Sunteți pe pagina 1din 155

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE POMPIERI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţific
Conferențiar universitar doctor inginer

Florin NEACȘA

Absolvent
Stelian – Marius GHERGHIȘAN

2013
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”


FACULTATEA DE POMPIERI

PROIECTAREA POLIGOANELOR
MODERNE PENTRU PREGĂTIREA
PROFESIONIȘTILOR PENTRU
SITUAȚII DE URGENȚĂ

Coordonator ştiinţific,
Conferențiar universitar doctor inginer

Florin NEACȘA

Absolvent,
Stelian – Marius GHERGHIȘAN

BUCUREȘTI
-2013-

1
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

DECLARAŢIE

Prin prezenta, declar pe proprie răspundere că Lucrarea de licenţă cu titlul


”PROIECTAREA POLIGOANELOR MODERNE PENTRU PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR
PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ” îmi aparţine în întregime şi nu a mai fost prezentată
niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare,
cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului:

 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa
precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Bucureşti, 01.07.2013

Autor: Stelian – Marius GHERGHIȘAN

_________________________

2
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

CUPRINS

LISTA FIGURILOR .................................................................................................................................................... 9

LISTA TABELELOR ................................................................................................................................................. 11

GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................... 12

REZUMAT............................................................................................................................................................. 14

SUMMARY ........................................................................................................................................................... 15

INTRODUCERE...................................................................................................................................................... 16

CAPITOLUL I ......................................................................................................................................................... 18

ANALIZA GENERALĂ A ACTIVITĂȚII DE PROIECTARE............................................................................................. 18

I.1 SCURT ISTORIC........................................................................................................................................................ 18

I.2. GENERALITĂȚI PRIVIND ACTIVITATEA DE PROIECTARE A CLĂDIRILOR................................................................................... 21


I.2.1 Ingineria civilă ............................................................................................................................................ 21
I.2.2 Condițiile proiectării ................................................................................................................................... 21

I.3. DEFINIȚII .............................................................................................................................................................. 24


I.3.1 Proiectare ................................................................................................................................................... 24
I.3.2 Pregătire .................................................................................................................................................... 24
I.3.3. Poligon ...................................................................................................................................................... 24
I.3.4. Antrenament ............................................................................................................................................. 25
I.3.5. Profesionist ............................................................................................................................................... 25
I.3.6. Situație de urgență.................................................................................................................................... 25

I.4. PREZENTAREA PE SCURT A ACTIVITĂȚILOR DE INTERVENȚIE .............................................................................................. 26

I.5. MATERIALE DE CONSTRUCȚIE FOLOSITE LA REALIZAREA POLIGOANELOR ............................................................................. 27


I.5.1 Beton celular autoclavizat (B.C.A.) ............................................................................................................. 27
I.5.2. Cărămidă refractare .................................................................................................................................. 30
I.5.3. Țiglă metalică ............................................................................................................................................ 32
I.5.4: Etrierii ........................................................................................................................................................ 34
I.5.4: Sistemul de izolație tip „Westec” .............................................................................................................. 36

CAPITOLUL II ........................................................................................................................................................ 38

CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA POLIGOANELOR DESTINATE PREGĂTIRII PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII


DE URGENȚĂ ........................................................................................................................................................ 38

II.1. ANALIZA NEVOILOR OPERATIVE ................................................................................................................................ 39

II.2. COMPONENTELE POLIGONULUI ................................................................................................................................ 39


II.2.1. Zona administrativă ................................................................................................................................. 39
II.2.2 Spații de instruire ...................................................................................................................................... 40

3
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

II.2.3. Spații exterioare ....................................................................................................................................... 41


II.2.4. Utilități ..................................................................................................................................................... 41

II.3. CONSIDERENTE PRIVIND PROIECTAREA....................................................................................................................... 42


II.3.1 Generalități ............................................................................................................................................... 42
II.3.2 Caracteristici ale terenului ........................................................................................................................ 43
II.3.3. Sursele de apă .......................................................................................................................................... 44
II.3.4. Securitatea poligonului ............................................................................................................................ 44
II.3.5 Protecția mediului ..................................................................................................................................... 45
II.3.6. Utilități ..................................................................................................................................................... 47

II.4. DESEMNAREA ARHITECTULUI / INGINERULUI ............................................................................................................... 47

II.5. SPAȚII ADMINISTRATIVE .......................................................................................................................................... 48


II.5.1. Birouri....................................................................................................................................................... 48
II.5.2. Sală de conferințe .................................................................................................................................... 48
II.5.3. Amfiteatru ................................................................................................................................................ 48
II.5.4. Săli de clasă .............................................................................................................................................. 49
II.5.5. Biblioteca ................................................................................................................................................. 50
II.5.6. Bucătăria .................................................................................................................................................. 50
II.5.7. Săli de pregătire cu mijloace audio-video ................................................................................................ 51
II.5.8. Cameră „obscură” .................................................................................................................................... 52
II.5.9 Spații de secretariat .................................................................................................................................. 52
II.5.10. Spații pentru simulări ............................................................................................................................. 53
II.5.11. Vestiare și dușuri .................................................................................................................................... 53
II.5.12. Curățătorie ............................................................................................................................................. 53
II.5.13. Laboratoare ........................................................................................................................................... 53
II.5.14. Cabinet medical ..................................................................................................................................... 54
II.5.16. Întreținerea clădirilor ............................................................................................................................. 54
II.5.17. Turn de observare / control.................................................................................................................... 54

II.6. CLĂDIRI PENTRU ANTRENAMENT .............................................................................................................................. 54


II.6.1. Condiții generale ...................................................................................................................................... 55
II.6.2. Structuri de pregătire prin lucrul cu foc deschis ....................................................................................... 58
II.6.3. Structuri de pregătire prin lucrul cu fum .................................................................................................. 64
II.6.4 Clădiri mixte .............................................................................................................................................. 65

II.7. AMENAJAREA SPAȚIILOR EXTERIOARE ........................................................................................................................ 66


II.7.1. Obstacole ................................................................................................................................................. 66
II.7.2. Rezervoare de gaze și lichide combustibile .............................................................................................. 67
II.7.3. Spații pentru utilizarea motopompelor .................................................................................................... 68
II.7.4. Spații pentru conducerea autospecialelor ................................................................................................ 69

II.8. UNITĂȚI MOBILE DE ANTRENAMENT .......................................................................................................................... 71

CAPITOLUL III ....................................................................................................................................................... 76

STUDIU COMPARATIV PRIVIND POLIGOANE PENTRU PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII DE


URGENȚĂ ............................................................................................................................................................. 76

4
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.1. BOULDER COUNTY REGIONAL FIRE TRAINING CENTER ................................................................................................. 76


III.1.1. Clădirea administrativă ........................................................................................................................... 77
III.1.2. Clădiri pentru stingerea incendiilor ......................................................................................................... 77
III.1.3. Turnul de instrucție ................................................................................................................................. 78
III.1.4. Materiale periculoase ............................................................................................................................ 79
III.1.5. Unități mobile de antrenament............................................................................................................... 81

III.2 BRAYTON FIRE TRAINING FIELD................................................................................................................................ 82


III.2.1 Recuzita pentru stingerea incendiilor....................................................................................................... 84
III.2.2. Recuzita pentru intervenții în caz de dezastre ........................................................................................ 87
III.2.3. Centrul de pregătire în vederea coordonării intervențiilor complexe ..................................................... 91

III.3. BAZA DE PREGĂTIRE „FAYETTEVILLE” ....................................................................................................................... 92

III.4. BAZA DE PREGĂTIRE „SUCEAVA” ............................................................................................................................. 95

CAPITOLUL IV ..................................................................................................................................................... 100

MODULE SPECIALE PENTRU ANTRENAMENTUL PERSONALULUI DE INTERVENȚIE ............................................. 100

IV.1 MODUL MULTIFUNCŢIONAL PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL INGINERIEI SECURITĂŢII LA
INCENDIU ................................................................................................................................................................. 100
IV.1.1. Alegerea tipului soluției constructive ...................................................................................................101
IV.1.2. Tăierea uşilor principale........................................................................................................................102
IV.1.4. Sistemele pentru fixarea combustibilului – lanţuri şi suporturi ............................................................104
IV.1.5. Sistemul pentru reţinerea şi evacuarea fumului ...................................................................................107
IV.1.6 Orificii realizate în container pentru măsurători ...................................................................................109
IV.1.7. Zona focarului incendiului .....................................................................................................................110
IV.1.8. Perete şi uşă de apartament .................................................................................................................114
IV.1.9. Uşă pentru curăţarea deşeurilor rezultate în urma arderii ..................................................................115
IV.1.10. Amplasarea containerului ..................................................................................................................116
IV.1.11. Lista cu materiale necesare ...............................................................................................................117

IV.2 MODUL MULTIFUNCŢIONAL PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ ŞI ANTRENAMENT ÎN STINGEREA INCENDIILOR ........................119
IV.2.1. Alegerea soluției constructive ...............................................................................................................119
IV.2.2. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral dreapta ...........................................121
IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din spate: ...................................................127
IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral stânga: ...........................................132
IV.2.4. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din față: .....................................................137
IV.2.5. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului interior: ......................................................142
IV.2.6. Calculul necesarului de materiale pentru execuția pardoselilor: ..........................................................146
IV.2.7. Calculul necesarului de izolație tip „Westec” necesar execuției camerei speciale: ...............................148
IV.2.8. Calculul necesarului de materiale necesare execuției acoperișului: .....................................................148
IV.2.9. Calculul totalului de materiale necesare:..............................................................................................148

CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 152

5
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

CONTENTS

LIST OF FIGURES ..................................................................................................................................................... 9

LIST OF TABLES .................................................................................................................................................... 11

GLOSSARY OF TERMS ........................................................................................................................................... 12

ABSTRACT ............................................................................................................................................................ 14

SUMMARY ........................................................................................................................................................... 15

INTRODUCTION ................................................................................................................................................... 16

CHAPTER I ............................................................................................................................................................ 18

THE ACTIVITY ANALYSIS OF THE DESIGN .............................................................................................................. 18

I.1 BRIEF HISTORY..................................................................................................................................................... 18

I.2. GENERAL REGARDING THE DESIGN OF BUILDINGS ........................................................................................... 21


I.2.1 Civil Engineering ......................................................................................................................................... 21
I.2.2 Design conditions ....................................................................................................................................... 21

I.3. DEFINITIONS...................................................................................................................................................... 24
I.3.1 Design ........................................................................................................................................................ 24
I.3.2 Training ...................................................................................................................................................... 24
I.3.3. Polygon ..................................................................................................................................................... 24
I.3.4. Practice ..................................................................................................................................................... 25
I.3.5. Professional ............................................................................................................................................... 25
I.3.6. Emergency situation ................................................................................................................................. 25

I.4. SUMMARY OF INTERVENTION ACTIVITIES ..................................................................................................................... 26

I.5. CONSTRUCTION MATERIALS USED IN REALIZATION POLYGONS ........................................................................ 27


I.5.1 Autoclaved aerated concrete (A.A.C.) ....................................................................................................... 27
I.5.2. Fire brick .................................................................................................................................................... 30
I.5.3. Metal roofing ............................................................................................................................................ 32
I.5.4: Stirrups ...................................................................................................................................................... 34
I.5.4: „Westec” Insulation system ...................................................................................................................... 36

CHAPTER II ........................................................................................................................................................... 38

REQUIREMENTS FOR DESIGN PROFESSIONAL TRAINING POLYGONS .................................................................. 38

II.1. OPERATIVE NEEDS ANALYSIS............................................................................................................................ 39

II.2. POLYGON COMPONENTS .................................................................................................................................. 39


II.2.1. Administrative area.................................................................................................................................. 39
II.2.2 Training areas ........................................................................................................................................... 40

6
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

II.2.3. Outdoor areas .......................................................................................................................................... 41


II.2.4. Utilities ..................................................................................................................................................... 41

II.3. PLANNING CONSIDERATIONS .......................................................................................................................... 42


II.3.1 Overview ................................................................................................................................................... 42
II.3.2 Field characteristics .................................................................................................................................. 43
II.3.3. Water sources .......................................................................................................................................... 44
II.3.4. Polygon security ....................................................................................................................................... 44
II.3.5 Environment .............................................................................................................................................. 45
II.3.6. Utilities ..................................................................................................................................................... 47

II.4. DESIGNATION ARCHITECT / ENGINEER ............................................................................................................... 47

II.5. ADMINISTRATIVE AREAS .................................................................................................................................... 48


II.5.1. Offices ...................................................................................................................................................... 48
II.5.2. Conference Room ..................................................................................................................................... 48
II.5.3. Amphitheater ........................................................................................................................................... 48
II.5.4. Classrooms ............................................................................................................................................... 49
II.5.5. Library ...................................................................................................................................................... 50
II.5.6. Cuisine ...................................................................................................................................................... 50
II.5.7. Meeting with audio-video training .......................................................................................................... 51
II.5.8. Dark room ................................................................................................................................................ 52
II.5.9 Secretary areas......................................................................................................................................... 52
II.5.10. Space for simulations ............................................................................................................................. 53
II.5.11. Lockers and showers .............................................................................................................................. 53
II.5.12. Dry .......................................................................................................................................................... 53
II.5.13. Laboratories ........................................................................................................................................... 53
II.5.14. Surgery ................................................................................................................................................... 54
II.5.16. Building maintenance ............................................................................................................................ 54
II.5.17. Tower observation / control ................................................................................................................... 54

II.6. BUILDINGS FOR TRAINING................................................................................................................................ 54


II.6.1. General terms and conditions .................................................................................................................. 55
II.6.2. Training structures by working with open fire ......................................................................................... 58
II.6.3. Structures training by working with smoke ............................................................................................. 64
II.6.4 Mixed building........................................................................................................................................... 65

II.7. OUTSIDE LAWNS ............................................................................................................................................... 66


II.7.1. Obstructions ............................................................................................................................................. 66
II.7.2. Gas and liquid fuel tanks .......................................................................................................................... 67
II.7.3. Spaces for motor pumps using ................................................................................................................. 68
II.7.4. Spaces for driving autospecialelor ........................................................................................................... 69

II.8. MOBILE TRAINING UNIT ................................................................................................................................... 71

CHAPTER III ......................................................................................................................................................... 76

COMPARATIVE STUDY ON PROFESSIONAL POLYGONS FOR EMERGENCY SITUATIONS TRAINING ........................ 76

7
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.1. BOULDER COUNTY REGIONAL FIRE TRAINING CENTER....................................................................................... 76


III.1.1. Administrative building ........................................................................................................................... 77
III.1.2. Buildings for firefighting ......................................................................................................................... 77
III.1.3. Tower training ......................................................................................................................................... 78
III.1.4. Hazardous materials aerea .................................................................................................................... 79
III.1.5. Mobile training units ............................................................................................................................... 81

III.2 BRAYTON FIRE TRAINING FIELD ......................................................................................................................... 82


III.2.1 Props for firefighting ................................................................................................................................ 84
III.2.2. Props for disaster intervention ................................................................................................................ 87
III.2.3. Training center to coordinate complex interventions ............................................................................. 91

III.3. BAZA DE PREGĂTIRE „FAYETTEVILLE” ....................................................................................................................... 92

III.4. BAZA DE PREGĂTIRE „SUCEAVA” ............................................................................................................................. 95

CHAPTER IV ....................................................................................................................................................... 100

SPECIAL MODULES FOR TRAINING OF EMERGENCY ......................................................................................... 100

IV.1 MULTIFUNCTION MODULE FOR TRAINING AND SCIENTIFIC RESEARCH IN FIRE SAFETY ENGINEERING...............100
IV.1.1. Choosing the type of constructive solution ...........................................................................................101
IV.1.2. Cutting the main doors .........................................................................................................................102
IV.1.4. For fixing fuel systems - chains and supports .......................................................................................104
IV.1.5. Smoke system to detain and evacuation ..............................................................................................107
IV.1.6 Holes made in the measurement container ...........................................................................................109
IV.1.7. Area fire outbreak .................................................................................................................................110
IV.1.8. Wall and door of the apartment ...........................................................................................................114
IV.1.9. Door to clean waste from burning .......................................................................................................115
IV.1.10. Location of container .........................................................................................................................116
IV.1.11. List of materials needed .....................................................................................................................117

IV.2 MULTIFUNCTION MODULE FOR PROFESSIONAL TRAINING IN FIRE FIGHTING ...............................................119


IV.2.1. Choosing the type of constructive solution ...........................................................................................119
IV.2.2. Calculation of the implementation of the right side wall .....................................................................121
IV.2.3. Calculation of the implementation of the back wall: ............................................................................127
IV.2.3. Calculation of the implementation of the left side wall: .......................................................................132
IV.2.4. Calculation of the implementation of the front wall: ...........................................................................137
IV.2.5. Calculation of the implementation of interior wall: ..............................................................................142
IV.2.6. Calculation of the implementation of floors .........................................................................................146
IV.2.7. Calculation of insulation „ Westec” for special camera required execution: .......................................148
IV.2.8. Calculation of roof materials required execution: ................................................................................148
IV.2.9. Calculate the total required materials: .................................................................................................148

CONCLUSIONS.................................................................................................................................................... 152

8
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

LISTA FIGURILOR

FIGURA I.1: BLOC PLAN DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT ........................................................................27


FIGURA I.2: TESTAREA REZISTENȚEI LA FOC A UNUI BLOC DE B.C.A. ..............................................................29
FIGURA I.3: CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CĂRĂMIZILOR RECTANGULARE ..................................................32
FIGURA I.4: PANOU ȚIGLĂ METALICĂ ......................................................................................................33
FIGURA I.5: DETALII TEHNICE ALE PANOURILOR DE ȚIGLĂ METALICĂ ..............................................................33
FIGURA I.6: IMAGINE DE ANSAMBLU A ETRIERILOR ȘI ARMĂTURII ..................................................................35
FIGURA I.7: SECȚIUNE ÎN SISTEMUL DE IZOLAȚIE; MONTAJ ...........................................................................36
FIGURA I.8: MONTAJUL SISTEMULUI DE IZOLAȚIE „WESTEC” .......................................................................37
FIGURA I.9: ECHIPAREA UNEI CAMERE DESTINATĂ INCENDIERII .....................................................................38

FIGURA II.1: INDICATOR PENTRU DIRECȚIA VÂNTULUI .................................................................................46


FIGURA II.2: TIPURI CONSTRUCTIVE DE SCĂRI UTILIZATE ..............................................................................56
FIGURA II.3: TUB PENTRU LUCRUL ÎN SPAȚII ÎNGUSTE .................................................................................58
FIGURA II.4: CLĂDIRE DE ANTRENAMENT ECHIPATĂ CU RAMPĂ DE LUCRU.......................................................59
FIGURA II.5: UTILIZAREA INSTALAȚIILOR CU GAZE NATURALE ÎN ȘEDINȚELE DE PREGĂTIRE ..................................62
FIGURA II.6: UTILIZAREA GENERATORULUI DE FUM ÎN ȘEDINȚELE DE PREGĂTIRE...............................................64
FIGURA II.7: OBSTACOL TIP ZID DIN CĂRĂMIDĂ .........................................................................................66
FIGURA II.8: REZERVOR DE LICHIDE COMBUSTIBILE UTILIZAT ÎN ȘEDINȚELE DE PREGĂTIRE ...................................67
FIGURA II.9: UNITĂȚI MOBILE DE ANTRENAMENT ......................................................................................73

FIGURA III.1: IMAGINE DE ANSAMBLU A CENTRULUI DE ANTRENAMENT .........................................................76


FIGURA III.1: CLĂDIREA ADMINISTRATIVĂ ................................................................................................77
FIGURA III.2: CLĂDIRE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR .............................................................................78
FIGURA III.3: TURNUL DE INSTRUCȚIE .....................................................................................................79
FIGURA III.4: REZERVOR DE LICHIDE COMBUSTIBILE ...................................................................................79
FIGURA III.5: AUTOCISTERNĂ PENTRU ANTRENAMENT ...............................................................................80
FIGURA III.6: AUTOCISTERNĂ PENTRU ANTRENAMENT ...............................................................................80
FIGURA III.7: UNITATE MOBILĂ DE ANTRENAMENT ....................................................................................81
FIGURA III.8: HARTA CAMPUSULUI .........................................................................................................83
FIGURA III.8: ZONĂ PREVĂZUTĂ STINGERII INCENDIILOR CU STINGĂTOARE PORTABILE .......................................84
FIGURA III.9: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR LA AERONAVE ...........................................................84
FIGURA III.10: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ ............................................85
FIGURA III.11: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR LA REZERVOARE DE LICHIDE COMBUSTIBILE....................85
FIGURA III.12: CLĂDIRI DE ANTRENAMENT ..............................................................................................86
FIGURA III.13: ZONA DE ANTRENAMENT PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA AUTOCISTERNE ............................87
FIGURA III.14: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR LA NAVE.................................................................87
FIGURA III.15: STRUCTURI DESTINATE ANTRENAMENTULUI ÎN CAZ DE DEZASTRE ..............................................88
FIGURA III.16: EXERCIȚIU DE CĂUTARE A VICTIMELOR CU AJUTORUL CÂINILOR ................................................89
FIGURA III.17: ȘEDINȚĂ DE ANTRENAMENT ÎN PRACTICAREA DESFACERILOR....................................................90

9
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

FIGURA III.18: ZONA DE ANTRENAMENT ÎN CAZ DE ACCIDENTE FEROVIARE .....................................................90


FIGURA III.19: IMAGINI DIN CADRUL CENTRULUI DE CONDUCERE ȘI COORDONARE A INTERVENȚIILOR ...................91
FIGURA III.20: CLĂDIREA ADMINISTRATIVĂ ..............................................................................................92
FIGURA III.21: CLĂDIRE DE ANTRENAMENT ..............................................................................................93
FIGURA III.22: ECHIPAMENTE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA AERONAVE ................................................93
FIGURA III.23: ZONA DESTINATĂ CONDUCERII AUTOSPECIALELOR .................................................................94
FIGURA III.24: ZONA DE ANTRENAMENT PENTRU LUCRU ÎN SPAȚII ÎNGUSTE ....................................................94
FIGURA III.25: IMAGINE DE ANSAMBLU A BAZEI DE PREGĂTIRE .....................................................................96
FIGURA III.26: CAISSON ŞI CAMERĂ DE PĂTRUNDERE .................................................................................98
FIGURA III.27: PARC DE REZERVOARE ....................................................................................................99
FIGURA III.28: IAZ DE ANTRENAMENT ....................................................................................................99

FIGURA IV.1: IMAGINE DE ANSAMBLU A EXTERIORULUI MODULULUI ...........................................................100


FIGURA IV.2: TĂIEREA UŞILOR CONTAINERULUI.......................................................................................102
FIGURA IV.3: SISTEMUL DE DESCHIDERE A UŞII DE ACCES PRINCIPAL ............................................................103
FIGURA IV.4: UŞILE LATERALE ŞI BALAMALELE DE SUSŢINERE .....................................................................104
FIGURA IV.5: SISTEMUL DE FIXARE A COMBUSTIBILULUI............................................................................104
FIGURA IV.6: BELCIUG PENTRU FIXAREA LANŢURILOR...............................................................................105
FIGURA IV.7: AMPLASAREA SUPORŢILOR PENTRU FIXAREA COMBUSTIBILULUI ..............................................106
FIGURA IV.8: DIMENSIUNILE SUPORTULUI PENTRU FIXAREA COMBUSTIBILULUI..............................................107
FIGURA IV.9: PLACA DE METAL INTERIOARĂ ...........................................................................................108
FIGURA IV.10: TRAPĂ DE EVACUARE A FUMULUI.....................................................................................108
FIGURA IV.11: MULTIMETRU ELECTRONIC PENTRU TERMOCUPLE ...............................................................109
FIGURA IV.12: ZONA FOCARULUI INCENDIULUI .......................................................................................111
FIGURA IV.13: PARDOSEALĂ DIN CĂRĂMIDĂ REFRACTARE.........................................................................112
FIGURA IV.14: TAVĂ PENTRU CĂRĂMIZI ................................................................................................112
FIGURA IV.15: PROTEJAREA INELELOR DIN PARTEA DE JOS A CONTAINERULUI ...............................................113
FIGURA IV.16: CURĂȚAREA ZONEI FOCARULUI........................................................................................114
FIGURA IV.17: PERETE ȘI UȘĂ INTERIOARE .............................................................................................114
FIGURA IV.18: TAPET CADRU DE UŞĂ ...................................................................................................115
FIGURA IV.19: UȘĂ PENTRU EVACUAREA DEȘEURILOR REZULTATE ÎN URMA ARDERII.......................................116
FIGURA IV.20: IMAGINE DE ANSAMBLU A MODULULUI DE ANTRENAMENT ...................................................121
FIGURA IV.21: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI LATERAL DREAPTA .............................................122
FIGURA IV. 22: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI DIN SPATE .......................................................127
FIGURA IV.23: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI LATERAL STÂNGA ..............................................133
FIGURA IV. 24: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI DIN FAȚĂ ........................................................137
FIGURA IV.25: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI INTERIOR .........................................................143
FIGURA IV.26: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE PARDOSELILOR .............................................................147

FIGURA V.1: NECESITATEA PROIECTĂRII UNUI POLIGON ............................................................................152

10
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

LISTA TABELELOR

TABEL 1TABELUL I.1: CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE B.C.A. .......................................................................................... 29


TABEL 2TABELUL I.2: MODELE CONSTRUCTIVE DE CĂRĂMIZI REFRACTARE.................................................................................... 31
TABEL 3TABELUL I.3: DATE TEHNICE ALE PANOURILOR DE ȚIGLĂ METALICĂ .................................................................................. 34

TABEL 4TABELUL IV.1: CARACTERISTICILE DIMENSIONALE ALE CONTAINERULUI UTILIZAT ..............................................................101


TABEL 5TABELUL IV.2: AMPLASAREA ORIFICIILOR PENTRU MONTAREA TERMOCUPLELOR ..............................................................110
TABEL 6TABELUL IV.3: LISTA CU MATERIALE NECESARE PENTRU REALIZAREA CONTAINERULUI........................................................117
TABEL 7TABELUL IV.4: LISTA DE MATERIALE NECESARE PENTRU AMENAJAREA ZONEI DE EXERCIŢIU A CONTAINERULUI ........................118
TABEL 8TABELUL IV.1: MATERIALELE NECESARE REALIZĂRII MODULULUI DE ANTRENAMENT .........................................................151

11
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Glosar de termeni

Amplasament - loc de aşezare a unei instalații, a unui dispozitiv, a unei construcții;

Ardere - reacţie exotermă a unei substanţe combustibile cu un comburant, însoţită în


general, de emisie de flăcări şi/sau incandescenţă şi/sau emisie de fum; termen sinonim:
combustie;

Apă - lichid inodor, insipid şi incolor, absolut indispensabilă vieţii, indiferent de forma
acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenţi;

Căldură - mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele
fizico-chimice sau între diferite părţi ale aceluiaşi sistem în cadrul unei transformări în care nu se
efectuează lucru mecanic;

Construcție - clădire executată din zidărie, lemn, metal, beton etc., pe baza unui proiect,
care servește la adăpostirea oamenilor, animalelor, obiectelor etc.; (casă, edificiu);

Conductă - element de instalaţie destinat transportului fluidelor, pe un anumit traseu;

Etaj - fiecare dintre părțile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzând încăperile
situate pe același plan orizontal; cat, nivel;

Fundație - element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau
ca bază de susținere a unei construcții, a unui utilaj, a unei mașini etc.; fundament, bază, temelie;

Hidrant de incendiu: robinet de colţ, cu ventil, prevăzut la intrare cu filet exterior pentru
racordarea la o conductă de oţel cu diametrul de 2”, iar racordul la ieşire cu filet exterior pentru
înşurubarea unui racord fix la care se racordează furtunul şi ţeava de refulare;

Incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care
produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită intervenţia organizată
în scopul întreruperii procesului de ardere;

Iluminat de avertizare - lumină intermitentă care se declanșează pentru a atrage atenția


asupra funcționării defectuoase a unor sisteme, instalații, aparate;

12
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Iluminat de siguranță - sistem de lămpi electrice, cu generator propriu, care asigură


iluminarea în cazul întreruperii alimentării prin rețeaua electrică publică;

Instalaţie - ansamblul de conducte, aparate, agregate, piese de legătură ale acestora, care
asigură realizarea condițiilor de confort;

Mortarul - amestec utilizat în construcții compus în proporții variabile din lianți


(ciment), agregate (pietriș), apă și aditivi (var sau ipsos);

Parter - totalitatea încăperilor situate în partea unei clădiri situată la nivelul solului (sau
puțin deasupra lui);

Perete - element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din
lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de
exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul;

Rezervor - bazin sau recipient în care se depozitează o cantitate de fluide sau de


materiale granulare sau pulverulente;

Robinet - dispozitiv care se montează la capătul unei conducte, între două conducte sau
la capătul tubului de scurgere al unui recipient, în scopul întreruperii sau al restabilirii circulaţiei
unui fluid în ambele sensuri ori pentru a regla sau a schimba debitul acestuia;

Soclu - suport sau postament (din piatră sau beton) care susține o coloană, o statuie etc.
Partea de jos (mai proeminentă) a unei clădiri, a unui perete ce are rol de susținere a acestuia și
preia încărcările statice;

Subsol - totalitatea încăperilor dintr-o clădire situate, total sau parțial, sub nivelul solului;

13
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

REZUMAT

Prezenta lucrare scoate în evidență condițiile și regulile ce trebuie respectate, precum și


recomandările ce trebuie avute în vedere pe timpul proiectării și execuției poligoanelor destinate
pregătirii profesioniștilor ce intervin în situațiile de urgență.

Prima parte a lucrării tratează dezbaterea problemelor referitoare la amplasamentul


poligonului, protecția mediului, sursele de apă disponibile, clădirile și spațiile administrative,
construcțiile și spațiile de pregătire, condițiile impuse de legislația în vigoare precum și
securitatea personalului ce desfășoară ședințele de pregătire.

În cea de-a doua parte a lucrării sunt prezentate ca exemple patru modele constructive ale
unor poligoane de antrenament din S.U.A. și România, precum și două module ce au ca
destinație pregătirea personalului de intervenție. Modulele prezentate pot fi integrate atât în
cadrul unor poligoane complexe de pregătire, dar pot fi utilizate și individual la nivelul
subunităților de intervenție. Pentru aceasta, în conținutul lucrării a fost desfășurat memoriul
tehnic și calculul necesarului de materiale, pentru realizarea acestora.

Lucrarea se încheie cu un succint capitol de concluzii ce vizează tema lucrării și nu în


ultimul rând, asigurarea unei strânse legături între proiectarea, execuția și exploatarea
poligoanelor pentru pregătirea personalului din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de
Urgență.

Cuvinte cheie: poligon, pregătire, incendiu, intervenție, proiectare, module, construcție.

14
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

SUMMARY

This paper highlights the conditions and rules that have to be respected and
recommendations to be considered during the design and implementation to prepare polygons
that train firefighters in emergency situations.

The first part of the paper presents problems concerning the location of the polygon ,
environment protection, available water sources, administrative buildings and spaces, training
areeas, the conditions imposed by law and the security of the personnel conducting training
exercices.

In the second part of the study there are presented as examples, four structural models of
training ranges in U.S. and Romania, as well as two modules that are executed to train
emergency teams. The modules can be integrated in the complex polygons, but they can also be
used as individual structures. To do this, in the content of the paper was introduced technical
description and calculation of the necessary materials for their construction.

The paper concludes with a brief chapter of conclusions aimed at the theme of the
paper and last but not least to ensure close links between design, construction and operation of
trening polygons of the General Inspectorate for Emergency Situations.

Keywords: polygon, training, fire, intervention, design, modular construction, building.

15
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

INTRODUCERE

Știm toți că pompierii au, probabil, cea mai riscantă și mai periculoasă meserie din lume.
Însă ceea ce mulți nu știu, este faptul că, pentru a reușii să practici această nobilă meserie ai
nevoie de o pregătire deosebită ce presupune însușirea multor cunoștințe din diverse domenii
precum ingineria construcțiilor, hidraulică, fizică, chimie, și multe alte discipline de specialitate,
precum și o condiție fizică deosebită, mult curaj, tărie de caracter, dăruire și nu în ultimul rând
foarte mult antrenament. Este adevărat că nimic nu pregătește mai bine un pompier decât
formarea într-un incendiu real, acolo unde are de înfruntat temperaturi destul de ridicate, flăcări
și fum destul de dens, iar ceea ce este cel mai important, autocontrolul și munca în echipă,
acestea fiind esențiale succesului echipelor de intervenție. Pompierii din ziua de azi se confruntă
cu situații din ce în ce mai solicitante din punct de vedere fizic și psihic. Pentru a face față cu
succes, e nevoie de o pregătire continuă specific domeniului, astfel ca pe timpul unor situații
reale, personalul de intervenție să își desfășoare activitățile cu mult profesionalism, asigurând o
eficiență maximă într-un timp cât mai scurt și în deplină siguranță.

Impulsionat și de faptul că în România nu există o legislație bine dezvoltată, privind


proiectarea poligoanelor pentru pregătirea personalului de intervenție în situații de urgență, iar
infrastructura și baza materială disponibile, nu mai pot face față în raport cu sarcinile
pompierilor, condițiilor de lucru precum și prezența tot mai mare a materialelor sintetice, ce
conduc la o dezvoltare tot mai rapidă a incendiilor, toate acestea reprezintă motivația ce m-a
condus la alegerea temei „PROIECTAREA POLIGOANELOR MODERNE PENTRU
PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ”, convenind
astfel și cu prezența unui subiect de actualitate, întrucât I.G.S.U. nu dispune de un poligon
modern de pregătire, care să asigure antrenamentul în condiții reale de incendiu, sau chiar
realizarea unui scenariu complex de intervenție, în care să poată fii angrenate toate categoriile de
personal operativ.

Lucrarea este structurată pe patru capitole, pornind de la un scurt istoric al serviciilor de


pompieri, ce anume presupune activitatea de proiectare și normele ce trebuie respectate,
activitățile de intervenție ale serviciilor de pompieri, precum și materialele de construcție din
care pot fi realizate unele construcții speciale de pregătire, acestea fiind cuprinse în primul
capitol.

16
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Al doilea capitol decurge, din condițiile generale și normele specifice activității de


proiectare, către activitatea specifică de proiectare a unui poligon de pregătire. În conținutul
acestuia sunt detaliate regulile ce trebuie respectate în faza de proiectare, construcțiile și spațiile
ce pot fi întâlnite într-un astfel de poligon, precum și natura activităților desfășurate.

Pe baza celor desfășurate anterior, capitolul trei, prezintă drept modele constructive trei
centre de antrenament din Statele Unite ale Americii, iar în partea de final fiind prezentată baza
de pregătire de la Suceava, un poligon de pregătire inspirat din modelele occidentale.

În capitolul patru sunt prezentate două module destinate pregătirii personalului de


intervenție. Unul dintre acestea este construit pe baza unui container, iar celălalt este realizat din
zidărie de BCA. Ambele module prezentate sunt însoțite de memoriul tehnic și de calculul
necesarului de materiale pentru realizarea acestora.

În încheierea lucrării, un succint capitol de concluzii, prezintă legătura dintre proiectarea


unui poligon de pregătire, execuția acestuia și exploatarea acestuia, precum și unele concluzii ce
reies din conținutul lucrării.

17
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Capitolul I
ANALIZA GENERALĂ A ACTIVITĂȚII DE PROIECTARE

I.1 Scurt istoric

„Pompierii” constituie o organizație de intervenție și ajutor în cazurile de accidente,


inundații, incendii sau alte situații asemănătoare, având ca atribuții evitarea sau reducerea
efectului negativ asupra persoanelor, animalelor și bunurilor, precum și organizarea acțiunilor de
salvare.

În Roma antică, în numeroase orașe care aveau străzile înguste și deci pericol ridicat de
propagare rapidă a incendiilor, existau unități de pompieri, „vigiles urbani”, care nu erau dotate
numai cu pompe și găleți, ci și cu catapulte pentru distrugerea zidurilor în cazul când acestea
limitau accesul la focarul incendiului. Încă din anul 21 î.Hr. este atestată existența unei formații
de luptă cu focul formată din 600 de sclavi. Roma a suferit numeroase incendii, dar cel mai
celebru este cel din 19 iulie 64 d.Hr. care a început în zona Circus Maximus și a distrus două
treimi din marea metropolă. Împăratul Nero a fost acuzat de producerea acestui dezastru, dar
acesta a denunțat ca vinovată o comunitate ce se stabilise în regiune, cea a creștinilor.

În Evul Mediu, cetățile și orașele medievale erau prevăzute cu turnuri de supraveghere și


aceasta nu numai în scopuri defensive, ci și pentru observarea potențialelor incendii. Londra a
fost atinsă de o serie de incendii, dintre care cele mai devastatoare au fost cele din anii 798, 982,
989 și mai ales cel din 1666, supranumit și Marele incendiu al Londrei, în urma căruia mai multe
mii de locuitori au rămas fără locuință.

Revoluția industrială aduce cu ea și primele furtunuri pentru pompieri, puse la punct de


inventatorul olandez Jan Van der Heiden în 1672. Mărimea acestora și modul de racordare sunt
valabile și pentru standardele actuale. În ianuarie 1608, orașul american Jamestown (Virginia) a
fost complet distrus de un incendiu. În 1648, în New York este înființată o unitate de
"supraveghetori de incendii". Aceștia patrulau prin oraș verificând hornurile clădirilor. Incendiile
care au survenit în Boston în anii 1653 și 1676 au obligat autoritățile să ia măsuri ferme de
prevenire.

Pompa manuală pentru stingerea incendiilor a fost realizată în 1725 de londonezul

18
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Richard Newsham. Astfel de pompe erau aduse la locul incendiului prin atelaje trase de cai. Mai
multe persoane acționau brațele pompei care putea furniza peste 10 litri de apă pe secundă, la o
înălțime de câțiva zeci de metri.

În 1736, Benjamin Franklin înființează la Philadelphia compania Union Fire Company,


formată din voluntari. Primii pompieri salariați apar pe teritoriul american abia pe la jumătatea
secolului al XIX-lea. Pauline von Schwarzenberg, mama premierului austriac Felix zu
Schwarzenberg, își pierde viața într-un incendiu survenit la ambasada Austriei din Paris. Acest
eveniment tragic îl determină pe Napoleon să pună bazele instituției pompierilor profesioniști în
Franța, înființând, la 18 septembrie 1811, un detașament de pompieri, numiți "sapeurs-
pompiers". În Regatul Unit, prima organizație de profil s-a creat în Edinburgh în 1824, urmând
ca 8 ani mai târziu o astfel de unitate să apară și în Londra.

Epoca modernă aduce primul camion destinat luptei împotriva focului realizat în 1829,
dar a fost omologat abia în 1860. Era prevăzut cu motor cu abur și era tras de cai. Pompele cu
motoare cu combustie internă au apărut în 1907 în Statele Unite, urmând ca prin 1925 motoarele
cu abur să dispară complet din înzestrarea trupelor de pompieri.

Despre stingerea organizată a incendiilor pe teritoriul de astăzi al României există dovezi


încă din timpul Daciei romane, însă instituţia pompierilor este atestată la mijlocul secolului al
XVIII-lea prin „steagurile de foc” din Bucureşti şi Iaşi, organizări bazate pe solidaritatea
comunităţii în faţa primejdiei focului. Condiţiile concrete de la începutul veacului următor au
determinat apariţia, la Bucureşti şi Iaşi, în 1845 şi, respectiv, în 1835, a primelor unităţi de
pompieri militari, încadrate în armata permanentă, soldaţii urmând instrucţia de infanterie în
paralel cu cea pompieristică.

Istoria începuturilor a consemnat participarea efectivelor de pompieri din Bucureşti la


stingerea „Focului cel mare” din data de 23 martie 1847, sinistru care a distrus atunci peste 1800
de case şi prăvălii, precum şi la Bătălia din Dealul Spirii, care a avut loc la data de 13 septembrie
1848, moment de seama al revoluţiei democratice din acel an. În memoria celor aproape o sută
de ostaşi pompieri care au căzut în luptă, în Bucureşti a fost înălţat „Monumentul Pompierilor”.

Ulterior, după modelul primelor două unităţi, în principalele oraşe ale României, s-au
înfiinţat servicii de pompieri profesionişti cu accentuat caracter militar, subordonate primăriilor.
În anul 1874 s-au pus bazele Corpului Pompierilor Militari care cuprindea 15 unităţi care aveau
în dotare şi baterii de artilerie. La războiul din 1877 – 1878, pompierii - artilerişti au participat cu

19
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

forţa a şase baterii în compunerea armatei române, atât pentru apărarea teritoriului, cât şi la
luptele din sudul Dunării, în Bulgaria de astăzi, împotriva armatei otomane.

Contactele europene, mai ales cu Regimentul de pompieri din Paris, aderarea la primul
organism internaţional de profil, constituit în anul 1900, „Comitetul Tehnic Internaţional al
Focului”, la care România este membru fondator, au impus începerea reorganizării pompierilor
români, proces întrerupt de primul război mondial. Separarea de artilerie s-a produs la 2 august
1929, prin înfiinţarea Comandamentului Pompierilor, care făcea parte din structurile armatei
române, iar, sub aspect administrativ, depindea de Ministerul de Interne. Această organizare a
fost legiferată în anul 1936 când, pentru prima oară, se defineau misiunile pompierilor militari:
„prevenirea şi combaterea sinistrelor pe tot cuprinsul tării”. Tot din acea perioadă datează şi
investirea acestora cu atribuţii concrete în domeniul protecţiei civile, cel de-al doilea război
găsindu-i organizaţi, până la nivelul subunităţilor, ca formaţiuni militare de pompieri - apărare
pasivă.

Anii postbelici au conservat forma de organizare tradiţional militară a instituţiei


pompierilor, procesul de modernizare cuprinzând, deopotrivă, planul conceptual şi cel material,
la nivelul realităţilor tehnico – economice.

Termenul de „profesionist pentru situații de urgență”, a fost introdus odată cu înființarea


Inspectoratului General pentru Situații de Urgentă (IGSU), în data de 15 decembrie 2004,
conform H.G.R. 1490 din anul 2004, modificată și completată de H.G.R. 1514 din anul 2005,
prin fuziunea Comandamentului Protecției Civile și Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administrației și Internelor. La nivel
național IGSU coordonează toate organizațiile implicate în managementul situațiilor de urgență,
în concordanță cu reglementările internaționale.

Astăzi la lupta împotriva focului participă atât voluntari, mai ales în zonele rurale, cât și
profesioniști, aceștia fiind încadrați în subunități subordonate IGSU.

20
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

I.2. Generalități privind activitatea de proiectare a clădirilor

I.2.1 Ingineria civilă

Ingineria civilă este o ramură a ingineriei care se ocupă de proiectarea construcțiilor și


instalațiilor pentru uz civil în domeniile: construcții ambientale, construcții geotehnice,
infrastructură, instalații structurale urban-teritoriale.

Termenul „civil” provine din dorința de a transfera în domeniul civil competențele


tehnicilor din domeniul militar. Armatele erau întotdeauna însoțite de tehnicieni care erau
capabili să realizeze lucrările necesare pentru a ajuta trupele să depășească orice obstacol întâlnit
în calea lor. Un exemplu clasic îl constituie podurile plutitoare făcute din pontoane, poduri
folosite de Napoleon în campaniile sale din Europa și care apoi au fost utilizate și de către civili.

Domeniul de aplicare a ingineriei civile cuprinde diferite sectoare:

 construcții civile și industriale;


 infrastructura transporturilor (căi ferate, șosele, porturi, aeroporturi);
 poduri și tunele;
 construcții hidrotehnice (baraje, lucrări hidrotehnice de protecție, apeducte,
canalizări etc.);
 structuri în zone seismice.

La fel ca și proiectele de arhitectură, un proiect de inginerie civilă poate fi împărțit în trei


componente:

 ideea de proiectare, care include de asemenea dezvoltarea unor studii detaliate


înainte de proiect;
 proiectul final, pe baza căruia se estimează costul de muncă;
 implementarea proiectului, care conține calculele structurale detaliate în funcția
cărora se procedează cu lucrările.

I.2.2 Condițiile proiectării

Pentru realizarea construcției unei clădiri este necesară dezvoltarea mai multor proiecte,
precum cele ce urmează:

21
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 Proiect urbanistic de detaliu – PUD


 Plan de urbanism zonal – PUZ
 Plan de urbanism general – PUB
 Proiect arhitectural de construcție - PAC
 Proiect arhitectural de demolare - PAD

Proiectul arhitectural de construcție, este cel mai complex și presupune următoarele etape:

• elaborarea temei de proiectare


• studiul de fezabilitate
• obținerea certificatului de urbanism
• obținerea avizelor cerute prin Certificatul de urbanism
• întocmirea documentației pentru autorizația de construire
• întocmirea documentației pentru detaliile de execuție
• întocmirea documentației pentru execuția clădirii

În vederea realizării proiectului dorit trebuie sa se țină cont de mai multe condiții, ce trebuie
urmărite și stabilite împreună cu arhitectul responsabil. Condițiile sunt următoarele:

 poziționarea optimă a clădirii pe teren (orientarea ei preferabil către sud și în funcție de


vecinătăți);

 stabilirea formei si a volumului clădirii, integrarea in arhitectura zonei;

 abordarea unitară a problemelor de iluminare, încălzire și ventilație;

 definirea si dimensionarea spațiilor, a căilor de acces, a intrărilor, fixarea zonelor de


activitate și cele de repaos;

 prevederea unui spațiu acoperit la intrarea in clădire;

 proiectarea înălțimii camerelor la min. 2,5 m si corelarea cu suprafața lor;

 stabilirea sensului de deschidere al ușilor și ferestrelor (de obicei spre interior);

 dimensionarea raportului treaptă-contratreaptă la scări (optim 16-19 cm / 27-30cm) ;

 stabilirea înălțimii ferestrelor de la pardoseală și corelarea cu înălțimea caloriferelor


folosite (uzual 90 cm);

 proiectarea unui loc de depozitare la fiecare etaj;

 înainte de turnarea șapei se vor alege finisajele pentru pardoseli ;

 amplasarea optimă a bucătăriei în planul clădirii, astfel încât racordarea hotei la exterior
sa nu deranjeze prin mirosuri spatiile de deasupra.;

22
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 deschiderea hotei la exterior va fi prevăzută cu sită si protejează la intrarea apei dinspre


exterior;

 poziționarea panoului electric intr-o zonă ușor accesibilă dar protejată;

 poziționarea întrerupătoarelor electrice;

 poziționarea si alegerea numărului de prize din fiecare spațiu ( ideal - minim cate o priza
pe fiecare perete)

 alegerea locului mașinii de spălat, ( priza electrica adecvata ; poziționată la o înălțime


adecvată; racorduri pentru apă și canalizare);

 corelarea amplasării în bucătărie a prizelor cu înălțimea mobilierului;

 corelarea poziționării finisajelor cu poziționarea traseelor electrice, obiectelor sanitare și


termice (de exemplu, așezarea faianței și gresiei în baie);

 corelarea dimensiunilor instalațiilor sanitare și termice cu spațiile alocate

 intersectarea traseelor instalațiilor sanitare cu elementele de structură (grinzi, stâlpi,


centuri, etc.)

 termoizolarea corespunzătoare nevoilor căldării

 prevederea aerisirii podului clădirii prin folosirea unor deschideri (țigle speciale)

 prevenirea condensului

 ignifugarea elementelor din lemn de la șarpantă, căpriori, etc. cu soluții de ignifugare


gata preparate

 proiectarea pantei de scurgere adecvată a acoperișului pentru scurgerea apei pluviale și


din dezgheț (în funcție de zona, și de materialul folosit pentru acoperiș)

 colectarea apei printr-un sistem de jgheaburi și evacuarea ei spre o zonă prevăzută anume

 calcularea numărului burlanelor astfel încât să poată prelua cantitatea apa de pe tot
acoperișul casei

 prevederea unei borduri in jurul casei cu o lățime minimă de 60 cm și o pantă către


exterior care să permită îndepărtarea apei meteorice - optim este ca bordura să fie mai
lată decât dimensiunea cu care acoperișul depășește zidurile clădirii

 prevederea unui sistem de colectare a apei meteorice la nivelul solului care să preia apa
de pe acoperiș precum și cea căzută pe panta de scurgere de lângă bordura casei și să o
transporte către canalizare (sau o altă zonă special prevăzută)

 folosirea corectă a termoizolațiilor (polistiren expandat sau extrudat, vata minerală /


sticlă) crește confortul termic și duce la eliminarea condensului si a mucegaiului

23
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 protejarea casei la infiltrații de la ploaie sau de la pământul ud, prin folosirea


hidroizolațiilor (pentru acoperiș / terase, subsol, soclu)

 izolarea îmbinării între bordura și-soclul casei cu bitum, turnat la cald

 prevederea casei la exterior cu un soclu care să aibă o înălțime minimă de 30 cm si o


hidroizolație corespunzătoare (de ex. din polistiren expandat sau extrudat), pentru a
proteja casa de igrasie

 hidroizolarea teraselor și prevederea pantei de scurgere a apei către punctele de colectare


(sifoane, jgheaburi)

 prevederea unui spațiu pentru depozitarea resturilor menajere

 dimensionarea garajului in funcție de dimensiunile mașinii

 amenajarea terenului

I.3. Definiții
I.3.1 Proiectare

Activitatea de proiectare se referă la următoarele:

- a intenționa;
- a plănuii;
- a elabora un proiect;
- a face o proiectare;
- a prezenta schematic un corp pe o suprafață sau pe un plan, după anumite reguli.

I.3.2 Pregătire

Activitatea de pregătire se referă la următoarele:

- a instruii;
- a forma pe cineva în vederea unei activități;
- ansamblu de cunoștințe (într-un domeniu), de care dispune cineva;
- a face pe cineva să capete cunoștințe și/sau deprinderi într-un domeniu oarecare.

I.3.3. Poligon

Termenul de poligon se referă la următoarele:

- suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte, numite laturi;

24
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

- teren special amenajat în cuprinsul căruia se desfășoară diferite exerciții practice;


- teren special amenajat pentru a efectua exerciții practice de tragere cu armamentul sau de
conducere a autovehiculelor;
- teren amenajat pentru executarea unor activități de instruire sau pregătire.

I.3.4. Antrenament

Termenul de antrenament se referă la următoarele:

- proces de instruire sistematică fizică și psihică, în scopul obținerii unor performanțe;


- proces complex și sistematic de pregătire, în scopul obținerii unor performanțe;
- serie de exerciții metodice în vederea dezvoltării calităților unui sportiv;
- activitate complexă destinată măririi rezistenței organismului.

I.3.5. Profesionist

Termenul de profesionist se referă la următoarele:

- persoană care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri
corespunzătoare;
- cel care exercită o artă, un sport, etc. pe baza unei pregătiri profesionale și fiind
remunerat pentru aceasta;
- persoană calificată pentru a desfășura o anumită meserie, activitate.

I.3.6. Situație de urgență

Termenul de situație de urgență se referă la următoarele:

- situație care necesită o rezolvare urgentă;


- grabă în a rezolva ceva care nu suferă amânare;
- situație care impune aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter politic,
militar, economic și social;
- eveniment excepțional, cu caracter non-militar, ce ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei,
mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante și este necesară o
intervenție organizată pentru restabilirea stării de normalitate.

25
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

I.4. Prezentarea pe scurt a activităților de intervenție

 Salvarea persoanelor

 din medii ostile vieții (dărâmături, tuneluri, canale);


 surprinse la înălțime sau în intenție de suicid;
 izolate ca urmare a înzăpezirilor, inundațiilor;
 surprinse de incendii;
 blocate în locuințe.

 Evacuarea și relocarea persoanelor

 în caz de dezastre naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren);


 în caz de contaminare chimică, biologică, radiologică, sau nucleară;
 în caz de conflict armat.

 Stingerea incendiilor

 salvarea persoanelor, animalelor, și a bunurilor materiale;


 localizarea și limitarea propagării;
 lichidarea focarelor de incendiu;
 înlăturarea consecințelor și restabilirea stării de normalitate;
 stabilirea cauzelor și împrejurărilor izbucnirii incendiilor.

 Înlăturarea consecințelor accidentelor cu afectarea mediului (chimice, biologice,


radiologice, substanțe periculoase)

 detectarea și identificarea tipurilor de substanțe periculoase;


 evaluarea riscului de acoperire a evenimentului;
 neutralizarea substanțelor periculoase;
 eliminarea consecințelor accidentelor.

 Descarcerarea și degajarea persoanelor la accidente rutiere

 Acordarea primului ajutor medical calificat

 Misiuni pirotehnice

 asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor


militare

26
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 efectuarea de breșe în diguri, maluri, sau alte lucrări


 distrugerea zăpoarelor de gheață de pe cursurile de apă ce pot provoca inundații
prin obturarea albiei acestora;
 participarea la demolarea unor construcții prin implozie/prăbușiri controlate.

 Alte misiuni

 transportul apei potabile, alimentelor și altor categorii de bunuri materiale pentru


persoanele sinistrate;
 transportul apei potabile pentru instituții publice și operatori economici.

I.5. Materiale de construcție folosite la realizarea poligoanelor

I.5.1 Beton celular autoclavizat (B.C.A.)

Betonul Celular Autoclavizat este un material de construcţie cu performanţe structurale şi


caracteristici tehnice superioare destinat realizării structurilor de zidărie în toate tipurile de
construcţii: de locuit, social culturale, închideri la structuri multietajate cu structuri din beton
armat indiferent de regimul de înălţime al acestora, în conformitate cu normativele în vigoare.

Blocurile se prezintă sub forma unui paralelipiped dreptunghic întreg, cu fete plane
paralele, după cum este prezentat în imaginea următoare, și executate într-o diferită sortimentație
de dimensiuni.

Figura I.1: Bloc plan din beton celular autoclavizat


Figură 1Figura I.1: Bloc plan din beton celular autoclavizat

27
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

1. Lungime; 2. Lăţime; 3. Înălţime; 4. Faţa de fixare în zid; 5. Faţa laterală; 6. Capăt;

Calitatea BCA este rezultatul investiţiilor şi modernizărilor tehnologice. Este un produs


realizat conform standardului SR EN 771-4 din anul 2004 şi deţine certificat de conformitate CE.
Garanţia calităţii produselor este dată şi de sistemul de management integrat aplicat conform
standardelor SR EN ISO 9001din anul 2001, SR EN ISO 14001 din anul 2005.

Blocurile de zidărie alese recomandate pentru realizarea clădirilor de antrenament sunt de


tipul B.C.A.- GBN 35, cu următoarele caracteristici constructive:

- Lăţime(b) = 20 (cm)

- Înălţime(h) = 30 (cm)

- Lungime(l) = 62 (cm)

B.C.A.-ul de zidărie GBN 35 se utilizează la realizarea de pereți exteriori si interiori


portanți si neportanți ai clădirilor de locuit și social culturale cu număr redus de niveluri - P,
P+1E, pana la P+2E, și deschideri între pereții portanți de 1-6 m, la realizarea de pereți exteriori
și interiori neportanți pentru construcții multietajate cu structura în cadre din beton armat, la
realizarea de pereți antifoc ți pereți rezistenți la foc, precum și la realizarea pereților cu o
umiditate a aerului de maxim 60% si medii neagresive sau agresivitate chimica scăzută.
Caracteristicile fizico-mecanice sunt prezentate în tabelul nr. I.1.

28
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura I.2: Testarea rezistenței la foc a unui bloc de B.C.A.


Figură 2Figura I.2: Testarea rezistenței la foc a unui bloc de B.C.A.

Tabel 1Tabelul I.1: Caracteristici fizico-mecanice ale B.C.A.

Tabelul I.1: Caracteristici fizico-mecanice ale B.C.A.

Standardul de Prevederile din


Caracteristici Valori declarate
încercări standard

Rezultat la
SREN 772-1/05 Min.3,5 N/mm2 3,55 N/mm2
compresiune

Rezultat la
STAS 7344/86 Min. 1 N/mm2 1,18 N/mm2
încovoiere

Absorbţia la
nu trebuie expus neacoperit
apă
240 g/m2s0,5 244 g/m2s0,5
- la 10 min.
SR EN 772-11/2001 190 g/m2s0,5 195 g/m2s0,5
- la 30 min.
170 g/m2s0,5 158 g/m2s0,5
- la 90 min.

Densitatea
SR EN 772-13/05 300-1000 kg/mc 615 kg/mc
aparentă

Umiditate SR EN 772-10 - 20-25%

29
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Conductivitate
SR EN 1745/03 - 0.16 W/mK
a termică

Durabilitate la
îngheţ/dezgheţ nu trebuie expus neacoperit
STAS 7344/86 -
- pierderea de 2,8%
masă

Variaţii
SR EN 680/96 - 0.36 mm/m
dimensionale

Reacţia la foc SREN13501-1/02 - Clasa A1

Rezistența la Valoarea în funcție de lățimea elementului de construcție (cm)


foc:

- menținerea 100 125 150 200 250 300 350


capacității de Nr. ore
izolare

- etanșeitate
1,75 / 2 4 7 7 7 7 7
- rezistență

- stabilitate

Datele prezentate în tabelul de mai sus recomandă acest tipul de B.C.A. pentru utilizarea
la execuția construcțiilor destinate antrenamentului profesioniștilor pentru situații de urgență,
mai ales prin gradul ridicat de rezistență la foc și stabilitate structurală.

I.5.2. Cărămidă refractare

Acest tip de cărămidă este folosit în principal pentru a rezista la temperaturi ridicate,
având conductivitatea termica scăzuta pentru a economisi energia. De obicei acest tip de
cărămidă se folosește in aplicații unde există temperaturi ridicate, frecări mecanice, coroziune
chimică, cum ar fi in interiorul unui cuptor sau furnal.

Destinația utilizării cărămizii refractare la construcția clădirilor de antrenament o

30
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

reprezintă realizarea unor pardoseli rezistente la flăcări și temperaturi înalte, în interiorul


camerelor destinate simulării incendiilor.

Cărămida refractara are in compoziție următoarele componente:

• oxid de aluminiu sau alumina - 30-60 %

• dioxid de siliciu sau silica - 30-50%

• Oxidul feric - 1-3%

• alți componenți - 7%

Pe baza acestor componente chimice dar și a altor proprietăți fizico mecanice sunt
stabilite mai multe modele de cărămizi prezentate în tabelul următor.

Tabel 2Tabelul I.2: Modele constructive de cărămizi refractare

Tabelul I.2: Modele constructive de cărămizi refractare

MODEL 60A 50A 40A 28A 65SA


Analiza chimica:
Al2O3 % min. 60 50 40 28 -
Fe2O3 % max. 2,3 2,5 3,0 - -

Porozitate aparenta
% max.
- semiuscat 24 24 22 22 22

Rezistența la
compresiune N/mm2 min.
30 30 30 20 20
- semiuscat

Temperatura de
deformare la °C min. 1450 1430 1350 1250 -
compresiune 0,2N/mm2

Rezistenta la soc termic


nr. de cicluri - in min. 15 15 20 15 15
aer(950 °C)

Refractaritate IP min. 182 179 175 169 171

31
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

În funcție de caracteristicile geometrice prezentate în figura următoare, se stabilesc


variate tipuri de cărămizi, ceea ce oferă posibilități multiple de utilizare

Figura I.3: Caracteristici geometrice ale cărămizilor rectangulare


Figură 3Figura I.3: Caracteristici geometrice ale cărămizilor rectangulare

Cărămizile recomandate pentru execuția pardoselilor au următoarele caracteristici


constructive:

- lungime (l) = 250 mm;

- lățime (b) = 124 mm;

- înălțime (g) = 64 mm.

I.5.3. Țiglă metalică

Țigla metalică de tip clasic, prezentată în figura alăturata, este cel mai des utilizată în
sistemele moderne pentru acoperirea locuințelor individuale și a clădirilor de tip rezidențial.
Datorită largii sale utilizări am considerat benefică introducerea acesteia în realizarea
acoperișului clădirilor destinate pregătirii. Prin aceasta se urmărește crearea unor situații cât mai
conforme cu realitatea intervențiilor.

Țigla metalică de tip CLASIC este profilată din tablă de oțel zincat de grosime 0,50 mm,
acoperit cu un strat de vopsea in variantă lucioasă sau mată.

32
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura I.4: Panou țiglă metalică


Figură 4Figura I.4: Panou țiglă metalică

Țigla metalică de tip CLASIC este profilată din tablă de oțel zincat de grosime 0,50 mm,
acoperit cu un strat de vopsea in variantă lucioasă sau mată.

Panourile de țiglă metalică se pot livra cu lungimi cuprinse intre 500 mm si7000 mm.
Pentru lungimi foarte mari, unde acoperirea cu un singur panou de țiglă nu este recomandată, se
impune folosirea a două sau mai multe panouri. Acest aspect prevede calcularea panourilor de la
partea inferioara ca multiplu de țigle, luând în considerare suprapunerea tehnica de 150 mm.
Spre ușurarea procesului de calcul sunt reprezentate în imaginea ce urmează detaliile tehnice ale
panourilor de țiglă metalică, împreuna cu specificațiile tehnice oferite prin intermediul tabelului
prezentat în cele ce urmează.

Figura I.5: Detalii tehnice ale panourilor de țiglă metalică


Figură 5Figura I.5: Detalii tehnice ale panourilor de țiglă metalică

33
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Tabel 3Tabelul I.3: Date tehnice ale panourilor de țiglă metalică

Tabelul I.3: Date tehnice ale panourilor de țiglă metalică

Material Tablă din otel, zincată pe ambele părți protejată cu poliester

Grosime nominala 0,5 mm tabla din otel

lățime totală 1200 mm

lățime utila de acoperire 1120 mm

Lungimea modelului 350 / 400 mm

Greutatea pe suprafață aproximativ 5 kg / mp

8⁰ daca nu sunt necesare îmbinări diagonale


înclinația minima
14⁰ in cazul îmbinărilor diagonale

Garanție 10 ani garanție împotriva coroziunii

Durata presupusă de viață 50 - 60 de ani pentru acoperiș

I.5.4: Etrierii

Etrierii sunt “ramele” evidențiate în imaginea următoare, realizați în general din OB37,
care împreună cu barele longitudinale formează carcasa de armatură pentru fundații, stâlpi,
grinzi, centuri, sau alte elemente de beton armat. Etrierii și barele longitudinale care formează
carcasele de armatura sunt fasonate din otel beton (OB37, PC52, etc.), după care sunt asamblate
(în mod obișnuit prin legare cu sârmă). Etrierii au un rol foarte important în rezistența
elementelor de beton armat. Armarea cu etrieri se mai numește și armare transversala. Rolul
armării transversale este preluarea eforturilor provenite din forța tăietoare sau din torsiune.

34
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura I.6: Imagine de ansamblu a etrierilor și armăturii


Figură 6Figura I.6: Imagine de ansamblu a etrierilor și armăturii

Analiza clădirilor cu structură din beton armat, care au suportat cutremure importante, a
confirmat importanța armării cu etrieri a grinzilor și stâlpilor. La solicitările alterante, specifice
cutremurului, armarea transversală îmbunătățește comportamentul stâlpilor și grinzilor. Astfel,
elementele de beton sunt capabile sa aibă deformații mari fără să se rupă. Această proprietate se
numește ductilitate, și este esențială pentru o bună comportare antiseismica. Pe lângă rolul de
armatură de rezistență, etrierii asigură poziția armăturilor longitudinale (barelor de armatură) în
elementul de beton armat (stâlp, grindă, centură). Etrierii, împreună cu restul armaturilor,
alcătuiesc o carcasă rigidă care trebuie să își mențină forma și poziția până la finalizarea turnării.

În planșele de armare apar ca niște “rame” care au la capetele barei din care sunt formați,
ciocuri. Indicația care se da în dreptul etrierilor conține marca, pasul și/sau tipul otelului și
diametrul. Desenul trebuie să conțină și o schemă în care este prezentat fiecare tip de etrier
desfășurat, cotându-se fiecare ramură a sa și ciocurile.

Fasonarea etrierilor se poate realiza manual sau cu mașini automate. Această din urmă
metodă are mai multe avantaje, printre care: preț foarte bun, productivitate ridicată, reducerea
pierderilor de material, respectarea cu precizie a cotelor din planurile de armare, posibilități de
fasonare a barelor cu diametre mari (de până la Ø32 mm).

35
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

I.5.4: Sistemul de izolație tip „Westec”

Sistemul de izolație WESTEC este un concept cu totul nou în industria sistemelor


termoizolatoare destinate utilizării în construcțiile speciale din cadrul centrelor de antrenament
ale pompierilor. Acest sistem de izolație asigură protejarea structurii de rezistență, a pereților și
tavanului construcțiilor destinate antrenamentului făcând fașă cu ușurință la cele mai intense
exerciții de pregătire, ce presupun temperaturi extreme sau chiar acțiunea directă a flăcărilor,
oferind cel mai înalt nivel de protecție.

Sistemul de izolare „Westec” este brevetat în Statele Unite ale Americii prin
brevetul US 7823357 B2. și aparține FIRE FACILITIES INC.

Figura I.7: Secțiune în sistemul de izolație; montaj


Figură 7Figura I.7: Secțiune în sistemul de izolație; montaj

1 – cadru metalic de susținere; 2 – strat de izolație; 3 – barieră termică; 4 – panou din oțel

Acest sistem este cel mai performant disponibil la acest moment, reușind să se adapteze
cu ușurință arhitecturii oricărui tip de construcție, indiferent de structura de rezistență, fie ea din
beton armat, zidărie sau cadre metalice, reușind să asigure să asigure performanțe ridicate de
izolare termică, mărind durata de viață a construcției și reduce costurile de întreținere a
încăperilor în care acesta este montat nefiind necesare noi lucrări de zugrăvire a elementelor de
construcție protejate.

Sistemul „Westec” este conceput dintr-o serie de elemente componente, proiectate astfel
încât montarea acestuia sa se facă într-o manieră simplă și eficientă.

36
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura I.8: Montajul sistemului de izolație „Westec”


Figură 8Figura I.8: Montajul sistemului de izolație „Westec”

Cadrul metalic de susținere, realizat din profile de oțel cu o lățime de 20 cm și o


grosime de 5 cm, atașate de elementul de construcție în poziție verticală la o distanță de 1,20 m
între ele. Are rolul de a susține întregul sistem de izolație asigurând legătura fixă dintre
elementele de construcție și celelalte elemente ale sistemului de izolație.

Stratul de izolație termică, se prezintă ca o pătură cu o grosime de 5 cm , aceasta


acoperind cadrul metalic montat anterior pe elementul de construcție. Acesta are capacitatea de a
rezista la temperaturi de până la 1200 0C. Compoziția chimică a stratului de izolație nu oferă
posibilitatea izolației de a degaja produse toxice și nu permite absorbția apei.

Bariera termică, pozată pe deasupra stratului de izolație se prezintă sub forma unor
bare de colare roșie cu lățimea de 10 cm și grosimea de 2,5 cm, fixate la o distanță de 0,6 m între
ele. Acestea au rolul de fixa izolația pe elementul de construcție și pe deasupra cadrului metalic
de susținere, oferind posibilitatea de a monta panourile din oțel inoxidabil direct pe acestea.
Astfel se creează un spațiu izolator între stratul de izolație și panourile montate evitând
contactul dintre acestea pentru a nu se realiza transferul de căldură prin conducție, mărind în
acest mod eficiența de izolare așa cum se poate observa și în imaginea prezentată mai sus.

Panourile din oțel inoxidabil tip 304, oferă un scut solid de protecție, iar datorită
formei cutate, au un coeficient mare de dilatare fiind rezistente la rupere, exfoliere sau cracare,
ceea ce conferă sistemului izolație o lungă durata de utilizare. Panourile sunt prevăzute cu o

37
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

suprafață ondulată sub formă de canale longitudinale paralele, ce permit extinderea liberă, fără
deformări, sub acțiunea căldurii intense din camera destinată incendierii, menținând astfel
integritatea sistemului. Echiparea unei camere destinată incendierii cu acest sistem de izolație
este ilustrată și în imaginea ce urmează.

Figura I.9: Echiparea unei camere destinată incendierii


Figură 9Figura I.9: Echiparea unei camere destinată incendierii

Rezistența la temperaturi ridicate, chiar și de 1200 0C, performanța de izolare termică,


rezistența la acțiunea directă a flăcărilor sau a acțiunilor mecanice generate de jetul de apă sau
diferite lovituri accidentale, rezistența împotriva coroziunii și ruginii, iar cum nici un element al
sistemului nu absoarbe apa, nu există riscul de degradare datorită umidității sau înghețului, ceea
ce conferă sistemului o perioadă foarte mare de exploatare, sistemul de izolație „Westec” având
o garanție de 15 ani. Acesta fiind și principalul motiv pentru care acest sistem este folosit la
scară largă în centre de antrenament precum cele din S.U.A., Canada, Germania, Turcia și multe
alte țări din întreaga lume.

Capitolul II
CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA POLIGOANELOR
DESTINATE PREGĂTIRII PROFESIONIȘTILOR PENTRU
SITUAȚII DE URGENȚĂ

Activitatea de proiectare a poligoanelor destinate pregătirii profesioniștilor pentru situații

38
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

de urgență, presupune elaborarea unui proiect, ce vizează amenajarea unui teren, construirea
unor clădiri special destinate să asigure dezvoltarea unui proces de instruire sistematică, fizică și
psihică, în scopul dezvoltării calităților personalului calificat ce intervine în cazul situațiilor de
urgență. Pentru realizarea unui proiect de calitate și pentru o bună gestionare a resurselor
necesare atingerii obiectivelor propuse se impune respectarea anumitor reguli sau corelarea cu
anumite recomandări.

II.1. Analiza nevoilor operative

Primul pas ce trebuie urmat în proiectarea unui poligon de antrenament se prezintă sub
forma unei atente și profunde analize a specificului intervențiilor operative, tipurile de
antrenamente ce trebuiesc desfășurate și cine va executa aceste antrenamente (servanți, ofițeri,
studenți, elevi, etc.)

Totodată trebuie să se țină seama și de poligoanele deja existente, și de posibilele


modificări sau modernizări ale acestora, fiind privită ca o alternativă la construirea nuia nou, sau
alte alternative ce pot aduce beneficii maxime corespunzătoare unor costuri cât mai mici.

Dacă se face dovada necesității construirii unui poligon nou, trebuie să se stabilească
resursele și costurile necesare realizării și nu în ultimul rând resursele și costurile necesare
utilizării și întreținerii poligonului.

După stabilirea tuturor resurselor și costurilor necesare, e recomandabil să fie urmărite


diferite cooperări în vederea utilizării poligonului și de către alte instituții, operatori economici
sau servicii profesioniste ori voluntare pentru situații de urgență. Prin urmare o anumită parte a
resurselor ar putea fi acoperită din partea acestora.

II.2. Componentele poligonului

Într-un poligon modern de antrenament, în funcție de scopul proiectării acestuia, pot face
parte următoarele componente:

II.2.1. Zona administrativă

39
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

1. Birouri

2. Săli de conferinţă

3. Bibliotecă

4. Laborator foto /cameră obscură

5. Secretariate (zone de copiere-printare documente)

6. Laboratoare de realizare a materialului pregătitor grafic / audiovizual

7. Clădiri pentru cazarea persoanelor ce urmează a fi instruite - dormitoare

8. Zone pentru servirea mesei /bucătărie, restaurant

9. Closete, vestiare, duşuri

10. Centru pentru întreţinere şi reparare aparate

11. Zonă de echipare şi aprovizionare

12. Spaţiu de depozitare pentru diferite materiale

13. Centru de comunicaţii

14. Zonă de procesare a datelor

15. Cabinet medical /infirmerie

16. Arhivă / spaţiu depozitare diverse înregistrări

II.2.2 Spații de instruire

1. Săli de clasă (curate şi "murdare"- acces direct din sau spre locul unde s-au executat sau se vor
executa exerciţiile)

2. Amfiteatru

3. Sală de forţă / pregătire fizică

4. Piscină pentru antrenament la salvarea din apă

5. Zone de antrenament pentru salvare tehnică

6. Laboratoare speciale de antrenament

a. Simulatoare

b. Sprinklere automate

40
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

c. Computere

d. Pompe

e. Prim ajutor de bază şi salvare

f. Sisteme de alarmă la incendiu

g. Laborator arson

7. Spaţiu de depozitare pentru echipament şi utilaje

II.2.3. Spații exterioare

1. Turn de antrenament

2. Rezervă de apă, în gropi amenajate (pentru motopompe, etc.)

3. Clădire pentru antrenament echipate cu spații pentru incendiere

4. Spaţiu de manipulare a autospecialelor

5. Zone de distribuţie a gazelor şi lichidelor inflamabile / combustibililor

6. Zona materialelor periculoase

7. Zone pentru predare în afara clădirilor

8. Zonă aterizare elicopter

9. Clădire pentru antrenamente ce implică folosirea fumului

10. Spaţiu de depozitare pentru echipamente portabile, vehicule, şi utilaje

11. Zonă de observare a activităţilor (turn de observare)

12. Staţie de pompieri

13. Zone de repaus

II.2.4. Utilități

1. Distribuţia apei, canalizare şi alte utilităţi

2. Parcări (acoperite sau nu)

3. Echipamente şi zone de îngrijire a poligonului

41
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

4. Activităţi de protecţie a mediului

II.3. Considerente privind proiectarea

II.3.1 Generalități

Deoarece un astfel de poligon de antrenament este specializat, trebuie să se ia în


considerare o serie de caracteristici specifice. De vreme ce un astfel de centru ar urma să fie
folosit pentru 40 sau 50 de ani, este de preferat să se ţină cont de experienţa altora în acest
domeniu. În acest sens trebuiesc respectate următoarele reguli cu privire la proiectarea unui
astfel de poligon:

1. să se evite conflictele cu cerinţele planului local de urbanism;


2. să se investigheze posibila folosire în comun a poligonului de mai multe
organisme;
3. ar trebui explorate posibilităţi de finanţare prin granturi;
4. trebuie dezvoltată documentaţia referitore la impactul asupra mediului;
5. dacă există, trebuie vizitate unele din poligoanele și centrele de antrenament deja
existente, pentru idei şi experienţă;
6. să fie luate în considerare probleme legate de vreme, şi efectele folosirii centrului
în toate anotimpurile;
7. trebuie să se determine, dacă va exista, partea din centru ce va fi folosită pe timp
de noapte;
8. să fie prevăzut spaţiu destul de mare între clădiri, pentru a oferi posibilitatea
antrenamentului simultan în mai multe spaţii;
9. se prevăd spaţii pentru depozitare, fiecărui segment al centrului;
10. trebuiesc prevăzute modalităţi de aşezare şi aplicare a diverselor structuri, astfel
încât să ofere antrenamentului o cât mai mare apropiere de realitate;
11. alegerea finisajelor se va face astfel încât să necesite o întreţinere cât mai puţin
costisitoare;
12. echipamentele de aer condiţionat şi încălzire să fie localizate într-un loc unde
poate fi făcută uşor o întreţinere regulată; instalarea unor unităţi individuale în
sălile de clasă ar trebui să fie evitată;
13. trebuie să se ofere locuri de odihnă şi vestiare separat pentru femei şi bărbaţi;

42
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

14. trebuie să fie identificate spaţii necesare pentru oaspeţi şi vizitatori, personal, şi
viitori utilizatori;
15. să se folosească suprafeţe rezistente la alunecare pentru toate scările şi căile
circulate;
16. pentru zonele specifice, trebuiesc proiectate instalaţii automate de stingere cu
sprinklere şi detecţie;
17. să se ofere spaţii de depozitare pentru depozitarea combustibilului folosit la
antrenamente;
18. să existe spaţii și echipamente destinate reîncărcării aparatelor de respirat;
19. să se asigure posibilitatea comunicării între diferitele structuri şi zone de
antrenament;
20. trebuie să se asigure spaţii pentru depozitarea aparatelor, mai ales în sezonul rece;
21. apa potabilă trebuie să fie disponibilă la fiecare loc de antrenament, inclusiv cele
situate la exterior;
22. trebuie ca un astfel de poligon să fie prevăzut cu staţii de duşuri de urgenţă şi
dispozitive pentru curăţarea ochilor;
23. trebuie ca în toate spaţiile să fie instalate lămpi pentru lumină;
24. se poate folosi în tot centrul un sistem de comunicaţii cu interfon.

Politica de funcţionare şi procedurile de utilizare a componentelor trebuiesc dezvoltate în


funcţie de scopul antrenamentelor ce urmează a fi executate. Siguranța utilizatorilor trebuie să fie
pe primul loc. înainte de a se oferi aprobarea de executare a exerciţiilor se va face, de către
personalul specializat al poligonului, un instructaj de securitate, în care se vor prezenta
utilizatorilor riscurile ce pot produce accidentari pe durata desfăşurării antrenamentelor şi
modalitatea prin care se anunţa un eveniment. Toate aceste explicaţii vor fi completate de
parcurgerea unui tur de prezentare a spaţiilor poligonului, oferind o mai bună posibilitate de a
preveni apariţia unor eventuale accidentari. Iar după stabilirea celor enumerate mai sus, se
stabilesc factorii ce determină amplasarea poligonului în funcţie de: terenul disponibil, reţele de
alimentare cu apă, mediu, servicii şi utilităţii.

II.3.2 Caracteristici ale terenului

Terenul pe care va fi construit poligonul va fi obligatoriu în afara localităţilor pentru a


minimiza impactul negativ asupra comunităţii şi terenurilor adiacente. Se va efectua un studiu
geologic asupra densităţii solului, stabilităţi acestuia la seisme, pânzei freatice şi apelor de

43
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

suprafaţă. terenul nu trebuie să fie amplasat în zone inundabile, zone seismice sau zone cu risc de
producere a alunecărilor de teren. Titlul de proprietate trebuie să fie clar şi pe cât posibil să
poată asigura o eventuală extindere pe viitor. Terenul trebuie să fie ales şi în funcţie de
posibilităţile de acces, să se poată face cu uşurinţă şi să permită circulaţia autospecialelor.
Mărimea terenului să fie amplă, pentru a asigura spaţiul necesar clădirilor proiectate, parcurilor
necesare, distanţele de siguranţă dintre clădiri, spaţiul necesar pentru deplasarea şi manevrele
autospecialelor în interiorul poligonului, sau a altor spaţii necesare desfăşurării optime.

Amplasarea poligonului să ofere posibilitatea utilizări acestuia în toate anotimpurile şi


condiţiile meteorologice, cu o minimă mentenanță. Se va ține cont de condiţiile climatice locale
referitoare la ploi, vânt, zăpezi, caniculă sau alte condiţii climatice ce pot afecta condiţiile şi
desfăşurarea activităţilor specifice de antrenament.

II.3.3. Sursele de apă

Reţeaua de alimentare cu apă va fi dimensionată pentru a putea asigura volumul şi


presiunea necesare activităţilor de antrenament, sistemelor de protecţie şi consumului menajer.
Proiectararea reţelei de distribuție a apei în interiorul poligonului să includă costul conductelor,
pompelor, hidranților, valvelor, fitingurilor şi celorlalte materiale necesare.

Tipurile de hidranți folosiţi la echiparea poligonului se recomandă a fi de cât mai multe


variante constructive pentru a fi asigurată o cât mai bună pregătire în recunoaşterea şi utilizarea
acestora. Chiar dacă se proiectează o reţea de hidranți, se va asigura în mod obligatoriu şi o
rezervă de apă disponibilă în situaţii de avarie a reţelei de alimentare sau intr-o situaţie deosebită,
în care e necesară o cantitate mai mare de apă decât în mod curent. O sursă adițională de apă
poate fi constituită dintr-un lac, fie el natural sau artificial, un râu, pârâu, baraj sau bazin destinat
stocării apei. Acestea pot fi atât subterane, cât și supraterane, acoperite, și echipate cu pompe
pentru vehicularea apei la presiunea necesară.

Pentru rezerve de apă pot fi utilizate și autocisterne, dar, chiar dacă oferă avantajul că pot
transporta ușor apa dintr-un loc în altul. Aceasta, presupune, totuși, dezavantajele de a deține un
număr mare de autocisterne, astfel fiind necesare un număr mare de personal și costuri ridicate
pentru întreținerea acestora.

II.3.4. Securitatea poligonului

Poligonul destinat pregătirii profesioniștilor pentru situații de urgență, trebuie să ofere

44
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

siguranță utilizatorilor. Spațiile exterioare vor fi obligatoriu bine iluminate pe timp de noapte și
va fi încadrat cu personal special destinat asigurării pazei pe toată durata unei zile. Securitatea
poligonului poate fi completată și cu sisteme de monitorizare și supraveghere video, sau sisteme
antiefracție.

În conformitate cu legislația în vigoare, poligonul va fi echipat cu sisteme de detecție și


stingere a incendiilor, iar transmiterea semnalelor de alertare se va face la distanță într-o cameră
special destinată activităților de monitorizare a instalațiilor și alertării personalului destinat
intervenției.

II.3.5 Protecția mediului

Pentru construcția poligonului este necesară consultarea cu organizațiile de protecție a


mediului în vederea eliberării de către acestea a unor avize și autorizații. Aceste consultări se
referă la utilizarea unei mari cantități de apă, poluarea aerului, solului și zgomotul produs pe
timpul exercițiilor. Atunci când se alege terenul pentru construcția poligonului se va ține cont de
factorii de protecție a mediului astfel încât riscurile cu privire la poluarea apei, aerului și solului
să fie îndepărtate. În acest sens se va realiza o politică de prevenire și protecție a mediului,
revizuită de către ingineri în domeniul construcțiilor, hidrologi, geologi și specialiști în protecția
mediului. Acestea vor efectua studii pentru a stabilii dacă exercițiile desfășurate prezintă un
impact negativ asupra mediului.

Principala problemă pusă în discuție pe linia protecției mediului, este legată de evacuarea
apelor uzate de la operațiunile de stingere a incendiilor. Aceasta variază în gradul de contaminare
în funcție de tipul incendiului sau exercițiului în care a fost folosită. Spre exemplu în cazul unui
exercițiu ce implică hidrocarburi inflamabile sau combustibile, ori alte substanțe chimice
potențial dăunătoare mediului, sau compuși ai acestora, va trebuii să se realizeze o separare a
contaminanților din apa utilizată la stingere, sau a altor substanțe folosite în acest scop.
Separarea se poate realiza prin utilizarea unor filtre, prin decantoare sau defalcări bacteriologice.
În scopul reducerii efectelor de poluare, se poate utiliza propan sau gaz natural, în locul
lichidelor inflamabile. In plus, se acordă o atenție deosebită pentru a prevenii afectarea apelor
subterane, de scurgeri contaminante. De asemenea pe suprafața întregului poligon se va realiza
o rețea de canalizare pentru a prelua apele uzate și de a le transporta într-un mod organizat încât
să nu fie afectate clădirile și terenurile din interiorul poligonului, precum și proprietăților din jur.

A doua problemă este legată de consumul de apă potabilă, pentru utilizarea de către

45
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

cursanți, vizitatori și personal. Aceasta poate provenii de la puțuri de mare adâncime ori de la o
rețea de alimentare a localității.

A treia problemă o reprezintă apa necesară stingerii incendiilor, alimentării hidranților și


instalațiilor automate de sprinklere. Utilizarea apei potabile în cadrul exercițiilor de antrenament
trebuie descurajată și pe cât posibil evitată, datorită volumelor mari implicate și a resurselor
aflate într-o continuă scădere.

Tot prin politica de protecție a mediului se va analiza direcția predominantă a vântului


atunci când se va decide locația poligonului. Fumul și gazele generate în timpul antrenamentelor
nu trebuie să interfereze cu zonele înconjurătoare ori cu clădiri aflate în vecinătate. În
nenumărate cazuri reziduuri ale agenților de stingere și a produselor de combustie au fost găsite
la distanțe considerabile față de locurile de în care se desfășurau exercițiile de antrenament. În
acest sens un indicator pentru direcția vântului, așa cum se poate observa în imaginea următoare,
poate ajuta instructorii în evaluarea acțiunii vântului asupra zonelor din jurul clădirilor sau
structurilor de antrenament.

Figura II.1: Indicator pentru direcția vântului


Figură 10Figura II.1: Indicator pentru direcția vântului

Lumina generată de incendii, mai ales pe timp de noapte, ar trebuii luată în considerare,
mai ales în cazul în care poligonul ar putea fi amplasat în apropierea unui aeroport.

Zgomotul este un factor, care, de asemenea va fi avut în vedere, astfel încât


caracteristicile terenului existent să fie folosite în mod avantajos pentru a direcționa zgomotul

46
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

departe de zonele populate. Profitând pe deplin de forma terenului ales, se vor stabili locațiile
pentru diferite clădiri și elemente de recuzită astfel încât să nu interfereze cu rețeaua de drenare a
apei. Tipul de sol și caracteristicile geologice ale terenului implică stabilirea tipului de fundație,
precum și infiltrarea apei în sol.

II.3.6. Utilități

Datorită utilizării de pompe, compresoare de aer, generatoare de fum și căldură, instalații


de ventilație și aer condiționat, pot crește foarte mult cerințele de energie electrică. Un sistem
total de energie pe site-ul ar putea fi o alternativă practică. Cea mai mare parte a necesităților
electrice sunt dictate de numărul de clădiri și scopurile acestora. La proiectarea și executarea
poligonului de antrenament se vor respecta obligatoriu prevederile legislației și normativelor în
vigoare cu aplicabilitate în domeniul alimentării cu energie electrică și instalațiilor electrice.
Nevoia de alimentare cu gaze naturale, conexiuni de internet și conexiunile telefonice ar trebui să
fie luate în considerare, de asemenea. Distanța de la acestea ar putea fi un factor determinant în
localizarea instalațiilor.

II.4. Desemnarea arhitectului / inginerului


Pentru a dezvolta cerințele de proiectare,va fi formată o comisie constituită din
reprezentanți și specialiști ai instituțiilor beneficiare. Comisia va desemna membru al acesteia ce
va acționa ca ofițer de legătură între comisie și arhitectul sau inginerul responsabil de proiectarea
și realizarea poligonului de antrenament. Arhitectul / Inginerul ar trebui să fie selectat cât mai
repede posibil pentru a ajuta la faza de evaluare a resurselor necesare, a condițiilor de mediu și
amplasare a poligonului.

Se recomandă ca la angajarea arhitectului / inginerului, comisia să țină cont de experiența


acestuia în construcția poligoanelor de formare. Selecția ar trebui să fie făcută în funcție de
acreditările de care acesta dispune, pot fi cerute referințe, sau chiar vizitate obiective realizate de
către acesta. Având în vedere că realizarea unui astfel de centru presupune nu doar proiectarea și
realizarea de clădiri administrative ci implică și realizarea construcțiilor speciale de antrenament
arhitectul / inginerul va trebuii să facă dovada unor cunoștințe din domeniu și de a fi în măsură
să realizeze obiectivele propuse.

Proiectul final ar trebui să reflecte nevoile și bugetul instituției beneficiare și să fie

47
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

dezvoltat printr-o abordare orientată spre echipă cu toate aprobările necesare . Progresul de
proiectare ar trebui să fie revizuite la intervale bine programate cum ar fi 25%, 50%, 75% și 95%
sau la alte intervale stabilite prin caietul de sarcini. În urma parcurgerii caietului de sarcini
arhitectul / inginerul responsabil va trece la întocmirea documentației și planurilor necesare
proiectării poligonului. Acestea sunt realizate în concordanță cu documentația furnizată de
contractant. Aceste informații ar trebui să fie păstrate după ce proiectul a fost finalizat pentru a fi
utilizate în timpul reparațiilor, modificări sau extinderii viitoare.

II.5. Spații administrative

În cazul în care poligonul este proiectat și în scopuri administrative sau scopurile trebuie
să fie combinate, toate următoarele elemente ar trebui să fie luate în considerare. Dacă scopurile
sunt conturate individual la proiectarea și realizarea poligonului se va ține cont doar de acele
particularități ce intervin în acest sens astfel realizând o administrare viabilă a clădirii.

II.5.1. Birouri

Spațiile pentru birouri se prevăd pentru ofițerul de la comanda poligonului, pentru


administratorul poligonului și instructori. Pentru celelalte categorii de personal cum ar fi șoferi,
paznici, instalatori sau persoanele responsabile cu întreținerea, se prevăd spații suplimentare în
care sunt incluse dulapuri și spații de stocare.

II.5.2. Sală de conferințe

O sală de conferințe poate fi de dorit pentru întâlniri cu personalul, pentru conferințe de


presă precum și alte funcții cu caracter de ședință. Pe temeiul acesta e nevoie de spațiu curat,
scaune, mese, precum și alte elemente pentru a sprijini o varietate de grupuri precum și nevoile
acestora.

II.5.3. Amfiteatru

Amfiteatrul poate fi folosit pentru susținerea unor cursuri, instructaje, ceremonii, sau alte
activități ce pot fi stabilite de conducerea poligonului, dar cu precizarea de a nu afecta scopul și
buna desfășurare a acestora. Spațiile vor fi dotate cu scaune mobile pentru a crește utilitatea
acestei componente. Pardoseala și tapetul trebuiesc concepute pentru a oferi un cadru destins,iar
în același timp să asigure o întreținere ușoară și o perioadă cât mai mare de utilizare. Pentru a

48
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

asigura o acustică cât mai bună în interiorul acestuia va fi montat un sistem audio.

II.5.4. Săli de clasă

Sălile de clasă sunt destinate pentru susținerea seminariilor, lucrărilor practice,


prezentarea diferitelor accesorii sau unelte specifice, ori alte activități ce pot fi stabilite de
conducerea poligonului, dar cu precizarea de a nu afecta scopul și buna desfășurare a acestora.
Dimensiunea sălii de clasă este dictată de numărul de studenți și de tipul activității ce urmează a
fi efectuate. De exemplu, o activitate de tipul unei prezentări necesită mai mult spațiu decât
activitățile de lecturare sau dictare. Podelele claselor trebuiesc proiectate pentru a rezista
circulației intense și murdăriei provenite de la echipamentul pompierilor.

Instructorul ce urmează să își desfășoare activitatea într-o sală de clasă e obligat să


verifice dacă are la dispoziție baza materială necesară, dacă condițiile climatice din cameră sunt
potrivite și echipamentul audiovizual funcționează în condiții normale.

Iluminatul corespunzător e o necesitate, precum și utilizarea de controale individuale și


reostate pentru a varia nivelul de iluminare în funcție de nevoile activităților desfășurate, spre
exemplu utilizarea unui videoproiector. De asemenea se va asigura o iluminare individuală a
tablei, iar prizele vor fi amplasate de așa manieră încât folosirea prelungitoarelor să fie eliminată.

Mobilierul ar trebui să fie durabil, suprafețele de scris utilizate de către instructori și


cursanți pot fi de minim 450 mm lățime, iar scaunele ce pot fi stivuite pot oferi o mai mare
flexibilitate în utilizarea camerei. Experiența a demonstrat că mesele mai largi și scaunele fixe
ocupă un spațiu mai mare ce poate utilizat în alte scopuri mult mai avantajoase.

Pentru a reduce tulburările activităților desfășurate în clasă din cauza zgomotului,


următoarele caracteristici ar trebuii exploatate în acest sens:

 Ușile sălilor de clasă ar trebui să deschidă și să închidă în liniște;

 Toaletele și căile de evacuare ar trebui să fie aproape de camera.

 Înălțimea plafonului ar trebui să permită suspendarea unor ecrane sau plasarea de ecrane
portabile pentru vizualizare. Înălțimea tavanului ar trebui să fie de minim de 3 m.

Nu se recomandă montajul unor unități individuale de aer condiționat sau de încălzire

49
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

datorită zgomotului acestora și a unui consum energetic prea mare.

II.5.5. Biblioteca

Biblioteca este o parte esențială a formării serviciului de pompieri. Aceasta trebuie să


conțină cărți tehnice de specialitate, regulamente, proceduri, ordine, normative standardele
naționale, reviste, precum și alte publicații ce pot fi incidente scopurilor didactice.

Un sistem de indexare ar trebui să fie bine pus la punct pentru o mai bună utilizare și
pentru a găsi mai repede cartea dorită. Persoana responsabilă cu administrarea bibliotecii ar
trebuii să motiveze edituri, operatori economici, instituții sau alte organizații ce pot ajuta la
diversificarea bibliografiei de specialitate în domeniu. Se poate solicita sprijin din partea
bibliotecilor din cadrul altor poligoane de antrenament ori instituții de învățământ din domeniu,
pentru asigurarea bibliografiei necesare la nevoie.

Dacă biblioteca este suficient de mare, se vor asigura corpuri de iluminat individuale
pentru fiecare spațiu de lectură, iar prizele vor fi amplasate de așa manieră încât folosirea
prelungitoarelor să fie eliminată.

II.5.6. Bucătăria

Bucătăria și spațiul destinat pentru servirea mesei sunt proiectate special pentru această
destinație și nu se poate combina destinația acestora ca și săli de clasă, spații pentru depozitarea
diferitelor materiale, ori alte activități ce contravin legislației sanitar-veterinare. Bucătăriile ar
putea fi echipate cu următoarele mijloace destinate utilizării de către personal și cursanți:

 frigider

 aragaz

 mese si scaune

 lavoar

 automat(e)

 filtru de cafea

 cuptor cu microunde

 mașină de spălat vase

50
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Pentru cazul în care infrastructura este suficient de mare, o linie de servire ar putea fi
instalată. În acest sens pot fi consultate firme specializate în acest domeniu, pentru a proiecta o
bucătărie și o sală de mese ce poate oferi servicii de calitate și asigură servirea unui număr mare
de oameni. Protecția la foc pentru echipamentele de gătit instalate trebuie să fie asigurată în
conformitate cu standardele și legislația din domeniu.

Ar putea fi mai eficientă întocmirea unor contracte sau convenții cu diferite firme de
catering sau furnizori pentru a oferi hrana necesară efectivelor de cursanți și personalului
propriu.

II.5.7. Săli de pregătire cu mijloace audio-video

Sala de pregătire cu ajutorul mijloacelor audiovizuale permite instructorului să


pregătească cursanți pentru a face față fără probleme situațiilor implicate de mass-media, cum ar
fi interviuri, sincroane, emisiuni tv, talk-show-uri sau alte situații posibile. Camera destinată în
acest sens va fi dotată cu echipamentele prezentate mai jos, sau orice alte echipamente ce
facilitează desfășurarea activităților stabilite prin programa de pregătire. Aparate foto si
echipamente asociate, camere video portabile, recordere, echipamente de redare audio-video,
monitoare TV, sau videoproiectoare, pot fi de asemenea utile în crearea unor situații cât mai
conforme cu realitatea intervențiilor. Echipamente multimedia, unități de sincronizare a
sunetului, echipamente de proiectoare pot fi de asemenea benefice.

La proiectarea și echiparea unor astfel de spații se va ține cont de următoarele recomandări:

 un comutator electric suplimentar cu un reostat pentru a controla iluminarea încăperii va


trebui montat;

 ecranele destinate proiectării trebuie să fie protejate împotriva deteriorării prin spargere
ori rupere;

 scrierea pe tablă se va face de o așa manieră încât să nu deterioreze suprafața acesteia.

 se interzice utilizarea markerelor permanente pentru scriere. Se vor folosi cu acest scop
doar markere solubile, ce implică o curățare ușoară a suprafeței de scris;

 echipamentele să poată fi mutate cu ușurință, în funcție de necesitățile didactice.

 se va asigura o distanță adecvată pentru proiectoare astfel încât acestea să furnizeze o


imagine clară a materialelor redate.

51
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 se va evita utilizarea tavanelor în trepte sau a plafoanelor cu grinzi, pentru a nu interfera


cu proiecția sau de vizionare.

 vor fi prevăzute echipamente de încălzire, ventilație și aer condiționat ar trebui să fie


furnizate în sala de proiecție pentru a asigura un mediu de lucru cât mai confortabil și
pentru a evita șocul termic al echipamentelor electrice și lămpilor proiectoarelor;

 montarea echipamentelor, amplasarea prizelor și organizarea spațiului interior vor fi


executate astfel folosirea prelungitoarelor să fie eliminată.

II.5.8. Cameră „obscură”

Camera obscură e destinată nevoilor de preparare și editare a materialelor fotografice.


Aceasta va trebuii să asigure spațiu suficient pentru echipamentul necesar, pentru depozitarea
materialelor, precum și pentru extinderea viitoare. Camera de depozitare ar putea fi folosită ca o
cameră de proiecție, cu toate acestea, ar trebui să fie luate în considerare reglementările
aplicabile securității la incendiu. Atunci când se iau în calcul factorii de cost, ar putea fi mult mai
economică trimiterea materialelor la studiouri din afară pentru procesare, astfel va fi nevoie de
personal mai puțin și mai puține spații de construit.

Dezavantajul acestei opțiuni este timpul necesar pentru a trimite materialul spre
prelucrare și timpul în care să se primească produsul finit. În plus, este necesar să se stabilească o
procedură pentru a stoca fiecare pas al operațiilor de procesare, în scopul de a menține lanțul de
dovezi pentru fotografiile implicate în probleme juridice.

II.5.9 Spații de secretariat

Spațiile de secretariat și mai ales pentru copiere - printare documente destinate ședințelor
didactice sau a altor documente necesare desfășurării optime a activităților. Spațiul pentru
copiator, imprimante, calculatoare, echipamente pentru îndosariere, sau alte echipamente ce
facilitează desfășurarea activităților specifice trebuie asigurat încă din faza de proiectare și
trebuie să fie asigurată o distanță optimă pentru a facilita lucrul simultan la mai multe aparate.
Echiparea camerei cu astfel de aparate poate solicita condiții speciale din punct de vedere al
instalației electrice, și în consecință se vor respecta normele impuse de producători și furnizori.
Aceste echipamente poate fi deosebit de zgomotoase, astfel locația camerei respective ar trebui
să fie specificată astfel încât să nu perturbe activitățile din alte spații învecinate; de obicei aceste
camere sunt amplasate la subsolul clădirilor. Spațiile pentru depozitarea materialelor

52
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

corespunzătoare trebuiesc judicios alese pentru a fi luate în considerare sisteme de protecție


împotriva incendiilor și instalații de evacuare a fumului și gazelor rezultate în urma arderii.

II.5.10. Spații pentru simulări

Dacă pentru pregătirea utilizatorilor se prevăd ședințe pe baza unor simulări, spațiul
prevăzut pentru aceste activități va trebuii să asigure posibilitatea lucrului cu diferite materiale
specifice precum machete, accesorii sau proiectarea unor materiale video.

II.5.11. Vestiare și dușuri

Vestiarele și dușurile sunt absolut necesare. Se vor asigura spații separate pentru bărbați
si femei. Această zonă va cuprinde o sală de duș, chiuvete cu oglinzi, și toalete. Se pune accent
pe ventilație, pentru a reduce acumularea de vapori în dușuri, iar în toalete pentru a asigura un
debit constant de aer proaspăt. Spațiul destinat vestiarelor este necesar pentru toate categoriile de
personal care își desfășoară activitatea în cadrul poligonului de antrenament. Se recomandă ca
spațiile pentru vestiare și dușuri să fie separate pentru fiecare categorie de personal în parte, spre
exemplu dușurile și vestiarele instructorilor vor fi separate de cele ale cursanților.

II.5.12. Curățătorie

O curățătorie/spălătorie reprezintă o necesitate ce trebuie asigurată pentru a facilita


cursanților posibilitatea de a curăța uneltele, accesoriile sau echipamentele cu care aceștia au
desfășurat ședințe practice de pregătire. Această cameră ar trebui să fie accesibilă atât din
exterior cât și din vestiar.

II.5.13. Laboratoare

Nevoia unui laborator în care se poate opera cu sistemele de sprinklere poate fi analizată.
Un astfel de laborator presupune necesitatea unui spațiu cu o zonă în care pot fi inițiate incendii,
asupra cărora va acționa instalația de sprinklere. Cel mai adesea astfel de laboratoare pot fi
instalate în containere special construite, sau modificate ulterior. Laboratoarele de incendiere
pot fi incluse în cadrul unui poligon dacă este necesară o pregătire în domeniul cercetării
cauzelor inițierii și dezvoltării incendiilor, precum și a unor activități de cercetare a comportării
la foc a diferitelor materiale. Aceste laboratoare pot implica necesitatea unor spații precum
birouri, camera laboratorului (în care sunt montate echipamentele și aparatura necesară
desfășurării ședințelor de pregătire), sau o cameră în care se pot stoca materiale didactice.

53
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

II.5.14. Cabinet medical

Siguranța va trebui pusă pe primul loc. Astfel prin proiectarea poligonului se va asigura
un cabinet medical pentru absolut toate poligoanele nou construite, echipat pentru acordarea
primului ajutor medical calificat, îngrijirea cursanților accidentați, sau a altor activități
specificate de către medicul unității. Va fi asigurat un garaj destinat special ambulanței. Se vor
întocmi convenții cu spitalele din apropiere pentru furnizarea de resurse, precum și asigurarea cu
personal.

II.5.16. Întreținerea clădirilor

Întreținerea clădirilor va trebuii să se facă cât mai ușor și cu resurse financiare minime.
Materialele folosite la finisaje vor fi atent alese pentru a fi durabile astfel asigurând o reducere a
înlocuirii acestora și a costurilor de refinisare. Sunt necesare spații special destinate pentru
depozitarea de materiale pentru întreținere. Se recomandă ca aceste spații să fie prevăzute la
subsolul clădirilor și să fie echipate cu dulapuri, rafturi, chiuvete și storcătoare. Tot cu scopul
întreținerii clădirilor, vor fi prevăzute prize electrice pe holuri pentru utilizarea aspiratoarelor și
mașinilor de curățat.

II.5.17. Turn de observare / control

Trebuie luată în considerare necesitatea construirii unui turn de observare /control, cu


scopul de a monitoriza diverse funcții ale instalațiilor de pregătire dintr-o singură locație. Acesta
ar putea include sisteme de comunicații, senzori de temperatură, panouri indicatoare, camere de
la supraveghere precum și diferite comenzi ale instalațiilor de ventilare, alimentare cu gaze sau
energie electrică. Această construcție ar trebui să permită monitorizarea generală a activităților și
de a sporii siguranța pe timpul desfășurării activităților de pregătire. Proiectanții ar trebuii să
acorde un spațiu adecvat, cu ferestre, pentru observarea completă a zonei de antrenament, și
inclusiv a obiectivelor importante precum garajele, depozitul de combustibili, dormitoarele,
laboratoarele, sau a altor obiective specifice din cadrul poligoanelor.

Pe întreaga suprafață a poligonului vor fi instalate telefoane sau interfoane, iar pentru
repaosul cursanților se vor asigura spații cu bănci, măsuțe, alei, spații verzi, etc.

II.6. Clădiri pentru antrenament

54
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

II.6.1. Condiții generale

Scopul principal al clădirilor de antrenament este de a instruii pompierii în diferite


situații cu care aceștia se confruntă pe timpul intervențiilor utilizând echipamentele și accesoriile
cu care aceștia sunt dotați; se va evita utilizarea în cadrul ședințelor practice de pregătire a altor
echipamente, unelte, accesorii decât cele cu care sunt înzestrate unitățile operative.

Aceste clădiri dezvoltă încrederea cursanților și mai mult capacitatea lor de a lucra la
diferite înălțimi într-un mod calificat. Unele situații operative necesită formare profesională
pentru lucrul la înălțime, coborâri în rapel, salvări de la înălțime sau diferite alte activități.
Clădirile pentru antrenament sunt destul de costisitoare, și trebuie concepute pentru a rezista la
foc și căldură intensă. Funinginea și murdăria care rezultă din incendierea diferitelor materiale în
spațiile interioare ale clădirii pot afecta utilizarea normală a acesteia. Pentru astfel de exerciții se
recomandă desfășurarea ședințelor de pregătire în clădiri special proiectate în acest sens.
Înălțimea clădirii ar trebui să fie tipică clădirilor din raionul de intervenție. Cu toate acestea,
trebuie luată în considerare la dezvoltarea comunității în viitor. O clădire de șase etaje este
considerată optimă atunci când ședințele de pregătire implică exerciții în exteriorul clădirii.

Materialele utilizate în construcția cădirii pot fi din lemn, beton armat, oțel sau alt
material durabil. Ambele ziduri interioare și exterioare ale clădirii de antrenament trebuie să fie
durabile punct de vedere structural. Acest lucru ar trebui să prevadă o mai bună siguranță a
personalului în exercițiile de pregătire și asigură o rezistă crescută împotriva forțelor ce
acționează asupra clădirii. Dimensiunile clădirii vor fi de cel puțin 36 m2 (6m X 6m). O
configurație de tipul uneia poligonale ar putea fi mai ușor de a construit, cu un design
dreptunghiular ce poate permite o scară interioară și o scară de incendiu exterioară pentru a oferi
căi de acces / evacuare. Designul dreptunghiular poate oferi mai mult spațiu interior pentru a
practica mult mai multe tipuri de exerciții pentru antrenament. Scările ce echipează clădirile
trebuie să fie rezistente, să reziste la acțiuni mecanice, oferind siguranță în exploatare.

Clădirile pot fi echipate atât cu scări interioare cât și exterioare. Acestea nu ar trebui să
ofere doar un mijloc de acces între nivelurile clădirii, ci, de asemenea, ar trebui să simuleze
condițiile întâlnite pe timpul intervențiilor. O varietate de tipuri, lățimi, și situații ar trebui să fie
realist reprezentate. Scările incluse în construcțiile destinate antrenamentului ar trebui situate,
pentru a maximiza suprafața disponibilă podelei interioare. Toate scările vor avea suprafața
treptelor antiderapantă și vor fi construite astfel încât să poată preveni acumularea apei.

55
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Cel mai potrivit model ar fi cel confecționat din metal, cu treptele tip grătar așa cum se
poate observa în imaginile prezentate în cele ce urmează.

Figura II.2: Tipuri constructive de scări utilizate


Figură 11Figura II.2: Tipuri constructive de scări utilizate

Dimensiunea tuturor scărilor trebuie să fie atent calculată pentru a oferii personalului și

56
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

echipamentelor ce vor fii transportate, spațiul necesar pentru a evita producerea unor accidentări
ori deteriorarea construcției. Numerele etajelor vor fi indicate de asemenea în dreptul fiecărui
nivel, într-un loc vizibil, ușor de observat. În cazul scărilor exterioare, vor fi asigurate cu
balustrade de înălțime suficientă și cu o rezistență corespunzătoare pentru a asigura securitatea în
timpul exercițiilor de formare. În partea superioară scara de incendiu ar putea ajunge la ultimul
etaj sau chiar peste acoperiș.

Pentru deschiderile exterioare (uși, ferestre) se impune să fie bine încadrate în elementul
de construcție pentru a oferi etanșeitatea corespunzătoare împotriva intemperiilor și pentru a crea
condiții cât mai reale de antrenament. Trape de evacuare a fumului și gazelor de ardere pot fi
amplasate la partea superioară a clădirii, oferind posibilitatea ventilării spațiilor interioare ale
clădirii.

În scopul desfășurării exercițiilor de coborâre în rapel acoperișurile plate și înclinate vor


fi proiectate încât să fie prevăzute elemente de prindere a cordițelor utilizate la antrenamente. Se
recomandă a nu fi utilizate în zonele de sprijin a frânghiilor materiale din beton, piatră, tablă, sau
alte materiale ce pot deteriora frânghiile sau chiar le pot rupe. Se recomandă fixarea unor bârne
de lemn sau a unor benzi de cauciuc. În cazul în care acestea nu se pot monta se vor utiliza
obligatoriu preșuri din cauciuc, iar din motive de siguranță un instructor va ține permanent sub
observație poziția acestora. Pe parcursul desfășurării exercițiilor instructorul va fi poziționat la
nivelul zonei de sprijin a frânghiilor și e obligat să întrerupă activitățile de antrenament, oro de
câte ori e nevoie pentru a oferii condiții de siguranță maximă cursanților.

Cum siguranța este pe primul loc, trebuie luată în considerare furnizarea unei rețele
temporare sau permanente de plase de siguranță pe cel puțin o parte exterioară a clădirii, în
special în dreptul zonei în care se desfășoară exercițiile. Pentru a permite mișcarea la impact,
plasele vor fi amplasate la o distanță de siguranță de sol. O rețea, detașabilă poate permite
accesul deplin la clădire, dar va fi necesară o scară aplicată pe clădire pentru montarea plasei.
Instalarea unor arcuri între cadru și plasă poate crește durata de viață a acesteia și oferă un șoc
mai mic la cădere.

Fiecare încăpere a clădirii ar trebui să fie echipată cu sifoane de pardoseală sau rigole
pentru scurgerea apelor rezultate în urma exercițiilor de stingere. Pardoseala încăperilor va fi
construită cu pante pentru a facilita scurgerea apei către sifoane sau rigole. În zonele supuse la
temperaturi de îngheț, pardoseala se va confecționa din materiale ce nu absorb apa, pentru a

57
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

asigura o durată mai lungă de viață. În cazul în care sunt utilizate saborduri, direcția de scurgere
a apei va fi direcționată către acestea. Indiferent de tipurile canalelor de scurgere ce sunt
utilizate, instalarea acestora trebuie să asigure scurgerea rapidă a apei.

Echipamente speciale de formare pot fi incluse în dotarea clădirilor pentru a se adapta nevoilor
specifice raionului de intervenție. De exemplu, o conductă cu diametrul de 90 cm, ar putea
conecta două etaje, pentru a oferi posibilitatea desfășurării unor exerciții de salvare din spații
înguste, cum se prezintă și în imaginea următoare. Un lift ar putea fi instalat pentru a fi utilizat în
simularea de situații de urgență precum deblocarea persoanelor rămase captive în lift ori pentru
circulația personalului și a echipamentelor.

Figura II.3: Tub pentru lucrul în spații înguste


Figură 12Figura II.3: Tub pentru lucrul în spații înguste

II.6.2. Structuri de pregătire prin lucrul cu foc deschis

Scopul, structurii de pregătire prin lucrul cu foc deschis prin simularea unor situații reale
de incendiu, este de a instrui pompierii în metode de suprimare a incendiilor dezvoltate interiorul
încăperilor, în condiții de siguranță. Fiecare cameră echipată pentru acest scop va dispune
obligatoriu de o ieșire spre exterior sau mijloace secundare de ieșire în condiții de siguranță. În

58
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

scopul de a oferi posibilitatea instruirii în cadrul unor ședințe de suprimare a incendiilor de


subsol sau pivniță, se va proiecta o rampă de lucru la nivelul etajului doi, pe exteriorul clădirii,
așa cum se poate observa în imaginea prezentată mai jos. Se interzice antrenamentul pentru astfel
de situații direct în pivnițe sau subsoluri, pentru a evita riscul producerii accidentărilor.
Desfășurarea activităților la nivelul etajului doi a clădirii oferă posibilitatea evacuării și
autosalvării cursanților, asigurând o mai bună securitate nefiind expuși la pericole.

Figura II.4: Clădire de antrenament echipată cu rampă de lucru


Figură 13Figura II.4: Clădire de antrenament echipată cu rampă de lucru

Încăperile destinate pregătiri în condiții de incendiu, ar putea fi concepute pentru a lua în


considerare răspândirea focarului, evacuarea persoanelor surprinse de incendiu, ventilația
spațiilor incendiate, sau alte probleme întâmpinate pe timpul intervențiilor.

Pereți, tavanele, pardoselile, precum și celelalte elemente ale construcțiilor să aibă o


rezistență mărită la temperaturi și flăcările generate de incendiile dezvoltate pentru ședințele de
pregătire. Expunerea la temperaturi ridicate și la flăcările incendiilor, poate provoca deteriorarea
accelerată a structurii și determină expunerea pompierilor la riscuri inutile.

59
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

În proiectarea unei structurii de pregătire prin lucrul cu foc deschis, proiectantul,


arhitectul, inginerul ce proiectează aceste încăperi, împreună cu instructorii și cursanții ce își
desfășoară activitățile de pregătire, ar trebui să ia în considerare problemele ce pot apare în cazul
în care structura de rezistență a construcției e neprotejată, aceasta ar putea ceda, prin rupere, sau
deformare ce poate denatura structura clădirii și nu se mai pot fi garantate condițiile de
securitate. Chiar și în structurile de formare construite cu protecție adecvată, incendiile ar trebui
să fie limitate la durate de timp scurte, și cu o frecvență redusă, pentru a se asigura sistemului de
izolație, o perioadă de refacere, (degajarea temperaturilor acumulate de sistemul de izolație, către
exterior). După fiecare utilizare a spațiilor destinate pregătirii cu foc deschis se va asigura
ventilarea spațiilor respective. La specificarea sistemelor de protecție, a elementelor construcției
din clădirile de formare profesională, trebuie luată în considerare durabilitatea materialului și
ușurința înlocuirii secțiuni deteriorate.

Pentru a oferi o protecție mărită la temperaturi înalte, pentru elementele structurale și


nestructurale ale clădirii, următoarele materiale pot fi utilizate:

- module prefabricate, non-structurale realizate din ciment cu aluminat de calciu, cu


agregate ușoare și conținut ridicat de carbon, ce are putere mare de absorbție a căldurii și
rezistență la exfoliere;
- pulverizarea cu apă a suprafețelor protejate cu strat de beton, a cărui utilitate poate fi
prelungită prin absorbția căldurii de către apa ce spală suprafața stratului de beton;
- se pot utiliza pereți și pardoseli din cărămidă refractare fixat în mortar refractar;
- panouri prefabricate din materiale rezistente la foc ce pot fi atașate la elementele de
construcție structurale. La alegerea produselor ar trebui să fie luate în considerare că
unele panouri s-ar putea rupe în mai multe bucăți la depășirea temperaturii nominale sau
în condițiile unor fluxuri alternante de temperatură ori flăcări. În scopul de a maximiza
durata de viață utilă a unei structuri de pregătire, se pot prevede garnituri, rezistente la
acțiunea flăcărilor și temperaturilor, montate în zonele de îmbinare a panourilor
prefabricate. Selecția acestor garnituri si sisteme de montaj ar trebui să ia în considerare
durabilitatea materialului, ușurința de a înlocui secțiuni deteriorate, dilatarea precum și
contracția termică;
- panouri din tablă de oțel pot fi introduse în sistemele de protecție a clădirilor. Piesele
montate pe pereți și plafoane ar trebui să permită dilatarea termică a panoului menținând
în același timp în condiții nominale capacitatea de fixare a acestora pe elementele de
construcție, astfel personalul să nu fie rănit de panouri ce se pod desprinde.

60
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Selecția materialelor din care sunt confecționate panourile, grosimea acestora, spațiul
dintre sistemul de protecție și elementul de construcție protejat, precum și tipul sistemului de
protecție ales, depind de dimensiunea și durata incendiilor propuse pentru exercițiile de
pregătire. Pentru a prelungi durata de viață a sistemelor de protecție, materialele destinate
incendierii se vor amplasa la o distanță minimă de 1 m față de elementele de construcție, pentru a
prevenii contactul direct al flăcărilor cu elementul de construcție. Podeaua trebuie să fie protejată
cu o placă de oțel peste care se așează materialele propuse spre incendiere.

În camerele destinate pregătirii în situații de incendiu real pot fi introduse diferite


echipamente și instrumente ce au ca scop monitorizarea temperaturilor pentru a furniza
informații instructorilor despre evoluția temperaturilor la nivelul elementelor de construcție,
pentru a menține focarul în parametrii de siguranță și pentru a monitoriza temperaturile radiante
care pot afecta structura construcției. De asemenea se mai pot folosi echipamente de observare și
înregistrare a parametrilor incendiului sub efectul aplicării agentului de stingere, și, cu
echipament sofisticat, se pot observa și înregistra produsele de ardere și parametrii acestora.

Măsurile de salvgardare reprezintă un punct esențial în protecția personalului și


cursanților. Proiectarea corespunzătoare a unui sistem de ventilație capabil să elimine căldura și
fumul acumulate în camerele de lucru destinate incendierii ar trebui să fie instalat în clădire.
Sistemul de ventilație trebuie să fie dimensionat pentru a asigura cel puțin un debit minim de
schimburi de aer proaspăt. Sprinklerele sau drencerele nu sunt recomandate pentru a fi instalate
în camerele destinate pregătirii în condiții de incendiu datorită expunerii repetate la temperaturi
ridicate.

Având ca scop realizarea antrenamentelor specifice de ventilație sau creării deschiderilor


și desfacerilor în elementele de construcție se pot proiecta anumite părți ale clădirii pentru a fi
distruse și înlocuite. Acestea pot fi amplasate în pereți, plafoane, sau acoperiș. Aceste porțiuni
proiectate pentru decupare trebuiesc prevăzute cu un sistem de siguranță pentru a interzice
personalului accesul pe suprafața acestora prevenind producerea unor accidente. Ar trebui să se
țină seama de faptul că elementele respective sunt construite în general din lemn, existând riscul
de a se aprinde, iar pentru a le reconstrui este necesar personal specializat și alocarea unor sume
de bani necesare achiziționării materialelor.

O alternativă mai sigură și curată ecologic o reprezintă utilizarea instalațiilor speciale cu


gaze naturale. Sistemele sunt proiectate pentru a spori siguranța cursanților și instructorilor, de a

61
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

asigura un mediu de instruire sigur datorită posibilității de monitorizare continuă și control a


debitului de gaz refulat în zona de ardere. Aceste sisteme pot elimina reziduurile rămase în urma
incendiilor de clasă A și B, nefiind necesară curățarea spațiilor de antrenament după finalizarea
ședințelor de pregătire. Extinde totodată și durata de viață a clădirii și oferă incendii consistente
și repetitive, cu control complet al operatorului. Disponibilitatea acestor sisteme este diversă,
fabricarea și instalarea acestora se poate realiza atât în configurații fixe cât și transportabile. Un
exemplu al unei astfel de instalații este ilustrat în cele ce urmează în figura nr. II.5

Figura II.5: Utilizarea instalațiilor cu gaze naturale în ședințele de pregătire


Figură 14Figura II.5: Utilizarea instalațiilor cu gaze naturale în ședințele de pregătire

Utilizarea gazelor inflamabile într-o construcție de antrenament impune o îngrijire


permanentă a instalației pentru a asigura siguranța și fiabilitatea funcționării ansamblului.
Expertiza tehnică este esențială, iar următoarele dispoziții vor fi respectate obligatoriu la
proiectarea instalației:

- toate instalațiile trebuie să fie conformitate cu legislația în vigoare și să respect întocmai


prevederile normativelor din domeniu;
- toate componentele sistemului să fie certificate și aprobate de un laborator de testare
recunoscut cel puțin la nivel național, pentru a asigura conformitatea cu cerințele
legislației din domeniu;
- se vor instala supape auxiliare, în zona arzătoarelor, interconectate cu valvele de
distribuție a combustibilului gazos pentru a prevenii scurgerile de combustibil.
- în zona fiecărui arzător se vor instala sisteme de siguranță, care, în cazul stingerii flăcării

62
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

supapele de alimentare vor opri automat distribuirea de combustibil;


- controalele arzătorului trebuie să includă cel puțin două supape de gaz montate în serie,
care în mod automat, ca răspuns la o întrerupere a energiei electrice, acestea să oprească
automat distribuirea de combustibil. Deblocarea acestora se poate face doar manual, de
către personal specializat, și numai după ce va fi verificată instalația în totalitate;
- se vor instala detectoare de gaze toate spațiile destinate ședințelor de pregătire în caz de
incendiu. Aceste sisteme de detectare ar trebui să fie interconectate cu sisteme de
ventilație și supapele de alimentare cu combustibil pentru a opri fluxul de combustibil și
a activa o alarmă externă atunci când nivelul de depășește 25% din nivelul limitei
inferioare de explozie (LIE). Proiectarea sistemului de ventilație ar trebui să ia în
considerare potențialul acumulării de gaze nearse în zona adiacentă incendiului.
- se va asigura un debit adecvat al aerului ar trebui furnizat pentru a asigura arderea
completă a gazului. În funcție de configurația instalației, ar putea fi necesară asistarea
unei instalații de ventilație mecanică. În cazul în care aceasta va fi prevăzută, va fi
construită pentru a face față temperaturilor mediului înconjurător.
- butoane pentru oprirea în caz de urgență a instalației vor fi amplasate adiacent fiecărei
camere de antrenament echipată cu instalație de gaze, pentru oprirea imediată a instalației
în cazul unui accident.
- un sistem de ventilație în măsură să elimine căldura acumulată, fumul și gazele nearse va
fi obligatoriu instalat în clădire.

Sistemul de ventilație ar trebui să fie interconectat cu celelalte instalații din clădire


(senzori de temperatură, detectoare de gaz) pentru oprirea sau pornirea acestuia în caz de
urgență. Sistemul de ventilație trebuie să fie dimensionat pentru a asigura cel puțin un debit
minim de aer proaspăt în spațiul de formare. Acesta va fi echipat și cu o comandă manuală
pentru utilizarea acestuia în cazul în care dispozitivele automate se defectează.

Cum incendiile de gaze nu produc fum, acesta reprezintă un mare inconvenient în


desfășurarea ședințelor de pregătire. Astfel este necesară utilizarea generatoarelor de fum sintetic
în cazul în care vizibilitatea redusă este o componentă dorită a programului de formare. Fumul
produs nu trebuie să fie toxic sau inflamabil.

Cele mai reprezentative exerciții sunt cele care utilizează machetele unor obiecte de
mobilier sau poate chiar obiecte reale de mobilier. La selectarea machetelor, se va ține cont de
tipurile incendii la care urmează să fie recuzita expusă. Chiar si cu un design corespunzător, și

63
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

construite din materiale rezistente machetele au nevoie de înlocuire periodică.

II.6.3. Structuri de pregătire prin lucrul cu fum

Scopul structurilor de pregătire prin lucrul cu fum este de a familiariza participanții cu


aptitudinile și abilitățile necesare pentru supraviețuirea și desfășurarea în atmosfere încărcate cu
fum. Clădirile ar trebui să fie concepute pentru a permite supravegherea constantă a cursanților
de către instructori. Acest lucru poate fi realizat prin însoțirea acestora de către instructori în
interiorul clădirilor, observarea acestora prin intermediul ferestrelor ori prin utilizarea unor
camere de supraveghere, instalate în interiorul spațiilor destinate antrenamentului. Camerele
instalate ar trebuii să asigure supravegherea prin termoviziune. Aceasta poate fi utilizată numai
în cazul în care concentrația de fum este mare, sau lumina naturală este inexistentă.

Figura II.6: Utilizarea generatorului de fum în ședințele de pregătire


Figură 15Figura II.6: Utilizarea generatorului de fum în ședințele de pregătire

Construcția ar trebui să aibă capacitatea de a putea schimba configurația interioară, astfel


pot fi create diferite situații. Utilizarea de module sau segmente care pot fi schimbate rapid,
prevede un beneficiu maxim la un cost minim, deoarece nu se impune construirea unor noi
clădiri cu arhitecturi interioare diferite. Siguranța clădirii presupune în primul rând trape, uși și
ferestre, la intervale frecvente pentru evacuarea fumului, precum și a personalului în caz de
urgență.

Orice zonă a labirintului, care nu pot fi observate sau accesul instructorilor este
restricționat datorită diferitelor elemente de construcție, vor avea obligatoriu cel puțin un perete

64
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

lateral sau partea superioară a labirintului, construite din panouri mobile prinse în balamale,
astfel încât orice secțiune poate fi deschisă, acest lucru permite cursanților accesul permanent al
instructorilor.

Camerele destinate pregătirii prin lucrul cu fum pot avea senzori de presiune instalați în
podea ce vor indică amplasarea cursanților în orice moment.

Trebuie luată în considerare evacuarea sau redirecționarea rapidă a fumului, aceasta se


poate realiza prin utilizarea unor suflante sau ventilatoare de evacuare.

Se vor prevede obligatoriu sisteme de comunicare între instructori și cursanți, acestea pot
capacitatea de a transmite instrucțiunile de desfășurare a exercițiilor, problemele ce sunt
întâmpinate ori în cazul în care cursanții nu se pot orienta, instructorii îi pot îndruma prin
intermediul echipamentelor de comunicare.

Fumul utilizat în cadrul ședințelor de pregătire nu trebuie să fie toxic sau să aibă o
compoziție necunoscută. Echipamentele special concepute pentru a produce un fum în scopuri de
formare pot fi instalate în construcție, dar cu obligativitatea ca instructorii să precizeze
cursanților acest fapt. Accesul în clădire fără a fi echipat cu aparat de respirat este strict interzis.

II.6.4 Clădiri mixte

În unele poligoane de antrenament, din cauza lipsei de spațiu disponibil sau de fonduri,
nu ar putea fi construite structuri individuale pentru pregătirea prin lucrul cu fum, foc deschis ori
exerciții specifice lucrului la înălțime. În aceste cazuri, o clădire care îmbrățișează toate funcțiile
într-o singură structură ar putea fi tocmai potrivite. La proiectarea acestor clădiri se vor analiza
toate efectele negative ce pot afecta construcția, instalațiile, echipamentele, sau care chiar pot
influența desfășurarea altor tipuri de exerciții.

Anumite combinații de funcții sunt, prin natura lor, mai compatibile decât altele. O
clădire ar putea îmbina cu succes toate funcțiile, cu excepția funcțiilor structurilor de pregătire
prin lucrul cu foc deschis. De obicei, aceasta presupune o deteriorare mai accelerată a clădirii și
instalațiilor. Dacă se oferă o protecție adecvată împotriva apei, flăcărilor și temperaturilor
ridicate, astfel încât daunele provocate de incendiu să fie înlăturate, construcțiile destinate
antrenamentelor pot îngloba și aceste funcții. Combinarea funcțiilor clădirii se face în
concordanță cu nevoile operative și tipurile ședințelor de pregătire ce vor fi executate.

65
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

II.7. Amenajarea spațiilor exterioare

Spațiile exterioare ar trebui să fie ample fiind posibile o varietate de utilizări, precum
descarcerarea auto, trecerile peste diferite obstacole, stingerea rezervoarelor de lichide și gaze
inflamabile, antrenamente și cursuri de utilizare a motopompelor, antrenament și cursuri de
conducere a autospecialelor, sau alte activități ce sunt propuse de către beneficiari pentru a fi
desfășurate în cadrul poligonului de antrenament.

II.7.1. Obstacole

Obstacolele pot fi construite în diferite forme și dimensiuni, realizate din diferite


materiale de construcție, pentru a face mai dificilă intervenția. Un astfel de exemplu poate fi
ilustrat în figura nr. II.7, prezentată în cele ce urmează.

Figura II.7: Obstacol tip zid din cărămidă


Figură 16Figura II.7: Obstacol tip zid din cărămidă

Ca și obstacole pot fi considerate și realizarea unor gropi sau ziduri realizate din beton,
piatră concasată, sau zgură din minereu de fier.

66
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

II.7.2. Rezervoare de gaze și lichide combustibile

Zonele de antrenament pentru stingerea rezervoarelor de lichide și gaze combustibile, vor


trebuii amplasate la distanțe de siguranță corespunzătoare de construcțiile învecinate. În jurul
acestora se prevede construirea uni gard de protecție, realizat din panouri de beton armat. Alte
elemente de recuzită ar putea include rezervoare supraterane de gaz petrolier lichefiat. O atenție
deosebită ar trebui acordată pentru alimentarea cu combustibil, capacitatea de pompare a
combustibilului, drenaj, și reglementările cu privire la protecția mediului. O strânsă coordonare
cu organizațiile de protecție a mediului este esențială pentru a se asigura că zona este proiectată
conform standardelor din domeniu. Gestionarea debitului combustibililor lichizi poate duce la un
consum mai mic de carburant precum și un volum mai mic de scurgeri ce pot contamina mediul.
Aceasta poate fi realizată prin măsurarea cantității de combustibil disponibil, prin amestecarea
apei cu combustibilul, precum și prin utilizarea dispozitivelor care pulverizează sau
restricționează debitului de carburant. În cazul în care lichidul sau gazul inflamabil este distribuit
către o zonă de lucru, debitul va fi controlat prin vane de închidere rapide, care în caz de urgență,
vor întrerupe automat alimentarea.

Sistemele sunt proiectate pentru a spori siguranța cursanților și instructorilor, de a


asigura un mediu de instruire sigur datorită posibilității de monitorizare continuă și control a
debitului de gaz refulat în zona de ardere. Un exemplu al unei astfel de instalații este ilustrat în
cele ce urmează în imaginea următoare.

Figura II.8: Rezervor de lichide combustibile utilizat în ședințele de pregătire


Figură 17Figura II.8: Rezervor de lichide combustibile utilizat în ședințele de pregătire

67
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Aceste sisteme elimină reziduurile rămase în urma incendiilor de clasă A și B, nefiind


necesară curățarea spațiilor de antrenament după finalizarea ședințelor de pregătire. Extinde
totodată și durata de viață a instalațiilor și oferă incendii consistente și repetitive, cu control
complet al operatorului. Disponibilitatea acestor sisteme este diversă, fabricarea și instalarea
acestora se poate realiza atât în configurații fixe cât și transportabile.

Utilizarea gazelor inflamabile în cadrul ședințelor de antrenament impune o îngrijire


permanentă a instalației pentru a oferii siguranța și fiabilitatea funcționării ansamblului.
Expertiza tehnică este esențială, iar următoarele dispoziții vor fi respectate obligatoriu la
proiectarea instalației:

- toate instalațiile trebuie să fie conformitate cu legislația în vigoare și să respect întocmai


prevederile normativelor din domeniu;
- toate componentele sistemului să fie certificate și aprobate de un laborator de testare
recunoscut cel puțin la nivel național, pentru a asigura conformitatea cu cerințele
legislației din domeniu;
- se vor instala supape auxiliare, în zona arzătoarelor, interconectate cu valvele de
distribuție a combustibilului gazos pentru a prevenii scurgerile de combustibil;
- în zona fiecărui arzător se vor instala sisteme de siguranță, care, în cazul stingerii flăcării
supapele de alimentare vor opri automat distribuirea de combustibil;
- controalele arzătorului trebuie să includă cel puțin două supape de gaz montate în serie,
care în mod automat, ca răspuns la o întrerupere a energiei electrice, acestea să oprească
automat distribuirea de combustibil. Deblocarea acestora se poate face doar manual, de
către personal specializat, și numai după ce va fi verificată instalația în totalitate;
- butoane pentru oprirea în caz de urgență a instalației vor fi amplasate adiacent fiecărei
zone de antrenament echipată cu instalație de gaze, pentru oprirea imediată a instalației în
cazul unui accident.

II.7.3. Spații pentru utilizarea motopompelor

Utilizarea motopompelor pe timpul intervențiilor poate fi des întâlnită, mai ales pe timpul
inundațiilor. Construirea unui bazin de stocare a apei poate facilita instruirea operatorilor de
motopompe și pentru testarea performanțelor acestora. În general, o capacitate a bazinului de cel
puțin 130.000 L (130 m3) e suficientă pentru practicarea ședințelor de antrenament, presupunând
că apa va fi recirculată în bazin. În cazul în care apa nu va fi recirculată, bazinul va dispune de o
capacitate de stocare de cel puțin 260.000 (260 m3). Configurația tubului de absorbție trebuie să

68
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

fie proiectată pentru a reduce sau a minimiza turbulențele și să evite producerea fenomenului de
cavitație. Panouri din lemn stratificat permanent instalate se recomandă a fi utilizate pentru a
diminua uzura furtunului prin frecarea acestuia cu marginile bazinului. Este de dorit ca bazinul
să dispună de un capac rabatabil. Se vor proiecta deschideri ample pentru de accesul în interiorul
bazinului, precum și montarea deflectoarelor e necesară pentru a minimiza turbulențele în
interiorul bazinului.

Motopompele, echipamentele și toate celelalte accesorii necesare desfășurării ședințelor


de pregătire ar trebui să fie depozitate într-o locație protejată, în apropierea zonei de antrenament
pentru a evita transportul acestora pe distanțe mari. Zona de antrenament va trebui amplasată la
distanțe destul de mari față de clădirile administrative, clădirile cu săli de cursuri și clădirile
dormitoarelor, datorită zgomotului produs de motopompe în timpul funcționării. În acest caz, ar
putea fi necesar un interfon între zona de pregătire și operatorul pompei, atunci când
motopompele sunt utilizate la diferite aplicații și nu se presupune recircularea apei.

II.7.4. Spații pentru conducerea autospecialelor

Deplasarea la intervenție este esențială pe timpul situațiilor de urgență. Aceasta se face


în deplină siguranță, cu eficiență maximă pentru a realiza un timp de răspuns cât mai mic.
Caracteristicile de proiectare ale spațiilor destinate în acest sens ar trebui să provoace șoferii
treptat, de la situații uzuale la situații cât mai complexe întâlnite la diferite intervenții. În plus,
componentele cursurilor de formare vor trebuii respecte legislația și standardele naționale de
calificare profesională pentru certificarea și formarea conducătorilor auto.

Resursele limitate, valoarea financiară ridicată a acestora, precum și disponibilitatea de


spațiu suficient desfășurării ședințelor de pregătire pot avea un impact negativ asupra cursului de
instruire auto. E recomandabil ca realizarea unei infrastructuri specifice să se facă de comun
acord cu alte instituții, agenții, școli de șoferi sau unități de pompieri. Condițiile specifice de
proiectare ar trebui să fie soluționate în faza de proiectare, de comun acord, și adecvate timpilor
de pregătire a părților, înaintea luării unui angajament cu privire la achitarea fondurilor necesare.

Spre exemplu, dacă proiectarea zonei de pregătire se va face de comun acord între
I.G.S.U. și o școală de șoferi, condițiile de proiectare vor fi următoarele:

- vor fi satisfăcute nevoile ambelor părți;


- se va ține cont de timpul de utilizare a fiecărei din părți; astfel că școala va utiliza baza de

69
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

antrenament aproape zilnic, pe când I.G.S.U. o va utiliza doar în anumite perioade ale
anului;
- costurile de proiectare, execuție și întreținere a bazei de antrenament vor fi suportate de
către școală datorită utilizării îndelungate.

Acordurile încheiate între diferitele părți vor fi soluționate prin intermediul contract în
care se vor specifica condițiile și obligațiile părților.

Dispunerea optimă a bazei de antrenament o reprezintă combinarea a două zone separate,


dar totuși interconectate, cum ar fi un platou și o zonă separată pentru formarea conducătorilor
auto cu străzi, pante și indicatoare rutiere. Aceste zone ar trebui interconectate astfel încât
trecerea de la una la cealaltă să se realizeze ușor și fără interferențe, cu toate acestea, va trebuii
prevăzută o delimitare, protejând astfel activitățile în curs de desfășurare la un moment dat. O
clădire de antrenament, de exemplu, servește ca o bună separare, practic, o barieră. Spațiile de
parcare pentru vizitatori, personal sau cursanți ar trebui să fie separate de orice zonă de formare a
conducătorilor auto și ar trebui să fie prevăzute indicatoare, bariere sau garduri, pentru a evita
accesul accidental al vehiculelor neautorizate pe timpul ședințelor de antrenament.

Elementele unui bun program de formare a conducătorilor autospecialelor ar trebui să


includă, cel puțin, următoarele manevre de conducere de bază:

 serpentine;

 parcare laterală;

 deplasarea în linie dreaptă;

 deplasarea cu spatele;

 deplasarea pe diferite trasee pentru a simula condițiile unei intervenții;

 executarea de viraje.

În plus, o rampă, pantă, cu unghi suficient pentru a testa abilitatea conducătorului auto
de a pleca din rampă ori coborârea unei pante.

Se recomandă ca primele ședințe de formare să se desfășoare pe platou și să fie utilizate


jaloane pentru a marca traseul ce trebuie parcurs. Acest lucru poate oferii flexibilitate în
adoptarea traseelor de antrenament. Configurația traseelor se face în funcție de următoarele
condiții:

70
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

- cunoașterea lățimilor standard a străzilor și a intersecțiilor din raionul de intervenție;


- specificații privind deplasarea pe autostrăzi și drumuri naționale în funcție de condițiile
meteorologice;
- performanțele și caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialelor;
- reviziile tehnice ale autospecialelor și mentenanța acestora;
- viteza maximă admisă la care autospeciala poate derapa la efectuarea de viraje;
- greutatea și dimensiunile vehiculelor.

II.8. Unități mobile de antrenament

În cazul în care personalul ce urmează să fie instruit se află răspândit pe o arie geografică
mare, ori exercițiile de formare nu sunt atât de complexe pentru a fi necesară pregătirea într-un
poligon, o unitate mobilă de antrenament ar putea fi o alternativă la transportul personalului la
un centru de formare permanentă. Unitățile mobile de formare profesională pot fi personalizate
pentru a răspunde nevoilor specifice ale unui curs de pregătire sau a personalului care urmează să
fie instruit.

Cu ajutorul unităților mobile de antrenament se pot descentraliza programele de formare


a unui poligon de pregătire, suplimentând astfel ședințele de instruire efectuate în poligon. Prin
intermediul acestor unități mobile de instrucție se poate acorda pregătirea personalului care în
mod obișnuit nu poate desfășura aceste activități într-un centru de pregătire. Astfel se poate
asigura pregătirea continuă a personalului, astfel menținându-l aproape de posturile de lucru și
totodată, disponibil pentru intervenția în situații de urgență. Unitățile mobile de antrenament pot
oferii oportunitatea de a face publice diferite programe de pregătire, datorită spațiului destul de
mare oferit pentru antrenament, mobilității acestora, și dispunerea de echipamente ce pot furniza
diferite mesaje de informare cetățenilor prezenți.

Diferite modele grafice și mesaje scrise pot indica pentru publicul larg că există un
program de pregătire activ și că pompierii se află într-o continuă formare, pentru a face față
situațiilor de urgență oferind cetățenilor, securitatea de care au nevoie. Mesajul poate fi transmis
cu ajutorul vehiculului ca un panou mobil de publicitate.

Unitățile mobile de antrenament pot fi împărțite în două mari categorii:

 vehicule care servesc ca dispozitiv de formare;


 vehicule care de transportă unul sau mai multe elemente de recuzită pentru

71
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

desfășurarea unor scenarii.

Vehiculele care pot servi ca dispozitive de instruire sunt următoarele:

- rezervoare au rolul de a simula scurgeri de materiale periculoase;


- turnuri portabile de antrenament pentru lucrul la înălțime;
- vehiculele ce conțin un labirint, destinat antrenamentelor pentru spații înguste;
- săli de clasă;
- vehicule destinate ședințelor de educație publică privind securitatea la incendiu, pentru
promovarea sprinklere-lor, stingătoarelor portabile, detectoarelor de fum, gaze, și flacără,
precum și acțiuni de comportate pe timpul situațiilor de urgență;
- vehicule destinate antrenamentului pentru acordarea primului ajutor medical;
- vehicule care de transportă unul sau mai multe elemente de recuzită pentru desfășurarea
unor scenarii;

- sisteme mobile de antrenament în lucrul cu foc deschis.

Vehiculele care de transportă unul sau mai multe elemente de recuzită pentru
desfășurarea unor scenarii de formare profesională pot varia de la o camionetă, utilitară, sau
caravan cu remorcă la un camion ori chiar tir. Aceste vehicule sunt utile mai ales pentru
transportul, mai multor dispozitive portabile de formare și simulatoare. Dispozitivele transportate
ar putea include următoarele:

- simulatoare;
- pompe și motopompe;
- echipamente pentru pregătirea conducătorilor auto;
- accesorii și echipamente de salvare;
- accesorii și utilaje de manipulare a materialelor periculoase;
- instalații și materiale pentru lucrul cu foc deschis (rezervoare GPL).

Vehiculele trebuie să îndeplinească toate cerințele și prevederile legislației în vigoare


privind circulația pe drumurile publice. Siguranța operatorilor și utilizatorilor vehiculelor ar
trebui să fie o prioritate de top în timpul proiectării. Un exemplu de unități mobile este prezentat
în imaginea următoare.

72
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura II.9: Unități mobile de antrenament


Figură 18Figura II.9: Unități mobile de antrenament

Întrerupătoarele și butoanele trebuie să fie etichetate corespunzător cu privire la funcția


lor și ar trebui să fie concepute sau amplasate în așa fel încât acestea să nu iasă în afara structurii
vehiculului deoarece prezentă un pericol de acroșare sau lovire a acestora pe timpul
transportului. Pasarelele, scările, treptele, vor avea suprafața nealunecoasă. Zonele în care vor fi
desfășurate exerciții în spații înguste, suprafața acestora trebuie să fie netedă, fără așchii, iar
marginile și colțurile vor fi rotunjite. Iluminatul interior ar trebui să fie adecvat tipului de
exercițiu realizat. Ar putea fi necesar să se prevadă un sistem de iluminare diferit, utilizat în
situațiile de urgență sau de întreținere. Balustradele și barele pentru prindere trebuie să fie plasate
strategic și să asigure o stabilitate corespunzătoare pe timpul utilizării lor. Marginile rotunjite si
netede pot împiedica utilizatorii de a se accidenta. Exteriorul vehiculului va fi marcat cu benzi
reflectorizante pentru a evita coliziunile pe timp de noapte. Benzile reflectorizante, pot fi
deosebit de utile pentru a delimita scări, balustrade, și uși pe partea exterioară a vehiculului.

Vehiculele care vor fi utilizate pe timp de noapte, vor fi echipate cu instalații de


iluminare pentru a ilumina zona din jurul autovehiculului. Acest lucru poate fi util mai ales în
cazul în care tema exercițiului impune cursantului să poarte echipamentul individual de protecție
înainte de intrarea în vehicul. Circulația pe drumurile publice cu acest sistem de iluminare pus în
funcțiune este strict interzisă. Integritatea structurală a vehiculului trebuie să fie verificată cu
atenție pentru a se asigura că acesta este proiectat pentru a îndeplini sarcinile unui vehicul de
pregătire a profesioniștilor pentru situații de urgență.

Este importantă dezvoltarea unui manual de utilizare, ce ar trebui să ofere o bună


instruire operatorului, o listă a politicilor de funcționare, o descriere a procedurilor de urgență, și
planurile lecțiilor pentru programele de pregătire ce urmează să fie efectuate.

73
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Instalarea unui acoperiș retractabil, cum ar fi cele folosite pe partea laterală a unui
vehicul de agrement, poate fi un mod excelent de a oferii un adăpost personalului în cazul unor
situații meteorologice nefavorabile, cum ar fi ploaia.

Un sistem de difuzoare, care poate fi auzit atât în interiorul cât și în exteriorul vehiculului
poate fi o metodă eficientă de a face anunțuri, sau anumite precizări în timpul desfășurării
exercițiilor. Sisteme de comunicare ar trebui să permită operatorului vehiculului să fie în contact
permanent cu dispecerii sau personalul din cadrul poligoanelor de pregătire din care fac parte.

Un generator electric ar putea fi necesar pentru a alimenta echipamentele auxiliare cu


care este echipat vehiculul. Zgomotul, fumul de eșapament, precum și accesul pentru întreținerea
generatorului vor trebui luate în considerare atunci când se alege o locație în cadrul vehiculului.
Orice combustibili auxiliari vor fi păstrați în recipiente adecvate și depozitate în mod
corespunzător, pentru a nu permite accesul persoanelor neautorizate.

Anumite vehicule ar putea fi potrivite pentru utilizarea în timpul intervențiilor în situații


de urgență. Capacitatea de reacție a acestora ar trebui să fie determinată din timpul proiectării
vehiculului. Necesitățile intervențiilor ar putea schimba destinația vehiculului. Pentru astfel de
situații se va face o analiză a caracteristicilor vehiculului, dacă starea și calitatea accesoriilor și
echipamentelor din dotarea acestuia sunt adecvate pentru specificul intervenției.

Vehiculele de pregătire profesională pot reprezenta în mod inerent o problemă datorită


programării exercițiilor. Timpul necesar pentru a transporta un vehicul dintr-un loc în altul
trebuie luat în considerare, fiind un factor important în desfășurarea activităților. Deservirea unei
anumite regiuni, poate reduce timpul de transport la un nivel minim și ajută la programarea
ședințelor de antrenament. Utilizarea unui traseu de tip buclă este recomandabilă pentru a reduce
costurile de transport ale vehiculului. În cazul în care unitatea mobilă nu aparține unui poligon
de antrenament de sine stătător, se vor avea în vedere toate considerentele necesare, precum
locația unde aceasta va fi parcată, alimentarea cu apă, electricitate, și realimentarea buteliilor cu
aer comprimat.

În faza de proiectare se va verifica legislația în vigoare în vederea limitelor de gabarit,


precum și dimensiunea a drumurilor din zona pe care vehiculul o va deservi, în special, la poduri
si pasaje cu înălțimi mai mici. Reglementările ce fac referire la licențele și atestatele necesare
conducătorului auto vor fi de asemenea verificate, pentru a obține aprobările și competențele
necesare conducătorilor de autovehicule speciale.

74
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

În calcularea costurilor de operare pentru vehicule, se vor urmării factorii:

- uzura vehiculului și echipamentelor;


- calitatea drumurilor din zona deservită;
- uzura vehiculului cauzată de utilizarea de către operatori diferiți;
- cazarea conducătorului auto și operatorilor pentru instruirea personalului.

Pentru a putea asigura o pregătire cât mai eficientă a profesioniștilor pentru situații de
urgență, e vital să fie păstrată o legătură strânsă între comanda subunităților operative ce intervin
în teren și comanda poligoanelor de antrenament, în vederea dezvoltării procedeelor și tehnicilor
noi de lucru pe timpul intervenției.

75
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Capitolul III
STUDIU COMPARATIV PRIVIND POLIGOANE PENTRU
PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII DE
URGENȚĂ

In acest capitol este dezvoltat un studiu comparativ privind centrele de pregătire existente
în Statele Unite ale Americii și poligoanele destinate pregătirii profesioniștilor pentru situații de
urgență din România

III.1. Boulder County Regional Fire Training Center

Este centrul de antrenament din Colorado – Statele Unite ale Americii, și se desfășoară
pe suprafața a 4 hectare, ce oferă un spațiu considerabil pentru pregătirea serviciilor de pompieri
din SUA și chiar alte țări. Centrul oferă săli de clasă, turn de instrucție, clădiri destinate pregătirii
în situații de incendiu, o zonă destinată testării motopompelor și pompelor de pe mașinile de
intervenție, zone pentru practicarea exercițiilor de descarcerare din vehicule, un simulator cu
propan în care echipele practică tehnicile adecvate pentru stingerea incendiilor la autovehicule,
un restaurant, spații de recreere precum și alte utilități necesare desfășurării activităților.

Figura III.1: Imagine de ansamblu a centrului de antrenament


Figură 19Figura III.1: Imagine de ansamblu a centrului de antrenament

76
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.1.1. Clădirea administrativă

Centrul de pregătire dispune de o clădire administrativă, prezentată în cele ce urmează.


Aceasta are două săli de clasă, birouri pentru personalul poligonului, două săli de conferințe, o
spălătorie, vestiare, un restaurant și un atelier pentru reîncărcarea aparatelor de respirat. Clădirea
mai dispune și de un garaj destul de spațios pentru parcarea autospecialelor sau chiar pentru a
desfășura diferite exerciții de pregătire, atunci când condițiile meteo sunt nefavorabile.

Figura III.1: Clădirea administrativă


Figură 20Figura III.1: Clădirea administrativă

III.1.2. Clădiri pentru stingerea incendiilor

Aceste clădiri sunt destinate pentru a dezvolta echipelor aptitudini de stingere a


incendiilor, precum și desfășurarea a numeroase exerciții de căutare și salvare a victimelor,
ventilație sau alte situații ce se pot regăsii în situații reale de intervenție. Este o structură cu două
etaje, cu o cameră de zi, debara, bucătărie si garaj atașat la parter, cu două dormitoare, o baie si
hol la etajul al doilea. Situațiile de incendiu se fac de obicei prin aprinderea unor paleți din lemn
sau chiar a unor obiecte de mobilier, pentru a crea o atmosferă cât mai reală. O astfel de clădire

77
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

destinată în acest sens este prezentată în imaginea următoare.

Figura III.2: Clădire pentru stingerea incendiilor


Figură 21Figura III.2: Clădire pentru stingerea incendiilor

III.1.3. Turnul de instrucție

Turnul se prezintă sub forma unei clădiri cu cinci etaje, cu oportunități de pregătire în
special lucrului la înălțime, coborâri în rapel, exerciții de ventilare la nivelul acoperișului,
precum și numeroase spații pentru salvarea și evacuarea victimelor.

Clădirea este echipată cu o sacră interioară, o scară exterioară, lift și o zonă deschisă, de
tipul unui balcon la fiecare etaj. Sunt prevăzute numeroase configurații se ferestre, guri de
vizitare și trape pentru a cerea situații de lucru în spații înguste.

La nivelul fiecărui balcon și la nivelul acoperișului sunt prevăzute ancore și carabiniere


pentru prinderea frânghiilor. Clădirea nu este proiectată pentru expunerea la foc direct, dar se pot
desfășura numeroase exerciții prin utilizarea fumului provenit de la un generator de fum.

Câteva din detaliile clădirii se pot observa în imaginea prezentată în cele ce urmează.

78
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.3: Turnul de instrucție


Figură 22Figura III.3: Turnul de instrucție

III.1.4. Materiale periculoase

Pentru desfășurarea acestor tipuri de exerciții sunt prevăzute două autocisterne și un


rezervor de lichide combustibile, ce pot fi utilizate pentru a simula o varietate de evenimente. Se
pot efectua exerciții de stingere, limitarea deversării sau activități de prevenire în cazul unei
explozii. Aceste elemente de recuzită sunt prezentate în imaginile ce urmează.

Figura III.4: Rezervor de lichide combustibile


Figură 23Figura III.4: Rezervor de lichide combustibile

79
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.5: Autocisternă pentru antrenament


Figură 24Figura III.5: Autocisternă pentru antrenament

Figura III.6: Autocisternă pentru antrenament


Figură 25Figura III.6: Autocisternă pentru antrenament

80
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.1.5. Unități mobile de antrenament

Structurile sunt proiectate pentru a combina mai multe exerciții de formare. Sunt
construite pe un șasiu de semiremorcă, ceea ce permite o flexibilitate în programarea exercițiilor
în afara centrului. Domeniul de instruire include stingerea incendiilor, un labirint pentru lucrul în
spații înguste, exerciții de ventilare și de evacuare a victimelor. Un astfel de modul este prezentat
în imaginea următoare.

Figura III.7: Unitate mobilă de antrenament


Figură 26Figura III.7: Unitate mobilă de antrenament

81
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.2 Brayton Fire Training Field

„Brayton Fire Training Field” este un poligon modern pentru antrenamentul


profesioniștilor pentru situații de urgență, situat în Texas – Statele Unite ale Americii. Campusul
se desfășoară pe suprafața a 120 de hectare oferind 136 de spații destinate antrenamentelor în
situații de urgență; cum ar fi: stingerea incendiilor, salvări din diferite medii, acordarea asistenței
medicale de urgență, intervenția în cazul unor accidente cu materiale periculoase, precum și
pregătirea personalului specializat în conducerea și coordonarea intervențiilor de mare amploare.
În cele ce urmează sunt prezentate legenda și harta centrului de antrenament.

Legenda campusului:

82
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.8: Harta campusului


Figură 27Figura III.8: Harta campusului

83
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.2.1 Recuzita pentru stingerea incendiilor

În vederea pregătirii pentru stingerea incendiilor sunt proiectate 22 de zone pentru a


desfășura diferite tipuri de antrenamente în situații cât mai reale. Prima zonă de acest fel este
destinată stingerii incendiilor cu stingătoare portabile. Pentru aceasta se folosesc diverse tăvi de
diferite forme și mărimi ce sunt umplute cu lichid combustibil.

Figura III.8: Zonă prevăzută stingerii incendiilor cu stingătoare portabile


Figură 28Figura III.8: Zonă prevăzută stingerii incendiilor cu stingătoare portabile

Zona destinată stingerii incendiilor la aeronave are în componență o machetă a unei


aeronave cu o lungime de 22 m, un fuzelaj de dimensiuni mai mici, un tren de aterizare și un
motor de aeronavă. Aceasta oferă posibilitatea de a desfășura exerciții de stingere a incendiilor,
combinate și cu evacuarea victimelor. O imagine a acestei zone poate fi observată în figura
următoare.

Figura III.9: Zona destinată stingerii incendiilor la aeronave


Figură 29Figura III.9: Zona destinată stingerii incendiilor la aeronave

Zona destinată stingerii incendiilor din industria chimică este prevăzută cu machete ale
unor instalații fixe din industria chimică pentru a simula diferite situații de incendiu cu scopul de

84
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

a instruii cursanții să dobândească coordonarea și deprinderile necesare atunci când sunt utilizate
simultan mai multe categorii de substanțe stingătoare. Această structură este concepută să ofere o
imagine reală a unui terminal de încărcare/descărcare a camioanelor, o unitate de proces și un
bazin de colectare.

Figura III.10: Zona destinată stingerii incendiilor din industria chimică


Figură 30Figura III.10: Zona destinată stingerii incendiilor din industria chimică

Zona destinată stingerii incendiilor la rezervoare de lichide combustibile constă din


două rezervoare de 8 m diametru, unul fiind proiectat cu capac plutitor, iar celălalt cu acoperit cu
capac fix. De asemenea la baza rezervoarelor sunt prevăzute flanșe ce simulează scurgeri de
lichide combustibile, iar în imediata apropiere sunt trei seturi de pompe și două supape de
control, ce pot simula pierderi de lichide și incendii la nivelul acestora. Pregătirea în această
zonă este orientată în special către tehnicile de răcire a rezervoarelor, alegerea tipurilor de spume
și tehnicile de aplicare a acestora.

Figura III.11: Zona destinată stingerii incendiilor la rezervoare de lichide combustibile


Figură 31Figura III.11: Zona destinată stingerii incendiilor la rezervoare de lichide combustibile

85
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Zona de stingere a incendiilor în clădiri speciale de antrenament presupune trei


construcții proiectate special pentru simularea diferitelor incendii ce pot izbucni în apartamente,
birouri, spații de depozitare, ateliere sau camere tehnice. Clădirile sunt echipare cu uși și ferestre
rezistente la foc pentru a practica diverse exerciții de ventilare, sunt prevăzute scări interioare și
exterioare rezistente la foc și proiectate pentru a asigura o securitate corespunzătoare împotriva
alunecării accidentale. Acestea oferă cursanților o atmosferă încărcată cu fum, cu o vizibilitate
redusă și temperaturi extreme.

Figura III.12: Clădiri de antrenament


Figură 32Figura III.12: Clădiri de antrenament

Zona de antrenament pentru stingerea incendiilor la autocisterne presupune scenariul


unui accident auto, între două autoturisme și autocisternă, fiind prevăzute mai multe surse de
curgere a lichidelor combustibile, cum ar fi prin zona supapelor de descărcare și prin partea de
jos a autocisternei. Un alt incendiu poate fi simulat in compartimentul motor, ori pot fi adăugate
și exerciții pentru descarcerarea victimelor din autovehicule.

86
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.13: Zona de antrenament pentru stingerea incendiilor la autocisterne


Figură 33Figura III.13: Zona de antrenament pentru stingerea incendiilor la autocisterne

Zona destinată stingerii incendiilor la nave presupune macheta unei nave cu o lungime
de 92 m, structurată pe trei punți, ce cuprinde diverse spații închise cu posibilități de simulare a
unui incendiu. Aici sunt simulate incendii la nivelul panourilor electrice, motoarelor diesel,
butoaie cu combustibil sau incendiu la tancul de alimentare. De asemenea se mai pot simula
incendii în bucătăria navei, cabinele echipajului sau puntea de comandă. Obiectivele acestei
machete sunt de a dezvolta cursanților o imagine de ansamblu a arhitecturii navelor, cunoașterea
modului de avansare și tacticile ce trebuie adoptate.

Figura III.14: Zona destinată stingerii incendiilor la nave


Figură 34Figura III.14: Zona destinată stingerii incendiilor la nave

III.2.2. Recuzita pentru intervenții în caz de dezastre

Recuzita de pregătire în vederea intervențiilor în caz de dezastre presupune structuri


special proiectate să simuleze urmările unor clădiri prăbușite sau a unor accidente deosebit de
grave ce presupun un număr mare de personal specializat pentru intervenția în astfel de cazuri.

87
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

O componentă a acestei categorii de pregătire o reprezintă antrenamentul în cazul


prăbușirii construcțiilor. Aceasta oferă posibilitatea antrenării efectivelor de profesioniști
pentru cinci categorii principale de construcții, și anume

- prăbușirea clădirilor industriale; această structură este concepută pentru a simula


diferite accidente ale unor instalații, conducte sau rezervoare speciale.
- prăbușirea unei clădiri de tip mall; această structură are în componență cinci camere,
fiecare oferind un anumit tip de defecțiune structurală, ceea ce le cere cursanților
adoptarea unor tehnici diferite de salvare a victimelor.
- prăbușirea unei clădiri de birouri; această structură oferă simularea unor situații ale
efectelor unui cutremur, tornadă, uragan sau un atac cu bombă; aceasta oferă diferite
situații de prăbușire a pereților, planșeelor și acoperișului.
- prăbușirea clădirilor individuale de locuit; această structură simulează daunele
structurale provenite de la un dezastru natural. Structura dispune și de un subsol
pentru salvarea victimelor surprinse în aceste spații.
- prăbușirea clădirilor comune de locuit (blocuri de locuințe); această structură oferă
antrenamente în identificarea victimelor și adoptarea diferitelor tactici de salvare a
acestora.

Figura III.15: Structuri destinate antrenamentului în caz de dezastre


Figură 35Figura III.15: Structuri destinate antrenamentului în caz de dezastre

88
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

După cum știm în caz de catastrofe cele mai bune ajutoare în căutarea victimelor vin din partea
câinilor special antrenați pentru căutarea și recunoașterea victimelor surprinse sub
elementele de construcție prăbușite. Cursul de specialitate, oferă câinilor și personalului ce
lucrează cu aceștia, competențele necesare pentru a desfășura activități într-un mediu cu structuri
prăbușite sau care sunt în pericol de a se prăbușii. Cursul cuprinde exerciții desfășurate atât pe
timp de zi cât și pe timp de noapte pentru a simula cât mai bine situațiile reale astfel încât câinii
să nu observe diferențe între exerciții și intervențiile reale. Exercițiile desfășurate sunt structurate
progresiv de la situații simple la unele cât mai complexe impunând punerea în aplicare a tuturor
cunoștințelor și abilitățile de care dispun atât pompierii cât și câinii.

Figura III.16: Exercițiu de căutare a victimelor cu ajutorul câinilor


Figură 36Figura III.16: Exercițiu de căutare a victimelor cu ajutorul câinilor

Pentru reușita în cazul intervențiilor la structuri prăbușite este necesară o pregătire


temeinică, structurată de la simplu la complex în care să fie utilizate toate cunoștințele
acumulate. Recuzita, oferă formarea unei game complete de competențe și deprinderi în lucrul
cu uneltele și accesoriile din dotare prin dezvoltarea ședințelor de pregătire pentru ridicarea și
încastrarea elementelor de construcție, construirea căilor de acces pentru evacuarea persoanelor,
practicarea deschiderilor și desfacerilor în pereți și planșee. Sunt desfășurate ședințe teoretice și
practice de pregătire pentru utilizarea uneltelor de descarcerare grea, burghiurilor și fierăstraielor
electrice, iluminarea locului intervenției, salvarea și evacuarea victimelor, precum și alte
activități executate pe timpul intervențiilor.

89
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.17: Ședință de antrenament în practicarea desfacerilor


Figură 37Figura III.17: Ședință de antrenament în practicarea desfacerilor

O altă componentă a recuzitei pentru intervenția în caz de dezastre o reprezintă zona de


antrenament în cazul unor accidente feroviare în care sunt implicate trenuri de marfă ce
transportă substanțe chimice periculoase, dar și trenuri destinate transportului de persoane.

Exercițiile desfășurate sunt menite să ofere o pregătire temeinică în gestionarea situațiilor


de urgență la accidente feroviare, descarcerarea victimelor, utilizarea uneltelor de descarcerare și
acordarea asistenței medicale de urgență. O imagine a acestei zone de antrenament este
prezentată în figura următoare.

Figura III.18: Zona de antrenament în caz de accidente feroviare


Figură 38Figura III.18: Zona de antrenament în caz de accidente feroviare

90
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.2.3. Centrul de pregătire în vederea coordonării intervențiilor complexe

Ședințele de pregătire în acest centru presupun gestionarea unor situații de urgență de


mare amploare, cu efecte deosebite ce implică un management al acestora din partea unui
comitet pentru situații de urgență. Cursurile de pregătire dezvoltă calitățile lucrului în echipă, iar
situațiile simulate sunt asistate de calculator pe baza unor scenarii desfășurate în realitate.
Centrul de pregătire cuprinde două săli echipate cu calculatoare și materiale necesare conducerii
și coordonării intervențiilor, trei săli de cursuri, un simulator, cameră pentru interviuri, o sală de
ședințe și un spațiu pentru servirea mesei.

Centrul de pregătire poate fi adaptat, la nevoie, pentru conducerea unor intervenții reale din
zonele învecinate sau pentru a conduce unele intervenții simulate în cadrul poligonului. În cele
ce urmează sunt prezentate câteva imagini din cadrul centrului de pregătire.

Figura III.19: Imagini din cadrul centrului de conducere și coordonare a intervențiilor


Figură 39Figura III.19: Imagini din cadrul centrului de conducere și coordonare a intervențiilor

91
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.3. Baza de pregătire „Fayetteville”

Baza de pregătire aparține Departamentului de Pompieri din orașul Fayetteville, situai în


Carolina de Nord – Statele Unite ale Americii. Aceasta se desfășoară pe suprafața a 11 hectare, si
dispune de o serie de clădiri speciale, machete și spații pentru pregătirea personalului de
intervenție în situații de urgență.

Clădirea administrativă se desfășoară pe suprafața a 1200 m2, deservind birouri trei săli
de clasă cu o capacitate de 25 locuri și o sală de clasă de 50 locuri, spații pentru odihnă, spațiu
pentru servirea mesei, vestiare și dușuri.

Figura III.20: Clădirea administrativă


Figură 40Figura III.20: Clădirea administrativă

Clădirea specială de pregătire în caz de incendiu este cea mai nouă componentă a bazei
de pregătire, fiind dată în folosință în lina iunie a anului 2011 și reprezintă una dintre cele mai
moderne și complexe clădiri de antrenament. Clădirea este structurată pe 4 etaje combinând cu
succes exercițiile de pregătire, datorită sistemului de izolație a clădirii se pot desfășura ședințe
practice în situații reale de incendiu. De asemenea pot fi desfășurate exerciții de căutare și
salvare a victimelor, ventilare a spațiilor inundate cu fum sau alte exerciții specifice fiecărei
unități de pompieri. O imagine a acestei clădiri de antrenament este prezentată în figura
următoare.

92
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.21: Clădire de antrenament


Figură 41Figura III.21: Clădire de antrenament

Datorită faptului că departamentul de pompieri a orașului Fayetteville asigură și


securitatea aeroportului, baza de pregătire este echipată cu resursele necesare pentru a instruii
personalul pentru stingerea incendiilor la aeronave și salvarea pasagerilor. Simulatorul este
alimentat cu GPL, iar pentru o comportare cât mai reală pe timpul desfășurării antrenamentelor
de stingere, simulatorul este echipat cu o serie de senzori ce detectează apa, și senzori de
temperatură, pentru a reproduce o comportate cât mai reală a efectului de stingere. Aeronavele
permit instruirea echipelor de intervenție pentru a desfășura ședințe de pregătire cu privire la
tehnicile adecvate pentru salvarea victimelor în cazul unui avion prăbușit.

Figura III.22: Echipamente pentru stingerea incendiilor la aeronave


Figură 42Figura III.22: Echipamente pentru stingerea incendiilor la aeronave

Una dintre cele mai importante operațiuni desfășurate pe timpul unei intervenții în situații
de urgență, o reprezintă deplasarea către locul intervenției. Aceasta presupune un impact direct
asupra abordării ulterioare a tacticilor și acțiunilor de intervenție. Baza de pregătire din cadrul

93
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

departamentului de pompieri dispune de resursele necesare pentru a instruii și a testa personalul


de intervenție specializat în conducerea și operarea autospecialelor de intervenție. Fiecare șofer
va trebuii să urmeze un curs teoretic și unul practic în vederea obținerii atestatului de conducere
a autospecialelor.

Figura III.23: Zona destinată conducerii autospecialelor


Figură 43Figura III.23: Zona destinată conducerii autospecialelor

Baza de pregătire oferă, de asemenea, posibilitatea de a desfășura exerciții de pregătire în


domenii speciale precum salvarea din puțuri și lucrul în spații înguste. Zona destinată acestor
categorii de antrenamente dispune de mai multe tuburi, puțuri și containere ce permit simularea
unor situații reale.

Figura III.24: Zona de antrenament pentru lucru în spații înguste


Figură 44Figura III.24: Zona de antrenament pentru lucru în spații înguste

94
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

III.4. Baza de pregătire „Suceava”

În România, poligoanele destinate antrenamentului pompierilor, se adresează în mare


parte pregătirii pentru concursurile profesioniste și mai puțin pentru activitățile specifice
acțiunilor de intervenție. Urmărind modelul poligoanelor moderne din vestul Europei și din
Statele Unite ale Americii, se dezvoltă și la noi în țară, ideea de „poligon modern pentru
pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență”. Astfel e dezvoltată „Baza de Pregătire
Suceava”, fiind un poligon ce aduce un grad de noutate în pregătirea pompierilor români prin
posibilitatea desfășurării unor ședințe de antrenament în situații reale de incendiu.

Baza este destinată personalului operativ, în scopul perfecţionării cunoştinţelor şi


deprinderilor de specialitate în lectura focului şi fumului, tehnici de lucru şi intervenţie pentru
stingerea incendiilor, tehnici de pătrundere în spaţii închise şi semi-închise, salvări din diferite
medii ostile (puţuri, beciuri, înălţimi, spaţii înguste etc.), antrenament pentru mărirea capacităţii
de efort a organismului.

Scopul activității din baza de pregătire Suceava este de a perfecţiona cunoştinţele și


deprinderile personalului operativ în vederea abordării situaţiilor deosebite cauzate de
fenomenele complexe flameover, rollover, flashover și backdraft prin ședințe teoretice și
practice, realizate pe baza unor ample aprofundări, documentari și experimentări, cu posibilitatea
tratării fenomenelor în caisson, la temperaturi ridicate. O imagine de ansamblu a bazei de
pregătire este prezentată în imaginea prezentată în cele ce urmează.

Baza de pregătire abordează salvările de la înălţime, dezvoltate pe turnul de instrucţie cu


trei etaje, cu posibilităţi multiple de exerciţiu pe toate cele patru laturi. Astfel se pot aprofunda
autosalvările şi salvările din diferite medii prin intermediul echipamentelor de salvare de la
înălţime (ham de salvare, corzi şi cordiţe, cârlige de siguranţă, coborâtor în opt, triunghi de
salvare, etc), salvările din beciuri, puţuri cu mijloace din dotare sau improvizate ce sunt necesare
a fi abordate la intervenţie; activitatea echipelor de intervenţie la accidentele în care sunt
implicate transporturi de substanţe periculoase.

De asemenea, in cadrul bazei de pregătire se perfecţionează metodele de gestionare a


situaţiilor de urgenţă, prin metode informatice, la sală.

95
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.25: Imagine de ansamblu a bazei de pregătire


Figură 45Figura III.25: Imagine de ansamblu a bazei de pregătire

Din punct de vedere al exerciţiilor practice la cald, baza de pregătire a I.S.U.”Bucovina”


Suceava, prezintă următoarele avantaje ca şi potenţial şi urmăreşte:

- Lectura fumului pe baza culorii specifice, mirosului şi pulsaţiilor (datorită caisson-


ului şi anexelor care pot fi inundate cu fum în vederea antrenamentului în condiţii
reale de lucru cu foc);
- Lectura flăcării, pe baza culorii ei putându-se identifica tipul de material combustibil
(ex.: plastic, lemn, hârtie, cauciuc) şi temperatura degajată de ardere, verificată
practic şi în timp real pe termometre electronice prevăzute cu sonde pentru
temperaturi înalte;
- Lectura căldurii degajate, concomitent cu înţelegerea şi observarea fenomenului de
piroliză, foarte bine evidenţiat şi regăsit pe timpul şedinţei de lucru cu foc în
interiorul caisson-ului;

96
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

- Lectura sunetelor rezultate comportării materialelor de construcţie a caisson-ului,


caisson prevăzut cu acoperiş din tablă, pereţi din metal şi din zidărie, uşi de acces din
tablă şi din lemn. Acestea se pot studia în intervalul de temperatura – 30 de grade
Celsius şi până la + 1000 grade Celsius;
- Observarea şi înţelegerea comportamentului focarului din punct de vedere al
ventilaţiei, al deschiderilor care favorizează aportul de aer (oxigen) şi modurile în
care sunt influenţate stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi de piroliză, gaze cu o
cotă maximă de inflamabilitate şi explozie;
- Provocarea fenomenelor complexe de ardere: piroliza, flameover, rollover, flashover;
- Obţinerea fenomenelor complexe cu scopul de a fi controlate şi fixarea tehnicilor de
proximă securitate în abordarea şi gestionarea acestora pe timpul intervenţiilor.
- Înţelegerea fenomenelor complexe şi importanţa prevenirii producerii backdraft-ului
sau flashover-ului prin deţinerea sub control a triunghiului arderii, toate
experimentate şi învăţate pe timpul şedinţei la cald în caisson;
- Dobândirea unui tonus psihic ridicat pe timpul contactului vizual direct cu flăcările şi
câştigarea încrederii de sine pentru fiecare militar pompier plecând de la premisa că
nu-i este frică de foc celui care are puterea sa privească flacăra în ochi;
- Câştigarea încrederii în echipamentul de protecţie, familiarizarea cu spaţiile obscure,
inundate cu fum şi gaze fierbinţi prin antrenament în caisson şi labirintul de salvare;
- Activitatea de cercetare a focului, de cercetare a cauzelor de incendiu, stabilite pe
seama amprentei incendiului asupra diverselor materiale combustibile, alese şi
studiate pe baza înregistrărilor de timp, de temperatură, a gradului de carbonizare, a
puterii calorice dezvoltate, a temperaturii acumulate, a modului de dezvoltare a
focarului;
- Aprofundarea deprinderilor de executare a salvărilor de la înălţimi, dispunându-se de
un turn de instrucţie cu trei etaje, prevăzut cu balcoane şi scări exterioare, putându-se
realiza diverse situaţii tactice;
- Antrenament în salvarea din puţuri şi rezervoare, fiind amenajată un puţ de adâncime
şi o fântână, care creează condiţii reale de lucru pentru acest tip;
- Menţinerea condiţiei fizice ridicate, întărirea rezistenţei psihice prin utilizarea
diverselor metode de trecere şi escaladare a unor aparate, aflate pe platoul amenajat,
ce redau diversitatea obstacolelor întâlnite pe timpul intervenţiilor;

97
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Dotarea bazei de pregătire presupune: Sală instruire caisson; Săli de predare şi


instruire; Caisson şi cameră de pătrundere; Termometre şi sonde de citire pentru studiul
temperaturii în interior; Turn de instrucţie cu funcţiuni multiple; Beci de antrenament; Labirint;
Aparat de fum; Poligon pregătire fizică; Săli de sport; Parc de rezervoare; Iaz de antrenament;
Echipamente de protecţie individuală (costume Nomex, cagule Nomex, mănuşi de protecţie,
căşti de protecţie); Echipament pentru salvare din medii ostile; Aparate de respirat; Fântână (puț)

Componentele importante ale bazei de pregătire sunt prezentate în imaginile următoare:

Figura III.26: Caisson şi cameră de pătrundere


Figură 46Figura III.26: Caisson şi cameră de pătrundere

98
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura III.27: Parc de rezervoare


Figură 47Figura III.27: Parc de rezervoare

Figura III.28: Iaz de antrenament


Figură 48Figura III.28: Iaz de antrenament

99
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Capitolul IV
Module speciale pentru antrenamentul
personalului de intervenție

Conținutul acestui capitol prezintă două module ce pot fi integrate cu ușurință în cadrul
unui poligon complex de pregătire a profesioniștilor pentru situații de urgență, dar de asemenea
acestea pot fi utilizate și individual, construite în curtea subunităților de intervenție. Drept
urmare, împreună cu descrierea caracteristicilor și detaliilor constructive ale acestora este
prezentat și necesarul de materiale folosite la realizarea modulelor pentru antrenament.

IV.1 Modul multifuncţional pentru formare profesională şi cercetare


ştiinţifică în domeniul ingineriei securităţii la incendiu

Modulul multifuncțional este destinat formării profesionale a studenților din Facultatea


de Pompieri, precum și pentru desfășurarea unor ședințe practice de cercetare științifică în
domeniul ingineriei securității la incendiu.

Figura IV.1: Imagine de ansamblu a exteriorului modulului


Figură 49Figura IV.1: Imagine de ansamblu a exteriorului modulului

100
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Memoriul tehnic prezintă, construcţia şi amenajarea modulului multifuncţional pentru


formare profesională şi cercetare ştiinţifică în domeniul ingineriei securităţii la incendiu,
denumit, în continuare, „modul”. Modulul se va concretiza într-un „container de atac şi
observaţie” şi va fi utilizat, în special, pentru realizarea unor experimente de tip „flashover”,
având zona focarului la nivelul solului. Acest modul permite observarea evoluţiei focului şi
experimentarea stingerii acestuia prin utilizarea jeturilor de apă intermitente, aplicate pentru
răcirea gazelor arse şi pentru stingerea focului.

IV.1.1. Alegerea tipului soluției constructive

Tipul de container care va fi utilizat pentru realizarea modulului va fi un container din


oţel, utilizat deja pentru transporturile navale cargo şi care va avea caracteristicile dimensionale
descrise în tabelul nr. 1.

Containerele care au fost utilizate pentru mai multe transporturi au un preţ mic de
achiziţionare (aproximativ 2700 de euro, pentru un container de 12 metri lungime, incluzând şi
livrarea). Acest tip de container poate fi încă în stare foarte bună pentru a fi transformat în
modulul special pentru antrenament şi cercetarea fenomenelor incendiilor în spaţii închise, iar
preţul scăzut de achiziţie permite achiziţionarea unor echipamente mai performante pentru
cercetările ulterioare realizate cu acesta.

Tabel 4Tabelul IV.1: Caracteristicile dimensionale ale containerului utilizat

Tabelul IV.1: Caracteristicile dimensionale ale containerului utilizat

Dimensiuni container Lungime Lăţime Înălţime

mm 12 192 mm 2 438 mm 2 591 mm

Modificarea acestui tip de container presupune, în primul rând, eliminarea tuturor


elementelor componente combustibile şi înlocuirea podelei din lemn, în cazul în acrea aceasta
există, cu una din oţel.

Amenajările necesare şi obligatorii pentru construirea modulului sunt următoarele:

 Tăierea uşilor principale de acces;uşile laterale şi interioare

101
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 Sistemele de fixare a combustibilului – lanţuri şi suporturi


 Sistemele pentru reţinerea şi evacuarea fumului
 Orificii realizate în container pentru măsurători
 Zona focarului cu protecţie refractară

IV.1.2. Tăierea uşilor principale

Uşile principale de acces ale containerului trebuie să fie tăiate. Poziţia lor închisă sau
deschisă va determina stratificarea fumului şi ventilarea încăperii. Tăietura se face în aşa fel încât
partea de jos a uşilor să aibă o înălţime cu aproximativ 10 cm mai mare decât partea de sus a
acestora.

Figura IV.2: Tăierea uşilor containerului


Figură 50Figura IV.2: Tăierea uşilor containerului

După ce uşile vor fi tăiate, se va verifica dacă acestea se pot închide sau deschide fără a
întâmpina dificultăţi. În general, uşile se deplasează puţin şi apare necesitatea de a se distanţa
pentru a nu se suprapune la închidere.

Pentru deschiderea simultană a părţii superioare şi a celei inferioare a uşilor, se poate


monta un tub culisabil pentru cele două sisteme de comandă. Montarea sau demontarea lui se va

102
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

face în funcţie de tipul de ardere.

Deschiderea individuală a uşilor Deschiderea simultană a părţii superioare şi


(părţii superioare şi inferioare a uşilor) inferioare a uşilor

Figura IV.3: Sistemul de deschidere a uşii de acces principal


Figură 51Figura IV.3: Sistemul de deschidere a uşii de acces principal

Uşile laterale trebuie să fie confecţionate din metal cu grosimea de 5mm, să fie prinse pe
4 balamale industriale, în exterior şi să asigure închiderea etanşă printr-un sistem durabil –
broască pentru uşi blindate. Uşa din interior trebuie să fie confecţionată din metal cu grosimea de
5mm fiind montată pe 4 balamale industriale.

103
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.4: Uşile laterale şi balamalele de susţinere


Figură 52Figura IV.4: Uşile laterale şi balamalele de susţinere

IV.1.4. Sistemele pentru fixarea combustibilului – lanţuri şi suporturi

Plăcile de combustibil care vor fi utilizate pentru experimente şi pentru exerciţii de


antrenament vor trebui susţinute de lanţuri fixe ataşate de inelele containerului.

Pentru zona focarului de incendiu este nevoie de aproximativ:

 unul sau două lanţuri verticale, în dreapta şi în stânga sau de patru lanţuri cu o
lungime de 2,50 m fiecare, deci, în total, 10 m;
 două lanţuri orizontale pe plafonul zonei de ardere, pe întreaga lăţime a acestuia,
cu o lungime de aproximativ 2 x 2,50=5 m;
 un lanţ orizontal, la baza sistemului de fixare, cu lungimea de 2,50 m.

Se recomandă să nu se întindă foarte mult lanţul, pentru a putea aluneca cu uşurinţă pe


plăcile utilizate. Trebuie, de asemenea, să fie adăugate lanţuri de legătură la plafon, pentru a avea
o susţinere mai bună a plăcii de pe plafon (deci, aproximativ 4 m suplimentari de lanţ). Sistemul
de susţinere a combustibilului are în componenţă aproximativ 25 m de lanţ.

Figura IV.5: Sistemul de fixare a combustibilului


Figură 53Figura IV.5: Sistemul de fixare a combustibilului

La căldură lanţurile se deformează. Astfel că, se vor alege lanţuri rezistente la

104
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

temperaturi înalte, pentru inele de exemplu, circa 4–6 cm la lungimea lor cea mai mare şi un
diametru de 6–8 mm.

Pentru a fixa lanţurile între ele şi pentru a le fixa pe inele, se vor folosi belciuge şi nu
şuruburi cu cap inelar, care au un locaş foarte mic, mai ales pentru fixare în colţurile
containerului, aşadar tija de oţel are un diametru mai mare decât inelele din partea de sus şi cea
de jos a containerului. Belciugele trebuie să fie suficient de mari pentru a trece prin inele, dar şi
suficient de mici pentru a intra în zalele lanţului.

Figura IV.6: Belciug pentru fixarea lanţurilor


Figură 54Figura IV.6: Belciug pentru fixarea lanţurilor

Recomandare importantă: Lanţurile şi belciugele trebuie achiziţionate astfel încât să fie


compatibile unele cu celelalte! Se va evita trecerea lanţurilor prin mai multe inele, fiind mai
avantajos să fie tăiate, iar fixarea lor cu belciugele trebuie să le permită să se strângă uşor.

Pentru susţinerea plăcilor de ghips–carton, tăiate pe jumătate, se vor monta plăci mici de
oţel, de 4mm grosime, pentru a crea mici suporţi, amplasaţi la înălţime, pe colţul din stânga şi la
bază, în stânga containerului.

Distanţa interioară de 30 mm este suficientă pentru plasarea cu uşurinţă a plăcilor. Gaura


pentru fixare trebuie să fie de 9mm sau 10 mm.

105
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.7: Amplasarea suporţilor pentru fixarea combustibilului


Figură 55Figura IV.7: Amplasarea suporţilor pentru fixarea combustibilului

Va trebui să se perforeze containerul la acest diametru şi să se monteze tije filetate de


diametru mai mic, pentru a evita efectele dilatării (8 mm). Prin urmare plăcile nu se sudează, ci
ar putea fi utilă schimbarea poziţiei acestor suporturi. Partea pe care se stabilizează placa ar
trebui să se afle la aproximativ 1,35m de sol. Recomandare: Aceşti suporţi pot fi tăiaţi sub forma
literei „U”.

106
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.8: Dimensiunile suportului pentru fixarea combustibilului


Figură 56Figura IV.8: Dimensiunile suportului pentru fixarea combustibilului

IV.1.5. Sistemul pentru reţinerea şi evacuarea fumului

Reţinerea fumului se realizează prin amplasarea unei plăci de metal, ataşată de plafonul
containerului, pe întreaga lăţime a acestuia. Scopul său este de a oferi o indicaţie vizuală pe
timpul exerciţiului şi pentru a proteja plăcile de combustibil de pe plafon contra jetului de apă al,
ţevii refulat prea departe şi prea puternic.

Placa este de aproximativ 10 până la 15 cm de mare şi trebuie să fie pliabilă (să se poată
îndoi), fără a fi nevoie să fie tăiată. Placa este poziţionată la 3,30 m de baza containerului şi nu
trebuie să împiedice introducerea de combustibil.

107
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.9: Placa de metal interioară


Figură 57Figura IV.9: Placa de metal interioară

Această placă are rolul de a bloca fumul, deoarece în câteva secunde acesta trece pe sub
placă. Din contră, dacă vom pune o placă de 30cm, de exemplu, aceasta va opri propagarea
flăcărilor şi va perturba procesul de ardere. Acesta este motivul pentru care se va alege o placă
de 10–15cm.

Figura IV.10: Trapă de evacuare a fumului


Figură 58Figura IV.10: Trapă de evacuare a fumului

108
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

IV.1.6 Orificii realizate în container pentru măsurători

Termocuplele se pot plasa în două moduri:

 unul sub altul, formând, astfel, o linie verticală;

 în „scară”, cel de jos fiind amplasat mai departe de zona focului decât cel de sus.

Este recomandat să se realizeze 8 găuri (Seria I şi Seria II) şi nu doar 4, în scopul de a


obţine simultan ambele tipuri de măsurătorii şi de a ameliora precizia rezultatelor obţinute.
Termocuplele sunt sisteme de măsurare a temperaturii. Ele se prezintă sub formă de cablu ce are
la capăt o tijă metalică. Scopul amenajării orificiilor este de a găuri containerul pentru a
introduce tija în interiorul acestuia, în timp ce cablul va rămâne în afară, pentru a fi conectat la
un calculator sau la un înregistrator de date. Tijele, fiind de diametru foarte mic, atunci când sunt
introduse în container şi înfiletate în găuri, acestea tind să nu stea drept şi vor afecta
măsurătorile. Acesta este motivul pentru care Tantad a inventat un fel de suporturi în formă de
tub, iar termocuplele sunt plasate în capăt. De aceea diametrul recomandat pentru orificiu nu este
cel al termocuplei, ci cel al suportului tubular.

Figura IV.11: Multimetru electronic pentru termocuple


Figură 59Figura IV.11: Multimetru electronic pentru termocuple

Poziţiile de găurire sunt măsurate de la partea din spate a containerului (adică de la


peretele din spate a zonei focarului de incendiu) şi la sol (în interiorul podelei de lemn). Găurile
trebuie să aibă un diametru de 9 mm.

109
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Tabel 5Tabelul IV.2: Amplasarea orificiilor pentru montarea termocuplelor

Tabelul IV.2: Amplasarea orificiilor pentru montarea termocuplelor

Seria I (amplasament vertical) Seria II (amplasament „în scară”)


Plecând de la partea Plecând de la partea
Plecând de la
din spate a Plecând de la sol din spate a
suprafața solului
containerului containerului
6,80m 2,20m 6,85m 2,20m
6,80m 1,90m 7,45m (0,60m) 1,90m
6,80m 1,55m 8,30m (0,85m) 1,55m
6,80m 1,20m 9,10m (0,80m) 1,20m

Valorile dintre paranteze din coloana a 3–a indică valorile relative ale găurii precedente,
pentru a evita remăsurarea în partea de jos a casetei. Este normal ca termocuplele cele mai înalte
să fie cel mai aproape una de cealaltă.

Important: orificiile trebuie să fie pe partea plată a peretelui containerului şi nu pe


porţiunea înclinată. Dacă măsurarea din partea de jos a casetei vă duce pe o pantă se va deplasa
gaura pe zona plată (indiferent dacă o mutaţi înainte sau înapoi cel mai important este ca distanţa
dintre ele să se modifice cât mai puţin).

IV.1.7. Zona focarului incendiului

În această zonă se va realiza o şapă din beton refractar şi cărămizi refractare, tencuite cu
mortar refractar, de asemenea se va întări pardoseala pentru a evita ca resturile nearse, care cad,
să afecteze podeaua (aceasta trebuie să rămână intactă).

Materiale necesare:

 mai multe tăvi pentru înmuierea cărămizilor;


 lopată;
 mistrie;
 racletă de cauciuc;
 greblă de grădinărit;
 tavă pentru amestecarea betonului;
 mături.

110
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.12: Zona focarului incendiului


Figură 60Figura IV.12: Zona focarului incendiului

Pentru focarul incendiului, la un container de 12 m se vor utiliza: 180 de cărămizi


refractare pline, 10 cm lăţime, 25 cm lungime, 5 cm grosime (9 rânduri de 20 de cărămizi).
De fiecare dată se vor lăsa 5 mm între cărămizi pentru îmbinări. Aceste cantităţi sunt date doar
ca titlu informativ, deoarece depind de dimensiunea cărămizilor.

Modul de operare (Procedura de realizare)

1. Delimitarea zonei focarului de incendiu se face prin plasarea unor cărămizi refractare.

2. Cărămizile care vor fi acoperite cu apă minim 24 ore înainte de montarea acestora.
Având în vedere greutatea cărămizilor, se recomandă amplasarea lor cât mai aproape de zona
focarului de incendiu unde se vor monta. Cărămizile refractare sunt foarte poroase, dacă se
folosesc fără umezire, vor absorbi rapid apa din ciment la îmbinările dintre ele şi nu vor rezista.

3. Suprafaţa de montaj va fi curăţată de praf, iar şapa se realizează pe podeaua din lemn.

4. Se vor proteja inelele de oţel din partea de jos a peretelui, care servesc pentru fixarea
lanţurilor.

111
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.13: Pardoseală din cărămidă refractare


Figură 61Figura IV.13: Pardoseală din cărămidă refractare

5. Stratul de şapă va avea o grosime de aproximativ 1 până la 2 cm, peste care se


plasează cărămizile. Se va lăsa o distanţă de 5 mm între cărămizi pentru îmbinări.

6. Dacă rămâne puţin amestec refractar, se realizează o pantă mică la nivelul ultimului
rând de cărămizi, astfel încât să nu se piardă din distanţă.

Figura IV.14: Tavă pentru cărămizi


Figură 62Figura IV.14: Tavă pentru cărămizi

7. Umplerea rosturilor se efectuează după câteva ore de la montarea cărămizilor. Se

112
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

utilizează mortarul refractar pre–amestecat. Pentru o bună delimitare a zonei focarului se toarnă
mortar în colţuri şi pe laturi, dar şi în găurile lăsate de ondularea foii de metal a containerului.

8. După uscarea mortarului suprafaţa cărămizilor trebuie curăţată pentru a elimina


resturile de mortar posibil rămase. Această operaţie se efectuează fără a deteriora îmbinările.

9. Durata de timp de la montaj până la prima utilizare a focarului este de minim 5 până la
10 zile.

Figura IV.15: Protejarea inelelor din partea de jos a containerului


împotriva acoperirii cu mortar
Figură 63Figura IV.15: Protejarea inelelor din partea de jos a containerului

113
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.16: Curățarea zonei focarului


Figură 64Figura IV.16: Curățarea zonei focarului

IV.1.8. Perete şi uşă de apartament

Se va construi un perete din Gips–carton, situat la un metru de la ieşirea din container şi


la care se anexează uşa unui apartament. În acest caz, este obligatorie şi prezenţa unei uşi laterale
pentru evacuare.

Figura IV.17: Perete și ușă interioare


Figură 65Figura IV.17: Perete și ușă interioare

114
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

De asemenea se va construiri și un portal de trecere mobil pentru antrenament “la rece”.


Pentru practica cu ţevile de refulare, se vor mai folosi tapete de cauciuc ce se pot rula ca şi
covoarele. Acestea se folosesc pentru a preveni deteriorarea uneltelor din container.

Se va folosi un tapet de 10 metri pentru intrare, unul de 5 metri pentru pasajul uşii şi unul
de 2 metri pentru tehnica de atac.

Figura IV.18: Tapet cadru de uşă


Figură 66Figura IV.18: Tapet cadru de uşă

Containerul va fi dotat cu un cadru de uşă portabil prevăzut cu o uşă galvanizată. Partea


de jos a uşii trebuie să fie făcută astfel încât să permită trecerea personalului în genunchi. Poarta
se poate deschide ori la stânga ori la dreapta, este mai puţin important. Pentru realizarea acelor
mini–case, se vor mai procura 1 sau 2 butoaie de 200 l, goale, ca sprijin. Acestea permit
realizarea „ţintelor” pentru exersarea tehnicilor de utilizare ţevilor de refulare.

Notă: aceste elemente auxiliare vor face parte din echipamentul cu care este dotat
containerul.

IV.1.9. Uşă pentru curăţarea deşeurilor rezultate în urma arderii

Curăţarea zonei face parte din exerciţiu, fiind absolut necesară. Pentru efectuarea acestei
operaţii se va realiza o uşă de evacuare practicată pe peretele din spate al containerului, sau pe

115
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

panoul lateral, mai precis în stânga, deoarece „casa” dinăuntru este de obicei pusă în dreapta, iar
pe partea dreaptă plăcile din lemn sunt realizate până la pământ. Această uşă de evacuare va fi
construită pe acelaşi principiu ca evacuarea laterală, însă la nivelul solului (primul etaj de
cărămidă refractară) şi poate fi blocată în poziţia „închis”, printr-un simplu închizător.

Figura IV.19: Ușă pentru evacuarea deșeurilor rezultate în urma arderii


Figură 67Figura IV.19: Ușă pentru evacuarea deșeurilor rezultate în urma arderii

IV.1.10. Amplasarea containerului

La livrare, transportatorul va aşeza containerul în poziţia finală de lucru. Terenul trebuie


pregătit în prealabil şi stabilită poziţia în care se doreşte amplasarea lui.

Direcţia dominantă a vântului trebuie să fie pe partea laterală a containerului. În niciun


caz, vântul nu trebuie să bată spre uşile containerului (risc de ventilare în suprapresiune) sau din
spatele acestuia (riscul efectului Venturi la nivelul din faţă al containerului şi aspiraţia fumului).

Terenul pe care se aşază containerul trebuie să fie cât mai drept posibil. Containerele se
sprijină numai în cele 4 colţuri.

De asemenea, este de notat faptul că acest container este construit din grinzi de oţel,
având un gabarit ridicat. Aceste grinzi vor fi deteriorate datorită expunerii la temperaturi ridicate.
Căldura se acumulează în partea de sus a containerului, partea de jos nefiind foarte solicitată în

116
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

acest sens şi, prin urmare, nu va fi nevoie să se construiască o placă din beton refractar.

Distanţele minime faţă de vecinătăţi de care se va ţine cont la amplasarea containerului


pe sol, sunt următoarele:

 la minim 2 m sau 3 m în laterale de alte materiale sau obiecte;


 la minim 5 m în partea din faţă a containerului pentru a permite studenţilor să se
amplaseze la uşa de acces principală.

Important: Transportul este costisitor. Se va discuta ca, în costurile de achiziţie să fie


inclus şi costul transportului şi amplasării containerului, înainte de a se realiza comanda/licitaţia.
De asemenea, va fi nevoie să se precizeze ca în momentul cumpărării vânzătorul va trebui să
pună la dispoziţie un camion şi o macara pentru transportul şi amplasarea containerului, deoarece
odată amplasate, containerele sunt foarte greu de mutat. Orificiile din partea de jos a
containerelor sunt special făcute pentru stivuitoarele de mari dimensiuni utilizate în porturi. Un
stivuitor obişnuit nu ar putea deplasa containerul doar împingându-l, deoarece ar putea deteriora
podeaua acestuia.

IV.1.11. Lista cu materiale necesare

În urma calculelor efectuate a fost obținut următorul necesar de materiale:

Tabel 6Tabelul IV.3: Lista cu materiale necesare pentru realizarea containerului

Tabelul IV.3: Lista cu materiale necesare pentru realizarea containerului

Descriere Utilizare Cantitate Observaţii


Cărămizi refractare Este imperativ să fie
pline, de 25 x 10 x Zona focarului 180 înmuiate 24 de ore
5 cm (L x l x h) înainte să fie puse
Ciment special
pentru căldură.
Poate fi realizat din
Sac de ciment Baza zonei focarului 50 kg
amestecarea de
beton pre–amestecat
cu ciment topit.
Nisip Baza zonei focarului 80–100 litri
Pentru realizarea
Mortar refractar îmbinării cărămizilor 50 kg
din zona focarului

117
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Lanţuri cu verigi de
4cm de lungi Fixarea
Aproximativ 25m
(minim) şi 6–8mm combustibilului
diametrul
Fixarea
Belciuge Aproximativ 20
combustibilului
Tabel 7Tabelul IV.4: Lista de materiale necesare pentru amenajarea zonei de exerciţiu a containerului

Tabelul IV.4: Lista de materiale necesare pentru amenajarea zonei de exerciţiu a


containerului

Material Explicaţii

Ar trebui să se aşeze 9 persoane pe bancă (6+3 stagiari


formatori). Băncile le permite celor prezenţi să se regrupeze
Bănci. 2 sau 3 la container
şi să se relaxeze. De preferabil se vor folosi bănci fără
spătar.

Se vor amplasa lângă bănci. Prelata albastră se va folosi


Prelate. Una roşie, una verde,
pentru sticle (hidratare), prelata verde pentru materialele
una albastră, fiecare de 2m x
stagiarilor (jacheta lor de exemplu), iar cea roşie pentru
2m
materiale reabilitate (ţevi găurite, sticle goale, ş.a.)

Una dintre găleţi va fi umplută cu apă, iar cealaltă va fi cu


apă şi săpun. Cea cu apă va fi folosită în cazul în care
Găleţi roşii. 2 la fiecare
cineva se va arde la mâini, iar cea cu săpun pentru a şterge
container
căştile la finalul exerciţiilor. Acestea vor fi roşii pentru a fi
uşor reperate şi pentru a nu fi confundate cu altele.

Detergent Va fi folosit pentru punerea în una dintre cele două găleţi

Se vor lua bureţi destul de mari. Unul pentru fiecare


Bureţi. 2 la fiecare container
compartiment, pentru curăţarea echipamentului (căşti, ş.a.)

Se va lua o roabă metalică cu roată plină, deoarece plăcile


Roabă pentru evacuarea au adesea cuie şi mai mult zona refractară a solului este
resturilor rămase după uneori foarte fierbinte, iar roţile umflate se vor deteriora
incendiu foarte uşor. Ideal ar fi două roabe pentru un container pentru
a accelera curăţarea zonei.

De preferabil una cu extremitatea pătrată, deoarece se


Lopată. 1 pentru fiecare elimină mai uşor deşeurile din colţurile şi marginile
container ondulate ale containerului. Mâner scurt pentru a nu jena în
timpul curăţării.

118
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Se va lua o mătură mare pentru a da un randament bun în


timpul curăţării. Se va evita luarea uneia din fire sintetice
Mătură. 1 pentru fiecare din pricina căldurii.
container
Atenţie: nu utilizaţi racleta metalică pentru curăţarea
deşeurilor, deoarece puteţi afecta cărămizile de pe sol.

Racletă de cauciuc Utilizată pentru eliminarea apei.

IV.2 Modul multifuncţional pentru formare profesională şi


antrenament în stingerea incendiilor

Modulul este destinat formării profesionale și antrenamentului pentru stingerea


incendiilor în condiții reale prin lucrul cu foc deschis, acesta se va concretiza într-o construcție
din zidărie de BCA pe stâlpi din beton armat, compusă din două încăperi, una dintre acestea cu
destinație specială pentru lucrul cu foc deschis, fiind echipată cu o podea din cărămidă refractare,
iar pereții și tavanul protejați cu sistemul de izolație „Westec”.

Acest modul permite observarea evoluției incendiului, antrenament în abordarea


diferitelor tactici de stingere, precum și studiul fenomenului „flashover” sau a fenomenelor ce
însoțesc aporturile de aer pe timpul arderii.

IV.2.1. Alegerea soluției constructive

Modulul se proiectează într-o construcție unitară, cu ziduri din BCA, cu o grosime a


acestuia de 0,20 m pe un soclu subteran caracterizat de o lățime de 0,30 m și o adâncime de
îngropare de 0,50 m.

Structura de rezistență a construcției se compune din pereți portanți cu stâlpi din beton
armat monolit, 0,20 X 0,20 m, încastrați la partea inferioară în soclu, iar la partea superioară în
centură de beton armat monolit 0,20 X 0,20 m.

Acoperișul este de tip șarpantă, într-o singură apă, cu o înclinație de 10°, fiind realizat
din sistemul de acoperiș cu țiglă metalică tip „Clasic” și este echipat cu o trapă de evacuare a
fumului cu dimensiunile de 0,70 X 0,70 m.

Ușile și ramele ferestrelor sunt realizate din tablă de oțel rezistente la coroziune și

119
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

temperaturi, iar geamurile sunt termorezistente.

Se stabilesc următoarele faze de execuție:

1. confirmarea terenului de fundație;


2. armarea și cofrarea fundației;
3. betonarea fundației;
4. betonarea pardoselii;
5. zidirea pereților pe înălțime;
6. armarea și cofrarea stâlpilor;
7. betonarea stâlpilor pe înălțime;
8. armarea și cofrarea centurii;
9. betonarea centurii;
10. executarea învelitorii;
11. executarea pardoselii din cărămidă refractare;
12. montarea sistemului de izolație;
13. executarea finisajelor.

La adoptarea soluției constructive s-a urmărit să se asigure rezistența și stabilitatea


construcției precum și siguranța în exploatare.

120
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.20: Imagine de ansamblu a modulului de antrenament


Figură 68Figura IV.20: Imagine de ansamblu a modulului de antrenament

IV.2.2. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral dreapta

Zidul este caracterizat de o lungime de 5.20 m, o lățime de 0.20 m, iar înălțimea acestuia
se caracterizează prin două valori: 3.30 m, respectiv 2.50 m, după cum se poate observa și în
imaginea următoare, iar pe baza dimensiunilor și caracteristicilor prezentate se face calculul de
predimensionare pentru materialele necesare.

121
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.21: Caracteristici constructive ale zidului lateral dreapta


Figură 69Figura IV.21: Caracteristici constructive ale zidului lateral dreapta

 Cantitatea de BCA necesară:

Având in vedere zidul care în componență 2 stâlpi monolit la extremităţi, lungimea de


calcul devine 4,80m. Lungimea unui bloc fiind de 0,62m rezultă că:

Nr.BCA =LZID / LBCA = = 7,74 buc

Nr.BCA pe un rând = 8 buc

Având în vedere că înălţimea unui bloc de BCA este de 30 cm , iar la fixarea fiecărui
rând de BCA este utilizat un strat de 1 cm de mortar, se obţine o înălţime de calcul a blocului de
BCA de 31 cm. Datorită faptului că peretele nu are o formă rectangulară, pentru simplificarea
procesului de calcul se împarte suprafața laterală a zidului în doua suprafeţe : una de forma unui
dreptunghi (A),iar cealaltă în forma unui triunghi (B).

 pentru suprafaţa (A):

nr. BCA = 2,50m/0,31m = 8,06  8 rânduri pe înălțime

nr. total BCA(A) =8 · 8 = 64 buc

122
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 pentru suprafaţa (B):

lungimea =4,80m; înălțimea =0,80m  S(B) =

 S(B) =1,92 m2

Știind că suprafața laterală a unui bloc de BCA este SBCA= 0,1922 m2 , numărul de
blocuri pentru suprafața de calcul este:

Nr. BCA (B)= (S(B) /SBCA ) = = 9,98

 nr. BCA(B)= 10 buc.

Știind că pe un singur rând sunt 8 blocuri BCA, pentru zona (B) corespunzător unui
număr de 10 buc se obține echivalentul de rânduri astfel:

(nr. BCA(B) / nr. BCA(pe rând)) = =1,25

 echivalent nr. rânduri (B) = 1,3

Numărul total de BCA pentru acest zid este:

nr.BCA(A) + nr.BCA(B) = 64 + 10

 nr. BCA = 74 buc.

 Cantitatea de mortar necesară:

Știind că s-a folosit pentru fiecare rând de BCA un mortar cu grosimea de 1 cm și


știind că peretele are lățimea de 20 cm, iar lungimea zidului este de 4,80 m se obține cubajul
pentru mortarul folosit la un rând de BCA:

0,01m · 0,20m · 4.80m = 0.0096 m3

Știind că în zona A sunt 8 rânduri, iar pentru zona B se obține un echivalent de 1,3
rânduri, rezultă că numărul total de rânduri este:

123
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

8 + 1,3 = 9,3

Corespunzător a 9,3 rânduri se obține un cubaj de:

Vm1 = 9,3 · 0,0096 = 0,08928 m3

Pentru tencuitul pereților s-a utilizat o tencuiala cu grosimea de 2 cm atât pe faţa


exterioară a peretelui cât și pe cea interioară. Astfel pentru ambele feţe ale peretelui se obţine un
cubaj de:

 Pentru zona (A):

Vm(A) = 0,02 · 4,80 · 2,50 = 0,24  Vm(A) = 0,24m3

 Pentru zona (B):

Vm(B) = S(B) · 0,02 = 1,92 · 0,02  Vm(B) = 0,0384 m3

Corespunzător ambelor feţe se obține un cubaj de:

(VmA + VmB) · 2 = (0,24 + 0,0384) · 2  Vm2 = 0,5568 m3

În total, corespunzător zidului lateral dreapta, se obține un cubaj de mortar de:

Vtm = Vm1+Vm2  Vtm = 0,08928 + 0,5568  Vm= 0,64608 m3

Considerând si pierderile, cubajul de mortar necesar se rotunjește la:

Vm = 0,65 m3

 Cantitatea de fier necesară:

Fiind caracterizat de faptul că zidul are la extremități doi stâlpi din beton armat, se face
calculul necesarului de fier pentru aceștia și pentru centura peretelui. Etrierii sunt confecționați
din oțel-beton ø6 mm și sunt așezați la o distanță de 25 cm, iar în calcul ținând cont de faptul că
stâlpul se desfășoară din partea inferioară a fundației până la partea superioară a centurii,

124
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

lungimea de calcul a acestuia devine:

 Pentru stâlpul nr. 1:

Ls = Hfundație +Hs + Hcentură = 0,150 + 3,30 + 0,20

 Ls =4,00 m

Nretrierilor = Ls / 0,25 = = 16  Nretrierilor = 16 buc.

Lungimea unui etrier este de 1,10 m, astfel lungimea oțel-betonului OBØ 6mm
utilizat este:

LOBØ 16 = 16 · 1,10 = 17,6  LOBØ 16 = 17,6 m

La realizarea stâlpilor se folosesc 4 bare de oțel-beton Ø12mm, lungimea oţel-betonului


necesar este:

LOBØ 12 = 4 ·LS = 4 · 4  LOBØ 12 = 16m

 Pentru stâlpul nr. 2:

LS = Hfundație + HS + Hcentură = 0,50 + 5,50 + 0,20

 LS = 3,20 m

Nr.etrierilor = LS / 0,25 = = 12,8  Nr.etrierilor = 13 buc.

Lungimea unui etrier este de 1,10 m, rezultă că lungimea oțelului-betonului utilizat


este:

LOBØ 6 = 1,10 · 13  LOBØ 6 = 14,3 m

La realizarea stâlpilor se folosesc 4 bare de oțel-beton OBØ 12mm, lungimea acestuia


fiind:

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 3,2  LOBØ 12 = 12,8 m

125
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 Pentru centură:

La realizarea centurii se utilizează 4 bare de oțel-beton OBØ 10mm, iar lungimea


centurii fiind LC = 5,30 m, lungimea oţel-betonului necesar este:

LOBØ 10 = LC · 4 = 5,30 · 4  LOBØ 10 = 21,2 m

Numărul de etrieri corespunzători realizării centurii este:

Nr.etrierilor = LC / 0,25 = = 21,2  Nr.etrierilor = 21 buc.

Lungimea unui etrier este de 1,10 m, rezultă că lungimea oțelului-betonului utilizat este:

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 1,10 · 21  LOBØ 6 = 23,1 m

 Cantitatea de beton necesară:

Pentru realizarea soclului, stâlpilor și centurii se utilizează beton cu marca B200.

Dimensiunile soclului sunt: -lungime: 5,20 m; -lățime: 0,30 m; -înălțime: 0,50 m; astfel reiese
un cubaj al betonului necesar:

VSo = 5,20 · 0,30 · 0,50  VSo = 0,78 m3

Dimensiunile stâlpului nr.1 sunt: -lungime: 0,20 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 4,00 m; astfel
reiese un cubaj al betonului necesar:

VS1 = 0,20 · 0,20 · 4,00  VSo = 0,16 m3

Dimensiunile stâlpului nr.2 sunt: -lungime: 0,20 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 3,20 m; astfel
reiese un cubaj al betonului necesar:

VS2 = 0,20 · 0,20 · 3,20  VS2 = 0,128 m3

Dimensiunile centurii sunt: -lungime: 5,30 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,20 m; astfel reiese

126
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

un cubaj al betonului necesar:

VC = 0,20 · 0,20 · 5,30  VC = 0,212 m3

Cubajul total de beton este:

Vt = VSo + VS1 + VS2 + VC = 0,78 + 0,16 + 0,128 + 0,212

 Vt = 1,30 m3

IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din spate:

Zidul este caracterizat de o lungime de 7.20 m, o lățime de 0.20 m, iar înălțimea


de 2.50 m, după cum se poate observa și în imaginea următoare, iar pe baza dimensiunilor și
caracteristicilor prezentate se face calculul de predimensionare pentru materialele necesare.

Figura IV. 22: Caracteristici constructive ale zidului din spate


Figură 70Figura IV. 22: Caracteristici constructive ale zidului din spate

127
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 Cantitatea de BCA necesară:

Având în vedere că zidul are în componența sa un stâlp monolit din beton armat, zidul se
împarte în doua zone de calcul (A) și (B). Lungimea unui bloc de BCA fiind de 0,62m , rezultă
că numărul de BCA pe un rând este:

- Pentru zona (A):

Nr.BCA/rând = Lzid / LBCA = = 4,83  Nr.BCA/rând = 5 buc

Având în vedere că înălțimea unei BCA este de 30 cm, iar la fixarea fiecărui rând de BCA se
folosește un strat de 1 cm de mortar se obține o înălțime de calcul de 31 cm.

Nr.rânduri = hzid / hBCA = = 8,06  Nr.rânduri = 8

Numărul total de BCA pentru zona (A) este:

Nr.BCA= Nr.BCA/rând · Nr.rânduri = 5 · 8  Nr.BCA = 40 buc

- Pentru zona (B):

Nr.BCA/rând = Lzid / LBCA = = 6,45  Nr.BCA = 7 buc

Numărul total de BCA pentru zona (B) este:

Nr.BCA= Nr.BCA/rând · Nr.rânduri = 7 · 8  Nr.BCA = 56 buc

Având în vedere că zona de calcul (B) este dotată cu fereastră, din numărul de blocuri de BCA se
scade numărul de BCA corespunzător suprafeței ferestrei și boiandrugilor, după cum se poate
observa și în imaginea prezentată mai sus.

Sf = 1,40 · 1,30  Sf = 1,82 m2

SBCA = 0,62 · 0,31  SBCA = 0,1922 m2

Nr.BCA= Sf / SBCA = = 9,46  Nr.BCA= 9 buc.

128
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Numărul total de BCA pentru zidul din spate este:

Nr.BCA= 40 + 56 – 9  Nr.BCA= 87 buc.

 Cantitatea de mortar necesară:

Știind că s-a folosit pentru fiecare rând de BCA un mortar cu grosimea de 1 cm și știind
că peretele are lățimea de 20 cm, iar lungimea zidului este de 3 m pentru zona (A) și de 4 m
pentru zona (B), se obține o lungime de calcul de 7 m, iar cubajul pentru mortarul folosit la un
rând de BCA este:

Vmr = 7 · 0,20 · 0,01  Vmr = 0,014 m3

Mortarul folosit la fixarea blocurilor de BCA la realizarea zidului este:

Vm = Vmr · Nr.rânduri = 0,014 · 8  Vm = 0,112 m3

Pentru tencuitul pereților s-a utilizat o tencuiala cu grosimea de 2 cm atât pe faţa


exterioară a peretelui cât și pe cea interioară. Astfel pentru ambele feţe ale peretelui se obţine
cubajul necesar, scăzând din volumul necesar tencuirii fețelor peretelui, volumul caracteristic
ferestrei:

Vzid = 2 · (7,20 · 2,50 · 0,02)  Vzid = 0,72 m3

Vfereastră = 2 · (1,10 · 1,30 · 0,02)  Vfereastră = 0,0572 m3

Vm = Vzid - Vfereastră = 0,72 – 0,0572  Vm = 0,6628 m3

În total, corespunzător zidului lateral dreapta, se obține un cubaj de mortar de:

Vtm = 0,112 + 0,6628  Vtm = 0,7748 m3

Considerând si pierderile, cubajul de mortar necesar se rotunjește la:

Vtm = 0,78 m3

129
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 Cantitatea de fier necesară:

Fiind caracterizat de faptul că zidul are în componență boiandrugii ce înconjoară


fereastra, un stâlp din beton armat, după cum se observă și in imaginea de prezentare a zidului,
se face calculul necesarului de fier pentru acesta pe baza calculelor efectuate anterior pentru
stâlpul nr. 2, întrucât prezintă aceleași caracteristici constructive și respectiv pentru centura
peretelui. Etrierii sunt confecționați din oțel-beton ø6 mm și sunt așezați la o distanță de 25 cm.
Necesarul de fier este:

 Pentru stâlpul nr. 3:

LOBØ 6 = 14,3 m

LOBØ 12 = 12,8 m

 Pentru centură:

La realizarea centurii se utilizează 4 bare de oțel-beton OBØ 10mm, iar lungimea


centurii fiind LC = 7,60 m, lungimea oţel-betonului necesar este:

LOBØ 10 = LC · 4 = 7,60 · 4  LOBØ 10 = 30,4 m

Numărul de etrieri corespunzători realizării centurii este:

Nr.etrierilor = LC / 0,25 = = 30,4  Nr.etrierilor = 31 buc.

Lungimea unui etrier este de 1,10 m, rezultă că lungimea oțelului-betonului utilizat este:

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 1,10 · 31  LOBØ 6 = 34,1 m

 Pentru boiandrugi:

Boiandrugii sunt caracterizați de următoarele dimensiuni constructive: lungime: 1,40 m;


lățime: 0,20 m; înălțime: 0,10 m; iar având în vedere că etrierii sunt așezați la o distanță de 20
cm, numărul de etrieri corespunzător unui boiandrug este:

Nr.etrierilor = Lb / 0,20 = = 7  Nr.etrierilor = 7 buc.

130
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Ținând cont de caracteristicile constructive ale boiandrugilor, lungimea unui etrier este
0,80 m, lungimea oțel-betonului necesar este:

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 0,80 · 7  LOBØ 6 = 5,6 m

La realizarea boiandrugilor se folosesc 4 bare de oțel-beton OBØ 12mm, lungimea


acestuia fiind:

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 1,40  LOBØ 12 = 5,60 m

În componența zidului fiind încadrați 3 boiandrugi datele de devin:

LOBØ 6 = 5,60 · 3  LOBØ 6 = 16,8 m

LOBØ 12 = 5,60 · 3  LOBØ 12 = 16,8 m

 Cantitatea de beton necesară:

Pentru realizarea soclului, stâlpilor și centurii se utilizează beton cu marca B200.

Dimensiunile soclului sunt: -lungime: 7,60 m; -lățime: 0,30 m; -înălțime: 0,50 m; astfel reiese
un cubaj al betonului necesar:

VSo = 7,60 · 0,30 · 0,50  VSo = 1,14 m3

Dimensiunile stâlpului nr.3 sunt: -lungime: 0,20 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 3,20 m; astfel
reiese un cubaj al betonului necesar:

VS3 = 0,20 · 0,20 · 3,20  VS3 = 0,128 m3

Dimensiunile centurii sunt: -lungime: 7,60 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,20 m; astfel reiese
un cubaj al betonului necesar:

VC = 0,20 · 0,20 · 7,60  VC = 0,304 m3

Dimensiunile boiandrugilor sunt: -lungime: 1,40 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,10 m; astfel

131
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

reiese un cubaj al betonului necesar:

Vb = 0,10 · 0,20 · 1,40  Vb = 0,028 m3

Luând în considerare că sunt 3 boiandrugi , betonul necesar este:

Vb = 0,028 · 3  Vb = 0,048 m3

Cubajul total de beton este:

Vt = VSo + VS3 + Vb+ VC = 1,14 + 0,128 + 0,084 + 0,304

 Vt = 1,7 m3

IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral stânga:

Zidul lateral stânga prezintă aceleași caracteristici constructive ca și zidul lateral dreapta.
Singura particularitate o reprezintă echiparea acestuia cu o ușă și o fereastră, așa cum se poate
observa și în imaginea următoare în care sunt prezentate caracteristicile constructive ale acestuia.
Astfel pentru ușurarea procesului de calcul, va fi luată ca referință cantitatea de materiale
calculată pentru peretele lateral dreapta.

132
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.23: Caracteristici constructive ale zidului lateral stânga


Figură 71Figura IV.23: Caracteristici constructive ale zidului lateral stânga

Urmând detaliile și precizările prezentate se face calculul de predimensionare pentru:

 Cantitatea de BCA necesară:

Știind că numărul total de BCA pentru cazul în care zidul nu dispune de fereastră si
ușă, este de 74 buc., din acesta se scade numărul de BCA corespunzător suprafețelor de calcul
ale ferestrei si ușii; suprafața de calcul corespunde suprafețelor ferestrei, ușii și boiandrugilor.

Nr.BCA= 74 buc.

SC = (1,40 · 1,20) + (1,20 · 2,25)  SC = 4,38 m2

SBCA = 0,1922 m2

Numărul de BCA ce trebuiesc descăzute este:

Nr.BCA= SC / SBCA = = 27,78  Nr.BCA= 27 buc.

Numărul de BCA necesare realizării peretelui lateral stânga este:

Nr.BCA= 74 – 27  Nr.BCA= 47 buc.

133
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 Cantitatea de mortar necesară:

Din calculele precedente ale peretelui lateral stânga ținând cont că volumul de mortar
necesar zidului fără echiparea cu ușă și fereastră a fost calculat, din valoarea acestuia se scade
valoarea cubajului de mortar specific tencuirii suprafeței ușii și ferestrei pe ambele fețe ale
zidului. Volumul de mortar specific zidului lateral dreapta este:

Vm = 0,65 m3

Suprafața de calcul este:

SC = Su + Sf = (1 · 2,15) + (1 · 1,30)  SC = 3,45 m2

Volumul de mortar corespunzător suprafeței de calcul pe o singură față a zidului, având în


vedere că tencuiala are o grosime de 2 cm este:

Vd = SC · 0,02 = 3,45 · 0,02  Vd = 0,069 m3

Volumul descăzut specific ambelor fețe ale zidului este:

V = Vd · 2 = 0,069 · 2  V = 0,138 m3

Volumul total de mortar necesar pentru realizarea zidului este:

Vt = Vm - V = 0,62 – 0,138  Vt = 0,52 m3

 Cantitatea de fier necesară:

Datorită dimensiunilor constructive ale zidului, egale cu cele ale zidului lateral dreapta,
necesarul de fier se compune din necesarul de fier al zidului lateral dreapta la care se adaugă
necesarul de fier corespunzător boiandrugilor de la fereastră și ușă. Necesarul de fier
corespunzător peretelui lateral dreapta este următorul:

LOBØ 6 = 54,9 m

LOBØ 10 = 21,2 m

LOBØ 12 = 28,8 m

Având în vedere caracteristicile constructive ale boiandrugilor, se disting trei tipuri

134
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

constructive, și anume: b1- cu o lungime de 1,40 m; b2- cu o lungime de 1,20 m; și b3- cu o


lungime de 2,25 m, iar datorită faptului că sunt câte doi boiandrugi din fiecare tip constructiv,
necesarul de fier se prezintă:

- Pentru tipul b1:

Nr.etrierilor = Lb / 0,20 = = 7  Nr.etrierilor = 7 buc.

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 0,80 · 7  LOBØ 6 = 5,6 m

LOBØ 6 = 5,60 · 2  LOBØ 6 = 11,2 m

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 1,40  LOBØ 12 = 5,60 m

LOBØ 12 = 5,60 · 2  LOBØ 12 = 11,2 m

- Pentru tipul b2:

Nr.etrierilor = Lb / 0,20 = = 7  Nr.etrierilor = 6 buc.

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 0,80 · 6  LOBØ 6 = 4,8 m

LOBØ 6 = 4,8 · 2  LOBØ 6 = 9,6 m

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 1,20  LOBØ 12 = 4,8 m

LOBØ 12 = 4,8 · 2  LOBØ 12 = 9,6 m

- Pentru tipul b3:

Nr.etrierilor = Lb / 0,20 = = 11,25  Nr.etrierilor = 12 buc.

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 0,80 · 12  LOBØ 6 = 9,6 m

LOBØ 6 = 9,6 · 2  LOBØ 6 = 19,2 m

135
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 2,25  LOBØ 12 = 9 m

LOBØ 12 = 9 · 2  LOBØ 12 = 18 m

 Cantitatea de beton necesară:

Datorită dimensiunilor constructive ale zidului, egale cu cele ale zidului lateral dreapta,
necesarul de beton se compune din necesarul de beton al acestuia, la care se adaugă valoarea
cubajului de beton corespunzătoare boiandrugilor de la fereastră si ușă. Astfel necesarul de beton
corespunzător peretelui lateral stânga se prezintă:

Necesarul de beton corespunzător peretelui lateral dreapta este:

Vb = 1,30 m3

Dimensiunile boiandrugului tip b1 sunt: -lungime: 1,40 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,10 m;
astfel reiese un cubaj al betonului necesar:

Vb = 0,10 · 0,20 · 1,40  Vb = 0,028 m3

Luând în considerare că sunt 2 boiandrugi , betonul necesar este:

Vb = 0,028 · 2  Vb = 0,056 m3

Dimensiunile boiandrugului tip b2 sunt: -lungime: 1,40 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,10 m;
astfel reiese un cubaj al betonului necesar:

Vb = 0,10 · 0,20 · 1,20  Vb = 0,024 m3

Luând în considerare că sunt 2 boiandrugi , betonul necesar este:

Vb = 0,024 · 2  Vb = 0,048 m3

Dimensiunile boiandrugului tip b3 sunt: -lungime: 1,40 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,10 m;
astfel reiese un cubaj al betonului necesar:

Vb = 0,10 · 0,20 · 2,25  Vb = 0,045 m3

Luând în considerare că sunt 2 boiandrugi , betonul necesar este:

136
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Vb = 0,045 · 2  Vb = 0,09 m3

Cubajul total de beton este:

Vt = Vb + Vb1 + Vb2 + V b3 = 1,30 + 0,056 + 0,048 + 0,09

 Vt = 1,50 m3

IV.2.4. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din față:

Zidul din față deservește intrarea principală în construcție, având în componență o


fereastră, o ușă dublă și stâlpul numărul 6, după cum se poate observa și în imaginea următoare
ce prezintă caracteristicile constructive ale zidului. Prezența stâlpului numărul 6 impune
divizarea zidului in două zone de calcul, (A) si respectiv (B).

Figura IV. 24: Caracteristici constructive ale zidului din față


Figură 72Figura IV. 24: Caracteristici constructive ale zidului din față

Urmând detaliile și precizările prezentate se face calculul de predimensionare pentru:

 Cantitatea de BCA necesară:

Lungimea unui bloc de BCA fiind de 0,62 m se obține un necesar de blocuri de BCA
pentru un rând, astfel:

137
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

- Pentru zona (A):

Nr.BCA/rând = Lzid / LBCA = = 6,45  Nr.BCA/rând = 7 buc

Având în vedere că înălțimea unei BCA este de 30 cm, iar la fixarea fiecărui rând de BCA se
folosește un strat de 1 cm de mortar se obține o înălțime de calcul de 31 cm.

Nr.rânduri = hzid / hBCA = = 10,64  Nr.rânduri = 11

Numărul total de BCA pentru zona (A) este:

Nr.BCA= Nr.BCA/rând · Nr.rânduri = 7 · 11  Nr.BCA = 77 buc

- Pentru zona (B):

Nr.BCA/rând = Lzid / LBCA = = 4,83  Nr.BCA = 5 buc

Numărul total de BCA pentru zona (B) este:

Nr.BCA= Nr.BCA/rând · Nr.rânduri = 5 · 11  Nr.BCA = 55 buc

Datorită echipării cu fereastră a zonei (A) și respectiv cu ușă a zonei (B), se echivalează
suprafața acestora cu numărul de BCA corespunzător, pentru a fi descăzut din necesarul de BCA,
pentru ambele zone. Suprafața de calcul, include suprafața ușii, ferestrei și boiandrugilor
corespunzători.

Nr.total BCA= 77 + 55  Nr.total BCA= 132 buc.

SC = Su + Sf = (2,70 ·2,20) + (1,30 · 1,40) = 7,76

 SC = 7,76 m2

Numărul de BCA ce trebuiesc descăzute este:

Nr.BCA= SC / SBCA = = 40,37  Nr.BCA= 40 buc.

138
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Numărul de BCA necesare realizării peretelui lateral stânga este:

Nr.BCA= 132 – 40  Nr.BCA= 92 buc.

 Cantitatea de mortar necesară:

Știind că s-a folosit pentru fiecare rând de BCA un mortar cu grosimea de 1 cm și știind
că peretele are lățimea de 20 cm, iar lungimea zidului este de 4 m pentru zona (A) și de 3 m
pentru zona (B), se obține o lungime de calcul de 7 m, iar cubajul pentru mortarul folosit la un
rând de BCA este:

Vmr = 7 · 0,20 · 0,01  Vmr = 0,014 m3

Mortarul folosit la fixarea blocurilor de BCA la realizarea zidului este:

Vm = Vmr · Nr.rânduri = 0,014 · 11  Vm = 0,154 m3

Pentru tencuitul pereților s-a utilizat o tencuiala cu grosimea de 2 cm atât pe faţa


exterioară a peretelui cât și pe cea interioară. Astfel pentru ambele feţe ale peretelui se obţine
cubajul necesar, scăzând din volumul necesar tencuirii fețelor peretelui, volumul caracteristic
ferestrei:

Vzid = 2 · (7,60 · 3,30 · 0,02)  Vzid =1,0 m3

Vfereastră = 2 · (1,10 · 1,30 · 0,02)  Vfereastră = 0,0572 m3

Vușă = 2 · (2,10 · 2,50 · 0,02)  Vfereastră = 0,21 m3

Vm = Vzid - (Vfereastră + Vușă ) = 1 – (0,0572 + 0,21)

 Vm = 0,7328 m3

În total, corespunzător zidului lateral dreapta, se obține un cubaj de mortar de:

Vtm = 0,154 + 0,7328  Vtm = 0,93 m3

 Cantitatea de fier necesară:

La calcularea necesarului de fier al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate

139
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

anterior, în acest sens ușurând procesul de calcul, aceasta realizându-se pe baza caracteristicilor
constructive ale unor elemente de construcție, identice cu unele calculate anterior. Astfel calculul
necesarului de fier se prezintă:

- Stâlpul nr.6: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale stâlpului nr.1, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 17,6 m

LOBØ 12 = 16 m

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurii zidului din spate, fierul
necesar fiind:

LOBØ 6 = 34,1 m

LOBØ 10 = 30,4 m

- Boiandrugii ferestrei: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ferestrelor


luate în calculele anterioare, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 16,8 m

LOBØ 12 = 16,8 m

- Boiandrugii laterali ai ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ușilor
luate în calculele anterioare, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 19,2 m

LOBØ 12 = 18 m

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă o caracteristică aparte, având lungimea de 2,70 m,


fierul necesar fiind:

Nr.etrierilor = Lb / 0,20 = = 13,5  Nr.etrierilor = 14 buc.

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 0,80 · 14

 LOBØ 6 = 11,2 m

140
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 2,70  LOBØ 12 = 10,8 m

 Cantitatea de beton necesară:

La calcularea necesarului de beton al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate


anterior, în acest sens ușurând procesul de calcul, aceasta realizându-se pe baza caracteristicilor
constructive ale unor elemente de construcție, identice cu unele calculate anterior. Astfel calculul
necesarului de beton se prezintă:

- Soclul: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale soclului zidului din spate, betonul
necesar fiind:

VSO = 1,14 m3

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurii zidului din spate, betonul
necesar fiind:

VC = 0,304 m3

- Stâlpul nr.6: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale stâlpului nr.1, betonul necesar
fiind:

VS6 = 0,16 m3

- Boiandrugii ferestrei: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ferestrelor


luate în calculele anterioare, betonul necesar fiind:

Vbf = 0,084 m3

- Boiandrugii laterali ai ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ușilor
luate în calculele anterioare, betonul necesar fiind:

Vbl = 0,09 m3

141
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă o caracteristică aparte, având lungimea de 2,70 m,


betonul necesar fiind:

Vbd = 2,70 · 0,20 · 0,10 = 0,054

 Vbl = 0,054 m3

Cubajul total de beton este:

Vt = VSO + VC + VS6 + V bf + V bl + V bd =

= 1,14 + 0,304 + 0,16 + 0,084 + 0,09 + 0,054

 Vt = 1,84 m3

IV.2.5. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului interior:

Zidul interior prezintă aceleași caracteristici constructive ca și zidul lateral dreapta și


respectiv zidul lateral stânga. Particularitatea acestuia o reprezintă echiparea acestuia cu o ușă,
așa cum se poate observa și în imaginea următoare în care sunt prezentate caracteristicile
constructive ale acestuia. Astfel pentru ușurarea procesului de calcul, va fi luată ca referință
cantitatea de materiale calculată pentru pereții laterali.

142
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.25: Caracteristici constructive ale zidului interior


Figură 73Figura IV.25: Caracteristici constructive ale zidului interior

Urmând detaliile și precizările prezentate se face calculul de predimensionare pentru:

 Cantitatea de BCA necesară:

Știind că numărul total de BCA pentru cazul în care zidul nu dispune de fereastră si
ușă, este de 74 buc., din acesta se scade numărul de BCA corespunzător suprafeței de calcul
corespunzătoare ușii; suprafața de calcul corespunde suprafețelor ușii și boiandrugilor.

Nr.BCA= 74 buc.

SC = 1,20 · 2,25  SC = 1,50 m2

SBCA = 0,1922 m2

Numărul de BCA ce trebuiesc descăzute este:

Nr.BCA= SC / SBCA = = 7,80  Nr.BCA= 7 buc.

Numărul de BCA necesare realizării peretelui lateral stânga este:

143
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Nr.BCA= 74 – 7  Nr.BCA= 67 buc.

 Cantitatea de mortar necesară:

Din calculele precedente ale peretelui lateral stânga ținând cont că volumul de mortar
necesar zidului fără echiparea cu ușă a fost calculat, din valoarea acestuia se scade valoarea
cubajului de mortar specific tencuirii suprafeței ușii pe ambele fețe ale zidului. Volumul de
mortar specific zidului lateral dreapta este:

Vm = 0,65 m3

Suprafața de calcul este:

SC = Su · 2 = (1 · 2,15) · 2  SC = 4,3 m2

Volumul de mortar corespunzător suprafeței de calcul, având în vedere că tencuiala are o


grosime de 2 cm este:

Vd = SC · 0,02 = 4,3 · 0,02  Vd = 0,086 m3

Volumul total de mortar necesar pentru realizarea zidului este:

Vt = Vm – Vd = 0,65 – 0,086

 Vt = 0,57 m3

 Cantitatea de fier necesară:

La calcularea necesarului de fier al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate


anterior, în acest sens ușurând procesul de calcul, aceasta realizându-se pe baza caracteristicilor
constructive ale unor elemente de construcție, identice cu unele calculate anterior. Astfel calculul
necesarului de fier se prezintă:

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurilor zidurilor laterale, fierul

144
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

necesar fiind:

LOBØ 6 = 23,1 m

LOBØ 10 = 21,2 m

- Boiandrugii laterali ai ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ușilor
luate în calculele anterioare, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 19,2 m

LOBØ 12 = 18 m

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor


ușilor luate în calculele anterioare, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 4,8 m

LOBØ 12 = 4,8 m

 Cantitatea de beton necesară:

La calcularea necesarului de beton al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate


anterior, în acest sens ușurând procesul de calcul, aceasta realizându-se pe baza caracteristicilor
constructive ale unor elemente de construcție, identice cu unele calculate anterior. Astfel calculul
necesarului de beton se prezintă:

- Soclul: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale soclului zidurilor laterale, betonul
necesar fiind:

VSO = 0,48 m3

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurii zidurilor laterale, betonul
necesar fiind:

VC = 0,212 m3

145
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

- Boiandrugii laterali ai ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ușilor
luate în calculele anterioare, betonul necesar fiind:

Vbl = 0,09 m3

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor


ușilor luate în calculele anterioare, betonul necesar fiind:

Vbl = 0,048 m3

Cubajul total de beton este:

Vt = VSO + VC + V bl + V bd =

= 0,78 + 0,212 + 0,048 + 0,09

 Vt = 1,13 m3

IV.2.6. Calculul necesarului de materiale pentru execuția pardoselilor:

Având în vedere arhitectura construcției și destinația acesteia, pardoseala se împarte


corespunzător celor două camere.

În prima cameră pardoseala constă într-o placă de beton ce ia forma camerei și are o
grosime specifică de 0,15 m, iar în cea de-a doua cameră, datorită caracteristicilor funcționale ale
camerei, podeaua se prezintă dintr-o placă de beton ca și cea din prima încăpere, numai că
deasupra acesteia va fi adăugat un strat de cărămidă refractare, după cum se poate observa și în
imaginea următoare ce prezintă detaliile constructive ale pardoselilor:

146
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Figura IV.26: Caracteristici constructive ale pardoselilor


Figură 74Figura IV.26: Caracteristici constructive ale pardoselilor

La construcția plăcilor de beton se folosește beton cu marca B100,

 Pentru camera nr.1, volumul de beton necesar este:

V1 = 3 · 4,80 · 0,15

 V1 = 2,16 m3

 Pentru camera nr.2, volumul de beton necesar este:

V2 = 4 · 4,80 · 0,15

 V2 = 2,88 m3

Numărul de cărămizi necesare la realizarea pardoselii speciale din camera nr.2 este:

Nr.cărămizi = Scameră / Scărămidă = = 619,35

 Nr.cărămizi= 620 buc.

147
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

IV.2.7. Calculul necesarului de izolație tip „Westec” necesar execuției camerei speciale:

Privind destinația specială pentru antrenamente în stingerea incendiilor, camera va fi


echipată cu sistemul de izolație tip „Westec”. Acesta va fi montat pe tavan și pereții laterali.
Datorită caracteristicilor constructive ale sistemului, în calculul necesarului nu pot fi descăzute
suprafețele ușilor și ferestrelor. La montajul sistemului se are în vedere decuparea panourilor în
dreptul ușilor și ferestrelor, iar la fixarea acestora se vor utiliza fitingurile speciale pentru uși și
respectiv ferestre, precum și cele pentru colțuri și îmbinări acolo unde este cazul.

Suprafața de calcul pentru care se determină necesarul de izolație include suprafața


tavanului și a pereților laterali:

SC = (4.80 · 3.30) + (4.80 · 3.30) + (4.00 · 3.30) + (4.00 · 2.30) + (4.00 · 4.90)

 SC = 74 m2

IV.2.8. Calculul necesarului de materiale necesare execuției acoperișului:

Construcția este acoperită cu sistemul de acoperiș din țiglă metalică tip „Clasic”, iar
având în vedere caracteristicile tehnice ale acestuia se calculează suprafața utilă deservită de un
panou din tablă zincată:

Su = lu · L = 400 mm · 1120 mm

 Su = 0,448 m2

Numărul total de panouri este:

Nr.panouri = Sacoperiș / Su = = 89,23

 Nr.panouri = 90 buc.

IV.2.9. Calculul totalului de materiale necesare:

Urmărind calculele efectuate în subcapitolele anterioare se realizează o centralizare a


materialelor necesare. Urmărind necesarul de beton și mortar, ce face calculul de liant, agregat și
apă necesare:

148
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Pentru mortar se utilizează următoarea rețetă conform STAS 790 – 73:

pt. 1 m3 mortar …………………. 385 kg ciment şi 1,25 m3 nisip

astfel pentru mortarul necesar reieşit din calcule rezultă:

Vm nec = 0,65 + 0,78 + 0,52 + 0,93 + 0,57

 Vm nec = 3,45 m3

Cimentul necesar:

C = Vm nec · 385 kg = 3,45 · 385

 C = 1328,25 kg

Nisipul necesar:

N = Vm nec · 1,25 m3 = 3,45 · 1,25

 N = 4,31 m3

Pentru beton cu marca B100 se utilizează următoarea rețetă conform STAS 790 – 73:

pt. 1 m3 beton ……………… 203 kg ciment, 2040 kg balast, 192,40 kg nisip, 165 litri apă

astfel pentru betonul necesar reieşit din calcule rezultă:

Vb nec = 2,16 + 2,68  Vb nec = 4,84 m3

Cimentul necesar:

C = Vb nec · 203 kg = 4,84 · 203

 C = 982,52 kg

Balastul necesar:

B = Vb nec · 2040 kg = 4,84 · 2040

149
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 B = 9873,6 kg

Nisipul necesar:

N = Vb nec · 192,4 kg = 4,84 · 192,4

 N = 931,2 kg

Apa necesară:

A = Vb nec · 165 litri = 4,84 · 165

 N = 798,6 litri

Pentru beton cu marca B200 se utilizează următoarea rețetă conform STAS 790 – 73:

pt. 1 m3 beton ……………… 320 kg ciment, 1009,6 kg balast, 962 kg nisip, 190 litri apă

astfel pentru betonul necesar reieşit din calcule rezultă:

Vb nec = 1,30 + 1,70 + 1,50 + 1,84 + 1,13

 Vb nec = 7,47 m3

Cimentul necesar:

C = Vb nec · 320 kg = 7,47 · 320

 C = 2390,4 kg

Balastul necesar:

B = Vb nec · 1009,6 kg = 7,47 · 1009,6

 B = 7541,7 kg

Nisipul necesar:

N = Vb nec · 962 kg = 7,47 · 962

150
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

 N = 7186,2 kg

Apa necesară:

A = Vb nec · 190 litri = 7,47 · 190

 N = 1419,3 litri

Tabel 8Tabelul IV.1: Materialele necesare realizării modulului de antrenament

Tabelul IV.1: Materialele necesare realizării modulului de antrenament

Nr. Unitatea de
Materialul folosit Cantitatea
crt. măsură
1. B.C.A. 367 buc.
2. Ciment 3373 kg.
3. Balast 17415 kg.
8118 kg.
4. Nisip
4,31 m3
5. Apă 2218 litri
OBØ 6 mm 362
ml
6. Fier OBØ 10 mm 128 (metrii liniari)
OBØ 12 mm 205
7. Cărămizi refractare 620 buc.
8. Panouri acoperiș 90 buc.
9. Izolație „Westec” 74 m2
10. Ciment refractar 150 kg.

151
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

CONCLUZII

Pregătirea profesioniștilor ce intervin în situații de urgență, reprezintă obiectivul


principal în deprinderea calităților specifice pe care aceștia trebuie să le dovedească pe timpul
intervențiilor. Pentru atingerea acestor obiective, atât pe linie de pregătire profesională, pregătire
fizică și psihologică, avem nevoie de un poligon modern, echipat cu baza materială
corespunzătoare, desfășurat pe grade de dificultate și cu o diversitate cât mai mare a
posibilităților de lucru, pentru ca în final, profesionistul pentru situații de urgență, să aibă
calitățile necesare de a face față în diferite situații cu care el, ca apărător al vieții și valorilor
sociale, se poate confrunta.

Realizarea unui astfel de poligon modern survine în urma intervențiilor în situații de


urgență, prin „nevoia de pregătire”, așa cum se poate observa în schema din imaginea următoare.

Figura V.1: Necesitatea proiectării unui poligon


Figură 75Figura V.1: Necesitatea proiectării unui poligon

Prin proiectarea unui poligon modern de pregătire se urmărește atingerea scopurilor


propuse de către utilizatori; și anume:

- exercițiile de pregătire să poată fi desfășurate în orice anotimp indiferent de condițiile

152
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

meteorologice;
- antrenamentele să fie desfășurate în condiții de siguranță și să urmărească perfecționarea
deprinderilor;
- să fie posibilă realizarea diferitelor experimente, ce conduc la o bună dezvoltare a
tehnicilor și metodelor de intervenție.

În concluzie un poligon modern pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de


urgență, față de poligoanele clasice sau bazele de pregătire, întâlnite în acest moment în
subunitățile de intervenție din cadrul inspectoratelor, prezintă o eficiență mult mai mare în
pregătirea personalului, prin crearea unor condiții apropiate intervențiilor reale sau uneori, poate,
mult mai complexe decât cele întâlnite în teren; ceea ce reprezintă un avantaj deosebit în
pregătirea profesională a pompierilor.

153
Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

BIBLIOGRAFIE

[1] NFPA 1402 - Guide to Building Fire Service Training Centers, 1997 edition
(Ghid pentru proiectarea și executarea poligoanelor pentru pregătirea pompierilor,ediția 1997);

[2] STAS 790-73: Instrucțiuni tehnice privind compoziția și prepararea mortarelor de zidărie și
tencuială, indicativ C-17/73;

[3] http://www.acoperisuri-mansarde.ro

[4] http://acoperisuri.info/tigla-metalica-bilka/tigla-metalica-bilka-clasic-0-5.html

[5] http://bullex.com/

[6] http://www.bcrftc.org/boulder.html

[7] http://www.bravethefire.com/training/facilities_and_resources.aspx

[8] http://www.constructii.ro/proiect.htm

[9] http://www.constructii-neamt.ro/sfaturi-constructie-case/etrieri

[10] http://dexonline.ro/definitie/antrenament

[11] http://dexonline.ro/definitie/proiecta

[12] http://dexonline.ro/definitie/urgenta

[13] https://www.facebook.com/pages/Fire-Facilities/153255581360328?fref=ts

[14] http://www.firefacilities.com/products/westec.php

[15] http://forum.pompierii.info/subiect-poligoane-simulatorare-echipamente-pentru-pregatire-
pompieri?page=3

[16] http://iicv.ro/blog/?p=922

[17] http://www.incasa.ro/Proiectarea_unei_case_de_lemn_2995_768_1.html

[18] http://svnews.ro/isu-suceava-are-singurul-centru-de-pregatire-a-pompierilor-din-tara_7196

[19] http://www.prefab.ro/BCA.html

[20] https://translate.google.ro/?hl=ro&tab=wT#en/ro/

[21] http://www.teex.org/teex.cfm?area=ESTI&templateid=1943

[22] http://www.teex.org/teex-third.cfm?area=ESTI&templateid=463

[23] http://www.teex.org/teex.cfm?pageid=agency&area=ESTI&templateid=1944

[24] http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompier

154