ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC

Motto:
„Ori cât aş fi de trist, oricât aş fi de disperat, oricât m-aş simţi de captiv în
maşinăriile electronice care-mi urmăresc tensiunea, respiraţia, funcţiile
organismului, glicemia, pH-ul şi, în genere, toate funcţiile vitale, am dobândit
convingerea că pot avea încredere în toate acestea, pentru că la pupitrele de
comandă stau mari profesionişti, dedicaţi vieţii.”
 CAPITOLUL I

ARGUMENT

Starea de sănătate este rezultatul proceselor care-i permit organismului să se

poată adapta la condițiile mediului natural și social. Cu ajutorul acestor procese,
activitatea coordonată a organelor , aparatelor și sistemelor asigură funcționarea
organismului ca un tot unitar și adaptarea la diversele solicitări normale sau
patologice.

Noțiunea de boală e întâlnită în vocabularul de fiecare zi al vieții de spital în

activitatea medicului, prevenirea și tratarea bolilor reprezentând preocuparea
medicinii.

Ulcerul gastric reprezintă un spectru de sindroame cu o frecvență foarte

ridicată în țările puternic industrializate și crescând în țările în curs de
industrializare.Deplasările mari de grupuri populaționale dintr-o zonă în alta , mai
ales din mediul rural în cel urban, în vederea acoperirii forței de muncă necesare
vărstelor cerințe ale industrializării și construcțiilor, au dus la schimbarea
obiceiurilor alimentare, la alt gen de muncă cu alte grupuri: de cetățeni, din zone
diferite și implicit la probleme de adaptare:complexă, mai ales la stress-uri de
toate tipurile.Aceasta ar fi în principal, explicația frecvenței crescute a ulcerului
gastric.

Afecțiunea pe lângă frecvența crescută, este agravată de multe recidive,

coplicații severe, care implicit antrenează cheltuieli serioase alocate tratamentului
medico-chirurgical.

Din toate aceste motive, ulcerul gastric reprezintă o problemă de sănătate

publică în majoritatea țărilor lumii, inclusiv în țara noastră.
 Capitolul II

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIA STOMACULUI.

STRUCTURA ȘI ULTRASTRUCTURA STOMACULUI.VASCULARIZAȚIA

STOMACULUI. INERVAȚIA STOMACULUI

Stomacul este porțiunea cea mai dilatată a tubului digestive .El are o
mare importanță fiziologică, iar prin numeroasele afecțiuni pe care le
poate prezenta dobandește și o mare importanță clinică.

Forma,dimensiunile,situația stomacului prezintă extreme de

numeroase variații individuale .Aceste variații sunt datorate
construcției, vârstei ,perioadelor funcționale, gradului de umplere,starii
de contracție sau de relaxare ,poziției corpului ,în ortostatism sau
clinostatism,starii organelor învecinate, presei abdominale si altor
factori.

Forma reală a stomacului omului se bazează pe unele informații

intraoperatorii dar mai cu seama de rezultatele examenului radiologic.
La indivizii normostonici, în stațiune verticală, stomacul gol vizualizat
după administrarea unei paste baritate, are forma unui J majuscule sau
a unei undițe , cu o poarțiune mai lung vertical, și o porțiune mai scurt
orizontală.Chiar când se umple oricât ar fi de destins stomacul se
marește dar nu-și schimbă forma sa caracteristică.

LIMITE-linia de separație între esofagul tubular și stomacul

secular este dată de orificiul cardic. Separația între stomac și intestinul
subțire e marcată de orificiul piloric și corespunde sfincterului piloric.

2.1. Configurația exterioară și subdiviziunile stomacului

Stomacului i se descriu: doi pereți, două margini și două
orificii.Marginile stomacului continua cu marginile omonime ale
esofagului.

Marginea dreaptă sau curbura mică este concavă.Este formată

dintr-un segment mai lung cu direcție verticală, care continuă fară
demarcație evidentă, marginea dreaptă a esofagului și din altul mai
scurt, cu orientare tranversală sau ușor ascendentă spre dreapta.Locul
unde se face trecerea dintre segmentul vertical la cel orizontal, este
marcat de o adancă depresiune , incizura unghiulară, cu mare
importanță radiologică și clinică. Segmentul orizontal al micii curburi
prezintă două depresiuni discrete, tranzitorii: una- incizura
duodenopilorică superioară marchează limita exterioară dintre stomac
si duoden; cealaltă incizură pilorică superioară este situată la circa 3-5
cm la stângă precedentei.

Marginea stângă este dată de curbura mare ( curbătura ventriculi

major).Mai lungă decât cea dreaptă, ea este convexă și pornește de la
marginea stângă a esofagului, împreună cu care determină un unghi
ascuțit și adânc, numit incizura cardiacă sau unghiul lui His. După ce
ocolește porțiunea verticală a stomacului, fundul si corpul, curbura
mare își schimbă direcția, atinge punctul cel mai coborât al său și apoi
se recurbează arcuindu-se spre dreapta și în sus. Curburile separă fața
sau peretele anterior, care privește înainte și puțin în sus, de fața sau
peretele posterior, care este orientat înapoi și puțin în jos.

Stomacul comunică la extremitatea sa superioară cu esofagul prin

orificiul cardia. E frecvent numit ,,cardia,, sau gura stomacului și are
forma circulară.La extremitatea inferioară se gasește orificiul pilone
care conduce în duoden.Este circular și privește spre dreapta în sus și
înapoi. Porțiunea verticală e mai voluminoasă, dilatată, saculară și
cuprinde aproximativ 3-4 cm întindere, raspunzând orificiului cardio pe
care-l cuprinde la interior.Fundul sau fornixul este porțiunea superioară
dilatată a stomacului.Corpul începe sub acest nivel și ține până la un
plan aproape vertical care trece prin incizura unghiulară și întâlnește
depresiunea sfincterului antrului.

Porțiunea orizontală, numită porțiunea pilorică, are limite: la dreapta

linia incizura unghiulară – sfincterul antrului; la stânga șanțul
duodenopiloric. În acest ultim șanț se află adesea o veneă prepilorică,
care marchează limita dintre stomac și duoden.

Pilorul este porțiunea terminală, strâmtă a stomacului.El are

aproximativ 5 cm lungime și conține sfincterul piloric; acesta
circumscrie orificiul pilone. Partea verticală – segment unde se produc
preponderant fenomene gastrice- este numită adesea porțiunea
digestorie.

Stomacul bilocular. Uneori stomacul este împarțit printr-o îngustare

situate de obicei în porțiunea mijlocie de adancime variabilă, în două
segmente: unul cardio sau fundic celalat pilor.Cauzele care determină

ștrangularea pot fi extrinseci sau intrinseci.

La partea superioară a porțiunii verticale se gasește o calotă clară; ea

se numește camera sau buja cu aer și răspunde fundului stomacului.

Dimensiuni, în stare de umplere moderată stomacul are următoarele

dimensiuni: lungimea- 25 cm, lățimea maximă între cele două cuburi-
12cm; grosimea măsurată între cei doi pereți- 8 cm. Stomacul gol
măsoară 18 cm în lungime, 17cm în lățime; O cm în grosime deoarece
pereții sunt aplicați unul pe celălalt.
 Capacitatea mijlocie a stomacului este de 1300 cm3. Stomacul gol
sau contractat poate avea uneori dimensiuni atât de reduse și o formă
atât de schimbată, încât seamănă cu colinul transvers. El se ascunde
sub ficat sau sub diafragmă și e greu de găsit. Ca să-l indentificăm, vom
cerceta inserția formațiunilor sale peritoneale și traiectul vaselor
getroepiploice.

Situație. Loja gastrică în care este ținut stomacul, are șase pereți și e
astfel delimitată: pereții superiori, posterior și lateral stâng sunt formați
din bolta diafragmei; peretele anterior, de diafragmă și peretele
abdominal anterior: peretele inferior de colonel transvers cu mezoul
său. Medial, planul mediosagital. Medial: loja nu are un perete care să o
izoleze, așa că la acest nivel ea comunică larg cu loja hepatică.Limitele
exterioare ale lojii gastrice ce sunt în sus au un plan orizontal care trece
prin spațial intercostal al cincilea; în jos cu plan orizontal ce trece prin
ombilic; medial, planul mediosagital al corpului:lateral planul sagital
tangent la peretele stâng al toracelui.

Stomacul este situat împreuna cu ficatul și splina în etaj

suprameaocolic al cavității peritoneale, adică deasupra mezocolonului
transvers. El este ascuns în mare parte sub baza toracelui. Grație
peritoneului care îl învelește și care este lucios, stomacul se poate
mișca în loja lui ca un cap articular într-o cavitate.

Mijloace de fixare. Stomacul este menținut la locul sau în primul

rând prin presa abdominală( presiunea exercitată asupra viscerelor
abdomino-pelviene prin contracția muschilor pereților abdominali).

În afară de acest mijloc funcțional – extrem de important în

menținerea situației organului mai contribuie : continuitatea
stomacului cu esofagul și cu dudenul; pediculii vasculonervoși, diferitei
formațiuni peritoneale care îl leagă de organele învecinate: aderarea
feței posterioare a fundului stomacului la peretele posterior al
abdomenului.

Configurația interioară. Suprafața interioară a stomacului este

foarte neregulată din cauza numeroaselor plice ale mucoasei. Dintre
acestea, unele merg de-a lungul axului mare al organului, unele sunt
transversal sau oblice.

De-a lungul curburii mici se află un șanț numit canalul gastric sau
drumul gastric delimitat de două plice longitudinale care nu sunt
anastomozate între ele. Pe aici sunt conduse lichidele, spre duoden fără
să staționeze în stomac.

Plicele mucoasei sunt mai accentuate pe stomacul gol; ele se șterg pe

măsură ce stomacul se umple. Reprezintă un material de rezervă care
permite distensia stomacului. Examinând cu atenție mucoasa chiar cu
ochiul liber se vede că ea prezintă o serie de șanșuri mult mai fine, care
delimiteazș niște câmpuri de formă poligonală circular cu diametrul de
2-4 mm , numite arii gastrice. Cu lupa se văd la suprafața acestor arii
niște ridicaturi sau plice viloase, separate prin șanțuri fine. În aceste
șanțuri se deschid glandele gastrice prin intermediul unor invaginații
înguste, infundilobulife numite foveole gastrice sau cripte.

Orificiul cardio este puțin oblic, privind în jos și spre stânga. El nu are
nici valvulă, nici sfincter anatomic. Există însă o plică a mucoasei
răspunzând incizurii cardia. De la orificiul cardiac pleacă numeroase
plice ale mucoasei.

Separația între mucoasa esofagiană și cea gastrică este foarte netă (

albă la nivelul esofagului, roșiatică la nivelul stomacului).
 Orificiul piloric este prevăzut cu un sfincter și cu o valvă.

Sfincterul este format, prin îngroparea fibrelor circulare ale

musculaturii gastrice. Valvula văzută din duoden are aspectul unei
diafragme, privită din stomac se aseamănă cu o pâlnie prin care se
termină cavitatea stomacului.

Valvula e formată de o plică a mucoasei este deci o formațiune

dinamică, inconstantă.

Structura stomacului. Grosimea peretelui stomacului e de

aproximativ 3 cm. Structura sa e adaptă în vederea asigurarii celor două
functiuni esențiale ale sale; funcția de rezervor al alimentelor cu
evacuare intermitentă și funcția de digestie, asigurată de sucul gastric.
În constituția sa anatomică intră patru tunici. De la exterior spre
interior, acestea sunt: tunica seroasă, tunica musculară, stratul
submucos și tunica mucoasă.

Tunica seroasă este formată de peritoneu. Aceasta nu îmbracă în

întregime stomacul. Pe fața posterioară a fundului se află o zonă lipsă
de peritoneu, la nivelul căreia stomacul aderă de diafragmă. De la
stomac se întind spre organele învecinate, trei formațiuni peritoneale:
omentul mic, ligamentul gastro-colic și ligamentul gastrolienal.Mai
întâlnim tot ca formațiuni peritoneale: ligament gastropancreatic și
lingamentul frenogastric.

Stratul subseros este format dintr-o pătură subțire de țesut

conjunctiv, peste care se aplică seroasa.

Tunica musculară cuprinde 3 planuri de fibre: planul superficial este

format de fibre longintudinale, planul mijlociu de fibre circulare, planul
profund de fibre oblice sau asiforme. Fibrele longitudinale sunt mai
abundente de-a lungul celor două curburi ale stomacului. De-a lungul
curburii mici ele se întrerup la nivelul incizurii unghiulare; de-a lungul
curburii mari ele sunt continu la nivelul pereților –anterior și posterior-
fibrele sunt mai rare , astfel că printre ele se văd fibrele circulare.
Stratul circular este continuu, dispus uniform pe toată întinderea
stomacului. Din îngroșarea acestui strat în regiunea pilorului pe o
întindere de 2-3 cm se formează sfincterul piloric.

Stratul longitudinal și cel circular continuă straturile similare de la

esofag și se continuă la rândul lor spre duoden. Fibrele oblice au o
dispoziție ansiformă și se află situate profund față de stratul circular.
Acest gen de fibre musculare nu se găsesc în nici un alt segment al
tubului digestiv.

Tunica musculară constituie aparatul motor activ al stomacului,

care realizează:

1) depozitarea alimentelor ingerate;

2) amestecarea acestora cu sucul gastric până ce se formează un
amestec semifluid numit chimul gastric; și golirea lentă
intermitentă a chimului din stomac în duoden, într-un ritm
adecvat pentru efectuarea digestiei intestinale.

Tunica submucoasă este formată din țesut conjunctive – elastilax;

în ea se găsesc numeroase vase, terminții nervoase și plexul nervos
submucos Meissner.

Ea permite adaptarea mucoasei la modificările de formă ale

stomacului și la mișcările cauzate de musculatură.

Tunica mucoasă are o colorație roșiatică, deosebindu-se net de cea

esofagiană ( alb – cenușie). Ea reprezintă aproape jumătate din
grosimea totală a peretelui gastric și măsoara aproximativ 1 mm în
regiunea cardiacă și 2mm în regiunea pilorică a corpului. Tunica
mucoasă reprezintă principala componentă morfologică și funcțională
a peretelui stomacal.Atribuțiile mucoasei gastrice sunt numeroase și
complexe,

1) Secreție externă. Glandele corpului și ale fundului secretă sucul

gastric, care conține pepsină și acid clorhidric glandele pilorice și
cardiale elaborează o secreție mucoasă.
2) Secreție internă.În mucoasa gastrică sunt presărate celule cu
capacități endocrine, care produc; gastrina serotonina entero
glucagon factorul intrinesc Gastle.
3) Resorbție. Se resoarbe apă, alcool, cafeina si unele substanțe
otrăvitoare(nicotină)
4) Protecție și apărare.Prin secreție de mucus se împiedică
autodigestia mucoasei; aciditatea acționează bactericid unele
celule ale colonului au propietate fagocitară. Epiteliul de suprafață
acoperă toate accidentele mucoasei și coboară până la foveolele
gastrice.
Glandele gastrice propriu-zise, numite și glande principale,
glande fundice sunt cele mai numeroase.După cum le arată și
numele ele se găsesc la nivelul corpului și fundului și sunt
tubuloase și neramificate. Celulele lor elaborează enzime, acid
clorhidric si mucus.
VASE ȘI NERVI- Arterele stomacului provin din cele trei ramuri
care pornesc din trunchiul celiac:artera hepatică, artera digestiei
intestinale.

Ramurile lor se anastomozează și formează două arcade

arteriale dispuse de-a lungul celor două curburi ale stomacului.
Din artera hepatică pleacă: artera gastrică dreaptă, care merge înaintea
pilorului și apoi urcă pe curbura mică: artera gastroduodenală trece
înaintea pilorului și emite gastroepiploica dreaptă care urcă pe curbura
mare. Artera splenică dă naștere arterei gastroepliploice stângi, acesta
coboară pe curbura mare și irigă fundul stomacului.

Artera gastrică stângă urcă prin ligamentul gastro- pancreatic,

ajunge în regiunea cardiacă și apoi coboară de-a lungul curburii mici. Se
formează astfel: arcul arterial al curburii mici rezultat prin
anastomozarea în plin canal a arterelor gastroepiploica stângă și
dreaptă. Din aceste ramuri, inițial subseroase, străbat tunica musculară
și formează o primă rețea submucoasă.Din această rețea pleacă ramuri
fine care alcătuiesc plexuri capilare abundente în jurul glandelor și
ajung până la suprafața mucoasei .În tunica mucoasă se găsesc
numeroase anastomoze arterio-venoase.

Venele stomacului corespund în general arterelor.Ele se

formează din rețele capilare situate în submucoasă ;străbat grosimea
pereților gastrici,se adună sub seroasă și se aruncă apoi în trunchiuri
colectoare.Acestea sunt dispuse de-a lungul celor două curburi alături
de arcurile arteriale și se varsă în vena portă (fie direct fie în afluenții
ei).Venele gastrice ,dreaptă și stângă ,se varsă direct în trunchiul venei
porte ;vena gastroepiploica dreaptă se varsă în vena mezenterică
superioară,iar vena gastroepiploica stângă și venele gastrice scurte sunt
tributare venei lienale.

Limfaticele prezintă o deosebit de mare importanță.Ele iau naștere

din două rețele larg anastomozate:una mucoasă alta musculară.Ambele
confluează într-o rețea subperitoneală din care pornesc vase
eferente.Acestea se vor îndrepta spre o serie de grupuri de noduri
limfatice a căror tipografie este de cea mai mare importanță
chirurgicală.Limfa e drenată de nodurile gastroepiploice drepte și de
cele pancreaticolineale și a marginii superioare a pancreasului.Drenajul
final din toate cele patru grupe conduce spre noduri celiace situate în
jurul trunchiului celiacs.

Nervii stomacului sunt de natură vegetativă.Cea mai mare parte

sunt ramuri ale nervilor vagi si conțin deci fibre parasimpatice. O altă
parte provin din plexul celiac, formează delicate plexuri periarteriale și
conțin fibre aferente și fibre simpatice.Din plexul esofagian format din
cei doi nervi vagi, pleacă cele două trunchiuri vagale – unul anterior și
unul posterior- care pătrund în abdomen și se comportă diferit.
Trunchiu vagal anteric trimite câteva ramuri gastrice anterioare care
coboară de-a lungul curburii mici și se răsfiră pe fața anterioară a
stomacului până în regiunea pilorică. Trunchiul vagal posterior
formează și el conturul micii curburi și se distribuie feței posterioare a
stomacului.

Fibrele simpatice ajung la stomac, la nivelul micii curburi pe calea

ramurilor trunchiului celiac, mai ales prin intermediul plexurilor
periarteriale ale celor două artere gastrice dreaptă și stângă.

Ramurile fine din nervul vag și din plexul celiac formează rețele în
tunica musculară și în stratul submucos în care se află și mici grupări de
neuroni vegetativi – ganglionii vegetativi intramurali.

Limfaticele prezintă o deosebit de mare importanță. Ele iau

naștere din două rețele larg anastomozate: una mucoasă alta
musculară. Ambele confluează într-o rețea subperitoneală din care
pornesc vase eferente. Acestea se vor îndrepta spre o serie de grupuri
de noduri limfatice a căror tipografie este de cea mai mare importanță
chirurgicală. Limfa e drenată de nodurile gastroepiploice drepte și de
cele pancreaticolineale și a marginii superioare a pancreasului. Drenajul
final din toate cele patru grupe conduce spre noduri celiace, situate în
jurul triunhiului celiac.

a) FACTORII PROFESIONALI – Pot participa la apariția ulcerului sau

ale recidivelor sale dureroase.
b) FACTORII GENETICI, în majoritatea familiilor se constată caracterul
recesiv al ulcerului.Predispoziția pentru a face boala se transmite
poligenic, fiind evidentă statistic intervenția genei ce conferă
caracterul de grup sanguine cât și cel de secretor al substanțelor
de grup sanguine.
c) AGENȚII MEDICAMENTOȘI. Sunt cunoscute numeroasele
medicamente cu un efect ulcerogen produs prin mecanisme
complexe, la care participă stimularea secreție active, scaderea
rezistenței mucoasei și angiospasmul din peretele gastric.
 CAPITOLUL III

TEMA LUCRĂRII ȘI OBIECTUL LUCRĂRII

DATE DIN LITERATURĂ

ULCERUL GASTRIC – definiție- este o boală caracterizată prin

apariția la nivelul stomacului sau a duodenului a unei leziuni ulceroase,
adică a unei pierderi de substanță digestivă ce evoluează în pusee
acute, periodice, produse prin acțiunea clorhidropeptică a secreției
gastrice.

3.1.Clasificarea ulcerului după localizare

Ulcerul duodenal este cel mai des întalnit tip de ulcer. Apare
aproape de două ori mai frecvent la bărbați decât la femei.La bărbați,
spre deosebire de ulcerul gastric, apariția ulcerului duodenal se
produce în jurul vârstei de 25- maxim 45 de ani, iar la femei apare mai
tarziu, de obicei peste 45 de ani, ulcerul duodenal nu se malignizează
aproape niciodată. Durerea este prezentă în 50% din cazuri în ulcerul
gastric, fiind localizată de obicei în aceeași zonă ca și ulcerul duodenal.
Durerea scade prin ingestia de hrană, lapte antiacide, dar revine cam la
30 de min după masă (la unii bolnavi hrana poate intensifica durerea).
Ulcerul gastric este mai rar însoțit de alte simptome cum ar fi: greața,
vărsături. Inapetența este de două ori mai frecventă la bolnavii cu ulcer
gastric, motiv pentru care merg mai curând la medic decât cei cu ulcer
duodenal. Sintetizând rezultatele investigațiilor, Rotte propune
clasificări successive al ulcerelor având la bază eterogenitatea bolii.
Clasificarea genetică a ulcerului gastric: 1 – ulcerul gastric asociat cu
sindrome genetice; 2 – ulcer gastric asociat cu gastrina cronică; 3 –
ulcerul gastric asociat cu consum de acid acetilsalicilic; 4- ulcerul gastric
asociat cu ulcerul duodenal combinat; 5 – ulcerul gastric asociat cu alte
boli.

ULCERUL – factorii de risc – cofeina –se spune că prea multă cafea

determină apariția ulcerului gastric deoarece secreția de acid gastric
este stimulată de cafea; - consumul de alcool – nu există dovezi
concludente că alcoolul ar provoca sau exacerba un ulcer – alcoolul
stimuleaza secreția de gastrină și acid clorhidric; - alți factori de risc ar fi
sresul, regimul alimentar, fumatul de țigarete, secreția de aicid
clorhidric și factorii genetici.

Ulcerul e întâlnit la 20% din bolnavii cu ciroză hepatică. Apariția

ulcerului e atribuită insuficienței factorilor de apărare, rezistenței
scazute a mucoasei gastrice ca urmare a hipoxiei determinate de
hipertensiunea portală și staza venoasă.

Emfizemul pulmonar și bronșita cronică, cordul pulmonar cronic cu

hipercapnie și acidoză se asociază cu ulcerul până la 40% din cazuri. La
apariția ulcerului participă hipersecreția de acid clorhidric produs ca
urmare a hipercapniei cât și alterarea troficitații mucoasei gastrice prin
hipoxie.

3.2.Epidemiologia ulcerului gastric

Ulcerul gastric este mai puțin frecvent decât ulcerul duodenal și

este întalnit cu frecvența mai mare, dincolo de decada a-V-a a vieții. Are
incidența egală la ambele sexe. Ulcerul gastric se comportă ca și ulcerul
duodenal.
 Sucurile digestive, în afară de funcția digestivă , prin mecanismul
de secreție mai solicită și alte funcții ca: antibacteriană, de protecție a
mucoasei față de autodigestie, de secreție a unor compuși toxici.

3.3 Fiziopatologia secreției gastrice

Secreția gastrică e un amestec al produșilor activitații glandelor

fundice, pilorice și cardiale. Glandele fundice sunt formate din patru
tipuri de celule: principale ( zimogene), parietale ( oxintice), mucipare și
argentafmă. Volumul secreției gastrice poate atinge 1200 – 2000 ml în
24 ore. Datorită acidului clorhidric pH-ul variază între 0,9 și 1,5 și
corespunde unei concentrații de 150 – 160 mEq/ 1 HC1. Celula parietală
realizează un transport active separate de H și Cl prin membrana sa cu
un consum considerabil de energie. Transportul de H și Cl se efectuează
contra unui gradient cosmetic grație intervenției pompei de H și
pompei de Cl stimulate de AMP ciclic.

Acțiunea componentelor sucului gastric sunt:

- HCl disociază și solubilizează alimentele, denaturează proteinele,

activează papasinogenul și inactivează bacteriile;
- Pepsina produsă din pepsinogen la un pH sub 6, scindează
proteinele în proteoze, peptone, poliseptide.
- Renina(labfermentul) transformă oaseinogenul solubil în apă, casein
ce precipită în prezența ionilor de calciu.
- Lizozinul scindează peretele unor bacterii.
- Urează scindează ureea cu formarea de amoniac
- Mucina asigură protecția mucoasei față de acțiunile autolitice ale
sucului gastric.
Factorul intrinsic este implicat în absorbția vitaminei.
3.4. Modificările patologice ale secreției gastrice
1) Hipersecreția și hiperclorhidria se caracterizează prin creșterea
volumului și aciditații gastrice și se întalnește ulcerului
gastroduodenal și adenomul pancreatic hipersecretant, ca rezultat
hipertoniei vagale și hipersecreției de gastrină.

2) Hiposecreția și hipoaciditatea sunt tulburări ce dovedesc modificări

atrofice sau degenerative ale mucoasei gastrice, și a glandelor fundice.

3) Anaciditatea este caracterizată prin absența totală a acidului

clorhidric din sucul gastric și se descriu două forme:

- aclorhidria falsă prin hipersecreție ,,neparietală,, ce neutralizează

acidul produs:

- aclorhidria adevarată; se întalnește în distrugeri întinse de mase

celulare parietale ca în cazul anemiei pernicioase, gastritei atrofice și
cancerelor gastrice.

3.5. Anatomie patologică

Ulcerul gastric e reprezentat cel mai adesea de o leziune solitară, cu

excepția a 4%

din cazuri când ulcerația poate fi cu dublă localizare. Aproape un sfert

din bolnavii cu ulcer gastric au antecedente de ulcer duodenal.

Ulcerul gastric se localizează mai ales pe mica curbură (88%)

și mult mai rar pe curbura mare sau pe fețele stomacului. Ulcerul

gastric se insoțește de leziuni de gastrită situate mai lateral,extinse însă
ulterior și către corpul gastric.Diametrul leziunilor este de obicei de 0,5-
2 cm.
 Macroscopic( endoscopic)ulcerul se prezintă ca o pierdere de
substanță cu aspect crateriform,rotundă sau ovală ,marginile de un
lizerm proeminent datorită infiltrației edematoase locale.

Microscopic se poate remarca pornind de la suprafață către

profunzime,un exudat cenușiu conținând polimorfonucleare, hematii și
fibrină,urmat de o zonă de necroză fibrinoidă,țesut de granulație cu
fibronoblaști și vase de neoformație ,iar apoi de țesut fibros ,până în
musculoasă.Acest aspect diferentiază net ulcerul cronic de ulcerul
acut,complet lipsit de reacția fibroasă.

3.6Tabloul clinic

Tabloul clinic este descries de obicei de durere.Durerea e relativ

intenseă ,ca senzație de foamă dureroasă,gol dureros epigastric și are
un caracter visceral adică bolnavul o resimte pe o arie mai extinsă a
peretelui abdominal anterior.

Ulcerul gastrice e însoțit de un sindrom dureros cu sediu gastric

iradiat frecvent în stânga liniei mediane,difuz de intensitate medie și cu
o ritmicitate mai puțin exprimată.

Durerea survine mai precoce după masă (1/2-1oră ) se calmează

parțial sau este neinfluențată de tratamentul cu antiacide fiind deseori
asociată unor manifestari digestive necaracteristic ca senzația de
disconfort abdominal sau deseori greață și uneori de varsături.

Ritmicitatea durerii este mai puțin marcată sau chiar absentă în

ulcerul gastric,cu excesurile unde localizarea juxta nea reproduce
caracterul clinic al ulcerului duodenal.Ritmicitatea durerii a fost descrisă
în ulcerul gastric ,după formula ,,ingesto-liniște-durere-liniște,,.
 Apariția nocturnă a durerii este descrisă destul de rar , atunci
când este prezentă semnalează posibilitatea unor complicații sau
eventual asocierea cu un ulcer duodenal ,în multe cazuri alimentația în
loc să liniștească fenomenele dureroase gastrice le agravează ,adesea
calmarea lor fiind obținută numai după evacuarea conținutului gastric
prin vărsătură.

Durerea epigastrică din ulcerul gastric se însoteste frecvent de

anorexie și pierdere în greutate ,uneori de inapetența selectiveă
pentru proteina animală și unele hidrocarbonate(pâine).

Manifestările zilnice atipice și cazurile asimptomatice sunt

frecvent întâlnite în cursul ulcerului gastric.Simptomatologia atipică
face ca aceste cazuri să fie depistate ocazional, cu prilejul unui examen
radiologic gastric pentru o distensie dureroasă epigastrică persistentă
,greață și văsături post prandiale,anorexie și pierderea în
greutate.Caracterul asimptomatic al ulcerului gastric împiedică
depistarea bolii până la apariția complicațiilor revelatoare ,de debut
,deosebit de grave(perforația,hemoragia).

Ulcerul gastric evoluează recidivant devenind tot mai rezistent

la tratamentul medical ,cu o simptomatologie progresiv- complexă ,care
pierde pe parcurs trasăturile sale clinice proprii.Alaturi de durere mai
pot aparea o serie de alte manifestari.Arsurile retrosternale
(pirozisul)sunt senzații subiective cu caracter de arsură ,localizate
epigastric sau retrosternal.

Pot sa apară în perioada interdigestivă ,dar sunt mai des prezente

postalimentar din cauza stimulării secreției acide.De obicei ,se asociază
cu durerea,rareori o preced sau devin simptomul dominant al
bolii,ritmicitate și periodicitate care imită durerea.
 Varsăturile apar rar.Bolnavii cu pragul scazut al excitabilitații și
femeile cu constituție astenică varsă mai frecvent în ulcerul gastric.

În ulcerul gastric cu localizare juxta pilorică,vărsăturile sunt

obișnuite și pot conveni mici resturi alimentare. Grețăurile apar rar,
pot fi solitare sau însoțite de vărsături.

MODIFICAREA APETITULUI.Ulcerul gastric,mai ales cel gigant

evoluează cu scăderea apetitului. Curba ponderală a bolnavilor cu ulcer
gastric este de obicei constant.

Diferiții factori pot produce o scadere ponderală.Ulcerul evoluează

în 30-50% din cazuri cu scadere ponderală ,mai ales la
bătrani.Hemoragia ocultă e apreciabilă la 20-30% în ulcerul gastric mai
ales la bolnavii în vârstă.Dacă sunt persistente și de lungă
durată,hemoragiile acute pot duce la anemie posthemoragică prin d
eficit de fier.

3.7.Forme clinice

Formele clinice pot fi:

-după vârstă(la copii și la vârstnici ulcer gastroduodenal)

-după localizare(ulcerul cordiei,ulcerul piloric,ulcerul duodenal

postbulbar);

-după dimensiune(ulcerul gastric și duodenal gigant

-ulcerul gastric și duodenal combinat.

3.7.1.Forme clinice în funcție de vârstă

Ulcerul gastric la copii

 Ulcerul gastric poate să apară la copii la orice vârstă.Ulcerul gastric
poate să apara pe tot parcursul copilariei și adolescenței (până la 16
ani),incidența generală a boli fiind 1-1,5% iar după date mai recente 2-
2,1%.

Există o predispoziție familială ,fiind descriese numeroase cazuri cu

mai mulți bolnavi în familie,la uni dintre ei boala aparând în copilarie.

La nou- nascuți,ulcerul survine ca o consecință a traumatismelor

nașterii și are caracterul ulcerului acut, de stres.

La sugari și la copilul mic (1-2ani)ulcerul se asociază infecțiilor

severe,traumatismelor hdrocefaliei bronhopneumoniilor ca urmare a
stresului sau a șocului.Prematurii și malformații au predispoziție
marcată pentru ulcerații de acest fel.

Simptomatologia ulcerului gastric diferă la copii,în funcție de vâ

rsta debutului. La nou- nascuți ulcerul apare acut și se complică rapid
cu hemoragie digestivă superioară, mai rar cu perforație.Dificultatea
alimentației ,prin plânsul și tulburările de scaun sau hematemeză sunt
orientative ,dar boala hemoragică se situează pe primul plan.
Hemoragiile digestive de mică intensitate se vindecă rapid dar cele
masive duc la deces ,ulcerul fiind descoperit la necropsie.

Între 2 și 6 ani ,ulcerul e rar,dar se complică,cu perforație sau

hemoragie.

Între 6 și 9 ani ulcerul evoluează cu durere abdominală,cu localizare

epigastrică și periombilicală.

După vârsta de 9-10 ani simptomatolagiea e asemănătoare cu cea

de la adulți.Durerea devine ritmată de alimentație, apare
noaptea.Tratamentul medicamentos beneficiază de preparatele
uzuale,raspunsul simptomatic în terapie fiind de obicei prompt.

Ulcerul gastric la vârstnici

Ulcerul gastric apare și la vârstnici.Comparativ cu boala

adultului,ulcerul la bătrâni evoluează cu unele trasături distinctive.
Ulcerul favorizează în general vârstele înaintate.

PARTICULARITAȚI ETIOPATOGENICE.Un factor patogenic la vârstele

înaintate ,îl prezintă modificările vasculare,care prin interacțiune cu
factorii patogenici comuni determină apariția ulcerului.Consumul de
medicamente antireumatice,hipotensoare,antibiotic este semnificativ
la bolnavii în vârstă,ceea ce influențează prevalenta ulcerului
gastric.Intervențiile chirurgicale,transplant renal
hemodializa,accidentele cerebrovasculare duce la apariția ulcerelor cu
localizare gastrică.

În ulcerul gastric se reflectă tendința spre hipoclorhidri imprimată

de vârstă și de asocierea gastritei cornice.

Ulcerul gastric,la vârstnici,evoluează printr-un sindrom dispeptic

mai șters.Durerea nu este prea intensă ,iar asocierea altor elemente
dispeptice e frecventă.Există însă și forme dureroase cu crize de
activitate prelungite.

Ulcerul gastric sângerează ușor la bătrâni.Hemoragia digestivă

superioară la bătrâni e manifestarea de debut a ulcerului.Vârstnicii,cu
ulcer gastric prezintă complicații de tipul penetenței sau perforagiei
acoperite.
 Complicațiile ulcerului gastric beneficiază de tratament medical
sau chirurgical.

3.7.2.Forme clinice în funcție de localizare

Ulcerul cordiei reprezintă o formă rară a ulcerului gastric.Durerea

în ulcerul cordiei e localizată în epigastru ,de obicei în vârful
xifoidului,iradiată în regiunea retrosternală și precordială;apare după
alimentație, deoarece bolul alimentar vine în contact direct cu
suprafața ulcerului. Localizarea pe peretele posterior poate genera
iradierea durerii la nivelul coloanei dorsale sau
interscopulovertebral.Anemia apare des din cauza hemoragiilor acute.

TRATAMENT.Regimul alimentar trebuie să țină seama de

localizarea ulcerului,evitând agresiunea termică ,chimică,mecanică
leziunii ulceroase, care vine în contact cu bolul alimentar.

Ulcerul piloric e localizat la nivelul canalului piloric în zona

proximală a pilorului.Ulcerul piloric se include în ulcerul gastric de tip lll.

Simptomatologia ulcerului piloric se caracterizează prin așa

numitul ,,sindrom al canalului piloric,,.Durerea ,localizată epigastric e
intensă,apare după alimentație,nu se ameliorează după administrare
de antiacide.Greața și vărsăturile sunt frecvente.După vărsătură
durerilre se ameliorează în mod caracteristic.

TRATAMENT.Antiacide combinate cu anticolinergice,terapie

antienzimatică administrand ULCOSILVANIL timp de 16-24 zile.

Ulcerul duodenal post bulbar se localizează pe peretele

duodenal posterior.
 SIMPTOMATOLOGIE. Localizarea durerii poate fi uneori peri
sau subombilicală . Durerea este severă și iradiază în spate sau în
epigastru.Penetrarea e frecventă și se manifestă prin durere severă și
permanentă. Hemoragia digestivă superioară,severă și frecventă apare
în 50-60%din cazuri.Evoluția se face deseori cu ciroze dureroase
prelungite. Ulcerul post bulbar poate beneficia de terapie
medicamentoasă.

3.7.3.Forme clinice în funcție de dimensiune

Uicerul gastric și gigant

Dimensiunile ulcerelor gastrice nu depașesc de obicei 1-2cm.

Ulcerul gastric gigant are diametrul peste 2-2,5 cm .Ulcerul gastric
gigant reprezintă 10-15%din totalitatea ulcerelor gastrice.

Ulcerul gigant apare în general la vârstnici.

Simptomatologia ulcerelor gastrice gigante se caracterizează

prin severitatea durerii,iradierea în spate sau în regiunea precordială.

Vărsăturile sunt obișnuite ,iar scăderea ponderală e comună.

Hemoragia digestivă superioară apare în 10-30% din cazuri ,dar

sunt forme mai grave.

TRATAMENT.Tendința la vindecare spontană a ulcerelor gastrice

gigante e redusă,ceea ce contrastează cu tendința generală a ulcerelor
gastrice de a se vindeca spontan și de a recidiva mai rar.Ulcerul gastric
gigant se rezolvă preferențial prin gastrectomie parțială sau chiar
totală.

Ulcerul gastric și duodenal combinat

 Mai mulți bolnavi prezintă ulcer combinat gastric-
duodenal.Bolnavii cu ulcer combinat sunt de obicei bărbați,distribuția
lor pe vârste respectând pe cea a ulcerului gastric.

În majoritatea ulcerelor combinate,leziunea gastrică se încadrează

în tipul ll sau lll de ulcer gastric.

SIMPTOMATOLOGIA.Afecțiunea se descoperă simultan în 50% din

cazuri .Când ulcerele se descoperă separate ,de obicei cel duodenal
este primul.Intervalul dintre apariția ulcerului duodenal si cel gastric
este variabil, uneori fiind de mai mulți ani .

TRATAMENT.Nu exista un tratament specific al ulcerelor

combinate.De obicei,în cursul terapiei,ulcerul duodenal se vindecă mai
rapid decât cel gastric,de unde derivă necesitatea unei urmariri
radiologice și mai ales endoscopice.

COMPLICAȚIILE

Complicațiile majore ale bolii sunt hemoragia ,perforația și

stenoza cicatriceală.Ele survin de obicei după o evoluție mai
îndelungată cu excepția hemoragiei și perforației care chiar pot fi
manifestari de debut ale ulcerului.

HEMORAGIA DIGESTIVĂ

Hemoragia digestivă constituie cea mai frecventă complicație a

ulcerului, fiind considerată ca un incident major atunci când se
exteriorizează sub formă de hematemeză sau melenă .Sângerările mici
oculte ,de-și nu au caracterul dramatic al hemoragiilor masive,nu sunt
de neglijat ,pot provoca anemii severe ,mai ales în ulcerul gastric.
 Hemoragia e determinată de erodarea unei artere (localizarile cu
mare potențial hemoragic sunt cele angulare, pe curbura mică a
stomacului și cele situate pe fața posterioară a bulbului duodenal).

În fața unei sângerări digestive ,manifestată prin melenă sau la

75% din cazuri și prin hematemeză,e necesară evocarea principalelor
cauze ale hemoragiei digestive superioare:gastrita hemoragică ,ruptura
varicelor esofagiene ,neoplasmul,hernia hiacală ,boala Rendu-Osler.

Hemoragia digestivă e remarcată mai frecvent și cu risc crescut la

bolnavii în varstă cu ateroscleroză,precum și în cazurile cu ulcer
colos,dur și îndurat.
SIMPTOMATOLOGIA
E dominată de pierderea brutală a sângelui ,care determină o
hipovolemie cu manifestari diferite:
paloare,transpiratii,sete,ametelii,palpitatii,dispnee,realizand adesea o
stare de șoc mai mult sau mai puțin accentuată.
Sincopa e posibilă atunci când volumul sângerării este de 1000-
1500 ml.Durerea ulceroasă preexistentă hemoragiei dispare,iar
perioada urmatoare e caracterizată de o liniște clinică.
Hemoragia digestivă poate fi urmată, la cateva zile , de o
creștere a ureei serice,de obicei până la 100 ml ,produsă prin reabsorție
proteică, dezechilibru electrolitic și o posibilă insuficiență renală
tranzitorie hipoxică.
Hemoragia digestivă superioară ulceroasă poate prezenta forme
variate,masivă dar unică ,medie dar subintrantă,mică dar recidivantă
,fiecare repetare a sângerării agravând starea generală.
Hemoragiile din ulcerul gastric sunt mai severe deoarece leziunea
este mai profundă și sângerează mai abundant.
PROGNOSTICUL. Este nefavorabil când hemoragia survine la
bolnavii de peste 50 de ani sau când sunt prezente insuficiențe
funcționale de organe anterioare.
TRATAMENT.Se urmarește corectarea dezechilibrului
hemodinamic, oprirea sângerării,scăderea aciditații și sedarea
bolnavului.
Corectarea dezechilibrului dinamic reprezentat de șocul
hipovolemic ,implică transfuzia imediată de sânge pâna la un volum
apropiat celui pierdut în funcție de valoriile presiunii arteriale și
frecvența pulsului. În lipsa sângelui sau în cazul marilor pierderi ,pentru
reechilibrare hidroelectrolitică se administrează soluții
macromoleculare ( DEXTRAN70,DEXTRAN 40) plasmă,albumină umană
sau soluție hidrolizată de gelatin (MARISANG) .
Pentru limitarea sângerării și combaterea acidității se aspiră
conținutul gastric și se introduce cu picătura,lapte sau lapte cu ceai ,reci
precum și soluții alcaline,pe întreaga perioadă a sângerării.
Hemoragia digestivă impune instituirea de urgență a repausului la
pat .Dieta se ameliorează în zilele următoare cu alimentație alcătuită
din lapte amestecat cu frișcă și ouă căreia i se asociază medicația
antiacidă ,diversificandu-se treptat.

Se poate administra trombină uscată pe cale orală ( dizolvat în apă

cu gheață) în cantități mici ,ca hemostatic local adenocrom-
semicarbozonă ADRENOSTAZIN 1,5-4,5 mg/ zi intravenos în perfuzie
,hemocoguloză VENOSTAT subcutanat sau intravenos 3-5 u/zi .

Oxigenoterapia e necesară în cazurile cu afecțiuni pulmonare

cornice și la cei în vârstă.

Intervenția chirurgicală e necesară când sângerarea e masivă și

amenință viața bolnavului.
 PERFORAȚIA ULCEROASĂ

E o complicație ce rezultă din pătrunderea procesului ulceros în

straturile peretelui stomacului și care evoluează fie liber în cavitatea
peritoneală ( perforația liberă) fie se limitează spontan( perforația
acoperită) sau prin intervenție chirurgicală.

SIMPTOMATOLOGIE

E dramatică ,cu durere deosebit de violentă,instalată

brusc,localizată epigastric sau în hipocondrul drept ,iradiat ascendant
spre umar sau precordial și accentuate de mișcari și vărsături.

DIAGNOSTICUL POZITIV al perforației îl confirmă semnele clinice

și radiologice datorită prezenței aerului liber în cavitatea peritoneală. La
radiologie se constată apariția unei imagini areice semilunare
subdiafragmatice.

Evoluția este imprevizibilă.

TRATAMENTUL MEDICAL

E indicat în situațiile în care intervenția chirurgicală nu e

executabilă tehnic,precum și în cazul unei evoluții inițiale ce sugerează
închistarea sau acoperirea perforației.

În aceaste împrejurari conținutul gastric e aspirat

continuu,paralel cu aplicarea antibioterapiei și administrarea sub formă
de perfuzie a soluțiilor glucozate și clorurosodice.

ULCERUL PENETRANT

Modifică principalele manifestări clinice ale bolii în sensul că

durerea își pierde ritmul și periodicitatea ,iar iradierea e ascendentă
către torace ,posterior către coloana vertebrală sau ,,în bară,,atestând
reacția pancreatică .

Semnele radiologice ale penetrației sunt reprezentate de

trinitatea nișei sub compresiune,proeminentă mare de contur
neregulat delimitată durerea vie la palpare sub ecran.

Tratamentul nu poate fi decât chirurgical.

3.8.Evoluție și prognostic

Ulcerul gastric evoluează cronic mai mulți ani cu episoade acute

dureroase ,întrerupte de episoade de liniște clinică ,ce pot dura de la
câteva săptamani la câțiva ani .Cu sau fără tratament medicamentos
chiar în afara aplicării regimului alimentar dietetic boala poate intra în
mod spontan în perioada de acalmie după o evoluție activă de câteva
săptamani ,ulcerul poate fi considerat vindecat dacă perioada de
latență durează cel puțin 5 ani.Apariția simptomatologiei după o
perioadă de limite de 5-10 ani e exceptională.

Evoluția bolii timp de 10-15 ani conferă acesteia o rezistență

deosebită la tratament conservator ,datorită proceselor cicatriceale
extinse, ulcerelor cornice mari,protejate fibros.

Dispariția durerii în perioada activă a bolii e interpretată ca o

vindecare a episodului acut ,ce nu este mereu concomitentă cu
dispariția leziunii, la examenul radiologic sau endoscopic.

Această neconcordanță e frecvent întâlnită în ulcerul gastric.

Uneori simptomatologia clinică dispare,dar leziunile morfologice
persistă la examenele de control, cu modificări rezultând din efectul
reacțiilor cicatriceale.
Din această cauză atingerea sindromului dureros nu echivalează cu
vindecarea ulcerului, boala putând reapărea odată cu abandonarea
masurilor terapeutice ,medicamentoase și dietetice.

Destul de frecvent, chiar în absența semnelor de activitate clinică,

examenul radiologic poate semnala existența manifestărilor proprii
unei stări de iritație gastrică hiperescreție și hiperperistaticș, spasm
parietal prelungit, autoplastică a mucoasei. Prognosticul de viața al bolii
este bun, dar influențat de apariția complicațiilor.

DIAGNOSTICUL

Datele clinice când sunt prezente, în special triada dur pirozis,

vărsăturile sunt utile pentru diagnostic.

Examenul clinic obiectiv poate stabili corect sediul dureri.

Pentru diagnosticul pozitiv al ulcerului gastric anamneza are o

valoare mai scazută, manifestările clinice fiind mai puțin
caracteristice.Formularea diagnosticului rezultă din colaborarea datelor
oferite cu examenul radiologic și studiul secreției gastrice.

Diagnosticul diferențial al ulcerului gastric se face cu următoarele

afecțiuni:

- colecistopatii cronice litiazice sau nelitiazice acestea prezintă

simptome dureroase caracteristice în zona hipocondrului drept,
iradiate în spate sau urmarul drept, provocate de alimente
colecistokinetice, asociate cu alte simptome: vărsături, dispepsie
biliară, febră;
- hernia gastrică transhiatală, durerile sunt localizate în hipocondrul
stâng sau epigastrul superior;
- gastritele cronice , pot schimba tabloul ulceros dacă coexistă cu
ulcerul gastric, în sensul ștergerii ritmicitații alimentare și
periodicității simptomelor. Durerea din gastritele cronice e difuz
iradiată epigastric;
- pancreatitele cronice se traduc prin dureri în etajul abdominal
superior iradiate în spate;
- angina pectorală se manifestă cu dureri epigastrice care survin după
eforturi sau stresuri;
- tumorile benigne gastrice pot determina manifestari clinice
asemănătoare ulcerului.Examenul radiologic și endoscopic sunt
edificatoare pentru diagnostic.
Asocierea oricareia din afecțiunile de mai sus în ulcerul gastric
modifică tabloul clinic și obligă la explorări minunțioase clinice și
paraclinice
EXAMENE PARACLINICE
Pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastric sunt necesare
următoarele intervenții:
- evaluarea funcției secretorii gastrice a stomacului; se fac prin
explorarea debitului acid bazai (DAB) și debitul acid stimulat cu
histamină sau pentagastrina (DAS).Sucul gastric din secreția
bazală(nestimulată) este frecvent amestecată cu bila în ulcerul
gastric( reflux duodenogastric). Stabilirea MB se face după ce s-a
exclus probele cu reflux biliar. Cantitatea de suc gastric spontan
elaborat este normală sau scăzută în ulcerul gastric ( 20-46 ml/ora).
DAB arată valori scăzute normale sub 1,5 mBq/ora. Secreția gastrică
stimulată sub maximal cu histamină 0,1 10kg corp arată valori de
80-100 ml/oră în ulcerul gastric, cu valori ale DAS, în general sub 12
mEq/oră DAS este mai apropiat de normal în ulcerul gastric datorită
 componenței gastrinice. Se preferă explorarea DAB ca primă etapă
în explorarea funcției secretorii bâzâie. Sunt cazuri de ulcer gastric
în care DAB este foarte scăzută iar după histamină este crescut
sugerând existența componentelor Patogenice humoral-endocrine.
- Evaluarea hemorogiilor oculte în scaun, ca test adițional pentru
stabilirea perioadei de activitate sau de acalmie a caracterului
ulceros. În perioadele de activitate cantitatea de sânge extravazat se
apropie de 5-8 ml/zi. Metodele pentru evidențierea acestor
microsângerări sunt calitative și grevate de numeroase rezultate fals
pozitive, mai ales dacă nu se iau măsuri pentru evitarea alimentelor
cu bogat conținut în fier.
- Examenul radiologic se efectuează dimineața, pe nemâncate în
ortostatism și clinostatism, cu aplicarea sistematică a modalităților
de conexiune, după administrarea per orală a unei suspensii
radioopace de sulfat de bariu. Examenul radiografic implică
realizarea filmelor ,, un strat subțire`` pentru studiul pliurilor în
repleția gastrică și în serie.
- Examenul se completează prin tehnici paracoradiologice
(administrația intramusculară de sulfat de atropină 1mg, morfină 10
mg)
EXAMENUL RADIOLOGIC ȘI ULCERUL GASTRIC
Semnul radiologic de certitudine al ulcerului îl constituie nișa
ulceroasă. Ea apare în raport cu situația, ca o pată suspendată de
formă rotundă sau ovalară.
Ulcerul pe curburi. Apare ca opacitate semicirculară cu
convexitatea orientată extern, depășeste marginea gastrică și are
contur regulat.Spre interior, opacitatea e delimitată de o zona
transparenta, urmată de o zonă semitransparentă dată de edemul
inflamator, spre care converg pliuri gastrice. Aspectul descries se
evidențiază bine în ortostatism postero- anterioară.
În raport cu întinderea, profunzimea și reacțiile de vecinătate
variază forma și dimensiunile nișei. Astfel procesul inflamator
edemul poate crea impresia unei nișe mai profunde, iar reducerea
lui sub tratament, scade adâncimea nișei.
Când evoluează spre vindecare, nișa se reduce de volum, ia o
forma triunghiulara, apoi scade în dimensiuni, ajunge la forma de
spic pentru ca în final să dispară, concomitent se șterg și modificările
periulceroase. În cazul ulcerului acut totul se petrece în câteva zile.
În ulcerul cronic procesul de vindecare e mai lent.
Ulcerul cu localizare pe fețele gastrice
Nișa apare ca o pată rotundă sau rotund ovalară, încronjurată de
o zonă mai clară (halou inflamator) spre care converg pilurile.
Vizualizarea nișei se face cu bariu în strat subțire, în decubit ventral
pentru ulcerul feței anterioare și în decubit dorsal pentru ulcerul
feței posterioare. Când ulcerul este în apopierea curburilor,
examenul se completează în ortostatism, cu stomacul umplut cu
bariu, în incidența oblic anterioară stângă pentru fața anterioră și
oblic anterior drept, pentru fața posterioară.
Cand nișa este situată medial e necesară poziția de profil.
Ulcerul situat în porțiunea orizontală a stomacului
Pe curbura mică e mai plat, procesul inflamator duce la o lărgire
a unghiului gastric, se evidențiază în ortostatism cu stomacul umplut
cu bariu și sub compresiune dozată.
Ulcerul curburii mari. E rar întâlnit și greu de evidențiat datorită
complexității structurii mucoasei la acest nivel .
Ulcerul tuberozitar apare ca o pată suspendată.
 Semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sunt organice
și funcționale .Ele sunt gastrita cu relieful îngroșat și șters
hipersecreția ,spasmul curburi mari orientat spre ulcer.,hipertonia și
hiperkinezia,spasmul cardiei ,spasmul piloric și spasme ale fibrelor
circulare. Diagnosticul radiologic al ulcerului gastric este radiografia,
efectuată în condiții de tehnică adecvată, în principiu nișa benignă,
situată pe curburi sau pe fețe, vazută din profil depășește în exterior
peretele gastric. Nișa malignă are forma unui crater cu marigini
neregulate. Uneori nișa malignă este încastrată într-o infiltrație
tumorală ( nișa ,, în lacună``). Alteori nișa malignă e bănuită,
ulcerația își are sediul într-un segment rigid, peste care unda
peristaltică sare. Dacă rezultatele investigațiilor sugerează caracterul
benign al ulcerului gastric se practică tesutul terapeutic.
Tesutul terapeutic se realizează prin institutuirea unei diete
alimentare stricte cu alcalinizare diurnă sistematică, eventual și
nocturnă, cu durata de 21 zile. La sfârșitul acestei perioade se
efectuează un nou examen radiologic al stomacului.
Când un ulcer de dimensiuni mari se reduce la cel puțin jumătate
sau un ulcer de dimensiuni mici a disparut se consideră alcalinizarea
eficace, continuându-se tratamentul medical cu înca 2-3 saptamani,
după care se efectuează examenul radiologic.
Examenul endoscopic
Explorarea endoscopică gastrică are o valoare în diagnosticul
ulcerului gastric.
În funcție de sediul leziuni se poate folosi un endoscop cu vedere
axială sau laterală, iar prin posibilitatea de a spăla dirijat cu ser
fiziologic fundul ulcerației se poate vizualiza mai bine leziunea.
Pentru examenul endoscopic al stomacului se face fie în decubit
 lateral fie în poziție șezândă.Asistentul va ține capul bolnavului în
flexiune dorsală moderată. Distanța necesară pentru a parcurge
cavitatea bucală și faringele este de 15 cm. Pentru vizualizarea
integrală a stomacului endoscopul se introduce până la 65-75 cm,
existând variații în funcție de starea bolnavului și de situația
anatomică a stomacului.
Retragerea aparatului se face prudent.
Ulcerul gastric are următoarele caractere endoscopice: leziunea
este rotundă sau ovalară, alterior lineară sau în șa, net delimitată de
mucoasa din jur.
Mucoasa juxtă ulceroasă poate prezenta mici zone hemoragice.
Fundul ulcerului este constituit din resturi fibrino-necrotice,
granulatii fibrino-conjunctive foarte firabile, frecvent acoperit cu
mucus ce trebuie eliminate prin spălare. Ulcerul gastric situat în
zona angulară e greu de vizualizat. Este necesară explorarea cu
atenție a întregului stomac, deoarece pot exista asocieri de ulcer.
Endoscopia poate depista eventual cicatricele din zonele unde au
preexistat alte localizări ulceroase precum și coexistența ulcerului
gastric.

TESTE SPECIALE

Gastrinemia serică are valoare în cazuri particulare de leziune

ulceroasă. Gastrinemia provocată utilizând un prânz cu aminoacizi și
peptone sugerează mecanismul patogenetic al leziunii ulceroase.

Dozarea pepsinogenului seric prezintă interes pentru stabilirea

caracterului familial al ulcerului, pentru stabilirea eventualei etiologii
ulceroase a unei hemoragii digestive superioare.
 Dozarea antigenului carcinoembrionic (CEA) are valoare pentru
stabilirea diagnosticului diferențial între nișa gastrică ulceroasă
benignă.

Tesutul cu prânzuri radioactive ( faza lichidă a prânzului marcată cu

99 mTc, iar cea solidă cu 113 mln) servește pentru a obiectiviza timpul
de evacuare gastrică cu ajutorul camerei de scintiltie. În condiții
normale T ½ al fazei alimentare lichide este de 90 minute, în timp ce T
½ al fazei solide este de 120 minute. În ulcerul gastric e întâlnită
încălzirea evacuarii solidelor ( peste 180 minute). Aceste date servesc
pentru orientarea tratamentului cu anticolinergice ce trebuiesc folosite
cu prudență în ulcerul gastric.

STUDIUL SECREȚIEI ACIDE GASTRICE

Constituie o investigație importantă în special în explorarea ulcerului

gastric.

Secreția bazală DHCI e considerată, la normal, ,între 0 – 6 Eq/ ora, cu

o medie de 2 mEq/oră mai mica la femei .La bolnavii de ulcer gastric
secreția bazală e aproximativ 4mEq/oră.

Stimularea maximală cu pentagastrină ( intramuscular sau subcutant

1-6 U/kilocorp) produce un vârf secretor precoce. Proba cu insulină se
administrează intravenos o cantitate de 0,2U insulin/kilocorp
urmarindu-se aciditatea gastrică și glicemia timp de 2 ore.

Dacă glicemia scade sub 50 mg % paralel cu creșterea acidității

gastrice vagotomia e incompletă.
 Stimularea secreției acide cu histamină se obține prin administrarea
subcutanată de 0,5 – 1 mg histamină sau ,, maximală, ori administrarea
de 0,04 mg histamină/kilocorp. Pentru evitarea unor reacții secundare (
grețuri, cefalee, eritem) înainte cu 20 de min se administrează
intramuscular o cantitate de 20-50 mg prometazin hidroclorică
(romergan), ce împiedică acțiunea histaminei asupra musculaturii
netede și vaselor.

Valoarea cea mai importantă a studiului secreției gastrice rezultă din

faptul că anaclornidria, după exitație maximă cu histaminat infirmă
diagnosticul de ulcer gastric.

PROFILAXIA ULCERULUI GASTRIC

Profilaxia bolii și a recidivelor se referă la totalitatea mijloacelor și

metodelor folosite pentru a împiedica apariția bolii, a limita extinderea
ei și a împiedica sau îndrepta recidiva.

Obiectivul principal al profilaxiei îl constituie aplicarea mijloacelor

necesare de prevenire, care să se adreseze cu precăderea bolnavilor cu
potențial ulceros.Devin de o importanță primordial depistarea și
dispensarizarea acestora atât pentru un control periodic active, cât și
pentru instituirea măsurilor igieno- dietetice și medicamentoase
corespunzatoare. Vor fi eliminați unii factori favorizând exogeni, ca
tutunul, cafeaua, viața neregulată și alimentația dezordonată,
promovandu-se un regim echilibrat de muncă, cu mese la ore regulate,
odihnă suficientă și viață ordonată. O alimentație corespunzatoare în
calorii, care cuprinde principii alimentare esențiale, în special proteine
de calitate superioară, hidrocarbonate si eventual grăsimi emulsionate,
repartizate în mai multe prize, de-a lungul zilei, poate constitui o
măsură profilactică eficientă. Alimentația trebuie să cuprindă într-o
cantitate unele vitamine, a căror carență a fost incriminată în apariția
ulcerului ( vitamin A si B). Fumatul și băuturile alcoolice trebuie
interzise de principiu acolo unde acționează factori de mediu ulceregoni
sau când se indentifică factori genetici.

O măsură profilactică importantă pentru prevenirea recidivelor și

apariția unor complicații severe ( hemoragia și perforări pentru
reactivarea unor ulcere vechi o reprezintă evitarea unor substanțe
medicamentoase cunoscute de a produce leziuni ulcerative gastrice
(acid acetilsalicilic, reserpine, calchicina, indometacin, cofeina). Când
este indicată folosirea acestor substanțe, pot fi administrate controlat
concomitant cu medicația antiacidă.

Deci aplicarea unor măsuri de profilaxie, atât alimentară cât și

medicamentoasă și reglemenatrea programului de masă și odihnă, de
evitare a stărilor de încordare psihică se dovedesc foarte eficiente.

TRATAMENTUL ULCERULUI GASTRIC

Ulcerul gastric beneficiază de două tipuri de tratament: medical și

chirurgical. Tratamentul medical este cel mai larg folosit lasând loc în
cazuri de excepție tratamentului chirurgical. Tratamentul medical este
trivalent igienodietetic medicamentos și balneoclimateric și se referă la
două situații distincte ale ulcerului gastric: perioadele de criză
dureroasă și perioadele din afara acesotra. În fazele dureroase
tratamentul trebuie să fie etrem de individualizat în funcție de o serie
de factori ce pot preveni în mecanismul apariției leziunii ulceroase.

Factorii precipitanți ai crizei ulceroase sunt: stresuri diverse, lipsa de

echilibru între activitațile profesionale și cele recreative, alimentație
neregulată, consumul abuziv al unor alimente excitante ale secreției
gastrice, fumatul, consumul băuturilor alcoolice concentrate, consumul
unor droguri ulcerigene etc.

Stresurile și lipsa de odihnă dețin un rol prioritar în precipitarea

crizelor ulceroase. Elementele fundamentale care caracterizează boala
în perioada crizei ulceroase sunt prezenta ulcerației la nivelul
stomacului și durerea care poate însoți această leziune. Criteriile de
eficiență a oricăror tratamente folosite pentru vindecarea afecțiunii se
referă în primul rând la dispariția ulcerației și abia în al doilea rând la
calmarea durerii și alte simptome supărătoare.

TRATAMENTUL IGENICO – DIETETIC al ulcerului gastric se referă la

punerea bolnavului ulceros în condiții de repaus nervos relativ și în
administrarea unor elemente care să excite cât mai puțin secreția
gastrică acidă. Pentru bolnavii cu ulcer gastric internarea în spital este
obligatorie , ținând seama de faptul că ulcerul gastric are mari
interferențe patologice și diagnostice cu caracter gastric.

Regimul alimentar constă din administrarea unor mese mai dese, cu

volum mai redus și care să conțină elemente cât mai puțin exitante ale
secreției clorhidropeptice. Regimul alimentar al ulcerului constă din
umrătoarele: în primele 2-4 zile de la începutul crizelor se vor
administra mese la 2-3 ore în timpul zilei constând din alimente lichide,
semilichide sau păstoase, în acea categorie intră laptele dulce, brânza
proaspătă de vaci, paste făinoase, orez, supe de zarzavat strecurate, 1-2
felii de pâine mai uscată, la fiecare masă. După 2-4 zile de asemenea
tratament dietetic se trece la o alimentație lărgită, adăugându-se
următoarele alimente: ouă moi, frișcă, supe de zarzavat îmbogățită cu
făinoase, cartofi fierți sau copți, compoturi și se va mări rația de paste
făinoase. Prânzurile se vor reduce la 4-5 în 24h având grijă ca acestea să
nu fie voluminoase. Această perioadă durează 3- 6 zile, după care dacă
evoluția este favorabilă regimul va fi lărgit și numărul de mese va fi de
3-4 în 24 de ore. Se va adauga carne de pasăre sau de vită fiartă, pește
proaspăt fiert gelatine, prajituri de casă . etc. Cantitatea de proteine
rezultată din carne va trebui să acopere necesarul de proteine în
proporție de minim 60g în 24 de ore. Dacă crizele ulceroase s-au redus
ca intensitate sau au disparut, regimul alimentar se va liberaliza,
incluzându-se cruditățile: legume, fructe, salate etc.

Bolnavul va trebui să țină acest regim lărgit cu minimum de 3 ani

pentru ca el să poată fi pus la adăpost de eventualele recidive.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

În cadrul ulcerului gastric, aciditatea în lumenul gastric este mai rar

crescută dar de obicei normală și frecvent scăzută însă niciodată nu
există lipsă totală de acid clorhidric.

Medicamentele folosite pentru tratarea, ulcerului gastric se clasifică

astfel:

1) Medicamente antiacide care neutralizează acidul clorhidric din

lumenul gastric și astfel reduce efectele sale nocive.

Principalele antiacide folosite în prezent: sărurile de aluminiu

(hidroxis și fosfat); sărurile de magneziu hidroxid și trisilicat; calciu
carbonic; bicarbonate de sodiu. Efectele acestora asupra neutralizarii
acidului clorhidric din stomac depeind de forma lor fizică de preparare
(prafuri , lichid sau tabletă), de modul de administrare și de timpul lor
de staționare în stomac.
 În primele zile ale suferinței dureroase antiacidele se pot consuma
din 2 în 2 ore ziua , iar la 2-7 zile de la debut se vor consuma după cele
trei mese . Antiacidele se pot lua și ocazional în timpul zilei dacă reapar
dureri sau arsuri.

Durata administrarii antiacidelor de obicei 3-4 săptamâni până la

dispariția durerilor după care se mai continuă o săptămână deoarece
este stabilit ca ulcerația poate presista după dispariția durerilor.La noi
în țară există o gamă largă de antiacide sub formă de
tablete:Ulcerotrat, Diacarbocalm, Trisilicat, Ulcomplex, etc.

2)Medicația anticolinergică

Efectul anticolinergicelor: reducerea acidității gastrice, inhibarea

contracțiilor musculare gastrice. Aceasta se folosește mai frecvent în
asocierea cu medicația antiacidă, iar modulul de acționare este de a
bloca secreția de acetilcolina și receptorii vagali de la nivelul celulelor
parietale.

Medicamentele anticolinargice se împart în 3 grupe sunt : colinergice

natural extrase din plante ( antropina, hiosciacina) si anticolonergice
sintetice cuaternare ( prompatelina, probantinulj).

Antropina se poate administra intramuscular sau subcutant la 6 ore

câte 1/1/2mg. Durata tratamentului este de 3-5 săptămâni.
Anticolinergicele sintetice: 4-6 tablete/ zi și se iau cu ½ ore înainte de
masă. Durata tratamentului este de 3-5 săptămâni.

3) Medicația ce acționează prin intermediul sistemului nervos

central reducând în primul rând exitația centrală vagală.
 4) Medicamente ce acționează asupra mecanismelor de protecție
ale mucoasei gastrice.
Sucralfatul este o substanță complexă și are o afinitate mare
pentru leziunea ulceroasă, dispersându-se în sucul gastric sub
formă de suspensie. Aceasta se găsește sub formă de tablete de
1g și se administrează de 3-6 ori/ zi înainte de mese cu 1/2 ore pe
o perioada de 3-4 săptămâni.
Misoprostul se administrează sub formă de tablete ce conțin 50
micrograme substanță active, de 4 ori pe zi ( de 3 ori înaintea
meselor principale cu ½ ore și a patra oară seara la culcare) ,
durata tratamentului fiind de 3-6 săptămâni.
5) Medicamente care prin diverse mecanisme blochează sinteza de
acid clorhidric

Tratamentul cu Cimetidină și Ranitidină se administrează sub formă

de tablete de 40 mg, o singură tabletă la culcare ar bloca secreția de
HCl pentru 12-14 ore. Se administrează în doze de 40 mg/ zi pe o
perioadă de 4-6 săptămâni.

Ulcosilvanilul are o durată de administrare de 10-15 zile și acesta

poate fi repetat la 3 luni și la 9 luni după prima cură.

6) Medicamente care acționează prin modificarea contraindicației

gastrice.
Este preferată Metoclopramida administrată înainte de mese de 3
ori pe zi câte o tabletă.
TRATAMENTUL BALNEO – CLIMATIC
Nu se efectuează niciodată în timpul crizelor ulceroase deoarece în
aceste situații favorizează complicații severe. Cura balneară trebuie
efectuată la cel puțin 3-4 luni de la tratamentul unui acut dureros și
numai la indicația medicului.
Durata medie a unei cure este de 21-30 zile și se efectuează în
oricare perioadă a anului.
 CAPITOLUL IV
PROCES DE NURSING – CAZURI URMARITE

PLAN DE ÎNGRIJIRI

1) Elemente generale și îngrijiri de nursing

Surse: pacient, foaie de observație
Date relative stabile: bolnav în varsta de 44 de ani, sex masculin,
naționalitate română , religie ortodxă, este casătorit, are 2 copii,
lucrează la EM Urdari, având meseria de lacatuș.
Rețeaua de susținere: serviciul
Elemente fizice: grupa sanguină BIII Rh pozitiv
Diagnostic de internare: ulcer gastric
Data internarii: 09-03-2015
-temperatura 37 0C
-pulsul: 60 pulsații/ min
-respirația:-16 resp/min
-TA- 110/90 mmHg
-scaun- 1 scaun/zi
Motivele internarii: Bolnavul prezintă dureri vii în epigastru și
hipocondrul drept, pirozis, grețuri, vărsături, amețeli, false
transpirații, anorexie, pierderea în greutate.
Intervenții paraclinice:
Analize Valori reale Valori normale
Hemoglobina Hb:8,5% Hb:14g%

Ht: 25%
 L-8000/mm3 L= 6000-8000

TYMOL 3uF 14uF

GLICEMIE 80mg % 0,8 – 1,2 mg %

UREE 26 mg % 20-40 mg %

VSH 1h~ 35iTi. ni 1h= 3-5mm

EX:Urina Leucocite în Leucocite în

frecvente epitelii cantitate mică

Examen radiologie: evidențiază prezența nișei pe mica curbură în

porțiunea laterală.

Examen clinic general.

Stare generală- modificată.

Tegumente și mucoasae –palide.

Țesut conjuctiv-adipos-normal reprezentat.

Sistem ganglionar- normal.

Sistem osteo –articular-normal .

Aparat respirator- torace normal reprezentat ,ambele hemitorace

prezintă mișcări simetrice de ridicare și coborâre în timpul inspirației și
expirației ,sonoritate pulmonară normal ,fără raluri,respirația 16
resp/min

Aparatul cardiovascular-TA 110/90 mm Hg

Aria matității cardiac- normal ,șoc apexian în spatial V intercostal stâng
pe linia medioclaviculară

Aparat digestiv și anexe –abdomen suplu ,elastic mobil cu mișcările

respiratorii, dureros la palpare în epigastru și hipocondrul drept .

Ficat,splină –în limite normale ,transit intestinal –fiziologic.

Apetit diminuat

Aparat uro-genital –lojile renale libere ,nedureroase ,rinichi

nepalpabili, micțiuni normale .

Sistem nervos central –echilibrat psihic ,orientat temporo-

spațial,reflexe osteotendinoase prezente.

Epicriza

Pacientul în vârstă de 44 de ani se internează în secția noastră pentru

dureri vii în epigastru și hipocondrul drept, pirozis, grețuri, vărsături,
amețeli, false transpirații anorexie. Pe baza anamnezei examenului
clinic și paraclinic se pune diagnosticul de mai sus. A uramt tratament
cu antisecretorii gastrice, pansamente gastrice, antielmetice, vitamine.

Evoluția favorabilă.

Se externează ameliorat cu urmatoarele recomandări:

- dispensarizare

- urmează tratament conform Rp

- repaus 7 zile de la externare
- evită excitantele gastrice ( cafea, ciocolata, alcool)
- regim igieno-dietetic

Recomandare de revenire la control.

A urmat următorul tratament :

TRATAMENT:9-03-2015

- dicarbocalm -3 cp/zi
- soluție glucoză 5% 500ml- 1fl/zi

-metoclopramid -1fi/zi

- scobutil - 2fl/ zi
- diazepan- 1 fl/zi
- papaverină -2cp /zi

TRATAMENT 10 -03 -2015

-dicarbocalm- 3cp /zi

-soluție glucoză 5% 500ml -1fl /zi

-vitamina B1- 1fl /zi

-vitamina B6- 1fl/zi

-scobutil- 2fl/zi

- papaverină -2cp /zi

-diazepan- 1fl /zi

 TRATAMENT 11-03-2015

- soluție glucoză 5% 500ml -1fl /zi

-metoclopramid-1fl/zi

-dicarbocalm- 3cp /zi

-scobutil-2 fl /zi

-vitamina B1-1fl/zi

-vitamina B6-1fl /zi

PLAN DE ÎNGRIJIRE 09-03-2015

DIAGNOSTIC DE NURSING ȘI OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE

N PROBLEMA PROPRII ȘI
E DELEGATE
V
O
I
A
A SE ALIMENTA -diagnostic -alimentație și -calciu gluconic fl.2 -tegument și
ȘI A SE HIDRATA -refuzul în hidratare -vitamina B1,fl.1 mucosae
pastrarea dietei corespunzătoare -vitamina B6,fl.1 normal
-problema- a bolnavului -asigurarea pasivă colorate
apariția unor
crize ulceroase
A EVITA -posibilitatea de -eliminarea -dicarbocalm,fl.2
PERICOLELE pierdere a durerii -scobutil,fl2
integrității fizice -evitarea -vitamina B1,fl.1
-durere complicațiilor -vitamina B6, fl.1
-diazepan, fl.1
-repaus
A ADORMI A SE -criză ulceroasă -calmarea -dicarbocalm, fl.3 -dupa 3h
ODIHNI -dificultatea sau durerii -papaverină, fl.2 bolnavul s-a
incapacitatea de -asigurarea -diazepan, fl.1 liniștit
a se odihni odihnei
corespunzătoare

PLAN DE ÎNGRIJIRE 10.03.2015

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
NURSING ȘI PROPRII ȘI
PROBLEMA DELEGATE
A SE -criză ulceroasă -alimente și - calciu gluconic,fl.2 - tegument și
ALIMENTA ȘI A -refuz în hidratare -vit.B1, fl.1 mucosae
SE HIDRATA păstrarea dietei corespunzătoare -vit. B6 fl. 1 colorate
a bolii -alimenație pasivă
A EVITA -durerea -eliminarea -dicarbocalm, fl.2
PERICOLELE -posibilitatea de dureri -scobutil, fl.2
pierdere a -vit.B1 fl.1
integrității fizice -vit. B6 fl.1
-repaus
A DORMI ȘI A -criza ulceroasă -calmarea durerii -dicarbocalm, fl.2 -dupa 3h
SE ODIHNI -dificultatea de a -asigurarea unei -papaverină, fl.2 bolnavul s-a
se odihni odihne -diazepam, fl.1 liniștit
corespunzătoare -pshioterapie

PLAN DE ÎNGRIJIRE 11.03.2015

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE

DE NURSING ȘI PROPRII ȘI
PROBLEMA DELEGATE
A SE ALIMENTA -criza ulceroasă -alimentație și -calciu gluconic, fl.1 -tegument și
ȘI A SE HIDRATA -refuz în hidratare -vit. B1 fl.1 mucosae
pastrarea corespunzătoare -vit. B6 fl.1 normale
 dietei a bolii -alimentație pasivă colorate
-hidratare lichidă apetit
exagerat
A EVITA -durerea -eliminarea - dicarbocalm, fl.2
PERICOLELE -probabilitatea durerii -scobutil, fl.2
de pierdere a -vit. B1 fl.1
integrității -vit.B6 fl.1
fizice -repaus
A DORMI ȘI A -criza ulceroasă -calmarea -dicarbocalm, fl.2 - dupa 3h
SE ODIHNI -dificultatea de durerii -papaverină, fl.2 bolnavul s-a
a se odihni -asigurarea unei -diazepan, fl.1 calmat
odihne -psihoterapie
corespunzătoare
 PROCES DE NURSING- SURSE: Pacient, foaie de observație

Date relativ stabile: bolnav, în vârstă de 45 de ani , sex masculin,

naționalitate română, religie ortodoxă.

Este casătorit are 2 copii, lucrează la Petrofac Țicleni.

Diagnosticul de internare: ulcer gastric, pneumopatie acută virală în

evoluție.

Data internarii: 20.01.2015

Date fizice:

-temperatura: 37,00C

-pulsul: 65 pulsții/ min

-respirație 22 resp/ min.

-TA 120/85 mmHg

-1 scaun/zi

Motivul internării: bolnavul acuză dureri epigastrice, grețuri, arsuri,

anorexie, pierdere în greutate, dureri toracice, tuse seacă, astenie,
amețeli, dispnee.

Intervenții paraclinice

ANALIZE:

HEMOGLOBINA Valori reale Valori normale

 Hb: 13% Hb:14g%

Ht: 41%

L= 5200/mm3 L=6000-8000

TYMOL 3uF 14uF

GLICEMIE 80 mg% 0,8-1,2mg%

UREE 26mg% 20-40mg%

VSH Lh=30mm 1h=3-5 mm

Rx.g.d.d.: esofag normal, stomac alungit cu lichid de hipersecreție,

imagine de nișă pe mica curbură în poțiunea verticală
EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală –modificată.

Epicriza:

Pacientul în varstă de 45 de ani se internează în secția noastră cu dureri

în epigastru, grețuri, arsuri, anorexie, pierderi în greutate, dureri
toracice, tuse seacă, astenie, amețeli, dispnee.

Pe baza anamnezei examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul

de mai sus. A uramt tratament cu antisecretorii gastrice, pansamente
gastrice, antibiotice, vitamine, sedative.

Evoluția favorabilă.

Se externează amerioliat cu următoarele recomandări.

-evită frigul și umezeala

-regim igieno-dietetic

-urmează tratamentul conform Rp

-evita stresul și stările conflictuale

-revine la control.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 20.01.2015
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
NURSING ȘI PROPRII ȘI
PROBLEMA DELEGATE
A MÂNCA ȘI -grețuri și -alimentație -ranitidină tb.1 -după 24 de ore
A BEA vomismente corespunzătoare -calciu gluconic fl.1 bolnavul s-a
-inapetență -agocalmin fl.1 calmat
-asigurarea
 alimentației
corespunzătoare
A RESPIRA -proces infecțios - frecvența -eritromicină, tb.4 -după 24 h tusea
ȘI A AVEA O pulmonar respiratorie -vit. B1 fl.4 se reduce în
BUNĂ normală -vit.B6 fl.6 intensitate
CIRCULAȚIE -calmarea -aerisirea salonului -durerea tacită
sedarea tusei -repaus la pat în dispare
-calmarea poziție șezând -frecvența
durerii respiratorie este
de 18 r./min.
A DORMI A -durerea -asigurarea -piafen fl.2 -după 30 minute
SE ODIHNI -mediul odihnei -diazepan durerea s-a
neadecvat corespunzătoare -asigurarea unui calmat și
-starea de boală climat bolnavul a
-incapacitatea de corespunzător adormit.
a se odihni
A MENȚINE -hipertermie -normalizarea -repaus la pat -temperatura
TEMPERAT temperaturii -cameră aerisită cu corpului scade
URA corpului aer umidificat
CORPULUI -lenjerie curată
ÎN LIMITE
NORMALE
A EVITA -durerea -evitarea -eritromicină tb.4 -după 5h
PERICOLELE -frica complicațiilor -dicarbocalm tb.3 durerea s-a
-procesul -calmarea -ranitidină tb.2 calmat
infencțios durerii -vit B1, fl.1
-anxietate, -educația -vit B6, fl.1
oboseală sanitară -calciu gluconic fl.1
-neacceptarea -algocamin fl.3
noii situații -piafen fl.2
-îngrijorarea față
de diagnostic
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 21.01.2015

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE

DE NURSING ȘI PROPRII ȘI
PROBLEMA DELEGATE
A MÂNCA ȘI -ulcerul gastric -alimentație și -calciu gluconic fl.1 -dupa 24 de
A BEA și hidratarea hidratare -ranitidină tb.2 ore bolnavul s-
corespunzătoar corespunzătoare -dicarbocalm tb.2 a calmat
 e -piafen fl.1

A RESPIRA ȘI A -dureri toracice -frecvența -eritromicină tb.4 -după 48 h se

AVEA O BUNĂ -tuse respiratorie -vit. B1 fl.1 reduce în
CIRCULAȚIE chinuitoare normală -vit.B6 fl.1 intensitate
-calmarea -aerisirea salonului frecventă
sedarea tusei -repaus la pat în respiratorie de
-calmarea durerii poziție șezând 18 r./min.

A DORMI A SE -stres - asigurea odihnei -asigurarea unui -dupa 30 de

ODIHNI -afecțiune corespunzătoare climat minute
-incapacitatea corespunzător durerea s-a
de a se odihni calmat și
bolnavul a
adormit

PLAN DE ÎNGRIJIRE 22.01.2015

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING ȘI PROPRII ȘI
PROBLEMA DELEGATE
A MÂNCA ȘI A -grețuri -alimentație și -algocalmin fl.1 -după 24 de
BEA -inapetență hidratare -ranitidină tb.2 ore bolnavul
-afecțiune corespunzătoar -dicarbocalm tb.3 s-a calmat
e a bolii -asigurarea
alimentației
corespunzătoare
 A RESPIRA ȘI A -frecvența -calmarea și -eritromicină tb.4 -după 48h se
AVEA O BUNĂ respiratorie sedarea tusei reduce în
CIRCULAȚIE normală intensitate
-probleme -durerea
-durere toracică toracică
-tuse chinuitoare dispare

PROCES DE NURSING

Surse: pacient, foaie de observație.

Date relativ stabile:bolnav în vârstă de 40 ani, sex masculin,

naționalitatea română, religie ortodoxă, lucrează la Petrofac Țicleni
având meseria de sondor.

Diagnostic de internare: Ulcer gastric , hemoragie digestivă superioară

minoră.

Data internarii: 01.06.2015

Date fizice:

-temperatura 370C

-pulsul 80 pulsații/ min

-respirații 16resp/min

-TA 110/90 mmHg

-scaun – 1scaun/zi

Motivele internarii: bolnavul acuză dureri în epigastru, varsături,

amețeli, cefalee,abdomen suplu, scaune negre, insomnie.

Interventii paraclinice:

Analize:

HEMOGLOBINA Valori reale Valori noramele

Hb=8,6% Hb=14g%

Ht=25%

L=8400/mm3 L=6000-8880/mm

TYMOL 3uF 14uF

GLICEMIE 80 mg% 0,8-1,2 mg%

UREE 42 mg% 20~40mg%

VSH 1H= 6mm 1h=3-5mm

EX:PULM desen hiliobazal accentuat bilateral mai

evident spre stânga

 Rx. Gdd. Esofag normal, stomac hipoton.

Tratament: perfuzie cu glucoză 10% , scobutil, dicarbocalm, papaverină,

diazepan, ranitidină, vitamine.

EPICRIZĂ: Pacientul în vârstă de 40 ani se internează în secția noastră

cu dureri în epigastru , vărsături, amețeli, cefalee, abdomen suplu,
scaune negre, insomnie.Pe baza anamnezei examenului clinic și
paraclinic se pune diagnosticul de mai sus . A urmat tratament cu soluții
perfuzabile de glucoză 10%, antisecretorii gastrice, pansamente
gastrice, vitamine.Evoluția favorabilă.

Se externează ameliorat cu urmatoarele recomandări:

-regim igieno-dietetic

-urmează tratamentul conform Rp

-evită excitantele gastrice cafea, ciocolata, alcool etc.

-revine la control.

PLAN DE ÎNGRIJIRE 01-06-2015

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII PROPRII EVALUARE

DE NURSING ȘI DELEGATE
ȘI PROBLEMA
A SE -apariția unor -alimentarea și -perfuzie cu glucoză -tegument și
ALIMENTA ȘI A crize hidratarea 10% 1000ml în prize mucoase
SE HIDRATA ulceroase ca corespunzătoare cu 5ml insulină natural
urmare a a bolnavului -alimentare pasivă colorate
unor diete -hidratare cu lichide -apetit
necorespunză reci colagerat
 toare -interzicerea
alimentației naturale
în 24 h
A ELIMINA -transpirație -colaborarea cu -scobutil fl.2 -durerea
abundentă pacientul în -dicarbocalm tb.3 după 8 h s-a
-ingestie de vederea calmat
alimente respectării dietei
-diaforeza corespunzătoare
A DORMI ȘI A -durere -eliminarea -dicarbocalm tb.3 -după 2 h
SE ODIHNI -agitație durerii -scobutil fl.2 bolnavul s-a
-trezirea -evitarea liniștit
frecventă complicațiilor și
oprirea
hemoragiei
A EVITA -durere -eliminarea -dicarbocalm 3x 1/zi - dupa 4h
PERICOLELE -posibilitatea durerii -papaverină fl.2 durerea s-a
de pierdere a -evitarea -diazepan fl.1 calmat
integrității complitațiilor și -psihoterapie
fizice oprirea
-transpirație hemoragiei
-HDS minoră

PLAN DE ÎNGRIJIRE 02.06.2015

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENȚII PROPRII EVALUARE

NURSING ȘI ȘI DELEGATE
PROBLEMA
A SE -criza ulceroasă -alimentație și -perfuzie cu glucoză -tegumente
ALIMENTA ȘI -refuz în hidratare 10% 1000 ml în două și mucoase
A SE HIDRATA păstrarea dietei corespunzătoare prize cu 5 ml insulină natural
corespunzătoare a bolii - alimentare pasivă colorate
-interzicerea
alimentației naturale
-interzicerea
alimentației 24 h

A ELIMINA -diaforeza -colaborarea cu -dicarbocalm tb3

-ingestie de pacientul în -scobutil fl.2
alimente vederea
respectării
dietei
corespunzătoare
A DORMI ȘI A -insomnie -eliminarea -dicarbocalm tb.3 -după 2h
SE ODIHNI durerii -scobutil fl.2 bolnavul s-a
-asigurarea liniștit
odihnei
corespunzătoare

PLAN DE ÎNGRIJIRE 03.06.2015

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENTII PROPRII EVALUARE

NURSING ȘI ȘI DELEGATE
PROBLEMA
A SE -criza ulceroasă -alimentație și - perfuzie cu glucoză -tegumente
ALIMENTA ȘI A -refuz în hidratare 10% 1000 ml în prize și mucoase
SE HIDRATA pastrarea dietei corespunzătoare cu 5 ml insulină natural
 corespunzătoare -alimentare pasivă colorate
-hidratare cu lichide
reci
-interzicerea
alimentației naturale
24 h

A EVITA -durerea -eliminarea -dicarbocalm 3x1/zi -dupa 4 ore

PERICOLELE -probabilitatea durerii -ranitidină, 3/zi durerea s-a
de pierdere a -evitarea -scobutil 1x2/zi calmat
integrității fizice complicațiilor -vit.B1 fl.1
-anxietate -oprirea -vit B6 fl.1
hemoragiei -repaus
-punga cu ghiață în
regiunea epigastrică

CONCLUZII

Există numeroase teorii care încearcă să explice apariția bolii

ulceroase.

Factorii declanșatori sunt numeroși :alimentația deficitară și

neregulată ,abuzul de toxice ,stresul nervos ,unele medicamente.
 Între factorii favorizanți ,un rol deosebit se acordă terenului
,demonstrat de repartiția inegala pe sexe.

Din totalitatea factorilor capabili să producă ,să favorizeze sau

să întrețină ulcerul gastric se pot sublinia trei categorii:

-dereglările activității cortico-endocrino-vegetative,cu

hipertonie parasimpatică.

-agresiune clorhidropeptică,element evidențiat prin creșterea

masei de celule parietale la persoanele ulceroase.

-tulburările vasculare locale, care prin spasmele arteriolelor și

deschiderea unor șunturi în rețelele corionului determină insuficiență
irigare a epitieliului, urmată de necroze superficiale și ulcerații.

Asocierea acestor grupe de factori cu alte componente locale

și generale accentuează procesul ducând la autodigestie ,dereglări
motorii și secretorii gastro-duodenale ,împreună cu o serie de suferințe
generale.

Ulcerul gastric reprezintă procesul patologic caracteristic

pentru boala ulceroasă în care se produc tulburări funcționale
complexe și un întreg cortegiu de suferințe generale.Apariția ulcerației
la nivelul mucoasei gastrice este consecința interacțiunii și asocierii mai
multor factori.
 BIBLIOGRAFIE

1. VICTOR PAPILIAN ANATOMIA OMULUI ,vol. II

2.PĂUN RADU TRATAT DE MEDICINĂ INTERNĂ

3.ȘTEFAN SUTEANU DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL

BOLILOR INTERNE ,vol.I

4.I.BRUKNER MEDICINĂ INTERNĂ vol.II

5.BALTĂ GEORGETA TEHNICI DE ÎNGRIJIRE

GENERALĂ A BOLNAVILOR

6.MOGOȘ GHEORGHE URGENȚE ÎN MEDICINĂ INTERNĂ