Sunteți pe pagina 1din 6

Forma actului juridic civil

1. Definitie si terminologie
Forma actului juridic reprezinta acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a
manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Din punct de vedere terminologic, forma actului juridic civil are doua sensuri:

- stricto sensu, prin forma actului juridic civil se intelege tocmai modalitatea de
exteriorizare a vointei juridice care este substanta actului juridic civil, acest sens este
guvernat de principiul consensualismului.
- lato sensu, prin forma actului juridic civil se inteleg trei cerinte de forma impuse actului
juridic civil: forma ceruta pentru chiar valabilitatea actului juridic civil (forma ad
validitatem sau ad solemnitatem); forma ceruta pentru probarea actului juridic (forma ad
probationem); forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti.

2. Principiul consensualismului

Prin acest principiu, intelegem ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara,
ci si suficienta pentru ca actul juridic sa ia fiinta in mod valabil din punct de vedere al formei, care
imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice.

Intr-o alta formulare, prin principiul consensualismului nu este consacrat expres cu


caracter general de catre Codul civil. Existenta sa neindoielnica este dedusa din doua imprejurari:

- prima ar fi aceea ca principiul consensualismului este reglementata pentru anumite acte juridice
civile (contractul de vanzare-cumparare reglementat in art. 1295 din Codul Civil):
- a doua imprejurare ar fi aceea ca legea civila consacra expres exceptiile de la principiul
consensualismului si care, in esenta, sunt cele trei cerinte ale formei actului juridic civil, adica
forma ad validitatem, ad probationem si forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti.
3. Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil

A. In functie de consecintele juridice ale nerespectarii conditiilor, distingem:

 forma ceruta ad validitatem, a carei nerespectare atrage nulitatea actului;


 forma ceruta ad probationem, a carei nerespectare atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc
de proba;
 forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a carei nerespectare atrage inopozabilitatea
actului;

B. Dupa criteriul izvorului, care cere o anumita forma actului juridic civil concret, distingem:

 forma impusa de legea civila;


 forma conventionala impusa de acordul parintilor pentru a exterioriza o anumita forma de
vointa.

4. Forma ceruta ad validitatem

A. Notiune

Prin forma ad validitatem intelegem acea conditie esentiala ceruta de lege pentru valabila
incheiere a unui act juridic si care consta in exteriorizarea manifestarii de vointa a partilor cu o
anumita solemnitate, de obicei forma scrisa, autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Actele juridice, care necesita indeplinirea anumitor conditii de forma pentru a fi valabile, se
numesc acte solemne sau formale (ex. testamentul, revocarea expresa a legatelor, acceptarea
succesiunii sub beneficiu de inventar etc.).

B. Caracterele juridice ale formei ad validitatem

 este un element esential al actului juridic civil si a carei nerespectare este sanctionata cu
nulitatea absoluta;
 este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, nefiind admis un act juridic solemn
savarsit in mod tacit;
 este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta modalitate de exteriorizare
a vointei lor si numai pe aceea prevazuta de lege;
 este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.
C. Conditii care trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem

 intregul continut al actului juridic civil (si clauzele esentiale si cele neesentiale), trebuie
sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa, nefiind admis asa-numitul act per
relationemin care pentru determinarea continutului sau se face trimitere la o sursa
externa;
 actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna
(ex. mandatul dat pentru incheierea unui act juridic solemn trebuie sa fie dat prin
procura autentica);
 uneori actul care determina ineficacitatea actului solemn, trebuie in principiu sa imbrace
si el forma solemna (exceptie face legatul care poate fi revocat si tacit).

D. Aplicatii ale formei ad validitatem


Principalele acte solemne pentru care forma ad validitatem este ceruta de lege sunt:

 contractul de donatie (art. 813 din Codul Civil dispune ca donatia se poate face doar prin
act autentic);
 testamentul (art. 858 dispune ca un testament poate fi sau olograf (scris de mana) sau
facut prin inscris autentic);
 contractul de societate comerciala, reglementat de Legea nr. 31 / 1990;
 casatoria;
 conventia de constituire a unui drept de ipoteca (art. 1172 Cod Civil);
 actul juridic intre vii de instrainare a unui titlu, indiferent daca acesta este situat in
intravilan sau extravilan (Legea nr. 54 / 1998);
 exprimarea consimtamantului parintilor la adoptia copilului de o persoana sau o familie
propusa de Comisia pentru Protectia Copilului (Ordonanta nr. 25 / 1997) etc.

5. Forma ceruta ad probationem

A. Notiune

Prin forma ceruta ad probationem se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui
inscris care sa probeze actul juridic civil. Sanctiunea nerespectarii formei cerute de art. 1180 din
Codul Civil nu consta in nevalabilitatea actului, ci numai in imposibilitatea dovedirii actului cu alt
mijloc de proba.
B. Caracterele juridice ale formei ad probationem

 este un element esential al actului juridic civil si a carei nerespectare este sanctionata cu
nulitatea absoluta;
 este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, nefiind admis un act juridic solemn
savarsit in mod tacit;
 este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta modalitate de exteriorizare
a vointei lor si numai pe aceea prevazuta de lege;
 este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.

C. Conditii care trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem

 intregul continut al actului juridic civil (si clauzele esentiale si cele neesentiale), trebuie sa
imbrace forma ceruta pentru validitatea sa, nefiind admis asa-numitul act per
relationemin care pentru determinarea continutului sau se face trimitere la o sursa
externa;
 actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna (ex.
mandatul dat pentru incheierea unui act juridic solemn trebuie sa fie dat prin procura
autentica);
 uneori actul care determina ineficacitatea actului solemn, trebuie in principiu sa imbrace
si el forma solemna (exceptie face legatul care poate fi revocat si tacit).

D. Aplicatii ale formei ad validitatem

Principalele acte solemne pentru care forma ad validitatem este ceruta de lege sunt:

 contractul de donatie (art. 813 din Codul Civil dispune ca donatia se poate face doar prin act
autentic);
 testamentul (art. 858 dispune ca un testament poate fi sau olograf (scris de mana) sau facut prin
inscris autentic);
 contractul de societate comerciala, reglementat de Legea nr. 31 / 1990;
 casatoria;
 conventia de constituire a unui drept de ipoteca (art. 1172 Cod Civil);
 actul juridic intre vii de instrainare a unui titlu, indiferent daca acesta este situat in intravilan sau
extravilan (Legea nr. 54 / 1998);
 exprimarea consimtamantului parintilor la adoptia copilului de o persoana sau o familie propusa
de Comisia pentru Protectia Copilului (Ordonanta nr. 25 / 1997) etc.
6. Forma ceruta ad probationem

A. Notiune

Prin forma ceruta ad probationem se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui
inscris care sa probeze actul juridic civil. Sanctiunea nerespectarii formei cerute de art. 1180 din
Codul Civil nu consta in nevalabilitatea actului, ci numai in imposibilitatea dovedirii actului cu alt
mijloc de proba.

B. Caracterele juridice ale formei ad probationem

 este obligatorie, iar nu facultativa;


 nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de
proba;
 reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului.

C. Aplicatii ale formei ad probationem

In Codul Civil nu exista un text care sa enumere situatiile in care forma scrisa este ceruta
ad probationem, insa exista o serie de dispozitii legale care fac aplicatii acestei cerinte:
- contractul de locatiune (art. 1416 Cod Civil);
- tranzactia (art. 1705 Cod Civil);
- depozitul voluntar (art. 1597 Cod Civil);

Forma ad probationem mai poate fi instituita pentru o anumita categorie de acte juridice
civile, si anume cele care au ca obiect o suma mai mare decat cea prevazuta de art. 1191 alin. 1
din Codul Civil.

7. Forma pentru opozabilitate fata de terti

A. Notiuni si trasaturi

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti consta in acele formalitati care sunt
necesare potrivit legii pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la
incheierea actului juridic civil, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor.
Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti prezinta urmatoarele trasaturi:
- se justifica ideea de protectie a tertilor;
- este obligatorie si nu facultativa;
- nerespectarea acestei forme atrage sanctiunea inopozabilitatii actului juridic, astfel, actul
produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti, ceea ce inseamna ca partile nu
pot invoca in fata tertilor drepturile izvorate din acel act.

B. Aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitatea fata de teri


Mentionam, cu titlu de exemplu, cateva din principalele aplicatii ale formei cerute pentru
opozabilitatea fata de terti:

- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (art. 21 din Legea nr. 7 / 1996);
- publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale mobiliare (Legea nr. 99 / 1999);
- inregistrarea prevazuta de lege in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale
(Legea nr. 64 / 1991 si Legea nr. 129 / 1992);
- inregistrarile si publicitatea prevazuta de Legea nr. 31 / 1990 la Registrul Comertului);
- inregistrarea contractelor de arendare in conditiile prevazute de legea arendarii nr. 16 /
1994 etc.