CNM „George Enescu” Istoria de clasa a XII-a

TEST PENTRU FORMAREA COMPETENŢELOR PENTRU BAC LA ISTORIE

(Autonomii locale, Cruciada târzie)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „În secolul al XV-lea, Ţara Românească avea proximativ 400 000 locuitori. [...]
La începutul secolului al XV-lea, numărul mare al aşezărilor rurale din Ţara Românească şi
Moldova îl impresiona pe un misionar catolic în trecere prin spaţiul românesc, care a notat existenţa
„multor sate” în cele două ţări. [...]
Sporul natural al populaţiei era însă departe de a suplini nevoile de braţe de muncă, îndeosebi
pentru teritoriile recent integrate în hotarele celor două ţări; pentru a remedia aceste deficienţe,
conducerea acestora s-a străduit constant să atragă imigranţi [...], oferindu-le condiţii economice şi
fiscale favorabile. Vlad Dracul a colonizat în ţara Românească peste zece mii de bulgari fugiţi din
sudul Dunării; şi prizonierii de război, tătari mai ales, erau aşezaţi pe domeniile boierilor şi
mănăstirilor. În cursul unei expediţii armate împotriva Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare a transplantat
forţat mii de robi ţigani în Moldova. Marile devastări provocate de campaniile otomane, cele din 1418,
1420 şi 1462 în Ţara Românească, cea din 1476 din Moldova, au încetinit progresul demografic, dar
nu i-au pus capăt.”
(Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor,
Istoria României, 2014)
B. „ Expediţia de restabilire a autorităţii Porţii a avut loc în vara anului 1595. În
fruntea ei se afla - după încercările neizbutite ale lui Ferhad Paşa de a trece Dunărea - noul mare vizir,
Sinan Paşa. Călugărenii, locul ales de Mihai pentru bătălie, străjuit de dealuri împădurite şi brăzdate de
ape şi mlaştini, la vărsarea Neajlovului în Câlniştea, a permis folosirea terenului pentru scăderea
disproporţiei de forţe dintre cei doi combatanţi. [...] Dar Mihai nu mai putea încerca o nouă bătălie
înaninte de a primi ajutoare din afară [...] în vreme ce Sinan întărea Bucureştii şi Târgovişeta,
pregătindu-se pentru o lungă stăpânire, care părea a fi începutul transformării ţării în paşalâc turcesc.
Dar la începutul lui octombrie coborî în Ţara Românească Sigismund [Bathory], având, pe
lângă trupele sale ardelene, ostaşi germani trimişi de arhiducele Maximilian şi 300 de călăreţi toscani.
Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, se alătură şi el cu forţele sale. După înfrângerea garnizoanei turceşti
rămasă la Târgovişte, Răzvan se îndreptă spre Bucureşti, iar Mihai şi Sigismund înaintară spre
Giurgiu, unde oştirea lui Sinan începuse să treacă Dunărea. Ariergarda turcească este nimicită, prinşii
duşi în robie sunt eliberaţi. Apoi, după un asediu de două zile în care tehnica italienilor se dovedi de un
mare ajutor, fu cucerită cetatea Giurgiului. Expediţia otomană se soldă cu un eşec total.”
(Andrei Oţetea, Istoria poporului român, 1970)
1. Numiţi o categorie socială precizată în sursa A. (6 puncte)
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. (6 puncte)
3. Menţionaţi, din sursa B, o tactică folosită de domnitor. (6 puncte)
4. Menţionaţi două spaţii istorice la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. (14 puncte)
5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că ţările române au creat un front
comun antiotoman. (6 puncte)
6. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din din sursa A,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). (17 puncte)
7. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia spaţiul românesc se
implică prin acţiuni diplomatice în relaţiile internaţionale din secolul al XV-lea. Se punctează:
menţionarea faptului istoric, prezentarea cauzelor lui şi formularea concluziei. (10 puncte)
8. Formulaţi un punct de vedere privitor la întemeierea statului medieval în spaţiul
românesc, susţinându-l printr-un argument istoric. Se punctează formularea opiniei şi realizarea
argumentării. (3 puncte+10 puncte)
9. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale din spaţiul românesc. (12 puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nu se acordă punctaj fracţionat decât acolo unde este specificat.