http://matematica.noads.

biz

ro
Exerciţii rezolvate de geometrie analitică
Enunţuri
Ex.1.

e.
Variante M2 bac 2009
Ex.2.

Variante M2 bac 2009

at
Ex.3.

că dreptele AB şi CD sunt paralele.

Variante M2 bac 2009

-m
Ex.4.

Variante M2 bac 2009

Ex.5.

Ex.6.
e
de la punctul C la mijlocul segmentului AB.
Variante M2 bac 2009
nt
Variante M2 bac 2009
ria

Ex.7.

Variante M1 bac 2009

Ex.8.
va

Variante M1 bac 2009

Ex.9.

Variante M1 bac 2009

://

Ex.10.

Variante M1 bac 2009

Ex.11.
tp

Variante M1 bac 2009

Ex.12.
ht
 http://matematica.noads.biz
Variante M1 bac 2009

ro
Ex.13.

Variante M1 bac 2009

e.
at
Rezolvări
e -m
nt
Ex.1.
Aflăm ecuaţia dreptei cu ajutorul unui determinant:
x y 1
ria

2 1 1  0   x  4  y  1  2 x  2 y  0  x  y  3  0 .
1 2 1
Ex.2.
2 1
Cele două drepte sunt paralele dacă    a  4 .
a 2
va

Ex.3.
Dreptele AB şi CD sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă:
1  a 
m AB   1  a 
2 1 
 AB  CD  m AB  mCD  1  a  2  a  3 .
2  2 
mCD  2
://

1 3 
Ex.4.
5
Dreapta de ecuaţie 4 x  2 y  5  0 se mai poate scrie astfel 2 y  4 x  5  y  2 x  deci are panta m  2 .
2
tp

Stim că două drepte paralele au pantele egale.

Pentru a obţine ecuaţia căutată folosim formula ecuaţiei dreptei care trece printr-un punct dat şi are panta dată.
y  y0  m( x  x0 ) .
Obţinem y  1  2( x  1)  2 x  y  3  0 .
ht

Ex.5.
Mijlocul segmentului AB este O(0,0).
 http://matematica.noads.biz
OC  ( x2  x1 )  ( y2  y1 )  OC  2  (1)  5 .
2 2 2 2

ro
Ex.6.
d  x1  x2   ( y1  y2 ) 2  a2  2a 143  0  a 11,13
2

Ex.7.

e.
AB  ( x2  x1 )2  ( y2  y1 )2  (m  2)2  ( 2  m)2  2m2  8  4
 2m2  8  16  m2  4  m  2
Ex.8.
 x  x y  y2 

at
Mijlocul segmentului BC este M  1 2 , 1  adică M (1,3) .
 2 2 
Lungimea medianei din A este AM  ( x2  x1 )2  ( y2  y1 )2  (1  2)2  (3  1)2  5 .
Ex.9.

-m
2 1 2
Dreapta d are ecuaţia y  x  şi deci are panta md  .
3 3 3
Fie d’ dreapta care trece prin A şi este perpendiculară pe d.
3
d  d   md  md   1  md   
2
Dreapta d’ are ecuaţia dată de formula y  y0  m( x  x0 ) .Obţinem
3
e
y  4   ( x  6)  2 y  8  3x  18  3x  2 y  26  0 .
2
nt
Ex.10.
Fie D(a,b) al patrulea varf al paralelogramului ABCD.
Diagonalele AC şi BD au acelaşi mijloc M.
 2  8 9  3 
M este mijlocul diagonalei AC deci M  ,   M  3,3
ria

 2 2 
 7  a 4  b 
M este şi mijlocul diagonalei BD deci M  , 
 2 2 
7a 
 3  a  1 
2 
De aici rezultă că  D ( 1,10)
4  b
va

 3  b  10 
2 
Ex.11.  
  uv 5  2  ( 4)  3
 
cos u, v    
u  v 5  ( 4)  2  3
2 2 2 2

2
41  13
0
://

Ex.12.
5 1 5
Ecuaţia dreptei d se mai poate scrie sub forma y  x  deci dreapta d are panta md  .
4 4 4
tp

Fie d’ dreapta care trece prin A şi este perpendiculară pe d.

5 4
d  d   md  md   1   md   1  md   
4 5
Dreapta d’ are ecuaţia dată de formula y  y0  md  ( x  x0 )
ht
 http://matematica.noads.biz
4
y  1   ( x  1)

ro
5
5 y  5  4 x  4
 d  : 4x  5y 1  0
Ex.13.
Luăm un punct pe prima dreaptă,de exemplu A(0,3).

e.
2  0  4  3  11 1 20 2 5 5
Distanţa de la punctul A la cea de a doua dreaptă este AA      .
2 4
2 2
20 20 20 10

at
e -m
nt
ria
va
://
tp
ht