Sunteți pe pagina 1din 60

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE ADMINISTRATIVE ȘI ALE


COMUNICĂRII

Lucrare de disertație

Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr. CORINA ROTAR
Masterand

Masterand:
ANDRADA MARIA GHERMAN

CLUJ NAPOCA
2017
Relații publice- delimitări conceptuale

Domeniul relaţiilor publice se remarcă prin varietatea încercărilor de definire


de către cercetătorii din domeniu şi de către organizaţiile profesionale de relaţii
publice, dovadă fiind și multitudinea definițiilor existente și faptul că termenul face
obiectul unor neînţelegeri, în special din cauză că sintagma „relaţiile publice” - ca
funcţie şi concept – se găsește încă într-o stare fluidă care nu a permis elaborarea
unei definiții atât de cuprinzătoare încât să poată fi acceptată drept universală.
Acest lucru „se datorează marii varietăţi a modului de înţelegere (de către
practicieni şi teoreticieni) a relaţiilor publice”1, dar şi datorită faptului că „relaţiile
publice au evoluat alături de alte domenii din sfera ştiinţelor sociale, fără să se
poată identifica întotdeauna spaţiul de frontieră care le delimitează.2 Cel care
descrie foarte bine acest fenomen este istoricul american Robert Heilbroner care
spune că relațiile publice sunt „o frăție de aproape 100.000 a căror legatură
comună este profesia și a căror durere este că nu se găsesc doi dintre ei care să
cadă de accord asupra unei definiții."3

Un punct de plecare comun în ceea ce privește procesul de definire al


relațiilor publice este referirea la conceptul de comunicare deoarece domeniul
Relațiilor Publice este acel domeniu de activitate în care procesul de comunicare
are cea mai amplă răspândire și o amploare inegalabilă. În „Introducere în ştiinţa
comunicării şi a relaţiilor publice” Flaviu Călin Rus oferă comunicării următoarea
definiţie: „Comunicarea implică participare din partea membrilor grupurilor, e un
proces de transfer şi contratransfer informaţional, care nu poate exista în absenţa

1
Cristina Coman, Relaţiile publice: Principii şi strategii, Ed. Polirom, Iaşi, 2001, p. 14
2
Remus Pricopie. Relaţii Publice: evoluţie şi perspective, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2005. p. 17
3
David Guth, Charles Marsh, Public Relations: A Values-driven Approach, Pearson/Allyn and Bacon, 2008 p3
membrilor acestora.”4 În această definiţie se pune accent pe intenţionalitatea
individului deoarece prin sintagma „participare din partea membrilor grupurilor”
este evidenţiată intenţia indivizilor de a transmite un mesaj, de a iniţia procesul
comunicării.

Preocupat de problema definirii relațiilor publice, profesorul Rex F. Harlow,


unul dintre cei mai cunoscuţi teoreticieni şi practicieni în domeniu, a iniţiat un
studiu vast asupra definiţiilor relaţiilor publice. În colaborare cu alţi specialişti din
întreaga lume, Rex F. Harlow a studiat toate definiţiile care au fost scrise în
perioada 1906-1975 cu scopul de a identifica şi clasifica elementele majore ale
fiecăreia. După ce a selectat şi analizat peste 472 dintre acestea, profesorul Harlow
a enunţat în articolul Building a Public Relations Definition, una dintre cele mai
cunoscute definiţii, publicată în anul 1976 în revista Public Relations Review:
„Relaţiile publice sunt funcţia managerială distinctivă, care ajută la stabilirea şi
menţinerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă şi la
cooperarea dintre o organizaţie şi publicul ei; ele implică managementul
problemelor, ajutând managerii să fie informaţi asupra opiniei publice şi să
răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc şi accentuează obligaţiile
managerilor de a servi interesul public și servesc ca sistem de avertizare care ajută
managerii să anticipeze tendinţele mediului; ele folosesc ca principale instrumente
de lucru cercetarea şi comunicarea bazate pe principii etice”5.

La începutul anilor ꞌ90 Harwood L. Childs introduce în literatura de


specialitate o idee conform căreia funcţia de bază a relaţiilor publice este „să
schimbe sau să ajusteze, în interesul publicului acele aspecte ale personalului
4
Flaviu Călin Rus, Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice, Institutul European, Iaşi, 2002, p. 12
5
Cristina Coman, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 200 p 14
nostru sau ale comportamentelor companiei noastre care au o semnificaţie
socială”6.

Dintre multitudinea definițiilor elaborate amintim câteva care sunt mai


cunoscute și mai des utilizate cum ar fi:

Definiţia lui Bodo Franzmann şi Rolf Zitzelsberger care spune că: „PR
reprezintă străduinţe, bine cântărite (echilibrate), planificate şi neobosite
(permanente) de a realiza şi menţine înţelegere şi încredere reciprocă, între sistem
(patron sau instituţie publică) şi public.”7

Definiţia lui S.M. Cutlip şi a colaboratorilor săi: „Relaţiile publice reprezintă


o funcţie managerială, care stabileşte şi menţine legături reciproc benefice între o
organizaţie şi publicul de care depinde succesul sau falimentul ei.”8

O altă definiție aparține autorilor J.E. Grunig şi T. Hunt care consideră că


relaţiile publice sunt: „ managementul comunicării dintre organizaţie şi publicul
său.9

De asemenea Heinz Flieger elaborează o definiție conform căreia „relațiile


publice au o contribuție importantă la menţinerea şi dezvoltarea potenţialităţilor
sistemelor pluraliste acestea fiind înţelese ca fiind acţiuni funcţionale. Astfel PR
cuprind potenţialităţi informaţionale, comunicaţionale şi interactive, capabile să
realizeze un climat de transparenţă şi deschidere atât în interiorul organizaţiei, cât
şi în afara acesteia. Scopul relaţiilor publice este acela de a face cunoscute şi a

6
https://www.questia.com/library/249199/an-introduction-to-public-opinion,
7
Apud Flaviu Călin Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009, p.14
8
apud Cristina Coman, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 11.
9
apud Ibidem, p. 11.
legitima interesele, ţelurile şi negocierile diferitelor organizaţii. Prin folosirea
responsabilă din punct de vedere social a unor metode, instrumente şi tehnici de
PR, susţinute de o bază ştiinţifică serioasă, acestea reuşesc să realizeze un sistem
social transparent. Datorită funcţiei de integrare a realităţilor interne şi externe
sistemului, PR vor influenţa factorii de decizie ai organizaţiei. De asemenea, vor
influenţa procesele de luare a deciziilor în sistemul social, contribuind la evitarea şi
aplanarea conflictelor prin oferirea soluţiilor de compromis. Prin aceasta vor fi
perfecţionate identitatea, integritatea şi realitatea sistemului social.”10

Putem observa că aceste definiţii abordează oarecum diferit conceptul de


relalții publice și în ciuda faptului că le văd ca funcţie managerială sau nu, puntea
comună o reprezintă punerea în evidenţă a relaţiei dintre organizaţie şi publicul
său. Institute of Public Relations din Anglia are o abordare distincă, relaţiile
publice fiind văzute ca reputaţie: „Relaţiile publice înseamnă reputaţie, respectiv
rezultatul a ceea ce facem, a ceea ce spunem şi a ceea ce spun alţii despre noi.
Practica relaţiilor publice este disciplina care caută să obţină reputaţie cu scopul de
a câştiga încredere şi sprijin şi de a influenţa opinia şi comportamentul
publicului.”11

PR-ul poate fi de asemnea definit ca un proces care presupune existența mai


multor tipuri de activități și acțiuni iar D.L.Wilcox a reușit împreună cu
colaboratorii săi să sintetizeze o serie de tipuri de acțiuni și atributele specifice
acestei munci. Acestea sunt:

10
apud Rudolf, Berger, Hans Dieter Gärtner, Reiner, Mathes, op cit, p.25
11
Remus Pricopie. op. cit. p. 33
a. Deliberarea: pronind de la premisa că activitatea în relații publice este una
intenționată fiind rezultatul unor alegeri și a unei analize care vizează felul în care
încrederea publicului poate fi câștigată.
b. Planificarea: activitatea se realizează în baza unui plan prin intermediul
căruia se propun strategii pe durate mari de timp pentru soluționarea problemelor
identificate.
c. Performanța: rezultatele activității relațiilor publice sunt interdependente
de activitatea organizației pe care o desfășoară în interesul publicului.
d. Comunicarea bilaterală: la baza relațiilor publice stă sustragerea
informațiilor din zona în care își desfășoară activitatea organizația și urmărirea
feedback-ului obținut pe baza transmiterii de noi informații.
e. Intersul public: activitatea de relații publice nu urmărește cu precădere
obținerea de beneficii pentru instituție, ci mai degrabă urmărește interesul public și
satisfacerea nevoilor acestora.
f. Dimensiunea managerială: integrarea activităților de relații publice în
structurile de conducere duce la eficientizarea acestor procese.12

Relațiile publice, prin mijloacele specifice și cu ajutorul specialiștilor din


acest domeniu au scopul de a menține un climat interinsituțional pozitiv și
favorabil, folosindu-se atât de tehnicile de comunicare internă cât și de cele de
comunicare externă. Pe de-o parte rolul PR-ului este acela de a promova
înțelegerea între membrii organizației iar pe de altă parte între organizație și
mediul extern din care face parte.

12
Dennis L. Wilcox et ali. Public Relation: Strategies and Tactics, 5th edition, Longman Inc.,United States, 1998, p.
6
În activitatea de relații publice un rol esențial îl are specialistul, consilierul
PR deoarece el este cel care trebuie să disemineze informațiile atât în interiorul
sistemului cât și în afara lui, înspre publicurile țintă. Realizarea și promovarea
imaginii organizației, realizarea de contacte și a legăturilor pe termen lung cu
partenerii, facilitarea dialogului cu personalul organizației, promovarea intereselor
proprii ale organizației, crearea în rândul publicurilor a unui mediu pozitiv şi
favorabil, reprezintă o mică parte din activitățile pe care specialistul PR trebuie să
le întreprindă cu scopul de a promova organizația pe care o reprezintă.
Rolul departamentului de relaţii publice este de a construi, a consolida şi a
valorifica imaginea şi credibilitatea unei organizaţii. Construirea şi menţinerea unei
imagini favorabile, atât în interiorul organizaţiei, cât şi în relaţiile cu mediul
exterior, este în mod esenţial necesară pentru succesul oricărei organizaţii.13

Campaniile de PR, strategiile, metodele și instrumentele

Consilierul de PR are la dispoziție multiple tehnici, instrumente și metode


prin care își poate desfășura activitatea.

13
Corina Boie (Rotar), Rolul departamentului de relaţii publice într-o organizaţie, în Revista Transilvană de Ştiinţe
ale Comunicării, ISSN 1841-8716, Ed. Accent, Cluj-Napoca, nr. 2/2006
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra lor este necesar să le distingem.
Astfel, Flaviu Calin Rus, în cartea Relații publice înstrumente și tehnici oferă
următoarea definiție campaniei de PR:

,,Campania de PR este cea mai amplă acţiune pe care o desfăşoară


consilierul în scopul atingerii target-urilor sale, şi reprezintă un cumul cantitativ şi
calitativ de acţiuni, evenimente, angrenaje, foarte bine organizate, etapizate şi
controlate, prin intermediul cărora se doreşte de obicei formarea sau transformarea,
creşterea sau menţinerea unei identităţii întru imagine şi conţinut a oricărui sistem
public sau privat. Campania de PR presupune corelarea muncii mai multor
persoane precum şi formarea, menţinerea sau transformarea anumitor trend-uri
referitoare la imaginea sistemelor, care trebuie să fie încadrate într-o perioadă de
timp prestabilită."14

Bernard Dagenais afirmă despre campania de relații publice că este


„interfața dintre activitățile interne ale organizației și publicurile sale” și presupune
„o succesiune ordonată de operațiuni efectuate pentru a găsi soluții concrete de
comunicare în funcție de preocupările organizației”15 iar Patricia A. Curtin
consideră că o campanie de relații publice însumează o serie de „tactici
predeterminate” și „instrumente pentru un anumit public” și este influențată, de la
idee la punere în practică, de „dinamica socială internă”, dar și de factori externi,
care țin de buget, clienți, canale de comunicare, infrastructură. Abia după ce
factorii interni și cei externi converg spre respectarea planului de campanie, după
ce aceasta este testată și aprobată de client, poate fi lansată pe piață.16 O altă

14
http://fspac.ubbcluj.ro/comunicare/wp-content/uploads/2013/02/Relatii-Publice-Instrumente-si-tehnici.pdf
15
Bernard Dagenais, Campania de Relații Publice, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.57
16
Patricia A. Curtin, T. Kenn Gaither, Relații publice internaționale. Negocierea culturii, a identității și a puterii,
Ed. Curtea Veche, București, 2008, p.154
definiție îî aparține lui W.S Dunn care consideră campania de relaţii publice ca
fiind: „analiza situaţiei comunicării şi a marketingului şi înţelegerea
comportamentului consumatorului, într-un efort de a dezvolta strategii pentru
folosirea mass-media, a mesajelor şi a bugetelor alocate şi pentru a oferi un plan
pentru a obţine avantaje din această situaţie”.17

Există o serie de distincții care sunt esențiale în întelegerea campaniilor de


relații publice, așadar este foarte important să sesizăm diferența dintre campania de
relații publice și programul de relații publice. Programul de relații publice are
caracter continuu, sub aspectul duratei - „marchează viața unei organizații pe mari
perioade de timp” și al efortului, „relativ constant”, iar campania de relații publice
este croită pe o perioadă determinată și relativ scurtă de timp și cunoaște „un
început, un punct culminant și un sfârșit”, fapt pentru care este mai ușor de evaluat
și cuantificat decât un program.

O altă confuzie care trebuie evitată este aceea făcută între campania de
relații publice și campania de informare/comunicare publică. Distincția constă în
faptul că, campanile de relații publice au ca și obiective crearea de relaţii pozitive
între o organizaţie şi publicurile ei iar pentru aceasta se folosesc de un spectru larg
de mijloace de comunicare cum ar fi: comunicarea interpersonală, mediată de
diferite suporturi tehnologice (telefon, afişe, mediul online) sau de orice de tip
mass-media. Spre deosebire de acestea campanile de informare au un obiectiv
imediat, limitat și bine definit și apelează, pentru a fi atins, în exclusivitate la mass-

17
Apud Corina Boie (Rotar), Relaţiile publice şi campaniile de comunicare, Revista Transilvană de Ştiinţe ale
Comunicării, ISSN 1841-8716, Ed. Accent, Cluj-Napoca, nr. 5 /2007
media (limitarea fumatului, preluarea câinilor comunitari, aplicarea normelor de
securitate rutieră, etc.)18

Pentru a se derula campania de PR este nevoie de stabilirea unei strategii de


PR care reprezintă liantul tuturor acțiunilor desfășurate în cadrul campaniei.
„Strategia este un mod de a acţiona şi implică atât o viziune de ansamblu asupra
fenomenelor în derulare cât şi o viziune de amănunt de etapă şi subetapă, precum şi
planificarea acestora.19

Metoda, reprezintă o modalitate punctuală de a acţiona în cadrul strategiei de


PR specifică unei anumite etape sau subetape. Ceea ce o diferențiază de strategie
este dimensiunea acțională, punerea în practică a planurilor. În cadrul unei strategii
se pot identifica una, două, sau mai multe metode de lucru în funcţie de
specificitatea şi amploarea acesteia.

Tehnica reprezintă modalitatea de a acţiona în cadrul unei anumite metode,


modul în care un consilier PR foloseşte instrumentele de lucru specifice unei
anumite metode. Tehnica este extrem de importantă, deoarece prin modul de
combinare a instrumentelor consilierul PR se poate apropia sau îndepărta de arta
PR.

Instrumentele reprezintă unităţi de bază cu care operează consilierul PR.


Acestea sunt elementele fixe prin intermediul cărora în cadrul unei metode şi
folosind o anumită tehnică, consilierul PR reuşeşte să își atingă ţelurile propuse.20

18
Dumitru Iacob,Diana-Maria Cismaru, Remus Pricopie, Relațiile Publice - coeziune și eficiență prin comunicare,
ediția a III-a, Ed. Comunicare.ro, București, 2011, pp 198-199
19
http://fspac.ubbcluj.ro/comunicare/wp-content/uploads/2013/02/Relatii-Publice-Instrumente-si-tehnici.pdf
20
Ibidem
Având la dispoziție toate acestea specialistul PR trebuie să fie capabil să
soluționeze problemele care apar în organizație. Făcând referire la managementul
relațiilor publice, autorii Scott M. Cutlip, Allen H.Center și Glen M. Broom au
identificat un model care este foarte simplu de folosit și dă rezultate chiar și în
situațiile în care se urmărește crearea unei anumite imagini pentru organizație sau
se dorește menținerea unei anumite atitudini sau a unui anumit comportament
vizavi de o organizație. Acest model al procesului de derulare a relațiilor publice
este ilustrat prin intermediul a patru etape după cum urmează:

a. Definirea problemei etapă care face referire la realizarea unei evaluări a


întregului sistem prin care se urmăresc atât aspectele pozitive, cât și cele negative
sau chiar neutre. Aceste evaluări se realizează în mod echidistant prin ascultare și
prudență din partea specialiștilor. Pentru a realiza o evaluare corectă trebuie
urmărite atât elementele interne cât și cele externe. Informațiile necesare acestei
evaluări se obțin din surse diverse iar informațiile din mediul exterior provin din
surse precum: documente furnizate publicității, mass-media, informații din partea
unor grupuri de interese, monitorizări externe ale sistemului, declarații publice ale
diverșilor factori, analize sociologice externe, etc. Scopul acestei evaluări nu este
altul decât acela de a forma o imagine despre realitatea sistemului pentru a putea
stabili strategiile ideale.

b. Planificarea și programarea sunt pașii care depind foarte mult de


rezultatele evaluării anterioare. După stabilirea obiectivelor există practic două
tipuri de acțiune și anume: management în funție de obiective și management în
funcție de obiective și rezultate. Această etapă se realizează la rândul ei în mai
mulți pași și se bazează pe gândirea strategică.
c. Etapa de acțiune și comunicare este cea în care se ajunge la punerea în
aplicare a strategiilor care au fost stabilite anterior cu scopul de a atinge obiectivele
propuse. În cadrul acestei faze trebuie avută în vedere coerența dintre acțiunile
intreprinse și informațiile furnizate publicității dar și deschiderea organizației cu
privire la dimensiunea acțională. La fel de importantă este și promovarea unui flux
de comunicare cu scopul de a întări și de a crește încrederea și credibilitatea
publicului.

d. Evaluarea strategiei se realizează atât la nivel intern cât și extern, evaluare


care se poate realiza prin analize cantitative dar și calitative. Pe lângă acest tip de
analize asupra strategie, există și o analiză cu privire la gradul de dezvoltare a
imaginii prin aplicarea unei astfel de strategii de PR. Se poate numi o campanie de
succes, acea campanie sau strategie în urma căreia s-a reușit creșterea imaginii unei
organizații la nivelul mentalului colectiv dar și o creștere a vânzărilor, a
investițiilor sau soluționarea unor eventuale probleme.21

Tipuri de campanii de Relații Publice

În literatura de specialitate, potrivit lui Ptrick Jackson se pot identifica șase


tipuri mari de campanii de Relații Publice: campania de conștientizare, campania
de informare, campania de educare publică, campania de reîntărire atitudinală,
campania de schimbare atitudinală și campania de modificare a comportamentului.
Toate aceste campanii sunt analizate în funcție de o serie de pași după cum
urmează:

Scott M. Cutlip, Allen H. Center şi Glen M. Broom, Effective Public Relations, eight edition, Editura, Prentice
21

Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 2000, pag. 341.


„a. Situația – problemă: se referă la definirea unei probleme în jurul căreia să
se poată clădi campania propriu-zisă.

b. Cercetarea: trebuie să cuprindă toți factorii implicați în acea problemă

c. Planificarea: întocmirea unui plan cu toate etapele necesare pentru


rezolvarea problemei

d. Implementarea: punerea în aplicare a planului pentru atingerea


obiectivelor propuse

e. Evaluarea: analiza relevaței campaniei aplicateˮ22

În continuare vom evidenția caracteristicile fiecărui tip de campanie


menționat anterior:

Campania de conștientizare este un tip de campanie care se desfășoară într-o


singură etapă și se referă la o problemă cu cu care publicul s-a mai confruntat
anterior și are în componență elemente cunoscute în general de către societate. În
cazul unei astfel de campanii publicul recunoaște un anumit tip de eveniment și
ajunge să aplice un comportament deja cunoscut dat fiind faptul că s-a mai
confruntat cu o astfel de întâmplare. Odată ce grupul acționează în baza unor
pattern-uri deja cunoscute, practic scopul campaniei se consideră atins iar
rezultatele campaniei de conștientizare sunt analizate fie de mass-media fie prin
oferirea de feedback din partea grupurilor țintă.23

22
Faviu Călin Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009, p.54
23
Ibidem.
Campania de informare se bazează pe un model liniar de comunicare și are
în vedere aducerea la cunoștința opiniei publice informații și lucruri noi. După
asimilarea mesajului și a informației transmise, publicul trebuie să învețe să aibă
un nou tip de reacție și apoi practic să reacționeze din punct de vedere al
comportamentului pe baza experienței deja acumulate.24

Campania de educare publică se realizează în mai multe etape și subetape și


are ca sursă de informare o entitate de la nivel local sau de la nivel central. Prin
acest tip de campanile se urmărește asimilarea unor noi reguli sau norme de către
generația adultă sau se poate adresa chiar și copiilor. În cazul în care în urma
campaniei de educare publică se observă că populația nu este suficient de bine
pregătită, este nevoie de planuri de acțiuni alternative și complementare. În ceea ce
privește evaluarea se dorește cu precadere obținerea feedback-ului din partea
grupurilor țintă.25

Campania de reîntărire atitudinală urmărește întărirea atitudinii unui grup


cu privire la o situație dată, la un eveniment, o normă, o valoare, toate acestea
existând deja în mentalul individual al persoanelor. Grupul țintă deține deja acele
convingeri și idei legate de o anumită problemă însă atitudinile și convingerile se
află doar într-un stadiu incipient, nefiind în totalitate conștientizate. Astfel de
campanii se desfășoară mai ales în domeniul politic, dar și în domeniul religios sau
comercial. Planificarea unei astfel de campanii are la baza repetarea informațiilor și
a mesajelor iar evaluarea se bazează foarte mult pe feedback-ul grupului țintă.

Campania de schimbare a atitudinilor este un tip de campanie mult mai


complexă decât cele menționate anterior, ea adresându-se unor publicuri cu mesaje
24
Ibidem.
25
Ibidem.
contrare celor deja încetățenite în respectivele grupuri. Acest tip de campanie
cuprinde trei pași: dezghețarea (este etapa în care se încearcă îndepărtarea și
eliminarea vechilor elemente de identitate cu privire la o anumită temă),
schimbarea (în această etapă se încearcă inocularea unor noi idei sau noi elemente
de identitate cu privire la subiectul promovat de campanie), reînghețarea (are loc
fixarea noilor idei care deja au fost asimilate de către mentalul idivizilor). Cel mai
des astfel de campanii se aplică în domeniul politic.26

Campania de modificare a comportamentului este un tip de campanie care


se află în strânsă legătură cu campania de schimbare atitudinală, însă modificarea
comportamentului presupune și existența unei dimensiuni acționale. Tocmai din
acest motiv, modificarea comportamentului vizează și existența unei acțiuni din
partea membriilor grupurilor cărora se adresează. În plus, pe lângă etapele din
cadrul campaniei de schimbare atitudinală, în cadrul modificării comportamentului
trebuie să existe încă alte două etape extrem de importante care fac referire la
prezentarea și învățarea comportamentală dar trebuie să țină cont în același timp și
de personalitatea celor pe care îi vizează o astfel de campanie.27

Pe lângă aceste tipuri de campanii mai există și alte tipuri care se clasifică în
funcție de indicatorii vizați. În ceea ce privește parametrul “trend” există campanii
de creare de trend, de amplificare de trend sau chiar de diminuare de trend. Ținând
cont de parametrii timp, conținut și public există campanii de lungă durată sau de
scurtă durată, campanii care se focusează pe o singură temă sau care abordează
mai multe teme, campanii care se focalizează pe grupurile-țintă din interiorul
corporației dar și din exteriorul corporației.

26
Ibidem
27
Apud Flaviu Călin Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009, pag. 53-69
În ceea ce privește PR-ul politic, și aici regăsim o serie de tipuri de campanii
dintre care amintim: campania de ambianță, campania de ațâțare, campania
negativă (în funcție de scop), campania de tip progresiv, campania de tip blitz,
campania etapizată, campania de tip stop and go (în funcție de ritmul de
desfășurare al acestora), campanii ideologice sau de imagine, campanii agresive
sau nonagresive, campanii centrate pe personalități politice sau pe partide (în
funcție de grupurile-țintă vizate) dar și campania door to door.28

Etapele unei campanii de PR:

Pentru ca specialistul PR să realizeze o campanile de relații publice de


success în care să soluționeze problemele identificate este foartă importantă
parcurgerea tuturor etapelor necesare ralizării unei astfel de campanile, fiecare avțd
un rol important în realizarea acesteia.

Flaviu Călin Rus ilustrează în cartea sa Campanii și strategii de PR cele 9


etape care trebuie parcurse În vederea realizării unei campanii corecte și bune.
Acestea sunt:

1.Analiza situațională contextuală complexă, evaluarea primară de amănunt-

2. Cristalizarea și definirea clară a problemei, respective a temei abordate de


Campania de PR

3. Aaliza situațională referitoare la problema în cauză și la toate implicațiile


care ar putea rezulta atât din rezolvarea cât și din nerezolvarea acesteia.

28
Ibidem, p.71-72
4. Definitivarea și stabilirea obiectivelor

5. Determinarea diferitelor categorii de public țintă

6. Alegerea strategiilor, metodelor tehnicilor și instrumentelor.

7. Planificare, calendar, buget.

8. Punerea în aplicare a campaniei de PR

9. Evaluarea și arhivarea

Capitolul II Campanie de creștere a vizibilității pentru compania Jac Travel

Etapa I- Analiza situațională contextuală complexă, evaluarea primară


de amănunt a companiei Jac Travel

Compania Jac Travel este unul din liderii sectorului de comerț turistic
electronic la nivel mondial fiind un intermediar între hoteluri și agențiile de
turism deoarece procesul de vânzare este direcționat înspre agenții de turism nu
înspre persoane fizice. Sediul principal se află în Londra iar sedii secundare se
găsesc în Beijing, Cluj-Napoca, Dubai, Dublin, Edinburgh, Hong Kong, Larnaca,
Orlando, Praga, Stockholm, Târgu Mureș și Vancouver.
Afacerea a fost înființată în anul 1975 de către Jack Anthony Coronna (de
aici și numele Jac Travel) care a început ca și operator de turism local. În 1980,
JacTravel s-a extins în afara Regatul Unit acoperind mai multe piețe de turism din
Europa. În anul 2002, JacTravel a lansat facilitatea API- Application Programming
Interface, ceea ce a oferit clienților posibilitatea de a se loga direct la baza de date
a hotelurilor, astfel procesul de achiziționare online fiind facilitat.

Compania este una de tip business to business, vânzările făcându-se către


agențiile de turism nu către clienții direcți. Furnizorul –Jac Travel facilitează
clienților accesul la portalul B2B printr-un user și o parolă pe baza cărora agenții
de turism au deja înregistrate toate datele firmei care sunt pur și simplu preluate la
lansarea unei comenzi. Așadar nu mai este necesară introducerea datelor sau a
altor detalii care îngreunează procesul de achziționare al camerelor de hotel.

În prezent JacTravel este o companie cu creștere rapidă, susținută de


investiții în capital privat. Potrivit statisticilor în fiecare an, peste 3 milioane de
agenții folosesc serviciile companiei.

JacTravel operează de la 13 birouri la nivel mondial și are peste 1500 de


angajați fiind considerat unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali de
rezervări hoteliere online.

Pe lângă birourile operative compania are reprezentanți locali în Barcelona,


Berlin, Buenos Aires, Cape Town, Chiang Mai, Delhi, Frankfurt, Göteborg, Los
Angeles, Madrid, Mexic, Munchen, New York, Palma, Paris, Sao Paulo, Toulouse,
Valencia și Vancouver .
Activitatea desfășurată poate fi împărțită în două categorii distincte dar în
același timp complementare și anume :

Activitatea de comercializare a camerelor de hotel, Jac Travel fiind


furnizor global de cazare on-line, incluzând camere în mai mult de 12.000 de
hoteluri la nivel mondial, cu un portofoliu agregat suplimentar de peste 165.000 de
proprietăți și are alocări de lider de piață la Londra.

Cea de-a doua categorie este cea de excursii/tururi de grup care se ocupă cu
rezervările pentru grupuri mai mari de 10 persoane în Marea Britanie, Irlanda și în
alte destinații europene importante, oferind itinerarii personalizate și produse
diverse - de la excursii pentru mai multe zile la tururi de oraș sau excursii cu
destinații multiple.

Clienții companiei, publicul țintă, variază de la mici operatori de turism până


la marii lideri de pe piața turismului, iar ceea ce este specific companiei și ceea ce
facilitează relațiile cu clienții și cu furnizorii este faptul că serviciile se oferă în mai
multe limbi cum ar fi engleză, spaniolă, germană, arabă, norvegiană, suedeză,
franceză, italiană. Compania este împărțită pe departamente, există un departament
de finațe unul de achizții, unul de resurse unmane, un departament de call center-
operations divizat în funcție de limbile stăine vorbite, un departament care se
ocupă de rezervările de grup și un departament de IT, fiecare desfășurând activități
specifice. Spre exemplu operatorii de call center care lucrează din Cluj Napoca, Tg
Mureș și Hong Kong sunt cei care soluționeză problemele agenților legate de
rezervările existente, le oferă soluții în cazul în care clienții finali întâmpină
probleme la fața locului, ajută agenții de turism să găsească anumitenhoteluri care
să se plieze dorințelor clienților, ș.a, totul desfășurându-se în limba pe care o
vorbește agentul de turism. Practic operatorii call center-ului sunt cei care au
contact permanent cu agenții de turism, cu furnizorii și cu hotelurile.

Președintele companiei Jac Travel este Terry Williamson iar din in echipa de
conducere fac parte: Peter Clements, Nick Williams, Stuart Ellis, Stuart Nassos,
Francesco de Marchis .

Persoana care coordonează departamentele din Cluj Napoca este Judith


Baker aflată în subordinea Elainei Glass și a lui Stuart Nassos. Aceștia
coordonează departamentul oprațional de call center care este divizat pe
echipe în funcție de limbile străine vorbite și de serviciile prestate pentru
anumite țări. De asemenea departamentul pentru rezervările de grup se află
în Cluj Napoca fiind coordonat de Iarin Limond și de șeful de echipă care
lucrează din Cluj Napoca.

Departamentul de IT este coordonat de Richard Davis, coordonare de la


distanță deoarece acesta nu se află în România, echipa de aici fiind format
din 12 persoane care comunică cu coordonatorul lor onlie sau prin
intermediul telefonului.
Terry Williamson-Director
executiv

Peter Clements-Adjunctul
șefului executiv

Stuart Nassos-Director Nick Williams-Director Francesco de Marchis- Stuart Ellis-Director


Operațional executiv financiar Director Tehnic Comercial

Angela Skelly
Iain Limond - Chris Montgomery-
Vicepreședinte al Richard Davis Senior Vice President
Consilier financiar
departamentului de IT Director Global Sales & Commercial
grupuri Development

Elaine Glass
Director resurse umane

Misiunea companiei este de a ocupa un loc fruntaș în clasamentul mondial al


distribuitorilor de servicii hoteliere online, de a se număra printre alegerile
principale ale agenților de turism datorită serviciilor bune prestate atât în ceea ce
privește destinațiile și hotelurile oferite cât și asistența care le este oferită agenților
în soluționarea diverselor probleme, în efectuarea diferitelor modificări, anulări ale
rezervărilor, etc.

Domeniul de activitate al firmei este cel al turismului, astfel firma vinde


camere de hotel către agenții (de la mici operatori locali până la marii operatori
internaționali) de turism care la rândul lor le revând clienților direcți.

Obiectivele firmei sunt ca pe parcursul anului viitor să semneze contracte cu


un număr semnificativ de hoteluri din Asia și să se extindă și mai mult în Europa
unde sunt lideri de piață în Londra. De asemenea unul dintre obiectivele pe termen
lung este să își surclaseze competitorii oferind servicii de foarte bună calitate și să
se extindă și în domeniul transporturilor în următorii ani pentru a putea
comercializa pachete turistice complete nu doar rezervări pentru camerele de hotel.
Printre obiectivele firmei se numără și intenția de extindere și dezvoltare la nivelul
țărilor din care activeză o mare parte a departamentelor, România făcâd parte din
acest plan. Obiectivul este angajarea unui număr mai mare de persoane pentru
filiala din Cluj Napoca și schimbarea sediului existent cu unul mai încăpător.

Pentru ca aceste obiective să poată fi atinse este foarte importantă


comunicarea și unitatea de la nivelul departamentelor. Activitatea ce ține de
domeniul finanțelor și a achizițiilor trebuie văzută ca având același grad de
importanță cu activitatea celor de la departamentele orientate spre clienți deoarece
ei sunt cei care au contacte zilnice cu cu agenții de turism iar modul în care aceștia
răspund cerințelor și oferă asistență clienților influențeaă decizia de reutilizare a
serviciilor companiei. Ceea ce este foarte important pentru o firmă care nu are
toate departamentele într-un singur sediu, înt-o singură țară este să realizeze că
activitatea unui departament este interdependentă de cea desfășurată în alte
departamente.

În țara noastră compania are două sedii, unul în Târgu Mureș și celălalt în
Cluj Napoca. În aceste orașe se află departamentele de call center, unde operatorii
vorbesc diverse limbi: norvegiană, engleză, spaniolă, germană, italiană, franceză,
departamentul de IT, cel de Resurse umane, departamentul care se ocupă cu
rezervările pentru grupuri și departamentul care se ocupă de soluționarea
plângerilor/problemelor pe care clienții le-au întâmpinat.
În Cluj Napoca firma activează din anul 2011, sediul este situat pe strada
Voltair numărul 11 iar departamentele de call center și cel de rezervări pentru
grupuri sunt cele care își desfășoară activitatea de aici în total activâd 150 de
angajați. Programul de funcționare este 24/24, 7 zile pe săptămână, în funcție de
fusul orar al țării pentru care se presteză serviciile.

Ca și punct de plecare în realizarea unei analize situaționale contextuale


complexe am ales utilizarea unei analize SWOT a punctelor tari, punctelor slabe, a
oportunităților și a amenințărilor deoarece acestea oferă un tablou cuprinzător ce
arată valorile interne și punctele critice interne ale companieii și de asemenea ajută
managementul să identifice forțele externe care influențează, pozitiv sau negativ,
parcursul companiei către atingerea obiectivului propus

Puncte tari Puncte slabe

-Poziționarea printre liderii -Inexistența unui departament


sectorului de comerț electronic de PR în România acesta fiind parțial
touristic online la nivel mondial. și incomplet suplinit de reprezentanții
-Oferirea de servicii în limbile departamentului de resurse umane
de circulație internațională, lucru care
-Dipersia departamentelor în
facilitează relațiile și comunicarea cu
diferite colțuri ale lumii și
agenții de turism din toată lumea
imposibilitatea unei conlucrări
eficiente
-Oferirea de sevicii 24/24, 7 -Inexistența contractelor cu
zile/săptămână companiile aeriene, singurul serviciu
-Investițiile- achizitionarea de transport oferit fiind cel de tranfer
uneia dintre cele mai importante de la aeroport la hotel
agenții de rezervări online de camere
-Lipsa contactelor economice
de hotel din Europa-TotalStay Group
cu persoanele fizice
în anul 2015
-Experianța și vechimea în -Promovarea slabă, lipsa de

domeniul turismului: 1.5 milioane de vizibilitate în România, lipsa de


rezervări hoteliere/an implicare a managementului pentru

18000 de hoteluri și parteneri creșterea vizibilității în România

peste 40 de ani experiență în domeniu -Numărul redus de contacte cu


servicii oferite în 92 de țări media în afara Londrei
-Stabilitate finaciară și
-Lipsa site-urilor în limba țării
posibilități de creștere și dezvoltare
în care se activează
-Relații de parteneriat cu agenții
de turism importante
-Furnizor și client în același
timp pentru multe agenții=>
beneficiază de stabilitate partenerială
cu agențiile respective
-Posibilitatea oferirii de
destinații și servicii optime la un preț
avantajos datorită contractelor directe
cu hotelurile=> atragerea agenților
care achiziționează la rândul lor la preț
mai mic decât cel de pe piață

Oportunități Amenințări

-Intrarea pe piețe noi în curs de -Instabilitatea politică care


dezvoltare cu mare potențial de poate avea repercusiuni asupra
afacere deciziei de cumpăr

-Incheierea de noi contracte cu are


hoteluri și cu furnizori
-Competitorii puternici
- potenţial de dezvoltare pe
-Dependența de furnizori
zona achiziţionării online de servicii
deoarece comerţul electronic este una - Fluctuațiile de schimb

dintre cele mai dinamice nişe ale IT- valutar


ului

Potrivit analizei SWOT ceea ce pune cel mai mult în pericol activitatea
firmei este faptul că membrii departamentelor au puține șanse de a realiza o
colaborare strânsă bazată pe întâlniri regulate, față în față, datorită faptului că se
află în țări diferite. În pofida faptului că se organizează conferințe online și 1 sau 2
întâlniri pe an acest lucru îngreunazează atingerea obiectivelor comune deoarece
departamentele deși sunt interdependente desfășoară activități diferite nefiind
fiecare la curent cu munca desfășurată în celelalte departamente. Este dificil să
urmărești un obiectiv final comun dacă nu sunt soluționate problemele întâmpinate
la nivelul departamentelor individuale, la nivelul unei anumite țări, dacă nu sunt
conștientizate colectiv.

Situația filialei din România este diferită de cea din Londra deoarece în
Londra compania este una cunoscută fiind unul din liderii sectorului de comerț
electronic hotelier online, pe când în România situația nu este aceeași. Deși
compania activează în România de 8 ani de zile nu este o companie foarte
cunoscută fapt evidențiat de unul dinre reprezentații firmei care are o viziune de
ansamblu asupra situației din Londra dar și din România.

Judith Baker lucrează pentru Jac travel de 6 ani, are domiciliul în Londra dar
de mai bine de 4 ani locuiește mai mult în România. Ea este coordonatoarea
departamentul de resurse umane și cea care se ocupă și de departamentele
orientate spre clienți cum ar fi call center-ul, departamentul pentru rezervările de
grup și departamentul care se ocupă cu soluționarea plângerilor. Aceasta a obsevat
faptul că există o discrepanță mare între vizibilitatea companiei la noi în țară și
vizibilitatea acesteia în Londra sau în alte orașe și țări. În ceea ce privește
activitatea pe care firma o desfășoară în Cluj Napoca aceasta afirmă ,,Am constatat
că nu suntem cunoscuți și lucrul acesta mă întristează deoarece Clujul este un oraș
universitar, sunt foarte foarte mulți absolvenți pregătiți iar noi ne confrntăm cu
probleme în ceea ce privește forța de muncă. Tinerii nu știu despre firma noastră și
procesul de recrutare este astfel îngreunat. Știu că sunt mulți tineri bine pregătiți,
tineri care vorbesc mai multe limbi străine și care a putea să lucreze la noi însă din
câte am observat aceștia nu prea știu de existența firmei noastre. Nu m-am
confruntat cu o astfel de problemă în Londra".

Contextul extrasistemic- analiza publicațiilor din mass media

Contactele firmei cu mass media românească sunt limitate fapt care are
repercusiuni asupra vizibilității. Lipsa contactelor cu media este o problemă care
nu ar trebui neglijată deoarece mass media reprezintă o sursă importantă de
prestigiu deoarece apariţia unui material despre o organizaţie în media întăreşte
reputaţia unei organizaţii- asigură distribuţia informaţiei pe o arie geografică mare
şi în medii sociale diverse.29

Ultimul articol scris despre Jac Travel în media a apărut în vara anului trecut
când o publicație online din Târgu Mureș a preluat informații oferite de către un
fost angajat care susținea că Jac Travel are impresia că a ajuns în Siberia și se
comportă în concordanță cu localinicii indigeni. De asemenea în articolul respectiv
se susținea faptul că în România salariul este derizoriu comparativ cu salariul oferit
pentru alte țări volumul de muncă și activitățile desfășurată fiind aceleași.
Compania nu s-a implicat deloc în această problemă, nu a răpuns acuzelor, nu a
tratat situația corespunzător, nu i-a acordat importanță.

Singurele articole care mai apar în presa online despre companie sunt din
anul 2015, unul marcând momentul achiziționării companiei Total Stay Group de
către Jac Travel- http://legalmarketing.ro/tsaa-in-tranzactia-prin-care-jactravel-a-
achizitionat-totalstay-group/ publicat în June 17, 2015, iar celălalt a fost publicat în
data de 20 oct. 2015 http://catcostaclujul.ro/tag/famous-cluj/. Acesta din urmă nu a
fost exclusiv despre Jac Travel ci despre piața locurilor de muncă din Cluj Napoca
29
https://ro.scribd.com/doc/46970778/Cristina-Coman-Relatiile-Publice-Si-Mass-Media
însă în corpusul articolului a fost introdus un paragraf despre companie ,,Un alt
angajator străin, cu două birouri în Cluj-Napoca, este TotalStay Group, una dintre
cele mai importante agenţii de rezervări online de camere de hotel din Europa,
companie britanică recent achiziţionată de Jac Travel, unu dintre liderii sectorului
travel commerce la nivel mondial. Şi în acest caz, cunoaşterea limbii engleze este
obligatorie, iar experienţa în domeniu nu se află printre cerinţele de angajare.
“Avem nevoie de oameni pentru call-center, oameni care să se ocupe de negocierea
rezervărilor pentru grupurile organizate şi alţii pentru partea de ticketing. Se
lucrează în schimburi de câte 9 ore, 1 oră pauză şi uneori şi în weekend. Acum că
ne extindem, angajaţii au şansa să interacţioneze cu oameni din toate colţurile
lumii. Cred că, pentru un prim job, este o bună oportunitate”, punctează
reprezentanţi ai companiei din Marea Britanie’’.

Pe site-urile de joburi se pot găsi anunțuri cu posturile vacante din companie


însă nu este oferită nicio informație sau eplicație suplimentară în limba română.
Compania nu are un site în România iar pagine de Facebook a acesteia are doar
330 de aprecieri. Postările sunt foarte rare și conțin în principal linkuri cu
direcționări înspre site-urile de joburi cu care se colaborează.

Lipsa contactelor cu media și lipsa interesului pentru promovare este o problemă


care nu ar trebui neglijată deoarece mass media reprezintă o sursă importantă de
prestigiu, apariţia unui material despre o organizaţie în media avțnd rolul de a
întări reputaţia unei organizaţii- de a asigura distribuţia informaţiei pe o arie
geografică mare şi în medii sociale diverse. De asemenea siteurile de socializare
sunt mijloace propice prin care vizibilitatea unei companii poate fi crescută ți
această posibilitate ar trebui exploatată corespunzător.
Etapa a-II-a: Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a
temei abordate de campania de PR

În urma efectuării analizei situaționale contextuale complexe și a evaluării


primare de amănunt se distinge o probemă principală cu care firma se confruntă,
problemă conștientizată și identificată și la nivelul conduceri,i anume lipsa
vizibilității companiei în Cluj Napoca. Cauzele problemei țin de neimplicarea în
acțiuni de creștere de a vizibilității, de inexistența unui departament de PR în
România, acesta fiind parțial și incomplet suplinit de reprezentanții
departamentului de resurse umane, de dipersia departamentelor în diferite colțuri
ale lumii și imposibilitatea unei conlucrări eficiente.

Primul pas în soluționarea unei probleme este reprezentat de conștientizarea


acesteia, fapt care facilitează demersurile ulterioare. Astfel problema identificată –
lipsa vizibilității companiei- preiclitează atingerea unui obiectiv stabilit de
companie și anume expansiunea în orașul Cluj Napoca. Conducerea organizației
conștientizează faptul că o firmă nu poate să crească în momentul în care nu este
cunoscută și nu e preocupată de atragerea noilor angajați și de păstrarea actualilor,
astfel elaborarea unei campanii de PR este necesară .

Odată stabilit faptul că firma are anumite lacune în ceea ce privește


parcurgerea etapelor și a eforturilor necesare pentru a se face cunoscută și pentru a
atrage noi angajați rămâne de verificat dacă această premisă identificată de Judith
Baker și de noi prin intermediul analize SWOT, a analizei mass mediei și a
situației companiei din România este demonstrată.

Etapa a-III-a: Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la


toate implicațiile care ar putea rezulta atât din rezolvarea cât și din
nerezolvarea acesteia

Pentru a testa veridicitatea premisei de la care se pornește, anume faptul că


Jac Travel nu are vizibilitate, am ales să utilizăm drept instrument de cercetare
chestionarul, un instrument de cercetare formal, aplicat în mediul online, distribuit
în rândul tinerilor absolvenți, sau studenți care ar putea fi interesați de găsirea unui
loc de muncă. Ei sunt cei care reprezintă de fapt publicul țintă pentru majoritatea
companiilor din Cluj Napoca și implicit și pentru Jac Travel implicit.

O definiţie a chestionarului a formulat şi sociologul Schaefer. A formulat o


definiție a chestionarului menționțnd că este ,,o listă tipărită de întrebări cu privire
la modul în care oamenii gândesc şi acţionează”30. Altfel spus, chestionarul este un
mijloc de explicare a comportamentelor umane şi de identificare a factorilor care le
determină, prin care se pun întrebări şi probleme care determină diverse răspunsuri
din partea persoanelor anchetate.

Chestionarul conține 11 întrebări menite să ilustreze dacă firma Jac Travel


se confruntă sau nu cu probleme de vizibilitate, dacă este sau nu cunoscută pe piața
locurilor de muncă din Cluj Napoca. De asemnea chestionarul e menit să identifice

30
Baltasiu Radu, Introducere în sociologie, editura Beladi 2007, pp. 443
părerile tinerilor referitoare la metodele de recrutare și de promovare pe care
companiile le utilizează.

În chestionar se regăsesc diverse tipuri de întrebări, deschise, închise


dihotomice/trihotomice, închise cu alegere multiplă, scală de evaluare, întrebare de
tip ierarhic etc. La începutul acestuia sunt plasate o serie de întrebări de poziționare
referitoare la sexul, vârsta și locația respondentului care oferă informații generale
despre participanți și facilitează clasificarea ulterioară a întrebărilor.

Prima întrebare ,,Care este statutul dumneavoastră pe piața muncii? este o


întrebare închisă cu o singură variantă de răspuns prin intermediul căreia primim
informații legate de statutul profesional al respondenților. În funcție de
răspunsurile primite la această întrebare se va putea contura o idee referitoare la
numărul persoanelor care sunt în căutare de un loc de muncă și care reprezintă
grupul țintă concret al companiei în contextul în care aceasta dorește să se extindă
și să facă cât mai multe angajări în perioada următoare.

Cea de-a doua întrebare este una de ierarhizare care are relevanță pentru
companie indiferent de faptul că respondenții sunt sau nu în căutarea unui loc de
muncă deoarece ilustrează viziunea acestora în ceea ce privește factorii care îi
determină să se angajeze într-o companie. Răspunsurile la această întrebare pot
oferii indicii despre cum să tentezi un viitor angajat să aleagă să se angajeze la
compania ta. Astfel întrebarea ,,Pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă cel mai
puțin iar 5 cel mai mult, în ce măsură vă influențează următorii factori decizia de
angajare într-o anumită companie?ˮ are rolul de a ilustra căror factori
respondenții le acordă cea mai mare importanță în momentul în care decid să se
angajeze și căror cea mai puțină.
Cea de-a treia întrebare „Care dintre următoarele modalități folosite pentru
recrutare credeți că sunt cele mai eficiente? ˮ este o întrebare cu multiple variante
de răspuns fiind relevantă deoarece ilustrează modaliățile cele mai eficiente de
începere a procesului de recrutare putând oferi companiei idei despre sursele pe
care respondenții le urmăresc cel mai des în momentul în care decid să se
angajeze, despre ceea ce consideră ei ca fiind cel mai util mod de informare
referitor la pozițiie vacante dintr-o companie.

Cea de-a patra întrebare ,,Cât de des accesați sursele de informare despre
ofertele de muncă existente pe piață?ˮ continuă practic întrebarea anterioară, astfel
dacă inițial respondenții au specificat prin ce surse caută informații referitoare la
locurile de muncă acum precizează cât de des folosesc sursele respective. Așadar
întrebarea e menită să ilustreze frecvența cu care respondenții urmăresc ofertele de
pe piața locurilor de muncă.

Următoarea întrebare ,,Numiți minim 3 companii (multinaționale) din Cluj


Napoca care credeți că au o vizibilitate bună/ se promoveză eficient pe piața
munciiˮ este o întrebare deschisă care îi direcționează indirect pe respondenți spre
problema cu cea mai mare relevanță pentru compania Jac Travel și anume ideea de
vizibilitate. Astfel, în funcție de răspunsuri se va putea observa dacă compania se
află printre primele instituții angajatoare de pe piața locurilor de muncă din Cluj
Napoca care le vin în minte respondenților.

Următorea întrebare ,,Care dintre următoarele companii vă sunt cunoscute:


(mai multe răspunsuri posibile) le oferă respondențior multiple posibilități de
alegere fiindu-le furnizate și imaginile cu logourile câtorva companii din Cluj
Napoca printre care se află și Jac Travel, urmărindu-se să se demonstreze dacă
compania este totuși recunoscută de respondeți chiar dacă nu s-a numărat printre
cele trei enunțate anterior. Ideea de la care se pornește este să se testeze dacă
logoul firmei spune ceva respondenților, dacă firma este recunoscută vizual.
Întrebarea aceasta și cea anterioară direcționează gradual respondenții spre cea
mai importantă și drectă întrebare a chestionarului și anume ,,Vă spune ceva
numele JacTravel/TotalStay Group? întrebare a căror raspunsuri ilustrează dacă
respondenții cunosc compania având în minte și imaginea cu logoul prezentată în
întrebarea anterioară, nu doar numele companiei. În întrebare este folosit și numele
TotalStay Grup- numele companiei pe care Jac Travel a achiziționat-o în anul 2015
și care a activat o perioadă ca brand independent, partener cu Jac Travel dar care
este acum parte integrată a firmei. Ceea ce se urmărește este să se observe dacă
respondenții care poate nu cunosc sau nu au auzit de Jac Travel recunosc numele
Total Stay Group.

Cea de-a 8-a întrebare ,,Pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă în dezacord


total iar 5 total de acord care este părerea dumneavoastră referitoare la următoarea
afirmație: „Promovarea și publicitatea sunt modalități sigure de atragere a viitorilor
angajați” urmăreșste să ilustreze prin intermediul răspunsurilor părerea
respondenților referitoare la importanța promovării pentru companie nu în
vederea comercializării anumitor rervicii ci în vederea posibilității de atragere a
viitorilor angajațil. Practic, această întrebare are rolul de a ilustra dacă respondenții
sunt sau nu interesați de modalitățile prin care o companie se face cunoscută pe
piața locurilor de muncă.

Cea de-a 9-a întrebare ,,Cum vi se pare faptul că o companie cu capital


străin dar cu filială în România nu are site de prezentare în limba română?
Considerați că acest lucru influențează notorietatea companiei la noi în țară? ”
oferă posibilitatea respondenților de a alege o singură variantă de răspuns, prin care
să își exprime părerea legată de faptul că o companie cum este Jac Travel, de
exemplu activează la noi în țară dar nu furnizează informații despre ea sau despre
posturile vacante în limba română. Compania Jac Travel nu are în prezent un site
în limba română, astfel toate informațiile referitoare la aceata sau la posturile
vacante se găsesc doar în limba engleză, inclusiv anunțurile de pe site-urile de
joburi sunt furnizate doar în limba engeză.

Cea de-a 10-a întrebare ,,Credeți că vizibilitatea companiei poate fi


influențată de implicarea acesteia în diferite acțiuni sociale? ” urmărește să afle
părerea respondenților legată de importanța implicării companiei în activițăți de
CSR- responsabilitate socială corporatistă. Sunt persoane care acordă importanță
ideei de implicare a companiilor în viața socială a comunității în care aceasta
activează, acest lucru ilustrând de fapt dorința companiei de a fi perceputa drept
cetățean și stâlp al comunității din care face parte. Răspunsurile vor ilustra dacă
respondenții iau acest lucru în considerare în momentul în care decid să se
angajeze într-o companie sau dacă consideră că acest lucrru este un avantaj pentru
companie.

Ultima întrebare a chestionarului ,,Ce nivel de studii ați absolvit?” ajută la


clasificarea răspunsurilor și a respundenților în funcție de gradul de educație.

Rezultatele chestionarului:

Chestionarul a fost utilizat ca instrument de cercetare pentru a demonstra


dacă într-adevăr firma se confruntă cu probleme în ceea ce privește vizibilitatea,
practic pentru a testa premisa de la care s-a pornit cea pe care o și susține
reprezentanta Judith Bker și anume că firma nu este suficient de cunoscută în Cluj
Napoca lucru care influențează negativ procesul de recrutare.

Chestionarul a fost aplicat în mediul online unui număr de 82 de


respondenți.

Potrivit rezultatelor dintre aceștia 45 sunt bărbați iar 37 sunt femei, vârsta
respondențiilor fiind cuprinsă între 19 și 32 de ani, iar media vârstelor fiind 24.1
ani.

Potrivit răspunsurilor celor chestionați 40 dintre aceștia sunt angajați, 21


sunt în căutarea unui loc de muncă și tot 21 sunt studenți. Nici unul dintre cei 82 de
respondenți nu este șomer.
Pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă cel mai puțin iar 5 cel mai mult, în ce
măsură vă influențează următorii factori decizia de angajare într-o anumită
companie.
Loc Puncte
Review-urile foștilor angajați 1 121
Notorietatea instituției angajatoare 2 221
Programul de lucru 3 241
Posibilitatea de evoluție în interiorul firmei 4 262
Beneficiile salariale 5 385

Locul arată importanța opțiunii de răspuns. Locul cel mai înalt, 5 e luat de
cea mai importantă opțiune. Punctele reprezintă suma totală a tuturor răspunsurilor
pentru această întrebare. Cel mai important răspuns are cel mai mare număr de
puncte și invers.

Răspunsurile ilustrează faptul că atunci când vine vorba de factorii care


influențează decizia de angajare respondenții pun cel mai mare preț pe
remnunerație, lucru care era de așteptat, urmând a fi interesați de posibilitatea de
evoluție din interiorul firmei fapt ce demonstrează că sunt interesați de o
colaborare pe termen lung cu o companie atâta vreme cât și programul de lucru le
este convenabil.

Deși se clasează pe penultimul loc notorietatea instituției angajatoare are o


pondere destul de importantă obțințnd 221 de puncte, fapt care ilustrează că viitorii
angajații sunt interesați să lucreze într-o companie cunoscută, renumită, fiind mai
interesați de acest lucru decât de review-urile foștilor angajați.

Răspunsurile la cea de-a treia întrebare arată că din punctul de vedere al


respondenților cele mai eficiente modalități de recrutare sunt anunțurile și
informațiile publicate pe site-urile companiilor urmate de internshipuri și de
târgurile de joburi dar sunt urmărite și anunțurile de pe site-urile de socializare. În
urma răspunsurilor reiese faptul că tinerii apreciază șansa de realiza un stagiu de
practică, un internship în interiorul companiei de care sunt interesați, cel mai
probabil pentru a se familiariza cu mediul și pentru a descoperi dacă respectivul loc
de muncă este sau nu potrivit pentru ei. De asemenea reiese faptul că se pune mult
accent pe anunțurile publicate pe site-urile companiei acestea fiind considerate
probabil cele mai actualizate.

Totodată reprezentanții companiei trebuie să șină cont de faptul că rețelele


de socializare au devenit un mediu propice pentru publicarea anunțurilor legate de
posturile vacante din interiorul companiei.

La întrebarea cât de des accesați sursele de informare despre ofertele de


muncă existente pe piață răspunsul ales cel mai des a fost lunar urmat de
răspunsul de cel mult 6 ori pe an dat probabil de cei care sunt angajați și nu sunt
interesați de schimbarea locului de muncă, iar pe locul al treilea în clasamentul
răspunsurilor se află săptămânal.
Pentru a ilustra răspunsurile la întrebarea deschisă din chestionar la care
respondenții au fost rugați să numească minim 3 companii multinaționale
cunoscute de ei din oraș am utilizat sistemul Word Cloud-Wordle prin intermediul
căruia se se evidențiază companiile al căror nume a fost oferit cel mai des de către
respondenți. Acest program are un puternic rol ilustrativ completat de un tabel de
frecventă prin intermediul căruia vom arăta de căte ori a apărut numele companiei
Jac Travel în răspunsuri.
Numele companiei Frecvența apariției numelui

Bombardier 28 9.09%

Endava 25 8.12%

Bosch 22 7.14%

Emerson 22 7.14%

Genpact 10 3.25%

Arvato 9 2.92%

Yardi 8 2.6%

Office Depot 14 4.55%

Jack Travel 3 0.97%

Din analiza rezultatelor reiese faptul că din 82 de respondenți doar 3 au


menționat numele companiei astfel că pentru restul de 79 de respondenți compania
nu se află printre primele care le vine în minte atunci când sunt rugați să
menționeze 3 multinaționale din Cluj Napoca.

Care dintre următoarele companii vă sunt cunoscute: (mai multe răspunsuri


posibile)
60
16.8%

10
2.8%

77
21.6%

73
20.4%
75 21%

62
17.4%

Total răspunsuri 357

Potrivit răspunsurilor celor chestionați compania Jac Travel este cunoscută


doar de 10 persoane din totalul de 82 de respondeți. Numele celorlalte firme au fost
alese aleatoriu ținând cont de anunțurile de pe site-urile de joburi și de faptul că
sunt structurate aproximativ la fel ca și compania Jac Travel și chiar dacă nu
activează în aceași domeniu posibilii angajați pot fi aceiași-tineri cunoscători de
limba engleză și/sau de alte limbi străine, tineri cu pregătire în domeniul IT,
calculatoare etc. Este important de precizat faptul că se observă o îmbunătățire în
ceea ce privește răspunsurile la această întrebare și răspunsurile la întrebarea
anterioară întrucât numărul persoanelor care recunosc compania a crescut în
momentul în care au văzut numele acesteia și logoul firmei. Totuși, comparativ cu
celelalte firme aceasta se situează pe ultimul loc ceea ce înseamnă că este cea mai
puțin vizibilă dintre toate cele menționate.

7. Vă spune ceva numele JacTravel/TotalStay Group?

da, este o firma cunoscută în Cluj 10


12.2%
Nu 72
87.8%
Total răspunsuri 82

Răspunsurile la această întrebare arată faptul că numărul persoanelor care


au afirmat că această companie le este cunoscută rămâne constant în ciuda faptului
că în întrebare este oferit și numele TotalStay Grup-numele companiei pe care Jac
Travel a achiziționat-o în anul 2015 și care a activat o perioadă ca brand
independent partener, dar care este acum parte integrată a firmei. Acest lucru
demonstrează că respondenții nu cunosc numele Total Stay Group întrucât nu se
evidențiază o creștere a numărului persoanelor care afirmă că le este cunoscută
compania.
69 de persoane din totalul de 82 consideră publicitatea și promovarea
ca fiind importante și mai ales ca fiind modalități prrin care se pot atrage viitorii
angajați. Potrivit acestor răspunsuri firmele care depun efort și investesc timp și
capital în campanii de promovare și de publicitate își ocupă mai repede posturile
vacante.
Această întrebare a fost introdusă în sistem pentru a ilustra părerea
respondenților referitoare la faptul că o firmă care are sediu la noi în țară dar nu
furnizează nicio informație despre ea sau despre posturile vacante în limba română.
Acesta este și cazul companiei Jac Travel care nu are absolut nicio informație
furnizată în limba română, probabil datorită faptului că este o firmă cu capital
străin, originară din Marea Britanie iar unul dintre criteriile importante de selecție
al angajaților este cunoașterea limbii engleze. Cu toate acestea există în firmă
posturi vacante și pentru persoanele care nu vorbesc limba engleză. 78 dintre
persoanele care au răspuns chestionarului consideră că ar fi potrivit să se furnizeze
informații și în limba română despre companie.
10. Credeți că vizibilitatea companiei poate fi influențată de implicarea acesteia în
diferite acțiuni sociale?

da, o companie care face campanii de 78


95.1%
responsabilitate socială este cu siguranță mai
vizibilă

nu, nu are legătură cu vizibilitatea companiei 2


2.4%

companiile nu ar trebui să se implice în 2


2.4%
acțiuni sociale

Total răspunsuri 82

Majoritatea respondenților sunt de părere că implicarea companiilor în


acțiuni de responsabilizare socială este benefică, așadar acest aspect ar trebui luat
în considerare în momentul elaborării unei strategii.
Chestionarul se încheie cu o întrebare referitoare la niveul educațional al
respondenților reieșind faptul că 64 dintre aceștia au o diplomă de absolvire a unei
facultăți, 15 au absolvit studiile masterale și/sau doctorale iar 3 dintre ei au ultima
diplomă cea de bacalaureat.

În urma analizei chestionarului se conturează tot mai mult ideea conform


căreia compania Jac Travel nu are suficientă vizibilitate, nu este cunoscută pe piața
locurilor de muncă, fapt susținut și de Judith Baker coordonatoarea
departamentului de resurse umane.
Principala problemă a companiei este lipsa unui departament de PR în
România care să evite sau să soluționeze problema vizibilității, lipsa contactelor cu
mass media- firma nu este prezentă în articolele din presă de foarte mult timp,
înexistența unui site care să conțină și informații în limba română, informații legate
de departamentele care activează în România. Toate acestea și faptul că
departamentele sunt dispersate neeexistând o unitate la nivelul companiei, plus
faptul că mamangementul nu a investit în imaginea companiei în România ci doar
o consolidează pe cea din Londra au generat probleme în cadrul acesteia.

Problemele identificate în urma analizei chestionarului și a analizei mass-


mediei sunt cele enunțate anterior, care țin de vizibilitate dar de asemenea există și
problema posturilor vacante existente în firmă care se ocupă foarte greu potrivit lui
Judith Baker + dorința de expansiune a firmei care se poate realiza doar prin
angajarea de personal. Acest lucru se poate datora cu siguranță lipsei de
vizibilitate, lipsei promovării firmei dar trebuie excluse și cauzele intrasistemice.
Optim ar fi să se găsească soluții prin care să se creeze o stabilitate intrasistemică
și să se asigure vizibilitate extrasistemică.

Pentru soluționarea eventualelor probleme existente în interiorul sistemului


managementul trebuie să ofere angajaților un mediu cât mai agreabil de muncă,
beneficii care să îi mulțumească- care să nu fie dependente de salariu cum ar fi
bonuri de masa, tichete de vacanță, carduri cu reducere la diferite magazine/săli de
sport etc și de asemenea să le ofere posibilitatea de a se implica în activități care i-
ar ajuta să se dezvolte.

În urma analizelor efectuate și a discuțiilor avute cu reprezentanții


departamentului de Resurse umane este necesară elaborarea unei campanii de PR
care să crească vizibilitatea firmei. Se mizează pe faptul că această campanie va
face firma cunoscută și ulterior recruterilor le va fi mult mai ușor să găsească
persoane potrivite pentru a ocupa posturile vacante și pentru a face angajările
necesare în contextul în care firma are ca și obiectiv angajarea mai multor persoane
și schimbarea sediului actual cu altul mai mare. Riscurile campaniei nu sunt foarte
mari deoarece în momentul de față s-a dovedit faptul că firma nu este cunoscută.
Acest lucru se poate schimba dacă acțiunile care urmează a fi propuse și
implementate se dovedesc a fi de succes.

Etapa IV- Definitivarea și stabilirea obiectivelor campaniei

Obiectivul principal al campaniei este creșterea vizibilității companiei Jac


Travel în Cluj Napoca. Un obiectiv secundar care derivă din acest obiectiv
principal este atragerea posibililor angajați în vederea colaborării/angajării având
în vedere faptul că Jac Travel plănuiește să se extindă, să crească numărul
angajaților, să își schimbe sediul actual.

Primul pas este să crească vizibilitatea companiei, astfel aceasta va fi


cunoscută și luată în calcul ca opțiune de angajare pentru tinerii interesați iar o data
cu îndeplinirea acestui deziderat se poate accede spre următorul, manifestarea lui
practică, anume creșterea numărului de angajați implicit schimbarea sediului
companiei.

Ceea ce este important de precizat este faptul că vizibilitatea companiei nu


este singura care determină decizia de angajare, în urma campaniei de PR
compania va fi mai vizibilă, fapt care în timp poate duce la creșterea numărului de
angajați însă dezideratul managementului este stabilitatea, așadar ajungerea la un
număr de angajați suficient de mare pentru a acoperi volumul de muncă dar și
păstrarea acestora în companie pentru cât mai mult timp posibil fapt care este
dependent de mai mulți factori.

Obiectivul acestei campanii de PR este să asigure recunoașterea brandului/ a


companiei însă acest lucru nu reprezintă un garant al faptului că în cadrul
companiei nu vor exista probleme în cea ce privește păstrarea angajaților pentru o
perioadă cât mai lungă de timp. Din această cauza este importantă și stabilirea unor
obiective interne care să favorizeze păsrarea angajaților. Aceste acțiuni interne
trebuie desfășurate și după terminarea campaniei, fiind acțiuni cu caracter
permanent. Vizibilitatea poate atrage viitori angajți în firmă dar aceștia trebuie
tentați să rămână în sânul companiei. Ca și modalitate de răsplată pentru actualii
angajați se poate organiza un concurs intern în urma căruia 5 persoane din firmă cu
rezultatele cele mai bune primesc un city break cadou. Această acțiune plus cele
menționate anterior legate beneficii pot influența pozitiv angajații și pot crea un
mediu intern favorabil în care aceștia să se simtă apreciați.

țelul campaniei este să crească vizibilitatea sa creeze o imagine cunoscută


pentru publicurile țintă iar țelul final e reprezentat de expansiunea companiei
Etapa V Determinarea diferitelor categorii de public țintă

Publicul reprezintă „o comunitate decidentă în raport cu interesele unei


instituții sau organizații”31, numărul indivizilor fiind irelevant deoarece publicul
poate fi constituit și dintr-un singur individ, atâta vreme cît acesta influențează
politica organizației, iar organizația trebuie să țină seama de el. O altă definiție
spune că publicul reprezintă „orice grup sau individ care este implicat în vreun fel
în viața organizației”32 deoarece de multe ori publicurile chiar decid și determină
schimbările din organizație.

Publicul țintă al companiei Jac Travel în ceea ce privește comercializarea


produselor este reprezentat de agențiile de turrism cărora le sunt vândute camerele
de hotel. Acestea sunt singurele care pot achiziționa produsele companiei,
achiziționarea nefiind destinată persoanelor fizice.

Publicul țintă al campaniei de PR organizată pentru creșterea vizibilității


firmei este format din tineri, studenți sau absolvenți care sunt activi pe piața
locurilor de muncă sau care vor să activeze pe piața de muncă. Campania este
adresată unui grup cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani de preferință cunoscători
de cel puțin o limbă străină- cunoscători ai limbii engleze. Cunoașterea limbii
engleze nu mai reprezintă în momentul actual un impedimet sau un criteriu de
selecție care ar diminua numărul posibililor viitori angajați deoarece tinerii întră în
contact cu limba engleză în diverse activități, în special în mediul educațional,

31
Gheorghe Ciascai, Introducere în relații publice internaționale, Editura Pro Universitaria, București, 2011, p.211
32
Cristina Coman, Relații publice – principii și strategii, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 26
universitar. Publicul țintă face parte din categoria publicurilor externe însă scopul
final al companiei este să aducă în interior cît mai mulți oameni noi adică să
internalizeze reprezentanți din publicul extern.

Un alt public țintă al campaniei care poate ajuta la căștigarea publicului


enunțat anterior este mass media locală deoarece aceasta asigură vizibilitate
companiei în mediul online și nu numai, dezvoltarea unei relații parteneriale cu
media fiind un avantaj pentru imaginea oricărei companii. Dezideratul este ca prin
intermediul mass-mediei să crească notorietatea firmei dar pentru aceasta trebuie
găsite mijloace de atragere a atenției presei având în vedere faptul că nu există o
colaborarea între reprezentanții acesteia și reprezentanții companiei.

Etapa VI- Alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor și instrumentelor.

J.L. Thompson a definit strategia drept o modalitate prin intermediul căreia


se atinge un scop ,,scopurile implică obiectivele organizației, există o strategie de
ansamblu pentru întreaga organizație și o strategie competitivă pentru fiecare
activitatea în parte. Strategiile fruncționale influențează în mod direct strategiile
competitive; strategia este direcția pe care organizația alege să o urmeze pentru a-și
îndeplini misiuneaˮ33.

Pentru îndeplinirea obiectivelor campaniei se va utiliza o strategie de


comunicare cea mai importantă valență fiind informarea publicului țintă despre
compania Jac Travel și despre activitățile pe care aceasta le desfășoară. Se va
utiliza o strategie de diseminare a informațiilor legate de companie, strategie care
are ca și scop distribuirea de mesaje care prezintă compania Jac Travel. Scopul
campaniei de PR este captarea atenției publicului țintă și direcționarea interesului
33
Apud Sandra Oliver, Strategii de relații publice, Editura Polirom, 2009, p.20
acestuia către compania Jac Travel care are planuri de extindere în Cluj Napoca.
Campania de PR urmărește să transmită publicului un mesaj de prezentare a
companiei insuflând ideea că Jac Travel este o firmă cu potențial de creștere
pentru viitor și cu o misiune clar stabilită. Campania vizează informarea grupului
țintă despre existența companiei pe piața locurilor de muncă, convingerea acesuia
că firma are potențialități mari de creștere și că poate reprezenta un mediu propice
pentru dezvoltarea profesională.

Campania de PR vizează publicul extern-tinerii în căutarea unui loc de


muncă, astfel se utilizează o metoda de comunicare externă concretizată prin
realizarea unui eveniment de porți deschise și prin realizarea unei conferințe de
presă prin intermediul căreia compania își va anunța intenția de extindere și nevoia
de suplimentare a locurilor de muncă Tot în cadrrul conferinței de presă se va
anunța intenția realizării unui parteneriat cu primăria orașului Cluj Napoca în
vederea implicării companiei în acțiuni sociale anume oferirea unor pachete de
vacanță pentru câteva familii nevoiașe cu mulți copii care nu au posibilitatea de a
pleca în concediu.

Instrumentele care vor fi folosite pentru creării unei imagini publice pozitive
care va asigura notorietatea firmei sunt o mașină inscripționată cu logourile firme
și împărțirea pliantelor informative. Implicarea companiei ăn activități de
responsabilizare socială este de asemenea o modalitate prin care aceasta își va
crește vizibilitatea și le va oferi șansa actualilor angajați să se implice în acșiuni
care le pot aduce satisfacție emoțională.
Tot în cadrul strategiei este inclusă promovarea pe site-urile de socializare și
crearea unui site în limba română care să faciliteze familiarizarea celor interesați cu
procesele care se desfășăară în firmă.

Etapa VII-Planificare, calendar, buget

Creșterea vizibilității unei companii este un deziderat însă pentru atingerea acestuia
trebuie ca acțiunile să fie parcurse constant. Inactivitatea pentru o anumită perioadă
de timp poate determina pierderea vizibilitții și slabirea sau diminuarea interesului
publicului țintă.

Campania de PR propusă se va desfășura pe parcursul a 4 zile în care vor avea loc


evenimente specifice însă perioada de după implementarea evenimentelor este
foarte importantă deoarece pentru păstrarea vizibilității este necesar șă se continue
anumite acțiuni demarate la începutul campaniei. Așasadar, deși acțiunile majore
se defășăară pe o perioadă determinată de o săptămână anumite acțiuni vor trebui
repetate constant.

Prima zi a campaniei de PR presupune organizarea unei conferințe de presă cu


tema Jac Travel-partener al Clujului. Scopul conferinței este de a face cunoscută
compania, de a face cunoscută intenția de extindere și de angajare a unui număr
minim de 150 de persoane pe parcursul anului acestuia și a anului viitor și
inaugurarea unui nou sediu pentru companie. De asemenea compania își va anunța
intenția realizării unui parteneriat cu primăria orașului Cluj Napoca, mai specific
cu departamentul social deoarece intenționează ca în fiecare vară să sponsorizeze
vacanțele pentru 5 familii nevoiașe care nu au posibilitate de merge în concediu în
afara orașului. Compania se angajează să ofere cazare și masă pentru familiile
respective, la mare sau la munte, la hotelurile cu care aceștia dețin relații
parteneriale. În cadrul conferinței unul dintre reprezentanții managementului va
vorbi despre companie iar traducerea va fi realizată de un reprezentant local al
companiei. Conferința va fi anunțată cu trei săptămni înainte când se vor trimite
invitațiile către reprezentanții presei locale. Locul de desfățurare va fi la sediul
actual al firmei, pe strada Voltaire nr. 11 în sala de conferințe care are o capacitate
de 100 de persoane.

Învitație la conferința de presă va respecta modelul propus de Flaviu Călin Rus

Invitaţie la conferinţa de presă a Companiei Jac Travel

Tema conferinţei de presă- JAc Travel partener al Clujului

Evenimentul va avea loc: în data de 19 iulie, la sediul companiei, strada Voltaire


nr.11, sala Regina, etaj 1 Participanţi: Stuart Nassos- director operațional, Judith
Baker- director resurse umane

Vă rugăm să ne anunţaţi prin intermediul cărţii poştale de răspuns, dacă vom avea
plăcerea de a vă avea printre noi.

Telefon……………Fax………………….
Ziua a- II -a a Campaniei de PR- Timp de o zi se va închiria o mașină care
va fi inscripționată cu logourile firmei și care se va plimba prin centrul orașului. De
asemenea vor fi impărțite pliante și pixuri cu logoul firmei. Această acțiune este
menită să anunțe și să promoveze evenimentul de la sfârșitul săptămănii anume
oraganizarea unei zile a porților deschise. Concomitent se vor realiza spoturi audio
care vor fi difuzate la radio în săptămâna campaniei zilnic iar mai apoi de două ori
pe săptămână/ o dată pe săptămână.

În ziua a III a a campaniei se va organiza un workshop la facultatea de


Litere în urma realizării unui parteneriat cu catedra de limba norvegiană, workshop
prin intermediul căruia studenților li se vor prezenta metode ingenioase de realizare
a CV-ului. Workshop-ul va dura 2 ore timp în care studenții vor avea oportunitatea
să discute cu recruiterii firmei, să pună întrebări și să afle detalii despre abilitățile
care i-ar recomanda pentru un post în firmă.

În urma încheierii acestui parteneriat se va desfășura și un program de internship


pentru cei mai buni 10 studenți care doresc să își facă practica în companie și să își
exerseze abilitățile pentru limba norvegiană. Timp de 1 lună și jumătate aceștia vor
fi instruiți de personalul firmei, vor putea vorbi cu agenții de turism și vor putea
desfășura activități pe care angajații le desfășoară. La sfârșitul programului de
internship în cazul în care activitățile au decurs favorabil aceștia pot primi un
contract de muncă din partea firmei. S-a ales facultatea de Litere mai precis catedra
de norvegianî pentru desfășurarea acestui workshop și a internshipuui deoarece
este singura din Cluj unde se învață această limbă iar compania este în căutare de
vorbitori de limbi nordice.
În ulltima zi a campaniei se va desfășura evenimentul portților deschise eveniment
cu prilejul căruia cei interesați vor putea avea contact direct cu compania, se vor
familiariza cu sediul acesteia, cu recruiterii și li se va explica mai bine modul în
care compania își desfășoară activitatea. Acest eveniment a fost promovat anterior
pe Facebook și pe site-ul companiei și de asemenea prin intermediul împărțirii de
pliante. Evenimentul presupune crearea grupurilor de maxim 20 de persoane care
s-au insctis în prealabil printr-un email/ maxim 5 grupuri pe zi la intervale orare
diferite.

Prin intermediul acestor evenimente planificate compania ar trebuie să fie mai


cunoscută la nivel local însă acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea
vizibilității și pentru realizarea dezideratului final și anume atragerea unui număr
mare de angajați.

Compania Jac Travel va continua campania de creștere a vizibilității prin


intermediul rețelelor de socializare unde se vor posta articole de
promovare/informare odată la 2 zile și se va încerca menținerea unei relații
interactive cu followerii- se vor răspunde întrebărilor, se pot crea diverse
concursuri cu premii mici, etc. Se va crea de asemenea site care va fi diferit de cel
general, al companiei britanice, se acesta va fi în limba română pentru filiala din
Cluj Napoca unde se vor găsi toate informațiile legate de companie, posturi
vacante etc.

Continuitate: Internship- cu posibilitate de extindere și la alte facultăți în funcție de


rezultate, implicare în acșiuni sociale- vacanțe pentru nevoiași, actualizarea site-
ului în limba română, actualizarea și postarea informațiilor pe rețelele de
socializare, păstrarea contactului cu media și difuzarea spoturilor audio.
Bugetul campaniei de PR

Cheltuielile pentru acoperirea evenimentelor campaniei de PR vor fi suportate în


întregime de conducerea companiei, din fondurile existente pentru acțiunile
desfășurate în Marea Britanie.

Costurile campaniei de PR vor fi următoarele:

Inchiriere mașină + inscripționare 4500 RON


logouri

1000 pliante *1,5 RON 1500 RON

1000 pixuri *1 RON bucata 1000 RON

Gustări pentru conferința de presă 1000 RON


+apă plată 1000 RON

Gustări pentru ziua porților


deschise+ apă plată/minerală
1000 RON

Vacanța pentru 5 familii nevoiașe- 7500 RON


1500 RON/fam =7500

Etapa VIII- Punerea în aplicarea a campaniei de PR


Aceasta este etapa în care toate eforturile specialistului PR vor fi concretizate, este
momentul în care toate acțiunile planificate trebuie puse în practică pentru a putea
observa dacă acestea vor avea sau nu rezultatul scontat. Trebuie luată în
considerarea și posibilitatea unor schimbări ale planului campaniei de PR deoarece
pot exista anumiți factori perturbatori care să intervină.

În această etapă este foarte importantă etapizarea și controlul pe de-o parte dar și
creativitatea și capacitatea de a găsi soluții la problemele care pot să apară pe de
altă parte. O atenție deosebită trebuie acordată factorului timp de aceea este
necesară utilizarea etapizării.

Făcând referire la campania de PR propusă anterior trebuie specificat faptul că deși


evenimentele principale sunt desfășurate pe parcursul a 4 zile aceasta continuă și
după terminarea celor 4 zile de campanie. Câteva zile sau o saptămțnă nu
reprezintă timp suficient pentru a crea vizibilitate unei firme, aceasta trebuie să fie
prezentă constant, să ofere informații, să se implice în viața socială a comunității
din care face parte și să mențină constante raporturile de parteneriat cu mass
media.

Etapa IX- Evaluarea și arhivarea


Evaluarea și arhivarea reprezintă ultimele acțiuni pe care specialistul de PR trebuie
să le realizeze rspectând modelul campaniei de PR.

Evaluarea reprezintă modalitatea de analiza a campaniei și a rezultatelor ei fiind


foarte importantă deoarece oferă posibilitatea verficării factorilor pozitivi și a celor
negativi care au influențat desfășurarea campaniei, dar în principal a cauzelor
acestora. Evaluarea reprezintă un proces continuu care trebuie efectuat în toate
etapele campaniei de PR. Aceasta se realizează pe trei planuri: evaluaarea de
conținut, evaluarea promovării și evaluarea grupurilor țintă.

Evaluarea de conținut relevă dacă situația problemă idenetificată s-a soluționat prin
intermediul campaniei. În cazul nostru evaluarea de conținut ne arată dacă s-a
soluționat problema vizibilității pentru compania Jac Travel. Acest lucru nu poae fi
testat exact dupa terminarea campaniei deoarece după cum am specificat și anterior
creșterea vizibilității companiei este un proces de durată care nu poate fi soluționat
în 4 zile. Cel ma probabil după evenimentele orgaizate și prin respectarea planului
de durată se va concluziona faptul că firma nu mai are probleme de vizibilitate.
Acest lucru va putea fi analizat prin intermediul unui alt chestionar dupa
aproximativ 3 luni. Atunci se va vedea eaxct dacă campania a avut succes sau nu,
dacă s-a schimbat ceva în legătură cu notorietatea companiei.

Evaluarea promovării reprezintă modalitatea prin care măsurăm aparițiile


materialelor în mass media despre campania pe care am desfășurat-o, putând astfel
evalua modul în care mass media a reflectat aceste evenimente și frecvența cu care
acestea au fost distribuite. Făcând referire la campania propusă se poate măsura
frecvența distribuirii articolelor după realizarea conferinței de presă, evaluarea
modului în care mass media a preluat și reflectat informațiile trasmise legate de
intenția de expansiune a companiei și de implicarea acesteia în problemele sociale,
frecvența difuzării spoturilor audio, etc.

Evaluarea grupurilor țintă reprezintă analiza modului în care grupuile țintă au


receptat evenimentele și informațiile transmise de mass media. Evaluarea practică
se va cocretiza prin analiza numărului de noi angajări care s-au făcut în firmă după
maxim 6 luni de la desfășurarea campaniei.

Următorii pași care trebuie realizați după evaluare sunt analiza datelor și arhivarea
acestora. Arhivarea are un rol important deoarece oferă posibilitatea realizării
comparațiilor cu alte campanii de PR și pentru a analiza după o anumită perioadă
de timp greșelile efectuate în scopul evitării repetării acestora.34

34
Flaviu Călin Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, 2009, p.197.