O nouă relaţie imediat după divorţ - de ce nu este recomandat

Autor: Psiholog Oana Lungu

Oamenii divorţează din foarte multe motive şi, în cele mai multe din cazuri, este
rezultatul multor ani de nemulţumire, nefericire şi conflicte în cadrul relaţiei. Se
poate ivi deoarece soţii nu erau compatibili încă de la început sau din cauză că
unul dintre ei nu-şi mai simte nevoile emoţionale împlinite în cadrul cuplului.
Alteori, relaţia nu a reuşit să devină destul de flexibilă pentru a face faţă
problemelor sau stresului sau partenerii şi-au asumat în mod disproporţionat
responsabilitatea pentru fericirea cuplului. În orice caz, divorţul se desfăşoară în
mai multe etape, unele ce preced divorţul legal, altele ce se întind uneori pe
durata multor ani.

Partenerii de viaţă rareori divorţează în acelaşi timp din punct de vedere

emoţional, aşadar există un partener care părăseşte şi cel care este părăsit.
Depresia de după divorţ poate apărea şi în cazul primului şi celui de-al doilea.
Am putea crede că dacă tu eşti cel care ai luat decizia de a divorţa, eşti neaparat
împăcat cu decizia ta şi nu mai ai motive de nefericire. Totuşi, sentimentul
eşecului, reminescenţele emoţionale după o relaţie în care ai crezut te pot duce
la starea de tristeţe, depresivitate, incertitudine a valorii personale.

Fie că treci printr-o depresie de după divorţ, fie că nu, perioada următoare este
una a descoperirii de sine, poate chiar de creştere personală, de analiză şi
autoevaluare. Multe persoane se angrenează imediat în alte relaţii, fie că pur şi
simplu au întâlnit pe cineva care pare mai bun, mai interesant, fie din teamă de
singurătate, din obişnuinţa de a fi în cuplu, fie pentru că fostul partener sau fosta
parteneră se află într-un nou cuplu. Mai ales atunci când vii după o relaţie
îndelungată, ce a presupus trăirea unor sentimente intense şi mai ales dacă nu
eşti împăcat sau împăcată cu divorţul, nu este recomandat să te arunci imediat
într-o relaţie tampon, de sacrificiu. În primul rând, evidenţele statistice arată că
incidenţa divorţului sau separării la a doua căsătorie este mai crescută decât la
prima căsătorie.

Divorţul poate fi însoţit şi de sentimente contradictorii, ambivalente, între

autoculpabilizare până la învinuirea fostului partener de toate problemele
cuplului. Ar fi dificil de gestionat o nouă relaţie atâta vreme ce nu eşti sigur de
natura sentimentelor faţă de fostul sau fosta. Facem de multe ori greşeala de a
ne construi portretul partenerului ideal în funcţie de nevoile, dorinţele,
experienţele noastre, astfel că noul partener ar putea fi învestit cu anumite calităţi
ideale pentru noi. O altă greşeală foarte des întâlnită este cea a comparaţiilor
între fostul şi actualul personaj din viaţa lor, lucru ce poate fi dureros şi
neproductiv, noul partener simţind de obicei că trebuie să plătească pentru
greşeala celuilalt.

Oamenii au tendinţa de a face alegeri similare, deci s-ar putea să te învârţi între
parteneri cu trăsături asemănătoare. Einstein oferea o definiţie foarte frumoasă
nebuniei : „Să faci acelaşi lucru iar şi iar şi să aştepţi rezultate diferite este
culmea nebuniei!”. Ca să fii apt pentru a face alegeri mai bune şi pentru a avea
un comportament mai bun în noua relaţie, ar fi util mai întâi să treci prin procesul
introspecţiei, să încerci să afli mai multe despre tine, să-ţi rezervi timp pentru
propria însănătoşire emoţională. Încearcă să înţelegi de ce a eşuat prima
căsnicie, să-ţi redefineşti priorităţile de viaţă şi să afli ce-ţi doreşti cu adevărat de
la o nouă relaţie, precum şi ce ai de oferit, cu ce poţi contribui tu într-o relaţie
armonioasă.

Oamenii care se aruncă în mod prematur în noi relaţii romantice riscă să nu

trăiască relaţia în mod unic şi autentic, dar să se folosească de ea pentru a
umple vidul interior creat de divorţ. Adesea, aceste relaţii sunt bazate pe nevoia
de contact social şi companie. De multe ori, există aşteptări în privinţa unei
aventuri sau a unui salvator magic. Drama noilor experienţe sexuale poate
deveni totodată o testare a puterii sau abilităţii continue de atracţie.

Perioada medie de timp pentru adulţi de a ajunge la divorţul emoţional este de la

unu la doi ani după decretarea legală a divorţului. Această perioadă este una
extrem de favorabilă reconstruirii de sine, relaţiile sociale ar trebui păstrate la
nivel ocazional şi ar trebui orientate spre distracţie şi prietenie.

Nu te folosi de un nou partener sau de o nouă parteneră pentru a-ţi întări

convingerea că încă mai poţi să cucereşti, că meriţi să fii iubit sau în intenţia de a
provoca sentimente de geloziei fostului sau fostei. Valoarea personală nu stă în
numărul de cuceriri, iar dacă fostul partener nu reacţionează precum ţi-ai dorit vei
trăi iar sentimentul devalorizării şi nesiguranţei, al angoasei. Este perfect
acceptabil şi recomandat să porţi dialoguri cu tine, să-ţi îmbunătăţeşti
competenţele sociale prin diversificarea grupurilor de prieteni, a obiectivelor
persoanele şi profesionale.

Nu în ultimul rând, în cazul în care ai deja copii, să introduci un nou personaj în

viaţa acestora, înainte ca ei să fi înţeles şi acceptat divorţul de celălalt părinte, le
poate provoca confuzie şi sentimente negative faţă de tine, dar şi faţă de noul
partener.