ~i St. George.
Br ~ul Chilia menjino It..rgimea ~i adtncimeu lUI
"nn 1 0 djstant~ de 24 kilometre Nord-Est de In.
!ia l-isruail spre ora~ul Ismail; (pe acest ort1tu se af\n.
naIul prin care lacul navjgabil Jalpuk de In Bolgrad
municfl en Dunurea precuUl ~i Canliul ~oota prin
re brntnl Chilia. cOlllunlca cn l>ratul Sulina). Da lao 0-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


~---- ..

-1:3-

l';\~ul Ismail cursul fluviulut hI, 0 distantn aprripe 16


kilometre In. vale se inclina spre Sud-Est f?'npOl se
intorce In. Nord-Est, ~i putin D1;).1 Ia 1't11e se hnpartc
in trci brn]o navignbile care se intruucscu aprope de
ornsul Chilia; de la acest punct malul sttng (o1'U1()\1&
frout.ir-ra Sudicn a tntinsulut Baragan (steppe) din Rus-
sia, iar malul drept estc continuo espus a fi iuondat
Jl\ 01'1 ce or escer e a ape lorn Dunnrei. Bratul Ohi lia se
varsn in j\'[are prin cinci guril principale C~\I'e~ielo se
subimpartu in rna! mult de 12 alte gurl din Care nici
una nu osto acccssibil bnstimontr-Iorn de 0 immeraiu-
HB HIll.1 n<l[>nc do 4-:) picero cngloso. :~
CUI'Hul brutulu! St. George tindo in gonero spro Sud-
J~st ~i confine 4.1 Gelin YOIUlllUI ape lorn bratulut 'I'ul-
cea san sl::n al Dunarei do Itt Isaccca ; lfil'giruea a-
cestui bratu este in genore de 1200 picere englese.
~i adtncime mi nimum de 16 pip-ere eng lese, nu mat
apropo do imbucatura 1U1, accst brntu so hnpnrte In
donn canuluri din care nici unul n'a-re 0 adlncime
mat marc do 5 picoro onglose.
Brufu l Sulina tiud e cursul sen in genera spro Fst ~i
n.bs6l'btt ib din voluinul apelorn bratulut Tulcea; }i\r-:
ginlea lu( nuxigabila nu intrecc 300 picero englese.
L~L 5-1 kilometre 1& yale de In Ci.ltul St. George
(11n l)rntul en acest DUDie se dcsparto pe maInl dropt,
in v('cin!ttaieh satulu'l Dnnaveti, un Illic corent, adinc

-
Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta
.
.I ..

-13-
--
~iuavigabil pentru bastimente lie un mic tonagiu, uu"':
mit Dunavett care dupe un cnrsn serpnitor intra in la-
cul sn.rat Radim de nude trece prin un m ic canal,
Port.i tt\, ~ise scurge in Muro.
Do Ia Brailn ~i ptnn In :\laro pr in l.ratul Ohilia <lis-
t:1n~n. este do ~ 11 kilometre, pri n Sulinn do 1 BG ~i
prin St. George do 206 iar in Iinie drcptn de 17 G
kilometre.
Incl inarea Dunarei pe bratul Sulina este de 2 police
pe kilornetru, cand apela Bunt scadute ~i do G police,
cand ille Bunt crescute.
In tim p normal corcntul Duuarei, ptnn 10. Oiatal- Ts-
mail, are 0 rcpedici uno de -i-5 ki lornetrc p... ~ ora iar
cand apele sunt croscute en. trece peste n kilometre
Dunnrea oste Inch isn navigati noel tn term-modi u
de 46 Qille pe an din causa Inghetulut. Durata cea
mal lungn in interval de 10 ant, de la ISo 9-80
a fost do 06 \lillo, iar cea mal acurta de 12 ~lillo, ~i
n'a ioghctat de loc de' 2 ort in erucl aniloru 18'7~-
73 si •
1876-'17 .
La 1856 0 comissiune compusa do rcprcsentanti
ccloru 7 Pfiter) sernnatnrt 'I'ractatulut de pace' de la Pa-
ris. a fust coustituits cu scop de a inlesn i ~'a iubuna-
tnti intrarea gurelor-n Dunltrei pontl'u bastimento ue
un tonagin mu1 mar~.
Acosta Oomisiiuno dupe co 3, studiat cclle tt'ei bl'~~

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


=-14 -=
principnle ale accstui Iluviu s'a dccis a face lucrnrt
provisoriu 1:1.tnbucatura bratulut Sul ina, de 61'e ce :l-
cost canul presenta uvnutag e ~i Inlesniri imediat
ceruto de navigatiunea Iluviulut, lassand en in urma
so fuca lucrnrt do tnbunntatire definitive Eli U131 avan-
to.jose po unul (lin collclaltc dona brato princi pale;
Insa cheltuclile Incute atnt in lucsn ~i in dnrnicit cAt
~ipcntru lucrarilo de artn provisor iu la Sulina all
rcdus staroa finunciarn l\ acestet Oomissiunt in impo-
ssibilitatea de a mal intreprinde lucrnrile definive
proectate a se fuce la bratul St, George, a~a ca
eea-co s'a facut la Sulina a trebuit se devie defini-
tive, eu tote en Intretinorea acellorn lucrnrt absorba
cheltuelt enorme pe fie care an.
Dupe evaluatia fncutn de Sir OH A R LES Hartley,
actuulul ~er r ngineru al Oomisaiunet Europeans lucra-
rile de tnbunatatire In bratul St. George ar fi costat
17,000,000 frauct cand cello facuto ell provisoriu la
Sulinn ati costat peste 21,000,000 de franct,
La 1883 sc termina mnndatul de atata 01'1 prelun-
git al nccstct Oomissiunt ~itotn in neal ann se nehi-
tA ~i datoriile co coutrnctase la differite epoce.

Delta propriu ~lisu coprinde tot sp:tciul din trillD_


ghiul format <Ie bru.tele Dundrp,I de la pUDctul im-
pnrtirel e1 in Dlal lllulte ca.nale ~i pion Ia tcrmil

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


...

-15-·
1\Irtri-Negre; ea se marg inesce 10. Nord de b rajul
Ohilia, la Sud de bratelc 'I'ulcea, Sf. George ~i Du-
uavetu ~i 10. Est de )Ial'e-~6grA. Superficia et este
de 3500 kilometre patrate 10 care se coprinde ~i
insula Dranova cu lacul Radim.
Verful acestut triunghiu estc forrnnt de punctul
numit Ciatal-Ismail 10.Vest ~i arc de base 10.Est cos-
tele MQri-Ncgre de 10. gnrele Chilia ~i In Sud pe
celle de 180 Sf. George ~iPort.itn.
Eaceptnnd malurile brajulut Sf. George ~iChilia
toto. spaciul coprins in Delta oste aupus iuoridutiu ne-
lorn periodice; el esto acoperit cu stuh ~i salcii, a-
vend numer6se lacurt ~ibnltl Intinso ~i adnncr.
Populatiunea din aceeta localitate mlascinosa se
pote evalua Ia mal mult de 11,000 sufiete, compusa
principalmente de RU~l, Greet ~iRomant.
Solul este compus de un aluvion pulverisat fin ~i
lipsit de ort ce petra, pruut san nisi p granules; spre
Oiatal-Ismail el are 0 naltime de 19 picere d'nsup-
1'80 nivelulut Mari, la tnbucatura St. Georgc de 8 picere
iar 10. tnbucatura Eaki-Stambul [vechiul Constantino-
ple) dupa bratul Chilia se gasescn mal multa inaltiull
de nisip ca de 40-50 picere d'asupra nivelulut mnr ii
testlll Deltet are purine malurI care se intreaCA 2
l)icere naltime nivelul MAri,
I 9 Inultime de insule plutit6re, formate din reuAcinl
)
r
-
Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta
-lG-

de stuh detasate 111 blocurr mari de In. ,TO un mala, SO


ve d in lacur ile Dcltet, uncle (lin elc sunt locuite
chiar, de pescnrit undo 01 all colibn f,?i grnd inuja lorn
potnrrcrn, n,C(\sto in sule. nuurite Pluiurt, schimbn posi-
tiul1(",\ (1tl pe ('1\ prici ul ventulut.
Delta, l ipsitrt ~10basainuri nrtiflcinlo S])l'C a. contino
apole, este ml.isciuosn ~ipeste tot. inoudata 13 fie cure
crcscero ~idebord \1'0 a Dunare i; numru cstromitot i-
celoru trei hrvt<' principulo sunt putin afcctute de va-
r iatiune to volumulut apclorn.
La 1314 0 societate
Gcrmana a solicitat de la
Guvernul Ottoman dreptul de a stahili in Delta 0 colo-
rue de, Nemlr de mal mult de (Jecc mii fumilir, ub-
Iignnduse acesta societate a face cu spesele salle
bassiuru-ile ~i canalele trebuinciose pentru a transfer-
rna su prafaoia Daltet intr" 0 gradina potagcre imensn,
1n81\ <lin motive politice sublimn Porta. t\ rofusnt aces-
te frumoso nvantage ~iDelta a rornas pnna astncJl co
a Iost ~i ce cste.

Insulo principalo in Dobrogce sunt: Cintul, Lett i,


St. George, Olinca (})c acesta insula este cladit un far
turnn nt , care produce la fie cure minut 0 lumina alter-'
nativn alb-a ~i ]'o~t'l,) I\ane~cj, Uasnnerus],y, Atilrna(!
Balaul1n, StriDlbu Pr~val) Tnlchia-mare, Popin ~i insula
§erpilortt.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


/
~-

-17-
Toto acosta insula sunt formate de apele san 1':'11'-
satur-ile Dunare i, numat Insula ~el'pilol'n a~e\latrt in
Mar e, arc irnportanta et mil itara ~icomerciala, ava.ntl 0
fisiologie eu totul particularn. Situata ca 0 stincn 11.1.
38.kilometre in Mare-Negra, spre r~SQritnllnbuc~tll-
ret Sulina on. n'are nict 0 assernnnare geologica eu a
doua insula care mat ossista in toti\. mere-negra In. 1U-
buontura rouInl Zucharin spre costele Asictice, lntre
Sinop ~iSamsun, nict eu vre un lanto. de munti nl te-
ritorilorn vccine, din care eel n10.\ apro piat cste Beste-
pe din Dobrogea la 0 distantn de 100 kilometre ~i
separut prin ~lare-); egrA ~'o tutinaa vale mln~tin6sa
~i baltosa.
Insula ~el'pilort't se afla situata .In 4;)0 10" Iii"
gradw'l Latitud iue ~i 30~ 14', 23" longitudine al
mer idianulut do In Greenwich.
Circonferenta et are peste patru kilometre ~icontu
rul et este In forma unnI 8 optn d cssinat orizoutal.
Compoaitiu sul.ilut este 0.0 0 Iormatiuue silice, strn-
tificute, pe malurt, in blocurt mart, cimentn.te tntre et
prin centure de aluviou-cretacen in gl'os;;ime inegule.
Uostele insnlei Bunt taete in prepastie ~i ail 0 nal-
time

de 15-30 metre mal sus de nivelul Mnri. Stl-
prafucia 01 presintA un pluton incllnu.t spro res~rit;
Vegeta~iunea dnpe dinso. est forte bOgbtu, dar subsolnl,
adinc de 2 metre. este compus de un feI de elment

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-18-
ne arsn care se tntareste indata l a contactul umede-
let dar care nu conserva soliditates lUI mult timp,
PA partes des pre Reaarit sa aHA az lomcrut un stra t
adtnc de guano depus de pasnrilc aquatice care sA
adaposteacn acolo in numer forte insemnut,
Olimatul insulet este din celle mat sulubre ~iD1Ult
mal temperat decat in terrll. Isvoro de apa dulce
aparenta nu este pe insula, dar dupa indiciile care le
am vedut en trebue se esiatn; pion :lstll,ll apu de pl6e
udunata in citerne este sinaura care serva lao trebu-
intele locuitor ilorn et.
Este cunoscut s'am vedut cu proprii mel ochit
ca oile si cnprole crescute 81\11 iniportate In insula
nn simtu necesitatea de a ss adepn; cclle importate cu
care am esperimentat CO, dcpa dona ~ille de la sosi-
rea lorn in insula 00. refusat spa ce le offeream ~ica-
re era adusa de 190 Dunare, npa cu care et eran obici-
nuitt, acestn faptn strainu am observat in timp Of' 14
Qillf\ cat am mal stat acolo.
Pan'acum dece ant nict 0 specie de arbort nu eaista
In Insula ~isa. pretindea ca ei nu reusescn acolo, tnsa
tncr-rcari le facut de mine, in an it cat am representat
Oompania Farelorn Imperi ulut Ottoman III Sulinu, an.
Tell~it pe deplin ~iast~~i sunt vr'o 15 Accacia ~i
AylpR.ntns plantati de mine care ao. 0 v~rsU~ de 7 lli
8 ilU\.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-19-
Apropierea ~i auol'oarea insulet este pe riculoss h,IR-
timenteloru din causa sttnceloru presarars sub apa
la 0 mare departnre de mal de jnr lmprejur.
AstA~i acesta insula este locuita Durnell de patru
gardienl sl Farulm, trecut in possesiunea Comissiunel
Enropeen1\ a Dunnrci ~i de 0 gurnisoua mil itsra Ro-
mana de ~l\pte solduti. Singura clad ire care aa nlH\ pe
dtnsa este tur nul farulut cu dependentele lui. construi-
te de nUl?' pe La anul 1 '346-47; acest farn produce 0
lumina alba cu eclipsu la interval de 20 secunda,
care projecteasa ptua Ill. 0 distanta rile 30 35 kilo-
metre pe mure.
Printre istorici antici Strabon eel tntaiu face Olen-
tiune de acesta insula ca essistand Is guru Borcsthe-
nului (Dnieper) Bub numele de Leuca san insulu al-
ba. Xumele de Insula ~erpiloru (F'ido-nissi) i s'n dnt
mal in urmn din causa, multimer ~erpiloro. cure so l\-
depoatescn acolo, accste reptile provint din Duuare
~i nioi unul din el nu este veninos, multi au aj unsu
Ia marime de doua metre l?i grossiuie de 20 centi-
metre circonferenta, e1 fugn de ornn ~i nu'I atacn nici
o data, et nu Be lupta de cat pentru a\n apara vii\bl,
muscatura 101'0. chiar n'are efeotul oiel crtt inlpUI1RC-
tura albinc!.
Tmporttlnta lnsulel ~erpilol'u tn antici1:l.tC' co, intrc-
posit a1 cOlllerciului era., forte llloire, lote lllOl'flll'ile

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta /:


-:!o-
intrcgulut truusuctiuuo en litornlul lCsl, Nord ~i\T est
nl ,\tlll"ci-N egrc procum ~i cn [ntcriorul Iluviueiloru
1)1\111H'C;\, Dniestcrul l?i Dnieperul so dcposituu acolo.
~Ll"[ll>on mcntionadn• • ell. in acosta insula esistc un fur-
nios ~i marcjn templu dcd icat lUI A~il ~icn Ellcnt
cucsid eraa insula ca uu loc s fant, locuintn sufLetelor
lut Ajax, A.~il, Putrocl, etc ~'o numcan Insula horoilor
~iInsula rcposutiloru; chiar drumul de lu acosta in-
sula s pre Istmul 'I'avi-idn din Ohersona il numcan Ca-
loa lUI Asil. •
Sub dominatiunea Russa multe objecto antice an fost
descoperite in acosta insula :zi tranaportate in Russia.
La 1873 am locuir'o l?i eO. 1 U ~lillo In care interval
dupa multe scpaturr nam putut desccperi decat fonda-
dcmentele tcmplulut mencionat de Strabon, donn placi
do mar-nora, ca do un metru patrat fie care, dupa scul-
ptura lord. pard. a fi scrvit ca corniso la acel ternplu,
uceste lospode paru a fi trecuto prin foeti, co a ce ma
faco a presupuno Ct1. tJi tcmplu a fost distrus pri n incen-
diu; am DHL1 gasit ~i0 alta potri\ tniata in patru unghiu-
1'1 oa do un sttn-rin lungime ~i 80 ccntillloLre grosinlo
~i hll'ginlo l}.vend 0 inscrip\iune in linlbll l?i caraetere
Ellena. pc partot1.-s11porior:1. a lUllgimcl, acest!\ petri\. a
ap·\.J·tinut nlosoleulul unul heron. rnort In 10cn.litat.o, nu-
lHelo ~idaLa nOanl pnLut constuta do ore co parten uu-
• lle a trcbll.it se faeil mentiunc •
oste fU,l'Uilltl.ta. Aceste

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-_ •.,1 -
remiuisente tim purilorn antice I?i pole multe alto (Juett
~i astadi reingropate in locul unde Ie am d escoper it
a~teptitnd cu. Guvernnl se eo. masurt pentru C00681'-
V urea Iorn,

In partca dcspre Sud-Est se observa urmele anti-


culm port unde so adcpostau bastimentclc ~i tot in
vocinatatoa acclui 10c('1.po pluton se gasesce 0 oantita-
to mare de onle sparta din care unelo dessinato cu
colort vie ~i bine conservate.
o multime de monede Ellene, Romane, Venetiane ~i
Genovese sa gssescu Ia fie care pasn, acesta dovedes-
te domiuatinuea I?i Iocuinta acestor popore pe insula
~crpilol·U.
Ou purina tngcijire ~i cheltuealn acestn insula ar
doveni 0 statiune balnosra din celle mat placute lli
salubre de 6re ce apelo e1 sunt curat n.l)o.de Mare ne
amesticate cu apa du lee procum este casul 10. Con-
stanta.

Olimatul Dobrogei este in genere salubrn; singur


febrele sunt cunoscute en boln Iocala tnsa elle nu sunt
pericolcse ell. in alto localitan In conc1itiun1 geologic ca.
Dobrogen ~iuiei nu bantus in tot! ant, eel mal bunn
remediu de preservare este un regim de altmentajiu-
ne substentiala ~iazotata, ~'a se feri de nme~eala nop~

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


tilort1; reoa reputatia climatulut Dobroger, considerat
Clio forte perniciosn ~ica mormnntul atrainilorn provi-
no din causa boalelorn care an bantuit in tot-de-una
armatele de invasiuue, acesta nenorocire nu provinea
in re •.ilitate docat din dofeotuosa organisare a servieiu-
lut sanitar ~ialiuientar al acelorn armate, cello ce a's
probat prin ultimul res be} Rueso-Turon,
Long ivitatea este tot a~a de mare aci C3 orl unde,
in fie care satn se gasescn eel putin gece la suta a
populatiuuet aveud 0 varsta mal lnaintata de 75-85
anI.
Serviciul Sanitar s 'a stabilit In Dobrogea astAQi du-
pa sistemul celorn lalte Judeje din Terra, ~i afar! de
modici platitl de Stat fie care comuna urbana are me-
dicul sell Comunal.
Cate un spital J udetan s'a infiintat in orasele de
residenta a ambelorn J udete, deosebit de celle orga-
nisute de fie care arondrsment in orasele de resedin-
tfl. a udministraj iiloru.
Servicinl Sanitar maritim fouctionensa 130 gureIe Du-
naret sub 0 directiune ~'un regulament special. Acestn
servicin este menit a tmpedics introducerea in Terra
maladiilorn contugiose prin bastimente.

Agricultura ~iIndustria este forte Inapoiata In Dob-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-2S-
rogea, potu \lice tntr' 0 stare prirnitivn; plugul cste a-
rureort tntrebuintat, rarita este instrurnei. tul general
al plugnr ier locu itor iloru. Sistemul estansi f, cu" <.If\ccre
bisanuula l1i trianuala este adoptnt pr etuti nd enea.
Dobrogeni prefern cr estcrea vitcloru ~'a albi ne lo rn
Ia lucrul pamnntulur. Ou toto. BCa ~Hlmant\ll popn latin-
net animala, din causa resbelulut, emigratiunel ~iepi-
zootier din ant din nrtna, Dobrogea poseda ~iastt\~i
turme numer6se de vite ~i cu drept cuvlnt renumite:
ACartl de culturs arbor ilorn fructi fere loc uitor it a-
cestet provincia se ocupn forte mult en culturn vi-
tel. Local itutea numitn Sar ica in Plassa 'I'ulcea oste a-
coperita cu vii pe 0 tntinrlere mal mult de 0 suta ki-
lometre nntrate ~i produce vinurt r enumite care arn
intrece Odobesci ~i Dragasn] daca fabriour eu 101'\'\ ar
fi tngr ijita.
Vr' 0 oateva atnbili mente de distilnt 'pi rt, 0 fuhrica
de Sspun, alta de lumanarr ete se.i ~i de cevrn, vr 'o-
cate-va cusier ii, tabacarh, 0 fabr ica de saiac ~'alte mici
Industr ii sunt celle mal respandite in Dobrogea. Po-
pulatiunea Bulgara ~i parte din cea Romana product
tote celle necesure lorn al2a cA nu cumpa.ra nillie din
ft\bri catele strei nee

CA.iI de comunioatie nu esista. in Dobrogea alte


decAt oelle Dlo~tenite de Is Turci; tnprima linie se

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-24-
p6te mentions calea feratii Ceenavode-Constants 611
kilometre soseaou

'I'nlcea-Isaccea 37 kilometre 81
• cea
Tulcea Babadagh 35 kilometre; un Corp de Inginerl
retribuit de Stat de la 1879 a inceput lucrarea u-
norn retele <!e ~osea pe 0 tntindere de 120 kilo-
metre din care 2 'It s'a ~idat tn circulatie in Ju-
dejul Constanta iar restu va fi gatA in campania a-
nulut corent.

Comersantt engrossist sunt


f6rto putin 1a numer -in
Dobrogea, Iipsa 101'0. se simtn prin preciul esagerar
de scump cu cnre se vend tote objectelo; detaillisti
tnsn sunt in numer essesiv de muljt in proporjie cu
populatiune.
Principalul comerciu de esportatiune consists in
lanurt, brandeturi, pel de differite animale domestice
~i selbatice, grun, porumb. 01'<;10, ovedn, fasole, mie-
re, ceara, peste serat ~iprospat, icre, clei ~iunt de
peste, 6se de ani male, lemnarit ~ivite.
Importul se compune de colon11\le, fererie, quincail-
lerio, teseturt ~idi fferite 301 to fabricate ind ustriiloru
streine mai ales al Austriel ~iGermaniet; mara parte
din aprovisionarr se facn In Galati ~i Constantinopole
iar de 130 locurile de productiune de a dreptul for:
te pujin,

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


. =- 25--
Inveta mtntul Public no fost nul in Dobrogea, ara-
reort cate 0 ~cola. primarn essista pe Iinga 0 biserica
sau Djamie. AstA~lr s'att infiintat scolo mnt in tote
comnnele urbane ~j rurnle. Judetul 'I'ulcea posseda 35
scole publico si 8 confesionule care functionada, elle
suutu frequcntato de 1371 clevt de umbo socse, ~i al-
te 20 locale snu n1111construit acum in urma. Dupe
indicutiilc Dvlnt Prefect do Constanta, unul trecut esis-
Lt\ in accl J udcju 3 7 ~c610 do ambo socse Irequenta-
1

te de 1560 clevt si •
eleve .

Dobrogen ab-antiqno a fost locuita de Romant !}i


cu droptn cuvlnt se pate assigura cll et sunt locuit ori,
autochtonr al acester proviucio, chiar ~iIocali ti1tile un-
do Bunt a~O(Jnti locuitort de alta ginta au pastrat pi-
na nstndi• nuruirile Romane C'11'e Ie ave-itt din vcchi-
me, precum suut: Calico, Parl it», Sarncn. Porti]a, St.
George, Igli In., Pct ru-fetct. Petrossa, COCO~, Dragaica,
Tocilele, Valen-plcopilorn. Oblusita. eto. etc.
Dupe Romant s'an inu-odus In Dobrogea coloniilo
denumite Gngnusi, venit! in Europa (lin provincia
Caramanin, Aaia-mica, undo esista ~i nsti\cJi parte din
et, care dupe tipu parn n f d e rnssa 'I'urcomann, dialcc-
tul 101'11 vat-iasn intre con '1'n1'O:1 ~i 'rntnr[l, Mell1Uri a-
t:vstOl'l coloni1 sc gnsescu stnbHitI ern. lungnl litoTa-
Iu'lUI MArei-Negre de In Burgfls pin~in 13asarabia, COD-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-:!u-
.
sorvtnd pretntindinea ptu'astad i moravurile, datiuele
\Ii limbo. lorn. co. ~i cet din Oarumania, nenliindusc cu
nici uno. din na.tionalitit~ile pri ntro care trnicscu, fie
crcscine=ca ~i d insi san inusulmane do ginta loru pre-
cum sunt 'I'urct si •
'I'atari .
Rcmn~itelo coloniiloru Grece Bysantine care se sta-
bilise in Dobrogea in tirnpul Imporiulut 101'0. so Blat
gasescn ~i ast~cJ{ In numer forte resttns, prccum sunt
cor din comunele Ali-bci-Ohiot, A k-Cadan etc.
In al 1 u: secol, 'I'atar i Oaraibt ~i in ul 17~ secol, 'l'a-
tari Oabailt de ginta Noghat din Bender, Chotin ~iAker-
man s'an refugiat in Dobrogea pentru a scapa de sub do-
m inntiunea Moscovita, !?'all foridut mai multe sate E}i orase
Rusi Oosaci ~iHaholt, in urma unoru persecutium
religiosa all ernigrat din Russia in Dobrogea In. dif-
Ier ite epoce, ~i par tea ceo. 11l3.i mare <lin et s'an sta-
Irilit in regiunea baltosn al acesteI Provincio numita
Bugcac.
Cu mult in urma cucerirei Dobrogol de Ottomanr,
Turci s'an a~e<Jat cu Iocuitort statoruict.
Iar pc 10. anul 1840 Bulgeri dospre Bazurdjik din
Bulgaria au tnccput a emigre in Dodrogea unde an
format col mult Vl"O 30 sate.
La 1~44 Geruiant (~yabl ~iAlsacient) stabilit1 in
l? nssia de Inlperatul Alcssandru I 0,11 1l1ceput ~i e!;';:"
truce In Dobl'ogea unde au format pin'aste<Ji vr' 0 ~l,e-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


ce comune rurale.
Dupe rcsbclul de Crimea. 10. 18G7-58! Tntnl'i din
Crimea. Cerchcsi ~iAbasi din Caucnsia cmigrand in
'I'urci«, parte din e1 a fost a~ecJllti1 in Dobrogen; tnsa en
rcsbolul eli n 1877 totl Ccrchesi, Abnsi prccum ~i111fl-
ro parte din populntiunes musulmann 'Curci ~i 'I'atnrr
nll emiarnt 1n 'I'urcia de undo nu s'an tntorsn dccat
"-

un on mel' restrins de 'I'urci ~i'I'atar).


AstllQ i populntiunes Dobrogoi so urea total lu in
1()()~812 suflotc, lmpnrtitA in cJ.ece diffcrite natio-
nulitau:
In Judejul 'I'ulcea In Judejul Constanta
Romant 34840 • • • • • 14884
Bulgarr 21920 • • • • • 8429
RU?I 1633G • • • • • 332
'I'urct 9300 • • • • • 14947
l~At<lri 8530 • • .. • • 22584
Armeol • • • • • 295
Greci 3681 • • • • • 2607
Ebrei 240:) • • • • • 468
Germant 2310 • • • • • 116
1:iganl 1030 • • • • • •

DifferiLe Nat]. 7~5 • • • • :?i10


101,QOO ().f.Ol~

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


,

-28-
N uruorul acestcrn popntatiuny cre~ce ~lilnicti. prin
contingentnl de oll1igrantl care sosescu din Bulgaria,
Russia, 'I'ureia ~iAustria.
Caractorul geuoral al acestorn populsjiunr csto f6rte
blandn, su pusu Ieg ilor a, labrios ~i oconomn; fie care a
p:'lsirat virtutilo ~i viciurile prcdominante al ginte-I
salle,ci vilisatiunea patrunda in rnoravur ilo lorn cu
mare inlesnire.

Locuitori Dobrozrot so tmpartn in tre: principale


religiunr: Cre~tini1, '\lahomedana ~iMosaica; Cel de re-
ligiunea Crestina se tmpurtn in 1 7 secte: Ortodocsa,
Catol ioa, Armona, .. EvanghelistA,
.... Staro - Pravoslavniea,
NemoleeA, Li povana, Bispovca, Parujantn, Oblivanta,
Duhobra, Rascota, Staroverje, Soootniea, .illalaeann ~i
Scopita. Cei de I~eligiunea Mahomeda.nA se Impartn
in tret secte Seitn, Sunni liJi Ohizill.>a~a:
Dobrogou posseda ~llsse Mtlnilstirl de barbnti ~i
dona de ferner, pujin populate; scoste sunt doun Ia
Slava-ruseasct'l din care una pentru fomet; doua la Ce-
lie, din care una pentru fernet; uua Is 'I'ekko, alta Is
Taita, abandonate; una la Savun, iar a ~assea la Cocos
locuita esclusiv de Romani veni ~l din I'ransilvunia; 10-
cui tori celorlalte mnnastirt ingenero Bunt I{U~I.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-
--29-
Dominatiuuea Romana a lasat multo unne no ~tor-
se pin'ilstfL(li: Campu Legiunelorn III ~i VIII de la
Igl i]«, fosta 'I'rusmis; didul paralol cu cursu] vechiu-
Iur canal al Dunurei pe ltnga Babudagh, Orasul Con-
stanta, presupusa'I'e mis; Mangalie , vechia Kalatis; 00.-
ra-hnrmun, fosta Istria, care pare a fi fost un orusu
Ill. tmbueatura primitiva a Dunarei (Istros). Actualul
Medjedie (Cara-su), alta datil port frequentat de mul-
time de bnstimente, baltile care se vedn astadi ince-
o • •

pand de I", Cernavoda (Boghz-keioi, satu canalulut), {)~ J


I!1erg~nd pin a la Ala-Capo dovedescn en vechiul bratu it
al Dunarei Ince pea de Ia actus!e Cernavodn ~iso pre-
lungea pc In. Jjedjedie spre Ala-Oapu, Tasaul ~idedea
in Marc pe 130 Caruharman -(Istros] san Canaru-kiot,
Irichiderea acestui canal au format baltile •
de care es-
te incoujurat ustadi jlecljedie; ~1 tnch ider en comunics-
tiel acestorn baIti cu Ilunarea de catra Oourpaniu Oal
fernta, contra stipulati uneloru Cactulut lorn do insar-
cinare, a trnsformat Me,ljidie tntrun punct in Ie ct ~i
mortal locuitor iloru ser prin m iasmcle nesanntose pro-
duso de uilasciuele ~1 baltilo stuananto care numui POt
comunica eu Dunl'lre spre :\ sa curo.ti Ill. fie cu.re e-
poCA de Ol'cscerea apeloro.. Dupe opiniunea mea admit
D1ai Iesne cA vechia Medjirlie se fi fost atlevtJra.ta To-
!!lis, de ore ce en. lntl'utle~ce cu 11la1 malta. esactita-
te conditiunele atribuite u{}e::,tul diq urmil., care nu

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-30-
se putoa Q.~ri de 130 mare dupe cum Constanta este a-
parenta de la 0 mare distanja.
Nicolitolul d ape tntindorea ruinolorn S ille pare a fi
fost un orasu tnsemnot in vechimo fili sc prctinde a fl
vecheu 'I'rinnopolis sail. 'I'rajanopolis; nu de mult i se
acorda 0 populatiune de peste 30,000 suflcte; ast:1QI on
este 0 comuna rurala si •
se eun6sce

sub numcle de
Fantnna-N edelea, Sutu-Jlanastirea san N icolitelu.
Mueinul actual se considera en vechia Acsiopolis.
Catnnul Rakcl tntre Isaccea ~i Macin pare a fi fost,
dupe ruinele salle un camp militar Roman mal BlU-
re decat Ig lita, ~iruincle salle u'au fo st 1110:1 esplo-
rate pe canrl de Is Tglita 0 Comissiune srcheologi-
crt francesa a trausportat in fruncea In 18:>7-58 pe
doua bastimcnte, bine lncurcatc, mare parte din anti-
citntilo descoperite acole,
)\ftll'i\ de ruinele ce se vedn la Mangnlia, Bestepe
~iIsuccea se mal gasescu 0 multime de cJidirl anti-
ce intre Nicoli tel l?i ll&nnstirea Celieu; in padurca
care desparte aceste doua localitati se gt\.'H~8CU. multe
cesmcle ~iaq uaduce Roinanc, vase de pamnnt :11·S(1cu
de .J metro dimonsiune, ingropate ~i d'usupra ern-ora
a croscut pndurea; am vcgut unul din aceste vase
dosgropat de calugnri J'h\nnstirel Uelieu, de sub fcdn.-
einole UDul stejar, de 0 grosimo ef!. de un llletl'll cir-
confurenta pe care a. desl·ndrlcinat'o; acest vaSll era. 10.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-31-=
o adtncime de un sttnjin s'acoperit cu 0 placa de pea-
tra pe care creseuse copxcul; dupe aparentn. aceste
vase servea pentru. coussrvarea vinulut san a cerc-
alcloru,
MLll~imea monedelorn antice Ellene, Romano ~i By-
san tine prccum ~i a ruinelorn care acopera mat t6-
ta Dobrogca sunt atnte probe ca acestu proviucie n
fost odata cu mult mal populata ~i mal Inflorita de
cut oste astadi. Padun selbatice an acoperit Iocuinto-
Ie ~i orasele populntiunet care a disparut, ~i a le ca-
ret urine nu se vedn decnt prin niste ([idi1'1 in rui-
no, t\q uad uce, cismelc. arbort fructi Cere, ell. ciresul, Pl'U-
nul ~i nucul, rcmase en 0 amiutire pviutre padur ile
cele mal nofrequontato.
o mult ime de dam burl (Tumulus) se gnsescu in Do-
brogea ~i parn a face parte d in celIe aflate in Bus-
sar-ibia ~ic rre se prelungescu ptna dincolo do Rume-
Iia Or ientala; uncle din aceste damburi sunt mormnnti
h eroiloru iar all le s rvean ca dupa verfurile lorn ss
cornunice semnalele de resbel ~i de pad ..i.

Dobrogea sud Guvernul Ottoman forma un singur


Judctu sub denuluirea de Sllnc.1jacul, Livalicul aati }Iu-
tessal'iIlicul Tulce) ~i fa.cea. parte din Provincia (Vilaye-
till) DUll~rel
- .
care copl'indea t6ti\ Bulgaria si Dobrogea.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-32-

En era adrninistratn do un Mutcss,\ri f ou J'e~identti


'n orasul 'I'ulccu ~\t'·en 0 inti ndere in lungimo de
III Gurele Dunarcr ninn . Ill. Ccrnavodu inolusiv si
, in
largime pc malu mnr it de 1(1 V Glcov pin it di ncclo do
Ooustanta; Ea ern. ilnpilrtitn. in f}llptc Oazale ball. Cai-
mncumlicurt (aroudismentc): 'l'ulccn, Suliua, Kusten-
dje, ~IacilJ, Hcll'SOVIl, Babadrurh ~i Medjidie; ~i in
patru l\lud irticurt (Politi i) Ohilia, Isaccea, Mahmudie
~i Ccrnavoda.
01'1 co asrlorneratie
._ . de casse forma 0 cornuna care
se administru de Oiorbagit (Jurati), nlest de consatenit
lorn, sub presideutia uuut ]}luhtal' (Primal') numit de
GUYel'D; Mudiri celoru patru t:trgulete numite mat sus
admin istrau comuna irnpreunn ell un conailiu alesn
de locuitort; iar J ustitia se Impartca de un Naib (Ju-
dccator do Pace) numit de Guvern, assistat do un
Consiliu nsemenea ales de Iocuitort comuncir,
Arondismentele er.iu cnrmuite de un Oaimacam,
numit do Guvorn, en concursul unut Oonailiu ales de
delegatt Cornunclorn Slid titlu de Medjilissi-Idurot-Un-
za; iar Justitia era prcsidat do un Cudin numit de
Guvorn avand de consi lierr trci notabilr ulest• tot de
acet delegatI sub dcnumirea do Medjilissi-Dnnvi, ~i
judecan in prima Instanta.
U 11 Consil iu Judeteau, Meejlissi-Idaret-Liva, alesu
de delegtttl arondismenteloru ndminist"a J udetnl 1n1-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


:__
33-
preuna en ~{utessariful numit de Guvern; ~inn Coo-
siliu Judicial', Tomizi-Hukuk, assemenea alesn de a-
cei delegatt administrs Justitia, sub Presidentis unut
Hakim (Judocator) numit de Guvernn, atat tn mate-
rir de Apel (Istinaf) contra Decisiunelorn pro nun cia-
te de Tribunalele de Arondisroente cat si •
ca Tribu-
DRI de Prima Jnstanta al Judetulur.
Mutessariful, Oaimacamul, Mudirul ~i Muhtarul pre-
cum !?l Naibul, Oadiul !?i Hakimul eran de dropt Pre-
sedintt
• •
Conailiilorn care se aflan sub ressortul lorn.
Cepit tutorn religiunilorn eran de dreptn membrn in
tote consiliile, fie Administrative, fie Judeciare; In ma-
terit pur religiose et judecan pe totI credinciosi Iorn
farn. amestecul Guvernulut civil, care era numat da-
tor a'l acorda tot concursul cerut farA nict un con-
trol di n partes luY.
Affacerile comerciale eran Iassate sub J uridictiu-
nea unut Tribunal de comercin eu residenta in Tulcea.
AstflQ.l Dobrogos Intiusa pe de 0 parte plna Ia <}.i-
durile foster cetate Silistra, iar pe de alta parte pi-
nA dincolo de Mangalia, cste tmpatita in doua Judete
Tulcea ~i Constanta, administrate fie care de cate un
Prefect in puteres unet Leg! Organica special pentru
Dobrogea, ~icu concursul unut Oonsiliu Judetan a-
lesn de delegan comunelorn lntregulut J udeju.
Judejul 'I'ulcen este tmpertit in patru arondismen-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta j


-34-

to ~i dOUA Politit; Arondismentul Tulcea cu 41,400


suflete; Maciu cu 21,900 suflete, In care se co prindo
~j Politi« Isaccoa; Babadugh CIl UO,200 suflete ~i Su-
Iina cu 8,-100 suflote, in care se coprinde ~i Polijia
Chilis- Veehc.
J udetul'I'ulcea are peste tot 7 comuno urbane ~i
58 rurale cu 61 catune.
J ndejul Constanta are " comuno urbane ~l 73 ru-
rale CLl 103 catuno; el este impi1rtit in cinct aroudis-
mente: Qonstallta cu 0 populatiune de 11,839 suflete;
l\Iangalia 12,433; Harsova 8,825; Medjedie 11,503 ~i
Silistra-Noua 20,312.
Fie care arondisment este Bub juridicjiunea unur
Administrator ~ifie care comuna a unut Primar, ou un
consiliu comunal,
La residentele de Arondisment Bunt stabilite f?i en-
te un Tribunal de Ocol, cornpus de un Judecator, un
Supleant f?'un Substitut de Procurer: Aceste Tribunale
facn serviciu Judecatoriilorn de Pace ~i a 'l'ribunale-
lorn de prima Instants.
Un Tribunal de Apel osista pentru tote Dobrogea
eu re~identa in Tuloea.

Oomunolo urbane in Judetul Tulcea aunt:


'l'ulcea actuala, oladit de vro 50-:-60 ant la Sud-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


r
- ""
3c)-
Est de cea veche, este capitala J udejul ut eu acest nu-
me, l'c~i<1enta autoritntiloru superiore Arlministrativn
~i Judicinrn al J udetulut ~iMilitarr; al Dobrog er. sea n-
nul ep-rrchiet episcopatulnt Gree, ~'a Proto-Ereulut
Jloln~\n. Are 0 populatiune de 25.000 sutleto ~i este
situatn in amfiteatru pe c6stele dealurilorn dupe ma-
lulu (ll'f'pt al Dunnrct care iI da nn aspect din celle
mal furmose ~ipitoresca.
'I'ulcea ca port comorcinl este rutin important. iur
en port mil itar
ea osto adrnirnhil situata ~i union pe
t6te Dunarea. Portul militsr de 3stA(Jl prin aituatiu-
nell. lut ofern adepostul eel mai signr pentru er nnrc a
bastimenteloru, ~i dacn el se va larg i prin uuirea
lUI cu lacul Zagran de care este deaparti t de nn
spaciu ca lu 200 metre, s'ar putea stsbili un ba.-
sin 1l13,\'O ~i comod pcutru curnjirea bnstiinentelorn
Il'un arsenal de construcj io ~i reparatie navaln di n cello
mat importante ~'a cnrorn lipsa este l6rte mult sim-
titA de nnvigatiunea. Iluvialn.
Cheul do peutra dupe malul Dunarir. Palatul Ad-
ministretiv, celIe trei caSdorme iii doua. spitale, Iila.pte
biseric1 al diferiteloril eonfesiunI, prccum ~i celIe
doui1 Dloschee, sunt claclirilo principale din 'l'nlcea.
La Inal'g'inea Est al ora~ulul se pote Ulent ion a pro-
montol'iul Hora-'fopessi (OAmbu Rorel) unde :\[ajestntea
Sa Regale CARO L I il pus fondamentul UUll! U1onl1-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


1
-3~-
-
ment comemoratif pentru a doua tncalicarea Romani-
lorn in Dobrogea.
Bestepe (cinci damburt) nu de parte de 'I'ulcea 08-
te aparenta le 0 distauja de 120 kilometre despro
mare; legends. locala spune en valurilc maret-negre
scaldan
, odata poalele acestort dealurt,
Orasul Babadagh, care nu do mult numera 0 popu-
latiune de mal bine de 10,000 suflete ~i era centrul
unut comerciu f6rte important, astadi n'aro decnt
:~,200 su flete. Gradinole acestut orasn sunt din cello
mal furm6se, clima ~i apa et sunt forte salubre. Posi-
tiunea et centrala ~i strategica i'r promite un viitorn
frumos.
Macin are 0 populatiune de 4,500 suflete; este situ-
ata pe malul drept al cannlulut Dunnret eu ucest nu-
me ~i se presupune a fi vechiul Axiopolis.
Sulina orasn recladit din noun pe un terren arti-
ficial produs din umpluturile b~lltl eu savura adusa de
bastimente, a fost destrus totulmente Ia 1854 Iulie
18 de Vice-Amiralul Engles Parker in urma assaai-
nari fiulut ssn de entre voluntart :grocit Inrolatt in
armata Russa.
Aeest orssel precu m ~i insula ~erpilor\1 au urmat
in tot-d'auna sorta Deltet Dunaeit; Smulsa de In. 'I'urct
Is. 1812 odats cu hrapirea Bassarabiet, R\!~l a sta-
panit'o pina la 1854, cand Austriaci a ocupat'o mi-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-37-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-38.-
rilorn streine ~i a Agon~ilor\1 cornercialt ul mal mul-
tort Oasse marl de Comorciu din Brails ~i Galatr.
Orasul Isuccea (Oblusita) altA data capitnla Dubre-
gel ~iastll\ll orasel cu 0 populatiune de 2,400 suflete
cste renumita pcntrn mieroa, ceura, vinurile ~i tutu-
nul co produco vecinatntilc lut.
Ch ilia- Veche eu 1,800 suflote ~i Mahmudie en
1,400 suflete de Iocuitort sunt doua oraselo care n'un
alta importantn ~iresurso decat positiunea 10r\1 du-
pe mulu Dunarit ~i ca centru a vr'o cateva sate.
In Judojul Tulcea so mat p6te mention a ~iCornu-
na rurala St. George a~o~atn pe malul stang de III
gnra bratulut Dnnartr en acest nnme, ca f6rte impor-
tanta prin comerciul sen de esport de peste iii icre, po-
pulatiunea stabila a acestet comune se urea la 800
suflete.
Port.ita, canalul prj n care lacul Ra~inl ~i bratul
Dunarti Dunaveju oomunica cu Marea, este forte im-
port.mtn prin comerciul sen de peste ~iicre do che-
fal precum ~i de cereals esportate pr! n mici basti-
monte care se introducu in Ro.\liln prin acost canal.
In vAoina.tatea acestul locn se produce ~'o l11a1'e ean-
titatc de Baro do mare. Portitll ea posesilloe Romi\.nf\ va
uvea odatA no viitor strelucit de 6re ee pose<1u t6f
elemcntelc naturale ~i IOtdnici6sc pentrll a devoni un
port vastu ~i sigur care ar l'ivalisn. ~i intrecc po toto

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


!1(\
- t),}-

cello porturr dupe }Iar~-~egl~t\,~i 0 statiu no de


lalte
antrcposit :.11 comercinlut nostru de espcrt; pentrn
acosta nu este necesar decat no lal'gi canalul prin dra-
garon pamnntulut de In. mal mentinand intrarea Iibe-
l't\. ~i adlnca prin dona digurt paralele, ~ilegurea Ra-
~imulul prin 0 reten. de drum de fer eu celle lalte
artere din terrA.
~omullole urbane din Judetul Oonstanja sunt:
Oonstantn n.~eQatA pe platoul dupe malul Mnrit-Ncg-
re datoreasa osistenja ot Ont-Iorste care 0 leaga eu
Dunarea; e~iti1. do sub ruinele et po In 1852 acest
orosn a devenit unul din celle mal Iurmosc din Do-
brogca in putint timpn, dar desvoltarca IUla fost tm-
pedicatu din causa Iipset de apa potabila ~i nocomo-
ditatea portulut sen, espusn la venturi le Est, Sud- T~jst
!1i Sud, care'l facti de multe orr inabordabil; sursele
de 10. Anadol-kot arn putea lesne tudcstula orasul cu
apa de 61'e ce esista deja un aquaduc cu un reser-
voar stabilit de Guvernul Ottoman si •
care a ali men-
tat orasul in timp de vr o 4-5 dille.
Constanta este capitals Prefecturet cu acest nume
~'are 0 populatiune de 5,454 suflete, ca a devenit 0
sto.tiune balneura frequentata de multi visitatori, pentru
care s'a ~i rcdicat 0 cladil'e mAl'eatn spre a innlnltl
confortul 101'(1. Bulevardul e1 dupe Dlalul l\-lnril eate
fal'l\ contra (licere positillnen een. lilll fUl'ln6sA ~.o.ro

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-40-
o privilestn din celle mat plscute pe nemArginita Mare ••
Me Ijeuie statiune elll feratc intre Constanta ~iCer-
navorlu este f6rte importsnta pentru Iarmarocul et 0.-
nual de Ia 15 Octomvrie care dureasa 15 ~ille fJi
undo so nduna Oomersanjt din t6te regiunele Orien-
tulut European.
Mangalia port de Mare, Harsova, Kusgun, Ostrov
(Silistra-noua) ~i Cernavoda pe malul Dunarit Bunt ora-
sele farA mare tnsemnatate, numat eel din urma are

important! lui en Cap al Oat-terate de la Dunare
la ){are.

TULCEA. 1882 MARTIE.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-41- ..
,

Peutru orgautsnrea Dobrogo)


PI'O?1l.ul.lJfllii la 7 .ilfa~·li615380
PUB £1041' fLV JIOLVIT0 II U£ Ol?lCIAL No. 51,

CAP. I
Despre teriioriul Dobroqet
Art. 1. Do b rog ea, snexutu Romaniei priu tratatul de Ia
Berlin, pl'eenm ~i Delta Dun:'ireI ~i Insula ~e r pi lo r, se
imparte, de 0 cam data, in do ue jltde~e.
Art. 2. Aceste j udet e se sub- impart tn oc6le, 'Ii 006-
lele in comune urb ane ~i rur al e,

OAP. ILA
Despre drepturile Dobroqenilor,
A.rt. 3. Toti loeuitorii din Dobrogea cad, fn <liun de
11 Aprilie 1877, eraii cetutelli oto manl, devin ~i sunt ce-
ta.telli I'omiini.
Art. 4. 0 lege specialii v a determina condij iunile eu
cart ei vo r pute a es e rcrt \ d ceptu r ile 101' po htice ..i cu mpa ra
imob rl e ru rul e in Ro mau ia pr o p ri ii Qlsa. 0 nit:, lege va
statun despre representutiuuee locuitorilor Dob rog et iu Par-
larn eutul roman.
Art. 6, Locuitor.it din Do b ro g e a, de.veuitt ceta~eni ro>
milBi, sunt egHli luaintea Ieg et, sc b ucurfi tie tote drsptu-
rile ceta~eoesci ~i pot fi numl tt in funcj.iuui Ie publica, fa-
ra ose bire de origil1a ~i de religiune.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-42 -

Art. 6. Lo cu itorlf din Dobrog 'n, pan a la "pro mulgarea


Jegilor provequte la art. 4 de m a i sus, se b ucura de pe
ncum de ellepturile ceU\~enesci co pr ins e in art. 5, ?3, 25,
28 dill Co ustltujiunen Ro mftnief - 01:) Guvernul rnsa, prin de-
cret d o mue sc, dut in UI'n18 incheiel'ei cous il iu lut de m i-
ui str i, p610 opri intl'unil'ile pericu16se o rdlu et pub lice,
Art. 7. Iustitupiuui le representative, judej ene fli comu-
nale , se Intro duc in Dobrogea, dupii esemplul ce lo r din
Romania, cu siogurile c1eosebiri pre ved ute priu ncesta Jege
Art. 8. Locuitorii din Do brog ea nu pot fi lll'mal'iti aa ii
arestatt de cit ill caaurl le preved ute de lege.
Ei nu pot fi sustrnst de la [udecatorit ce Ie da legen.
Art. D. 'l'oF stdiillii afla to rl pe toritoriul Do b rog al se
bu.eura de pr otecj iunea dEta de lege perscnelor ~i averet

i).AI'l, a. fiomlllli'l se lJueul·;_t de lihertatea conscltnjnl, de lil>cl'lnlea lnVi!'ti-


meutulu], de lihcl'lMea preset ~i de llbcrtatea Intr un lri lor-,
Arl. 23. tnvc!'hllcn\ul esic hber.
Libcrtatea tllvllllllu~nlutul este garantata, tnlru cnt csorcijtul ct nu at' ll.linge
bunele mornvurl soil ordlnea pulJliclL
Represi uuca dellctclor este rcgu lall1 n u mal pl'i n 1cgc.
Se YOI' in(inta treptat scolc primare in lole cOlDunele Romdniei,
Illd![ill'JI'o' 1(\ sc61ele ::)laluluT se 1I1i flirli pll\lli.
lo\'t!Ii1lura pl"imal'ti va It ohl1gltloro penll'u lincl'ii I'om:in), prelulintlinca un·
de se va ana iuSliluile sc61c primal·e.
o lege IIpecialil va rogula IOl co pri\ osee l!n.cll1mllnlul public.
Arl. !!5. Secl'clUl scl'isol'ilor ~i al depe~elor lolcgl'alico eSle oeviolabil.
U 1(!t;U,a dl'ltll'luilla rCSllonsabililntca og(1II1ilor gu\"crnulul pcnlru Yiolarea
sccrclu IIIi s el'i~ol'i 101' ~i dcVe~ulol' tll('r~di II!nto pOS\01 ~i lclc~rnrlllu'i.
.AI'l. 2g Fie-care are dreJlllll de ll. so ndl'esa 1a aulol'iUl.li1o ,Publicc pl'in pe-
liliuni suh,scl'ise de clHrc una So.) mai l'llullO pers611e, IIcpul~nd !nsll pCli!i-
olla do CtU 111 Ilumela "lIb-sol'i~llor.
l'iuQui IlU\Ol'illl!i1Cconslilllilc au eh'opl ue n acll'osa veliliuoi III lllllDelc colecliv •

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


_- 43-

101" Guv crnul insu p6te Ina in contra strfii ni lo r tulb uriito rt
me sur i le cerute in interesnl ordinei pu b l ice.
Std\inii nu VOl' pute a sa '~i a~ed.e domciliul in Dob-
rog e a ft'idi a utoriaare a a d mi nl strn t iu net,
Art. ~10. In Do b rog ea DU se pot apti ca a lte pedepse de
cat aceJe preved ute de Jegile Ro mauier,
Art. 1 J. Paua Is reg ulure a d efini ti va a propl'ietatet
possesiunei im o b il iare 10 Dobrogea, ac~sta pr opriet ate
posesiune se dob endesce, sa co nse rvji, se transmite ~i se
pe rde conform log ilor Otomane io vigore palla la 11
Aprilie 1877.
Guvernul Homlln are tote drepturi le ~i atr ib ut iu ni l e
pe car] Je aven gu ve rnul oto mnn in ncestn. muterie, Un
rcgula m ent de admiui strnj.iune publica va d ete rrni ua aces-
te atr ib uti unl ~i d reptu rr ,
Art. 12. In Dobrogea, dij ma In natura remane desfii n-
tat a ~i 10100u ita printr'o dare biinesca, care se va hotal'i
pri ntro lege speciala-,
Art. 13. Num at lo cu ito ri i a£Ja~i in Dobrogea in qinn
de 1 t April ie 1877 fli intll'ituiti de legile o to rna n e , Ro mnuit
~i acet indl'it'liti p rin ru-t, 7 din Co uatitu tiuue.a Ro muni et, 1)
pot cu m pdra i m o b i le rur a le tn Do b r og en,
Acesta atipuluji uue nu t mpedrca Jegen ce se va face in

n· Al't. 7,~) Difol"Intn de crculnl~ rcligi6"c ~i confeeluni ou co-rstitue 'ill UI)-


manta 0 pcdirll spro II dobcndi tlrcplurilc chile ~i polilic.: ~i a Ie cS(,l'ciln.
§ 1. Sll'tLinul, far:!. osebire (Ie l'cligillO!!, supns sa) ne supu;, lIoej PI'Olccti-
\101 sld(inc, p61e dob~lldi impllmtlrllcnit'ca cu conditilloilc urmlH6l"c:
0). Va ndrcsa gllvcl'Ilului ('el'CI'ca de nallll·nlis.ll'C, ill care '·(1 III·cla capilnllll
co posad1t, profesiunca san mcscda co cscl'cWi ~i "oin!<\ de u'~i slablli domi-
ciliul io nomiloia,
b). Ya locui in tumn ncestei cCI'cri, t10cc :lni io tnr:i ~i va don~di prin f: p-
tele sale, dl eSle folosilor c"i.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-44-

pr iv inta stabi lirei de colonii agr ico l pe dorneuiele Sta-


tu lui dill Do b r og e a.
Art. 14. Leg ile de e spro priere, pentru causa de utilita-
te publica, Runt apl ienb i le I'li ill Dob roge a.
Arl. 15, Lib srtutea conscitnjet este ub so luta, Lrb ertntea
tutuJor culte lo r estc garantata, intl'll cat insa. cele brure a
lor nu a duce 0 atiugere o rd in e i publice sail buoelor
III o rav urI,
Art. 16. Rel+giunea orto doxa n Resaritului e ste relig iu-
n e a d o m ni to re !iii In Dob rog ea. Aceste judeje f'ae parte
din epa rch iu Dllnirei-de-Jos.
Pr o to ier e il judete lo r ~i cl erul o rto d ox 0.1 catedrale lor dio
'I'ulce a Iti Oonstanta suut aal ar ia t! de ciitl'e Stat.
Of erul de la cele-alte b i ser icl ortodoxe este pliitit de
cfit re co m uu e ~i co mun itajt dupa uu reg ulnm ent de admi-
n istr-aj iuue publica, ce se 'v a pro mulg a prin decret d o mn es c,
Art. 17. Persoualul ~i intretinerea prlucipaf e lor mosche e

§ II, Pot fi scutl]] do stngiti :


a). Acei car" VOl' Ii arlus tn lel'lt lndusu-ii, Inv enjluni utile sail talcnte tlis-
tinso sari cad vor fi funclal acl stabtllrncuto mar-l tic comercln sail tie industrlc.
b), Ace] car i, fiind nascu]! ~i crescuji in Bom~lIIin. din paria!i st ahili]] In Icdl,
nu s'ou bucurat uici un ii nlci al!ii vre-o-data tlo \'l'C-O-prQlectiune slI'uilll!:
e). Acei cad au sel'vil sub dl'a",el tn timpul I'esuelului pentru indepidCII~'1~i
cari vor pulea fi nalul'!llisd~i tn mo i eolccliv, dllP1'l pl'opunercn guvcl-nului,
prinlr'o sillgurl1 lege ~i (Gra alte formalitGli. •
§ III. NaluralisQl'ca nu so pole acol'da de C{lt prill lege ~iin mod in d i" i dun 1 •
§ IV. 0 lege srecinl:l \'1\ detcl'mina modul l)I'in care slrtlinii VOl' pUloa sla-
bili doroiciliul 101' pe t.;lI'ilol'inl llomLlnicl. •
ij V, Numal ROllldni'f sa I natul'ulisnli l'omAn pol dobt\ndi imobile I,Ut'llia tn
Romi\oia.
J)l'eplurile ptlOt't acum cl1§ligate so ot respeclale.
GOllven!itloile inlcrnaliollale aSl!l-~i esislenle 1'11mtm tn ,'igore CD tote clausele
~i lermenul corl'inse inll'·0115e10.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-.(5 -
- -
muaulrna ne din 'I'ulcen, Constanta, Bab adag , hlacin, Med-
j idi e, Hur~ova, Js a cceu, SUliU3 ~i l\langulia VOl' fi pliitite
de citre Stat, dupa UI} regul ameut de a dmiulatrujl uue pu-
blica, prowulgat pr iu de c ret do muesc.
Art. 18. Oterul celor-alte conf'es iunt Eji b iser ic ile Ili
ternplcl e lor se VOl' illtl'etill~ de cOJl!unitii~iJe corefig ioua re,
Nim euen nu v a fi iudatol'at a coutri b ui III iutl'etinel'ea
uuul cult la care nu Hila! tine.
Art. 19. lustl'uotiunea ill lic61ele platite de Stat Bull de
cornuue oste gratuita.
Art, 20. Iuvetam~ntul este libel', tnti'U cat iosa e serc i-
tilll seu nu ar ariug eb unel e m o ru vu rl., ordinea publica ~i
s::\uatatea copiilor.
Se VOl' illfiillta trept.it ~c6le pri m are to tote comunel e
Dobrog et. .
E':)te lib e r deosebitelor cornuuitajt ~i purti culnr ilo r de
a deschide !?coii, sub controlul miuisterulut mstr ucj.iune!
pub lice, cu coudiji uuen ca ill fie-care din acestea, p e lao-
gil. limba ale~a de fo ndutort aa ii d ir e cto rl , iovetiimantul
lim bel r o mtt ue se fit, ob lig a to ri ii,
Un regulum eut de adrniniatratiuue publica v a rt'gula
tot ce pr iv eace invetamentlll public !li pr ivat iu Dobl'ogea.
Art. 21. Se V,,\ infiinta iu or-asul Babudug uo s e miuar
musulmun , CU m e ni re de a forma cup i l mo sche elor ~i de
a preda principii le Icgisla~illnei l'eligi6se mus nltnune. A-
c~~Hl. ~c6lu se va illll'e~ille de Stat.
Art. 22. Actele Statului civil sunt de ntributiuoeu auto-
riUl.ti1ol' oivile.
lotoomil'ea acestol' acte va tl'~bui sa pl'ecetla ill tot-
o'a- una beoedicti unea religi 6sa, care peutl·u ciisiitol'ii va
fi obligatorie.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


_ ·j6-

Uu l'egul~roeut de adrni uiatra ti u n e publica vn regula


ius:'i esccpji unele ~i modrfioatiuuele ce se pot tutroduce la
acest i pr ii 11)
uci pi muaulmuuilo
pdvill~r\ ~i r n l
Jipo ve ni o r ,

Art. 23. 1"ie-c:.l1'6 Io cuito r dill Do broge a are dreptul de


a se adresa la a utori ta ti le publ ice prin pe titiun! sub-sori-
ae de cutre una sail mat multe p e radne, neputftnd insa
petipiona de cat ill numele 10l' propriu.

Sub-scriitorii iusa. de petitiunt co priud Sud inj nri l in


contra Statului reman saii a autoritiitilor publica sunt pa-
si hil p eutru acesta de punalitaj ile pre vedute de legi.
Art. 24. Nici un Io cui to r din Do brog ea, d ev enit ceta-
teu r o mau, uu p6te, fara autorisare a gu v eruulut, intra io
serv iciul unul Stat t;tniin, f:ira 0.1 tnsust priu acesta sa'~fl-
perd:1 drepturtle cetajenesct,
Ace lor locuitori diu Do b rog e a cart, la pro mulg ar ea le-
gei de facia, at fi o cupaud fuucjiunt pub lice intr'ull Stat
strdiu, Ii se acorda un termen de uu au, spre a cere de
la guverool roman a utorisnrea de a funcji ona; Ia cas de
a uu dcbandi autor isa rea se VOl' co naide ru en straiu, ~i
lara prejudicinl pedepsefor prev e dute in coudicu penalu
iu contra cetatenilor H,omani dill Dobroge a car] a1' purtn
armele ill COlltra Romaniei.

CAP. I[L
Despl"e a drn in ist 1'at iunea, Dob)'o.'Je't

Art.
25. Dobl'ogtHl eBte impartitii in dOlle judete: '1'ul.
cell. fii Constanta.
Judetul 'l'ulcea se complloe din pub'u oc61e ~i anume:
TuJcea, Macin, Babadag ~i Sulina eu insula ~erpilor.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-47 -

.Iutle tnl Coosti\n~n are cinci oc61e ~ianum e; Constanta,


Maug al iu, Ha1'~ova, Medj id ie Silistra-Noua.
Art. 2G. F'i e care jude] de adrn ini atrezji, de uo Prefect,
ca re are acelea~i atr ib upi uul c a cei din Ro IIIani H, pro-
pri ii (1 isji,
Fie- care ocol are In capu l sen un administrator.
Fie- care co mu na urbana saii rural a are io capul el ca- -
te uu primal" asistat de un cousitiii comunat.
Al't •• 27. Prefectul -Eli admi nistr ator i! se numesc de
Do mn , uupu. Pl'O p u u e r e u m i n iat r u Iu l de in t e r n o .
Pref'ectul so aila sub o rd i n lle nemijLocite ale ministru-
lui de interne; el este ~i r~pre8eL1tRntul cetov- alti mini~-
tr i ~i eaecuta or di nal e lor.
Art. 2 '). Prefe ctul iHlpl'aveghiaza m e raul tutul o r aer v i>
ciet or pub lice diu jud e tul seG, nfara de t i-i b uu le.le jude-
cutoresci ~i de aruiuta. EI ingrije:;ce de dreptudlc, dato-
r iil e si interesele tutulor locuitorilor din j ud e t , urmaresce
*i fu ce a 80 urmavi abusurile ~i calcarile de legt, ~i in to-
te ruesuri!e pellt.lU meutiuereu ordinei pub lice.
Art. 29. El are putereu de a face regularuellte espuca-
tive, carora loti ngentii adrni niatr ati vf , jude tent ~i comu-
ualt datovesc su puuere.
EI da. ord o nanje in muter i e de ordiue pu b l cii ,
Art. 30, Prefe ctul, in marg.nea Ieg ilor , are la disposi-
a sa putere a pub li co.
ti uue
Cer er e n ce el face penh'u metltinerea ordinei publice
va 11, ituediut satisfucuta. de comauduntuL trupelor aflate in
judetul sen.
Art, 31. Pl"efectul eBte )'epreseotnntul guveroului pe Hin-
ga cousiliul j udefiao; f?i, in privinta acestuia ~i a cOllsi-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


- 48-

lielor comunale, are ncelen-~i dreptnri carl legen Ie da


prefectilor din H.omi'tllia prop ri ii <lit!a.
Art, 32. Admi u istruto ri! au, in oc61ele lor. ace last com-
petinti!i, a.celt\~l Htributinni ~i acetast indatoril'l pe O~\l'i Ie
au eub=pr efectt din reatul tel'ei.
Ei se aft:1. sub o rd ine le dire cte ale prefectnlut, ~i au,
tn o e ole le lor, delegntiunea puter ilo r acestuia ~i 10 limi-
tele legei.
Art. 03. Pi-imarH comunelor urbane ~i rurale, aflate in
ci rcumsuipj.iune a lor, afari de prtmarit o raael o r de rese-
dinta a prefe cture lor , se aDa sub ordinele ndtn i niatra to rfl o r,
Acestia pot su sp end a pe pri mart, iosa acesta mesul'8.
tre hn e co nfirrnatii de prefect.
Art. 34. Atrib u tiurii le ~i indatoririle functionartl or po-
litiei sunt a ce le a-i s i ca in Romania.
Art. 35. Ur martrea pr efe ctulut inaintea j ust it ief pe ntru
infrncji uui comise io eser ci ti II funcj iune l nu se p6te fa-
ce de cat CLl iucuvjin~nl'ea prealab il a a conaili ulut de mi-
ni~tl'i.
Adminietratorit, poJi~aii ~i pr imar il comuuelor urbane
pentru ase m ene a iufructiu nl riu pot fi llJ'mal'iti de cat du-
pi pre a lab il a autor isapiuue a minisu-ulut de interrie,
Pe ntru iufructiunele oomise afal'8. din caercit iul fuucjiu-
nei."functiouarii de 01'1-ce rang se VOl' ur miir] dupa dre-
ptul comnn.
CAP. IV.
Despre instilltf,iunile Judetene si comunale,
Art .. 86. Infie -care j udet se infiintczR. cate un cODsiliii
jUU('ltiao, tuqestl'at cu acelea-~i atribntiulll en io Romania.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-49 -

C~nd nu se hotaresce alt-Tel prin I'egen de facia, legile


generaJe ale ~el'ei suut aplicabiJe Iii in acest a privinta. in
Do br og e a,
Art 31 Consiliul geuer al se compune din 12 me mb ri ,
dintre cari guv e rnul are dreptul a numi pe p\'e~edlllte,
penta·u fie-c ar e ae ai uue anllslii.
Art. 38. Membri! couail iu lul j ud ej.i an se aleg de ciitl·e de lc-
gHtii consilielor comnnale diu j ud e] , d out dill parte" fie-care
co mune ru rul e , ~i tr e i din parte a fie-carei comune nr b aue,
PI;! Hinga ace:;-ti delegati, aunt de d rept nlegetori ai con-
siliului jude t ian cei mat mart co ntrt bu ab il i din co mune
!2i anume: cata u nu l din p arte a fie-ci"t,·ei comune 1 urul e ,

Iii d o ut diu purte a fie- carei co muu e urb au e ,


Art. 39. Acellti delegati din fie=care ocol:;e tntrnnesc
Ia res ed iuta de ocol la qiol\ fixata. de guvel 0, ~i nleg
cute do ul membri a i c o ns li u lu i [u de t ian,
Art. 40. Pentru j ude pul T'ulce a , pr efc ctul , pe 0 lista de
12 pers6 ne , ceratent ro man, r e co m auda]! de efit re consi-
Iiul comuna l, numesce pa tru membri in eo nsi li ul jude tin n,
Acesu pntru, cu eel opt me m bri a le s] de delegatii co-
mu n e lor' co m pu n complectul consiliului judetitlo.
Pantru jude~ul Constan~a, pl'efectuJ alege, din lista de 12
perl:J6oe l'ecomandute de consiliul COrullllCi de COn!;t<lII~R,
doui membri cari, cu cei-al~i <lece ale~i de deleg3~ii comu-
nelor, compllu comptectlll cOllsiliulul judepan de Constauta.
Al·t. 41. Vcoitul·ile consUietor jllde~!cno IHIot aoela~i cari
Ie au !?i consilieJe judetiene din Romanio. ,
Uaca acesten nil sllnt inoestulat6re pentru acbperil'ea
cheltuelilor, cOllsiliul judetiau p6te creea ~i alte vellitul'i,
cari, sprc a Ii Hdunate, au a fi aprobato de guvel n in cei

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-50-

antt;iii trel ani dupa infiintarea cous ilielor judeti eu e ill


Do brogea, iar dupa tmptlulre a acesto ra , aceate a VOl' h'e-
bui a fi aprobate de puter ea Ieg ialati va.
Art. 42. Co ns il ie le j ud e ti e ne nu sunt competinte a se
o cu pa de cat de ce stiu o ilc privit6re Ia j udetul l o r 1'e8-
pectiv. La finele fie- Carel seai unt ordinare, consiliele ju-
c1etiaue au iusa drcptul a adresa Downului, Pl~jll 0 depu-
t.rtiuu e, eapune re« tutulor trebuintelor, 1mbunata~iriIol' ~i
plftnger il o r jude tul ut 101'.
Acesta. f'acultnte se dfl. cousi lielor iudeji eue diu Do brc-
g ea ptLUR. Ill. reg ulureu representati unet e1 iu siuul Pur-
Jamentului Roman.
Art. 4~. Nici 0 111('11ce1'e a consiiiului jude ti an 1lU se
pore puue In lucrar e paua la apr obnrea ce 'i se va du de
catru. prefect.
Art. 44. Atrtbujiunete ~i functiuo ile cornitetulut perma-
nent se vor Iudeplini de pr ef'ectul judetuluf,
Art. 45. Legile ~i reg ulumeute!e co muuu le ale Ilon1a-
uiei suut upf ica hile ~i peutru Oobrogea, aftlra. de modifi-
cjir il e co priuse ill leg ea organicu actuala.
Art. 46. Sunt comune urbane:
'l.'ULCEA,
CONS'l'ANTA,
BABADAG,
SULINA,
!\lACIN'
HERSOVA,
MEDGIDIE,
CEltNAVODA,
MANGAL[A, ..

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


- 51.-
lCILIA- VEOHE,
O,::,'l'ROV (SiliBtru-Noua),
~1AH~lUDIE,
l(.USGUN !li rSACCEa •
.L\.l't. 47. ~'ie-caro C01UUII5., Ii e urbana, fie ru ra la , sa
admio iatr eaa de un conaili ii co muual, diu stnul cOl'uin, l a
comunele urb a n e m iuisrrul de inte ru e , inr Ii\ c ornuue le ru-
r al e prefectur, numesc e un primal' re vocab il,
Art. 48, N umerul co nail ierl lo r co munalt in co muuele
'Pulcea fli Constanta este de. noue, diu Care trer se nu-
mesc de prefect dintre notabili, iar ill ce l e=a lte comune
urbane ~i r urnl e de !!lepte, diu care doui se nume sc de
prefect.
Art. 49. 0 ag lomer a ti nne de Iocuitort nu p6te conatitui
o co muna, pn.na nu v a av ea eel putiu 100 fa mi li I.
Satele cu mai pucine familii se VOl' alipi a'tora, $pre a
forma uu numer de eel puciu 1.00 fam ili! ~i ast-t'eJ a eon-
stitui 0 comuna.
Caud Iocuitorit uuui sat mat mie de 100 familii VOl'
de clara ea pot sustiue sarcinele comunale , acest sat se
p6te declara de eOUIUna,
Art. 50. Suut alegetori ~i eligibil ill co m u ue le urb auo
toti Iocui tor iI, eeta~eui ai t~rei, Carl plutesc a nu al 0 dure
directi'i. catre Stat, fie fou ciurfi , fie cu puteu tfi. He pen-
tru poduri ~i ~oseJe, de cel pucin 30 lei.
Art. 51. Suut aleg etort ~i e lig ib il! tu co munete rurale,
loenitorii din comune, cetateni ai tcrei. cnl'i pHHe~o cat-
l'e Stat 0 dare unuuli. de 18 lei BonI.
Art, 52. In comunele urb~\ue, alegereu consiJ i ului este
presiuata de catl'a Uti delegat 31 prefectuiui, asi:;tat de

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


----.,,---- ----~-.~~~~-------------

-52-

alte patru persone desemonte de alegetor it dintre d@n~ij.,


pre sentl Ia 10 ore dirniueta.
10 ora~ele Con8talJ~a ~i T'u lce a, coJegiul electoral se va
presida de presedi otete tribuoalului suu de un m e mb ru,
ill cas d e tlupodicace_
Iu co muue le rurale, aJegerea este presidata de eel mai 00-
ti'fill d iutre alegetort, asiatat de duol me mbri, alelli de tl-
l~gEHorii pres e n p-
Alegetol'ii voteza. prin b u leti n seoret.
Notarul couatatd resultatul alt:gel'ei printc'un p1'oces-
v erb a l iuvestit ou sub scriereu sa ii sigiliul b ruroulut fii u-
Jegetorilor pres eupl.
Art. 53. Prefe ctul, d a ca gaselSce conform inte rese lor lo-
cale, pote, in comunele eu populapiunea mixta; a fixa n u-
meru! co nai l ier-il o r ee fie- care co nt'eaiu ue Ball aglomera-
tiulle de origil\a deo seb ita, 81'e a ulege.
Art. 54. Veuitu r ile oo munel or sunt u ce le as] ee suut stu-
bilite pr iu legtte Ro m au ie l.
In comunele m aho medane, unde , din causa Iipset stnb i-
Iim ente lor de ap irtu ose, uu sa pot p erce p e tuxe fudebtula-
t61·e, couailiul co muna l, cu Bpl'obat'ea consiliului jlluetiJ.\ll
~i cu aancti unea d o mueecs , p ote creea alte ve nitu rl aotd6ge.
'I'rei ani dupa inst itui rea co nail ie lo r jud c ti e ne, sp or-ir i-.
e peste uarile atunci iu fiinla, VOl' trebui sa fie aprvba-
te de Puterea Legiuit6re. '
Art. Gu. HuugeteJe comunelol' urbane ~i rurale Bunt 8U-
puse aprobarei pl'efectului.
Art. 56. Blldgetele comunaloi' urbane nu pot fi eSt:cu-
torii, fadi apl'obarea ministrului de interne.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


..
-53 -

CAP. V.
Despre puterea jttdecatorescl1.
Art. 57. :'rl'ibullalele jude catoreact fli legila civile '1i
cr imi na lc din Ro manlu se lutr o duc in Do b rog e a., c u sin-
gurrle mo dificurt prevad ute pr in legen de faciA. ~i pr in de-
crete!o dornnesct date in pute re a aceate i Iegt in vede rea

imprejural'llol' locale ~i num at in ce a ce privesce aplica-


reu urr. 61 de mui JOB.
Art. 58. Se i... fiintezR. cata 0 [udecatori e de 0001 in fie-
care diu circumacr ipj iile administrative a le Dobrogei.
Art. 59. In orusele 'I'ul cea ~i Constanta, se infiioteza
cute un '1'ri bun al de pri rna instanta.
A,·t. 60. 1u o rasul Constanta, se infiint~za 0 curte de apel.
o lege sp e cia la va determina organisarea ~i atcibupiu-
nele a c es te l cUI'~i; pana atunc i se va me uj i ne stal'ea 1,,-
cru r il or de asta-qi_
Art. 61. Se iuatitne tri bunale spe ci a le mnsulmane pen-
tru pro cesele mahomedanilor in materie de casatol'ia ~ide
succesi une, cart, 10 acesta materie, VOl' judeca conform
Jegilol' ~i usurl lor maho meduue,
Art. 62. lnstituirea jiu-iulut e ste de 0 cam-data susp en-
data in Dobrgea. Pro ceaele cr imi n ale ~i peutru delicteJe
po ht.i ce ~i de presa se VOl' judeca de trrbunale le o rdi na r e,
Art. 63. Comisiuni ~i tribunale exstrn o rd inar e , afara de
celo pre vedute in ace:;ta. lege, nu se pot iutl'oduce in Do-
brogen. de cat in casul declal'al'ei starei de 3sediii.
CAP. VI.
Desl:JI'C ji71al1ce.
Art. 64. Impositele ~i Jegile finADciare din Romil.uia se
iutl'od uo ~i In D obrogou.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-54 -

Art. 65. Aplic area tl'eptnti a legilor de impo aite s e va


face prin de crete dornnesct de eatre guv e rn, caruia se la-
sa f'acultateu de a ap ..eci a m o mentul oportun tutru acesta.
AI,t. uS. Art. 109, 110, 111,112, 113,114,115, 116
~i 117 din Oonatitupiunea Rornaniet t) pntere ~i ill au
Dobrcgea,
CAP. VIr.
Despre
puterea armaui
Art. 67. In timp de <leee anl de la prornulg area acestcl le-
gi, in Dobrog ea IlU se va face recrutntiune pe ntru armata de
Jinie. Acesta. d ispo siplune nu tmpedica inl'oliirile voJuntare.

f). Art. 109. Nici un irnposlt al Sratul ci nu so polo stab ili ~i porcepo de eAt
nurnnl in put.erea unoi legi.
Arl. {IO. Nici 0 sarcina, nici uo imposil [udejlan, nu se pote asega de cat
cu invoi ren consiliului judejian. • •
Niri 0 s:1.I'cinil, nici run irnposit comunal nu se pole pune de cat eu con-
srmtimentul eonsiliuloi comunat,
J mpositele votate de c ousilie!c judejeno si comunale trebue sa prlmesct; con-
Iirmrqiunca puterct Icgiuitdre ~i tntll:I'jJ'ea [lomnului.
ArL. 11i, Nu se pOL statornlci prlvtleglurt in materie de imposit.
Nicl 0 esceptiunc sail mlcsorarc de imposil nu so p6te statcrnicl de c:1l
pnnu:o lege,
Art. i 12 Nici un fond penlru pensiuni sau gralifiea!ioni to sarcina tesau-
ru lui publ ic nll se pot aCOl'da de c.u tn vir'lulea. unei legi.
ArL. 11:3, 10 [ie-cal'e an Ac.lunul'cn depulalilol' Inehei~ soeolelile ~i votczti
budgel U I. .
,file yenitUl'ilc ~au ehclll1cJi1e SlaLului Irehllcsc Il'ceule in hudgct ~i in gocoleli.
llu(lgctul so va pl'e";illln, IOI·ll'a_lIl1a eu un an !oainle tie punl!l'ea lui In a-
plic:lI'c. Ac.lunlirui d !PlIl'\!i1'}I', {Ii nu \'n fi d.:finiliv de ell dlillti ce se \'a vol:l
de tl!'n;;a ~i snocliolla dc Domn
Duca bucJgclul 1111 ~c VOLczlt In Ii lOp uti!, puler'on esculivll va Indcsluln 5CI'-
"idelu publice dUllll hudgetlll :\nuilli precedent, fl1a'!1 a pulea mel'ge Cll (1('('1
budgN rnai Illull lie UII an p('Slc nOll! enl'e a fost volnl.
AI'I. i If., IIcgnllll'cn dcfinllivu a soeolt'lilor lrebuc sil fie 1l1'csinlalli Ar!ttnal'ci
ccl mni I(\I'I.liII III tel'rlH'n de dOlli alii ric In ineheiul'ca (ic-cllrui eserciillL
Art. i15. Lcgile lIe fin(lOeO sc pllblicli In l\Ionilol'u! ofici:d, ea ~i ccle-
alte legi ~i l'cglllnl1lcntc de allminisll'apuno publici£, .
AJ'L t1 f), Penll'lI lOll! I\omllnla O.,IC 0 singul'1t ('ul'IO 110 complUI'I.
AI'I, i 17. Difcl'ilt'le (onliuri 1l1'O\onile ptliltl nCllm dm calle, pceialc t'i de cnri
gU\CIIIIII t1i!lpuno suh (lifcriLc lillul i, II'cblle 5e fie cOJll'inse tn Luclgetul general
til sOn'iciulul Slnlului.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-55 --

In acest period de c}eee ani, locuitorii din Dobr og e a


vor forma numai uu corp de ostir e terttoriul a (',alara~i ~i
dorob autl}, destinata peutru serv ic iul din I",untru al aces-
tei pi' rti a Rornauiet.
J 11 timpuriJe nor-male, Iocultorit ce VOl' face parte din
aceste trupe. no VOl' pute a fi Intrebuintati 111 serviciu de
eat 0 septa-mana pe luua, ~i In care ti mp ei VOl' fi platiH
~i hl'iiniF dupa Ieg ea privitcre la armata te rlto rl al d.
Ac6~ta cstire nil v a putea fi intrebuiotata afara din
Do b rog e a de cat In timp de resb el.
Art. 68. Locuitorlt dill Dobrogea de religiuue musulmana
VOl' forma campanit ~i es cadroue separate. In uniformarea
lor, care se va pliiti de Stat, se v a pastra fesul ~iturb anul ,
Locuitorit termura~i ai Dunare! ~i l\Iul'ei-Negl'e VOl' fi
chernajt de preferintd In serviciul flctrlet dest ina t a 101e8-
ni comunicatiunea trebuintelor administrative ~i mi Iitare
din Dc brog ea,
Pr iricip i ul servlclulut sepnrnt al locuitorilor musulmani
va fi manjinut ~i In 1iotil:i..
CA.P. VIII.
Dispositiuni gel1ne1'ale
Art. 69. Colorile Do brog et sunt colorilc Rorndniet.
Art. 70. Marna Do brogei in general ~i a judetulul
T'ulce a 10 deosebit este un scot purtftud doi delfini cu
trupul rjid i ca t.
Mar ca judej ulut Constan]n este scutal purtaud 0 gnlera.
ro rnunji,
AI't1 71. Niei un jurameut nu se pote impune cui-va
de cat conforDl l'eligiunei sale.
Art. 72. Nici 0 lege, uici llll regulament de administl'a-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-50 -

tiune generaJa, judetiana saii comunala nu p6te fi tnda-


torfitdre de cat dupfi ce se publica in chipul hotal'at de loge,

CAP. IX.
Disposu iuni. transitorii,
Art. 73. Un termen de tref ani din ~illa de 23 Octombre
1878, se Hcordii Io cuitorf lor rurn ll cn rI, tn ti mpul reab elulut,
au emigrat dill Dobroge» apre R re ve ni Ia eaminele lot'.
Acei ee nu Me VOl' tolosi de aeest term en perd or+-ce
drept asupra poseaiunel piimentul'ilor 1'111'8 Ie ce au avut
inaintea resb e lulur,
Art. 74. lnstl'uini'lrile fnoute in contra dispoaitiuntlor art.
11 ~i 78 dill preaenta lege sunt ~i rem[u\ nule ~i fl'\l'3. ef'e ct.
A.,t. 75. 0 It'ge specltdi\. v a OlgHlII13CL se rv ic iu l 8eriito-
r+lor (Ilotul'ilor) de prin cornunele rurale, pti.nii cc aceste
co muue rural e vor av e a indestule mijl6ce m ateriule ~i
inte le otuu!e s pre a p ute a iosu~i ele orgurrisa ~i retr ibui
aeest serv iciii in mod indestulator.
Art, 76. 0 It'ge va orgnisa serviciu moscheelor ~i 1n-
valamentnJ re ligros al popula tiunet muaulmane.
Art. 77, Ostlree ter itoriala nu se va institui jl1 Do bro-.
'gea de cat .dupji pr o mulg areu Tegei pentl'u regularea pro-
prictatei ruru le.
Art. 78. Legea p e ntru Iutrodu ce rea impositului f'onciar ~i
a diirei pentru poduri ~i !iosele se va BpUen de la 1 Ia-'
DU8rie 1881. Pentru auul 1880, in locul aeestOl' imposi-
,te, se va percepe daten pe vite, dupa un reglliament ce
se va decreta de ministerul de finance.
Al't. 79. In eel mai SCUtt timp, se va. face 0 lege pri-
vH6re la desecarea. mlastlnelor ~i Ia plantatiuni de padul'i.
Art. 80. Din ~Iun pUllcrei ill vig61'e a legei de facia,
8Uut abrogate t6te dt:crettle, rt guJamentele sail alte acte
ColltrBni co cele flfieqllte de e8.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


Pentt-u Regnlarea lll"opricta\tel Iruobtlare tn
DOnROGEA.
Promulgats In. 31 Martie 1882.
PUBLIOATA IN MONITOR UL OFICIAL No.3,

SEOTIUNEA I.
Disposi(iun'i. generale.
Art: 1. De Ia prom ulg area legei de facia propdetatea
din Do b rog e a de veri ce natura se dob endesce,
se co nse rvfi, se tra nsm ite ~i se perde conform
Ieg ilo r 10 vigorts in Romania de d in coce de Du-
nare ~i a dispostpiunilcr spe oia le Pl'ev@q.ute in
Iegea d-e facia.
Art: 2. Numai Romanii pot dob andi, propr+etatec imobilia-
l'a l'ul'a1a. Ro mauit de origiua e.rrt, oonform art. 9
din Conatituriune, pot dob endi re cunos cerea fura,
stng i u ~i prin un aimplu vot al AdulliirjJar au a-
ceJu~i drept.
Oultivatorit stabiJiti in Do brog en In promuJga-
rea legei de facia, sunt co ns ide ru ti ca Romant
~i se bucllra. de a celast drept.
Art: 3, Dr-eptu rile de proprietnte ab so lutii [mu lk}, ~i A-
oele de posesiune l mo b il iarji rur al n (Illirie), do-
bendite conform legtIor esistente ,iu Dobrogea,
paoli la promulgnl·ea Iegel de facia aunt ,1 re-
man respectate ..

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-58 -
Art: 4, 'I'6te titluri!e, fie constituite prin acte emanate
de la fllltoritatile Oto maue inainte de a nexare a
Dobrogei, fie pr in a cte de pososi una care se vor
gasi paoa Ia promulgarea aceseer Iegt , verificate
~i admise de Comisi unea intocmita. prin r egula-,
mentul decretat 'li publicat in 2 Iunie 1880, asi-
gura celor cart Ie-aU. dreptul de posesiune.
In schimbul actelor v echt se VOl' Iib era titlurI
Doui fal'a nici 0 taxa de timbrn ~i iuregistrare.
Art: 5. Posesiunea n u se p6te intinde de cat asupra can-
titatei de pa.ment coprinsa in tapu aaji actul de
posesiune verificat ~i admis in conditiunile leget
de faoia,
Art: 6. Acei cari pl'etinc].~ud un drept de posesiune, do-
b eudi t inaintea anexal'ei Dcbroget, ~i a Ie ca-
rol' titlur] au fost resp inse de comisiunea de ve-
rificare, pot atuca decisiuuea co m isiun el ina.intea
tribunalu!ui de a pel in termen de 0 luna de Ia
notificarea deoisiunei de respingere, No tificarea
se va face prin adruini atraj.i a locala Ill' cornuna
in care posesorul, al carui titln a fost respins,
pretinde ca. are dreptul de posesiune.
Tribunalul de ape! nu va putea co nsi dera ca
acte de poseaiune decat titillril~ originale, ema-
nate de Ia autoritatile Otomaue in drept pana. la
11 Aprilie 187'7. In lipsa. de asemenea acte se
va putea admite cel'cetal'ile facute Cll mal'tol'Y, in-
tru cat sinceritatea 101' IJU va fi bunuita.
Art: 7. Acei cari avend un dl'ept de posesiune anterior
anexarei Dobl'ogei, nn s'a pl'eaeutat inainten co-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-59-
misiunei centrale de verificare, pot ~n curgere de
~ese JunI de Ia apl icare a leg el dc facia sa c6t'lt.
a'~i constitui un titlu de posesiune inaintea neesteI
co m iaiunr,
Acesta. comisiuoe va face verificarea dupe regu-
lela prev edute Ia Art. 6.
Inch e iare a comisiuuet luata cu majoritate de vo-
turi, va fi supuaa apelulut trj b una luluf de apel
ill t e rme n de 0 JUlia de Ia pronunciare,
Pro cedura va fi cu totul grntllita, ~i dispeuaata
de or] ce taxa de tirubru StlU alta.
Art: 8. Sunt nule de drept ~i fadi vaJ6re tote instl'ii.ina-
rile de pameuturi rural e {acute de Ia 11 Apritie
1877 pana la pro mulg area Ieg el de facia.; o r i-ce
vloq.are antel'i6r~ tr eb ue sa fie constatata prio
acte ill regula cu data certa, Ou mperatorlt suut
in drept s~ cera de la vauQatori numal resfitu i-
re preoia uluinumerat, nil'a n pute a recla iu
m a

justitie vr e-cun dcept asupl'a piimeutului.


Art: 9. Emigrati! car i au
parii.sit lo curi le lor pot reclama
pameutul 101' ~i drepturile lor, fiind v erificate ~i
ad m ise , admi ui atru tia do m eni ilo r 'i v a pune in pose-
siuoe pe calea a dministrarive illtru cat~ei au
re cla-
mat ~i sn restabilit eu familiile la caminele loru, in
termen de Ull ao de la promulgal'ea acestei legi.
Nu au acei:lt drept coloni~tii cari au
nvut con-
cesiuni de pament In Dobrogea in vil'tutea legii
OtoJ'nAne din 1 l~cdjep 1272.
Emigl'n~iil'eiutor'1i nu pot vinutl pamanturile re-
l'apatnta decat in limitele art. 30 aJ Jegii de faciii.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


- ~o-
Art; 10 Pam~ntul'ile rurale ale e mtgr atilor cart DU s'nu
reatab il it ~i u'a ii re cl atnat in ter m e nul pl'ev~(lnt
la art. precedent, a celea ale caror titluri s'a U
resplns, precum ~i ale ace lor a care nu au re cl a-
mnt in termenul prevedut Ia art. 7, su nt 'Ii re-
man ale Statului.
Administratiunea do meniil or va lua aeeste pi-
mentur] io posesiune pe calea adrninistrutiva 'Ii
Ie va administra conform legii do meo iilor,

SJCOl'IUNEA II.
Desp re rcscumpcrarea dijnu:7,,,~i despr e modal de a
deueni. proprietar obeolui.
Art: 11. Dijrua pam~ntului se desfiin~e<la prrn rescllmpe-
rare, ~i cu modul acosta posesorh cnpata. deplina
proprietate pe pameuturile posed ate.
Art: 12, Preciul rescumperiiret se fis.eza Ia tret lei hee-
tarul pe an pentru cei d'ant@iu 5 ani; iar Ia 4
lei pe an heotarul pentru eei-I'-alti 10 ani.
Plati anticipate se primese fara nici 0 scade-
re de dobancli.
Art: 13. Plata va iuoepe din anul pro mulgarit legii de
faeia ~i se va face in UD singur termen; Ill. 1
Octombre. Implinirea ei se va face conform
legtt de urmarlr e.
Art: 14. Acei cari nu VOl' plati dre ptul de l'escumperal'e
in timp de tret ani, perd in folosul Statulut dre p-
tul la piiment, f~rii a puten l'eclama iotorcerea
plitilol' auteriOl'e.

,
Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta
- 61-'

Art- 15. 'I'axa 8supra vitelor pe piinlt'Snturile n car or dij-


rna se reseumpiil'ii., e ste dEltsfiintuta,
Piim~ntu r iIe supuse rescnm pararii IlU VOl" fi n-
tiuse de Impositul Ion cia r in ti m p de 5 an i.
Cu tote aceatea jud e tul Eli co muna pot im pu-
De zecimi a~lIpra sumelor ce sar cuveni Statutut
pe fie care au pe pam~ntllriJe res cumperate to
marg+nile IegtIor in vigot'e,

SEc~rUNEA III.
Despr e proprietatea Statulu; ~l venflarea et,

Art: 16. Sunt ~i I"@rniiu propl"ietate abso luta a Statnlni;


a) 'l~6te Iocurite Eli cljid irj le cari aii Hpt.rtinllt guver-
nul ul Otoman inaiute de 11 a pr il ie 1877 ..
b) 'rote padurile, afar'a, de p orjiu nif e determinate
a se da comunelor (conform Jegei de facia) ~i
acelea posedate de p arti cular l ell titln de p.'o-
pl'ietari verificat ~i ndmis conform legei de facia.
c) '1'6te mioele.
d) '1'6te locurtIe, biiJ~ile, canaluri!e f)i pescari ile de
ori -ce natura,
e) 'rote piimeuturile pt'eve4ute In Art. 10.
Art: 17. Admf ni steaj la domeniilor prin ingllleri auu me ill-
sircillaF va mesura ~i delimita. prill se mue ho-
tarrii ce, pam~ntudle cuveuite Io cuit.oril or de a-
eelea ale Statului. '
Cite 0 copie dupa. planurile l'iidieRte se va
lisa Ia comund 'Ii prefectura respectiva, o rig ina-
lele Be vor couserva la admirriatrapia domeniiIor.

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


.- 6.2-

Art: 18. Locurile "isipite tn mal multe partT, se VOl' 1n-


truni pe cat va fi cu putiotii tiDendu-se co mpt
de diferitele categoril de pam~nturf.
Iu sohimbul tarlalelor isolate aflate in pa-
durf , se va da alte plmel'lturl afars. din masivul
paduri},
Art: 19. Locuitorit au dreptul a'~i adapa vitele in t6te Q-
pele. Nici 0 pedica nu &8 p6te pune prin deli-
mitarea Ia acestii drept.
Art: 20. In comunele rurale ~i catunele esistente pre cum
~i io satele ce se VOl' Infiinja de citre Stat pe
pam~ntul seii, se va lisa 0 porpiune sufici enta de
teren pentru vatra satulul 'li pentru cimitir ,
Fie- cal'ui oatun saii sat S6 va ceda grutuit pen-

tru ~o61a. pub lica pana la 10 heolare de pamellt •
Fie-oarei comuni 1'u1'81e Itt cedi asemenea
gratuit 10 hectare pentru fnh'eti nerea bisel'ioe-
lor sau giamiilor.
Art: 21. Rasa comunelor urbane se va tnsemna prin pu-
ner e de petre ~i tragere de fl8nturI in limitele
posesiunii actuate.
Cu t6te acestea, pentru orase!e unde a'ar aim-
ti Devoe de 0 tntindere mai mare, guvernul va
putea concede din pam@ntul Statulut, porjiunea
strict neoesara in mod gratuit sail on plata du-
pi a preoi area 90.
Art. 22. Pe Hinga vatra satelor in fiinta sail ace lor cari
se VOl' orea din noil, 8e va determina fii ceda
gratuit Inngii sat, acolo ullde va fi pam@nt dis-
ponibiJ, 0 futindere de ialaz potrivit cu numA-

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


-63-
rul Iocuitortlor ~i luandn-se de basa uu hectar
maximum de fie -oare Iocuitor.
Art. 23. In locaHta.~ile nnde se afia padurt se va deter mina
~i ceda aaemeuea 0 porjiune pe sema comune-
lor rurale, luandu-se de basS. uu hectar maxi-
mum de locuioti\.
Acolo nude nu se aHa. padure, se va aleg e ~i
ceda gratuit 0 intindere de pam~nt echivalenta, pe
ear it Iocuitorit comunei vor fi. obligatt prin admi-
niatratia lo cala S8. 0 pJanteze sub direcjia agen-
tilol' silvioi ai Statului, car] Ie va. pune la dis-
positie ~i samanta necesara.
Art. 24. IslazuJ, ,(Jadurea sall porj iunea de pam@nt destinatii
a deveni piidnre, sunt "i reman proprietatea ob-
,tei locuitorilor ~i nu ee pot tnstraina nici li se
pote schimba destiuatiunea, in nicl un cas "i sub
ni cl un motiv.
Art. 25. Pamenturile cuvenite Statulut se pot vinde.
Art, 26 Administratia domenielor va reserva in jurul pa.-
mentnrilol' prevedute la Art. 22 ~i 23, lot uri de
la 3 pana la 10 hectare spre a se vinde en pre fe-
rinta cultivatorilor cari vor voi sa se a~eqe prin
sate Hall catune noul, cu autor iaati a guvernului ..
Art. 27. Cele-alte pamenturi se vor putea vinde in 10tul'I
de 18 10 -1,000 hectare.
Art. 28. Preciul vinQarel va fi de 90 let hecturul cal'e se
va plati III 15 ani cite 6 lei pe an; ia1' pJatinduS6
integral tuainte, pl'eciul va fi de 80 lei. Pentru
loturile mai mal'Yde 100 hectare se VOl' tine lici-
tatiunl carl sa incepi de la 80 lei hectarul ..

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


- 64-
Art, 29. F~inilijle ngricole cart se VOl' stabili tn Dobrogea
aunt scutite de or+-ce d a r e in timp de trei aui ..
Pluta pre ci ulut pl'evequt In AI·t. 28 va incepe
dllpa esp iru ren terme nulut acesto r tre I ani.
Aumiui8tl'atillnea domenielor Ie v a libera g ra-
tuit muterru lu l nece saar pentru construcj iune.
Art. 30. In tirnp de 15 ani proprietate a imob ifiara ruraln
DU pore fi instl'iiinata decat catra Stat, com una.
sail un nit locuitor diu co muna fura pamcnt.
Acei uar l posed a. 0 intil1ucre de :pam~nt mat
mare de 25 hectare, pot instdiina ill total sau
ill parte din prisosul ce ail la ort-ce persone cari
indeptiueso condijiunile Art. 2 din acesta lege ...
P~lna In complecta achitare a reacumper'are l
prevequta. Ia Art. 12, instl'ainal'ea pam~uturjlol'
mi cie nu este valab ila, fara autoriaarea guv eruulu! ..
.Art. 31. Nimeni IIU are dreptul sa aduca ~i sa. stabilesci\
familii agri cole pe pam~ntul'ile sale, fara Iuvol-
re a oo nail iu lul de ministr], care singur este in
drept sa determine io liuiite le Uo nsti tuji unef con-
dij iuui le in cari S8 pote permite stabilirea unor
asemeuea famillt.

FINE,

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta


..

:E~.A. rr .A..
Unitt In toe de : Se ya cit.i :
Pag,

7 5 populea~a • pop ule adfi


9 1 olei clei
10 3 Pot ita POl'titl\
19 26 t6te se .anuleqa
. .,
20
28
1
13
tr anaactiuue
Blspo vca
cornercru
'.
Beapo povca
29 10 Boghz-Keoi Boghl\z-KiOi
32 20 Sud Sub
43 10 logilor legilor
44 1 nO-l'icol
10
l\gdcole
g S iii s tr II
47 2 1\1e diJI idii e sn:
I l~tra N oua {l\led
V
N edie V
~l

L: OUf\.

,. 15 tr ib ual el e tribunalele
48 10 Oi rcuusri ptiuuea Oi rcu user] pti uue a
49 16 Co nal iul u l Uo naif iulut
55 12 Oampauii Companii.

---~,---

Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta

S-ar putea să vă placă și