- - !ioiiw?

«l si m m m ram» eíimküite
'V lU E v U li o J L si îhnmsii! ü eiKsrsveni
Sot. Pantellmon 266- 73559 - n e t * Ï - & 'i-SS - * t e » e * t l - — H - tal. (01! 15 5 «7 S I - tax tot >25514 20

im p p i mmmtm si o m i s e i m n i i u i
SI INSTALAŢIILOR 1MTE1Ü I 1I i l M I 9H T A I E
eu APA i l ilÜlüZARi
\

MARA PRO! ECTAN TUIJJ/

VOL

1988
 INSTITUTUL UE CERCETĂRI PENTUU ECHIPAMENTE
iu E u u r i S ă SI TEHNULUGII IN CUNSTRUCTII
Sas. PMtalImon 266 -13556 - sectar 2 - CP 3-33 - Bucurau] - ROMANIA-tel. (61) 255 6134 - lax (61) 25514 26

GHID DE PROIECTARE SI EXECUŢIE A REŢELELOR

SI INSTALAŢIILOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE
CU APA SI CANALIZARE

MAPA PROIECTANTULUI

VOL.I

1999
nSTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE
i a m b n a j Ar i i TERITORIULUI

ORDIN Nr. t&f

din: / ¿ ¿ ¿ -W

Având in vedere:
- Avizul Consiliului Tehnico - Ştiinţific nr. 472 /04.12.1997
• în temeiul H.G. nr. 436 / 1994 privind organizarea şi funcţionarea
rasterului Lucrărilor Publice «i Amenajării Teritoriului,
- In conformitate cu Hotărftrea Parlamentului nr. 12 / 1996 «i a Decretului
591 /1996,
- Ministrul Lucrărilor Publice ţi Amenajării Teritoriului emite următorul

ORDIN

Art 1 - Se aprobă:
„ Ghid de proiectare |i execuţie a reţelelor fi instalaţiilor
exterioare de alimentare cu apt «i canalizare - A C - Mapa
Proiectantului’' ediţia 1998
A lt 2 - Ghidul de la art. 1, se publică In broşură tipărită de 1CECON-SA
Art 3- Prezentul ordin intră In vigoare la data publicării lui In Buletinul
Construcţiilor.
Art 4 - Direcţia Programe de Cercetare ţi Reglementări Tehnice va aduce
la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Coordonat de:
M INISTERUL LUCR ĂR ILO R PUBLICE ŞI AM ENAJĂR II TER ITO R IULUI
DIRECŢIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI ŞI ATESTĂRI TEHNICE
Director General Ing. Ion STĂNESCU

Elaborat de:
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ECH IPAM ENTE ŞI T E H N O LO G II
ÎN CONSTRUCŢII - ICECON S.A.
Preşedinte - Director General Prof.dr.ing. Polidor Bratu
Director Ştiinţific { Ing. Cezar Rizzoli
Responsabil de temă Ing. Cornelia Cîmpeanu
Coordonator Dr.ing. Livlu Dumitrescu

Avizat de:
DIRECŢIA PROGRAME CERCETARE ŞI REGLEM ENTARI TEHNICE
PENTRU CONSTRUCŢII - M LPAT
Director Ing. Octavlan Mănoiu
Responsabil temă Ing. Ligia Forsca

Editat de:
ICECON - S.A. BUCUREŞTI - Editura IMPBIS >t> la data 20.05.1999
Consilier editorial ing. Nicolae Clătici - tel 255.04.72; fax 255.14.20

COPYRIGHT © ICECON S.A. Bucureşti - 1999

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale

Ghid de proiectare şi execuţie a reţelelor şi instalaţiilor exterioare
de alimentare cu apă şi canalizare/ coord: ing. Cornelia Cîmpeanu
- Bucureşti: Impuls, 1999 '
3 voi.; cm. '
ISBN 973-98630-8-6
Voi. 1. - 1999. - p. - Bibliogr. - Index. - ISBN 973-98630-9-4

I.Cîmpeanu Cornelia (coord.)

628.14
r
INTRODUCERE

g h i d G l DE PROIECTARE SI EXECUŢIE A REŢELELOR Şl

INSTALAŢIILOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ Şl DE
CANALIZARE a fost realizat pentru a fi utilizat de către proiectanţii
specialişti Tn reţele şi instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare.
GHIDUL are drept scop, pe de o parte Informarea proiectanţilor
asupra materialelor documentare existente tn valabilitate la data tipăririi
(standarde, normative, produse şi materiale) şi pe de altă parte pune la
dispoziţia acestora materiale documentare strict necesare în activitatea de
proiectare (standarde de proiectare, normative de bază, baza tehnico-
materială prezentată de producătorii din ţară şi străinătate).
In acest mod proiectantul are la dispoziţia sa toată documentaţia
necesară activităţii de proiectare.
Materialul cuprins în GHID este organizat pe două părţi:
• Partea I cuprinde materialul de informare şi utilizare
reprezentând baza teoretică a activităţii de proiectare. Este prezentat sub
formă de:
• f|se - liste de standarde, normative, tabele şi nomograme, detalii
şi proiecte tip pentru elemente de construcţii care nu sunt reproduse (pentru
informare) sau sunt reproduse (parţial sau integral);
• anexe - materialele din fişe care sunt reproduse parţial sau
integral.
Exemplu: In FIŞA I-L IS T A PRINCIPALELOR STANDARDE
UTILIZATE IN PROIECTAREA Şl EXECUTAREA REŢELELOR Şl INSTA­
LAŢIILOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ Şl DE CANALIZARE.
« La paragraful I PROBLEME GENERALE în partea
dreaptă este trecut numărul de anexă 1.1. în dreptul STAS 185/1-89
(Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi gaze naturale.
Semne şi culori convenţionale. Extras). Aceasta înseamnă că el va fi
reprodus parţial în anexă cu numărul respectiv.
- Partea a ll-a conţine materialele, produsele şi echipamentele
utilizate în activitatea de proiectare. Este prezentată sub formă de:
• fise - lista materialelor, produselor şi echipamentelor din ţară şi
din străinătate;
• anexe - reproduceri de materiale, conţinute în liste, cu
prezentarea caracteristicilor tehnice, cote de gabarit, etc. necesare alegerii
în vederea realizării de comenzi la producător.
Lista cu produsele şi echipamentele din străinătate conţine numai
produse şi echipamente care au primit Agrementul Tehnic în România.
Caracteristicile tehnice ale acestor produse şi echipamente vor fi prezentate
într-un ÎNDRUMĂTOR DE ALEGERE AL PRODUSELOR Şl
ECHIPAMENTELOR A REŢELELOR Şl INSTALAŢIILOR EXTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APĂ Şl CANALIZARE careva fi elaborat la ICECON.
GHIDUL DE PROIECTARE SI EXECUŢIE A REŢELELOR Şl
INSTALAŢIILOR EXTERIOARE 'D E ALIMENTARE CU APĂ Şl DE
CANALIZARE este tipărit in 3 volume.
Primul volum conţine FISA I-L IS T A PRINCIPALELOR
STANDARDE UTILIZATE ÎN PROIECTAREA Şl EXECUTAREA
REŢELELOR Şl INSTALAŢIILOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU
APĂ Şl DE CANALIZARE si ANEXELE respectivei fise. REGLEMEN
Volumul al doilea cuprinde FISA a II a - LISTA PRINCIPALELOR
NORME, NORMATIVE. INSTRUCŢIUNI, LEGI, S.A, cu ANEXELE
STANDAF
respectivei fise, FISA a III a - LISTA MATERIALELOR DOCUMENTARE cu
flŞA .I. LIS'
ANEXELE respective si FISA a IV a -L IS T A DETALIILOR Şl A
lNEXE LA I
PROIECTELOR TIP PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCŢII Şl
INSTALAŢII CUPRINSE ÎN CATALOGUL PROED-SA
JslEXA 1.1.
Volumul al treilea conţine PARTEA A ll-A a ghidului si anume FIŞA
V .1 .- LISTA MATERIALELOR. PRODUSELOR Şl ECHIPAMENTELOR
DIN ŢARĂ si ANEXELE respective si FIŞA V 2. - LISTA MATERIALELOR,
kNEXA I.2.
PRODUSELOR Şl ECHIPAMENTELOR DIN IMPORT CU AGREMENT
TEHNIC ÎN ROMĂNIA.
tfvlEXA I.3.
Modul de utilizare al GHIDULUI
Se consultă FIŞELE. Dacă în dreptul rubricii: Nr.anexă este indicată
anexa, rezultă că materialul este reprodus. El se va găsi în anexă cu JnIEXA I.4.
numărul respectiv.
Revizuirea standardelor, normativelor precum şi apariţia de noi firme
producătoare în ţară sau reprezentanţe pentru firmele din străinătate care MMEXA I.5.
desfac produse noi, face ca acest GHID să fie revizuit periodic Tn vederea
completării cu date noi şi îmbunătăţiri.
De asemenea, rugăm şi proiectanţii, în calitate de beneficiar să ne VNEXA I.6.
trimită sugestii privind introducerea de noi materiale sau completarea şi
reactualizarea celor existente. \N E X A I.7.
In speranţa că GHIDUL DE PROIECTARE SI EXECUŢIE A
REŢELELOR SI INSTALAŢIILOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU , *N E X A I.8.
APA SI CANALIZARE va constitui pentru dvs.un material indispensabil, vă *N E X A 1.9
rugăm să ne scrieţi la adresa:
W E X A l.1i
ICECON SA - Sos.Pantelimon nr.266, sector 2 Bucureşti
tel: 255.17.35, fax: 255.14.20 lANEXA 1.1
(în atenţia ing. Comelia.Cîmpeanu).
DR Şl
RIOARE
CUPRINS
:econ.
VOLUMUL I
LOR Şl
Şl DE

VLELOR
ITAREA PARTEA I
lRE CU

REGLEMENTĂRI TEHNICE DE PROIECTARE Şl EXECUŢIE

\L£ LOR
IEXELE |. STANDARDE
ARE cu
FIŞA .1. LISTA PRINCIPALELOR STANDARDE
Şl A
ANEXE LA FIŞA I.
-Ţii şi

ANEXA 1.1. STAS 185/1-89 - Instalaţii sanitare, de încălzire

ie FIŞA
centrală, de ventilare şi de gaze naturale. Conducte
IŢELOR pentru fluide. Semne convenţionale. (Extras).
LELOR,
ANEXA I.2. STAS 185/2-89 - Instalaţii sanitare, de încălzire
EMENT * centrală, de ventilare şi de gaze naturale. Fitinguri şi
piese auxiliare pentru conducte. (Extras).
ANEXA I.3. STAS 185/3-89 - Instalaţii sanitare, de încălzire
centrală, de ventilare şi de gaze naturale. Armături.
indicată Semne convenţionale. (Extras).
lexă cu ANEXA I.4. STAS 185/5-89 - Instalaţii sanitare, de încălzire
centrală, de ventilare şi de gaze naturale. Agregate,
loi firme aparate, rezervoare. Semne convenţionale. (Extras).
ite care ANEXA I.5. STAS 185/8-89 - Instalaţii sanitare, de încălzire
/ederea centrală, de ventilare şi de gaze naturale. Aparate de
măsură şi control. Semne convenţionale.
r să ne ANEXA I.6. STAS 7335/2-88 - Protecţia contra coroziunii a cons­
area şi trucţiilor metalice îngropate. Semne convenţionale. 11
ANEXA I.7. STAS 10898-85 - Alimentări cu apă şi canalizare.
JTIE A Terminologie. 14
RE CU ANEXA I.8. STAS 1342-91 - Apa potabilă. 25
abil, vă ANEXA I.9. STAS 4706-88 - Ape de suprafaţă. Categorii şi condiţii
tehnice de calitate. 28
ANEXA 1.10. STAS 6054-77-Terenuri de fundare. Adâncimi
maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României. 31
ANEXA 1.11. S R 1628/1-95-Alimentări cu apă. Surse de apă.
Studii de teren şi cercetări de laborator. 32
ANEXA 1.12. STAS 1343/0-89 - Alimentări cu apă. Determinarea
cantităţilor de apă de alimentare. Prescripţii generale. 36
ANEXA 1.13. SR 1343/1-95 - Alimentări cu apă. Determinarea
cantităţilor de apă de alimentare pentru centre
populate. 38
ANEXA 1.14. STAS 1343/2-89 - Alimentări cu apă. Determinarea
cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi
industriale. 42
ANEXA 1.15. STAS 12277-84 - Alimentări cu apă. Staţii de
potabilitate a apei. Studii pentru proiectare. 44
ANEXA 1.16. STAS 1629/1-81 - Alimentări cu apă. Captarea
izvoarelor. Prescripţii de proiectare. 46
ANEXA 1.17. SR 1629/2-96 - Alimentări cu apă. Captarea apelor
subterane prin puţuri. Prescripţii de proiectare. 47
ANEXA 1.18. STAS 1629/3-91 - Alimentări cu apă. Captări de apă
subterană prin drenuri. Prescripţii generale de
proiectare. 56
ANEXA 1.19. STAS 1629/4-90 - Alimentări cu apă. Captări de apă
din râuri. Prescripţii de proiectare. 59
ANEXA I.20. STAS 1629/5-90 -Alimentări cu apă. Captări de apă
din lacuri. Prescripţii de proiectare. 62
ANEXA 1.21. STAS 1712/1-91 - Alimentări cu apă. Nisip şi pietriş
cuarţos pentru filtrarea apei şi prevenirea înnisipării.
Condiţii tehnice. 65
ANEXA I.22. STAS 3573-91 - Alimentări cu apă. Desnisipatoare.
Prescripţii generale. 67
A N E X A I.23. STAS 3602-87 - Alimentări cu apă. Filtre de nisip cu
nivel liber. Prescripţii de proiectare. 69
A N EXA I.24. STAS 3620/1-85 - Alimentări cu apă. Decantoare cu
separare gravitaţională. Prescripţii de proiectare. 72
ANEXA I.25. STAS 3620/2-85 - Alimentări cu apă. Decantoare
suspensionale cu recircularea mecanică a nămolului.
Prescripţii de proiectare. 75
ANEXA I.26. SR 4163/1 -9 5-Alimentări cu apă. Reţele de
distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare. 77
ANEXA I.27. SR 4163/2-95 - Alimentări cu apă. Reţele de
distribuţie. Prescripţii de calcul. 80
A N EXA I.28. STAS 4165-88 - Alimentări cu apă. Rezervoare din
beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii
generale. 87
ANEXA I 29. SR 6819-97 -Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii,
proiectare şi date constructive. 91
ANEXA 1.30. STAS 9312-87 - Subtraversări de căi ferate şi drumuri
de conducte. Prescripţii de proiectare. 97
ANEXA 1.31. SR 8591/1-97 - Amplasarea în localităţi a
reţelelor edilitare subterane, executate în săpătură. 105
ANEXA I.32. STAS 9570/1-89 - Marcarea şi repararea reţelelor
de conducte şi cabluri, în localitaţi. 107
ANEXA I.33. STAS 9824/5-75 - Măsurători terestre. Trasarea
pe teren a reţelelor de conducte, canaluri şi cable. 111
ANEXA I.34. STAS 6002-88 - Alimentări cu apă. Cămine
pentru branşamente de apă. Prescripţii tehnice. 113
ANEXA I.35. STAS 2308-81 - Alimentări cu apă. Capace şi
rame pentru cămine de vizitare. 116
ANEXA I.36. STAS 9295-88 - Alimentări de apă. Staţii de
deferizare-demanganizare. Prescripţii de studii şi
proiectare. 123
ANEXA I.37. SR 9296-96 - Alimentări cu apă. Staţii de clorare
a apei cu clor gazos. 126
ANEXA I.38. STAS 10110-85 - Alimentări cu apă. Staţii de
pompare. Prescripţii generale de proiectare. 128
A N E X A I.39. SR 12362-96 - Alimentări cu apă. Gospodărie
de reactivi. Prescripţii de proiectare. 131
A N E X A I.40. STAS 7335/3-86 - Protecţia contra coroziunii a
construcţiilor metaice îngropate. Izolarea exterioară
cu bitum a conductelor din oţel îngropate. 133
ANEXA 1.41. STAS 10410/1-76 - Utilaje pentru tratarea apelor
industriale. Clasificare. Filtre de limpezire.
Condiţii tehnice. 137
ANEXA I.42. STAS 10410/2-76 - Utilaje pentru tratarea
apelor industriale. Filtre ionice multifuncţionale.
Condiţii tehnice. 138
ANEXA I.43. STAS 10410/3-76 - Utilaje pentru tratarea apelor
industriale. Filtre auxiliare. Condiţii tehnice. 140
ANEXA I.44. STAS 9342-82 - Măsuri de siguranţă contra
incendiilor. Cămine pentru alimentarea directă
a pompelor mobile. Prescripţii de proiectare. 141
ANEXA I.45. STAS 12260-84 - Instalaţii fixe de stingere
cu apă pulverizată. 143
ANEXA 1.46. STAS 12702-89 - Nămoluri rezultate de la
tratarea apelor de suprafaţă şi epurarea apelor
uzate. Terminologie.
ANEXA I.47. STAS 1481-86 - Canalizări. Reţele exterioare.
Criterii generale şi studii de proiectare.
ANEXA I.48. STAS 1846-90 - Canalizări exterioare. Determi-
igte-A'.SboSjnarea debitelor de apă de canalizare. Prescripţii
de proiectare. (M-SR-3/86).
ANEXA I.49. STAS 4068/1-82 - Debite şi volume maxime de
apă. Determinarea debitelor şi volumelor maxime
ale cursurilor de apă.
ANEXA I.50. STAS 4068/2-87 - Debite şi volume maxime de
apă. Probabilităţile anuale ale debitelor maxime
Tn condiţii normale şi speciale de exploatare.
ANEXA 1.51. STAS 9470-73 - Hidrotehnică. Ploi maxime.
Intensităţi, durate, frecvenţe.
ANEXA I.52. STAS 10859-91 - Canalizări. Staţii de epurare
a apelor uzate provenite de la centrale
populate. Studii pentru proiectare.
ANEXA I.53. STAS 4162/1-89 - Canalizări. Decantoare primare.
Prescripţii de proiectare.
ANEXA I.54. STAS 4162/2-89 - Canalizări. Decantoare secundare.
Prescripţii de proiectare.
ANEXA I.55. STAS 10686-76 - Canalizări. Bazine pentru
uniformizarea debitelor şi calităţii apelor
uzate industriale. Prescripţii de proiectare.
ANEXA I.56. STAS 11565-90 - Canalizări. Platforme pentru
uscarea nămolului fermentat din staţiile de
epurare orăşeneşti. Prescripţii de proiectare.
ANEXA I.57. STAS 11566-91 - Canalizări. Bazine cu nămol
activat. Prescripţii generale de proiectare.
ANEXA I.58. SR 12278-96 - Canalizări. Rezervoare de
fermentare a nămolurilor la staţiile de
epurare a centralelor populate. Prescripţii generale
de proiectare.
ANEXA I.59. STAS 12431-90 - Canalizări. Grătare pentru
., staţiile de epurare a apelor uzate
orăşeneşti. Prescripţii generale de proiectare.
 ANEXA 1.60. STAS 12264-91 - Canalizări. Separatoare de
uleiuri şi grăsimi la staţiile de epurare
146 orăşeneşti. Prescripţii generale de proiectare. 201
ANEXA 1.61. STAS 3051-91 - Sisteme de canalizare. Cânale
147 ale reţelelor exterioare de canalizare. Prescripţii
fundamentale de proiectare. 206
ANEXA I.62. STAS 2448-82 - Canalizări. Cămine de
149 vizitare. Prescripţii de proiectare. 214
ANEXA I.63. STAS 3272-80 - Canalizări. Grătare cu ramă
din fontă pentru guri de scurgere. 225
154 ANEXA I.64. STAS 6701-82 - Canalizări. Guri de scurgere
cu sifon şi depozit. 228
ANEXA I.65. STAS 12591-87 - Canalizări. Staţii de
159 pompare. Prescripţii generale de proiectare. 230
ANEXA I.66. STAS 9561-81 - Măsuri de siguranţă
160 contra incendiilor. Cămine cu închidere
hidraulică pentru reţele de canalizare
industrială. Prescripţii de proiectare. 234
171

174

177

180

185

188

195

198
 '

N,

'

■
 ANEXA 1.1.
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M Â N IA
E D IŢ IE O F IC IA L A STAS 185/1-89
IN S T A L A Ţ II S A N IT A R E , D E ÎN C Ă L Z IR E C E N T R A L .V
U E V E N T IL A R E ŞI IIE G A Z E N A T U R A L E Înlocuieşte :
C O M IT E T U L N A T IO N A L
PENTRU Ş T IIN Ţ A S T A S lS S / i-t i
Ş I T E H N O L O G IE CONDUCTE‘PENTRU FLUIDE
IN S T IT U T U L R O M A N C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic ă
DE
"* Semne fi culori convenţionale
S T A N D A R D IZ A R E
G 8«

VcTanoBKU caHUTapiiwe, qearpaju.-

Sanltaiy, central heating, ven tilation
and natural gat Installations
P IP E S F O R F L U ID S
Symbols and conventional colour*
Installations sanitaires, de chauffage n o ro OTon.-icHiin, itCHTit.nniinoiiHue
central, de ventilation et de gaz naturel it a n « n p iip o a n o r o rasa
T U Y A U T E R IE T rvD o n ro B O A M a .t h >k h ,i .
Signes et couleur* conventionnels K O C T E fl
V c .io n iiu t’ oGo3ita>ieiiitn u hbcts

(E x tra s)

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileşte semnele şi culorile convenţionale pentru reprezentarea
conductelor instalaţiilor sanitare, <le încălzire centralii, «le ventilan* şi de gaze naturale, afe­
rente tuturor categoriilor de construcţii, in planuri de instalaţii şi «cheme, Iu planuri coordona­
toare ii în planuri generale de situaţie.
1.1.2 Semnele si culorile convenţionale din prezentul standard nu sint lim itative.
.1.2 Prevederi generale
1.2.1 Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale conductelor, semnele con­
venţionale pot fi completate, după necesităţi, cu simboluri stabilite prin standarde sau cataloage
de produse sau cu simboluri stabilite de proiectant, semnificaţia lor fiin d indicată. în legendă.
Coloanele din instalaţii se diferenţiază prin număr de ordine şi, la nevoie, prin in iţi­
ala fluidului transportat.
1.2.2 Varietatea culorilor fiind lim itată, utilizarea lor arc caracter de recomandare şi se face
cu precădere in schemele cu caracter funcţional.
In cazul reprezentărilor în culori, se menţin semuele convenţionale şi sim bolurile ele­
mentelor reprezeMtate.
1.2.3 în cazul citul nu se întocmeşte un plan coordonator pentru toate categoriile de iustalaţii,
conductele din planurile de instalaţii pe specialităţi se definesc prin cotele in plan şi de n ivel
necesare si suficiente execuţiei.
1.2.4 Grosimea liniilor de reprezentare se alege conform S T A S 103-84, iu funcţie de scara
desenului.
1.2.5 în anexa standardului slnt date exem ple de indicaţii suplimentare pentru reprezentarea
conductelor.
1.3 Standarde conexe
ST A S 185/2-89 Iustalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze naturale.
Fitinguri şi piese auxiliare pentru conducte. Semne convenţionale.
S T A S 185/3-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze naturale.
Arm ături. Semne convenţionale
S T A S 185/4-84. Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze natu­
rale. Obiecte de uz gospodăresc, corpuri de încălzire, guri de aer.
STAS 185/5-89 In stalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze natu­
rale. Agregate, a pai ate, rezervoare. Semne convenţionale - - -
Semne convenţionale
ST A S 185/6-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze natu­
rale. Aparate de măsurat şi de control. Seinue convenţionale.

Elaborat d e :
MINISTERUL CO NSTRUCŢIILOR
INDUSTRIALE
Institutul da Prolectóri
pentru Construcţii T lp iio t« - Bucureşti
A p rob a i dc :
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE D ala in tră r ii in v ig o a r e :
Bd. Iiie Plntllie nr. 5 BUCUREŞTI
1HUÜ-02-01
T e l e x 11312 C N S T R
I St a s m / i-8 9

2 SE M N E Ş I C O L O R I C O N V E N Ţ IO N A L E

Pla n general Denumirea

de situaţie, plan culorii
P c t. Destinaţia conductei Plan de specialitate
coordonator sau plan conven­
comun ţionale

Semn convenţional

2.1 Instalu|ii sanitare

2 . 1.1 Conductă- dc apă rece albastru

potabilii

2 .1.2 Conducta de apă rece verde

nepotabilă

2.1.3 ^Conductă de apă

caldă

2.1.4 Conductă de circula­ violei.

ţie a apei calde

5.1.5 Conductă de apă

pentru combaterea -Ar- -V - roiju
incendiilor (exclusiv)

2 . 1.6 Canale sau conducte

•C M *
de canalizare mena­
-C U •
jeră sau unitară cafeniu
(menajeră+ pluvială)

<.1.7 Canale «au conducte cafeniu

de canalizare pentru
apă pluvială

2.1.8 Canale sau conducte

de canalizare pentru cafeniu
ape convenţional
curate

2.1.9 | Canale sau conducte

de canalizare pentru
ape uzate industriale -79H cafeniu
care necesită preepu-
rare

Canale subterane pentru montnren rcjelclor exterioare

Canal necirculabil
aviud panta In ace­
eaşi direcţie cu panta
conductelor

Canal circulabil avind

panta in aceeaşi d i­
recţie cu panta con­
ductelor

o b s e r v a ţ ii
1 L iterele Intercalate pe semnele convenţionale reprezinţi* Iniţialele contluctclor r-spectlve sau ale fluidului
transportat.
¡2 Pentru diferenţierea conductelor cu aceeaţl destinaţie ilar a\11%•! p aram etri d lfu lU , 6« pot fuce notaţii
suplim entar« ca de exem plu : fl b a r; H .b ar; I i i 11 73'. . ,
 S T A S 1.85/1-Sf1

Plan general
de situaţie, Denumirea
Pct. Destinaţia conductei Plan de speciali talc culorii
plan coordonator,
conveni ionnle
sau plan comun

2.5.3 Xod de conducte

montate in eanalc
circulabile, cu po­
zarea nodului in
cămin fără acces de
la suprafaţa solului

2.5.4 X o d de, conducte

montate in ca nule
circulabile «au ne-
circulabile, cu poza­
rea nodului in cămin
-
cu acces de la supra­ LL — i
faţa solului

Compensator de dila­
tare in forma de U
la conducte pozate
subteran
•a) necirculabil
b ) c ir c u la b il

2.5.K J.oc de acces in ca­

nale circulabile

2.5.7 (iură dc vizitare pe

canale circulabile

2.5.8 Modificurea tipului

de pozare de la su-
prateran la subteran

O B S E R V A Ţ II

1 (.analele, chininele, degajamentele pentru compensutoare de dilatare se descneazil, de reguli, la scara, dar
mu mal m ici dectt cele Indicate pe desenele de la pct. 2.5.1.. .2.5.8.

2 Conductele care m pozeazA In canalc subterane nu &c dcsenauzA; acestea se indicii prin nutatil literal-
d fricc carc precizeozA agentul transportat, numArul ţi diam etrul conductelor, ca tn exemplul dc mai jo s :

Conducte ttrm o fjc a re 150-70*C -2x*159* 4-.5 mm

Conducte încălzire 9 5 -7 5 0C -2 x 4 6 9 x3,5mm
Conducta apâ ca/dâ consum 4 3"
Conductd circulaţie apa calda consum 4 3/4.' r

3 Pantele fi poziţionarea conductelor In canal se vAd In profilul tn lung, secţiuni şl detalii de noduri.
S T A S 185/1-80

ANESTA

E X E M P L E D E I N D I C A Ţ I I S U P L IM E N T A R E P E N T li L' R E P R E Z E N T A R E A
CO NDU CTELO R

Pct. Denumirea tteinn convenţional sau notaţie

Conductă de apa caldă de ducere re­

ziduală din industrie, geolcrmală

Conductă de apă caldă de întoarcere

reziduală din industrie, geotermală -------------R —
-------------Q T - .

Sensul de eirculaţ-ie a fluidului

Panta conductei (sensul coboritor al

conductei) J:500 sou 20/.,

Încrucişare de conducte fără legătură

intre ele
— reprezentare obişnuită

încrucişare de conducte fără legătură

între ele.
— reprezentare in cazul iu care est« 4 = ÎL
obligatorie indicarea amplasării unei A B trece d ec suptv Iu i CD
conducte

Ram ificaţii de conducte în acelaşi plan

orizontal

Ram ificaţii de conducte în planuri

orizontale diferite

Kj-o.so'l' /
t .v-are.
a-0.SC/

Schimbare de nivel pe traseu rectiliniu*

\x7-0M
10 Coloane indicate în plan orizontal

-v / y
Lq nryeic su p e r h ore

La n iv e le in f e r io a r e

O B S E R V A Ţ IE — In legenda dc*«uulul Uebul* t i st ip ecifice elementul geom etric «1 conductei n eizo la t« la

c ar« ie refe ri cota de nivel (radier, ax, crea»U ).
 S T A S ISS/l-S!)

Fel. Pniumirea, •Semn convenţional sau notaţie

Itu|i<an*a simpli firul fi

in paralel
;t «•oniluclHnr I
I------C=
12 Ţeava «le (on.sttuelît ulili/ată penlm
instalaţii

l.i Tul) «lin "resie >aii «lin "icnit* *.int iaciilft

G a 100

O n S K n Y A Ţ I F . — S im b o lu rile fo lo s ite * ln t c o n fo r m •«tnm lurrlelor <le p r o d in . d o c u m e n t e lo r te h n ic e « a u n o rm a­

ti v e l o r I ii v ig o a r e .

u Canal de aci
C)
— plan sau elevaţie
a) cu flnnşă.
l>) cu cel ¡Hă
c) < u colier

\ 0 ,S - ¿ ,0 0 x 2 5 0
V 6 0 -6 ,0

— secţiune

\qs-¿,00x250
3160-6,0

o d s k iu a ţ iiî
1 Colarca canalelor tic aer lu plan *nu rlevu|ic *r fucr nslfrl
grosime (nu n) — latura văzuţii :< laturu urvJ/iilil iiuiu . m m )
dciiit (tn ’ b ) — vilc/.ii (m/s)

2 Cotarea cămilelor tiu act rectangulare lu secţiune *«c fu r e n s lfe l :

grosime (m m ) — latura orlxontalA X laturu vcrtU-nlil (m m mm)
«Icblt (m \ lij — viteza (m/s)

3 Cotarea cu nn Ic lor de aer r lm ila r e In secţiune se face astfel :

grosim e (m m ) diam etru (nun)
d eb il (in*,li) — vitezil (m/s)
 ANEXA 1.2
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M A N IA _____________ E D IŢ I E O F I C I A L A _______ STAS 185/2-89
IX S T A I.A T II S A M T A H K . DE l.NC ÀI.ZIH K C K X T ItA lJ L
I#K » K N T I L U t K !>I 1)1! « A / K If A T I IR A LE În lo c u ie ş te :
C O M IT E T U L N A T IO N A L
PE N T R U ŞT IIN Ţ A F IT IX G U tl SI PIESE A U X IL IA HE S T A S JtS/2-94
$1 TE H N O LO G IE PEXTHU COMMUTE
IN S T IT U T U L RO M AN C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic i
DE Semne cou venliotm le
G M
S T A N D A R D IZ A R E
y c r a n o B K * c a iia r a p K u e , qeiiTpajii.-
Installations sanitaires, «le chauffage iroro O Toonenan, aeim cJin unoaaue
Sanitary, cenlrnl liratlng, ventilation
central, de ventilation et de iţai naturel ■ v i n n p itp o n n o ro rn »a
anil natural ({as insinuations
rin : rii'TiNC.s a n d a c c e s o r i a s a a c c o r d s i : r im i 'x k s «MITHHTH H BCIlOlfOrATJIb.
Conventional slKu*
A I 'X I I . I A I R K S POt.'H i r V A I . ' X HMD H ETAJIH T I'V E O -
Signes c on ven tion n el (IPOBOAOD
Vr.iO B Uue o fio jH a 'ies iin

(Extras) *
1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Oliieet şi iloineniit «Ir aplicare

1.1.1 Prezentul s ta n d a rd sta b ile şte sem n ele c o n v e n ţio n a le p e n t r u re p re z e n ta re a filin g u r ilo r
.şi p ie se lo r a u x ilia re m o n ta te pe c o n d u c te le in s ta la ţiilo r sa u ita re , d e iu c ilz ir e c e n tra la » d e v e n ­
t ila r e (ji de gaze n a tu ra le , A feren te t u t u r o r c a te g o riilo r eh* co n stru c ţii, In p la n u ri de in sta la ţii
si sch em e, iu p la n u ri c o o rd o n a to a re si in p la n u ri g e n e ra le de situ aţie.

O B S E R V A Ţ IE — El lingurile fi ple«ele auxiliare .i fignrrurA numai dacá Indicarea lor est« oeceMird ex e c u ttril
corectc a Initnliiţiilor,
i
1.1.:' Semnele conveni[ionale^din prezentul standard uit sini lim ilative.

1.2 Pretederi {jciterale

1.2.1 Pentru identificarea caracteristicilor tehniro-funci iouate al«' litingurilor şi pieselor auxi­
liar»*, .semnele convenţiouale pot li coinplclate. du p i necesităţi, a>tfel :
— ptin crearea de noi semne obţinute pi In combinarea a două sau mal multe wmne con­
venţionale (de exemplu, ram ificaţie eu mu fii ţi fla n ş il);
— prin completarea semnelor existente eu simboluri reprezentind materialul piesei,
diaiuetnd etc., coniorm standardelor de produs;
— prin crearea de noi semne, utllizlnd In mod obligatoriu semnele referitoare la modul
de Îmbinare.
Iu aceste cazuri, semnificaţiile semnelor trebuie să fie indicate in Icgv'itdi.
1.2.2 Semucle convenţionale din prezentul standard se ivp reziu ti. in caz de necesitate, in
culorile convenţionale iu care silit ivprezcntate conductele.
1.2.3 Grosimea liniilor ele reprezentare a semnelor convenţionale din prezentul standard tre­
buie s i fie aceeaşi cu a liniilor convenţionale pentru conducte.
1.2 A Semnele coiiTen ţioJiale din prezentul stand ard se r e p r e z in ţ i, in funcţie de scara desenului
si de dimensiunile fitingurilor şi pieselor a u x ilia re re p rezen ta te. Im scării sau nu.

l . 'l Stumlnirir t-Mliex»

S T A S I.S5/1-.S0 Instalaţii sanitaie. de încălzire cen tra li, de ventilare -ji de gaze natu­
rale. Conducte penhu lluide. Semne ¡ji culori convenţionale.
S T A S 1M.VJ-5Î) Instalaţii sanitare, de in c ilzii* cen tra li, de Tentilare ţi de gaze natu­
rale. Arm aturi. Semne convenţionale
S T A S l*"i/4-.M Instalaţii sanitare, de incâlzire centrali, de -rentilaie ţi de fa ze natu­
rale.Obiecte de uz gospudiresc, corpuri de incâlzire, guri de aer. Semne
consenţionale.
S T A S 1H.V5-8«» Instalaţii sanitare, de incâlzire cen tra li, de ventilare şi de gaze naturale.
Agregate, aparate, rezervoare. Seiune convenţionale
S T A S lS'».t)-8îi Instalaţii sanitare, do in cilzu e centrali, de ventilare iji de gaze naturale.
Aparate de m isurat şi de control. Semne convenţionale

Elaborat d e : A p rob a t de :
INSTITUTUL R O M A N DE ST AN D AR D IZAR E In tr ă r ii I* v le o a r * :
MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR INDUSTRIALE
Institutul d * Pfoiactar« pentru Construcţii Bd. Ilie Pintille nr. 5 BUCUREŞTI 1389-02-«!
T ip iza t* - B ucur*}ti T e l e x 1)312 C N S T R
TAS 135/2-39

2 SE M N E C O N V E N Ţ IO N A L E

Po t. Denumirea j Semn convenţional

2.1 Felul Îmbinărilor

2 .1 .1 îm binări la conducte

a) cu Hanţe
fr— -

b ) cu m u ţi
b j) prin iţlcmuire
bt) prin file tare — > --------------- + —
*/-' V

c ) cu racord dc montarc-dcmonlute rapidă

— - 0 - ---------

d ) cu colier de cauciuc
-

c) prin sudare
— — ♦ -----------

2 1 2 îm binări la canale de aer

a) cu flau.fe
• I

b ) cu eclia©
A

r : : v . t v - v j

• ii
c) eu colier
i .

O B S M H V A Ţ lli — M odul de îm binare se Indică In dexea numai Iii punctcie de rucordare a conductelor
cu armikturt, oblectc de uz govpoddretc, obiecte »unitare, apnrulc f i rccip lcn tc, prccuiu ţi la schim­
bări de d ire c ţi* ra m ifica ţii-

2.2 Fitinţjuri ţi pic»«* de IqjulurA pentru cotiduele

2 .2 .1 Cot I* < 5 Dn (eu flanşe)

»

2 .2 .3 Curbă R > ii Dn (cu fi anse)

2 .3 .3 Curbă de etaj (cu mufă)

 S T A S 185/2-8 ii

]V t . • Denumirea Semn convenţional

[2 .2 . L | Kamilienţie simplu (eu mufe)

2 .2 .5 Kamitieaiie dublii (cu mufe)

2 .2 .« Teu (cu flaute)

n i ,

2 .2 .7 ; Cruce (iu fUuişe)

i
1
1

2 2 8 l{i‘(\ueii«’ (ou mufă)

1
1
1
2 .2 .0 Niplu
------------ H=H------------

2 .2 .10 ii acord olandez

---------- c h — -

.
2 .2.11 liedueţie nau difuzor 108/76 Î9/T6
a) dmofcric;\ (concentrie;!) (de exemplu : 108/70)
1>) dreapta (¿»xcontticil) (de exemplu : 89 7ti) — O -----------------
a) bj

2 .3 l*ie*>e du(*r*e pentru comluele

2 .3 .1 (\«p;;e (cile iuIu) la eondm te

----------

2 .3 .2 Doj) la eojulueh-

-------- - c

2 .3 .3 F lan v. oar bil

ii

----------- II

2 .3 .4 P iln ic de golire
Y
i
S T A S 13.V3-S0

P c i. Denumirea Semn coim-uţional,

2 .3 .5 Căciulii dc proiecţie contra ploii

2 .3 .0 Piesfv de curăţire

- a c
, , , Teu «Ic reglare sau curăţire cu dop
~*C '

*
| 2 .3 .S Mufă dc reglare cu dop

i
I
2 .3 .i>
1
1 Cruce de cu i uţii o cu dopuri
|
■

2 .3 .1 0 j Muffi d«‘ trecui pe tub

2 .3 .11 ' Mu fu dublu

2 .‘>.12 S ifo n g e u e ra l c u c a p a c de c u r ă ţ ir e
I n ) in p la n
! l>) în schema al b)

2 .3 .13 ! Sifon
a) in plan
b ) in schemă >lc
2.3.1 I i Sifou de condens cu dop il** enruţiM*
j a) iu pluti
. I») in schemă
I
"l
2 .3 . 1•'* 1 Vas d<* dezoeri>ire
a ) in plan (de exem plu, rurtical)

b) in «-hernii (do exemplu, orizontal)

5
ÍST.V S J 1H-VS-S3
 S T A S J83/2-)»»

j)enumire:i i Semn convenţional

X'cl. 1
i

2. G. 4 i Elast it:e
i
1 suspendate
!
___ J L _
1
i
aşezale

i ~ r

aşezat«*, eu deplasări axiale şi tiausversale

nelimitate
i r

alezate, eu deplasări axiale şi transversale

lim itai e — = p —

a?cz&lo, cu deplasări verticale nelimitate

ir
aşezate, cu deplasări vertim le limitate ___ _
i ir
2 .6 .5 Susţineri suspendate
i
1
i
i
t
\

6
 ANEXA 1.3.
R E PU ftllC A SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M A N IA EDtŢIE O F IC IA L A STAS 185/3-89

INSTALAŢII SANITARE, IIIÎ ÎNCĂLZIRE fcENTRALA, * J ~

C O M IT E T U L N A T IO N A L în lo c u ie ş t e :
Oii VENTILARE ŞI DE GAZE NATURALE •
PENTRU Ş T IIN Ţ A S T A S 185/3-84
ŞI T E H N O L O G IE ARM ĂTURI
IN S T IT U T U L R O M A N Semne ei»nveu|ionnle C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic ă
DB
t* 80
S T A N D A R D IZ A R E

lnstalations sa ni ta res. de chauffage y craiiO D K ii cauirrapH u e, ueirrpajiu-

Sanitary, central beaUng,
ven tilation and natural gat Installations
VALVES
C onvenţ'onal signs
central de ven tilat o ii et <Je gaz naturel
Horo oTonneiiun, Betrrn.THunouHUt
u A -m a p u p o A H o ro ra sa
R O B IN E T T E R IE ţ
S g nés covent onitels
APMATVTA
ic .T u B H u e o G o a u a ic iiu n

(Extras)

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 O biect şi dom eniu de uplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileşte semnele convenţionale pentru reprezentarea armăturilor

m ontate pe conducte, precum şi in alte puncte ale instalaţiilor sanitare, de încălzire centrală,
de ventilare şi de gaze naturale, aferente tuturor categoriilor de construcţii, în planuri de
instalaţii şi scheme, in planuri coordonatoare şi in planuri generale de situaţie.

1.1.2 Semnele convenţionale din prezentul standard nu slnt lim itative.

1.2 P reved eri generale

1.2.1 Semnele convenţionale pentru armături pot fi com pletate, după necesităţi, cu indicaţii
referitoare la natura fluidelor (aceleaşi ca pentru conducte), cu simboluri stabilite prin stan­
dardele sau cataloagele de produs ; se pot crea semne convenţionale noi pe baza prevederilor
prezentului standard, semnificaţia lor fiind indicată in legendă.

1.2.2 Semnele couvenţionale din prezentul standard se reprezintă, in caz de necesitate, în ace­
eaşi culoare ca şi conductele.

1.2.3 Grosimea liniilor de reprezentare se alege conform S T A S 103-8-1, in funcţie de scara

desenului.

1.3 Standarde con exe

S T A S 185/1-89 Instalaţii sanitare, de încălzire ceutraiă, de ventilare şi dc gaze naturale.

Conducte pentru fluide. Semne şi culori convenţionale
S T A S 185/2-89 Instalaţii sanitare, de ineălzire centrală, dc ventilare şi d** gaze naturale.
Fitiuguri si piese auxiliare pentru conducte. Semue convenţiouale
S T A S 185/4-84 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilau* şi de gaze naturale.
Obiecte de uz gospodăresc, corpuri de îucălzire, guri de aer. Semne con­
venţionale
S T A S 185/5-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze naturale.
Agregate, aparate, rezervoare. Semne convenţiouale
S T A S 185/0-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi dc gaze naturale.
Aparate de măsurat şi de control. Semne convenţiouale

E lab orat d « : A p rob at de :

M INISTERUL CONSTRUCŢIILOR INSTITUTUL R O M A N DE STAN O AR D IZAR E D ata kntr&ril In v ig o a r e :
____ 11 INDUSTRIALE
Institutul d a Proiectare Bd. I lie Pintille nr. 5 BUCUREŞTI 1989-02-01
pentru Construcţii T ip izat« — Bucureşti T e l e x 11312 C N S T R
S T A S l8.-,/.1-8!>

2 8 E M N E C O N V E N Ţ IO N A L E

P c t. Semn convenţional

2.1 Moduri tic rrprrzeiilurr ti itrmiUnrlIor montate pp conducte

*s
2.1 .1 Robinet cu flaute i
— ÎX b -
2.L .2 Robinet. cu filet, exterior, (îmbinam cu mufe

— D X —

2 .1.3 Robinet cu file t interior

— {X —

2.1 .1 Robinet m ontat prin sudurii (sau lipire)

— -o o —
2.2 Moduri «le prezentare a dispozitivelor de ueţionure a armaturilor

2.2 .1 A cţionaiv manualii (în m od curent nu se

Indicii) ------L ' < } -------------
al J T-
a) tijil dreaptil
b ) tijii înclinaţii

2 .2 .2 Acţionate cu contra greu late

2 .2 .3 Acţiouare cu arc

— cil---
2 .2 .1 Acţionare cu plu titor

2 .3 .5 Aeţlouaru cu plntou (pneumaticii xau hidra­

ulicii)

2 .2 .0 Acţionare cu membrauă
i
i
4

2.2 .7 Acţionare cu electromotor

M)

2 .2 .8 Acţiouare cu electroni agnet

1
X
i

2.3 Yrm&tiiri de închidere

3 .3 .1 R obin et cu ventil drept

txi
2 .3 .2 Robinet de colţ. cu ventil
 S T A S 185/3-8!

Tabel (continuare)

Pct. Denumirea
i Semn convenţional

2 .3 .3 Robinet cu veni il cu trei cili

c*i
2 .3.1 Robinet cu diapozitiv de golire
1
►'i'
2 .3 .5 Robinet cu sertar
ix5
2 .3 .« Robinet eu cep, drept

[XI
2.3 .7 Robinet cu cep, de colţ

&
2 .3 .8 Robinet cu cep,’ cu trei căi

2.3 .n Robinet, de reglare

2 .3.10 Robinet fluture

cs
2.3.11 Robinet cu corp sferic, drept
PSXJ
2.3.12 Robinet cu corp, sferic, de colţ

& .
2.3.13 Robinet cu corp sferic, cu trei căi

Dg3
2.3.14 Robinet cu ventil, de avarie, fără dispozitiv
de blocare
M
2.3.15 Robinet eu ventil, de avarie, cu dispozitiv
de blocare
►H
2.4 Armături pentru combaterea incendiilor

2.1.1 Hidrant de incendiu subteran

2 .4 .2 Hidrant de incendiu interior

2 .4 .3 H idrant de gnuliiiil
 S T A S 18-5/3-89

Tabel fcontinuare)

P rt. Denumirea Semn convenţional

1
2 .fi Arm ¿Muri diverse

-cp-
2.6.1 Robinet de reţinere, drept.
a) cu clapă
b) tu ventil

2 .6 .2 Robinet de reţinere, de colţ

sensul d»' rcugprc

2 .6 .3 Ventil de dezaerisire automată

2.6.4

2.6.5
Diafragmă dc reglaj

Separator de condensat
— Bl—
— u—

2.6.6 Separator de nămol.

2 .6 .7 Separator de u le i.

2 .6 .8 Filtru de impurităţi

O—
2.6 .1) V izor

2.6.10 Soib

d o
a) simplu
b) cu clapă
c) cu ventil

2.6.11 Regulator de presiune cu acţiune directă, cu

membrană
a) amonte
b ) avfcl

i * a

2.6.15 Regulator de temperatură cu acţiune directă

cu arc

&
2.6.13 Robinet cu veutil, de siguranţă, de colţ cu
contragreutate
 ANEXA 1.4
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT

C
R O M A N IA E D IŢIE O F IC IA L A STAS 185/5-89

C O M IT E T U L N A T IO N A L
P E N T R U Ş T IIN Ţ A
$1 T E H N O L 0 C I E
IN S T IT U T U L R O M A N
DE
S T A N D A R D IZ A R E
Sa n itary, central beating, ventilation
and natural ga» Installation*
AGGREGATES, APPAR ATU S,
TANKS
Conventional signe
I N S T A L A Ţ II S A N IT A R E , DE ÎNCĂLZIRE C E N T R A L *, In lo c u U fte :
DE V E N T IL A R E Ş l DE GAZE N A T U R A L E
S T A S liS IS -4 4
AGREGATE, APARATE, REZERVOARE
C l a t i f k a m a lfa n u m e r ic ă
Sem ne con ven j/ on ale
6»
VcTaHOBKH camrrapHue, neurpa-iw-
Installations sanitaires, de chauffage
Horo OTOOJIOHHH, MmUflUilOUHUe
central, de ven tilation e t de gaz naturel
■ u nu npHDOflnoro rasa
A G R É G A T S , A P P A R E IL S ,
R É S E R V O IR S
ArPErATU , nPHBOPbl,
PE3EPByAPW
Signes conventionnels
ycaoBHue oóoananeHBH __
(Extras)

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileşte semnele convenţionale pentru reprezentarea agregatelor,

aparatelor şi rezervoarelor diu instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze
naturale, aferente tuturor categoriilor de construcţii, in planuri[de instalaţii şi scheme, io planuri
coordonatoare şi in planuri generale de situaţie.

1.1.2 Semnele convenţionale din prezentul standard nu slnt lim itative.

1.2 Prevederi generale

1.2.1 Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale elementelor de instalaţii

reprezentate, semnele convenţionale pot fi completate, după necesităţi, cu notaţii sau simboluri,
semnificaţia lor fiind indicată in legendă.

1.2.2 în desene la scara 1 :50 sau mai mare, agregatele, aparatele şi rezervoarelo se pot repre­
zenta prin desene simplificate, la scara desenului respectiv, cu datele necesare amplasării şi
racordării la instalaţii.

1.2.3 Grosimea liniilor de reprezentare a semnelor convenţionale este jumătate din grosimea
lin iilor de reprezentare a conductelor, conform S T A S 185/1-89.

1.3 Standarde conexe

ST A S 185/1-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ven tilaie şi de gaze natu­

rale. Conducte pentru fluide. Semne şi culori convenţionale
S T A S 185/2-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de g sie r al u
rale. Fitinguri si piese auxiliare pentiu conducte. Semne convenţionale
S T A S 185/3-89 Instalaţii sanitare, de Încălzire centrală, de ventilare şi de gaze nalu"
rale. Armături. Semne convenţionale
S T A S 185/41-84 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze na­
turale. Obiecte de uz gospodăresc, corpuri de încălzire, guri de aer.
Semne convenţionale
S T A S 185/0-89 Instalaţii sanitare, de Încălzire centrală, de ventilare şi de gaze natu­
rale. Aparate de măsurat şi de control. Şemne convenţionale

E laborat da : A p rob ai de :
MINISTERUL C O NSTRUC ŢIILO R D a ta in tr& rii in v ig o a r e :
INSTITUTUL R O M A N DE STAN D AR D IZAR É
INDUSTRIALE
Bd. Ilie Pintill« nr. 5 BUCUREŞTI
Institutul d a f roi a c to r« pantru Construcţii 1083-02-01
Tipirata - Bucuroşii T e le x 11312 C N S T R
S T A S 185/5-89
 ANEXA 1.5
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M A N IA
_____________ E D IŢ I E O F I C I A L A _____________ STAS 185/6-89
INSTALAŢII SANITARE, I)K IXl-ALZinP, CENTRAI.!,
»i-: v e n t i l a r e $1 nu g a z e n a t i i i a l e tn lo c iite fte :
C O M IT E T U L N A T IO N A L
PENTRU Ş T IIN Ţ A S T A S IS5/4-S4
ŞI T E H N O L O G IE
APARATE DE MASCRAT şi 1)E CONTROL
IN S T IT U T U L R O M A N C la s ific a re a a lfa n u m erică
DE Semne convenţionale
fi 80
S T A N D A R D IZ A R E

Sanitary, central heating, ventilation

and natural gas Installations
M E A S U R IN G A N D C O N T R O L
APPARATU S
Conventional signs
ycrauoBKU caiiHTapnuc, ueHrpanw-
Installations sanitaires, «le chauffage iioro oTorwewm, iMMiTii.TflmtomiHe «
central, de ventilation et de Ray. naturel
a.™ npHpoaiioro raaa
A P P A R E IL S H E M E S U R E E T l)E i ;O II T P O J Ib H O - M 3 M E P H T E J Ib .
C O NTRÔ LE
H b lE n P H B O P b l
Signes conventionnels ycnoDiiue oGostiaiemi«

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect ţii domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileşte semnele convenţionale pentru reprezentarea aparatelor
de măsurat şi de control diu instalaţii sanitare, de încălzire centrală, do ventilare şi de gaze
naturale, aferente tuturor categoriilor de construcţii, in planuri de instalaţii şi scheme, in pla­
nuri coordonatoare şi in planuri geneiule de situaţie.
O B S E R V A Ţ IE — Semnele convenţionale din-prezentul standard se u tlliz ea zi, In principal, In scheme de prin­
cipiu ; aparatele de m isu rat şl de control sa reprezintă In planuri numai In cazul In care indicarea lor esta ne­
cesari executflrll corecta a Instalaţiilor.

1.1.2 Semnele convenţionale din prezentul standard nu sint lim itative.

1.2 Prevederi yenerale
1.2.1 Grosimea liniilor de reprezentare a semnelor convenţionale este jumătate din grosimea
liniilor de reprezentare a conductelor, confoim S T A S 185/1-89.
1.2.2 L a p< t. 3 al prezentului, standard sint date exemple de reprezentare a unor aparate
de măsurat şi de control.
1.3 Standurde conexe
S TAS 185/1-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze natu-
mle. Conducte pentru fluide. Semne şi culori convenţionale
S T A S 185/2-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şl de gaze natu­
rale. Fitinguri şi piese auxiliare pentru conducte. Semne convenţionale
S TAS 185/3-81) Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze
naturale. Arm ături. Semne convenţionale
STAS 185/4-8-4 Instalaţii sanitare, d** încălzire centralii, de ventilare şi de gaze natu-
' - rale. Obiecte ele uz gospodăresc, corpuri de iucfllzire, guri de aer.
Senme convenţionale
STAS 185/5-89 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi de gaze natu­
rale. Agregate, rezervoare, aparate. Senine convenţionale

E laborat da : A p rob at d e :
MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE D ata In tr ă r ii In v ig o a r e :
■ INDUSTRIALE
Bd. Ilie PintHia nr. 5 BUCUREŞTI 1989-02-01
Institutul da Proiectări pentru Construcţii
T e l e x 11312 C N S T R
Tipizata - Bucureşti
S T A S 185/0 89

2 8E M . E C O N V E N Ţ IO N A L E

P c t. Denumire Semn convenţional

2.1 Param etri de mtWtirat

2 .1 .1 T em peratu ri

___

2 .1 .2 Presiune

- J -------

2 .1 .3 D ebit

_ J L .
2.1 A U m iditate

Í
2 .1 .5 N ive l
41

i
i
i
i
i

O B S E R V A Ţ IE — Cu ţii pe care stnt iiton late

linie IntreruptA ilnt Indicat« elementele de Instala aparatele.
2.2 Aparate de munirut şi control

2 .2 .1 A p a ra t indicator cu citire cu cadrau

<<5

2.2 .2 A parat Înregistrator grafic

q)
2 .2 .3 A p a ra t înregistrator valoric priu în­
sumare (debitm etru cu contor)
y
i . ^ D •

2 .2 .4 A parat cu contacte electrice

5)

2 .2 .5 Term om etru cu scalil dreaptă

a) cu mercur
b ) cu alcool MT{J
a) 6)
P ct. Denumire Semn convenţional

2 .2 .6 Termometru
(D etector de tempeiutură, general)
(?) ■
2 .2 .7 Manometru
(D etector de presiune, general) ( m )

Manometru eu robinet de izolare

ţ
2 .2 .8

i
Cţ)
2 .2 .9 Vaeuurnmetru

2.2.10 H igrom etiu cu cadran

2.2.11 Higrometru cu termometru

(m)
2 .2.12 Indicator de nivel cu tub de sticlă

2.2.13 Indicator de nivel cu plutitor şi miră

ii
2.2.14 Indicator de nivel cu contaote elec­
trice
>

- săoh -
2 .2 .15 Sal inome tru

$ -
2.2.10 Element auxiliar pentru transmiterea
pneumatică a informaţiei
[p] —

2 .2 .17 Elem ent auxiliar pentru transmiterea

electrică a informaţiei
. -
S T A S 185/6-89

3 EXEM PLE DE REPREZENTARE

Pct. Param etrul ţi aparatul de măsurat Semn convenţional

3.1 .Temperatură
a) term om etru cu mercur cu citlrc J mt (? )
d ir e c ţi
b ) term om etru ou cadran cu citire la
distanţă
aj b) ~

3.2 Presiune
manometru cu citir* U distanţi, cu
transmiterea pneum atici Ia distanţi
a Informaţiei

3.3 Debit
a) aparat Înregistrator grafic, cu
transmiterea electrici la distanţi a
inform aţiei
b ) aparat Înregistrator valoric prin
Însumare, cu transmiterea elec­
t r ic i la d ista n ţi a Informaţiei
- A . -
aJ bl

3 .4 Umliţltate
hlgrometru cu citire direcţi ţi Înre­
gistrare grafici la distanţi, cu
transmiterea electrici a informaţiei ----------- Ş

3.5 Nivel .
a ) ln d i^tor de nivel ou tub de sti-
' cli, la un rezervor deschis
b ) indicator de nivel cu contacte
electrice, la un rezervor deschis b b Î ®
°) bl

l U n o B M U n l prolaetnlot > - Colaboratori * _

M C ln d — Institutul de P roiectare pentru Construcţii — Institutul de Inginerie T e h n o lo g ic i şl Proiectare pen­
T lp ixate — Bucureşti tru Industria C h im ici — Bucureşti
Ing. D ino U m m Uib — Trustul de Instalaţii şt A u t o m a tlr iii — Bucureşti
R e d a cta t final : Institutul Rom ân A# Standardizare — Trustul de Montaj U tila j Chim ic — Bucureşti
Ing. E ngcala Botes

Standardul a te s t elaborat In iţial În anul 1940 şl « - * revizu it ta «n il 1 W Î, 1973 şl 1084

 ANEXA 1.6
REPUBLICA SOCIALISTA STAND ARD DE STAT
R O M A N IA _____________ E D IŢ I E O F I C I A L A ______________
STAS 7335/2-88

rnOTECŢIA C O NTR A C 0 n 0 7 .IU N II A C O N S TR U C ŢIILO R In lo c n itflt

C O M IT E T U L N A T IO N A L
M E T A L IC E lN G n O l'A T E
PENTRU Ş T IIN Ţ A S T A S 7335/2-7«
ŞI T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N SEMNE CONVENŢIONALE C la s ific a r e a a lfa n u m e ric ă
DE
G 91
S T A N D A R D IZ A R E

Corrosion protection of burried P rotection contre la corrosion des 3 a tm tra o r K oppo3tiu MeTOJianwecKiix
m etallic constructions constructions m étalliques souterraines B CTpoaillHX KOHCTpy KHll il
C O N V E N T IO N A L S IG N S S IG N E S C O N V E N T IO N N E L S yCJIOUHHE 0B03HAHEIIHH

l O B IE C T Ş I D O M E N IU D E A P L IC A R E

Prezentul standard stabileşte semnele convenţionale foloftite pentru reprezentarea lucră­

rilor de protecţie contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.
Lucrările noi, necuprinse în prezentul standard, se reprezintă cu alte sciuuc convenţio­
nale, însoţite de legenda.

2 S E M N E C O N V E N Ţ IO N A L E

2.1 Semnele convenţionale pentru reprezentarea stării conductei metalice şi a izolaţiei sint
conform tabelului 1.

Tabelul *

Nr. Semnificaţia Remnului convenţional

Semn conventional
crt.

Conductă necorodată
o
Conductă corodată

Conductă perforată

Conductă necorodată fără defecte dc izolaţie

Conductă necorodată cu defecte rare do izolaţie

Conductă necorodată cu izolaţie degradată

o b se r v aţi I
1 Semnele convenţionale de la nr. crt. 4 . . . 6 p ot fi combinate, d u p l c a t, cu semnele c on v e n ţio n a le de in
nr. crt. 2 sau 3, prin înlocuirea semnului de conductă necorodaU cu semnul conventional necesar.
2 Semnele convenţionale din tabelul 1 p o t fl desenat« In afara traseului conductei m etalic«, unind u-se a «est*
prlntr-o linie dc in d ic a (lc .

E laborat d « i A p rob at de :
MINISTERUL PETROLULUI D a ta in tră r ii în v ig o a r e :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
Institutul de C crcetar« fi P ro ia c ta r« pentru
Patrol fi G a z a - Cîmpina Sacfii proiactara
Bd. M ie Plntllie nr. 5 BUCUREŞTI 1988-00-01
T e l e x 11312 C N S T R
P lo i« f ti
S T A S 7335/2-88

2.2 Semnele convenţionale perii ru re prezentare îi izolaţiei eonduHelor metalice sin't conform
tabelului 2.

Tabelul 2

X r.
S e n in c o n v e n ţio n a l Semnificaţia s-mniilui convenţional
c rt.

C o n d u c t;! n e iz o la tă

C o n d u c t c u izolaţie uşoară
SZl

Conduct:! cu izolaţie nonnalâ

JH

Conducta cu izolaţie întărită

Conductă cu izolaţie foarte întărită

Conducta cu izolaţie normalii din benzi adezive

Conductă cu izolaţio întărită din benzi adezive

Conducta izolată cu materiale termocontractilo

Conductă cu izolaţia protejată mecanic

10 Conductă protejată cu tub de protecţie

O B S E R V A Ţ IE — Sem nele convenţionale «ie la nr. crt. 2 . . .9 din tabelul 2 p ot Îl desenate f l In afara traseului
conductei, unindu-se cu acesta p rin lr-o linie de indicaţie. *
A ceste semne p ot ii utilizate pentru reprezentarea izolaţiei şl a altor construcţii m etalice Îngropate.
 S T A S 7335/2-8

2.3 • Semnele convenţionale pentru reprezentare:* prizelor de potential sint conform ta­
belului 3.
Ta lu lu i 3

Nr. Senin convenţional Semnificatul semnului cuuven(ional

crt.

1
9 ....
Prize (le poli'llţial tip : A a l ; A u II

B .
A b l .. .A b V I

3
<6> A i l V I .. .A d X I I

4 IU ...B IV

5
0 A c I I .. .A c V I

O B S E R V A Ţ II :
1 L a sem nele convenţionale de la nr. c rt. 1 ; 2 ; 4 «1 5 nu m iru l punctelor din Interiorul s«a tn «lo r trebu i« s i
corespundA cu numărul conductourelor electric«. Semnele convenţionale din tabelul 3 slnt exem ple cu prize
de p oten ţial avlnd două conductoare electrice.
2 L a semnul conventional de la nr. crt. 3 litera m se înlocuieşte cu cifra romanii corcspun ritoare numărului
du conductoare elcctrlcc.

2.4 Semnele convenţionale pentru reprezentarea Îmbinărilor electroizolante slnt conform

tabelului 4.
Tabelul 4

N r. Semn convenţional Semnificaţia semnului convenţional

crt.

1
------------- 0------------- *
îm binaie electioizolantă montată aerian

O
îmbinare electroizolantă montată aerian, prevăzută
— qp — - cu legătură fie ocolire electrică

3 îmbinare electroizolantă montată aerian, prevăzută

rîp cu legătură rexistivă de ocolire electrică

4 îm bin a ie electroizolantă montată Îngropat

-— m — -

5 îm binare electroizolantă montată In cămin

@
6 Îmbinare electroizolantă cu nipluii
.— _ *—

O B S E R V A Ţ IE — Semnele con ven ţion al« de la nr. cri. 4 şi S p o t (1 com pletate, dupfl caz. cu legiUur.1 de
o c o lire e le c tric i (nr. crt. 2 ) sau cu legătura r e z ls t lv i de ocolire e lectrici (nr. crt. 3)

12
stas

2.r» Stm nele convenţionale pentiu rep efen tarca inslalaţiilor tic p io leeţie catodică sînt
e tn ici ni tabelului 5.
Tabelul 5

X r. Semn convenţional Semnificaţia semnului convenţional

crt.

1 Staţie de protecţie catodică eu redresor

-
[ Staţie de protecţie catodică cu redresor eu comandă
tiiistoii/.ată

Stnţie ,dv protecţie catodică eu acumulatori

t ?

5 Staţie de protecţie catodică eu ^eiieiatori Diesel

¥
"> Staţie de protecţia catodic:« cu generatori foto» ol laici

¥
G Staţie de protecţie catodică cu •j’enerator rol ian

* Staţie de ptotec(ie catodică cu t» rmo^eneratori

*■
«î Staţie de protecţie eatodică eu transformat or-ivdrcsor
cu răcire In ulei

f* Staţie de proiecţie catodică cu rediesor. automată

10 Staţie de protecţie calodică n i redresor, montată

pe stil]»

11

C* Staţie «!«• protecţie catodică cu redresor, montată

in cămin suliţei an

12
P Staţie de protecţie eatodieă eu redresor, montată
la suprafaţa solului

l-l Î ’roteeţie catodică cu jM'Up de anozi reaetivi

^ n -a

13
 S T A S 73.TÎ/2-S

Tabelul !i (coutinuare)

3r. Semn convenţional Semnificaţia seninului convenţional

cri.

Legare la păm inl cu grup de anozi reactivi

P riză anodică cu anozi distribuiţi

16 Priză anodică experimentalii

-I
17 Priza anodică compusă din electrozi m etalici verticali
lo-—<>i-o—^-0-1

18 Priză, anodică compusă din electrozi m ctalici ori­

zontali

19 Priză anodică metalică m ixtă

20 P riză anodică compusă din electrozi verticali de

g ra fii

21 Priză anodică compusă din electrozi oiizontali de

grafit

P riză anodică verticală de adineime

22

23
simplă

Linie de tramvai
24
dublă

Drenaj simplu

26 Drenaj polarizat

X
27 Drenaj forţat
GO

28 Drenaj foiţat automat

 Tabelul 5 (continuare)

N r. Semne convenţional Semnificaţia semnului convenţional

crt.

29 Priza deversoare polarizată

3l
( »

30 E lcctiod de referinţă

A
31 Electrod de icferinţă de lungă durată
~ '¿ T '

32 Punct de măsuiă a param etrilor protecţiei catodice

33 Celula filtra j cuienţi lediesaţi pentru evitarea

perturbaţiilor

O B S E R V A Ţ II
1 Semnele convenţionale de la nr. crt. 2 . . . 8 p ot fi com binate, dupil caz, cu seninele convenţionale de, la
nr. c r t . 9 . . . 12 prin înlocuirea semnului staţiei de protecţie catodicâ cu redresor, cu semnul convvntlonal
necesar.
2 L a semnele con ven ţion ale de la nr. cri. 13 şl 14 literu a se înlocuieşte cu cifra corespunzătoare numărului
de anozi reactivi ce compun grupul.
In cazul In care a ■ 1, n nu * « figurează.
3 Semnele convenţionale de la nr. crt. 2 5 ...2 8 p ol fi combinate, după cuz, cu semnul convenţional d e Ia
nr c rt 24, prin înlocuirea semnului de linie de tram vai simplă (conform nr. c rt. 23) cu linie de tram vai dublă

Responsabilul proiectului : Colaboratori :

M P — In stitutul de Cercetări şl P ro iectări pentru P e trol şi
G aze C lm pina-Sccţil de p ro iectare P loieşti
ing. 111« Xlculeseu
R eda ctat final : Iii»lllu lu l ltom ăn de Standardizare
InK- M agda loueseu
— Institutul de Cercetări şi P roiectări Tehnologice şl
Telecom unicaţii
— D irecţia Generală a Poştelor şi Telecom unicaţiilor
din Ministerul Transportarilor şl Telecom unicaţiilor
— Întreprinderea de Transport Ţ iţe i prin C onducte—
Ploieşti
— Institutul de P roiectare Proiect Bucureşti
— Laboratorul Central «Un Ministerul Construcţiilor
Industriale
— întreprinderea «le E xploatare Conducte M agistrale
pt-nlru Gaz M etan — Media*

Standardul a fost elaborat iniţial in anul 1005 şi s-a revizuit In anii 1071 : 1070
 ANEXA 1.7
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M AN IA EDIŢIE O F IC IA LA STAS 10898-85
t
©
In lo c u la ţ t t :
C O N S IL IU L N A Ţ IO N A L
aum ext Aiu c i; a p ă şi c a n a l i z ă r i
PENTRU ŞTIINŢA S T A S 19SSS-T7
Şl TEHNOLOGIE
IN ST IT U T U L ROMAN
Terniiiiolußie
C l u l l i t l n a a lfa n u m e r ic i
DE
a m
STANDARDIZARE
interesă.

W A T E R S I P P L IES A L IM E N T A T IO N S E N E A U BOAOCHABHŒHHE
A N D SEW AGES E T C A N A L IS A T IO N S H KAHAJIH3Amifl
T rnninolo&y Term inologie TtpMUOJionui
lefii. Reproducerea

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Oliiet ţi domeniu de apliearc

Stat este urm ărită‘cortTOrm

, ' Prcz"Otiil standard stabileşte definiţiile principalilor termeni din domeniul alimentărilor
cu apă «¿i canalizărilor. ‘

" 1 .2 Dofliii|ii

1.2.1 Alimentare cu apă — ansamblu de lucrări de studiu, cercetare, proiectare, execuţie şi

exploatare necesare pentru satisfacerea cu apă a folosinţelor, din punct de vedere cantitativ,
şi calitativ.
NerespecUirca StandKrdelor.de

1.2.2 Canalizare — ansamblu de lucrări de studiu, cercetare, proiectare, execuţie şi exploatare

necesare pentru colectarea, tiansportul, epurarea şi evacuarea apelor ile canalizare lntr-un recep­
tor nat unii.

Standarde conexe
STAS 1343/0-79 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare.
Prescripţii generale
STAS 1846-83 ' Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canali­
zare ^
STAS 3001-74 Hidraulică.. Terminologie, simboluri, unităţi de măsură
STAS 4380-67 Lucrări de Îmbunătăţiri funciare. Terminologie '
'/

•STAS 4621-79 Hidrogeologie. Terminologie

STAS .5023-69 Hidrologie. Terminologie
STAS R 6823-71 Hidrometrie. Mijloace pentru măsurarea debitelor de apă. CoQdiţii
de folosire
S T A S 7215-80 Pompe centrifuge axiale şi instalaţii de pompare. Terminologie,
simboluri şi u n it ă ţ ile măgură
ST A S 733-»/1-74 -- Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice Îngropate. Ter­
minologie
STAS 8284-84 Amenajarea bazinelor hidroçeografice ale torenţilor. Terminologie
STAS 837^-85 Instalaţii sanitare. Terminologie
STAS 9179-74 Construcţii hidrotehnice. Instalaţii de răcire a apei. Clasificare, ter­
minologie, simbojuri şl unităţi de măsură
#
LEI 6,00

N
PREŢUL

Elaborat do : ’ Aprobat áo i
INSTITUTUL CENTRAL D i CERCETASE, PRO­ WSTTTUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE Data la tră rtl la Tigoaro : .
IECTARE $1 DISECT1VASE IN CONSTRUCŢII
1985-08-01
ag

Institutul do conétructii-Buefotostl W . Ilie Pintllie nr. 5 B U C U R E Ş TI

ST A S 10898-80

2 T B E M IN O L O li.B

Nr.
crfc. Termeu Definiţie

1 A d ju va n tM e coagulare Substanţă care, folosită împreună cu un reactiv

de coagulare, creşte eficienţa procesului de flocu-
lare-coagulare a suspensiilor din apă
2 Aducţiune de apă Ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor care
8inoniin : Apeduct asigură transportul apei între obiectele principale
ale sistemului de alimentare cu apă situate in amon­
te de rezervor

3 Aerarea apei Procedeu tehnologic prin care se asigură mărirea

suprafeţei de contact Intre apă şi aer, în vederea
eliminării gazelor couţiuute in apă (H tS, CO„ CH4
etc.), asigurării oxigenului necesar oxidării substan-
ţelor organice sau compuşilor bivalenţi de Fe şi
Mu prin dizolvarea şi dispersia aerului în apă, pre­
cum şi in vederea asigurării calităţii de apă proas­
pătă

4 A erlift Instalaţie pentru ridicarea apei cu suspensii, a cărei

8inonim : Pompă mamut funcţionare se bazează pe diferenţa de greutate
specifică Intre apă şi emulsia de aer în a p ă ; emulsia
se obţine prin injectarea aerului sub presiune

5 Amorsarea pompei Ansamblul operaţiunilor prin care o pompă centri­

(pompării) fugă cu axul orizontal situat deasupra nivelului
apei din bazinul de aspiraţie, este umplută cu apă,
Iii vederea punerii ei in funcţiune

0 Amorsarea sifonului Operaţie de evacuare a aerului diutr-o conductă

de sifonare, iu scopul realizării unui mediu continuu
de apă Intre capetele acesteia
7 Analiza apei Ansamblu de determinări in vederea stabilirii unora
dintre caracteristicile organoleptice, fizice, chimice,
radiochimice, bacteriologice şi biologice ale unei
probe de apă

8 A pă brută Apă preluată dintr-o'sursă Înainte de a fi supusă

procesului de.tratare sau folosire
9 Apă de canalizare Ape uzate, ape meteorice, ape de suprafaţă sau de
infiltraţie evacuate prin reţeaua de canalizare, se­
parat sau în amestec

10 A pă de evacuare Cantitatea de apă rezultată din procesul de folosire,

care trebuie îndepărtată intr-un receptor natural Rau
In canale amenajate

11 Apă degradată A pă puternic impurificată, care nu mai poate fi

folosită In nici un scop fără o tratare adecvată
*> prealabilă
12 A pă de nămol Apă rezultat* din separarea fazelor lichid-solid la
prelucrarea nămolului

13 A pă de răcire Apă folosită iu procesul de producţie pentru răcirea

unor agregate tehnologice

14 Apă de spălare a filtrelor Apă tehnologică pentru spălarea stratului filtrant

in cuvele filtrelor rapide
15 Apă de şiroire Apă din precipitaţii care se scurgc superficial spre
depresiuni naturale, canale de coastă, rigole
sau alte sisteme constructive prevăzu te .pentru
evacuare
Hr.
Termen Definiţie
crt.

10 Apă din sune de suprafaţă. Apă provenită din cursuri de apă, lacuri, bălţi etc.

17 Apă impurifícate A se vedea pct. 20

18 Apă meteorică A pă provenită din precipitaţii atmosferice, colec­

tată la locul de cădere

19 Apă pentru combaterea Apă necesară pentru stingerea, limitarea propa­

incendiilor gării incendiilor şi răcirea suprafeţelor expuse ra­
diaţiei termice

20 A p ! poluată Apă improprie pentru utilizarea normală, ea urmare

Sinonim : Apă impurificată a alterării direct sau indirect din activităţi uman«
a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sa«
microbiologice. 1

21 Apă potabilă A pă care poate fi consumată de om, direct sa«

Indirect, timp tndelungat, fără a-i prejudicia sănă­
tatea, Îndeplinind condiţiile S T A S 1342-84

2 Apă recirculată Cantitatea de apă rezultată din procesele de folosire

care este efectiv reintrodusă in aceste procese, cu
sau fără prelucrarea calităţii ei

23 Apă subterană Apă provenind dintr-un strat acvifer

24 Apă tehnologică A pă necesară asigurării unui proces tehnologie

(industrial, agricol etc.), care îndeplineşte condiţiile
de calitate specifice

25 Apă uzată 1 Orice apă care a făcut obiectul unei folosiri şi

căreia, în procesul de utilizare, i s-au modificat
caracteristicile fizice, chimice, biologice sau miere-
biologice şi radioactivitatea
2 Apă de mină sau de zăcămlnt evacuată prim sis­
teme amenajate

26 Apă uzată agrozootehnică A pă uzată provenind din procesele de producţie ale

unităţilor agrozootehnice

27 Apă uzată de incendiu Apă uzată provenind din activitatea de stingere a

incendiilor

28 Apă uzată industrială A pă uzată provenind din procesele de producţie ale

unităţilor industriale

29 Apă uzată menajeră A pă uzată rezultată din folosirea apei potabile in

scopuri gospodăreşti, în cadrul unităţilor cu carac­
ter social public, ale industriei locale, stropitul
spaţiilor circulabile şi al spaţiilor verzi, sau cu carac­
ter economic, pentru nevoile igienico-sanitare. ale
clădirilor social administrative şi atelierelor, stro­
pitul şi spălarea spaţiilor de circulaţie şi spaţiilor
verzi etc.

30 Apă uzată orăşenească A pă uzată provenind din amestecul apei uzate me­
najere, cu apa uzată industrială şi agrozootehnioi,
preepurată sau nu, astfel Incît să aibă caracte­
ristici fizice, chimice, biologice şi bacteriologice
conform reglementărilor tehnice normative

31 Apă uzată tehnologică proprie A pă uzată proprie staţiilor de tratare a apei de ali­
mentare (apă de spălarea filtrelor, primul filtrat etc.),
apa de spălare a reţelelor de canalizare, a obiecteler
staţiilor de epurare

32 Apeduct A se vedea nr. crt. 2

33 Armătură Dispozitiv folosit in sistemele de alimentare cu apă

şi canalizare pentru reglarea, controlul, verificarea,
comanda şi siguranţa în funcţiune a fluxului tehno­
logic
S T A ? 10398-85

N r.
Termen Definiţie
cit.

34 Arteră de apă Conductă din reţeaua de distribuţie care primeşte,

Sinonim : Conductă princi-' apa de la rezervor, staţia de punere sub juesiune a
pală de apă reţelei sau de la o altă arteră şi o transportă pină
la zona dc utilizare, unde este distribuită prin
conducte de serviciu

35 Barbacană Orificiu amenajat special in elementele de construc­

ţie pentru a permite trecerea apei fără aport dc
material din strat

36 Başă Adlncitură locală amenajată în radierul unei con­

strucţii, In scopul evacuării apei colectate

37 Bazin de aerare cu nămol Bazin cu instalaţii hidraulice anexă, în care se reali­

activat zează reducerea, in principal, a conţinutului de sub-
tanţe organice din apa uzată, prin aerare artificială
In prezenţa nămolului activat

38 Bazin de amestec Spaţiu special amenajat în care se realizază ames­

tecul intim între apă şi reactivii adăugaţi

39 Bazin de aspiraţie Spaţiu special amenajat pentru amplasarea sor­

bului pompei

40 Bazin de ^canalizare Suprafaţă de teren de pe care, apele de canalizare

colectate trec prin secţiunea de calcul considerată a
colectorului de canalizare

41 Bazin de contact Spaţiu special ’ amenajat în caro au loc reacţii

chimico prevăzute

42 Bazin de decantare A se vedea nr. crt. 117

43 Bazin de omogonizaro A se vedea nr. crt. 47

44 Bazin de reacţie Spaţiu special amenajat tu caro arc loc desăvâr­

Sinonim : Cameră do reacţie şirea procesului de flocularc a particulelor în sus­
pensie din apa supusă tratării sau epurării

45 Bazin do retcnţie Construcţie destinată reţinerii temporare, în diferite

8copuri, a apei dc canalizare

46 Bazin de sedimentare A se vedea pct. 117,

47 Bazin do uniformizare a Bazin tampon amplasat în incinta folosinţei sau

debitelor, şi a calităţii apei Înaintea staţiei de epurare, care realizează In timp
Sinonim : Bazin dc omogeni­ uniformizarea cantităţii şi calităţii apei de canali­
zare zare

48 Biognz Amestec combustibil dc gaze rezultate din procesu

de fermentare anaerobă catalitică a substanţelor
biodegradabile conţinute in nămolul din instalaţiile
de epurare sau In alte tipuri de reziduuri solide or­
» ganice, rezultate din activitatea menajeră, agrozoo­
tehnică, Industrială eto.

49 B io masă Cantitatea totală de organisme vii aflate Intr-un

lac, sector de rin sau instalaţie dc epurare biologică

50 Bloc de ancoraj A se vedea nr. crt. 216

51 Branşament A se vedea nr. crt. 275

52 Bretea Tronson de conductă sau canal, prevăzut cu dispo­

zitive de Închidere, care permite interconectarea
controlată a două conducte sau canale, In scopul
măririi siguranţei In funcţionare a acestora

¿3 Cabina puţului Construcţie care adăposteşte capătul coloanei, Insta­

laţia hidraulică şi cea electrică a unui puţ, permi-
ţtnd şi efectuarea de intervenţii
 ST A S liWSS-S.

Nr.
Termen Definiţie
crt.

54 Cameră colectoare A se vedea nr. crt. 267

55 Cameră de deversare Construcţie auexă pe reţeaua de canalizare care
permite evacuarea controlata a unei părţi din apa
de canalizare Intr-un receptor in vecina!
56 Oameni de distribuţie A se vedea nr. crt. 59
57 Oameni de intersecţie Construcţie In care se realizează racordarea cana­
lelor oolectoare
58 Cameră de reacţie A se vedea nr. crt. 44
59 Cameră de repartiţie Construcţie amplasată, de regulă, in staţia de tra­
Sinonim : Cameră de distri­ tare sţu In staţia de epurare, in care se realizează
buţie distribuţia apei, In proporţia cerută, la cel puţin două
unităţi de prelucrare, funcţioniud cu nivel liver
60 Canal Construcţie hidrotehnicii executată la nivelul tere­
nului sau In subteran, In scopul transportării apei
cu nivel liber (la presiunea atmosferică)
61 Canal colector Canal care transportă apa de canalizare colectată
prin intermediul altor canale
62 Canal colector principal A se vedea nr. crt. 87
63 Canal colector secundar A se vedea nr. crt. 88
64 Canal de ocolire Canal prevăzut cu elemente de închidere, ce pvrmite
scoaterea din funcţiune a unui obiect din fluxul
tehnologic prin devierea apei
65 Canal de serviciu' Canal care preia apa de canalizare la locul de colec-
tare (recipient, racord, guYă de scurgere etc.) pentru
a o transporta la un canal colector, staţie de pom­
pare, staţie de epurare sau receptor
66 Capacitate de epurare Indicator specific al unei staţii de epurare exprimat
prin debitul.de apă epurată, cantitatea de sub­
stanţă reţinută
67 Captare de apă Ansamblu de construcţii'ţi instalaţii care servesc
la preluarea apei dintr-o sursă naturală, In vederea
satisfacerii necesarului unei folosinţe

68 Castel de apă Rezervor amplasat pe o suprastructură deasupra

terenului, racordat la reţeaua de distribuţie In ve­
derea asigurării presiunii şi debitului de apă la
folosinţă

60 Cămiu Construcţie anexă, vizitabilă, destinată accesului

la reţelele subterane

70 Cămin de rupere de pantă Cămin de vizitare amplasat in punctele de adlncimc

ale profilului longitudinal al unui canal colector,
amenajat pentru disiparea energiei ţi Împiedicarea
depunerii suspensiilor

71 Cămin de spălare Cămin de vizitare amplasat pe traseul reţelei de

de canalizare, amenajat pentru a permite spălarea
periodică a porţiunilor din reţea unde viteza apei
nu asigură autocurăţirea
STAS 10898 86

N r. Definiţie
Termen
ort.

72 Cerinţă de apă Cantitatea <le apă care trebuie preluaţi din surei
pentru a acoperi necesarul de apă In mod raţional,
cu rcutilizarea sau recircularea internă optimă, fără
diminuarea producţiei, precum şi pentru acoperirea
pierderilor de apă in aducţiune şi in reţeaua de dis­
tribuţie, nevoilor tehnologice ale sistemului de ali­
mentare cu apă şi canalizare (spălatul aducţiunilor,
reţelei de distribuţie, reţelei de canalizare, a sta­
ţiilor de tratare şi epurare, pentru evacuarea zăpe­
zii etc.)

73 Cerinţă de apă cu restricţii Cantitatea de apă care trebuie preluată din sursă
pentru a acoperi necesarul de apă In mod raţional,
ou reutilizarea sau recircularea internă maximă,
cu micşorarea sau oprirea unor activităţi auxiliare
sau de producţie pe perioade scurte de timp, precum
şi pentru acoperirea pierderilor de apă tn aducţiune
şi In reţeaua de distribuţie şi a nevoilor tehnologice
ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

74 Cerinţă de apă specifică Cerinţa de apă — considerată ca valoare medie —

raportată la mărimea sau capacitatea caracteristică
a folosinţei (locuitor, produs, capacitate de pro­
ducţie, materie primă,^utilaj tehnologic, incendiu,
suprafaţă irigată eto.^şi/sau unitate de timp

70 Ciclu de filtrare Ansamblu de operaţii tehnologice care se repetă pe­

Sinonim : Oiclu do lucru al riodic pentru exploatarea unui filtru
filtrului

7« Oiolu de lucru al filtrului A se vedea nr. crt. 75

77 Circuitul apel f a z e l e prin care trece apa In cadrul unei folosinţe

¿de apă prin sistemul de alimentare cu apă şi cana­
lizare (preluare, pompare, tratare, transport, inma-
gazinare, utilizare, recirculare, repompare, distribu­
im ţie, oolectare, epurare, evacuare)

78 Olmp de infiltrare Teren permeabil, amenajat cu drenuri sau rigole

şi diguri, In scopul infiltrării apelor uzate, epurate
oel puţin In treapta mecanică

7» Clor remanent A se vedea nr. crt. 80

80 Clor rezidual Cantitatea de clor liber (CL, HOC1, O l") sau clor
Sinonim : Clor remanent *legat (In cloramine, doramide) rămasă in apă după
încheierea 'procesului de dezinfectare a acesteia

81 Clorarea apei Operaţie de introducere In apă a unor substanţe

^olorigene, In scopul distrugerii microorganismelor
) patogene şi oxid&rii substanţelor conţinute

82 Coagularea suspensiilor din Procedeu tehnologic prin care, cu ajutorul reactivi-

apă 'lor, particulele coloidale din apă slnt aglomerate
sub formă de flocoane, In vederea separării celor
două faze

83 Coeficient de neuniforaiitatc Raportul dintre debitul orar maxim şi debitul orar

a debitului orar mediu de apă

84 Coefioieut de neuuiformitatej Raportul dintre debitul zilnic maxim de apă şi de­

a debitului zilnic bitul zilnic mediu de apă calculat ca medio anuală

8!S Coeficient do recircul&re A se vedea nr. crfc. 188

internă

8« Coeficient de scurgo-e Coeficient adimensionalcare exprimă raportul din­

tre cantitatea de precipitaţii ajunsă In reţeaua de
*
cannlizarc şi cantitatea totală de precipitaţii căzută
pc* su p ra fa ţa ba z in u lu i de. canalizare
 STAS 10893-?

N r.
Tcrmeu Definiţie
crt.

87 Colector principal Canal — amplasat de regula, iu partea cea mai de

Sinonim : Canal colector prin- jos a bazinului de canalizare — care colectează
oipal întreaga cautilate de apă de canalizare şi o trans­
portă la staţia de epurare, la uu receptor sau la alt
sistem do canalizare

88 Colector secundar Canal care asigură transportul apei de canalizare

Sinonim : Canal colector de la canalele do serviciu la colectorul principal
seoundar

89 Colmatarea puţului Proces de obturare treptată a orificiilor coloanei

filtrului puţului şi a materialului granular din veolnă-
tate, ca urmare a depunerii de săruri precipitate ţi
de produse de coroziune, precum ţi a aglomerării unor
particule fine
60 Compensator de dilatare Dispozitiv metalic de lungime variabilă, lnteroalat
pe conducte, care permite montarea şi demontarea
armăturilor precum şi preluarea deformaţiilor rezul­
tate din variaţiile de temperatură

91 Concentrator do nămol 1. Construcţie prevăzută in cadrul instalaţiei de

Sinonim : Ingroşător de nămol prelucrare a nămolului, In scopul reducerii volu­
mului nămolului prin eliminarea unei părţi din
apa conţinută de acesta
2. Compartiment amenajat Intr-un decan tor snspen-
sional pentru concentrarea nămolului reţinut,
In vederea eliminării lui cu o cantitate de apă
cit mai mică

02 Conductă de ocolire Conductă caro permite scoaterea unui obiect teh­

nologic din funcţiune prin devierea circuitului apei

93 Conductă de 6erviciu Conductă din cadrul reţelei de distribuţie prin care

apa preluată do la conductele principale, se repar­
tizează la punctele de utilizare (racord de apă, hl-
dranţi)

94 Conductă principală de apă A se vedea nr. crt. 34.

05 Consum biochimic de oxigen Indicator de calitate privind irapiuificarea organică

(OBO) a apei, exprimat prin cantitatea de oxigen care se
consumă pentru oxidarea cu aiutrul microorganis­
melor a substanţelor organice biodegradabile exis­
tente Intr-un volum unitar do apă. în mod conven­
ţional se determină la 5 zile (CBO^)

96 Consum chimic de oxigen Indicator de calitate privind conţinutul de subs­

(CCO) tanţe oxidabile din apă, exprimat prin cantitatea
de oxigen consumată pentru oxidarea chimică a
substanţelor impurificatoare dintr-un volum unitar
de apă
97 Consum de apă Apă oare nu se evaouează, alcătuită din următoarele
cantităţi de a p ă :
— reţinute in procesele fiziologice;
— înglobate în produse;
— pierdute in procesul de folosiro a apei la locul
de utilizare;
— pierdute In procesele do tratare, epurare, răcire
şi recirculare internă etc. ţ
— pierdute din aducţiune şi din reţelele do ali­
mentare cu apă şi de canalizare;
— alte categorii de pierderi do apă
98 Coroană do pietriş Succesiune de straturi de pietriş şi nisip mărgăritar
realizată In spaţiul dintre gaura do foraj şi coloana
filtrantă

7
v
AS HW93-8.»

N r.
cit. Termen Definiţie

00 Crepiuă de filtru Piesă prefabricată care intră în alcătuirea unor

t ¡puri de drenaje de mare rezistenţă, pentru a asigu­
ra distribuţia uniformă a apei şi a aerului de spălare
la filtrele rapide, precum şi colectarea apei filtrate
100 Crib de captare •Construcţie permeabilă aşezată sub nivelul minim
al apei uuui rîu sau lac, în scopul protejării sorbului
de captare, pentru captarea continuă a apei
101 Curăţirea filtrelor lent« Operaţie dc îndepărtare periodică a membranei
biologice formate la suprafaţa nisipului din cuvele
filtrelor lente
102 Curbă dc pom pai« a puţului Diagramă ce exprimă relaţia dintre debitul extras
dintr-un puţ şi coborîrea corespunzătoare a nive­
lului apei, obţinută pe baza rezultatelor probelor
efective de pompare
103 Curbă de sedimentaro Diagramă — stabilită în condiţii normate — ce
exprimă variaţia in timp a cantităţii de suspensii
depuse, raportată la cantitatea totală de suspensii
din proba de apă

104 Debit capabil al puţului Debitul maxim ce poate fi obţinut dintr-un puţ de
captare în condiţii normale de exploatare, astfel ca
viteza apei la intrarea în coloana filtrantă să nu
conducă la innisiparea puţului
105 Debit dc calcul Debit folosit pentru dimensionare în secţiuni de
calcul pe circuitul apei
10G Debit tic incendiu Debit de apă necesar pentru prevenirea şl comba­
terea incendiului
IOT Debit lunar Cantitatea de apă necesară in timpul unei luni
raportată la unitate dc timp, exprimată în metri
cubi pe secundă, litri pe secundă, metri cubi pe oră
sau metri cubi pe lună
108 Debit lunar mediu # Debit reprezentind media debitelor lunare lntr-o
perioadă dc calcul considerată
109 Debit orar Cantitatea dc apă necesară în timpul unei ore rapor­
tată la unitatea dc timp, exprimată în metri cubi
pe secundă, litri pe secundă sau metri cubi pe oră
110 D ebit orar maxim Cel mai mare debit orar dintr-o perioadă dc timp
considerată (de regulă, un an)
111 D ebit orar mediu Debit reprezentind media debitelor orare dintr-o
perioadă de calcul considerată (de regulă, un an)
112 Debit pentru refacerea rezer­ Debit de apă necesar pentru umplerea uuui volum
v e i de infcendiu de apă egal cu rezerva de incendiu, în perioada dc
timp normată
113 D ebit zilnic Cantitatea dc apă necesară in timpul unei zile, ra­
portată la unitatea de timp, exprimată în metri
cubi pe secundă, litri pc secundă, metri cubi pe oră
sau metri cubi pe zi
114 D ebit zilnic maxim Cel mai mare debit ziluic dintr-o perioadă de timp
considerată (dc regulă, un au)
115 D ebit zilnic mediu 1 Produsul dintre debitul zilnic specific şi numărul
unităţilor folosinţei
2 Debit reprezentind media debitelor zilnice dintr-o
perioadă de timp considerată (de regulă, un an)
i
 Oi.vcs Auoao-ov’

Nr.
Termen Definiţie
crt.

11G Debit zilnic mediu specific D ebit reprezentind media debitelor zilnice intr-o
perioadă de timp suficient de mare pentru a fi con­
siderată ca valoare medie, raportată la capacitatea
caracteristică folosinţei: materie primă, utilaj teh­
nologic, incendiu, suprafaţă irigată etc.

117 Decan tor Construcţie şi instalaţiile anexe in care se realizează

Sinonime: Bazin de decan- separarea prin sedimentare a suspensiilor din apă
taro
Bazin de sedimentare

118 Decantor cu etaj Decantor pentru apă de canalizare in care se rea­

lizează separarea suspensiilor diu apă la partea su­
perioară şi fermentarea nămolului reţinut la partea
inferioară

119 Decantor lamelar Decantor In care separarea suspensiilor din apă

se asigură prin realizarea curgerii laminare a apei
print-un element constructiv specific, modulul
lamelar

120 Decantor orizontal-longitudi- Decantor de formă dreptunghiulară iu plan, in care

nal apa circulă in direcţie orizontală, dc-a lungul de-
cantorului

121 Decantor orizon tal- radial Decantor de formă circulară in plan, in care apa
circulă pe direcţie orizontală, cu viteză descresclndft
do la centru la margine

122 Decantor primar Decantor folosit pentru reţinerea suspensiilor

in treapta de epurare mecanică a staţiei de epurare;
in staţii do epurare cu bazine de aerare, decan-
torul primar primeşte nămolul in exces

123 Decani or sccundar Decantor folosit pentru reţinerea nămolului rezul­

tat iu treapta de epurare biologică a staţiei de epu­
rare

124 Decantor suspensional Decantor cu circulaţia ascensională a apei, In care

reţinerea suspensiilor din apa brută se face la trecerea
acesteia printr-un strafe suspensional de nămol,
format din suspensiile floculate şi reţinute anterior

125 Decantor vertical Dccantor in care circulaţia apei In compartimentai

de limpezire se face vertical, ascendent

126 Dedurizarea apei Totalitatea procedeelor fizico-chimice prin care se

îndepărtează — total sau parţial — compuşii chimici
ce provoacă duritatea apei

127 Dcfcrizarea apei Totalitatea procedccldr fizico-chimico prin care

se reduce, plnă la limita cerută, conţinutul do
compuşi ai fiorului din apa brută

128 Deficit de oxigen Diferenţa dintre concentraţia oxigenului dizolvat

la saturare in apă şi concentraţia existentă, in ace­
leaşi condiţii de presiune, tomperatură etc.

129 Demangauizarca apei Totalizatea procedeelor fizico-chimice prin care

se elimină, plnă la limita cerută, conţinutul de com­
puşi de mangaa din apa brută
130 . Demineralizarea apei Succesiune de procese fizico-chimice prin care se
realizează reducerea, plnă la limita ccrută, a con­
ţinutului de săruri minerale dizolvate
131 Denitriiicarea apei Ansamblu de procese fizice, chimice şi biologice prin
care se realizează reducerea nitriţilor şi n Uraţilor
din apa epurată, cu ajutorul bacteriilor denitrifica-
toarc, pină la amoniu sau azot molccular
S i ’A b 10SU3*&>

JTr.
«rfc. Termen Definiţie

132 Denivelarea apei in strat Diferenţa de cotă — măsurată in acfelaşi punct

topografic — dintre nivelul hidrostatic şi cel hidro-
dinamic, în condiţii de drenare artificială a stra­
tului acvifer
133 Deshidratarea nămolului Operaţie prin care se realizează reducerea umidi­
tăţii nămolului
134 Desulfurizarea apei Totalitatea procedeelor fizico-chimice prin care se
reduce conţinutul dc sulfuri şi hidrogenul sulfurat
din apă pină la limita cerută
135 Dezaerisirea nnei eonducte îndepărtarea aerului adunat în punctele înalte al«
conductelor în care apa curge sub presiune
13« Dezamorsare Fenomenul de întrerupere a circulaţiei apei printr-o
instalaţie ce funcţionează cu vacuum (sifon, pompă
amorsată) ca urmare a pătrunderii aerului în canti­
tate mai m are decît aceea care poate fi evacuată în
mod qormal de către Ltfstalaţio
137 Dezincrustare Operaţie de îndepărtare a crustei de săruri depuse
pe pereţii părţilor componente ale instalaţiilor prin
care circulă apă cu duritate mare
131 Dezinfectarea apei Operaţie de distrugere a germenilor patogeni şi a
celorlalte organisme dăunătoare sănătăţii şi de redu­
cere numărului de germeni saprofiţi din apă, pină
la Îndeplinirea condiţiilor de potabilitate
139 Deznisi parea apei Operaţie dc limpezire parţială a apei prin Înde­
părtarea nisipului conţinut
140 Deznisiparea puţului Ansamblu de operaţii prin caro se realizează înde­
părtarea nisipului fin din zona exterioară a puţului
de captare, imediat învecinată coloanei de filtru,
sau a nisipului colectat în piesa de fund a puţului
141 Diametru economic Mărimea diametrului unei conducte pentru oare, In
condiţii date, suma cheltuielilor totale anuale de
investiţie şi exploatare este minimă
143 ' Distribuţia apei Ansamblu dc construcţii şi operaţii prin care se
asigură transportul apei de la rezervoare la racordu­
rile folosinţelor de apă, în cantitatea,,do calitatea
şi la presiunea cerută

143 Dren Construcţie hidrotehnică cu dimensiunea princi­

pală dezvoltată pe orizontală, realizată în scopul
Captării apei dintr-un strat acvifer de mică adinci-
me> pentru coborlrea nivelului apei subterane,
pentru eliminarea apei dc infiltraţie sau de la plat­
formele de uscate a nămolului etc.

144 Drenaj de mare rezistenţă Amenajare constructivă a părţii inferioare a unui

filtru rapid, a cărei caracteristică principală este
asigurarea unei distribuţii uniforme a apei, sau apei
şi aerului de spălare, In scopul îndepărtării suspensii­
lor reţinute în stratul filtrant

145 Durata fermentării nămolului Intervalul de timp necesar pentru mineralizarea a

cel puţin 50% din substanţele organice putrescibile
conţinute In nămolul supus fermentării

14« Durata ploii de căitul Intervalul dc timp în care apa din precipitaţii că­
zută pe suprafaţa bazinului de canalizare ajunge din
punctul cel mai depărtat in secţiunea dc calcul
a colectorului
 8 T A S 10898 45

Nr.
crt. Termen Definiţie

147 Duritatea apei Caracteristică chimică şi calitativă dată apei de

prezenţa in stare dizolvată a sărurilor metalelor
nealcaline, în special a celor de Ca şi Mg
148 Emisar A se vedea nr. crt. 278

149 Epuisment Operaţie de coborîre artificială a nivelului apei din

sol, prin evacuarea forţată a acesteia

150 Epurare biologică Proces de epurare in care slnt reţinute substanţele

organice din apa epurată în treapta mecanică, prin
oxidare biochimică aerobă
1
151 Epurare chimică Proces de epurare cu ajutorul substanţelor chimice
adecvate
/
152 Epurare locală Epurarea apei de canalizare în sisteme locale, în v e ­
Sinonim : Preepurare derea recirculării, reutilizării, protejării reţelei de
canalizare, evitării Înrăutăţirii proceselor finale de
epurare sau evacuării tn receptorul natural

153 Epurare mecanică Proces de epurare prin care se realizează, In prin­

cipal, separarea gravitaţională a suspensiilor din apa
de canalizare şi prelucrarea nămolului reţinnt

154 Epurarea apei Succesiune de procedee tehnologice prin care slnt

reţinute, neutralizate şi Îndepărtate elementele
impurificatoare din apa de canalizare 1

155 Eutrofizarea apei înrăutăţirea In timp a calităţii apei şi creşterea pro­

ducţiei de biomasă ca urmare a îmbogăţirii — na­
turale sau artificiale — în substanţe nutritive
(N ,P ,K )

156 Fermentarea anaerobă Proces tehnologic de descompunere în compuşi

a nămolului stabili a substanţelor organice complexe biodegra-
dabile din nămolul rezultat la epurare, cu ajutorul
bacteriilor an aerobe

157 Filtrarea apei Procedeu de limpezire avansată a apei prin tre­

cerea acesteia prinţr-un strat de material poros,
denumit strat filtrant, ales In concordanţă cu scopul
/ propus

158 Filtru Construcţia şi instalaţiile anexe în care se realizează

filtrarea apei

159 Filtru bioîopic Filtru In care oxidarea substanţelor organice se rea­

lizează cu ajutorul bacteriillor aerobe care se dez­
voltă p»' membrana de nămol ce ae formează pe
materialul granular de nmplutură, udat intermitent
\ ou apă uzată şi aerat, in permanenţă

160 Filtru cu cărbune activ Filtru funcţionind, de obicei, sub presiune» la care
fttratul filtrant este format din granule de cărbune
activ, care foloseşte pentru reţinerea prin adaorbţie
a gazelor (CI, H ,S ) sau a altor substanţe organice
(fenoli etc.) conţinute în apa limpezită In prealabU

161 Filtru cu schimbători de ioni Filtru rapid funcţionind, de obicei, sub presiune,
la care stratul filtrant format din schimbători de
/
ioni, serveşte la reţinerea ionilor unor elemente
chimice dizolvate In apă

162 Filtru d<; marmură Filtru al cărui strat filtram; format din marmură
g r a m ^ t- reluce •vjuţir.utul de b;ox¿*l de carbon
şi creşte duritatea apei tratate
S T A S 10898-85

N r.
Termeni Definiţii
crt.

163 Filtru' invers Succesiune artificială sau naturală de strate fil­

trante icu dimensiuni creditoare ale granulelor In
sensul de curgere a apei, care nu permite antrena­
rea materialului solid de către curentul de apă

164 Filtru lent Filtru in care apa circulă ou viteză redusă

(3 .:.5 m/zi), efectul de filtrare realizindu-se, în
principal, la suprafaţa stratului de material fil­
trant, intr-o membrană biologică

165 Filtru presă Utilaj folosit pentru deshidratarea forţată, prin

presare, a nămolului

166 ' Filtru rapid Filtru In care apa circulă cu viteză mare
(5 . . . 10 m/h), reţinerea suspensiilor realizîndu-se
aproape In tot stratul filtrant

167 Filtru ultrarapid Filtru rapid de construcţie specială, funcţionind,

de obicei, sub presiune, în care viteza apei este de
3 . . . 10 ori mai mare declt lntr-un filtru rapid,
realizlnd o limpezire parţială a apei care poate fi
folosită în scopuri industriale

168 Filtru vacuum U tilaj folosit pentru deshidratarea nămolului prin

vacuumare
169 Floculare Procesul fizico-chimic de formare a flocoanelor
din suspensie coloidală destabilizată, în vederea
limpezirii rapide a apei
170 Flotaţie Proces de separare a particulelor solide de dimen­
siuni mici din apă, prin mărirea capacităţii lor de
plutire cu ajutorul bulelor fine de aer injectat in apă,
bule care se fixează de particule
171 Fluorizarea apei Proces tehnologic prin care se realizează intro­
ducerea unei cantităţi controlate de fluor In apa
potabilă, în scopul prevenirii producerii cariilor
dentare

172 Fluxul apei Circulaţia apei — caracterizată cantitativ şi calita­

tiv — de-a lungul proceselor de folosire în Cadrul
sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
173 Folosinţă de apă Unitate cu caracter social sau economic, care, pentru
desfăşurarea activităţii sale, utilizează apa dintr-un
sistem de alimentare cu apă
174 Fosă septică Construcţie subterană în care se colectează şi se
epurează parţial (In principal, mecanic) apele uzate
menajere de la folosinţe mici, izolate

175 Frecvenţa ploii

•
Numărul de ploi de o anumită durată si o anumită
intensitate care se produc, în medie, Intr-un anu­
mit număr de ani - ,

176 Galerie de conducte Spaţiu In care sînt instalate in mod organizat toate
conductele şi armăturile necesare funcţionării unui
obiect
177 ' Galerie drenantă Dren de captare cu dimensiuni ale secţiunii care
permit vizitarea pe toată lungimea, *
178 Galerie edilitară Construcţie vizitabilă, pentru amplasarea In comun
a reţelelor edilitare (de apă, canalizare, termofi-
care, telefonie etc.)
i
179 Gazometru Recipient etanş cu volum variabil In care se Înmaga­
zinează gaze la presiune joasă

2
 STAS 10393-

Nr.
crt. Termen Definiţie

180 Gospodărie de reactivi Ansamblu de construcţii fi instalaţii grupate conve­

Sinonim : Staţie de reactivi nabil, in care se realizează depozitarea reactivilor,
prepararea soluţiilor şi dozarea acestora în apa su­
pusă tratării sau epurării

181 Grad de asigurare al folo­ Probabilitatea ca debitele sursei, în secţiunea de

sinţei preluare a apei, să fie egale sau mai mari declt
debitul cerinţei de apă

182 Grad de asigurare după Grad de asigurare exprimat prin raportul dintre
durată durata totală cumulată a perioadelor In oare cerin­
ţa poate fi integral satisfăcută (fără Întreruperi
sau restricţii) fi durata totală, suficient de mare,
luată In oonsiderare pentru'determinarea regimului
hidrologic al cursei

183 Grad de asigurare după Grad’ de asigurare exprimat prin raportul dintre
frecvenţă numărul de ani In care cerinţa de apă poate fi inte­
gral satisfăcută (fără Întreruperi sau restricţii) şi
numărul total de ani, suficient de mare, luaţi tn
considerare pentru determinarea regimului hidrolo-
gio al sursei

184 Grad de asigurare după Grad de asigurare exprimat prin raportul dintre
volum yolumul total de apă care poate fi efectiv lţjat din
sursă pe Întreaga perioadă, suficient de mare, luată
în considerare pentru determinarea regimului hidro­
logic al acesteia fi volumul total al cerinţei pe aceeaşi
perioadă

183 Grad de epurare Indicator de eficienţă a epurării exprimat prin rapor­

tul dintre concentraţia sau cantitatea de sub­
stanţe reţinute fi concentraţia sau cantitatea totală
existentă In apa de canalizare, la începutul pro­
cesului
180 Grad de expandare Raportul dintre Înălţimea maximă a nisipului din-
tr-un filtru rapid in timpul spălării şi grosimea
stratului de nisip in timpul filtrării

187 Grad de limpezire Baportul dintre cantitatea de Buspensii reţinută

şi cantitatea totală de suspensii existentă în apa
supusă limpezirii

188 Grad de recirculare Baportul dintre cantitatea de apă rccirculată şi

Sinonim: Coeficient de recir- necesarul de apă, exprimat in procente
culară internă

180 Grad de umplere Baportul dintre înălţimea maximă a apoi care curge
cu nivel liber înft-un canal închis şi înălţimea
secţiunii canalului

100 Grătar Construcţie realizată din bare — de obicei metali­

ce — aşezată în calea unui curciit de apft, iu scopul
reţinerii plutitorilor mari, care pot stînjc-ni func­
ţionarea construcţiilor din aval

101 Gură de descărcare A se vedea nr. crt. 193

102 Gură de scurgere Construcţie prin care, apele meteorice sau de spălare
colectate de pe o suprafaţă de teren amenajată
(stradă, piaţă, spaţiu verde, incintă industrială etc.)
sint introduse în reţeaua de canalizare

103 Gură de vărsare Construcţie prevăzută pe canalul colector la locul

Sinonim : Gură de descărcare de racordare cu receptorul, In scopul asigurării con­
diţiilor optime dc evacuare a apelor transportate dc
colector xi protejării malurilor
STAS 10SD8-3-)

Nr.
Termen Definiţie
crt.

1U4 Gură de zăpadă Coustrucţio subterană prin care, zăpada colectată

dc pe suprafeţe circulabile, se introduce In reţeaua de
canal izaro
105 Hidron^* exterior Armătură care permite preluarea apei diu reţea,
in diferite scopuri. în condiţii de asiguraro a cali­
tăţii apei şi protejării conductei de legătură

19G Hidroelevator Pompă fără piese în mişcare, iu care energia lichidu­

lui transportat se măreşte prin adăugarea energiei
cinetice a unui fluid motor

197 lo z biologic Bazin natural sau artificial, de adincime relativ re­

dusă, In care se realizează epurarea biologică a apei
uzat«

193 Iaz dc dccantare Bazin de decautare executat prin bararea unei de­
presiuni naturale în vederea reţinerii suspensiilor
din apa uzată, încărcată în special cu suspensii
minerale

199 Impurificarea apei înrăutăţirea calităţii apei prin aport de elemente

de natură fizică, chimică, radiochimică, biologică
etc. dăunătoare pentru flora, fauna şi utilizatorii
apei

200 Impurificator biodegradabil Substanţă impurificatoarc care poate fi transforma­

tă în compuşi mineralizaţi de către microorganisme,
In prezenţa oxigenului

201 Indicator de iiupurificarc Caractcristică de ordin calitativ fizic, chimic, bio­

a apei logic şi microbiologic care serveşte la definirea cali­
tăţii apoi

202 Inhibitor de fermeutarc a Substanţă caro împiedică sau Intirzie fermentarea

nămolului nămolului

203 Intensitate de spălare Debit de apă sau aer, distribuit uniform pe unitatea
de suprafaţă a filtrului rapid, în vederea eliminării
prin spălare a suspensiilor reţinute In masa de ma­
terial filtrant

201 Intensitatea ploii Cantitatea dc apă meteorică ce cade în unitatea do

timp pe unitate do suprafaţă

205 Intensitatea ploii de calcul Intensitatea ploii cu o frccvenţă normală şi cu o

durată egală cu durata ploii de calcul

200 îmbogăţirea artificială a stra­ Procedcu tehnologic prin care se realizează infil­
ielor de apă subterană trarea apei din surse de suprafaţă in strato acvifere,
iu Scopul măririi debitului şi îmbunătăţirii calităţii
apei

207 înălţime dc aspiraţie Diferenţa dintre cota axului pompei şi cota nive­
lului apei din bazinul de aspiraţie, la care se adaugă
suma pierderilor do sarcină pe circuitul apei do la
bazin la pompă

208 În ă lţim e de aspiraţie a pom ­ Caracteristică de fabricaţie a pompei carc indică

pei valoarea maximă a Înălţimii de aspiraţie la care pom­
pa încă mai funcţionază cu randament bun

209 În ă lţim e geodezică de pom ­ Diferenţa de cotă dintre cota apei.din bazinul de
pare aspiraţie şi cota apei din bazinul de refulare
dintr-o staţie de pompare

210 înălţim e totală de pompare 1 Sarcina totală de funcţionare a pompei

2 Suma dintre iuălţimea geodezică de pompare
şi totalul pierderilor de sarcină pe conduct» de
aspiraţie şi pe cca do refulare
 STAS 10S9S-

Nr.
crfc. Termen Definiţie '

211 Iucă rearo liid r:\ulicil Debitul de apă raportat.la unitatea de suprafaţă
orizontală a unei construcţii care asigură o fază a
procesului de tratare a apei sau a procesului de epu­
rare a apei de canalizare

212 încărcare organică a filtrului Cantitatea de substanţă organică raportată la un

biologic metru cub de umplutură a filtrului biologic, pe zi

213 încrustare Depunere aderentă de săruri precipitate pe pereţii

elementelor componente ale unei instalaţii prin care
circulă apă puternic mineralizată sau cu duritato ma­
re, în urma schimbării echilibrului chiinio interior

214 îngroşător do nămol A ro vedea nr. crt. 91 • .

215 înnisiparea puţului 1 Acumularea nisipului fin in interiorul coloanei

Masiv de ancoraj
210
Sinonim: Bloc de ancoraj
puţului, ca urmare a antrenării acestuia din stratul
acvifer
2 Proces de colmatare continuă a straturilor de lin­
gă coloana puţului, ca urmare fie a antrenării
nisipului fin din stratul acvifer de către apă, fio
a Indesării mecanico ce se produce din cauza exploa­
tării puţului cu mari variaţii de debit
Construcţie destinată menţinerii in poziţia necc-
sară a unor piese (coturi, ramificaţii, vane etc.) de
pe o conductă executată din tuburi

217 Masiv de probă Masiv de ancoraj cu caracter provizoriu, executat

pentru rezemarea şi fixarea capacelor de ctnnşare
ale unui tronson de conductă de probă

218 Membrană biologică Stratbiologicformatlasuprafaţanisipului diu filtrul

Sinonim : Peliculă biologică lent, alcătuit din suspensii şi microorganisme aerobe,
care asigură corectarea caracteristicilor apei de filtrat

219 Micro filtru Filtru destinat reţinerii suspensiilor fine, algelor şi

altor organisme foarte mici din apă, cu ajutorul unor
microsite (ochiuri do 20 . . . 100 (im)

220 Mineralizarea nămolului Ansamblu de procese fizice, chimice şi biologice

prin care substanţele biodcgradabilc din nămol se
transformă In substanţe stabile

Modul lamei ar Ansamblu constructiv amplasat In curentul ascen­

221
dent de apă din decantor în scopul unei limpeziri
avansate prin realizarea unei curgeri laminare, re­
ducerea spaţiului de limpezire şi conccntraroa nă­
molului

222 Năm ol 1 Amestec eterogen, cu aspect gelatinos, de apă

şi substanţe dizolvate, substanţe coloidalc, parti­
cule dispersate şi materiale in suspensie
2 Amestec concentrat de substanţă solidă şi apă,
rezultat, dintr-un proces de tratare a apoi sau «le
epurare a apei uzate

223 Nu mol activat Nămol rezultat in urma unui proces de acrarc a

apei uzate, ale cărui particule constituie suportul
pentru microorganismele aerobe, clemento active
in procesul de oxidare şi mineralizare a sub­
stanţelor organice

224 Nămol brut Nămol rezultat din proccsul de decantare, tnaiulc

de a fi supus vreunui proces de tratare

225 Nămol fermentat Nămol ce conţine substanţe minerale şi substanţe

organice stabile, rezultat in urma procesului de
fermentare
STAS 10898-85

N r.
cit. Termen Definiţie

226 Necesar de apă Cant it al ea de apă ce trebuie furnizaţi unei folosinţe

la punctele de utilizare, astfel ineît procesele în care
este folosita s i fie satisfăcute în mod raţional

227 Necesar <le a p i cu restricţii Cantitatea de ap i care trebuie furnizată în punctele

de utilizare astfel iucît procesele în care este folosită
sa fie satisfăcute in mod raţional, cu reutilizarea
sau rccircularea internă maximă, cu micşorarea sau
oprirea unor activităţi auxiliare mai puţin importan­
te, pe perioade sClirte de timp

228 Necesar do apil specific Necesarul de a p i — considerat ca valoare medie —

raportat la mărimea sau capacitatea caracteristică
folosinţei (locuitor, produs, capacitate de producţie,
materie prim i, utilaj tehnologic, incendiu, supra­
faţă irigată etc.) şi/sau unitate de timp

229 Nisip de fiJJru Nisip de carieri sortat, care îndeplineşte condiţi:le

normate pentru a fi folosit ca strat filtrant în proce­
sul de limpezire a apei

230 Nitrificaro F a z i a procesului de epurare a apelor uzate, în care

substanţeleamoniacale (amoniac şi săruri de amoniu)
sint oxidate plnă la nitraţi sub influenţa baoteriilor
aerobe

231 Nod de reţea Loc de intersecţie a cel puţin două conducte din re­
ţeaua de distribuţie sau a două canale din reţeaua
de canalizare

232 NL*Sn (N i t pressuie snction Valoarea minim i a înălţimii totale (potenţială şi

liead) cinetică) absolute, nete (micşorată cu înălţimea
potenţiali a vaporilor lichidului) la intrarea în pompă,
raportată la planul de referinţă al pompei, nece­
sară funcţionării pompei fă r i cavitaţie

233 Oxidabilitale Indicator de calitate care a ra ţi cantitatea de sub­

stanţe organice şi anorganice oxidabile conţinute
într-o probi de apă, în condiţiile specifice metodei
de analiză utilizate

231 Oxigen dizolvat Concentraţia de oxigen din a pi, In mg/m3, In condi­

ţiile de temperaturi şi presiune ale.apei existente
la un moment dat ,

235 Ozonizarea apei Proces de tratare a apei constînd in introducerea

ozonului în apă, in scopul distrugerii microorga­
nismelor vii, a reducerii conţinutului de substanţe
organice şi a corectării caracteristicilor organolep­
tice

230 Pelicula biologiei A se vedea nr. cri. 218

#
237 Percolare Curgerea apei intr-un mediu granular, permeabil,
in regim nesaturat (numai o parte din spaţiile libere
dintre grauulc fiind pline cu apă)

238 Perete semiînccat A se vedea nr. crt. 239

239 Perele semiseufundat Construcţie de tip perete, parţial scufundat intr un

Sinonime : Timpan curent de apă in scopul realizării unei circulaţii pre­
Perete somiinecat ferenţiale a apei, suspensiilor sau plutitorilor, sau
reţinerii substanţelor plutitoare
240 Percle-şicani Perete cu ajutorul ciruia se schimbi direcţia de
circulaţie a apei într-uu bazin, rezervor etc., cores-
punzăror procesului tehnologic

2
 STAS lOSttâ-

Nr.
Termen Definiţie
crt.

241 Perioadă de compeusare in­ Interval de timp în oare natura folosinţei şi capaci­
terni tăţile de înmaga/.inaro ale sistemului de alimentare
eu apă, permit funcţionarea folosinţei eu o ccrinţă
constantă (zi, săptămiuă, lună)

242 Piesă de fund Tronson de coloană neperforată prevăzut la puţurile

forate in prelungirea coloanei filtrante, în scopul asi­
gurării unui spaţiu pentru acumularea nisipului fin
pătruns, eventual, în puţ

243 Piesă de trccere Piesă metalică specială care permite trecerea con­
ductei prin peretele de beton al unui bazin (rezervor)
de apă, In condiţii de siguranţă şi etanşeitate

244 Pilnie depresiouară Spaţiu avind forma unei plinii In jurul uuui puţ
in funcţiune, care se goleşte de apă în momentul
realizării denivelării care permite curgerea apei
din striit iu puţ

245 Placă poroasă Placă prefabricată (din beton sau alte materiale)
permeabilă la apă sau aer, utilizată pentru reali­
zarea fundului drenant al filtrelor leute sau pentru
distribuţia aerului la filtre biologice, bazine de nămol
activat, separatoare de grăsimi etc.

246 Platformă de uscare a nă­ Suprafaţă de teren amenajată In scopulţleshidrată-

molului rii naturale a nămolului rezultat din procesul de epu­
rare a apelor uzate sau de tratare a apei de alimen­
tare

247 Ploaie de calcul Ploaie convenţională de frecvenţă normală, a că­

rei durată este egală cu timpul In care apa ajunge
din punctul cel mai îndepărtat al bazinului de cana­
lizare în secţiunea de canal considerată

248 Pod raclor Ansamblu de dispozitive şi mecanisme prin care se

asigură mişcarea unei lame racloare ce colectează
şi împinge nămolul depus in bazinul de decantare
spre o başă, de unde să poată fi evacuat

249 ' Pompă amorsată Pompă centrifugă montată iu instalaţie la care,

prin operaţii prealabile, s-a asigurat umplerea cu ap&
a corpului pompei astfel incit să poată fi por­
nită in condiţii normale de funcţionare sigură

250 Pompă înecată Pompă c*re, din motive constructive sau tehnologi­
ce, ccl puţin in momentul pornirii are cota axului
Rub cota minimă a apei din bazinul de aspiraţie

251 Pompă mamut A se vedea nr. crt. 4

252 Potabilizarca apei Ansamblu de procese prin care, din apa brută, se
obţine apă potabilă

253 Preaplin Amenajare constructivi care permite evacuarea

prin deversare a apei in exces dintr-un bazin sau
recipient, cind nivelul apei a atins cota maximă
prestabilită

254 Prcepuraro A se vedea nr. crt. 152

255 Presiune de Încercare Valoarea presiunii la care se încearcă Înainte de

darea lor în funcţiune conductele sau canalele, in
scopul verificării rezistenţei mecanice şi etanşeită­
ţii

256 Presiune de regim Valoarea presiunii care trebuie realizată Intr-un sis­
tem hidraulic in vederea satisfacerii condiţiiloc
necesare, raţionale, pentru folosirea apei
S T A S 10898-85

Nr. Definiţie
Termen
crt.

257 Presiune dispouibiia Diferenţa intre cota piezometrica şi cota terenului,

intr-o secţiune dc pe conducta care transporta apa

258 Priza <le Vpft Parte componenta din captare care asiguri prelua­
rea apei din sursa

259 Priza de fund Priza amenajataia nivelul fundului albiei astfel incit
apa din riu sa poată intra fce sub podul de gheaţa

200 Priza de iarnă Priza de apa amenajată sub nivelul stratului de

gheaţă care permite preluarea debitului de apa
necesar In timpul iernii

261 Priză de mal Priza de apa la care fereastra de intrare a apei, este
amplasata intr-o construcţie executata parţial in
malul riului sau lacului care constituie sursa de apa

202 Priza in albie Priza de apa dintr-o sursă de suprafaţa executată

astfel Incit elementul de captare a apei este situat
departe de mal, legătura cu acesta facindu-se prin
conducta de transport a apei

203 Priza in cliesou Priza de mal executată sub formă de cheson, care
poate adăposti grătarele, camera do deznisipare,
camera sitelor şi, eventual, staţia de pompare
2G4 Proba de apa Cantitate de apa prelevată pentru analiză în condi­
ţiile prcvîizute de actele normative în vigoare, care
permite caracterizarea calitativă a apei Intr-o sec­
ţiune de control
205 Puţ Construcţie verticală, cu secţiune relativ redusă,
executată prin forare sau săpare,'cu pereţii amena­
jaţi corespunzător, in scopul asigurării accesului
la materiale sau roci utile aflate sub nivelul solului
sau la. construcţii subterane adinei
2CG Puţ absorbant Pu ţ cu fund şi pereţi perforaţi, executat pînă la
nivelul unui strat permeabil, In scopul introducerii
în sol a unor cantităţi reduse de apă uzată sau apă
epurată

207 Puţ colector Puţ săpat, do diametru mare, etanş, executat în zo­
8inonim : Camoră colectoare na captării In scopul colectării apei din drenurile
sau puţurile ce alcătuiesc captarea

208 Puţ cu drenuri radialc Puţ cu diametru mare, etanş, în care apa din strat
este captată prin intermediul unor drenuri metalice
Înfipte radial In peretele puţului

209 Pu ţ do captare Puţ executat intr-un strat acvifer In scopul captării

apei subterane in condiţii de stabilitate a stratului
şi de siguranţă a calităţii şi debitului

270 Puţ de infiltraţie Pu ţ executat pentru a permite introducerea unei

cantităţi de apă tratată pentru Îmbogăţirea arti-
•ficială a stratului acvifer

271 Puţ forat Pu ţ realizat prin forare, folosit In special pentru

captarea apei subterane

272 Pu ţ imperfect Pu ţ de captare la care lungimea coloanei de filtru

este mai mică dccit grosimea stratului acvifer, la
realizarea denivelării maxime în puţ

273 Pu ţ perfect Pu ţ de captare la care lungimea coloanei de filtru

este egală cu grosimea stratului acvifer

2
 STAS 10S98-Í*

Nr.
Termen Definiţie
cit.

274 Puţ. săpat Puţ de diametru mare, realizat prin alte procedee
decit forarea

275 Racord do a pil Ansamblu de construcţii si instalaţii prin care se

Sinonim: Branşament rcalizeazil legii tura intre reţeaua «ie distribuţie
comunalii şi reţeaua de distribuţie interioară «lin
clădiri sau incinte

27« Racord tic canalizare C’aual tic legătura intre instalaţia interioară şi re­
ţeaua comunali «le canalizare, inclusiv căminul de
racord

277 Reactiv de coagulare-flocu- Substanţa chimică adăugată in apă care, iu condiţii

hire favorabile, asigură destabilizarea dispersiei coloidalo
şi aglomerarea particulelor coloidale in suspensie,
în scopul separării lor mai rapide din faza lichidă

273 Receptor natural Curs de apă, lac natural sau artificial, mare, soluri
Sinonim : Emisar infiltrabile sau depresiuni cu scurgere asigurată na­
tural, iu care sint evacuate apele de canalizare

279 Recircularca apei Reintroducerea apei rezultate diu procesele de folo­

sire în aceleaşi procesc, cu sau fără tratare prealabilă

280 ReciicuUnea nămolului 1 — Transferul continuu al nămolului activat diu

decantoml secundar In bazinul de aerate, In scopul
menţinerii unei concentraţii de biomasă corespun­
zi! toate unei bune epurări
2 — Reintroducerea în spaţiul de amestec-rcacţie
a unei părţi din nămolul obţinut anterior — la
decantoarele suspensionale cu recircularca nămo­
lului — in scopul îmbunătăţirii procesului de lim­
pezire

281 Reţea de canalizare Parte din sistemul de canalizare alcătuită din cana*
lc, construcţii anexă, staţii do pompare etc., care
asigură colectarea şi transportul apelo(' de cana­
lizare în afara suprafeţei folosinţei

282 Reţea de distribuţie Parte din sistemul de alimentare cu apă, alcătuită

' din conducte, armături şi construcţii anexă, prin care
apa este distribuită tuturor utilizatorilor în cantita­
tea şi la presiunea cerută

283 Reţâa de iuall.il presiune Reţea de distribuţie specifică unor incinte indus­
triale care asigură presiunea pentru folosirea directă
a tuturor hidranţilor exteriori în caz dc incendiu

284 Reţea de joasa presiune Reţea de distribuţie a cărei presiune disponibilă

in caz de iuccndiu este mai maro dc 0,7 bar, dar
insuficientă pentru folosirea directă a apei dc la
hidranţii exteriori

285 Rcutilizarea apei Fol«>sirea succesivă a aceleiaşi ape In proccse tehno­

logice diferite, cu sau fără prelucrări prealabile

280 Rezervă de avarie Volum de apă Înmagazinat intr-un rezervor (bazin),

destinat folosirii în perioada în care alimentarea re­
zervorului este redusă temporar, iu mod accidental

287 R e zervi de compensare Volum de apă iumagazinat intr-un rezervor (bazin)

care permite un regim de folosire a apei diferit de cel
de alimentare a rezervoarelor, pe perioada de com­
pensare internă

288 Rezervă de incendiu Volum de apă înmagazinat într-un rezervor (bazin),

necesar prevenirii şi combatcrii incendiului pe su­
prafaţa folosinţei deservite

3
STAS 10898-85

Nr.
Termen Definiţie
crt.

289 Rezervor de apa. Construcţie etanşi amplasaţi la sol, prevăzu ţi cu

instalaţii hidraulice adecvate, care permite acumu­
larea unui volum de a p i şi folosirea acestuia
du p i un anumit regim necesar folosinţelor

290 Rezervor de fermentare a nă­ Construcţie închişi, cu instalaţii hidraulice cores­

molului punzătoare, în care se realizează fermentarea
anaerobi a nimolului separat din apa de canalizare

291 Rezistenţa filtrului Energia necesari apei pentru străbaterea stratului

filtrant

292 Secţiune de calcul Secţiune caracteristici a sistemului de alimentare

cu a p i sau canalizare pentru care este necesari
determinarea m iri mii debitelor de calcul

293 Secţiune de control Secţiune caracteristici a sistemului de alimentare

cu a p i sau canalizare, aleasi pentru efectuiri de
măsurări de debite, recoltări de probe pentru analize

294 Secţiune de evacuare Secţiune transversali în care apele epurate ajung

în receptorul natural

295 Separator Ansamblu de construcţii şi instalaţii destinate reţi­

nerii şi îndepărtării impurităţilor din apa uzată
(nisip, grăsimi)

2% Sistem de alimentare cu apit Ansamblu de construcţii şi instalaţii prin care apa

este preluată dintr-o sursă naturală, este tratată,
transportată, înmagazinată şi distribuită folosinţe­
lor, în cantitatea şi de calitatea cerute

297 Sistem de canalizare Ansamblu de canale, construcţii anexă, staţii de

pompare etc. prin care apa de canalizare este colecta­
tă, transportată, epurată şi evacuată într-un receptor

298 Sistem de canalizare separaţiv Sistem de canalizare in care colectarea, transportul

şi epurarea diferitelor categorii de ape uzate şi me­
teorice colectate de pe un bazin de colectare se face
prin reţelele independente

299 Sistem de canalizare unitar Sistem de canalizare în care toate categoriile de

ape uzate şi meteorice colectate de pe un bazin de
colectare sînt evacuate printr-o singură reţea

300 Sistem zonal Sistem de alimentare cu apă sau de canalizare care

serveşte simultan mai multe centre populaté sau
zone industriale

301 Sită Construcţie realizată dintr-o ţesătură metalică cu

ochiuri de anumite dimensiuni, aşezată în calea
9 unui curent de apă, destinat reţinerii plutitorilor
de dimensiuni mici

302 Spălarea filtrelor Operaţie periodică, specifică filtrelor rapide, în

care, prin spălarea pe loc a stratului filtrant, se re­
face capacitatea de reţinere a acestora

303 Stabilizarea nămolului Proces de mineralizare a substanţelor organice din

nămoluri prin fermentare anaerobă şi, mai rar,
aerobă *

304 Staţie de clorare Staţie de tratare în care se realizează clorarea apei

305 Staţie de defcrizarc-deman- Staţie de tratare în care se realizează reducerea

ganizaro conţinutului de Fe şi Mn din apă pînă la lim ita ce­
rută de folosinţă
 ST A S 10808-8:

N r.
Termen Definiţie
crt.

300 Staţie de epurare Ansamblu de construcţii şi instalaţii in care se reali­

zează reducerea concentraţiei de elemente impuri-
ficatoare din apa de canalizare piuă la limita admi­
sibilă pentru reutilizarea acesteia sau evacuarea
ei intr-un receptor natural

307 Staţie de pompare Ansamblu de construcţii, instalaţii si utilaje de pom­

pare destinat ridicării nivelului energetic al apei,
in scopul asigurării transportului acesteia pe cale
hidraulică

308 Staţie de reactivi A se vedea nr. crt. 180 -

309 Staţie de tratare Ansamblu de construcţii ţi instalaţii in care se

realizează sub supraveghere continuă, îmbunătă­
ţirea calităţii apei captate din sursă in vederea satis­
facerii cerinţelor diferitelor folosinţe

310 Strat acvifer Strat de apă liberă conţinută in porii unei roci
granulare sau in fisurile rocilor subterane alimentat
natural sau artificial — direct sau indirect —
dintr-o sursă de apă

311 Strat de bază Rocă impermeabilă care limitează la paftea infe­

rioară un strat acvifer

312 Strat filtrant Strat de material granular cu caracteristici astfel

alese, incit să asigure reţinerea suspensiilor din
apa care îl străbate

313 Strat freatic Stratul acvifer cu nivel liber cel mai apropiat de
suprafaţa terenului, alimentat direct din precipi­
taţii, eventual şi prin infiltraţii de mal sau prin
îmbogăţire artificială

314 Supapă de vacuum Armătură montată pe conducte de diametru mare,

care permite accesul aerului in momentul in car©
presiunea din conductă scade sub valoarea presiunii
atmosferice, evitindu-se voalarea peretelui sau aspi­
raţia garniturilor din mufe

315 Sursă de apă Apă din circuitul natural care poate fi captată în
scopul satisfacerii necesarului de apă al folosinţelor

316 Şanţ de gardă Canal amenajat pe versanţi pentru a împiedica

inundarea spaţiilor folosite in scopuri social-econo-
mice de către apa de airoire

317 Şanţ de oxidarc Bazin de aerare amenajat sub formă de şanţ cu

circuit închis, In care curgerea şi aerarea apei se rea­
lizează cu dispozitive mecanice de tip perie

318 Timpan A se vedea nr. crt. 239

319 Tim p de amestec •Timpul necesar pentru ca un reactiv introdus în apă

să poată fi difuzat uniform in întreaga ei masă
320 Tim p de concentrarc superfi­ Intervalul de timp in care apa meteorică ajunge
cială de la punctul de cădere cel mai îndepărtat al supra­
feţei considerate la cel mai apropiat canal

321 Tim p de reacţie Timpul mediu în care rcactivul difuzat In masa apei
realizează complet reacţia preconizată

322 Tocător Agregat care realizează fărîmiţarca materialelor

reţinute pe grătare in staţia de epurare
3TAS 10898-85

N r.
Termen ' Definiţie
crt.

323 . Tratarea apei Ansamblu de operaţii tehnologice prin‘care carac­

teristicile organoleptice, fizice, chimice, bacterio­
logice ale apei brute sint corectatc astfel incit apa
obţinută să asigure condiţiile necesare folosinţei de
apă
324 Traversare tub in tub Soluţie constructivă do protejare a unei conducte sau
canal la subtraversarea căillor de comunicaţie
325 Treaptă de epurare Fază de epurare, independentă sau fădn d parte
dîntr-o succesiune de procese de epurare, in care se
realizează un anumit grad de epurare
326 Tronson de probă Porţiune de conductă sau canal etanşată Iii capete,
care se supune încercării de presiune sau etanşei­
tate
327 Turbiditate Caracteristică optică a apei indicind prezenţa par­
ticulelor în suspensie
328 Umflarea nămolului v Creşterea volumul specific al nămoluiui peste li­
mita normală, ca urmare a deteriorării procesului
de epurare
329 Umiditatea nămolului Conţinutul de apă (liberi, capilară, celulară) din
nămol, exprimat in procente
330 V iteza admisibilă la intrarea Viteza maximă de curgere a apei La limita dintre
in captarea subterană stratul permeabil şi construcţia de captare, astfel
incit nisipul fin din strat să nu fie antrenat in
captare
331 V iteză de aerare a apei Cantitatea de oxigen — din atmosferă sau din
aerul insuflat — care se dizolvă in unitatea de timp
intr-un volum unitar de apă, pentru a reduce defi­
citul de oxigen
332 Viteză de autocurăţjjc Valoarea minimă a vitezei ce trebuie asigurată la
curgerea apei intr-un canal pentru a se evita sedi­
mentarea suspensiilor conţinute
333 V iteză de consum a oxige­ Variaţia în unitatea de timp a cantităţii de oxigen
nului dizolvat, ca urmare a consumului in proccsele bio-
logtce-chimice de mineralizare
334 Viteză de filtrare Raportul dintre debitul de apă filtrată şi aria
suprafeţei orizontale a stratului filtrant
335 V iteză de sedimentare Viteza medie cu care o particulă solidă se separă
\ dintr-un mediu apos cu o anumită concentraţie
în suspensii
336 Zai Aglomerări de cristale de gheaţă In jurul unor par­
ticule minerale în suspensie, antrenate in masa
curentului.de apă dintr-un riu sau canal desco­
perit de alimentare cu apă
337 Zonă activă de drenare Zonă din apropierea unei captări subterane in care
se manifestă modificări ale nivelului natural al apei
subterane, ca urmare a funcţionării drenurilor sau
puţurilor
338 Zonă de distribuţie Parte din reţeaua de distribuţie alimentată distinct,
care funcţionează intr-un regim unic de presiune
339 Zonă de protecţie Suprafaţă de teren in jurul unei captări de apă
potabilă sau a altei părţi a sistemului de alimentare
cu apă, în interiorul căreia trebuie respectate nor­
mele sanitare specifice în vigoare, în scopul elimi­
nării pericolului de impurificare a anei

Responsabilul proiectului : Colaboratori :

K X P D C — Institutul de Construcţii — Facultatea
H id ro teh n ici — Bucureşti
prof. dr. Ing. P e tre T ro fln
conf. dr. Ing. A k ia n d n i MAneseu
R edactat final - Institutul Român de Standardizare
ing. Eugenia Bote*
de — Institutul de Cercetare şl Proiectare pentru Sistema­
tizare, Locuinţe şi Gospodărie Comunală — Bucureşti
— întreprindere! Ca nai-a pâ — Bucureşti
— Institutul de Cercetări şi Prolectftri pentru Gospodărirea
A p elor — Bucureşti
— Institutul de Igienă şi Sflnătate Publică — Bucureşti
 A N E X A 1.8
S T A N D A R D DE S T A T
E D IŢ IE O F IC IA L Ă STAS 1342-91
ROMANIA

Moculefie:
STAS 1342 *4
IN S T IT U T U L ROMÁN
APA P O T A B IL A
DE
S T A N D A R D IZ A R E
Clasificarea alfanumerici
R 31

DRINK WATER EAU POTABLE B O ZIA n H T b E B A H

1 O B IEC T ŞI D O M E N IU DE A P L IC A R E

1.1 Prezentul standard se referi I* apa potabili furnizaţi de instalaţiile centrale sau sursele locale de
alimentare cu apă, dc rezervoarele de inmagazinare transportabile, precum şl la cea folosită pentru apă caldă
menajeră (baie şi bucătărie).

1.2 Prezentul standard nu se referă la apele minerale.

1.3 Apa potabilă ai cărei Indicatori depăşesc valorile concentraţiilor admise plnă la conccntraţiilc admise
excepţional se foloseşte cu aprobarea centrelor de medicină preventivă judeţene.

2 C O N D IŢ II DE C A L IT A T E

2.1 In d icatori organoleptici

Valori admise
Indicatori Valori admise Metoda de ansUzi
excepţional

Miro«, grade, max. 2 2 STAS 6324-61

Oust, grade, max. 2 2 STAS 6324-61

In dicatori fizici

Indicatori Valori admise Valori admise Metoda de analizi

exceptional

Concentraţia Ionilor de hidrogen (pil),

6,3 ... 1,4 max. 1,5 STAS 6323-75
unltfţl de pH

Conductivitate« electrici STAS 7722-M

IOOO 3000
pS/cm. max.

Culoare, grade, max. 15 30 STAS 6322-61

TurbldlUle, grade sau unitiţl de

5 10 STAS 6323-IS
tuifcldliate de forraaxlni, max.

E lab orat d rt Aprobat dci

Dala Intrării ln vigoarai
M IN IS T E R U L SÂNÂTÂŢ1I - Academia dc Ştiinţe
INSTITUTUL ROMÂN DE STANDARDIZARE
Medical« - Institutul de Igjeni şl Sanitata Publici
Str. Jean Louis Calderon nr. 13 B U CU REŞTI 1991-06-01
Bucureşti
Telex 11312 1RS R

5
STAS 1342-91

2.3 In dicatori chim ici

2.3.1 Indicatori chimici gcneraJi

Concentrai le admişi Concenlraţla admişi

Indicatori Meiodi de anallzi
excepţional

Aluminiu (Al*’), mg/dm’ , max. 0.03 0.2 STAS 6326-90

Amoniac (NH,*). ma/dm’ , max. 0 0.3** STAS 6328-15

Azotlţi (NO J, mg/dm’ , max. 0 0.3** STAS 3048/2-90

Cal du (C m1' ) , mg/dm’ , raax. 100 ISO STAS 3662-62

Clor rezidual Ia apa d ezinfectai! prin

ciorizare (CIJ, mg/dm1 “ *

- la conaumator

• dor rezidual liber 0.10 _.0 .23

STAS 6364-7«
• clor rezidual total 0, 10-. 0.2«

• la Intrarea in reţea

• clor rezidual liber max. 0.50

- clor rezidual total max. 0,55

Cloruri (C I), mg/dm’ , max. 230 400 STAS 3049-8«

Compuşi fenol Ici dlstllablll. mg/drn’ . max. 0.001 0.002 STAS 10266-17

Cupru (Cu*'), mg/dm*. max. 0,05 0.1 STAS 3224-69

Detergenţi sintetici. anlonicl, mg/dm’ , max. 0.2 0.5 STAS 7576-66

Duritate iota Li, grade germane, max. 20 30 STAS 3026-76

Fler (Fe** * Fe’ *). mg/dm*, max. 0.1 0.3 STAS 30«6-68
(Fa” ♦ Fe’ * * Mn)

Fosfaţi (PO f). mg/dm*. raax. 0.1 04 STAS 3265-86

Magneziu (M g’ *), mg/dm', max. 30 “ » 10 STAS 6674-77

Mangan (Mn), mg/dm*. max 0.03 oi STAS 3264-tl

(Mn ♦ Fe1* ♦ Fe’ *)

O xigen dizolvai (O ,), mg/dm*. mln. 6 6 S TA S 6536-Î7

Reziduu fix, mg/dm’

mln. 100 30 STAS 363«-76
max. «00 1200

Substanţe organice oxidabile, mg/dm*. max.

- prin metoda cu pcrmangomil de potaaiu,

exprimate In:
STAS 3002-15
• C C O -M n ( 0 , ) 2.5 3.0

• permany îl de potaalu (K M ji* *J 10 12

I
- prin metoda cu dlcnxnat de potasiu, 3 3
C C O -C r ( 0 J

Sulfaţi (SO.1), mg/dm’ , max. 200 400 STAS 3069-«7

Sulfuri |1 hidrogen sulfurat, mg/dm*. max. 0 - 0.1 *» STAS 7310-66

Z in c (Zn**). mg/dm*, max. 3 7 STAS 6327-11

»Im valaM U numai pentru ap«i din utnc subterane, provenite de U adinclml mal mari de £0 m, neclorizale, cu condiţia ca
apa s i fie corespuiuituftn: din punct de vedere bacteriolo# Ic
 S T A X iJ l2 - 9 t
— .....‘ i ’---------- -------------------------------------------------- — ----------- :------------------------------------- — -
“ * C ln m l rcridual l i b « Irrhuir s i icprr/lntr minim 80% <Mn clonii ir/idual U*ai

* ** ' In ca/ul ciml M>nocttira(ia MiJiaţilor (SO/ ) ticy&şcţic 230 mu/Jin1, nmcnMm|la mu* Im« •«ImlsJ pcitiw (M g ’ *) « 4?
de 30 mg/dm1.

2.3.2 Indicatori chimici lox k i

Tabelei 4

Indicated Concenlraila adml*i Metoda de anaiUi

Amine aroraalke {fenll • B - naflallni).

0 STAS 11139-71
mg/dra*. max.

Arven (A *1*), mg/dra3, max. 0,03 STAS 7U3-67

Aiotajl (NOp, rag/da1, r&ax. 49 »T A S 3041/1-77

Cadralu (Cd2*), mg/dm1, max. STAS ISO 3901

0,003
STAS 11114-71

Qanurl llbere (CN~). mf/dm1. »» * • 0,01 STAS 10*47-77

Cram (Cr6*), mg/dm1, max. * 0.03 STAS 7U4-67

Fluor (F ), mg/dm1, max. • U STAS 6673-62

HiUracarburi poliddic* aromatic*, pg/dm-1, »)

0.01
max.

Mercur (Hg2*), mg/dm1, max. 0.001 STAS 10267-19

Nlchel (N l2*), mg/dm1, max. o.l »1

Pesticide (Insecticide orgsnodorunuc, orga-

nofoeforicc, carbamice, erUckle). fig/dm*,
max.:

- flecam component* STAS 12630-11

o.l
- Mima tuturor componentetar din Hecars 0.5
clasi

Plumb (Pb2*). mg/dm1, max. 0,03 STAS 6362-13

Scleniu, mg/dm1. max. 0,01 STAS 12663-11

T dhakmteuni. mg/dm1, max.

-loud 0.1 »>

- din care doroform (CHC1,) 0.03

Umniu natural, mg/dm1, max. 0.021 STAS 12130-12

** M etodele de analldl dnt cooiona Instrucţiunilor M in iu e w M S io iU ;lL

O B S E R V A Ţ II

1 ta tabelele 2 şi 3 valorile pentm pH. oxigen dizolvat şl ioafaţi m i m referi la apa caldă menajeră

2 Iod (calorii chimici previzuţl In tabelele 3 |i 4 ou tin i Umllaţl, puţind fl c o m p le ta ţi'« o r i« « Indicator chim ic existent fa apa pota­
b ili. apărută In u -w m um ii teritorii! mmanumit iiHM de purificai« fl distribuţia, ea oondlţla ca »ceata să IU aptvbat de
cAire Ministerul 5ănăU|ll.

2.4 In d ica to ri radioactivi

Valorile maxime admise pentm indicatorii radioactivi corespund unui aport al apei potabile la doza pentru
populaţie'de 5 mrem/an (0,05 mSv/an) la un consum zilnic de 2 dm3 de apă.

2.4.1 Activitatea globali alfa fi beta

Activitatea globali alfa şi beta, maxim admişi, se stabileşte in funcţie de aportul însumat maxim t i ntdb-
nuclidului radiu 226 alfa radioactiv şi al radionuclidului stronfiu 90 beta radioactiv şi este prezentai! In tabckn 5.

26
 TaK-hil 3
Concentraţii u lm lx O m iTiilniţll »ti m l «
A c lM la le a frft'haU.
e*crpţl(TiA| Metoda ilr anallri
m «."

Bq ‘ “ ’/dm*

• alfa °.1 2.3 STA S 10447/1-»3

• beta ' 0 30 STA S 10147/2-13

** Nu închide activitatea ratkmuKM f l tr+iKiIul

*** In eaiu l In cmrc. conc«rtira{llle admke »Im d f| ii}lle « t e necesari determinare« acflviiAţll specific« a radlrmucllrllor p rrvizuţl
!n tabelul 6

I Bq - 27 pQ.

2.4.2 Activitatea spccifică admisă a fiocSrui radionuclid prezent in apa potahilă «u c dalii Ih tnbclut 6.
In cazul In care bi ap* exişti mai mulţi rndiomicli/.i trebuie respectată rclnţia:

In care

Av A , ... A, activitatea spccifică a radionuclidului 1 ,2 ... i, in apa potabili, In bccquereii pc litru:

A0>, AH ... AUf activitatea sp ecifici admisă pentru radionucli7.il 1, 2 ... i, In »pa potabilă In bcqucreli
pe litru.

Tabelul 6

Activitatea sp cd flci

R adion u did ad relii | adm 1*4 excepţional Metode de anallzi

Bil/dm*

R A D IO N U C L ID N A T U R A L

Hldrrifen 3 (iHtriu) 4000 S TA S 12293-13

Potasiu 40 ** 13.42 STA S 11392-13

Radon 222 300 STA S I203I-S4

Radhj 226 0,011 0.3 STA S 10447/3 «3

**)
Rm Hu 221 o .l

Ptumh 210 0.023 0.4 STA S 12435-13

Polonh» 210 0,13« S TA S 12444-16

UrwiKi natura] * ” > 0,39 1 S TA S 12130-12

Tod u nnlural 0,04 o .i S TA S 12130-12

R A D IO N y C L I D A F.T1F1C1AL

IX)
Cobah 5 « 60

«X)
Cobalt 00 10
XX)
Stronţlu >9 30 33

Stronţlu 90 0.33 S TA S I2 0 3 M I

xx)
Iod 129 0.6 .

Iod 131 3 330 S TA S 12211-84

XX)
C m I u 134 4

C e«lu 137 3 600 S TA S mov*«

. W H t l t t 241 o.t
X.)
rU n.«i!u 239 0.024 2.3
 S T A S 1342-91

** I mg pt*n5lu 40 ar* ■cllvltnim de 0.31 Bq

*'* M iiiM k'le de annil/i «Ini cmfortn inMnicltunlIor M inisirmitii SAnAiAţl|

1111 I mp uraniu natural (conţine li^i l/iH«*pl! « i i naturali) are activitatea >lc 25,3.' Rq

,,M * I vi torlu natural arc activitatea de 0.041 Bq

i u » ) prelenjB radionucllzilor arlinciall nu rsie pcrmi»J In sursele subterane de api potabili.

2.5 Indicatori bacteriologici

Tabelul 7

Felul apel putabile Numitul total Numirul proba­ Numirul proba­ Num irul proba­ Metode de
de bacterii care bil de bacterii bil de bacterii b il de strc|*oc«>ci anall/t
se dezvolţi la cellforme (coli- collforme termo- fecali / 100 era3
37*Qcm3 formi totali) tolerante (coil-
(U FQ cm *) / 100 cm 1 forml fecali)
/ 100 era3 «

Apă fa m izali de Instalaţii centrale

urbane ţi rurale cu a p i dcrlnfectati
- punct de intrare in reţea sub 20 0 0 0

- punct din reţeaua de distribuţie sub 20 0 “ > 0 0

A p i furnizaţi de Instalaţii ccntmie S T A S 3001-91

urbane şl rurale cu ap i nedezlnfectati
- punct de Intrare In reţea sub 100 sub 3 0 0

- punct din reţeaua de distribuţie sub 100 sub 3 0 0

A p i fuml/ati din surse locale (flniinl.

Izvoare, etc) sub 300 sub 10 sub 2 sub 2

** U FC “ uniti|l formal no re de colonii

” * In 93% din probele analizate In cursul anului. In ca/ul debilelor mari yl a unul numlr suficient de reooltiri. Ocazional, fBnl t de­
păşi 3% din probele anulb-aie şl nJdodall In recolliri consecutive, se admite max. 3/100 cm1.

,,,) tn 93% din pnibcl« anali/alt tn cursul anuhtl. In cazul debilelor mari |l a unul numir suficient de recolliri. Ocaricnal. f i r i a de-
pişl 3% din probele analizate şi nidodati ta reeuhirl consecutive, se admit sub 10/100 cm 1.

O B S E R V A Ţ IE • Indicatorii bacteriologici pneviiuţl In tabelul 7 nu «tnl limitativi, aceştia puţind fi completat! cu con<il{la s i 0e
aprobaţi de citre Ministerul S in itiţil.

2.6 Indicatori biologici

Tabelul I

Indicatori Concentraţii admis« Metode de analiză

Volumul scstonulul obţinut prin filtrare prin fileu piancto-

nlc. cm ,/mî . max.:
- In Instalaţii centrale 1

- in Instalaţii locale 10

Organisme animale, vegetale şi particule vizibile cu ochiul

lipsi
liber

Organisme animale microscopice, numir/dm3, max. 20

Organisme care prin înmulţirea In masi modifici pro­ lipsi: se admit exemplare
prietăţile organoleptice sau fizice ale apel In 100 dra5 Izolate In funcţie de spede *’

Organisme indicatoare de poluare lipăi

Organisme dăunătoare s in it iţil: ou i de peohelmlnţi.

llpfti
chisturi de gianlla, protozearr Intestinale patogene

** Organismele care se admit In exemplare i/olate se vor stabili de citre Ministerul S in itiţil.
 ANEXA 1.9
R E P U B L IC A SO C IA L IS T \ S T A N D A 11 D D l* : S T A T
R O M A N 'A E D IŢ IE O F IC IA L A STA S 4 7 0 6 -8 8

\~j În lo c u ie ş te :
C O M IT E T U L N A T IO N A L
a i *i : d i : s u im îa f a ţ A
P E N T R U Ş T IIN Ţ A ,ST.\S I.OC-U
Ş I TE H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N
(!al(*i|ori¡ şi eoiuli|U tehnice tiu ciililiil«
C la s ific a r e a a lfa n u m e ric ii
DB
it :n
S T A N D A R D IZ A UE

S U R F A C E W A T E R S ( ’. A T E fiO lt IES E A U X D E S IJ R E A C E l l O ; i l . l I I O R K I W I I O C T 11 L I E
A N I ) Q U A L I T Y T E C H N IC A L CiiU’ tMirles et cmiilitionx teclini«|UCH «le K A T E I(> I * H I 1 II T H X I I I I M E C K H E
r e q u ir e m e n t s (|iialllé T i'E n o u A iiiifi k liAMEirniy

1 C K N E ]iA IJ T Ă Ţ T

1.1 Ohiect şi tloinciiiii (le ii plicii re

1.1.1 Prezentul standard stabileşte categoriile şi condiţiile tchnicc do calitate ale apelor de
suprafaţă funcţie de domeniul de utilizare.
Prin ape de Mipiafaţa, în n m ul pit nu lu lu i standard,se înţeleg :
— cursurile de apă, iu situaţie natu rali sau am enajaţii;
— lacurile naturale si lacurilc de acumulare ;
— apa Marii Negre Iii zona litoralului românesc.
1.1.2 Prezentul standard nu refcia la lacuiilo monumente ale naturii, lacurile terapeutice,
apele de suprafaţil cu salinitato ridicaţii, canalc deschise cu regim de scurgere modificat pentru
ape epurate, pluviale si de drenaj şi la apele de fron ticni. i

Aprobat «Ic :
E la b o r a t d « • D a ta in tr& rll In v ig o a r e :
C O N S IL IU L N A T IO N A L A L A P E L O R - INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
. Institutul d o C e rc e lo ri f i P r o ie c ta ţi pentru Bd. ilie Pintilie nr. 5 BUCUREŞTI
G o s p o d ă r ir e a A p e lo r l!UUM 1-01
Ti'UrX 11.112 C N S T R
 1! C A T K C i O i m

2.1 Cui.Mirile di* upă, în situaţie naturală hau amenajata, lacurile nutuiale şi lacurile tio acu­
mulare w* clasifică, din punct de vedeie al dcineniului (Ic utilizate, in 11 ei categorii de calitate :
I, I I şi I I I , conform tabelului 1.

Tabelul 1

Catego­
ria de Domeniul dc utilizare
caii lat<‘

I — alimentarea centralizată cu apă potabilă

— alimentarea centralizată cu apă a uultăţio'r do civştcro a animalelor
— alimentarea centralizată cu apă a întreprinderilor din industria alimentară pre-
cum şi alte activităţi caro necesită apă do calitatoa cclci potabile
— alimentarea cu apă a culturilor do legumo irigate caro ncccsită apă de categoria
I de calitato
— rep ro d u că ea şi dezvoltaiea galmonidelor, piccuni şi alimentarea cu apă a amena­
jă rilo r piscicole E a lm o n ic o lo
— zone natuialc amenajate pentiu înot (ştranduri)
— bazine nauticc amenajate

II — rcproduocrca şi dezvoltarea fondului piscicol natural diu apele do şes, precum şi

alimentarea cu apă a amenajărilor piscicolo, cu oxcepţia celor salmonicolo
— alimentare a cu apă a unor proccse tehnologico industriale, precum şi alto acti­
v ită ţi caro ncccsită apă do categoria I I de calitate
— scopuri urbanistic© şi dc agroment

în — alimentarea ou apă a sistemelor do irigaro a culturilor agricole

— alimentarea cu apă a hidrocentralelor
— alimentarea cu apă a instalaţiilor pentiu lăcirea agregatelor
— alimentarea cu apă a staţiilor do spălaro, precum şi alto activităţi caro nocesită
apă de categoria I I I do calitato

OBSERVAT**:
1 C ategoria do calitate a apel do suprafaţă destinată ■lliucntftrii cu apă se referd Im apa diu «ursii, în ainte
do tratare
2 C ategoria do calltato pentru npa do suprafaţă desUnată alim entării cu apă pentru a lt* uUlizări dcclt cele
p revăzu te In tabelul 1, io avizcay.fi do către organul de gos|>odărir* a apelor.
3 C alitatea apelor do irigare a culturilor agricnlo trebuie să corespundă S T A S 94SO-U.
4 C alitatea apelor din zonele naturalo am enajate pentru Inot trebui o să corespundă S T A S 1258V87
I
2.2 Lacuriio naturale şi Lacurile <lc acumulare din puucl do vodore al procoaului do cutro-
fizarc, se îm part î n :
— lacuri olig o tro fe;
— lacuri m ezotrofo;
— lacuri cutrofo.

3 C O N D IŢ II T E H N IC E DE C A L IT A T E

3.1 Cursuri de apă in situaţio naturală sau amonajată, lacuri naturale şi lacuri de acumulare
3.1.1 Indicatori organoloptici
T ab elu l 2

V a lori admise
Categorii do calitate
Indicatorul M etoda de analiză
1 11 IU

Culoare Fără culoare X

Miros F ir ii miros X

• M ctodolo do analizft slnt conform instrucţiunilor Consiliului N ation al al A p elor

 .S T A S 4 7 0 6 4 ®

3.1.2 Indicai o ii fizici

T ab elu l 3

Vidori admise
Categorii dc calitate
Indicatorul Metoda dc nnallz't
l II III

C onccntrnţh Ionilor dc .0,5 •• 8 ,5 S T A S 01125-75

hidrogen ( p il), unităţi
dc p i l

3.1.3 Indicatori chimici

3.1.3.1 Indicatori chimici generali
Tabelul i

Valori admise
C ategorii de calitate Metoda de ana­
Indicatorul
liză
I II III

Am oniu ( N l l f ) , mu/din1, m ox. 1 3 10 S T A S 8883-70

Am oniac ( N i l , ) , mu/din5, m ax. 0,1 0 ,3 0 ,5 S T A S 80R3-7O

A zo ta ţi ( N O I ) . rog/dm*, max. to 30 nu se normează S T A S 8000/1-71

A zo tiţl (N O '~i\ mg/dm \ max. t 3 nu se normează S T A S 8000/2-7!

Calciu (Cn*+ ), mg/dm*, max. 150 200 300 S T A S 3002-82

H o r rezidual liber (C ls), mg/dnt*, max. 0,005 ST A S 030-1-78

Cloruri ( Q “ )t mg/dm*, niax. 250 | 300 | 300 S T A S 8083-70

D ioxld de carbon lll»er, mg/dm*, m ax. 50 S T A S 3203-81

Fenoli antrcnnbili cu vapori dc apă (C ,H | O II), 0,001 ▼ 0,02 0 ,05 S T A S 7107-85

mg/dm*, m ax.

P ier total (F e * * ), mg/dm*, m ax. 0 ,3 1 1 S T A S 8834-70

Fosfor (P ), mg/dm** ninx. 0,1 S T A S 10004-75

Hidrogen sulfurat şl sulfuri (S * _ ), mg/dm*, max. lipsă lipsii 0,1 S T A S 7810-fin

Magneziu (M g**), mg/dm*, m ax. 50 100 200 S T A S 8874-77

Mangan (Mn?* ), mg/dm*, m ax. 0.1 0 ,3 0,8 S T A S 8882-70

O xigen dizolvat tn apă (O s), mg/dm*, mln. 0 5 4 S T A S «5.18-88

/Produse pelrollerc, mg/dm*, mux. ' 0,1 S T A S 7877-R7

Itezl<htu nitraW I ust-nt iu 105*C, mg/dm*, max. 750 1000 1200 S T A S ftt 87-81

Sodiu (N a * ), mg/dm1, max. 100 200 200 S T A S 820.r.-0?>

Substanţe orgnuicc ( 0 , )

a ) consum biochim ie de oxigen (CUOt ), mg/dm*, 5 7 12 S T A S 8580-82

m ax.

b) consum chim ic dc oxigen (CCO), mg/thn*, m ax.

— prin m etoda cu pvnnnngauat de potasiu 10 15 25 S T A S 0887-74

— prin m etoda cu dicm m at de (mlasln 10 20 30 S T A S 0981-82

Sulfaţi (SO 4" ) , mg/dni*, m ax. 200 400 400 S T A S «001-70

O nS 2 m V A Ţ T !2 — C ondi(IIIe de entitate ide apel de categoria 11f corespund cerinţelor de desfăşurare a proce­
selor biologice care asigură autnepurarea.
S T A S '1706-88

3.1.3.2 Indicatori cliiraici spocitici

Tnbelul 5

• Valori admise
Indicatorul, mg/dm*, max. C ategorii «Io calitate Metoda de nnnlizft
1, II şi I I I

Argint ( A s * ) 0,01 S T A S 8i 90-08

Arscn ( A r) 0.01 S T A S 7885-07

Hariu (H jis* ) 1.0 S T A S 10258-75

Cadmiu (Cda l ) 0 , 00:1 S T A S 7852-80

Ciiinurl ( C N - ) 0,01 S T A S 7085-7«

C o IhiI t (C o! f ) 1 S T A S 8288-00

Crom

— trivnlent o.r»
S T A S 7884-07
— lirxavnlr.nl 0 ,05

Cupru (C u51), o, or» S T A S 7705-80

D etergenţi nninnnc.tlvi 0. s S T A S 7570-00

F lu or ( F ~ ) 0 .5 * S T A S 8010-71

H idrocarburi pnllclclire aromatice 0.0002 ••

M ercur ( I I r :+ ) 0.001 S T A S 8045-79

M olibden (M o) o.or» S T A S 1H 22-84

N lclie l (N i* * ) 0.1 S T A S 7087-07

Pexticide

— erbicide

— triazine 0.001 •*

— triazinoue 0,001 ••

— toluldlno 0,001 ••

— Insecticida

— organoclorurate 0.0001 S T A S 120-50-88

— organofosforlec Hpsrt ••

. — orcnnmnctnllco lipsii ••

— nitro dcrivali (dinitm -ortn-crezol. dinitro-xec-buliircnol) lipsii ••

Plum b ( l » b » 0 o.or» S T A S 8037-79

Seleniu 0.01 S T A S 1200.1-88

Zinc 0 , 0.« S T A S 85H -87

* Pentru npclc de m prafalil de categoria I «Io ca lita te utilizate Ia nlinicntnrca ceutrnllratft cu npS potabila
*c ad m ite m ax. 1,2 mg/dm*
•• M etod ele tic annlixil slut conform Instrucţiunilor Consiliului N ation al al A p elor

3.1.4 Radioactivitate
Radioactivitatea trebuie sil corespundă rcglomontirUor In vigoare.

3.1.0 Indicatori microbiologici I

Tabelul 0

Categorii do caii la to
Indicatorul M etoda d e an a lizi
1 I! fi UI

Uaclcrii coliform e totale, numftr probabil/din*, max. 100 000 nu so normează S T A S 3001-83
,’5.1.0 In d ic a to ri p e n tru procesul do cutrofi/.aro
T aliclu l 7

Valuri mtinisc
l.ai'liri naturale şl «1«: aruuiulari*.
Im li cal « m l M etoila «Ic nunli/fl

ollgnlrnfc iui'/«>trofc cui rufe

C raii «Ic xa lnraţic In uxitfru, % •••iti. 70 •IO. . .70 max. 10 stas nr>:io.R7

Substanţe n u trillv c

— arul lo ia l ( N ), iiig/iliu 1 m ax. o.:i m ax. 1 min. 1,5 stas 7:i i 2- k :i

— fo s fo r lo ia l ( 1*). ing/ilm 3 m nx. l).»:i m ax. 0,1 tuin. 0,15 S T A S 10001-75

ni«»n»a*ă niopiuiiclmii«';!. m g piu;! la li> «le In 10 inclusiv . min. 20 •

Kul>xlan|â umedfl/«lui* exclu siv piutV la 20 exclusiv

* M etod a «Ic a n a li yă e s te C on form iiis lrtir| iiin i| «»r C o n s iliu lu i N a ţio n a l itl A|>cl«ir

3.2 Á pa Murii Negre. in /.»na liU^nvIiilui nmiAnexc (cu exccpţia apoi din zonele naturalo ame­
najate pv.nl.ru inot)
3.2.1 Indicatori organoleptici
Tul>ciul K

Indicatorul V a lori nilmisc M elotln (Ic nnnlixA

Miros nnlural •

Culoare untura Ifl •

* M etodele (Ic anwliir.A slut conform Instrucţiunilor Consiliului N aţion al ui A|>clor

3.2.2 Indicatori fi/.ici

Tabelul l>

Indicatorul V alori ad m is« M cloda de analixA

Conccutra(ln Ionilor «In 0 . . .R,5 S T A S 0.125-75

hidrogen ( p i l ) , unltAţl do p il

Tem|»ernlurA, #C, mnx. -l-no S T A S 0321-01

T ra n s p a re n ţi, in, mlu. 1,5 •

• M etoda «Ic analir.A cM o conform instrucţiunilor Consiliului N aţion al al Apelor

3.2.3 Indicatori chimici

T a b e lu l IU

ludicalorul V alori ndnil.se Metoda de analiifl

A rscn , max. 9 o,o:t

Cadm iu, mg/dm\ max. o. o:»
C lanuri, mg/dni*, max. 0.2
O b o i (G r * * ), mg/dm1, m ax. 0. I
Cupru. mg/ilm1, max. o. a
D otcrg eu ţi aiiiouacU vi, in K (iW , uiax. o.:i •
l-onoll an lrenabtll cu vapori d « apA, (('.,11,011), log/dn»*, max. 0,02
O xigen di tul v a l (O ,). mg/dur*, min. 0
1‘ radUM p e tro lie r« lArA peliculA vizibilA in
suprafaţa u|ici
1‘ cstlctdc organofosforlce. niR/dtu*, max. lipsfl
IMuinli, tng/tlm*, m ax. 11,05
(»rad da saturaţie tu nxlgnu Iu 20aC, % , m in. 75
Substanţe organice (O ,), consum M«»cliliuli: dc oxigen,
(C llO | ), mg/dni*, m ax. 5
Zinc, mg/din*, mnx. l

* Metodele «Ic analIr.A slul m nfnrm Instrucţiunilor (!nmi|iulul N ation al al Apelor

i'i'AS ITOU-SS

1
Talu-lui 11

Vatwnrc .iilttiisii ■Mr.liMb tir aitali7.it

llni-lrrii «-oliluruir lo ia l«', ■Jl IKNI m as :un ii k: i

m ilitar |in*|MlMl/iliir‘ . im :i \

•VJ.r» v\«lin zoiicli* inUiimlr :M imn;>j:vl.«* pentru inul. I.ivhuir wi c iirr K p iiiM ii'h S T A S l *J.r»sr»-,H7

I L U A IiK A l ’ IiO H K L O tt

JY«il>«*Ic. «Ir se iau in din slicia s;i.ii «lin niiilrnnl pl;is|.ic «umlonu pmsi*.ripl-iiio
din kIu ii «I;u i I i i I de. mfl-odfi. iVN|M'«-.li v şi a insl.nic(ninH«»r p riv irii«*. Iu liiuiva pnihrlnr «Ic ;v|K*. <!<*•
suprafaţa elaborai«*. «Ic ('-«»nsiiiui Naţional al Apelor.

Ü MK/I’O D K D K AM AU//A

(lo it fo i iii capil-olului

ljilalH «n iluri :
Urs|H»N<Mtl*llul |irulrHiilHl : - ■ M i n U Ir i n l Im ln s lr ir l A liu ic it la r r
(1N Ă| k — h u lit u lu i ile 0 .n * c lA r i si l'r n ir r liir l | »rtiIn i — (U h H Ü riH i | im lru I ’ r»i1*lri»«rle ( ' « « I t W n r l ’n fw ila rr
(ii^ p nd firirrn A p cln r - Iiu tlilu ln l «l** i'.r r r r la r r ţ i l ’ n r f r r ln i* p rttlrw s ix t r -
(Ir. Iiitf. It«4 u A n I h u I ii m a l i n r r , Uk-iü m I c xl nii»|HMtilrlf n m m n a lâ
I ii «. I » m (ahi|fi O M n i ta | V * lr liu ţ i liM liu .lrk'i I W K i Hp
H r < l a r l t l fin a l : I h ^i I I h I ii I Itm n A ii Hr M atn j«< n li/ .n rr - I i m I H n I i M « k I^M ixIru* (M llM . u r r ţ ll. 1 'tw u U a lra « k
iir. r liiin . Ini* l l l r lira ţp ită I U*lm lr4m M A. It fH H w r i »1 ( W K r fu lr
' I b s IH h I m I ilr O rt-rl& H | x n ln < I > i A s iw liiw ir
lits lilM ln l iN- l f î k » A şl N A n A In tc l'u ltA r il IliH t ir r x Ii
I hk H I h I m I «Ir N I im IH ţ i 1’ ro liM lA ri l u w r R r l k r

Sl;ilt<lmilul a f «>*>I ••laliural in itial Iu anul 1fir»!* vi rr.t'l/nil li* a*»W >i l!»7;t
A ■ ..... — -— — ................... ... ... —— — — —
 ANEXA LIO
- î S uB c a m o a u s t a S T A N D A R D DE STAT
ROMANIA ■ EDIŢIE O n C IA L A S TAS 6054-77
TF.nEN DE FUXDAnE
în lo cu itţta ; ^
r 0N S lL IU L N A Ţ IO N A L
p e n t r u St j i n t A
ADÎNCIMI MAXIME DE ÎNGHEŢ STAS iOSJ-U
SI TEHNOLOGIA
Zonarea teritoriului
rN S T T T tm J L « O M A N Clasificarea alfanumerici
DE R rpublicii Socialiste Rom ânia
0 î*
s t a n d a r d iz a r e
Û C ÏÔ M ÏK Ît
Foundation soil Sol da fondation MAKCHMAJIbHblE HlVBIIHbl
M A X IM U M f r o s t d e p t h s P R O F O N D E U R S M A X IM E S D E C E L 3AMEP3AHHH
D lvi*i«n la ****** 1)16 Socialist Division en zonas du tarritoira de la PacnpeAexem e r*p pirro pmi
Republic c f Romania territory République S o c la lis ta .d « Roumanie C a q H a n r t C T tn a c K o ft P yM U B C K O fi
_____________ Pecnygjrewi_______•

1 Prezentul standard stabileşte zonarea teritoriului Republicii Socialiste Rorm\nia după

ndlncimea maximă de îngheţ n terenului natural, dc care se va ţine seama la proiectarea
lucrilrilor de fundoţii In conformitato cu prescripţiile tehnice in vigoare.
2 Prevederile prezentului standard nu se a p lic i zonelor cu altitudine mai marc de 1000 m
ţi nici zonelor din delta şi din bălţile Dunării.
Pentru aceste zone adincimea de îngheţ se va stabili pe bază de observaţii locale.
3 Adincimea maximă de îngheţ se exprim ă prin geoizoterma de 0°C care indicii adincimea
maximă, in cm, pină la care temperaturile pot atinge valori < 0°C.
* Zonele cu adlncimile maxime de îngheţ respective sint conform hărţii anexate şi slnt
stabilite pe teren fără strat de zăpadă protector.
5 Pentru construcţiile ce se execută in perimetrul construibil al oraşelor, se vo r lua In
considerare valorilo minime ale limitelor odincimilor de îngheţ, prevăzute pentru zonele res­
pective In harta anexată.
în perim etrul limitrof al oraşelor, proiectantul trebuie să aleagă adincimea de Inghoţ^
In funcţie do perspectivele de dezvoltare a oraşelor şi de lim itele prevăzute pentru zona res­
pectivă în harta anexată. ” 1.

•' l. ' ? T*

A p r o b a t da :
Elaborat iniţial t n : J 9 f t . . Data Intrării tn vigoare :
IN ?T IT U rU L R O M A N D E STA N D A R D IZ A R E
a ,r- R om a nr. 3 2 - 3 4 BUCUREŞTI R c t’ lr u it tn : 1994 şl ¡919 1077-12-01
_____ T«4«x 11312 CNST R

31
 ZOKAREA DUPĂ ADlHCIM EA M A X IM I D 8 IH O H ET
(adlncimi Io cm)

STA S e o u - r r

ROMÂNIA
ZONAREA O U P i ADÎNCIMEA
M AXIM Ă D E iNOHeT
 1R S .ANEXA 1.11

STANDARD ROMÂN SR 1628-1

Iulie 1995
Indice de clasificare G 54
i
Alim entări cu apă
SURSE DE APA SUBTERANĂ
Investigaţii, studii de teren şi ccrcetări de laborator

W alor supplies Groundwater sources

Investigations, field studies and laboratory researches

Alimentation en eau. Sources d'eau souterraine

Investigation, études de terrain et recherches de laboratoire

APROBARE Aprobat de Directorul General al 1RS la 20 decem brie 1994 cu

aplicare din 01 Iunie 1995
înlocuieşte par|ial STAS 16 28/1 -87

CORESPONDENŢĂ La data aprobării prezentului standard nu există nici un standard

Internalional sau european care să se refere la acelaşi subiect

On the date of thia standard approval there Is no International or

European Standard dealling with the sam e subject

À la data d'approbation de la p ré te n te norme, il n'existe pas de

N orm e internationale ou européenne traitant du m ôm e sujet

D E S C R IP T O R I T IT \ Alim entare cu apă, sursă de apă, apă subterană

PREAMBUL
t
Pic/ cn tu l standard re v izu io ş le S T A S 1628/1-87.
Prim a ediţie a standardului a fost olnborată In anul 1950 şi s-a revizuit In anii 1956, 1962,1967, 1974, 1983
şi 1987.
Prtn rovizuiro, S T A S 1 $28/1-87 s-o înlocuit cu d ou ă standardo: c e l d e faţă pentru su rse d e apă su bterană şl un
standard nou pentru su rsole d e apă d o supra(a|ă, ca ro e s te în curs d e ela b o ra re.
Prin prozon ta porte s-au făcut urm ătoarole m odificări la prescriplillo din S T A S 1028/1-87, referitoare la apo
su bteran e:
- « a folosit term onul g e n e ric d e „cercetări* fn loc d e studH;
- s-a luat tn co n sid era re diferenţa d e prindpiu dintre resu rsă şi su rsă d e apă: resu rsă - m ijloaco
suscnptibilo d e a fi valorificate te un m om ent dat; sursă d e apă - form ă d e o cu ren tă a apei în natură, în cantitato
suficiontă şi d e calitate coresp u n ză toa re, c a re p o a te servi pentru consum ul d e apă.
- s-au introdus capitole noi: m od ela rea num erică a dlnamicM a p e lo r su b tera n e, irtvestigatii g e o m o rfo lo -
g io e şl studii privind dotorm in area z o n e lo r d e protecţie a su rselor d e apă su bteran ă;
- s-au restructurat: studii h id ro g e o lo g ic e şi studii privind cafitatea ap o i su b teran e;
- s-au desfiinţat cap itolele 8 , 1 2 şi 13.
Prezo n tu l standard a fo st elab orat d e Dl. prof. dr. ing. A lexan dru G h e o rg h e d e la F a cu ltatea d e G e o lo g ie şl
Dl Ing. M ocan u Vlntilă d e la P R O E D S A.
 S R 1628-1

G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 O b ie c t şl d o m eniu de aplicare

P rezen tu l standard sla b ileşte prescripţiile referitoare la in v e s tig a re a şi e la b o ra re a stu<ffik>r d e leren şl a

corcetăritor d e laborator privind su rsele d o apă subterane.
Prin su rse d o a p « su bteran e s e consideră:
- a cvifcrelo frealice;
- a c v ife re lo d e inetfie adâncim e;
- a cvifo rele d o adâncim e;
- izv o a re le d e toate tipurile.
P ro v e d e rilo prezentului standard nu s e referă la resu rsele d e a p ă m inerală, g e o te rm a lă şl term om inerală.

1.2 C la s ific a re v

Investigaţiile, studilla de teren şi cercetările de laborator, denumite în continuare cercetări complexe, la care i
referfl prezentul standard sunt:
- studii geologice;
- studii hklrogeoloflico;
- studii topografice;
- studii privind cafitatea apei subterane;
- investigaţii geofizice; *
- modelarea numerică a dinamicii apolor subterane;
- investigaţii geomorfologice;
- dato climatice şi meteorologice;
- investigaţii bklrologico;
- studii privind influenţa lucrărilor inginoreşti asupra surselor de apă subterane;
- studii piivind fiabifilalen captărilor existente;
- studii privind necesitatea instituirii zonelor de protecţie a surselor de ape subterane;
- studii do evaiuaro a impactului asupra mediului.

1.3 D e fin it» , I

în cadrul prezentului standard sunt apficabilo urm ătoarele definiţii:

- Investigaţia: L ucrare (d e toron sau d o birou) c a r e s e e x e c u tă cu un g ra d red u s d e d e t a ie r e şl d e
cxtin d oio,
- stiKJiu de teren: Lucraro pentru oxam in aroa şi c u n o a şterea d eta lia tă a Infrastructurii hklrogeok>gice, în
vo d o ren obţinerii d e d a le d o b a ză peutiu p roiecta rea captării;
- ccrcetaro de laborator. Doteuninari In laborator privind cafitatea a p e i su b tera n e, p r o p r ie tă ţi) filtrante şl
c o lo c to a ro ak> rocilor a cviiero, cAt şi gradul d o agresivita te al apoi su b tera n e asupra m ateria lelo r do construcţa.

1.4 R e fe rin ţe

S T A S 1342-91
S T A S 1343/0-89
S T A S 3349/1-83
S T A S 3349/2-83
S T A S 4 273-83
S T A S 4G21-91
A p ă potabilă
Alim entări cu apă. D etorm in area cantităţilor d e a p ă d e aH m ontare. PrescrfpţH d e
proiectare.
B e to a n e d o cunont. Prescripţii pentru slabifirea gradului d e a g resivita te a apei.
B otoan c d e cim ent. Prescripţii p en lm stabilirea agresivităţii ap ei faţă d e b e to a n e ie
construcţiilor hidrotehnice.
Construcţii hidrotchnico. în ca d ra rea In c la s e d e im portariţb.
H id rogeologio. T orm in ologie.
2 C O N Ţ IN U T U L C G K C E I'ĂKILOI»

2.1 C e rc e tă rii« trebuie s ă 1« în con:*Jfk»»;»n» to a te s u rs e le Oo a p ă su bteran ă din zo n a investigaţiei, p e baza

<şradtrioi d e cu n oaştore b id ro g e o lo ijie ă iivu ltn t «Jiu d ocu m en taţiile existen te.

N ' '

2 .2 C e ic e t a r e » sistem atică. c o m p lex ;! şi rtn irizată o nurselor d e apă trebuie s ă d eterm in e condiţiile Btostratigra-
fi* o v* tecton icii alo hM ros'.Ucturii. proj C etă ţile c o le c to a re şi filtrante olo o cviferoior, condiţiile d o ca p ta re şJ d o
echilibru bidrodinam ic în cursul exploataţii, condiţiile d o form am în timp a dobitulut exploatabil p e s e a m a diferi-
trvor tipuri d e resurse. dnte pentru staljiliina z o n elo r d o p ro tecţie a sursei, d a te privind potabiHtatoa şi a gresivita ­
te i ap ei asupra m aterialelor d o construcţii.

2 .3 C o r e e i iii ile c e s e o lo c lu e a / :i. volum ul şi (|iadul «le aprofu n dare a le n co sto ro s e s ta b ilesc în funcţie d e fa za
d o proiectare. d e ortului d e c u n o a ş te re şi d e c o m p lex ita te a hidroslructuili p recu m şl d e Im portanţa obiectivului
proiectai S e p o a le renunţa la e fe c tu a re a unora din c ercetă rile prec*?ate la 1.2 sau s e pot e fectu a şi aKe c e r c e ­
tări s p e c ific e aprecia te d e p to ie c la n t sau d e cerc e tă to r c a n ecen a ro. du p ă ca z.
O i c ă hidrostrUctufa sau acviferul, luat în con sid era re, e s t e cunoscut satisfă că tor, etap a prelim inară a cercetării
p o n te fi reaH zată prin valorifica rea datelor h id n x jeo lo ţjico <lin docu m entaţiile e x isten te. în a lt fe l d e situaţii, etapa
definitiva a cercetării s e p o a te limita m tm ol la ex e c u ţia forajelor d o ex p lo ra re - e x p lo a ta re, situaţie în c a ro costul
lucrărilor d e ce rc e ta m s e red u ce substanţial.

7 .4 C e rc e tă rile s e cfoUn<*a/ă p e hn yă d e lrm in d o conţinut şi d o p rogra m a tio luciu,

fe m e le d o conţinut sa Mit eln txu ato d e p*oioctun|i şi e le tieln ilo s ă cuprindă:
- amplasamentul oMcotîvufirt ponlrti caro se pmieclenză alimentarea cu apă;
- coriuţn d e a p ă (O n ), stabilit;! c o n fo rm S T A S 13*3/0;
- condiţiile d o calitate n ap ei p o iitm folosinţa « a u folosin ţele r e s p e c tiv e (pentru a p a potabila
S T AS 1 342);
- produl d o asigu rare al folor-inţei. stoMBI c o n fo rm S T A S 1343/0;
c la s a d e im portanţii a obiectivului i ’rvicu'tat c o n fo rm S T A S 4273.
P r o g r a m e le ti*» lucru constituie otwectul unor |noiocte e la b o ra lo d e specloHşti, în ca re s e p r e c iz e a z ă conţinutul
MciărHor. eş a lo n a re a în tim p a a c e s to ra , e ficien ţa sco n ta tă p recu m şi e v a lu a re a studiilor.

2 .5 I ii v e d e r e a întocmirii tem elor d e f.onjiiHit şi a pr or «m in elor d e lucru, treb u ie s ă s e r e a liz e z e docu h ieatărl şl
•ecu n o a şto ri d o teren plivind z o n a in leto fia lă , cu m nr fi;
- iden tificarea p o teiun n zo n ei c e rc e ta i;
- anali/â p reved erilo r din p ioţfiam u l naţional d o pors|»cctlvă privind lucrările d e investigaţii din zon ă;
- in form area p e ternii itru in u condiţiilor s o t la l o ».on om lco a folosin ţei terenului;
- co o sta tă ii asii|Ha ca p itiiilor d*r ajut e x n to n to în z o n ă , >j căilor d o conw nicaţH . a condiţiilor g e n e ra le
m o n o lo g ic e . Irtdrolouiee, c lim a tic », l»Hlioţ|roh»gt*:o, îiidrochim ico, d o inurulnwMtate, d o stabilitate o terenurilor,
asu pra coiMliţiikH d e ovtu tcu aro n or*ch*r ir/ jd ita lo e le .;
- posibilitatea stabiliţii / ou elor d e p m tocţio a su rselo r d e apă su b teran ă;
- d^ cu m oiita rca ţjnnurnl i p i t i n d r ^ i a soHcilaU*! prin: hărţi d e an sam b lu . c a d a s tru l a p elo r d o su prafaţă şl
al c c lo r su W era n e. hărţi y e o lo q ic e *.» b id m g e o lo p ic o lem a tico , p.unuri d irecto a re, p ro ie c te şi studii existen te,
l>ianu<i tio a m en a ja m a b a zin clo i hirii *.?g<afico lo ca le, a v iz e d e g o s p o d ă rire o ap olor, docu m entaţii h id ro go o lo gico
ifo s to U liio şi o m o lo g a m a le/.otvnlni »îo apă su bteran ă din hidrostructudle Interesante» prevederi ale
docum entaţiilor do urbanism şi/sau a m en a ja rea teritoriului a p ro b a lo c o n fo rm legfl etc.

2 .6 L a n k *o «io a su rselor d e a p ă su bteran ă trebu ie s ă c o ia în c o n s id e ra re şl următoarele elemonte de ordin

gen era l;
- aînMo subteran«*. pnit < t*,r su p erioa ra vor fi d estin a te cu p ro c e d a re afimentărB cen trelor populate;
- sisteov»lo d o alim entaro cu np:» su b teran ă s ă fio în ca d ra te îa plnnul d e a m e n a ja re a bazinului hidrogra­
fic re s p e c tiv , IninrnAt ex p lo a ta rea în rim orcijal a d a p to rilo r d o a p ă su b teran ă p o a te s ă c o n d u că la m odificări
rsen ţra lo «n raj>wt cu «*xploatafca în re g im natural.
3 S TU D II G E O L O G IC E

Inform aţia g e o lo g ic ă ponto fi obţinută din docu m onlaţiilo o x is le n lo . din cartarea d o suprafaţă şi din analiza
datnlor d o foraj.
Studiile g e o lo g ic e Irobuin r*.& s o reforo la:
- Ktor.tr otigr alia, tecton ica ri nil** caracteristici nli? sistem elor dopo/iţionalo. cu leferiro sp e c ia lă asupra
orizonturilor porm enblîo (posiliil ncvifr'to), cu rep re ze n ta re a lor po h/ltţi. secţiuni. proiecţii a x on om etrice. bloc
d lagroin e; 1 ,
- elom onloio ge o m e tric o « Io oii/.oiilmilor poiu m abllo fial, a co p eriş, gro sim e - cu rep rezen ta rea lor p e
hărţi cu Izolinli (izob a to şi izop ah ito);
- olom ontalo g e o lo g ic e s p ecifice pentru eva lu a rea acviforelor şi an u m e: gian u lozitatea pentru acviforele
gronularo, sistem ele d e fisum ro ?i alto discontinuităţi structurata pentru acviferole fisurale, caracteristicile
geo m o trico ale cnrslulul d e suprafaţă pl ale celui s u b le ia n pentru a c v ifo re le corstico.
Idenlificarea g e o lo g ic ă a acvlferelor s o fa ce po b a z a olm nonlelor litologlcn şi strallgrnflce. *

4 S T U D II H ID R O G E O LO G IC E

Lucrările cu sp ecific hiriroyoologic pol fi:

- d o cartare şi inventariem a punctelor d e a p a su bterană (izv o a ro , fora je d o ca p ta re sau abandonate,
hjerări d o drenaj, unele zo n o m lăştinoasa etc.);
- d o vnlorlflcare a datolof p lo zo m elilco fu m iza to d o reţeau a h id rogoologică , g estio n a tă d o I.N .M .H .;
- d o testare hldrodlnam ică pi in pompări cu una sau m ai multo trepte, în regim staţionar sau nostaţlonar.
roallznto din foraje singulare sau grupuil e x p ed m o n ta le d e foraje;
- d e testoro privind reven irea nivelului p lezo in etric după oprirea pom pării;
- d e forare cu o reţea d o foraje h lrirogeotogice în zona studiata c a r e v o r »o t v l c a p iezo m etre;
- d o estim ata a vă rslo l npoi su bterane, re s jw o tiv a timpului d e tranzit subteran al a c e s te ia folosind
teh nico izotopilor d o mediu;
' - d o definire a dinamicii acvlferelor cu o structurii Internii com plicat/l (d o ©x. a c v lfe re le carstice) folosind
teh nico trasorilor ortiflclali (chim ici, coloranţi, ra d lolzotopi).
Studiile h ld rogeologieo realizate. în etapa prelim inară tro lx ile s ă d o fin e a s c ă condiţiile h id ro geo lo gice naturale (d e
z ă că m â n t). Iar In etapa definitiva o acestora condiţiile h ld ro g eo lo g ieo d e ek p loatare.
O b l 8 clivolo etapei preliminare sunt:
- delim itarea bazinului fiitli »*••» r*ilogic cij d om en iile d o alim en tare şi d e s c ă rc a re (d e su prafaţă şi/sau
su b teran e) nle acviforultrl, elem ent«» con cretizate p o !tnt(n h ld ro g e o lo g ie o gen era lă ;
- definirea tipului d e acvifor iu z o i ui studiata şi în cadrul regional: froatlc, cu nivel Bbor sau sub
presiune, ascen sion a l sau artezian, m onostrat s a u multistrat;
- definirea com plotă a lurirostructuril prin identificarea orizonturilor sem ip erm ea b ile (ca re permit
fen om enul d o dren an ţă) şi a celor practic im p a rm ea M o ;
- calculul param etrilor hidrogoologici principuri ai acviferului: con d u ctivitatea hidraufică, porozitatea totală
şl e fic a c e , transinisivitatea, cooficlonlul d e în m a g a z in a ie , difuzivitatoa hidraulică, factorul d e drenanţă, sarcina
p iezom etiicfi;
- întocm ireo haiţilor piozom elrico p o b a z a că ro ra s o p ol d eterm in a direcţiile d o cu rgere, gradîenţli
hidraulici, debitul unitar al curentului acviler. relaţiile dintre acvifer şi cursurllo d e âpă c e II alim en tează sa u îl
d ro n o a ză (condiţiile d e m argine);
- In cazu l acviferelor freatice şi al color d o m e d io oriânclm o s e v o r d eterm in a variaţiile tn timp ale
nivelurilor ptezornetrlco, cu referire sp ecia lă la nivelurile m inim e (ca ro p ot s a tis fa c e cerinţa d e a p ă la anumite
g ra d o do asiguraro a folosinţei) lu ă r.d u so în c o n s id e ra re relaţiile directe cu regim u l hidrologic al zon ei.
Etapa definitivă trobuio s a fu rn izeze urm ătoarele d ate:
- diagrain olo d o indicaţio alo foiajolor d o exp loatare, stabtlito po b a z a datelor d e pom pări în regim
staţionar; ‘ *
- calculul diferitelor categorii d o r e z e r v e şi ro su rse d e npă su b teran ă (d efin ite în STAS 4 6 2 1 ) cu referiro
s p o d a lă In variaţia lor în timp'şr la contribuţia lor în form a rea debilului oxploatabil;
• bilanţul hidric global al bazinului hidrografic şi Ixlaoţul h id ro g o o lo g ic al domeniului subteran respectiv
(acvifer monontrnt. şir.loin d o drenanţă. bazin hidt< »g e o lo g ic , sistem a c v ifo r), cu njutorul cărora s o pot verifica
 M .’M 1

l»>sil>itA{'li* uniunii'» d e fo rm u ie şi infocor** ;t ic / e iv H o r şi lo s o rs o lo r explontabilo d o apă subterană, eva lu a te piin

a lto p r o c e d e e . \
- In ca/ut unor d o M o n e c e s a m im p oita n lo tiobu io nu s e o c o id o o a te n te d o o so b ită resu rselor d o « p ă
r.nbtorană Induse. piiiv ¿nptAnlo a m p la sa te în a p io p ie io n cui surilor d o apA (captări d o m al) sau prin fen om en u l d o
dronan|A;
- posibiBlă|ilo d o Instituire a zon olor d o p m tectle h id ro geo lo gică şi sanitară a captării, inclusiv d im en siu ­
nile a ce s to ra ;
- onaHzn c a u ze lo r h id ro g e o lo g ic e sau teh n ice curo nu d olerm in at oparijla unor d eflcion ţe la un ele
coptâri d e apă subleran/1 din z o n ă , ca ro ou func|lonnt nub param etrii d o «x p lo a ta re prOiocta|l, d a c ă In te re s e a ză
proldctul rospectiv;
- recom andări privind construcjin şi e x p lo a ta io n caplarilor d o a p ă p roiectate: tipul d e cap taro, m odul d e
o m p la s a ro şi gradul d o in terferen ţă hiriiodinamlc.A a lucrărilor co m p o n e n te , olom en tole con lru clivo alo captării,
debitul şl d en ivela rea In ro gim d o oxplnalaro;
- Izvoa rolo c a ro n e c e s ită o îl cr.ptate tiob u io sfl lio c e rc e ta te c e l pu|in un nu d o zile, avAndu s o fn
v e d e r e cu prioritato regim ul d o vnria(io al (loialului
In condijiilo In ca ro s o a p o lo a / ă la a liin e la io a aitilicialA a ncviforului trebuie s ă s e c o r e le z e param etrii d e
In m e g a zln a re ai acestu ia cu paiam ctril d e calitato ni n|K.-l d o alim onture.

5 S T U D II T O P O G R A F IC E

Studiile to p o g ro fic e o le zon olor indicate prin tem ă tiob u io oú st» r e a liz e z e pianul d o situaţie, profilurile tnpoţini
flee, d elaliilo d o planim otrio şi d o u ivelm eut. la s c ă rile c o re s p u n ză to a re fa/ol d e p ro iecta m re s p e c tiv e . P e
planurile d e situo|ie tiobu io sA no locatiznto to a to lorajolo d o studii exe c u ta te sau d e exp loatare existen te.
Planurile trebuio s ă rodoa:
- limitóle d e proprloiă|i şi nalurn juridicii a i^ropiiclfiţil,. z o n e le construite, ale torenurilor d e g ra d a te .
Indicarea b alastierelor, incintelor industriale, zo o te h n ic e , d e p o zK e lo d e reziduuri etc.;
- că ile de com unicaţii, ro(oau a hid rografică cu tocoBzurea posturilor hidrom etrice, construcţiile şi
am en a jă rile h idrotehnice, r e ţe le le edilitara su btoran e;
- su rs e le d e polu are, indicato d o b en eficia r sun proiectant.

6 S T U D II P R IV IN D C A L IT A T E A A P E I S U B T E R A N E

6.1 C alitatea apei su b to ra n e e s te definim d o o su m ă d e c o m p o n e n te şi propriotâfi, ca re s o d eterm in # în

lnl)orotor s a u po teren p e un numAr d o |wobo ie *.«K î»le din fora|n. puţuri, fAntAni sau Izvo a re.
La e la b o ra re a program ului d o eşa n tio n a re a unui n evilor (In cadrul z o n e i defin ite prin tem a d e continui) trebuie
luat In cnnsidcrnro faptul că eşa n tion a re.: rop rn ;in tă pai te a esen ţial A a stra tegiei d o control a a p e l potabil*» şi în
coneecin{â, trebuie să fu rn izezo informa|iilo n e c e s a r e c e le m ai e ix io n lo şl c e le m ai rep rezen ta tive din punct de
vedere statistic. U n program d o eşa n tio n a re prevorJn patru c o m p o n e n to : re je a u a d e eşantionare*, tehnicile d o
rocoltare. volumul probelor, consorvareo şi m a n ip u laien probolor.

6.1.1 R o|eau a do o ţa n lio n a ro cuprinde fornjo d e d ilcriio tipuri (d e ex p lo ra m , de c a p la re , do o b s e rv a ţie ),

poturi, fântâni şl Izvooro. d en sita tea optim ă, n p u n ctelor d o lu u ie a probelor putând f i •eva lu a tă prin p r o c e d e e
r.tatistice p e m ăsura acumulării datolor. D e regu lă, nu sunt n e c e s a r e forajo sp e c ia la p en tm eşa n tion a rea apei
In cu ru l acviferolor froatico, ta caro **.0 în rof|islre:u ă o vnriaNKlnto în tim p a catităJH ap el, e s to u e c f sară rep eta -
r ten (d e regu lă s o / o n ieră ) a eşantionării. In ca zu l apariţiei unui p ro c e s d o p olu are a acviferuhii s o im pune rep o -
i.ire a fn tknp a oşantioriării. In caitiul unol reţele, cn ro sA po^t A klenlitica sui s o le poluante.
situn!*a acvifoielc-i fro a lic e , ca ro sunt In legătu ră bliJmutică cu lo te a u a hidrografică, reţea u a d e eşan tion are
•».•Imio s ă cuprindă şi c â le v a socjiuni din albia râului.
*•* pom părilor exp erim en ta le d e durată, e ş a n tio n u lo ase fa c e la sfârşitul fiecărei pom pări, pontru a con stata
v M in u te le » vanajii de calitate a apoi subteran**, «l< tei minat*.» do dinamica In ten să a pompării.
 3R 1026-1

0.1.2 Tehnicile fio i ««colini n ".o lof'M il iu spi*t ial In disp«i/itlvelo d o recolta i p io b e din forajole cu niveluri
p ie r o m e tr ic « situate In a d ă n d m i im',w»dMnlo r.nu ca ro nn rio sclils n cviio ro cu grosim i mari. B atom etrele
r e s p e c tiv o (cJo riifonfe construcţii) ti nimio s a a sigu re etan şeita tea p rob ei reco lta to su b nivelul apel din foraj In
ca zu l acviferelor cu g ro s im e m a ie . pnnlru o s o pu tea pune in ev id e n tă c a lita tea ap el, s e re c o lte a z ă p robe din
mnl m ulte puncte p e verticala forajului.
L/i fo rajele sau păturii«* inactive. m coltam n probelor trrtm ie p reced a tă tle e v a c u a r e a unui volu m sem n ificativ d e
apă («Intră până ta trei «ui volumul do a pa «lin Iul cm iotul pufului p en tm c a p io b a «te a p ă s ă fie rep rezen ta tivă ).

6.1 .3 Volum ul unei prot>e d ep in d e d e numărul şi llpuriio d o annfiză (o rg a n o lep tică , fizică, chim ică, rarîoa cttvă ,
b a cteriologică, biologica!) d e efectu at, d e abundenţa oloroonlotor d iim ic e (in acrocom pon erH i. m icrocom p on en ţi.
urm e) p recu m şi d e tehnica d o lalw rator p re c o n iza t* pentru «Jotorminnroa com p on en ţilor şi proprietăţilor (defin ite
tn S T A S 1342)
F lcca ro probă tieb u io s ă fio însoţită do o lişă »In ro m lltiro c a m s ă cuprindă d a la şi condiţiile d e rocottnre. forajul
?l acviferu l probai.

0 . 1 . 4 C o n s e rv a re a şl m anipularon p io b H o r reprezintă o o|>eratie fo o ite im p oita n tă lu tiucăt tn tim p $ e m an ifestă

o sonsibilitntn m ai m aro sau mni inică a difoiiţiloi con»|M»nen|i şl f*roprietăţi, datorită p rn co so to f d o exkJoreduce-
re, ad ivităţii m icroorgan ism elor şl schimbului d o luni dintre a p ă şl p c io ţy rocl|*ontului.
IntrucAt timpul d in iie ro co tta ie şl în c e p e re n n n n lzo lo r riopăş«>sto n orm a teo ro tică d e c A te v a o re. com ponenţii
InstabiH (în s p ecia l g a z e lo ) trobuio s ă fio fixaţi cu ajutorul unor reactivi (su b sta n ţe c o n s e r v a n te ) în m om entul
recoltării.
E filo recom a n d a liil c a unii coinjm nouţl şi unole proprietăţi (pt-t, tom peratu ra, con d u ctivitatea ele c tric ă ) s ă s e
determ in o cu ajutoiul laboratoarelor m obile d e teren.
P e n lm elim inaron Influenţai n ega tive a ro d yien ţlloi, trebuie c a a ceştia s ă Ho realizaţi jáln m a teria le in co lo re şi
rezisten te la agresiu n ea cM m lcă, cum ar fi d o ov.omplu rcdţjlenili din sticlă, p o lielilen d otc.
In condiţii d e o s o M e ponte a p a io n ecesiln ten unui m ouitoring ol p ro c e s e lo r g e o c h im ic a din e o rife r, pentru
fundam eutnrea caHlăţii sursei d e apă subterană.
La d eterm in a io a indicalorilor d o calitate s e utiHzenză tehnicii© d e laborator p re v ă z u te tn reg lem en tă rile In
vig o a re .
In cazu l în ca re calitatea apoi nu coresp u n d e indientorilor d e potabilitnte treb u ie s ă s e în to c m e a s c ă studH d e
trataN fitale. Iu v e d e r e a |>otnl>iHzăril sum ai.
filudillo d o calitate a apolor a u b teian e h obu io r.ă pro/.lnie d o te şl cu ptivtro Ir a g re s iv ita te a a c e s to ra faţă d e
b a to a n e tio d m e n t şi faţă d o m cln lo şi constiucţii UKflafico, con form S T A S 3340/1 şl S T A S 3349/2,,

7 IN V E S T IG A Ţ II G E O F IZ IC E

în cadrul investigaţiilor g e o fiz ic e , m niodoln e lectro m a g n etice d au rozu R alo foarto l)i»n e în lo c a iz a r e a şi
c o ia d e iiZ c iic a diferitelor tipuri d e hidioshu ctu ii sau chiar d e acvitera cu a p ă <iulce, curn ar fi:
- a cvifo re Irealice;
~ leliofuri d o oroziu ite în grop ate. .
■ fehi cr» coiislitu io praguri hidraulice sa u z o n e cu |>»»tontiat o c v ifo r ikJicnt;
- sinciiualc cu a c v ilo re imiMisliat:
- z o n e puternic fisurato;
- z o n o ca rstice acviforo din cuprinsul formaţiuniliN ca ib on atico;
- d eterm in area z o n elo r poluate în ced iu l a c v ifo ie lo r d e a d â n d m e red u să;
- z o n e d o intruziune a a p elor m arine In a cvifero lo literato;
- direcţii şi v ile z e d o cu rgere a ap elor sulrierano.
Datorită costului ridicat al oxccu ţioi şi echipării forajului -hktrogootogic, s o im pu n o c a inform aţia d e s p e d a fita te
obţinută s ă fio m axim ă. In a cirs ^ s e n s to a te fora jelo Itid rogeoiogice trebuie s ă fie in vo stig a te ge O fizic pentru a s e
obţino un com plox d e riiegrafii go o fi/ irn «:o p«vito ajula Io evttluaroa form alium lor (a c v ife r e . RmMo d e strat), s
propriotă|itor fluidelor d e strat (n ivel p iozom elrio, minernRznţie. p oroziln lo. pfH m oabilitato o tc .), ta ca ra cteriza rea
stăf4 teh n ico a forajului ş| n z o o e i salo oi,liar.*Mito (t::»ro ponto fi r o lm a la lă ) e le .
 M O D E L A R E A N U M E R IC A A D IN A M IC II A P E L O R S U B T E R A N E

M ateria m odolării num érico perm ito luarea In cotir4deraro n oricărei form o d e n eo m o g e n ita te şl anlzotropie
precum şl * tuturor condiţiilor d o rnnrgino alo ncviferulul studiat. Prin m odu l d o d lscrotiza re a domoniirtul
(ncviforirtur) so d e o s e b e s c d ou ă m c todo: •.
- m etod a d iferen ţelor finito. t ;* ir o p o ro n zfi cu reţele rectangu lare;
- m eto d a elem entului finit, ca ro reprezintă un m o d e l Integral al fonom onului d e studiat şl p o a te d lscretlza
oile 9 form ă d c frontiero (fm itp ).
In razuri s p ecia le s e p o a le folosi şl m o d ela rea transferului c o m p o n en telo r din solu ţie şl/aeu a transferului d e
căldură.
progra m ele d e calcul sunt ela b o ra te atftt p w t iu regim ul d e cu rgere nostaţlonar (Tn p erio a d a Iniţială a captării)
eflt $i pentru regim ul staţionar ca ro c a ra c te riz e a z ă cap taroa.

9 IN V E S T IG A Ţ II G E O M O R F O L O G IC E

In cazu l co le c to a re lo r b id ro yeo lo gico c u a te m n ie (lunci, to ia s e , cornul a lu vion are otc.). factorii go o m o rfo lo glcl
con trolează condiţiile d e alim entaro, form are şi d e s c ă r c a r e a ncviforelor.
Investigaţiile ţ/eom orfologice trebuie s ă s*» re fe re In u rm ă to n ielo elem en to :
- gradul d o fragm en tare a reliefului c a re d o te i mii ui npmi|in Izv o rro lo r;
- raporturile dintru nivelurile d o * le ia s ă şi d e luncă, cnro d eterm in ă legăturllo hidraulice dintre a cvlferelo
rcspective;
- influenţa p ro co so lo r g e o in o rfo lo g ic e nctualp nsupra condiţiilor h ld ro g c o lo g lc e lo c a le sa u zo n a le.

10 D A T E C L IM A T IC E Şl M E T E O R O L O G IC E

Por ’.ru eva lu a rea condiţiilor d e alim entaro, d e la su p rafoţă, a a cvlforolor su n f n e c e s a r o d a te re fo iito a re la :
- tem p eratu ra aorutuf^m edia anuală şi muKiauunlă, valorile m ax im e şi m inim e lunare);
• um iditatea relativă lunară, anuală şi multlom ială;
- rogim ul d e precipitaţii, cara cteriza t prin h ăiţi cu IzoM ote şi vnlori cara cteristice: m e d ia anuală şi
mutt(anuală, m axim a şl m inima anuală. m otila m axim # şi m ed ia m inimă lunară;
- ova p otia n sp ira ţia potonţială şl le a lă (m odiilo lunare, nieriia anualii şl m ultianuală).

11 IN V E S T IG A Ţ II H ID R O L O G IC E

A cer.to investigaţii apar n e c e s a r o în ca zu l In ca ro ocviforu l cercotn t, In regim natural, s o g ă s e ş t e In legătură

hid rau fcă cu reţoau a hidrografică. în a stfel d o sPuaţii s e p o a te a b o td a p rob loin a captării de m al, cu alim entare
in d u ş i din râu, a c e a s ta funcţionând ca o condiţie d e m argine.
Studiile h id rologice. în regim natural, trebuie s ă s ta b ile a s c ă urm ătoarelor
- condiţiile fiz ic o g o o g r a fic e alo bazinului d o r e c e p ţio al cursului d o a p ă resp o ctlv, şl d a te privind
activitatea hidrom otrlcâ din zo n ă ;
- d o b itc lo caracteristice alo cursului d o npă;
- nivofurilo c o resp u n ză to a re ale d eb itelor m inim e, m axim o şi modil;
- d in a m ica albioi cursului d o a p ă tn z o n a rcsp o ctivS cu referire s p e c ia lă la e v e n tu a le le p r o c e s e d e
nutocolm ataro
 üí? 10/0 I

în condiţiile d e am en ajam hidrotehnică. In studiul captăritoi dn mnl tm huio Hiato in con sidn m re urm ătoarele
clom en to:
- debitul cin snrvituto. c m c v;i răm Ane pn tAii. In ava l »1« am en a jn ie:
- lii<iro(|rnf«il n ivrj«lu i nphi din «Au sau, ciupit c a z , din lacul dn a c u m u la i«:
- p rogn oza calităţii apoi subtorano captate;
- posiliilităţilo dn alim onlnre artificială n acviferului clin lacul dn acum ulam ;
- posibilităţile dn alim en tate adificlală, d a c ă o s lo cazul.

12 S TU D II P R IV IN D IN F L U E N Ţ A L U C R Ă R IL O R IN G IN E R E Ş T I A S U P R A S U R S E L O R DE
APĂ SUBTERANĂ

A c e s te influenţo sn pot m an ifesta ca su rso d o polunrn, dom enii d o alim onlaro şi/sau do d esc ă rc a re ol®
ocvlforului cercolat.
Studiile resp ectivo trebuio s ă s o roioro la:
- captările do apă din su rso su b teran e şi d o su prafaţă por.tru alio folosin ţe d o c ă t c c lo potabile;
- cap lătiîo d o ap 3 su bteranii d e z a fe c ta te total sau pai ţiul. cu unali/.n o iîiiz q I o t respectivo;
- lucrăiilo cu carac;tor hidrotehnic (nducţiiini, ca n a le pontiu evocu n rn n a p elo r tíza lo . bátalo pentru
s to ca rea ap elor uzato şi a şlnimţrilor, staţii d o epurare e tc .) din c o ro s o p ol jn o d u co piordoii d o apă;
- m odul d e exp loatare a sistem ului d o irigaţii sa u d o d o so că ri din zo n ă , cu privire în s p e c ia l la piorderiie
d e op3, prin nxfiltrnro caro pot alim onln acviforolo;
- carierolo d o balast, argilă etc.

13 S T U D II P R IV IN D F IA B IL IT A T E A C A P T A R IL O R E X IS T E N T E

A c e s te studii trebuio s ă sta b ilească m odul d e c o m p o rta re în timp a captărilor d e a p ă din surso su bteran e şi sfl
reco m a n d e parametrii h idrogeologici optimi d e e x p lo a ta re, cu randam ent m axim şi con su m d e e n e rg ie minim.
Studiile s e e fe c tu e a ză în p erioada d o oxocu|le a captării, Inninto d e Intrarea în rcţjini d o exp loa ta m curenta şl In
timpul oxploatăril periodice, dar minimum o d ată la cinci ani, cooid on n tn cu lu ciăiilo d o lntro|lnern curontă.
G oncluziilo acestor studii trebuie sfl s o co m p a ro între e le în timp. proci m i ?i cu rezu lla letele studiilor h id ro g o o lo g i-
c e Inljlalo; dacă gradul d o fiabilitate n su rsei e s te c o ro s p u n ză lo i co fa c propuneri d e creştere a debilului ex p lo a ­
tat sau d e am plificare a captării.
B eneficiarul d o sursă are obligaţia d o a întocm i şi păstra evid en ţa zilnicii jk > schimlmri a d eb itelor ex p lo a ta te, a
nivelurilor hidrodinamicn în o x p lon taie, n porioad olor d e fuuc|ionaro, a consumurilor d o on o rgio în exp loa ta re, a
ciclurilor d e funcţionare a pom pelor, a doznisipărilor şi p ciio a d e lo r d o întrerupere. P o b a z a a c e s to r d o te prim are
c e în to cm esc rapoarte d o sin teză lunaie.

14 S T U D II P R IV IN D N E C E S IT A T E A IN S T IT U IR II Z O N E L O R DE P R O T E C Ţ IE A
S U R S E L O R DE A P Ă S U B T E R A N Ă

Certitudinea d e a capta o apA potahilA, ox prim ai A în m od evident în etapei«? d o cercela rc| K o iecta re-o x ecu | io a
captAiii prin indicatorii organ oleptici, fizico-chim ici, Ijiolorjln şi bacteriologici, nu poatn constitui o garan ţie sufici-
ontA pentru toată perioada d o c ţp lo n la io . în a c e s t se n s . cn o m ăsură profilactică, o s te n ecesa ră instituirea zone-,
lor do protecţio a sursei; numărul d o z o n e şi su p rafaţa a cesto ra depin d d o gradul d o vulnerabilitate la poluare al
sursei captate.
 IC20 1_______________________________________________________________________________________________________

olnlNlircn şi instituiron /onolor d o p rotecţie a su rselor d o a p e sflb terau o So vor roaliza con form reglem en tarilor
le fm ic o sp ccifico.

16 S T U D II DE E V A L U A R E A IM P A C T U L U I A S U P R A M E D IU L U I

Exploatarea unei s u rse (Io o p ă subtoranfl p o a to a von e fe c te d irocto so u Indirecte asupra caUtăţii mediului prin
intermediul factorilor a b io tid (n po subterane, apă d e suprafaţă. s o l e tc .), c a re pot d eterm in a schimburi In
func|iilo ecosistem u lu i.
A c o s to schim bări pot fi gen o ro te în s p ecia l ta nivelul ocvlferolor frea tice, u n de p ro c e s e le d e exp loa ta re Intensiva
şi d e p olu are con d u c la dim inuaroa funcţiei d e au toreglare a ecosistem u lu i, respectiv a acvlferulul. Im pactul
asupra mediului s c a d e în intonsitato la a cv ife ro lo d o adflnCImo.
D e o a r e c e prin exp loa ta roa su rselor d o a p ă subterană nu 3 unt g o n o ra to n o x e şi substanţe n o d v e , eva lu a rea
impactului s e v a fa c e Inlr-o singură e ta p ă prin studiul d e eva lu a re g lo b a lă a impactului. în cadrul acestu ia s e vo r
cunntifica form ok) posibilo d e m nnifo3tare o impactului:
- asupra sănălă|ii şi securităţii omului;
- asupra a p elo r su b teran e şi ap elor d o suprafaţă;
- asupra stabilităţii torenuiilor;
- asupra peisajului, floroi şi faunei
- asupra m onu m entelor, citurilor, rezervaţiilor.
în cozu rile extrom o, d o su praexploalaro o acvifercior, la eva lu a rea a c o s to r fo rm e d o m an ifesta re a Impactului,
s o v o r folosi şi d a tole faptice, raportate la starou Iniţială a mediului.
în codrul corcotârilor pentru proioctnroa şi rea liza roa lucrărilor d o c a p ta re s o v o r trata m odificările cadrului naturol
al z o n ei, procedu ra d o ovalu aro a impactului asupra a cesto ia Inclusiv a v a n s a re a soluţiilor teh n ice d o m en ţin ere
şi co n s e rv a re a z o n e lo r d e habitat natural şi a funcţiilor ecosistem u lu i, c o n fo rm acordului şi/sau autorizaţiei d e
mediu.
D e regu lă, studiile d o im pact nu suni n o c o s a ro ponlru captările m ici (fo im a to din 1-2 fo ra je ), c a re prin v a lo a re a
red u să a debitului total exp loatat nu pot a v e a o fo c to snm nificative asu pra mediului înconjurător.

I
 ANEXA 1.12
fftm a C A S O C ALISTA S T A N D A R D DE S T A t
R O M A N IA STAS 1343/0-89

O
E D IŢ IE O F IC IA L A

a l i m k .y t A h i c u a f A
C O M IT E T U L N A T IO N A L
m sntbu y n iN T A DETERMLVAIIEA CANTITĂŢILOR DE APA
ŞI TE H N O LO G IE DE ALIMENTARE
IN S T IT U T U L ROMAN
DE Prescripţii generale
S T A N D A R D IZ A R E

W a ter supplies A lim en tation s en e a «

D E T E R M I N A T I O N O F SUPPLY D É T E R M I N A T I O N D E S Q U A N T IT É S OnPEflEJIBHHE HOJIHHECTBA
W A T E R Q U A N T IT I E S D 'E A U D ‘ A L I M E N T A T J O N ÍIHTATEJILHOH BOflbl
General specification« Prescriptions générales Otepn opejuncaroi

1 G E N B B A L IT lŢ I

1.1 Obieet f i dom eniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de determinare a cantităţilor de

apă. şl a gradelor de asigurare pentru alim entarea ou apă a diferitelor categorii de folosinţe :
oentre populate, unităţi industriale, unităţi zootehnice, am enajări pentru irigaţii ţi am enajări
piscicole.

1.1.2 Prezentul standard nu se referă la oentralele electrice nucleare, la folosinţele care uti­
lizează apa ca sursă de-energie şi pentru transporturi p e a p ă .

1.1.3 Prezentul standard se aplică la planificarea utilizării ţi e ip lo a tă H l resurselor de apă,

precum şi la proiectarea şi exploatarea sistemelor de alim entare ou apă şl canalizare.

1.2 Standarde conexe

S T A S 1343/1-77 Alim entări cu apă. D eterm inarea cantităţilor de apă de alimentare

pentru oentre populate
S T A S 1343/2-80 Alim entări ou apă. D eterm in area oan tităţllor de apă de alim entare
pentru unităţi industriale
S T A S 1343/3-86 Alim entări ou apă. D eterm inarea oantităţllor de apă da alimentare
pentru unităţi zootehnice.
S T A S 1343/4-86 A lim entări ou apă. D eterm in area cantităţilor de apă de alimentare
pentru am enajări de irigaţii
S T A S 1343/5-88 Alim entări ou apă. D eterm in area oantităţllor de ap ă de alimentare
pentru unităţi piscicole
S T A S 1478-84 Instalaţii sanitare. A lim en tarea ou a pă la oonstruoţii uivile şi indus­
triale. Prescripţii fundam entale
S T A S 10808-85 Alim entări ou apă fi canalizări. Terminologie

2 D E T E R M IN A R E A C A N T IT Ă Ţ IL O R D B A P i D E A L IM E N T A R E

2.1 D eterm inarea necesarului de apă

2 .1.1 Necesarul de apă, N , se determină ou relaţia :

- y - £ i7 .» [m'/zl sau m*/lună ] (1 )

in care
numărul de unităţi din m ărim ea sau capacitatea oaracterlstloă a folosinţei (num ăr
de locuitori, num ăr de utilaje, num ăr de anim ale, unităţi de suprafaţă etc.) pentru
etapa oonsiderată;
n necesarul de apă specifio corespunzător u nităţilor -de oapaoltate a folosinţei, in metri
cubi pe unitate de capacitate-zi sau In m etri c u b l p e unitate de capaoitate-lună.

2.1.2 în lipsa datelor necesar» pentru aplicarea relaţiei (1),. necesarul de a pă se stabileşte
’ pe b a za unor studii de analiză tehnologică şi tehnico-eoonomlcă.

E laborat d o i A p rob at de :
C O NS ILIU L N A Ţ IO N A L AL APELOR INSTITUTUL R O M A N D f S T A N D A R D IZ A I» D a te totrirU ta r ig o a r e t
Institutul d e C ercetóri si Proiectări pentru Bd. 111« P intili« nr. 5 BUCUREŞTI 1089-04-01
G osp od ârlrea A p e lo r - Bucureşti
T e le x 11312 C N S T R
 2.1.3 L a stabilirea necesarului de apă trebuie sil se ţlnii goarna de toate procesele şi activităţile
cure utilizează ap a In unităţile răcoriiate la aoolaţl «l«tem de alimentare ou apă, de priorităţi,
precum f i de simultaneitatea In folosirea apei, unnărlndu-se decalarea/aplatizarea cit mai raţio­
nală a vtrfnrilor do utilizare a apel.
Trebuie să se ţină soama de perspectiva de dezvoltare a folosinţei precum şi de etapele
optim e de realizare.
2.2 D eterm in area cerinţei de apă

2.2.1 Cerinţa de apă, Q„ so determină ou r e la ţia :

Q. - K " K£ rm ' l » ] (2)

In oare
K , coeficient supraunitar oare ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de
tratare şl epurare ale sistemului de alimentare ou apă şl canalizare, de necesitatea
spălării reţelelor, o cărui valoare e*to oonform prescripţiilor specifice In vigoare;
K , coeficient supraunitar care ţinejsoama de pierderile do apă In aducţiune şi In reţeaua
de distribuţie, a cărui valoare cate oonform prescripţiilor specifice In vig o a re ;
N necesarul do apă oalculat confonn pot. 2.1.1 In metri oubl pe zl sau m etri cubi
pe lu n ă ;
V durata de tim p pentru oare a fost oaloulat necesarul de apă, In secunde pe zl sau
secunde pe lună.
In cazul sistemelor dc recircularo sau reutlllzare a apei, caracteristice folosinţelor indus-
' triale sau altor utilizări, curiuţa (le apă se determină ţinLnd seama şl de griulul da recircularo
şl routilizare a apel, confonn S T A S 1343/2-89.
2.2.2 Cerinţele do apă se exprim ă prin dobltele de oaloul corespunzătoare perioadelor de com­
pensare internă ale folosinţei, care trebuie să fie de oel puţin 24 ore.
Perioade de oompensare Internă'm al m ici se pot lua.In considerare numai ou justificări
tehuico-eoonomice.
2.2.3 L a stabilirea corlnţolur do apft ale folosinţelor unde este posibilă rcolroularea apel,
trebuie să se ia In considerare diferite variante privind atlt capacitatea do reolrcnlare (gradul de
recircularo Instalat) cit şl capacităţile, respectiv, perioadele de compensare Internă.
Stabilirea soluţiei se face po bază de calcul tehnico-economlc, ţinlndu-se seama şl de
costurile de am enajare şi exploatare a tu n el.
2.3 Prevederi comune

2.3.1 Necesarul şl cerinţa de apă se stabileso pe categorii de apă de aoeeaţl calitate şl pentru
acelaşi grad de asigurare.
2.3.3 Stabilirea proceselor tolmologice trebuie să so faoă pe bază de calcule tehnlco-eoonomice,
ţlnlnd seama de capaoltatea sursei de apă, nrmărlndu-se folosirea cit mal raţională a apel şi
obţinerea unei cerinţe de apă cit mai reduse.
Trobule să se la In considerare perioadclo efeotive de desfăşurare a proceselor şi activi­
tăţilor de utilizare a apei precum şi de perioadele de oprire planificată a proceselor tehnologice
caro utilizează apa.
2.3.3 Odată cu determ inarea necesarului şi a cerinţei,de apă se determină şi apa de evacuare.
3.3.4 Cerinţa de apă şi apa dc evacuare so determină pentru diferite regimuri do folosire a apei,
fie prin valorile principalelor d e b it« do calcul (debite zilnice pentru centre populate, unităţi
iudustrialo şi unităţi zootehnice, debile lunare pentru amenajări do irigaţii şi piscicole),fie
prin va ria ţia acestor valori, exprim ată grafic, tabelar ctc.
O B S E R V A Ţ IE — R egim u rile «le folosire a apei pot f i :
— regba n o m in a l: situaţie «Io funcţionare a folosinţei in care parametrii fluxului apei corespund satisfacerii
integrale. optim e. a tuturor p rn cn clor ţ i a a c tiv ită ţilo r care utlJlrenzfi apa tn cadrul folosin ţei:
— regim minim : situa (ie de funcţionare eu debite m inim e ce perm it desf&ţurorea proceselor la întreaga capa­
citate do producţie. Iu perioadele clnd -suna poate »otlsfuce In lim ită cerinţele- de a p ă ...
In cazul industriei, regim ul minim corespunde utilizilrli la capacitate m a x im i a instalaţiilor de m & c u la r«
şl reutilizare a n p e l; tu ctuul am enajărilor pentru Irigaţii, regimul minim corespunde regim ului n o m in al;
— regim cu r e s tr ic ţii: situaţie de funcţionare, determ inata de deficite de apă la sursă, eu afectarea satisfacerii
cerinţelor de «p â ale unor a c tiv ită ţi auxiliare sau chiar alo producţiei de bază.

2.3.5 în ealculclo de dimensionare a sistemelor de alimentaro cu apă se folosesc următoarele

debite de oaloul î
— debitul m axim al ccrinţoi de apil corespunzător perioadelor de compensare internă
(debitul zilnic m axim , în cagul fn oare folosinţa dispmio de capacităţi do compensare
zilnic;!, debitul lunnr maxim, în cazul irigaţiilor), pentru dimensionarea co n stru i
. ţiilor ţi instalaţiilor de alimentare cu apă, exclusiv a reţelelor de distribuţie şi insta­
laţiilor aferente acestora;
 STAS 1343/0-89

— debitai orar maxim al necesarului do apă, pentru dimensionarea reţelelor do dis­

tribuţie şi a InKtalaţiilor aferente acestora.
2.3.0 Stabilirea debitelor do calcul pentru diferito secţiuni de calcul se face succesiv, dinspre
punctele de utilizare spre sursa do apă.
2.3.7 La stabilirea dobitelor de calcul trebuie sil se analizeze ş i :
— măsurile ce trebuie luate pentru reducerea la minimum a pierdorilor do a p ă ;
— modul de funcţionaro a folosinţei do apîl in perioadele de restricţii;
— consecinţele restricţiilor (pagube materiale, dificultăţi in alimentarea cu apă a popu­
laţiei, insalubrizare etc.).
2.3.8 Condiţiile de satisfacere a cerinţelor do apă se analizează prin calcule de gospodărire a
apelor, prin care se stabilesc: deficitele sau excedentele sursei, programul de preluare a apei
in perioadele de deficit, hidrograful m odificat al sursei etc.
2.4 Fluxul apei la o folosinţă de apă
în anexa la standard esto dată o schcmă de principiu a fluxului apei la*o folosinţă de apă.

3 G R A D U L D E A S IG U R A R E A L F O L O S IN Ţ E I

3.1 Cerinţele do apă trebuie satisfăcute cu o anumită probabilitate, exprimată prin gradul de
asigurare al folosinţei.
3.2 Gradul de asigurare al folosinţei se stabileşte in funcţie de amploarea consecinţelor social-
economice pe care le provoacă livrarea incompletă sau nelivrarca apei de către sursă.
Determinarea gradelor de asigurare se face conform pct. 3.2.1 şi pct. 3.2.2.
3.2.1 în cazul In care sursa de apă considerată are debite disponibile, se adoptă gradul de asi­
gurare după frecvenţă, ale cărui valori sint indicate în tabel, în funcţie do categoria de folosinţă.

Gradul de
asigurare
(Categoria"de folosinţa după
frecvenţă
jni^-ţBLVf:— 1? %

— localităţi urbane cu unităţi industriale de interes re­

publican ;
Centre populate — localităţi balneare, cllinatcricc deosebite sau cu carac­
te r turistic special 95

— alto centre urbane, nlte localităţi balneare, climaterice

dau turistice 00

— localităţi rurale 80

U n ităţi Industriale (cu — de interes rcpublican 95

excepţia centralelor elec­ — dc Interes local 85
trice nucleare)

U n ltáfi zootehnice — cu caracler industrial 00

— alle unilătl 80

Am enajări pentru irigaţii 80

Am enajări piscicole — pepiniere şi staţii de Incubntio 90

— crescătorii furajate 80
— alte unităţi 75

Valori mai mari alo gradului do asigurare se pot adopta numai prin fundamentare pe bază
de analizo telmico-economico.
3.2.2 în cazul in o\re, pentru asigurarea apei la sursă sint neccsare lucrări do gospodărire a
apelor, stabilirea gradului do asigurare după frecvenţă, durată sau volum se face prin analize
privind condiţiilo de asigurare a apei si, după caz, prin analize şi calculo tohnico-economice şi se
aprobă odată cu investiţia folosinţei respectivo, conform prevederilor legale.
în aceste analize se iau in consideran; atit investiţiile şi cheltuielile pentru asigurarea
apei la sursă, cit şi efectele economice şi sociale obţinute do folosinţele de apă.
3.3 Valorile gradului de asigurare se referă la cerinţele do apă stabilito conform pct. 2.2,
corespunzător regimului minim de folosire a apei definit la pct. 2.3.4.
S T A S 1343/0-89
ANEXA

SC H EM A D E P R I N C I P I U A F L U X U L U I A P E I L A O F O L O S IN Ţ Ă D E A P Ă

R n p oo M M lu l proiectului: Colaboratori
CN A p e — Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru — Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii —
Gospodărirea Apelor — Bucureşti — Construcţii
Ing. Io a a IHma — Institutul dc Studii şi P ro ie ctV I pentru îm bunătăţiri
Ing. T eod or EnAeheseu Funciare — Bucureşti
ing. Paul Steg&rolu — Institutul «Ic Cercetări ! lidroU-hnice — Bucureşti
Hedaetat f i n a l : InatltHlul ltonnlu de Standardizare — Institutul de Cercetare şi Inginerie Tehnologică
Ing. E ugenia D otei pentru Irifiatii şi Drenaje — BAn-.'a&a Giurgiu
— întreprinderea Canal A p ă — Biu-ureşti
— Inxtitulul de Studii şi Proiectări E nergetic« — Bucu­
reşti

Standardul a fost elaborat iniţial In anul 1030 şi s-a r e v lm it In anii 19.»#, tOfll, 1960, 1977 fi 1979
 ANEXA 1.13.

1RS
STANDARD ROMÂN SR 1343-1
Septembrie 1995
Indice de clasificare O 54

Alimentări cu apă
DETERMINAREA CANTITĂŢILOR D E APĂ POTABILĂ

i
PENTRU LOCALITĂŢI '
i
W ate r supplies. Dotermlnation o f drinking
water supply quantifies for seUlements

Alimentation en eau. Détermination des quantités d’eau potable

livrée aux localités urbaines

APROBARE Aprobat de Directorul Generai al 1RS la 20 decembrie 1994 cu

aplicare din 01 iunie 1995
/ înlocuieşte STAS 1343/1-91

C O R S P O N D E N ŢÂ La data aprobării prezentului standard nu există nici un standard

internaţional care să se refere la acelaşi subiect

On the date of this standard approval. thoro is no International

standard reffering to the same subject
» \
A la date d'approbation de la présente norm e il n'existe pas de
Norme internationale traitant du m ême sujet

PREAM BUL

Prezentul standard Înlocuieşte STAS 1343/1-01. '

Prima odljle a standardului a (ost elaborau In anul 19M ţl s-a fu»Izul In an« 1955. 1958. 1984. 196«, 1977
511991.
Prin revlzuiro, sau (Scut. In principal. urmAtcainle modlfiuftil
- reuigonizarna materialului pentru o mal bună Ru«n(a;
- slmpUAcarea ţi corectai oa formufolor de calcut-. '
- lArgirea *1 mărirea competenţei şi responsabiU|N proiectantului In aprecierea deMetor specMce şl
necesarului de apA pentru diferite activităţi;
- reconsiderarea prevederlor referitoare la determinerea necesarului de ap* pentru stropi speti »erai (1
ipAlat oirte/alrftzi.
Prezentul standard a test elaborat de câtre Dl. prof. dr. Ing, Mânescu Alexandra de la Unlverstatea Tehnlcâ
Bucureşti - Facultatea de Hidrotehnică şl Dl. Ing. Glieorgt)lu Alexandru de la PROEO SA
 SR 1343-1

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 O b ie c t şi do m e n iu de ap licare

1.1.1 P rezcn lu l slandard s la b ile ş lc m eto d o lo g ia do determ in are a oantitâ(itor d e alimentare cu apă potabilă a unei
liicalilăti. p iocu m şt a d eb ilelor do dim en sion are a sistemului d e alim entare cu apă. in regim d e lunc|ionare
continuii.
1.1.2 A p a cu ca racter ncpotabil s e ponto asigura prin sistem e separate, cu m ăsurile a d ecva te pentru protecţia
sănătăţii populaţiei.

1.2 D efiniţii

1.2.1 Prin slslem d e alim entare cu apă s e în ţe le g e ansam blul construcţiilor. Instalaţilor, măsurilor şl operaţiunilor
prin care apa c a p ts lâ dlnlr-o sursă naturală e s lo adusă la calitatea d e apă polabilă. este transportată,
în m agazin ată şi distribuită ullllzatorilor in cantitatea, d o calitatea şi la presiunea normală d e folosire pontru
asiguraion cu apă p olabilă a întregii localllătl (flg . 1 ).

SPI

0 - ST R.D.

J 3i i . Q i . a l _______ Q II trt ) , Q lllv l

- - 4 -
c - captare
SP1 - staţie de pompare treapta I ’
ST - staţie tratare
SP2 • staţie de pompare treapta a ll-a
R - construcţie pentru Inmagazinare
SP3 - staţie de pompare treapta a lll-a
RD - reţea de distribuţie
A - aductiune
F ig . 1 S ch em a g en era lă d o alim entare cu apă a unei localităţi

1.3 R eferin ţe

S T A S 1343/0-89 - Alim entări cu apă D eterm in area cantităţilor d e apă d e alimentare Prescripţii generale.
S T A S 1478-90 - Instalaţii sanitare. Alim en tarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundam entale ‘
S T A S 1846-90 - Canalizări exterioare. D eterm in area debitelor d e apă d e canalizare Prescripţii do
proiectare.
S T A S 10898-85 - Alim entări cu apă şi canalizări. Term in ologie.

2 N E C E S A R U L DE APA

2.1 E lem en te co m p on ente

2 . 1.1 N ecesa ru l d e apă potabilă pentru localităti cuprinde total sau parţial urm ătoarele categorii d e apă:
- apă pentru n evo i gosp od ăreşti: bâut. p reparare hrană, spălatul corputiri. spălatul nrfelor vi vaselor,
curăţenia locuinţei, utilizarea W C-ului. precum vi pentru creşterea anim alelor d e pe lângă gospodăriile pronrii ale
locuitorilor.
- apă pentru n evo i publice: unităţi d e învăţăm ânt d e ţoale grad ele, c ie ş e . spitale, policlinici, băi publice,
cantine, căm in e, hoteluri, restaurante, m agrz'.n e. cofetării, unităţi pentru distribuirea locală a băuturilor răcoritoare,
fântâni d e băut apă. com p letare la fântânile ornam entale (d a c ă nu surd alte surse) ele.
- apă pontru stropitul spaţiilor ver/i;
 -S.B

- apă pentru stropitul străzilor. spălalu! psuţolor 5 » slrăr.iior; cdnd nu se poate altfel apa va fi luatfi din
reţeaua d e apă potabilă, total sau parţial.
- apă n ecesa ră pentru uniîăţi industriale: a p * pcn’ ru n o vo ile iaienico-sanitare ş! apă pentru p rocesele
teh n ologice necesită apa potabilă. când t.u poate 11 «siguratâ cîin surse proprii;
- apă pentru n evoi proprii ale sistemului d e alim entaro c.u apă (preparare reactivi, evacu are nămol,
spălare filtre, spălare ariucţluni, rezo »vo a re. ic ţe a et*'.);
- apă pentru spălarea p eriodică a c ie lc i d o ca n a lrn ro ; do regulă apa nu va fi apă potabilă decât In cazuri
bino justificate;
- necesarul d e apă pentru acoperirea pierderilor tehnic adm isibilo din sistem;
•• apă n ecesară pentru com b n lerea incendiului.

2.2 Doblt© caracteristice

fInAnd sco m a d e fluctuaţia s p e c ific ă tb utilizarea npol în localităţile ţării noastre (orară In cursul zilei, zilnică In
cursul anului) s e utilizează u rm ătoarele debite caracteristice:
a - debitul zilnic mediu, Qvm^ , reprezentăm ! m edia volu m elor d e apă utilizate zilnic In cursul unui an,

Qzim ed.^-^— ¿ [ ^ N (i)q s ( i) ] ¡mVzl) (1)

1UUU lm,
b - debitul zilnic m axim , Q r:nWf reprezentând va loa m a m axim ă a volu m elor d e apă utilizate zilnic In c u r s o r
unu) an,

(2)
Q zi max •= ¡¿o î r 1
[^ N (i)K z i(i) ^
c - debilul orar m axim . va loa rea m axim ii a debilului orar d e opS din ziua d e consum maxim,
1 1
Qomax = — ----- —V (m3/h] (3 )
Z N (i)qs(i)fCo(i)Kzi(i)
1000 24
In care:
N (i) - numărul d e utilizatori: consum atori nzici d e apă (locuitori, e levi, anim ale) sau unităţi specifice d e produs
pentru caro se foloseşte apa (m etru pătrat spaţiu v e rd e udat. litru lichid îmbuteliat, tone pâine fabricată etc.);
q ,(l) - d eb il specific: cantitatea m ed io zilnică d r apă noccasră .'nul consum ator pentru o activitate normalA
(litri/consumator şi zi);
Kxl(i) - va lo a rea m axim ă a abaterii valorii consumului zilnic:

K jj (0 “ Q n m (i) /Q ri ra*A (i)

Ko(l) - va lo a rea m axim ă a abaterii valorii consumului orar:

K o ( i ) ■ Q On>M. (i) /Q a (j, (5 )
/\m be lo valon ole debitului se exprim ă In m otn cubi po oro.
k - indice referitor la categoria d e n ecesa r d e apă (ap ă pentru n evoi gospodăreşti, apă pentru n evoi publice etc.);
I - indice referitor la tipul d e consum atori şi debitul specific d e apă. in cadrul categoriei de consum (ex .: n evoi
gosp od ăreşti pentru locuinţe, din zona 1 ... 4. tabelul 1., e le.)

2 .3 Eiom ente pentru calculul d e b itelo r do apă

U.3.1 Valorile debitului specific d e apă pentru n evoi gospodăreşti (q „) şl n evoi publice (q p) pot fi adoptate după
la t e le din tabelul 1 . atunci când nu pot fi justificate alto valori prin studii aprofundate.

Nr. Zone ale localităţii diferenţiate In funcţie de gradul do dotare a clădirilor cu q«(0 q»(0 M i)
crt. Instalaţii do apă rece şi caldă l/om zi l/om. zi
1 Zone In care apa se distribuie prin cişmele amplasate pe străzi 40 25 1.3/1.45
2 Zone In care apa se distribuie prin cişmele amplasate in curţi 00 30 1.2/1.35
3 Zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă rece şi canalizare 140 30 1.2/1,35
4 Zone cu gospodării având instalaţii inteiioaro de apă şi canalizare, cu 210 85 1.15/1.30
preparare locală a a^df calde
5 Zone cu clădiri având instalaţit interioare de apă şi canalizaie. cu preparare 280 100 1.10/1.25
centralizata a apei calde {inclusiv celo cu clădiri racordate la termoficare)

I - Pentru K,i. valorile dc deasupra liniei suni date pontn* localităţile cu climă continentali temperată, iar valorile de dedesubt
sunt dote pentru localităţile cu climă continr.-fsîl/i excesivă Definirea climei se face pe baza numărului anual de zile c )

9
 SR 1343-1

vaift (n) c * mctiin m ultianunn cu temperatura m axim i mâsuratâ i2 5 ’ C. astfel- nt;80 - climâ continentală tamperatâ; n>0O -
-.kmrt continental excesIvA.
• Valns/f a pentm rU i) ponte fi majoratâ Justificat funcţia da resursa da apă 9! importanţa obiectivului:
pflnâ la I5 H pentru ora>a cu populaţie mai mara de 300 000 locuitori şi mai micâ da 1 000 000 locuitori,
pânâ la 25% pentru oraţe cu popula(le mai mare da 1 0 0 0 0 00 locuitori
3 • Penii u staţiuni balneo-dlmalerice (Inclusiv staţiunile da pe litoralul Mflrii Negre), valorile debitelor q, f i q, sa stabilesc pe
bazâ analitici. In funcţie da tipul acestora.

2.3.2 fn cazu l cân d , în m od justificat, a p a pentm stropit şi spâlat se asigură din reţeaua da apă potabilă, aceasta
s e c a lc u le a z ă astfol: " .
N e c e s a ru l d e apă pentru stropit spaţiile verzi (q ^ ) s e p o a te calcula analitic sau se poate a p re d a global ca
o p lo a ie e fe c tiv a (25t/m ) la dou ă săptăm ân i şi 10 m J spaţiu verde/cap locuitor,
% N c c e s o ru l d e apă pentru stropit străzi şi spâlat p ie ţe (q .* ), etc. se poato calcula analitic sau se poate
a p re d a in m od g lo b a l la 5% din valorile p revă zu te fn tabelul 1 (co i. q ,).

2.3.3 N e c e s a ru l d e apă Industrială (qO s e calcu lea ză analitic în con form itate cu norma tehnologică şi capacitatea
dn lucru a flecă ro i unităţi. N ecesa ru l d e a p l asigurat din reţeaua d e apă potabilă se calcu lează conform
3 T A S M 7 0 p a n lm n e v o ile iglen lco-san ltare a le personalului (grupuri sanitare, cantină etc.).
In a c o o s lă grupă p o a te f] introdusă şl staţia d e opurare ca unitate con su m atoare d e apă.

f L3 .4 N e c e s a ru l d e apă pentru n e v o ile proprii ala sistem ului d e alim entara cu apă ( q j se poate calcula analitic sau
p o a te exp rim a ca un spor al necesarului glob al pentm c e le la lte consumuri, astfel: !
- p en tm sistem ul d e alim en tare cu apă la care sursa asigură apă potabilă, întreţinerea sistemului este uşoară şl
d e d n ecesaru l suplim entar d e apă e s te m ic; un spor al n ecesarului, pentm celela lte n evoi d e apă. de 1 - 2 % este
suflclont (K .- 1 .0 2 );
• pentm sistem ul d e alim entare la ca re apa, înainte d e folo sire, trebuie tratată In v e d e re a îmbunătăţirii calităţii se
po n le a dopta, la apreciere, funcţie d e com p lexitatea tratării şl d e teh n ologia d e funcţionare a obiectelor
co m p o n en te, un sp or d e debit d e aproxim ativ 5 ... 0% (K ,* 1 .0 5 ... 1.0.Ş) diQ, a pa necesară; după staţia d e tratare
spon il d e debit este c e i prevăzu t la paragraful preced en t (a p a e s te potabilă).

ÎL3.5 N ecesa ru l d e apă pentrt; întreţinerea reţelei d e ca n a liza re (efe) se calcu lea ză In funcţie d e starea reţelei,
sistem ul d e ca n a liza re, relieful terenului etc. S o poate ap recia şi glob al la un spor d e debit d e 1 ... 2% din
necesaru l total; când a ce s t n e c e s a r se poate asigura cu apă d e altă calitate problem a se tratează special.

2.3.6 N e c e s a ru l d e apă pentm com b a te re a Incendiului s e c a lcu le a ză con form precizărilor da la punctul
2.3.10 ...2 .3 .1 8 . I

2.3.7 P ie rd e rile tehnic adm isibile d e apă din sistem pot fi tratate tot ca un n e c e s a r d e apă. In niod curent pot fi
exp rim ate ca un sp or d e debit la n ecesaru l g en era l d e a p ă (K *). P en tm sistem e care se p roiectează şi vo r fi
e x ecu ta te, se p o a le ap recia că p ierderile nu vo r fl m al m ari d e 8 ... 10H (Kp**1,08 ... 1.1P). P en tm sistem e
existon te, la c a re s o fa c extinderi sau c rcşte gradul d e confort, pierderile pot fl apreciate ca mal mari. funcţie d e
starea reţelei d e distribuţie, In s p e d a l (K ,* 1 ,1 0 ... 1,25). P ro c e n te le mhi mari ale pierderilor d e apă sunt
con sid era te an orm ale şl im pun lu area unor m ăsuri corespu n zătoare.

2.3.8 C o e fld e n tu l d e va riaţie zilnică (K * ) s e a p r e d a z ă pentru flecare tip d e consum . In cazul când pentm unele
M şm i d e n e v o i d e apă nu pot fi ju stificate alte valori a c e a s te a vo r fl adoptata c a e g a le cu ce la pentm consumul
g o s p o d ă re s c , con form tabelului 1 .

2.3.9 C oo flcien lu l d e variaţie orară (Kq) se adoptă pentm fleca re tip d c n e c e s a r d e apă. Când nu sunt alte valori
Justificate p o l fi adoptate valorile din tabelul 2.

Tabelul 2
Num ărul tolal da locuitori al Ko NumArul total d e locuitori al Ko
localităţii N (sau al zo n e i d e lo c o M itll f i (sau ai zon ei
presiune con siderate NJ. con siderate N , )
S 50 0 2 .8 1 50 00 1.3 5
1000 2 ,2 25000 1,30
1500 ‘ 2,0 50000 1.25
3000 1 ,7 5 * * 100000 1 .2 0
7000 1 ,5 0 £200000 1.15

NO TE . . . " ' * ■ *
1 - In cazu l In c e r e distribuirea ap el nu s e fa c e continuu d d u p i un p ro gram d e furnizare propriu, coeficientul Ko p oate fi m lrit
p e b a zâ d a calcule justificative. AJIm entarea d is co n tin u i cu apS trebu ie I n s i c o n s id e r a t! c a provizorie.
SR 1343-1

2 - Pentru valori intermediare al* nurnârului da locuitori coeficientul Ko se catcuieazâ p rir interpolare lineari.
3 - Coeficientul sa dolorminâ In funcţie da num ind 6a locuitori (Nj) dtn flacăra z o n i de prttsiune a reţnid, dobitaie maxime
razultote fiind turnata corespunzător
4 - Pantni reţek“ mari do dislribuţio aste r/>comor»<iab»l n i * « foios'.jcâ i*n coo^cianl do variaţie o ra ri proportionvi cu numAnd
da ulitlzalori p irv iz u ţi In aval da secţiun-n calcv|**â.
5 - Prin zonă da presiune sa Inţolcyn pnrtaa din reţeaua da. drsţribut»e ahmcntalâ inaopendent astfel ca presiunea s i nu
dep iţeascft 0 bari, In nici o situaţia. ,

2.3.10 A tu n d când sn rea lizea ză un sistem d o alim entare cu npă irebuie p re v ă zu te construcţii şi instsieţiţ cu
ajutorul că rora să s e poată stinge incendiul.
S tin g erea Incendiilor s e ponte face. cu ajutorul npei. prin hidranţi interiori ţi hkJranţi exteriori; penlru d ă d k l
s p e c ia le (teatre, biblioteci e tc.) sau industrii pot' fi prevăzu to sistem e sp ed a K » (sprWKdere, dren cere etc.).
A p a pentru hkJranţil Interiori trebiwo să fie potabHfi. Pentru hJdranţN exteriori, d e regulă se folosoşte apă
potabilă din reţea. In cazuri speciala peni ni com b aterea din exterior se poate fo lo si şi altă calltole de apă pnn
m ijlo a c e sep a ra te (maşini/cisterne proprii, rezerv*, i e apă, reţele separate e le .).

2.3.11 Num ărul d e Incendii teoretic simultane se adoptă, funepo d e m ărim ea localităţii, după vakxD e din tabelul 3.

2.3.12 D ebitul pentru com b a terea incendiului cu ajutorul hUranţitor interiori, O » , (numărul jeturilor şl Opurile d e
construcţii c a re sunt echipate cu hidranţi intorţori) precum şi debitul pentru in s ta la ţie sp e d a la ( Q J se adoptă
co n fo rm S T A S 1478.

Tabelu l 3
Q*
l/s
Num ărul locuitorilor din localitate Numărul de Incondli simultane clădiri cu dădiri cu p este
N -tN (i) n 1 ... 4 caturi. 4 caturi
£5000 1 5 10
5001 - 10000 1 10 15
10001 - 25000 2 10 15
25001 - 50000 2 20 25
50001 - 100000 12 25 35
100001 -2 0 0 0 0 0 2 30 40
200001 - 300000 3 40 55
300001 - 400000 3 - 70
400001 - 500000 3 - 80
500001 -6 0 0 0 0 0 3 - 85
000001 - 700000 3 - ©0
700001 - 800000 3 I 95
800001 - 1 0 0 0 0 0 0 3 - 100

N O TE
1 - V a io rila d in tabaiul 3 ia a p lic* f i In cazul cai tiarelor izolata, »aparate da cantrui p op ulat printr-o zonă n aconiîruftâ m ai iată
da 3 0 0 m ; In a c a tl caz Î X i re p re zin t! n u m iiu i da tocuitori pentru Bacara cartier.
2 - Detortui pentru incendiu extarior. Ou f i num ărul da incendii sim ultana, n, pentru centrele popuiafa cu pasta 1 000 000 lo cui­
tori aa d e te rm in i pa b a z i da studH spacial*.
3 - LocaHzaraa incendiilor sim ultana. In partmeUul luat In caicul ia dim ensionarea reţelelor da distribuţie. sa ia ca a stW încât
un incan d iu - teoretic - s i revină unai lu p ra fcte locuita da cai m u t 104XX) locuitori.
4 - In cazul reţelelor cu zona da presiuno. sa analizează fi situaţia In caca fiecare to n i funcţionează ind«pendant In caz da
incandiu.

2.3.13 în cazu l In care nu sunt studii sp ed a te, debitul hkJranţitor exteriori ( Q , ) s e poate adopta după valorile din
tabelul 3. '

2 .3 .1 4 Durata d e funcţionare a hidranţilor interiori (T .) este

T j " 10 mintHe,
Iar a hidranţilor exteriori |J#) este.-

2.3.16 în cazu l când în jţsui lă r jg S k x jr ifâ ie ş u n t l^ e v iiu t e ( e x ^ 0 u i^ ^ r jd i/ ^ r t a l4 ş1 a c e it e a s e a lim e n te z i oin

a c e e a ş i reţea d e d ty r i& fr e publică { numărirf dfc JncendÎ teO ^ l c s im y h e W s e P 9. W a d o p t* după valorile din:
tabelul 4, d a c ă nu surii Justificate *Me valori. Debitul d e In c n&u pentru U*îtreprirfdteri v a ii adoptat funcţie de
* -----------------
pericolul . . t4
p e ca re H p rezln - Jn
. i iu
. -siriaj
. . , conform 'S' IAA S
S 1343/2 şi j>TAS 14 T g; ( y* ; : ~" " '
 SR 1343-1

Numărul de Suprafaţa Numărul de incendii

locuitori din teritoriului simultane
localitate întreprinderilor n Modul de considerare a incendiilor simultane
N S. ha
<10 000 < 150 1 La localitate sau la zona industrială, luând In
considerare debitul de incendiu cei mai mare
10 001.. 25 000 < 150 2 Unul In localitate şi unul fn zona industrială, sau
ambele In localitate luând In considerare suma
valorilor maxime
S 25 000 i 150 2 Unul în localitate şi unul în zona industrială, ambele
în localitate sau ambele în zona industrială,
i
. corespunzător sumei valorilor maxime
* > 2 5 000 < 150 2 Unul In localitate şi unul In zona Industrială, ambele
fn localitate sau ambele în zona Industrială,
corespunzător sumei valorilor maxime
Se determină conform în localitate şi zona industrială. în numărul care
tabelului 3 pentru'locaHtate rezultă pentru fiecare
> 2 5 000 > 150 $1 conform STAS 1478
pentru zona industrială,
însumând u-»e
NOTA D a ci între întreprindere 9! localitate este totdeauna un spaţiu gol (verde) de minimum 300m cele două unii «ti
(localitatea ţ i Industria) se analizează separat

2 .3 .1 « A tu n d când alim entarea cu apă a rezervorului e s te înlreruptă, pentru com b aterea sigură a incendiului se
asigură, în rezervo r, un volu m d e apă form at din:
- necesaru l d e apă pentru co m b a te re a e fe c tiv ă a focului

V * — -— ¿ Q . * T • - “ + 3 ,6 - n - Q T + 3 .6 Z Q T [m ’ l (6 )
' 1000 • ^ 1 80 *• ’ 1 1
Cu O * (l/s) e s te notat debitul pentru s tin gerea incendiului cu ajutorul instalaţiilor speciale, a căror durată d e
funcţionare norm ată e s te T t (o re).
- necesarul d e a p ă pentru consum ul la utilizator p e durata stingerii focului
Vra» “ aQ.nm. T, M (7)
unde coeficien tu l a a re v a lo a re a 0,7 pentru reţele d e jo a s ă presiune (p;>7m col. apă, stingerea se fa c e cu ajutorul
m otop om p elor form aţiilor d e p om pieri) şi v a lo a re a a * 1 ,0 pentru relele d e înalta presiune (com b aterea incendiului
se p o a te fa c e direct d e la hidrantul exterior).
In total se v a acum ula în rezervor, ca r e z e r v ă intangibilă, protejată, volumul d e apă
V u -V . + V » ,, [m’ l (8)
2.3.17 După con su m area apei în urma com baterii incendiilor norm ale refa cerea re ze rv e i d e apă s e v a fa ce cu
debitul Q rt în timpul T „ , *

Q„ = y - (m 1 / h] (9 )

M ărim ea timpului d e re fa c e re s e adoptă con form datelor din tabelul 5.

___________________. Tabelul 5
Localităţi şi z o n e industriale aferen te localităţilor Ti
h
Localităţi 24
A şl B 24
Z o n e Industriale cu construcţii din categoriile C . având: C& >25l/s 24
d e p ericol d e incendiu Q v £ 251/s 36
D şi E având: O * >25l/s 36
Q t 5 251/s 48

NOTE
1 * în cazul în care Q*.s 101/s, iar debitele de apa sunt insuficiente la sursa, durata pentru refacerea rezervei de incendiu T„ se „
poate mări pârvâ la cel mult 72 h.
2 - fn cazurile în care debitele surselor de apă nu pot asigura refacerea rezervei de incendiu în duratele maxime T„ prevăzute
In tabelul 4. se admite prelungirea acestor durate, cu condiţia mâririi rezervei dc incendiu V r, , cu volumul de apă ce nu poate
fi asigurat In timpul normat.
3 - Păstrarea rezervei intangibile se va face In una sau mai mutte cuve de rezervor, funcţie de situaţia locală şi de siguranţa
cerută In exploatare
SR 1343 I

2.3.18. In cazul mai multor surse de apa, ce alimenteaza acelaşi sistem, se analizeaza si posibilitatea ca, pe
durata stingerii incendiilor normate, cel puţin una din surse sa fie in funcţiune, de regula cea mai sigura sau cea
cu debitul mai mic. Ca atare volumul de apa asigurat de aceasta va fi scăzut din Vrj.

3 D E B ÍTE DE D IM EN SIO N A RE A SIS TEMELOR ¡)E A U M E N T A R E CU APÁ

(a se vpdoa fig ura 1)

3.1 Tonto «ló m e n te le s ch em ei d o alim entam cm no# Ug In captare până la rezervor Inclusiv v o r fl dim ensionate la
debitul .
U n d i pentru ncoesarul tehnologie (punctul 2.3.4.) şl acoperirea pierderilor (punctul 2.3.7.) se adoptă formularea d e
sjxnire glob ală a debilului necosnr pentru celelalte nevoi atunci debilul Q ( se p o a le calcula cu relaţia:
'Q i-K pK . Q ^ . + 24Q„ K I zl| * ( 10)

în a cest c a z uHli/ntoril nu vo r îuncţionn cu restricţii in zo n a d e refa cere a re z e rv e i d e apă pentru Incendiu.

Atunci când pol li luate măsur. penii u reducerea consumului fie npă (prin elim inarea efe c tiv ă a unor consumuri
n eesen ţia le - spălat străzi, *>liopil. ele. ), iu ziua d e refa cere n «e/ ervel d e incendiu, după con su m area acesteia,
atunci dobllul d e dim en sion are (Q ,* ) se poate calcula cu fomuria.

Q „-K ,K .Q ¿ ^ K / I 'l (” )

C ând s ch em a d e alim entare aro staţio d e Iratore valoaron Q, se calcu lea ză p e tronsoane ( Q 1a, Q i ) pdn adoptarea
d o valori diferite pentnr coeficientul K , , conform punctului 2.3.4. şi figurii 1. i
V aloâren m axim ă din form ulele (1 0 ) şi (1 1 ) constituie cerinţa d e apă (Q „) la sursă.

3.2 T o a te e lem en tele com ponente ale sch em ei d e alim entare cu apă aval d e (du pă) rezervoml de compensare a
consumului se d im en sion ează In debitul Q „ ,
D a că se adoptă form ularea d e la punctul 3.1. atunci debitul Q » se poate calcula cu relaţia:

Q a i)- K ,K ,Q „ _ . + K, ¿ Q II (1 2 )
I ' i
Pentru a cea stă va lo a re a debitului ţoţi utilizatorii luaţi în calcul (Inclusiv hldranţii Interiori) pot folosi apa în
cantitatea norm ată şi după sch em a stabilită (direct la presiunea din reţea sau cu m ijloace intermediar o).
Ir» cazul reţelei cu mai multe zon e d e presiune debih'i Q n se ca lcu lează pentru fleca re zon ă cu coeficienţi Ko
adecvaţi şi debitul Q „fu n cţie d e d otaioa clădirilor cu hidranţi interiori.

3.3 D e regulă verificarea reţelei d e distribuţie se fa c e pentru două situaţii distincte:

- funcţionarea In c a z d e folosire a apei pentru stingerea Incendiului folosind hidranţii exteriori;
funcţionarea reţelei în c a z d e avarie a unor tronsoane Impodanto. J

3.3.1 V erificarea reţelei la funcţionarea hidranţilor exteriori se fa ce astfel c a In orice poziţie normată (a se v e d e a
tabelul 3. nota 3) apar c e le n incendii teoretic simultane să se asigure în reţea (la hldranţii în funcţiune):
- rnin. 7m col. apă pentru reţele (zo n e d e reţea) d e joasă presiune (a se v e d e a punctul 2.3.14.) la debitul

q « vi ” aKP K. Qo™. ■*-wnKPQfc H H <13>

- presiunea d e folosire liberă a hidranţilor la rcţelclo d e ¡naltă presiune pentru debitul

q ,mv, = Kp K. Qo ~ . + 3-6nKPUl. H ' hl <14)

Pentru asigurarea funcţionării corecto a hidranţilor interiori frebi.i 3 făcută şi verificarea că pentru orice Incendiu
interior (la clădirile dotate cu hidranţi) presiunea d e funcţionale este asigurată în orice situaţie inclusiv când
c elela lte incendii sunt stinse din exterior.

Q „ ,v ,- oK p K . Q o nn. + 3 . 0 K )>Q „ * 3 . 6 ( ' ' - ' I K p Q ( . [m 3 /h| (1 5 )

3.3.2 La rcţolelo im portante (reţele inelare pentru localităţi cu peste 50 000 locuitori) va fi analizată şi siguranţa in
funcţionare a reţelei în cazul unor avarii p e arterele importante. P e du rata'existenţei avariei trebuie să se verifice:
- posibilitatea funcţionării reţelei în c a z d e incendiu;
- asigurarea presiunii norm ale d e funcţionare a reţelei in lipsa tronsonului (b arei) avariat şi blocat pentru ceilalţi
ulili/iitori.
 - 7. SR 1343-1

3.3.3 Funcţie d e situaţia lo ca lă proiectantul poate justifica şl alte verificări n e cesa re (verifica rea umplerii
contrarezervorulul şl alim entaren reţelei numai din contrarezervor. alim entarea între reţele a două zo n e d e presiu-
no v e d n e In reţea, funcţionarea cir o singură sursă de alim entare etc.)
3.3.4 L a re ţe le le foarte d e z v o lta te (localităţi peste 300 000 locuitori) reţeaua s e recom an dă să fie verificată. în
ip o te ze le d e dim en sion are luate în calcul şi pentru determ inaron lim rvlu i reni d e cu rgere a apei în reţea în
coreiaro cu calitatea apei.
3.3.5 In condiţiile de calcul a debitului cu formula de la punctul 3.1. cerinţa de apă se poato calcula:

Q. •>_•» " K a Q .* ^ * , (18)

0 .«»«ii.- K p K . [m ’ / zl] (1 7 )

* 24
K/hl <'«>
A c e s te d eb ite pot fl fo lo site la determ inarea deb itelor caracteristice d e a p e uzate, conform S T A S 1840.

4. A S IG U R A R E A D E B IT E L O R ÎN D E ZV O LT A R E A L O C A L ITĂ Ţ ILO R

Sistem ul d e alim en tare cu apă se d e zv o ltă odată cu d e zvo lta rea localităţii sau pentru creşterea gradului
d e confort. D e zv o lta re a este:
I -extensivă - ca re con stă în creşterea numărului d e utilizatori d e apă. corespu n zător creşterii cu o rată
anuală a populaţiei, p ;
- intensivă - c a re con stă în asigurarea debitului d e apă corespunzător creşterii gradului d e confort în
locuinţe (a s e v e d e a tabelul 1). a dotărilor so ciale, a folosinţelor publice etc.
A c e a s tă dinam ică a sistem ului solicită proiectantul la realizarea unor lucrări etapizate, dim ensionate la
debite calcu late după regu lile m enţionate. într-o p ersp ectivă d e 20 ... 25 ani.
N ecesaru l d e apă trebuie recalculat p eriodic funcţie d e dinam ica localităţii, p ersp ectivele d e d ezvo lta re,
r e z e r v e le d e apă din zon ă. fo losirea raţională a 8pei în. localitnle. funcţionarea sigură şl raţională a sistemului,
controlul pierderilor d o apă din slstom .
 ANEX A 1.14
REPUBLICA SOC'AllSTA STANDARD DE STAT
ROMANIA ____________EDIŢIE O F IC IA L A ___________ STAS 134S/2-S9
M .n ii:\T.\m r.it ai*.\
C O M ITETU L N A T IO N A L În ioeu U fte :
PENTRU Ş T IIN Ţ A DETERAHXAREA C.VVnrApi.OR 1)E AP.\ stas
ŞI TEH NO LO GIE
DE ALI.ME.Yl'.VRK l'KXTRU UX1TÂŢI
IN S T IT U T U L K O M AN Clasificarea alfanumerici
DE I.\Dl.STRIA LE
G »I
S T A N D A R D IZA R E

Waler xupplirs Alimuitaliom cn mu Büjocu.iôîKrHue

DICTEIOIINATION OF S U P P L Y DÉTERM INATION DES QUANTITÉS OIIPE.'IE.IEHIIK HaillM ECTBA
W A T E « QUANTITIES FOU INDUS­ D'E.\i: D A LIMEN TAT ION POLtt nilTATE.ll.IIOi! BO¿lU ¿UH
INDUSTRIES
nPOMWIU.ÍBHHUX ÎIPFanPH-
T R IE S
flTIIÎI

IP flN E R A L IT iŢ I

*
X.l Obicei ţi domeniu de upiirure

Prezentul standard slabileţte prescripţiile de determ inare a cantităţilor de a p i pentru

nlimentarea unităţilor industriale. . •>

1.2 Sluudiirdo eutie.xe

S T A S 1343/0-89 Alim entări cu apă. Determ inarea cantităţilor de apil do alimentare.
Prescripţii generale ♦
S T A S 1343/1-77 Alim entări cu apă. Determ inarea cantităţilor dc apil de alimentare
pentru centre populate
S T A S 1343/3-89 Alim entări ou apă. Detenniuarea cantităţilor de apil dc alimentare
pentru unităţi zootehnice
8 T A S 1343/4-80 Alim entări ou apă. Determ inarea cantităţilor de apă de alimentare
pentru am enajări de irigaţii
S T A S 1343/5-80 AUm enţărl cu apă. D eterm inarea cantităţilor de ap ă de alimentare
pentru unităţi piscicole
8 T A S 1478-84 Instalaţii sanitare. Alim entarea cu a p i 1» construcţii civile |t indus­
triale. Prescripţii fundamentala
S T A S 10898-85 Alimentări cu a pă ţi canalizări. Term inologie.

2 D E T E R M IN A R E A C A N T IT Ă Ţ IL O R D B A P l D E A L IM E N T A R E

2.1 Necesarul de apă

2 . 1.1 Structura necesarului de apă

Necesarul de a p ă pentru unităţile industrial» trebuie ii Includă :

— a pă teh n olog ic i; '
-> u p i pentru nevoi iglenico-sanitarc;
. — a p i pentru Incendii; * •
— a p i pentru alte utilizări.

2.1.1.1 Ncccsartii do a p i tehnologici trebuie s i tn clu d i a p a pentru :

fabricarea produselor ( a p i In clu şi In'produsul finit)
— răcirea utilajelor, aparatelor, agregatelor, produselor «t e .;
— răcirea rezervoarelor de fluide tehnologico sau com bu stibile;
— producerea aburului fl a apel c a ld e :
— spălarea materiei prim e, a subproduselor ;l produselor finite, a Instalaţiilor tehno­
logice ;
— prelucrarea materiei prime, prepararea soluţiilor, a unor substanţe o tc .;
— transportul hidraulic al materiei prime, al subproduselor | f produselor finite etc.
(ac recom andă a le evita).

Elabarat d t i Aprobat d« :
C O N S IU U L N A T IO N A L A L A PELO R INSTITUTUL R O M A N DC STANOAROIZARE D a ta I n i r lr i l I« Tigoar* t
Institutul d t C tr c a t â r l şi P r o lt c lâ r i *-_
p«n tru O o iD o d â r t r « a A p e lo r — Bd. Ilie P¡nf¡lí¿~nr. 5 BUCUREŞTI 1Ö00-M-01
____________ B u c u rc fti Telex 11312 CNST R
S T A S 1343/2-80

2.1.1.2 Necesarul de apă pent n i novoi lgicnico-sanitare trebuia s i includă apa pentru :
• — funcţionarea instalaţiilor sanitaro din unitatea respectivă; •
— Întreţinerea clădirilor ţi spaţiilor du producţie ţi administrativo (spălarea pardose­
lilor, pereţilor etc.) precum ţi pentru fuucţlounrca cantinelor, punctelor medicale,
spălătoriilor de rufe e t c .;
— funcţionarea instalaţiilor sanitaro din locuinţcle personalului de intetvenţie din sau
po do lingă Jncint» industrială.
2.1.1.3 Necesarul dc apă pentru incendii trebuie să includă apa pentru prevenirea ţi stingerea
Incendiilor.
2.1.1.4 Necesarul de apă pentru alte utilizări trebuie să includă, după caz, apa pentru spălarea
vehiculelor, stropirea ţi spălarea spaţiilor dc circulaţie, stropirea spaţiilor verzi etc.
2.2 Qeterminurea necesarului de apă
2.2.1 Necesarul de apă tehnologică
2.2.1.1 în vederea obţinerii unul necenar de apă cit mai redus, adoptarea proceselor tehnologice
(uscate, semluscate sau umede) trebuie să se facă pe bază do calcul tchnlco-economic, ţinindu-sc
seama de capacitatea resurselor de a ţă din zonă ţl de regimul acestora.
2.2.1.2 L a stabilirea necesarului de apă trebuie să se la In considerare perioadele efective de
desfăşurare a proceselor tehnologice care folosesc apa, perioadele de oprire planificată pentru
reparaţii In decursul unul an, precum ţl simultaneitatea In folosirea apei, In scopul unei decalări/
aplatizări raţionale a vlrfnrilor de consum.
2.2.1.3 Necesarul de apă tehnologică, Ut, se determină conform S T A S 1343/0-80, cu re la ţia :

N “ (m’/zi sau ru’ /lUnă) (1)

/
In care
- U numărul do unităţi din mărimea sau capacitatea caracteristică a folosinţei: tone,
m etri cubi, m etri pătraţi, bucăţi etc. (producţie finită, materie primă sau, după
caz, producţie Intermediară), În perioada considerată;
» necesarul de apă specific corespunzător unităţilor de capacitate a folosinţei, In metri
cubl pe unitate de produs.
2.2.1.4 In lipsa datelor pentru aplicarea relaţiei dc mai sus, necesarul de apă tehnologică so
stabileţte pe baza unor studii de analiză tehnologică ţi tehnico-economicăsau ntilizlnd necesaruri
de apă sp ecifice de la unităţi Industriale existente, cu profil ţl tehnologii similare.
2.2.2 Necesarul de apă pentru nevoi igienlco-sanitaro
N eteaiTu l.de apă pentru nevoi igienlco-sanitare, precum ţi coeficienţii de neuniformitate
a debitelor respective se stabileso conform 8 T A 8 1478-84 ţi STAS 1343/1-77.
2.2.3 Necesarul de apă pentru incendii
Necesarul de apă pentru Incendii se stabileţte conform ST A S 1478-84, STAS 1343/1-77,
S T A S 11976-83, S T A S 12280-84 ţi altor prescripţii specifice In vigoare.
2.2.4 Necesarul de apă pentru alte utilizări
Necesarul de apă pentru alte utilizări se stabileţte conform S T A S 1478-84 (pentru spă- .
larea vehiculelor), conform S T A S 1343/1-77 (pentA stropirea ţl spălarea spaţiilor de circulaţie)
ţl altor prescripţii In vigoare.
2.3 . Cerinţa de apă
2.3.1 Structura cerinţei de apă
Cerinţa de apă pentru unităţi industriale trebuie să includă:
— apă tehnologică, apă pentru nevoi igienico-sanitare, apă pentru refacerea rezervei
intangibile după un Incendiu ţl apă pentru alto u tilizări;
— apă pentru nevoile tehnologice alo sistemului do alimentare cu apă ţl canalizare;
— apă pentru nevoile tehnologice ale Instalaţiilor dc redreulara ţl reutilizare ;
— apă pentru acoperirea pierderilor Inevitabile din aducţiunc ţi reţeaua do distribuţie.
2.3.3 Determ inarea cerinţei de apă
2.3.2.1 Cerinţa do apă tehnologică, se determină a s tfe l:
— iu sistemele fără recirculare sau reutilizare, cu r e la ţia :
 S T A S 1343/2-8C

In caro
A", coeficient supraunitar caro tino semna de ucvoilo tehnologice ale instalaţiilor de
tratare ţi epurare ale sistemului de alimentaro cu apă ţi canalizare, conform
pct. 2.3.2.5;
K e coeficient suprauuiiar care ţino seama de pierderile de apil iu aducţiunc ţi in reţeaua
do distribuţie, conform pct. 2.3.2.6;
JV necesarul do a pil stabilit conform pct. 2.2, In metri culii pe i i sau metri cubl pe l u n i ;
D durata do timp pentru care a fost calculat necesarul do apă, In secundo po i i sau
secundo po lu n ii; .
. — In sistemele cu recirculare sau reutiiizare, eu re la ţia :

(mW (3)
*
ln caro .
A '„ K „ N , D au semnificaţiile anterioare;
r gradul do recirculare ţi reutiiizare a a p ei;
K , coeflcicnt subunitar care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor do recir­
culare ţi reutiiizare a apei, inclusiv do pierderile de apă ale acestor instalaţii, con­
form pct. 2.3.2.7.
2.3.2.2 'Cerinţa do apă pentru novoi igienlco-sauilare se stabileţte pe baza necesarului do apă
determinat conform pct. 2.2, ţlnlnd seama de plerderilo pe circuitul apel de la sursă la utilizare.
2.3.2.3 Cerinţa de a p i pentru refacerea rezervei Intangibile după un incendiu se stabileşte în
funcţie de mărimea acestei rezerve ţi de durata normată de refacere.
2.3.2.4 Cerinţa de apă pentru alte utilizări se stabileţto pe baza necesarului de apă determinat
conform pct. 2.2, cu considerarea pierderilor de U sursă la utilizare ţi ţinind scama de posi­
bilităţile de recirculare ţi reutiiizare a apel din sistem.
2.3.2.5 Cerinţa do apă pentru nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă ţi canalizare
(spălarea aducţlunil, a reţelelor do distribuţie, pentru staţiile de tratare ţi epurare, evacuarea
zăpezii etc.) se stabileţte corespunzător tehnologiilor adoptate pentru prelucrarea apel, ţinind
seama ţl de lungimea reţelelor.
Coeficientul care ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă
ţi canalizare, K „ se alege ln funcţie de felul sursei ţi mărimea staţiei de tratare, a s tfe l:
— pentru surse de apă subterană sau de suprafaţă cu staţii de tratare :
K , — m a i. 1,07 clnd staţiile de tratare au capacităţi peste 0,5 mJ/s;
IC, *= m u . 1,10 clnd staţiile de tratare au capacitatea mal mică sau egală cu 0,5 m3/s;
— pentru surse de apă subterană, fără staţii de tra ta re: •
K , = max. 1,02. - . ■
2.3.2.6 Cerinţa de apă pentru acoperirea pierderilor ln aducţiune ţi reţele de distribuţie se sta­
bileţte tn funcţie de soluţiile tehnologice ţi constructive precum ţi, după caz, de caracteristicile
geotehnice ale terenului de fundare, urmărindu-se reducerea acestora la minimum.
In lipsa datelor necesare pentru determinarea pierderilor de apă, coeficientul care ţine
seama de aceste pierderi, K „ se la de max. 1,05.
2.3.2.7 Cerinţa de apă pentru nevoilo tehnologice alo Instalaţiilor do recirculare ţl reutiiizare
se stabileţte prin calcule, in funcţie de soluţiile tehnologice adoptate ţi do utilajele foloslto.
Coeficientul care ţine seama do nevoile tehnologice alo instalaţiilor de recirculare f i reuti­
iizare, K „ se la a s tfe l:
IC, = max. 0,05 pentru debite reclrculate mai mici sau egale cu 1 m3/s ;
K , = max. 0,03 pentru debite reclrculate mai mari de 1 m3/s.
2.3.2.8 Cerinţa totală de apă se dotermină prin Însumarea tuturor valorilor cerinţelor de apă
rezultate ca mal sus ţi se oxprimă prin debito de calcul, lulnd tn considerare diferite variante
privind capacitatea de reclrcularo (gradul do recirculare instalat) ţi privind capacităţile, respectiv,
perioadele de compensare Internă a folosinţei.
2.3.2.9 Cerinţa totală de apă se determină pentru regimurile do folosire a apei definite In
S T A S 1343/0-89 şl se exprimă a s tfe l: ' .
— prindebitezUnicem ediilncazulsurselordeapăneam enajate; .
— — prin debitolunaro m edii, In cazul surselor do apă cu lucrări de regularizare adcb itclor,"
cu evidenţierea variaţiei acestora ln timpul anului. .” 7
'3 T A S 1343/2-«»

2.4 Provcdcri diverse

■**-.•
2.4.1 iu ea/.uri jusLifieaU' lehiiico-ccommiir, sistemele do alimentaro cu apă şi canalizare'atal*
unitul iîi;r industrinlr.pot asigura şi cantităţile de apă ale altor folosinţe din zonă, ca de exemplu i
— /.oue locu ilr, cu respectarea prevederilor S T A S 13 13 /l-TT;
— unităţi zootolinicc, cu respectarea prevederilor S T A S 1343/3-80 ;
— alte folosinţe.

2.4.2 I . i priMcetai’oft sistemelor de alimentare ţi a reţelelor de distribuţie a apei tehnologice

<lir. unităţi industriale trebuie să se adopte scheme prin care să sc realizeze un grad ridicat de
recirculaiv şi reut iii zare n apei, nnnărindu-se reducerea la minimum a cerinţei «le apă.

2.4.3 F olosire» apei potabilo ca apă tehnologică in uuită|i industriale este admisă numai in
cazul ¡Ir eind acest lucru este strict necesar, ca de exemplu : iu industria alimentară, farmaceu­
tică, pentru cliinatizări iu industria uşoară.

2.4.4 A p a utilizată iu unităţi industriale, trebu i» să corespundă următoarelor condiţii de

calitate :
— pentru procesele de producţie, conform prescripţiilor de calitate specifice ;
— pentru instalaţii speciale (de cazane de apă, vnporizatoare cazane de abur), conform
prescripţiilor tehnice in vigoare ;
-- pentru nevoile igienico-sanitare, conform 8 T A S 1342-84, excepţie făcind apa pentru
spălarea pardoselilor, spaţiilor de producţie, spălarea spaţiilor de circulaţie şi stro­
pirea spaţiilor verzi, care trebuie să Îndeplinească doar condiţiile de a nu conţinc
ageuţi toxici sau patogeni şi de a nu Înfunda conductele şi orificiile prin caro curge;
— pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, corespunzător sistemelor de protecţie
alese.

Iln p o n sib itu l proiectului : Colaboratori :

CN A p « — Institutul dc Cercetări f i P ro ic ctiri pentru — Inspectoratul General dc Stat pentru Investiţii —
Gospodilriren A p e lo r — Bucureşti Construcţii
Ing. I<>n Cetini it — Institutul dc Studii ţi IV o ic c tiri Energetice — Bucu­
- Iug. Tfccodnr Euăcht*cu reşti
Redaetnt f in a l: In *tlliitu l n «in d n de Slnn lunii/are — Institutul de Crrcrtflri Hidrotehnica — Bucureşti
log . Euyraln B olcz — întreprinderea Canal A p â — Bucurcştl
 ANEXA 1.15
R E P U ÍU C A SOCIALISTA
STAN DA RD DE STAT
R O M A N IA

#
E D IŢ IE O F IC IA L A
STAS 12277-84

a ij u k n t A r i tu ,\r\
C O N S IL IU L N A Ţ IO N A L
în lo c u ie ş te : —
P E N T R U Ş T IIN J A
Ş I T E H N O L O G IE S T A Ţ Ií DE P O T A B IL IZ A R E A APEI
IN S T IT U T U L R O M A N C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic *
DE Studi» pentru proiectare
S T A N D A R D IZ A R E
6 54

W ntcr suppUr» A lim entation cn eon B o a o cH tO w e a M

S T A T IO N S 1 O R M A K IN C , W A T E R S T A T I O N S O lî P O T A B I L I S A T IO N CTAH M Iin flJ ia n p u roT O B -
T O lîl î D R IN K A U L E DEAU J I E H R ñ n U T l E B O H B O flb l
ifesign s tu d ii* É tu d r i de projcction H c c -ieflo w Han n o n p o ttm cp o sa n u o

1 GENERALlTÂŢr

1.1 Obiect şi domeniu do aplicare

Prezentul-standard stabileşte prescripţiile privind studiile necesare pentru Întocmirea

proiectelor de staţii «le potabilizare a apelor provenite din surse de suprafaţă.
Prescripţiile prezentului standard nu se aplica în cazul studiilor privind proiectarea
staţiilor de deferizare, de demauganizare, de desulfurizare, do dedurizare sau de alto tratări
cu caracter special.
1.2 Staţiile d e potabilizare sint constituite dintr-un ansamblu de construcţii şi instalaţii
prin care se realiztaiză limpezirea şi dezinfectarea apei de tratat, p in i la nivelul condiţiilor de
calitate prevăzute in 8 T A S 1342-84.
1.3 Studiile de teren şi cercetările de laborator la care se referă prezentul standard) denu­
m ite In continuare ¡studii, slnt : ^
— studii top og ra fice;
— studii geoteh nice; •
— studii de laborator pentru stabilirea calităţii şi a modului de tratare a a p ei;
— studii efectúate pe staţii pilot sau la scară semiindustrială pentru stabilirea cali­
tă ţii apei şi a modului de tratare a acesteia;
— studii hidrologice, de inundabilitate şi de clim atologie;
— studii privind surse existente sau potenţiale de poluare a mediului înconjurător.
1.4 Studiile preced etapele de proiectare şi, dacă apare necesar, pot fi com pletate pe parcur­
sul elaborării proiectelor şi detaliilor de execuţie.
1.5 Prezentul standard indică studiilé şi volum ul lor pentru lucrări de com plexitate medie,
îu funcţie de com plexitatea lucrărilor şi de condiţiile ¿ocale se poate renunţa la executarea
unora din studiile precizate la pct. 1.3 sau se pot efectua şi alte studii, apreciate de proiectant
ca necesare.
1.6 Elaborarea studiilor se face pe bază de teme de conţinut şi de program de execuţie
întocm ite de proiectantul staţiilor in colaborare cu executantul studiilor.
Prin tem ă se precizează studiile de efectuat pe amplasamentul staţiei d e potabilizare
şi gradul de detaliere a studiilor in funcţie de etapa de proiectare la care se folosesc,
în program e trebuie precizată eşalonarea, în tirap, a realizării studiilor.

>

*■' '

Elaborat da :
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE
C O NSILIILO R PO PULARE
Institutul d a cercetară şi p ro iectare
pentru sistematizare, locuinţe
şl g o s p o d ă rie c o m u n a li
A p rob at do :
INSTITUTUL R O M A N D€ STANDARDIZARE U s is In tr ă r ii in v i f o a r e :
Bd. Ilie P in tille nr. 5 BUCUREŞTI l ü l —I I — • !
T t l e x 11312 C N S T R
, r A S 12277-84

1.7 în temu trebuie semnalate studiile efectuate anterior în aceeaşi zona sau in alte z:>ne
similare şi caro Re p o t folosi la completarea datelor obţinute prin studiile noi.
Studiile cu vechime mai mare de doi ani se examinează în vederea eventualei actuali­
zai i pentru a reda situaţia rea 1:1 şi pentru a fi puse de acord cu prevederile reglementărilor
tehnice In vigoare.

2 S T U D II T O P O G R A F IC E

2.1 ötudiile topografice trebuie să redea elementele planimetrice şi altim etrice ale terenu­
lui, cu acoperirile acestuia, prin reprezentări grafice întocmite la scări convenabile gradului de
detaliere cerut prin temă.

2.2 Reprezentările grafice ne întocmesc de regulă, la următoarele s c ă r i:

— planul general de situaţie, cu Încadrarea în teren a amplasamentelor studiate, la
1 : 10000 ;
— planurilo de situaţie şi profilele caracteristice în amplasamentele staţiei la 1 :200;
1 : 500 şi 1 : 1000;
— releveul lucrărilor existente : la scara planului de situaţie la care a fost întocmită
documentaţia după care acestea s-au executat, iar releveul de detaliu la scara
1 : 20 ; 1 : 50.

3 S T U D II (iEOTJSETNICE

3.1 Studiile geotehnice trebuie să furnizeze date cu privire la :

— stabilitatea terenului de fundare;
— pămlnturile care alcătuiesc terenul de fundare, clasificate conform S T A S 1243-83 ;
— principalele caracteristici fizico-chiinice ale păm înturilor;
— Influenţa eventualelor pierderi de apfl asupra stabilităţii terenului;
— variaţia nivelurilor apei subterane, agresivitatea acesteia şi a terenului de fundare
faţă de betoane şi de m etale;
— adînciinea de Îngheţ, conform S T A S 6034-77;
— gradul de seismicitate al zonei, conform S T A S 11100/1:77.

3.2 în cazul păm înturilor macreporice, sensibile la umeziră sau cu umflări şi contracţii
m a ri, identificare conform S T A S 191,3/12-82 se mai determină :
— tasarea suplimentară la umezire;
— coeficientul de umflare liberă;
— coeficientul de contracţie — umflare.

3.3 Studiile geotehnice trelmie să dea indicaţii privind :

— adincimea de fundare;
— presiunea convenţională de calcul, la diferite alinoim i ale terenului de fu n d are;
— m odul de realizare a săpăturilor şi epuism elitelor;
— modul de compactare a umpluturilor;
— indicaţii asupra Înclinării taluzurilor;
— goluţii pentiu îmbunătăţirea terenului de fundare.

3.4 în mod curent, prospectarea terenului de fundare se face cel puţin pînă la lim ita infe-^.
rioară a zonei active de Fub fundaţii stabilită conform S T A S 3300-77.
în condiţii speciale, ndîncimca de prospectare a terenurilor, se sporeşte după necesi­
ta te , în mod adecvat conform indicaţiilor date de proiectantul staţiei.

- 4
 S T A S 12277-84

4 S T U D II D E L A B O R A T O R P E N T R U S T A B I L I R E A C A L I T Ă Ţ I I A P E I Ş I
A M O D U L U I D E T R A T A R E A A C E S T E IA

4.1 Acest© studii trebuie sil precizeze:

— caracteristicile fizico-eliimice, biologice, bacteriologice şi radioactive ale apei la
sursă, in care scop se vo r efectua suficiente determinări pentru a putea stabili atît
valorile medii ale indicatorilor, cit si limitele m inim e şi m axime ale acestora. în
cazul în care sursa de apă o constituie lacurile de acumulare, se fac şi prognoze
privind evoluţia în timp a caracteristicilor a p e i; după caz, aceste prognoze se
efectuează şi asupra cuisurilor de apă;

— natura substanţelor organice conţinute in apă, inclusiv a celor nebiodegradabile;

•- date necesare pentru stabilirea modului de tratare a apelor, în sensul precizării
reactivilor de tratare necesari, a dozelor dc reactivi, a vitezei de sedimentare in
raport eu diverşi reactivi experimentaţi, indicarea soluţiei optime, precum şi a
altor procese de tratare, în funcţie de natura şi caracteristicile apei de tra ta t;
— schema tehnologică de principiu privind potabilizaría apei.

4.2 Determinarea valorilor principalelor caracteristici fizico-chimice, biologice, bacteriolo­

gice şi radioactive se face conform m etodelor dc analiză standardizate pentru fiecare caracte­
ristică in partei

4.3 în cadrul studiilor se examinează şi tehnologiile de la staţiile de potabilizare existente

care prelucrează apă din aceeaşi sursă, inclusiv eventualele dificultăţi intim pinate în exploa­
tarea acestora şi care pot furniza anumite indicaţii valorificabile la elaborarea proiectului sta­
ţiei.

5 S T U D II P E S T A Ţ I I S A U L A S C A R A S E M I I N D U S T R I A L Ă

5.1 Studiile pe staţii-pilot sau la scară semiiudustrială se recomandă să se efectueze pen­

tru staţiile de potabilizare cu o capacitate totală de cel puţin 500 l/s sau cu condiţii speciale
în ceea ce priveşte calitatea apelor de tratat.

5.2 Prin aceste studii se determină :

— schema tehnologică pentru potabilizarea apei şi pentru tratarea nămolurilor rezul­
tate, astfel Incît acestea să nu deprecieze condiţiile de m ed iu ;
— valorile param etrilor caracteristici pentru dimensionarea obiectelor componente
ale staţiei.

5.3 Necesitatea elaborării de studii pe staţii-pilot sau la scară sem¡industrială se stabileşte

de către proiectant, do comun acord cu beneficiarul şi cu Consiliul Naţional al Apelor, pen­
tru fiecare caz în parte.
 ANEX A 1.16
REPUBLICA SOCIALISTA S T A N D A R D D E S T A T
STAS 1629/1-81

0
R O M Â N IA E D IŢ I E o f i c i a l a

u . n iiiM i i t i t;i \ i\ l în lo c u ie ş te :
C O N S IL IU L N A T IO N A L
S T A S îr.iU .l-V i
P E N T R U Ş T IIN Ţ A C A IT A U K A IZ V O .Y H K I.O H
S I T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic i'
DB l*rrsfri|ifi¡ (Ir imiirelar«'
(; .îl
S T A N D A R D IZ A R E

W u lcr supply Alim entul iuti cii ca ii Ho.iociiañiia-uiu-

C .A TC Il.M Iv.vr O l S t’ i t I M ¡ L A i ' i A i i i : i> i:s s o i K A H T A ÎK H C T O 'I I I I I K O H

I V s Ijjii rules l'rc v i lplloiiH potir rOtnlilissciiK'iil »Ivs projets 1lop.MIJ lipO^HTUpOllMIltlI

1 ( ¡ I v N K K A l . r r . V l 'l

l.l O b i c e i >j d o m e n i u de ii(>lic*nr«*

Prezenţii! standard stabileşte prescripţiile pi-ivlutl proiectarea captării izvoarelor pentru

alimentări cu apă potabilă si industrială.
Prezentul standard nu se referă la captările izvoarelor de apă minerală.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de «labilitate, rezistenţă
şi dimensionare pentru elementele de construcţie, instalaţiile şi utilajele captării.

2 P in îS r iU P Ţ lI 1)12 L»K O lK tTA J < K

2.1 Prescripţii fjcitcrule

2.1.1 Proiectarea captărilor de apă din izvoare trebuie corelată cu schemele de gospodărire
a apelor din bazinul hidrografic respectiv si cu prevederile planurilor de sistematizare teritorială.
2.1.2 Proiectarea captărilor de apă din izvoare trebuie să fie precedată de studiile şi cerce­
tările de teren, efectuate in conform itate cu prevederile S T A S 1028/1-73 ,.Alimentări eu apă •
Surse • Studii pentru proiectare” şi S T A S 1242/1-73 „Teren de fundare. Principii de cercetare
geologică-tehnică şi geotelmică a terenului de fundare” .
2.1.3 Captarea trebuie să asigure menţinerea regimului hidraulic natural al curgerii apei
izvorului pentru a evita prin deviere, remuu in strat sau drenaj puternic al zonei, schimbarea
m odului de debitare. In acest scop captarea va fi dimensionată pentru prinderea întregului
debit al izvorului, urmind ca eventualul surplus să fie evacuat prin preaplin.
2.1.4 In scopul preluării întregului debit al izvorului, captarea trebuie să realizeze prinderea
izvorului la punctul real de apariţie a apei sau amonte de acesta, determiuat prin studiile
arătate la p e t. 2.1.2 şi in nici un caz in punctele secundare sait aparente de izvorire.
2.1.5 Proiectul unei captări de izvoare trebuie să cuprindă lucrările de construcţii si instalaţii
aferente captării, amenajările hidrotehnice corespunzătoare, precum si zonele şi măsurile de
protecţie sanitară si hidrogcologică.
2.2 Prescripţii privind conMrucţiti camerei de capture <
2.2.t Camera tic captare va avea forma şi dimensiunile impuse de situaţia locală .şi de
m ărimea debitului captat.
2.2.2 Sistemul constructiv de captare va fi ales iu funcţie do felul izvorului si tic condiţiile
hidrogeologice locale, ţiuitul scama de caracterul ascendent sau descendent al acestuia.

OBSERVAŢII:. - Iu cazul captilrli izvoarelor prin «Imiurl >au puţuri vor (I avute iu vedere prescripţiile
STAS 1629/3-81 ?l STAS 1020/3-« 1.

2.2.3 (.’amera de captare va fi alcătuită, de regulă, din trei compartimente :

— compartimentul de colectare şi sedimentare în care soseşte apa din izvor si ca
trebuie dimensionat astfel incit să poată permite sedimentarea particolelor solide conţinute
de apa izvoru lui; acest compartiment poate lipsi atunci cind apa izvorului captat nu conţine
suspensii;

A p rob at de :
E la b o ra t in iţ ia l in 1050 D a t » in t r ă r ii Ir. v l* o a r e :
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE
Str. Roma nr. 32— 34 BUCUREŞTI R c u iz u it In 1961;IV72 f i 10*0 1U U 1- 02-01
T e le x 11312 C N S T R
S T AH 102U/1-81

— eoni purtimen tul dc priză, in ca re apa ce vine din conipartiiuentul de colectare ţi

sedimentaro este preluată de conducta de alimentare;
— compartimentul do exploatare, in care sint instalate vanele, conductele funcţionale
ete., compartim ent cai*o trebuie să asigure accesul personalului de exploatare şi spaţiul pentru
manipularea instalaţiilor.
2.2.4 Camera de captare va fi prevăzută cu :
— comluctft cu sorb de preluare a a pei;
— conductă de preaplin;
— conductă de g o lir e ;
— dispozitive pentru măsurarea debitului (devetsor, debitim tru ete.), nivelelor e tc .;
— ventilaţie adecvată pentru aerisirea com partim entelor;
— instalaţii speciale de ventilaţie in cazul eind In camera de captare se degajă gaze,
care prin acumulare pot deveni periculoase.
2.2.-1.1 Conducta cu sori) de preluare a apel si cea de preaplin vor ti montate in com parti­
mentul de priză. Conducta de preaplin se va racorda la conducta de golire. (
2.2.4.2 Cota preaplinului in compartimentul de priză v a fi deasupra nivelului maxim al apelor
în emisar, stabilit la asigurarea de calcul funcţie de im portanţa captării şi determinat in punctul
de descărcare.
2.2.4.3 Conducta de golire va fi legală la toate compartimentele camerei de captare, pentru
a nsigura golirea fiecăruia in parte.
2.2.1.4 Conducta de golire va fi prevăzută cu sifon, inainlc de a ieşi din camera de capture-
Conducta de golire va fi prcvflzută la capătul de descărcare cu o clapetă şi o sită avind ochiur*
cu latura de cel mult 5 mm pentru a împiedica pătrunderea vietă ţilor din exterior.
2.2.4.5 Conducta de golire trebuie să debuşeze in zone corespunzător amenajate astfel incit
să nu pericliteze stabilitatea captării şi să nu erodeze terenul din jur.
2.2.5 La izvoarele cu debite mai mari de 50 l/s, cînd condiţiile locale perm it, se pot prevedea
două cam ere de captare care să funcţioneze independent.
2.3 Prescripţii «Io protecţie şi *i|juran|ă
2.3.1 Pentru ansamblul captării
2.3.1.1 Pentru menţinerea calităţii apei, trebuie luate măsuri de protecţie îm potriva apelor
meteorice, dc şiroire, evitindu-se stagnarea şi infiltrarea acestora in ansamblul captării şi de
asemenea îm p otriva inundaţiilor provocate de cursurile dc aţ»ă învecinate.
2.3.1.2 Captările izvoarelor pentru alimentări eu apă |Kjtabilă trebuie să aibă asigurate peri­
metrele dc protecţie sanitară şi liidrogcologicfl, determinate pe bază de studii hidrogoologice şi
hidrologice, in conformitate cu reglementările specifice in vigoare la data întocmiri! proiectului.

2.3.1.3 Jn zonele inundabile, lucrările pentru captarea izvoarelor vo r fi proiectate cu asigurările

«le calcul prevăzute in S T A S 4273-01 şi S T A S 4068-02.

2.3.1.4 L a captările izvoarelor trebuie proiectate şi organizate măsurile de securitate şi supra­

veghere (Împrejmuire, pază, iluminat, acces etc.) ţiccesare in timpul exploatării captărilor, in
conform itate cu reglementările in vigoare la data întocm irii proiectului.

2.3.1.5 Pentru captările de izvoare situate in terenuri mai puţin staHle, in proiect va fi stabilită
limita zonei in care se interzice amplasarea de construcţii şi/sau folosirea exploziilor ce ar pune
in pericol existenţa izvorului.

2.3.1.0 Construcţiile şi instalaţiile anexe captării (cabina dc pază, staţia de pompare, drum
de acces, linii electrice etc.) vor fi amplasate aval de captare, la distanţe care să nu aiecteze
regimul hidraulic şi sanitar al izvoarelor captate.

2.3.2 Pentru captarea propriu-zisă i

2.3.2.1 M aterialele folosite la construcţiile şi instalaţiile sistemului de captare vor fi astfel

alese Incit să nu schimbe calitatea apei captate şi să fie rezistente la eventuala agresivitate
a apei izvorului. '

2.3.C.2 Camera de captare trebuie să fie vizitabilă şi izolată îm potriva in filtraţiilor accidentale
de apă şi influenţei variaţiilor de temperatură ale atmosferei.

2.3.2.3 Pragul intrării de acces in cameiŢi dc captare trebuie să aibă o gardă de cel puţin
0.70 ni deasupra nivelului terenului, iar in locuri inundabile deasupra nivelului apelor mari
cu asigurarea conform S T A S 4273-61 şi S T A S 40G8-62, ţinind seama şi «le efectul valurilor.
 STAS 1629/1-8Î

2.3.2.4 în jurul părţilor dc construcţie care depăşesc nivelul terenului, în locurile inundabile,
trebuie luate măsuri tehnice pentru protecţia construcţiei captării, ca de exemplu umplutură
dc păm int cu taluzuri protejate.
2.3.2.5 Accesul la com partim entele camerei de captare va fi a c u r a t in conformitate cu
reglementările privind protecţia sanitară şi a muncii, in vigoare la data elaborării proiectului.
L a captările de apă potabilă, capacele şi uşile <le acces din exterior vo r fi metalice
şi prevăzute cu încuietoare pentru a interzice intra rea persoanelor străine si animalelor în
compartim entele camerei »14* captare.
2.3.2.fi Tubul pentru ven tilaţie va fi înălţat eu cel puţin 1 m peste acoperişul camerei de
cuplare, sau cel puţin 2 m peste nivelul de gardă al accesului. Tubul de ventilaţie v a fi prevăzut
eu căciulă şi sită proiectoare cu ochiuri avin<l latuia de cel mult 2 mm.

3 P R E S C R IP Ţ I I F IN A L E

3.1 A daptarea proiectului Ia situaţiile rezultate în teren se va face numai cu acordul proiec­
tantului şi în cazul unor condiţii hidrogcologice complexe, cu asistenţă tehnică de specialitate.
P e toată durata execuţiei vo r fiHidoptate măsuri care să permită menţinerea condiţiilor
hidraulice de curgere normală a izvorului (a cotei de plecare a apei).
3.2 Tehnologiile de execuţie folosite trebuie să nu modifice condiţiile hidrogeologice şi
regimul hidraulic al izvorului, prin dislocări, fisurări sau modificări de echilibru al rocilor.
E xcavaţiile se vo r face manual, cu ciocane pneumatice sau electrice; exploziile se pot utiliza
numai cu avizul hidrogeologic ele specialitate.
I n zona de protecţie hidrogcologică a captării nu vor fi folosite utilaje sau procedee
de lucru care p o t transmite uecontrolat sarcini sau şocuri ce ar putea afecta echilibrul rocilor.
3.3 Proiectul de execuţie v a cuprinde un program de urmărire de către beneficiar a compor­
tării sursei (variaţia debitului şi calităţii apei) In scopul obţinerii de date care să permită stabi­
lirea capacităţii reale de debitare a captării ia diferite asigurări şi în vederea unor eventuale
am eliorări sau extinderi a captării.
3.4 P e baza specificaţiilor stabilite in proiectul de execuţie, beneficiarul va întocmi regu­
lamentul de exploatare si v a elabora condiţiile dc recepţionare a lucrărilor.
3.5 Captarea va fi dată in exploatare numai după instituirea perimetrelor (le protecţie
sanitară şi hidrogcologică, conform reglem entărilor specifice in vigoare.
 ANEXA 1.17
1RS
STANDARD ROMÁN SR 1629-2
Iu lie i 9 9 6
Indice de clasificare G 24

1 A lim e n tă r i c u a p ă
C A P T A R E A A P E L O R S U B T E R A N E P R IN P U Ţ U R I
P r e s c r ip ţ ii d e p r o ie c ta r e

W aler suppllos
Tapping of grourtd waler through wells
Design spécifications

Alimentation en uau
Captage des eaux souterraines par puils
Prescriptions en vue de l'établissement des projets

A PRO BARE Aprobai de Directorul Genera, al 1RS la 19 decembrio 1995

inlocuieşlo STAS 11329/2-81

C O R E SP O N D E N ŢA La data aprobării prezentului standard nu există nici un standard

internaţional sau european care să se refere la acelaşi subiect

On the date Ihis standard approval there is no International or

European Standard reffering to the same subject

À la date d'approbation de la présente norme II n'existe pas de

Norme internationale ou européenne traitant du m ême sujet

D E SC R IP TO R I TIT Alimentare cu apă, apă subterană, prescripţie de proiectare,

proiectare, puţ

IN S T IT U T U L ROM ÂN DE S T A N D A R D IZ A R E (IR S ), sir. J.L. C alderon 13, 70201. B u cu r»?«. R om an ii,

T P (4011 2107401. M O I) 2113298. T F (4011 2100833

PREAMBUL

A c c s l Standard re p re zin ţi revizu irea S T A S 1629/2 81 pe c a r» II Înlocuieşte. Standardul a (ost elaborat Iniţial In
1956 şl revizuit ulterior In 1962. 1972 ţi 1981.
La elaborarea S R 1629-2 s-au făcut următoarele completări:
- s-au com pletat prescripţiile d e determ inare a dobltului maxim exploatat (Q o) al unul puţ funcţie d e natura
acviferulul (cu n ivel liber şi sub presiune);
- s-au introdus preved eri privind dim ensionaroa fronturilor de captare astfel încât sfi se asigure Interferenţa
dom eniilor d e alim entare;
s-au introdus p reved eri privind am plasarea coloanei filtrante In funcţie do natura acviferulul (cu nivel liber şi
sub presiune); ,
s-au introdus p reved eri privind punerea in funcţiune a puţurilor şl verificarea eficienţei hldrodlnamice a puţului.
 1 G E N E R A L ITĂ ŢI

1.1 O b ic c t şl dom eniu «Jo Aplicare

P rezen tu l stand/mi stnbileşta prescripţiile privitul pruicclareti cuplării apoi su bterane prin puţuri individuale şi
fronturi do puţuri şi punerea lor In funcţiuna, p«nlru alimentă«! r.u epă
P rezen tu l standard nu se reforfl 1«:
puţuri Im p orfecto după gradul d e deschidere al acviferelor şi modul do execu ţie h puţurilor;
puţuri p en tm captări d e apă term ală snu gazoar.ă.
puţuri cu drenuri »adíale;
- puţuri d o e x p lo a ta re şi d o studii;
puţuri fo lo site pontnj coborârea tem pororă a nivelului npelor subterane;
injţurt rea liza te piin Infigarea unui luh In simţul ncviler;
puţuri re a liza te în zon o cárstico snu în roci fisuiate.
Prezen tu l standard nu cuprinde prnscrlpţlllo privind calcúlelo d e stabilitate şl rezistenţă pentm elem en tele de
construcţie, instalaţiile şi utilajele captării.

1.2 C las ifica re

C la sificarea puţurilor s e fa c e după modul d e execuţie in:

- puţuri fora te, execu ta te a»At în sistem uscat (rnttitiv-manuat sau scm im ecn n ic şi percutant m ecan ic), cñl şl In
ptstem hidraulic (rotativ r.au percutant):
- puţuri să p a to , executat«; manual sau .•«emiinocnnic.

1.3 R efe rin ţe

S T A S 1242/1-89, Toren do fundaro. Principii gen erale do cercetare

8 T A S 1342-91. A p ă potabilă
S T A S 1343/0-89, Alimentări n i apă. D eterm inarea cantităţilor d e apă d e alim entare. Prescripţii gen erale
S R T 1343-1:1995, Alim entări cu ap.V D eterm inarea cantităţilor d o apă potabilă pentru localităţi.
S R 1628-1:1995, Alim entări cu apă Sui se do apă subterană. Investigaţii, studii d e teren şl cercetări do
laborator l
S T A S 4008/1-82, D ebite şl volu m e m axim o d o apă. Determ inarea debitelor şl volu m elor m axim e ale
cursurilor d e apă
S T A S 4273-83, Construcţii hidrotehnice Incadraroa in d a s e do importanţă.

2 P R E S C R IP ŢII DE PR O IECTA R E

2.1 P ro scrlpţli generale

2.1.1 P ro ie c ta re a capturilor prin puţuri trcoule corcla. . cu sch cm elo do gospodărirea apelor din zon ă şi
cu p revod orilo planurilor do am onajarca teritoriului naţional.

2.1.2 P ro lo c ta ro a captărilor prin puţuri trebuie procodată do studii şi cercotAri d o teren efectu a te conform
S T A S 1242/1 « I S T A S 1628-1. Pentru sistem ele acvifore importante, do interos naţional, cu d ezvo lta rea regională,
se ro co m a n d ă ca determ inarea variantelor do poziţie a zo n elo r d e captaro şl debito totale exploatabile să so facă
prin m o d e la re a num crică a condiţiilor hidrodinámico Io scară regională. E tapclo d o d ezvo lta re a captărilor trebuie
corolato cu p o rio a d c lo d o timp conform 3 R 1343-1
P roloctaroa so faco ţinând seam a do:
SR 1G29-2

(unO nm otilarcn m stiiso lo r tic npA subterană c«* u rn io ;i/A să fio explontnto nvănd în vcdero <*• -“ ţiile
hidr oncologica regionale; şi local«;
to n ic cnplA iilo de npA subterană extetcnle în 7 onă şi positMlitatcn do intorferaro cu caplnren prrlrv.tntfl;
existenţa factorilor antropic» do poluare a acvifcrnlo r Iunie in consklorare;
captările do apă potabilă so am plasează pe r.Al posibil în am onte de lo calllnlea sau Industria pe care o
aliin onle nză cu apă

2.1.3 În cazu l in caro frontul d e captare cuprinde zo n e cu caracteristici h id ro geo lo gice dlferito, condiţiile
h id rogeologice şi parametrii hidraulici se stabilesc diferenţiat pentru fiecare zon ă, p e orizontală pentru flecare
com plex acvifor pc verticală.

2.1.4 Valoarea debitului ce se ia in considerare pontm dim ensionarea captârHor nu trebuie sâ depăşească
resursa d inam ic:! (debitui m a xiin exploatnbil) a acvlferului. corespunzătoare lu ngim ii frontului d o captare.
S o iau in considerare a cvifereio la care gradul d o asigurare al debitului d e alim entaro este cel puţin e g a l cu gradfrf
de asigurare a folosinţei pentru care se p roiectează captaroa, grad stabilit con form S T A S 1343/0.

2.1.5 Proiectul unei captări prin puţuri tre b u io ^ ă cuprindă:

2.1.5.1 pianul d e situaţie cu am p lasarea tuturor puţurilor, a forajelor d e o b serva ţie, a zon elor d e protecţie sanitară,
a lucrărilor hidrotehnice şl a construcţiilor an exe;

2.1.5.2 socţiun i hidrogeologice longitudinale şi Iransvorsale p e linia puţurilor şi prin foraje d e studii execu tate, cu
m enţionarea caracteristicilor hidrogeologice aie straielor acvifere;

2.1.5.3 proiectul do execuţie al unui puţ. caro trebuie să cuprindă;

- m etoda d e forare;
- co lo a n e d e lucru utilizate în execu ţie la forajul uscat sau diam etrele d e sap ă la forajul hidraulic;
- operaţii d e studiu h id ro geo io gic ce trebuie realizate în timpul sau dupA forare (a n a lize granuiom etrice,
(izico-ch im lce şl d e a gresivitate pentru apă şl sol, carotaj g e o flzlc );
- detalii constructive pentru puţuri (m odul d e tubare. dim ensiunile c o lo a n elo r d e prelungire, a filtrelor şi
decantorului şi m aterialele din care sunt confecţionate, tipul coloan ei filtrante şl a piesei d e fund, p oziţie contrarilor
şi a even tu a lelo r racorduri, cantitatea şi dimensiunile pietrişului m ărgăritar folosit la execu ţia fWruiui natural, felul
materialului d e umplutură. z o n e le cim entate sau izolate, materialul folosit la Izolare, cabina puţului) şl pentru

construcţii aferente;

2.1.5.4 detalii pentru sistem ul d e extragere a apei din puţuri (conducte, p o m p e), cu profilul d e depresiune a
nivelului apei faţă d e nivelul hidrostatic sau p iezom etrlc minim asigurat;

2.1.5.5 detalii pentru sistem olo d o acţionare, d o com andă şl d e control;

2.1.5.5 măsuri d e Instituire a protecţiei sanitare, conform regleirtentârtkx s p e c ific e în v igo a re;

2.1.5.7 aparatura n ecesară pentru urmărirea funcţionării norm ale a fiecărui puţ şl Instrucţiuni privind tehnica
urmăririi şl ţinerii evid en ţei exploatării puţurilor.

2.1.5 L a captările d e apă subterană se prevăd foraje do obsorvaţie. pentru urmărirea în tim p a evoluţiei
nivelurilor d e apă din a c v ife re le exploatate.
 r;n i»29-2

2 .2 P r o s c r l p ţ i l d c p r o tn c ţfr * g i d o s ig u m n ţA

2.2.1 P r e s c r ip ţii p e n tru a n s a m b lu l cn p tA n l * •

2.2.1.1 Pentru m m ţin c ic n entităţii npcl r.c Iau m ăsuri do protccţie Îm potriva Inonrinţlilor provocat« do cursurile do
apjI învecinate. a stagnării ape lor m r^tcorice şi a in lilli aţelor poluante do orie." naltrtă in straiele acvifere •s

2.2.1.2 CoptăiUe p e n tru .a lim e n tă ri ou ap.1 se ashjtiră cu perimetru dc protecţie sanitarii, determ inat pe bază de
studW hld»ologtce 5 * hidro geologice . în conform itate nii reglementările s p c d fic e In vigoare. Zonele de protocţie
treb uie in s titu ite c H m a i lâ rr iu până la d m ea in exploatate .1 capturilor.
Lu cră rile de p rotccţie îm po triva lm ji>daţlflor se p ro ie d e a ră a i asigurările do calcul prevăzute in STAS 4273. şl
S T A S 4068/1 perriru o b ie d iv o lo de s e rv ite de captarea rospedivă.'

2.2.1.3 In cazul capturilor do apă cu Infiltraţie prin mal. lucrările do consolidare a m alurilor şt de slabillzare a
tib ie i, neccsa re pentru pro lo cţia captării, trobuio să se execute Inainlo sau cel m ai târziu concom itent cu puţurile
de exploatare. Aceste lu crări de apărare nu trebuie să îm piedlcc alim entarea captării prin inflttraţle şi nu trebuie
să pro vo a cc colm atarea albiei regularizale .

2.2.1.4 A m p la sa re a ca p tă rilo r In apropierea unor balastiere se faco pe baza studiilor de sp e d a lila te şi a avizului
► organe lor abilita to

2.2.1.5 La captările prin puţuri se prevăd m ăsuri de socurilale şi supraveghere (îm prejm uire, posibilităţi de acces,
pază. Ilum ina t etc.) necesare explo a tă rii, conform reglem entărilor s ped flco în vigoaro.

2.2.2 P r e s c r ip ţii p e n tr u p u ţu r i

2.2.2.1 M a te ria le le folosito la c o n s tr u c ţie şl instalaţiile sistom ulul de captare se aleg astfel Încât să nu schimbe
calitate a apel captate şi să fie rezistente la eventuala agresivitate a apolor cu care vin în c o n ta d sau a rodfor pe
care le străbat (ţinând seam a do pH şl conţinutul C O j H jS , ferobaderii, m angan obaderil etc.)

2.2.2.2 S istem u l d o col o clar o şi p om p are a apoi, aparatura d e măsură şl control, precum şl p iesele m etalice din
interiorul ca b in e lo r sau că m in elo r puţurilor s e protejează îm potriva coroziunii.

2 . 2 . 2 .3 T re b u ie să s e evtte re a liza re a c o n ta d ului apA-aer tn zona coloan ei filtrante. în a cest sen s păstrându-se un
spaţiu d o g a rd ă d e d r e a 1,0 m între nivelul dinam ic şl Bmtta d e la care încep fantele.

2.2.2.4 L a puţurtie forate, gura c o lo a n e i d e foraj, cu utilajul aferent, treduie adăpostită Intr-o în căp ere etanşă
(că m in sau ca b in ă ), iar puţurile s ă p a te s e acop eră numai cu un pianşou etanş, prevăzu t cu posibilităţi d e acces.

i 2.2.2.5 A c c e s u l în c im in sau cabin ă, re s p e d tv prin placa d e la gura puţului, trebuie să albă c o a r d ă d e cei puţin
0.7 m d ea su p ra terenului sau. în locuri inundabile, deasupra nivelului apolor mart ale viiturilor care corespund
asigurării d e calcu l stabilită c o n fo rm S T A S 4273 şl S T A S 4068/1 pentru ob iectivele d eservite d e captarea d e apă
prin puţuri; trebu ie să s e ţină s e a m a şl d e efectu l valurflor.

2.2.2.1 Tubul d e aerisire s e înalţă cu c e i puţin 2 m deasupra nivelului d e gardă al accesului, adoptându-se
sis te m e con stru ctive c a re s i nu p erm ită d em ontarea din exterior f l n ld pătrunderea substanţelor sau a corpurilor
străine tn în c ip e r e a etan şă. <•

2.2.2.7 P en tru cob orâ rea în c ă m in e . în cabine sau In puţurile săpate se prevăd, la interior, scări m etaRce fixe,
proteja te cu v o p s e a en tlcorozivă.

2.2.2.1 L a cap tările d e apă p otabH i g o M d e a cces în căm in, în cabină sau în puţ se p reved e cu ca p a c sau uşă
m e t a lic i, cu în cu ietoa re co resp u n zătoare. , j

2.2.2.9 In jurul părţilor d e construcţie care d e p â ş e s c nivelul terenului. în locuri Inundabile, se p reved e o umplutură
d e păm ân t cu taluzuri protejate.
on iron 2

2.2.2. to P n ilr i» cvnr.!»;u»*:i npH i.i dut m in im u l «;;il»inri r.ati r;ă»»Hmilui p fcvfid m ijloace ariocvnle, fllnd interzisă
facoirin rca «lirrr.trt l.i *•«» / » i i .-iü /m i *

2.3 P rescripţii pentru detorminaroa debitelor se exploatare

2.3.1 P r e s c r ip ţii g e n e ra lo

2.3.1.1 In ca zu l in c «v e fronlul rie captare ruprimde zo n e cu caracteristici h id rogoologlce diferite po orizontală,

debitul total ni captării rezultă prin inr.tim.irca dcüitclur c e se obţin d e po fiecaro zonă In parte.

2.3.1.2 in situaţiile in care pe vctlicală există m ai multo com ploxc acvifcrc, cu parametrii ch im ld şl hidraulici sau
sarcini p iczo m etrice diferite, exploatarea lor cumulată sau separată se fa co în funcţie d e Implicaţiile hklrodlnamice
sau ca lita tive dintre co m p le x e le ocvifcro.

2.3.1.3 N ivelu rile Iniţiale d e calcul a l« apei rezu lţi din hărţile echipolenţialo întocm ite p e b a za studHkx
h k iro g o o lo g ico efectu ate. In cazul ncviferelor froalice, nlvelurilo de caicul trebuie coroctate în funcţia da regimul
h id ro m eteo ro lo gic din zonă.

2.3.1.4 P en lru determ inarea debitului cn p o a le fi captai dlntr*un puţ şl dim ensionarea frontului da captara se
recom an d ă utilizarea relaţiilor do calcul p revâzu to Sa 2.3.2. şi 2.3.3.

2.3.2. D e te rm in a re a d eb itu lu i m axim e x p lo a ta b il al unui puţ

2.3.2.1 Debitul admisibil al coloanei filtrante a unui puţ, O , se determină cu relaţia:

O , - K d . I, V. (m ’ /sj (1 )
In care:
d '. diam etrul exterior al coloanei filtrante (diam etrul exterior al peretelui d e susţinere - pentru puţurile s ip e t e )
sau al filtrului d e pietriş mărgăritar, în metri;

It, lu ngim ea coloan ei filtrante (lungim ea activă a filtrului), conform 2.4.1, în metri;
V„ v ite z a aparentă admisibilă d e »nfrare a « p e i In filtru, în metri po secundă.

2.3.2.2 V ite z a aparentă adm isă d e Intrare a ap el în filtru, V, se determ ină cu relaţia:

V. - — (m/s] »
• 15 1 1
în care:

K. conductivitatea hidraulică m edie (c o e fic ie n t d e filtrare, constanta D arcy) a acviforuhil determinat* prin
pom pări experim entale in situ, în metri p e secundă.
In lipsa d a lo lo r experim entale, valoarea v ite z e i admisibile se poate ostim a şl în funcţie da gramjtozitatea
acviferului. con form tabelului 1.
Tabelul 1
Diam etrul granulelor corcspur.iSloaro conţinutului d e 40% a V.
Uralului a c vlfer. Im/*]
■ Imml
0,25 0,0005
0,50 0,0010
1,00 0,0020

2.3.2.3 D e b ite le m axim e exploatabile, Qo Şi d en ivelările corespunzătoare. ¿o se estimează folosind reprezentările

g ra fice din figura 1 şi 2.
 S N 1029-2

Figura 1 - D eterm inoroa debitului m axim exploatabil, Q0 şi den ivelarea corespu n zătoare, S q la un puţ pentru
a c v ife r cu un n ivel libor

Q captat

F lQ ur» 2 - O eterm inarea dobitului m axim exploatabil. O 0 şi donivelarea corespu n zătoare. Sq la un puţ pentru un
• c v ife r cu nivel sub presiune

1
 o R 107P 7

O t r p lr lr n « l;» lr r.u ? in fiiţim!*- l - t •’ ■•ml 'M.tiAţiot (1 ) Q « t[t,) in sistemul O • I f- -în lirin notate cu
J. conr.llluir in ?»lr>tniuiil cir cnunlnnnt«* O “ irtu r/iM iliiira fH/xiriirrxH d o indicaţie Q * Hr.), ic<ikzola po bnza
pom pAiilor r x p r r im r n la lr In t ir i tirp lc
2.3.2.4 La Intrir.rcţin riiaţiianici d e indicaţie (t.iuhclr I) cu d iop trie 2 so obţin puncte d o optlin; debitul Qa poate îl
dctalat d r n c v ifri la d rn ivo ln rrn s„ şi. in acelaşi limp, ftoate li admis d e filtrul puţului fără a se dep âşi viteza
admisibili (?)

2.3.3 D im e n s io n a r e a fro n tu lu i d e ca p ta re

2.3.3.1 R esu rsa d in a m ic i a acvifenriui O., (debitul maxim oxploatabM), pa o km gim e, L d e 1 m rezu tti din
sim ularea num ericii a condiţiilor N drodinanuco ia sca iă regională sau s e p o a te estim a cu relaţia:
=„ T I'L . [m’ fe| (3 )
în care:

T. tra n sm islvilalea acviferului. In rnetrl pAlraţl pe secundă;

/c. grodientul hidraulic mediu, d e calcul, al acviferului In zona din am on te d e frontul d e captare (calculat,
even tu al, p o tronsoane caracteristice);
2.3.3.2 Tran sm isivita lea acviferuiut reprezintă produsul dintre conductivitatea hidrauticâ şi gro sim ea acviferului:

T KHC (mVsJ (4 )
pentm a c v ifo ro cu nivel liber, şi
7> Km (m: /s| (5 )
pentru a c v ife r e sub presiune,
fn care:

Hc, g ro s im e a m ed io a acviferului cu nivel liber, pentru asigurarea d e calcul c o n s id e ra ţi la dim en sion area
captării, în metri; 0.
m, g ro s im e a m e d ie a acviferului sub presiune, In metri.

S e recom a n d ă ca v a lo a re a transmisivitâţH medii (eventual p e tronsoane) să se ca lc u le ze p e baza unei hărţi cu

Izotransm isivităţl.

2.3.3.3 în situaţia In ca re frontul d e captare oste perpendicular pe direcţia d e curgere a stratului a cvtfer In regim
natural p e toată lunqlm oa, /c * k (gradientui htdraufle mediu în regim natural). C ân d nu se resp ectă acea stă
condiţie, p e s e g m e n te , v a lo a re a kri f0 s e corectează astfel:

/, *>/0 slna | (®)

în care:
a - unghiul d*ntro direcţia frontului d e captaro şl direcţia d e curgere a ap el subterane.

2.3.3.4 Pentru a co m p e n s a neuniformilâţHo irtoiogico, geom etrice şt d e pormeabUJtale a le acviferului In lungim ea

frontului d e cap tare şl în am on te d3 acesta, debitul d e caicul, O , debit total d e exploatare ai acvtferuhil p e o
lungim e 1 *1 m s e co n sid eră 80% din resursa cBnamfcă efisponârflă Q * calculată cu ralaţla (3 ):
Qc « 0 .6 Q d imVsJ (7 )

2.3.3.6 N um ărul d o puţuri n ecesa re, n, lungim ea frontului d e captare, U şl distanţa (finire puţuri 2o . s e e s tim e e ză
cu relaţiile:
Or (* )

2 a » — M
<10>
n
în curo:

50
 r;n in?Q.?
Q, debitul total de exploatare al captarii. in metri cubi pe secunda
Qo debitul m axim exploatabil al unui put. conform 2 J.2.3.
Q, debitul de calcul, conform 2.3.3.4.

2.3.3.S Calculul lăţimii rinmt.'nitihii cir :»!i»t»«*n!:w»%;i unt» « • ; < * vorfrn fiţjiua 3) so loco cu relata:

j = “ h'l CU)
.in care. T x l,
c
Ca - con form 2.3.2 3
T. Ie - c o n fo n n 2.3.3.1
Puţurile c a re fu n cţion ează rilril a no Influenţa T r.ip i««:. ră respecte rolaţln:

2 a Z b/0,8 ( 12)

Figura 3 - D om eniul d e alim entaro $1 dom eniul d e Influenţă al unul puţ In cazu l unul acvifer sub presiune cu
dinam ică Iniţială

51
 SR ?

2.3.3.7. Pentru evitarea pierderilor de apa printre puţuri, fronturile de captare trebuie dimensionate astfel Local sa asigur»
interferenţa dom eniilor de alimentare, prin respectarea condiţiei:

2 trc s0.8/i (m| (13)

în cam :
oi, distanţa d e calcul dlnlre două puţuri. In inetii;
b. lăţim ea domeniului d e alimentam a uim ii puţ. in metri

Valoarea finală a distanţei dlnlre puţuri $1 numărul d e puţuri neccsaro se stabileşte prin comparări şi reajustări
su cccsive dlnlre 2oe şl 7 a obţinută din (10).
Din relaţia (8 ) rezultă debilul reni do exploatare a unul puţ. Q„. caro în toate situaţiile, este mai m ic decât debilul
m axim exploatabil. Q„ stabilit la 2.3.2.3.
Calculul denivelărilor d e exploatare. în fiecare puţ. In condiţiile de interferenţă, se face cu relaţia:

H <14>
* * ' 1*1

care d e v in e în cazul în care puţurile sun', '»rploatalo la debite egale:

nO, r
/, [m| (15)
2* T h f * r<r ' rH - r^
în caro:
R. raza d e Influenţă a unui puţ. determinată prin pompări experim entale. în metri;
r<>. raza exterioară a puţului. în molri;
rty... r^, distanţele dintre puţuri, în metri.
Relaţiile (1 4 ) şl (1 5 ) sunt apllcabilo atât ncvlferolor cu nivel liber cât şl c e lo r sub presiune, cu m enţiunea că pentru
prima situaţie Iransm isivitatea (7 ) se calcu lează cu relaţia:
[m’ /s| (19)
în care:
K, conductivitatea hidraulică, în metri po secundă;
/»*., o ros,m ea m ed ie a acvlferulul în condiţiile funcţionării şirului d e puţuri (figura 1), în metri:

M (,7)

~/7 7 7 / > 7 7 7 / r -’ r - '- ■ - ^ r T r 1, r v

R R

Figura A - Şir finit d e puţuri într-un acvifcr sub presiune

 As -
2nT ° nd. (2-)
in carp
QO iIHmIwI optim ţm n xiin ) nl unui puţ. ¡11 m H ii «.nlu po r»nr.iiiwJA;
T trnnsinisiviirti.’ a ar.vift»iolor. oilcuInlA cu iclaţia (IC ). în m olii pAiraţl pe sccundă;
jtim Alnlc din distanţa dintre puţini, r.outoini (2 2 ). Iu mnlii;
diam etrul exterior :»l c o lo a n e i lillfnrilo sau liiliul <le picii iş m AigArilar, in metri.

2.3.3.11 S e r r ilt r c a z fl ca lcu lolo prn zm tatn la 2.3.3 9 şi 2.3.3.10 pAnă când sa ajunge la o variantâ c o n v e n a b ili
din punct d o v o d o io prnelic: vn lorilo lui O şi s# rnrtpoclA condiţia do roglm sever (2 1 ). puţurile lu o re a zi în
Interferenţă. Iar v ito z a da adm lsio n apoi In filtreln puţurilor nu d ep ăşeşte viteza admisă dată do (2 ),

(2 4 )

2.3.3.12 OupA stabilirea dlslanţol dintru puţini, 2ne, din (2 2 ) rezultă debitul d e exploatare a puţurilor, q, care este
m al m ic dccăt dobitul optim . A cu m se pol calcula doriivolArile d e oxploatare alo puţurilor In condiţii d e Interferenţă.
C om parAnd v a lo a re a ra zol d o InfluonţA a unul puţ in lungul frontului do captară, determ inată prin pompări
exp erim en tale, cu va lo a rea Iul 2ne, rezult A numArul d o puţuri, pe o parte şt pe alta a fiecărui puţ al frontului de
caplare, a se v e d e a 2.3.3.7 şl figura A. în condiţlllo funcţionării în Interferenţă.
(n căzut şirurilor finite d e puţuri, p a ra lele cu malul unul râu, folosind m etoda Imaginilor şi însumând a fe c te le celor
n puţuri in Interferenţă, s e p o a lo calcu la d en ivela rea In fleca ro din ncostea cu relaţia:

2 Jo ' >( m 1 (2 5 )
■ 2- .- T- Z |m|
V r0 *■ 2 cr/m - /

sm. d e n iv e la re a intr-un puţ oarnearn, m. dintre c e le n puţuri aftato in Interferenţă, în metri.

F orm a profilului p lo zo m etrlc d in am ic (In lungul frontului d o captare) determ inat d e funcţionarea puţurilor în
Interferenţă este sim ilară cu c e a reprezen tată In figura A.

2.4 P ro scrlpţiî privind elem en tele co nstru ctive ale puţurilor

2.4.1 P r e s c r ip ţii p o n tru p u ţu rile fo ra te

2.4.1.1 C o lo a n a filtrantă s e p r e v e d e numai in dieptul acviferului exploatat, am plasarea făcându-so ca în figura 5

Ş l« :

•.Y/.,y P .O (Profil d« dtpr«iiun«.

y ‘ ‘ '. v W T T N iv t l hidrostatic)
.Vi ( f V & r : '

Figura 5 - Am plasarea filtrului in acvifercle cu nivel liber

5
 2.3.3.8. Pentru dimensionarea fronturilor de captare cu infiltratic de mai, se recomanda înlocuirea Unid de puţuri
cu dren orizontal perfect hidrodinamic echivalent (permite extragerea acriuiasi debit pe un front de 1 m si
determina aceeaşi poziţie a suprafeţei piezometrice la distante mai mari de a, daca distanta dintre fix ţ je este de 2
o ).
Debitul captat de drenul perfect echivalent pe un front de 1 m (debitul unitar) este dat de relaţia:

q - < V + q, (mVms)

qr provine pfin alim entaro fin m al do i Ai i .

Qr ie zu it4 din resursa dinamică a acvilciului li. ualtiiai. iniţiat rirnnntA «le i Au (v a lo o ic lui qmrozullaiă
din studiile h k iroyroln gicc n fn du alc In «*o im )
va lo a rea lui calculcazA cu rotaţia

qr ~ T l r f m W r.| (19)
Grftdlcnlul hidraulic (m ediu ) intio rAu şi dren I. ro/nllA din relaţia:

'r « < " o - ^ )/ 0 (20)

<n caro:

Hn. c o la nivelului apel In rAu. cu asigurarea de calcul considerată la dim en sion area cajitiril. în metri;
/i4. co la nivelului apel In dronul portcct ucriivalont. iu metri.
D. distanţa do la frontul de captare pAnâ la matul rAului. in metri.

Pentru H0 dat. dependonţa dintre D şt rt* rezultă din impunerea condiţiei d e regim s e v e r pentni protecţia sanitarâ
pentru apa infiltrată din rAu:

O .V ., M (21,
n# n0 O

In care:
V.. K l,/n * - v ite za e fectivă d e filtrare. In metri pe secundă;
nm. - porozitatea e fectivă (activă). *
t„, minim 20 zile - timpul normal pentru definirea zonei d e regim s e ver, even tu al efectu area calculului de
optim izare In funcţie d e tipul d e poluare. In concordanţă cu legislaţia In vigo a re din Rom ânia;
s* * H 0 - hd . d en ivela rea In drenul perfect echivalent, in metri.

2.3.3.9 Ţinând s ea m a d e condiţiile concrete din teren d e am plasare a frontului d e puţuri (care lim iteazâ valorile
posibila pentru O) şl având In ve d e re c i s* trebuie să fie m ai m ic d a c it Sq (figu rile 1 şl 2) - penlru a nu depăşi
viteza aparentă admisibilă (2 ). din relaţia (2 1 ) se aleg câtova variante pentru valorile lui D şi a * Pentru flecare din
a cestea , se ca lcu lează I, cu (2 0 ), q, cu (1 9 ) şi q cu (1#).
fn continuare rezultă su ccesiv:

2 o - Q0 / <?;
2 oc - 0.05 x 2 o P 2)
n ■ l< / 2 o ,

2.3.3.10 D en ivela rea In puţurile frontului de captare cu Infiltraţie de mal se obţine odunănd la d en ivelarea din
drenul p erfect echivalent. s4 den ivelarea suplimentară:

2
 M 1679?

Figura 6 - Amplasnrea fillmlui în acviferele sub presiune

în care:

So. denivelarea corespunzătoare debitului maxim exploatabil. în molri;

H e. grosimea coloanei de apă, în.metri;
U. lungimea coloanei filtrante. în metri;
U lungimea decantorufui, In metri;
m. grosimea acviferuhii sub presiune, în metri;
O. diametrul Interior al coloanei filtrante. în motri.
i
2.4.1.2 înălţimea de siguranţă dintre fHtru şl culcuşul, respectiv acoperişul Impermeabil se la de 0,5 m, respectând
însă şl condiţia ca lungimea activi a filtrului să prezinte minim 75% din grosimea acviferuHii.

2.4.1.3 Diametrul interior al coloanei definitive în care se montează pompa submersibilă trebuie să fie de minim
150 mm. dar cel puţin diametrul exterior al pompei plus 100 mm.

2.4.1.4 in cazul în care coloana filtrantă este independentă de coloana definitivă, coloana de prelungire a filtrului
trebuie să depăşească cu cel puţin 3 m coloana exterioară superioară şi trebuie etanşată în mod corespunzător.
••
2.4.1.5 Sub coloana filtrantă jl solidar eu aceasta sa prevede decanlorul plasa da fund.
Lungimea docantorulul, /„ oste Inverj proporţionali cu granulata stratului acvlfer exploatat ţi direct proporţională
cu adândmea totali s pulului, dar nu mal mici da 2 m.

2.4.1.6 Colosnele de prolungire, coloana filtranţi ţi docanlorul sunt dimensionale astfel Incit si reziste la
Impingorea pământului din strat }1 la propria greutate.

2.4.1.7 La alegerea dimensiunilor granulelor pietrişului filtrant trebuie respectată regula filtrului invers. Diametrul
mediu al granulelor pietrişului mirgiiltar din primul strat. O^ se determini cu relaţia:

- 4 rf. [mml (2«)

In car«:
d,. diametrul de calcul (reprezentativ) al particulelor mediului permeabil granutar.

Daci gradul de neuniformltate al mediului peimeabM granular. U est«:

 S R ?6 2 9 -2

U-<Ud,o<5 - 7>
(depozite cu o granulozitate relativ uniforma), atunci:

dc*d 9o...£Í95 [mmj (23)

Daca gradul de neunifonmtate este mare (U > 5), se procedeaza Ia corectarea grafica a curbei cumulative granulometrice
prin eliminarea treptata (succesiva) a fracţiunilor mari, pana cand fracţiunile ramase îndeplinesc condiţia (26). De
exemplu, daca in prima etapa se elimina particulele mai mari de 5 mm, dimensiune careia ii corespunde 73%dupa curbai
granulometrica iniţiala, iar dupa corectare 100%, toate punctele noii curbe granulometrice isi schimba ordonata cu: j

100%/73%- 1,35

Se inlocuieste noua curba granulometrica si se verifica condiţia (27).

Daca este cazul introducerii celui de al doilea strat filtrant, diametrul granulelor pietrişului margaritar, D^ se considera.

■4DpI
(29)

2.4.1.3 în r.n/ul cxecuţioi puţului pun foinre do tip hidraulic. pietrişul mărgăritar sc introduce numoi cu Jet d r apă
conromitont ru pomparea din puţ a unui debit r j a l cu r.pl introdus cu pietrişul.

2.4.1.9 Grosimea filtrului de pietriş mărgăritar trebuie să fie de col puţin 100 m m pe rază.

2.4.1.10 Este interzisă aplicarea oricărui fel do sită metalică pe coloana filtrantă.

2.4.1.11 Capătul coloanci definitive din cabină sau cămin trebuie închis cu o piesă specială a cărei fanşă ,
interioară trebuie să fie la o înălţime de 0.5 m deasupia pardoselii încăperii şi caro să permită trecerea pompelor !
verticale, a conductei de aspiraţie sau de refulare, a tubului pentru observarea nivelului de apă sau, în ¿azul
apelor arteziene, a coloanci manomctnilui.

2.4.1.12 Golul de acces în placa do acoperim a cabinei sau căminului trebuie să coincidă cu axul forajului, p¿ntni
a se executa deznisiparea puţului şi alte intervenţii.

2.4.2 Prescripţii pentru puţuri săpate

2.4.2.1 începând cu (200...300) mm deasupra fundului puţului şi până la nivelul maxim al ape* subterane, pereţii
puţului se prevăd cu goluri (barbacane) în care se montează piese s o c ia le alcătuite astfel încât sâ îm piedice ,
antrenarea în puţ a materialului fin din strat, după deznisipare. Golurile sunt dimensionato şi am plasate astfel încât ,
să asigure captarea, pe tot perimetrul puţului. în mod uniform, a întregului debit din strat.

2.4.2.2 Diametrul interior al puţului săpat trebuie să fie de cel puţin 1.5 m.

2.4.2.3 In cazul în care este necesară prevederea unui radier do beton la fundul puţului, când există pericolul
refulării stratului de sub talpa puţului, acest radier este amplasat cu cel puţin 1,5 m sub patul stratului acvlfer care j
se captează.

2 .4 .2 .4 în interiorul puţului trebuie amenajate platforme de acces şi manevrare, a şeza te cu cei puţin 0,5 m (
deasupra nivelului maxim al apei din strat. Platformele trebuie prevăzute pe tot conturul liber cu un rebord de ,
minimum 100 mm şi cu balustrade de minim 900 mm.

2.4.2.5 Golul de acces prin platformă este prevăzut cu un capac metalic, aşezat pe o ramă de 200 mm înălţime.
La puţurile pentru captarea de apă potabilă sau apă minerală pentru cură internă, ca pacul m eta lic trebuie s¿ fie
etanş şi prevăzut cu încuictoarc. iar t ia trebuie să dcpăşească platforma cu ce l puţin 300 m m .

2 .4 .2 .6 Tubul de aerisire trebuio să asigure ventilaţia începând cu spaţiul de sub platform a cea m a i de jos.
_______________________________________________________________ ________________________________________________________ 8 ft »07 0 -2

2.4.2.7, In săpătură dc Ia exteriorul puţului, deasupra nivelului iniţial al apei subterane, se recomanda executarea unui
guler de argila cu cimentare, cu o grosime minima dc 500 mm si o latime de 2. ..3 m, care sa împiedice inflltratia dirccta a
apelor de suprafaţa prin pamântui de umplutura.

3. PRESCRIPŢII PRIVIND PUNEREA ¡N FUNCŢIUNE A PUŢURILOR

3.1 D u p f l c c h i p n r r a fie c ă ru i fo rn j s n r f e c t u o a / i î u m iă lo a t n t o o p e ra ţii

3.1.1 fc x iM .iftn irn (lo o o lm a lâ iii şl d n z n is ip ă iii p u ţ u lu i, p â n ă l:i li m p n r l ie a c o m p le t ă a a p e l.

D c z n ls ip a r r a s n e x e c u tă piiu p o m p a m c u in s ta la ţie ;*r*r - lift c u u n d e b il cu c i i c a 2 5 % m a i «hau? d e c ă l c ri o p lim
p ro ie c t a t şi n u m a i p u ţin d c 4 h ;

3.1.2 V e r if ic a r e a e f ic io n ţ r i h id ro d in a m ic .e a p u ţu lu i (l^ r .lu l d c e fic ie n ţă h i d r o d in a m ic ă ).

E f ic ie n ţ a h id r o d in a m ic ă a p u ţ u lu i s n c 'a lc u le a z ă c u re laţia

s. (30)
E - x 100 |%|

5, - s , i A3 ţmj (31)
st , denivelarea totali măsurată în puţ;
s, . denivelarea teoretică în acvifor, la pcrefclo coloanei flllranto,
As, pierderea do sarcină plezometrică in zona diu Imediata vecinătate a coloanei filtrante şl la traversarea
acestea;
Penlni puţurile cu pierdori de sarcină în zona forajului do tipul C Q ; şi pierderi de sarcină neglijabile datorită
colmatăril. ecuaţiile (30 şi 31) se scriu sub formele:

s, ^ sm + t> s *B Q + eiS^B Q i C Q 2 [mj (32)

1 (33)
e * — —— r ioo (%i
1 * 0
a
In caro.
8. factor caro exprimă rezistenţele hidraulice ale acviferului în zona do alimentare a puţului;
C. factor caro exprimă rezistenţele hidi aulice la traversarea coloanei filtrante şl a zonei din imediata
vecinătate a acesloia; I
Rotaţia (3 2) se poate scrie şi sub forma
St /Q - O t-CQ (M ) |
în care. «,/Q . denivelarea specifică.
Testul de eficienţă hidrodinamică se realizează po baza datelor obţinute la o pompare cu 3...8 trepte, timp de
(2. .8) h pe treaptă şl cu valori ale debitului cicscătoaro. dar fără a depăşi debitul maxim do la deznislpare (figura
7 a).
Folosind aceste date, relaţia (34) se reprezintă grafic printr-o dreaptă in coordonate s,/Q şl Q.
Coordonatele B şi C reprezintă panta şi rcspcctiv ordonata la origine a droptol şl so deduc grafo-anallllc din figura
7 b. după care so poato calcula eficienţa hidrodinamică a puţului. E cu relaţia (33), pentru orice valoare a debitului
explootat.

So recomandă ca In practica executării puţurilor pentru alimentări cu apă la debite mai mici de 90 l/s să nu se
admHă valori alo eilclenţol hidrodinámico mai mici sau ogalo cu 6 0% ;
 ¿81633-Z

•ifiij* «Ir

s / O .iiV m V t

Figura 7 - Analiza testului de eficienţă hWrodinamtcă

3.1.3 Executarea testului de performanţă se realizează prin pompare In regim permanent Intr-o singură treapta
la un debit cu circa 20% mai maro Jecăt dobitui maxim exploatabil proiectat, dar fără a depăşi debilul de U
deznisipare.

In timput acestui test se fac verificări continue do debit, Q şi aie nivelului apei In puţ, * * f(t), atât pe parcursul
pompării cât şi al revenirii, iar pc baza datelor obţinute se calculează caracteristicile hidrogeotogice reale ale
stratului acvifer.
3.L4. Executarea diagramei de indicaţie reala a puţului, Q - f (s) se face prin realizarea a minim trei trepte de debit si
calculul debitului maxim de exploatare real. conform 2.3.2.3.

3.1.5. Se recomanda ca la executarea pompărilor pentru testele de eficienta si performanta si a diagramei de indicam sa se
foioseasca agregate de exploatare (pompe submersibile), in montaj provizoriu.
J.1.6 Executarea analizelor organoleptice. flzrr.o-ohimtre. «le radioar'ivilate. bacteriologice şi biologice alo apei
şi comparare» loc cu reglementările specifice in viqoarp leleritn.ire la polabifitatea apei.

3.2 Darea In exploatare a puţurilor se facc după «nstiluirra zonei de protecţie sanitara, dezinfectarea cabinei şi
instalaţiilor hidraulice conform prevederilor din caietul rh» sarcini şi obţinerea avizolor legate.

4 P R E S C R IP p i R N A L E

4.1 In funcţie de nivelul dinamic corespunzător debitului ce urmează a fi captat, pompa submersibilă se
amplasează, când este posibil, ta 5 m până la 10 rn sub acest nivel şi în nid un caz In dreptul filtrului.

4.2 Puţurile trebuie dotate cu aparatură corespunzătoare de măsurare a debitelor ce se exploatează şi a

nivelului apei din puţ.

4.3 Testul de efidenţă şi diagrama de indicaţie a puţului se efeduează după fiecare deznisipare de întreţinere
a puţului, luându-sc apoi măsurile corespunzătoare pentru corectarea regimului de exploatare a puţului.

Pe baza programului de urmărire, benefidarul trebuie să consomncze continuu comportarea în timp a sursoi, în
scopul obţinerii de date care să permită aprederi asupra necesităţii unor lucrări do remediere.
 FRS
STANDARD ROMAN
SR 1629-2/C1
Aprilla 1997
Indice da clasificare G 24
ERATÀ

Alimentări cu apă
CAP TA R EA APELO R SUBTERANE PRIN PUŢURI
Prescripţii de proiectare

W a te r supplies
T a p p in g of g ro u n d w a te r through wells
D e sig n specifications

A lim entation en eau

C a p ta g e d e s eaux souterraines par puits
Prescriptions en v u e de.l'établissem ent des projets

ER A TÀ

1) La pa g in a 10 subcapitolul 2 .3 .3 .1 1 rela|ia (2 4 ) se va citi

2) L a pa gina 11, figura 6 se citeşte rotită c u 90* la stânga

3) L a pa gina 15 punctul 3 .1 .6 , în loc d e ’ c o m p a ra re a loc* se va citi ’ com pararea tor*

>D E S C R I P T O R I T I T I A lim e ntare c u ap ă , apă subterană, prescripţie de proiectare,

| proiectare, pu(

INSTITUTUL ROMAN CC STANDARDIZARE (IRS), slr. J.LCaWeron 13 - 702«. Bucuraţtt, România

' TP (401) 210.74.01; MOI) 211.32.96; Tf (401) 210.08.33

-l
55
 ANEXA 1.18
s t a n d a r d d e s t a t

H O M A MIA
_______________ E D IŢ II-: O I 1 C I A 1 A _______________ STAS 1629/3-91

a l im e n t a r i c u A rA
htiocuiept: 1629/3-82

iN S T m rr.il. pom an CAPTĂRI DE APĂ SUBTERANĂ PRIJS

d ?.
S T A M IM iU H Z A llK
DRENURI
C lasificarea alfanumerică
Prescripţii generale de proiectare G 54

Via t o r a u p p lie a A lia au BOJOCKUCCtHMU

802KD3AB0P riOZI3EMHHX
C T tC U N D W A TE R T A P P IM G S BY C A P TA G E DBS BAUX
BOfl BOZK3CTOK.AMH
O R A IM S S O U S T E R R A IN E S PAR D R A IH S
D e s iq n g e n e ra l ip e c ific a - P re a c r lp t io n a en ru e de O C n * a npaAfiMcaKMft no
c io n s dea p ro - npacTKpoaaKMu

1 GENERALITĂŢI

1.1 Oblact şl domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale privind proiectarea captărilor de apa
subterana prin dranurl. utilizate în sistemele de alimentare cu apa potabila sau industrială.

1.1.2 Prezentul standard nu se refera ladrenurile folosite la colectarea apelor de Infiltraţie din jurul
unor construcţii sau la cobortrea nivelului apel subterane.

1.1.3 Prezentul standard nu cuprinde prescripţii privind calculele de stabilitate şi de rezistenta

pentru elementele de construcţie, şi nici pe cele privind Instalaţiile şl echipamentele mecanice.

1.2 C aptirlle prin drenurl se prevăd, de regula, tn cazurile In care acestea se realizează în
straturi acvifere cu nivel liber, care au grosimea de 2 ... 5 m, iar talpa drenului se află la o adîncime
de pină la 8 m fa]â de nivelul terenului.

1.3 Captările prin drenurl se proiectează pe baza studiilor de teren şl cercetărilor de la b orato r
efectuate conform STAS 1628/1-87 şi STAS 1242/1-89.

1.4 Proiectarea captărilor prin drenurl trebuie să se facă în corelare cu celelalte lucrări de
gospodărire a apelor din zonă, existente şi de perspectivă.
Trebuie să se tină seama de:
- toate captările de apă subterană existente In zonă şi posibilitatea unei eventuale
Interferări cu captarea proiectată;
- prezenţa unor zone cu stratul acvlfer impurtflcat;
- chimismul apelor de suprafaţă (cazul captărilor cu infiltraţie prin mal);
- inundat)Uitatea zonei captării la ape catastrofale;
- existenţa căilor de comunicaţii terestre sau a lucrărilor hidroameUoratlve;
- prezenţa unor obiective sodal-economlce sau a unor canale şl conducte pentru trans­
portul apelor uzate sau al lichidelor ce pot polua stratul acvlfer.

Elaborat da: A p ro b a t d a:
M IN IS T E R U L LU C R Ă R ILO R IN S T IT U T U L R O M Ă N D E 8 TA N O A R O IZ A R E Data InU irN in vf^oara:
P U B LIC E , T R A N S P O R TU R IL O R Str. J . L Calderon iw.13 B U C U R E Ş TI
1 9 9 1 -0 7 -0 1
Şl A M E N A JĂ R II T E R ITO R IA L E Telex 11312 IRS R
tactltutul de Cercetări, Studii şl
Proiectări pentru Urbanism şl
Amenajarea Teritoriului —
U R B A N P R O IE C T
 STAS 1329/3-91

1,S La captării« prin drenurl trebui« luat* maturii* d* protecţie ţi siguranţa pentru menţinerea
calităţii apel, precizate la pct. 1.5.1 ... 1.5.5.

1.5.1 La captările prin drenurf utilizate In sistemei« de alimentara cu apa potabilt trebuie luate
masuri pentru realizarea protecţiei sanitare, inclusiv a perimetrului de protecţie sanitara, stabWta pe
baza de studii hldrogeologice ţi hidrologice, conform reglementarilor tehnice spacMce. Zona de
protecţie trebuie sa se realizeze cel ttrziu ptna la darea In exploatare a captării.

1.5.2 Trebuie luata masuri de protecţie împotriva Inundaţiilor produse de cursurile de apâ înveci­
nate, a stagnării apelor meteorice ţi a Infiltrărilor poluante da orie* natura, tn straturile acvifere.
Lucrările de protecţie împotriva Inundaţiilor se proiectează luind in calcul deM U maxim determi­
nat conform STAS 4066/1- 82, la probabilitatea anuala de depăţlre determinau conform STAS 4066/2 •
87, corespunzătoare clasei de importanţa a obiectivelor deeervtt* de captarea respectiv*. stabMtă conform
STAS 4273 - 83.
Distanţa de la dren ptna la lucrările de protecţie trebuie sa corespunda concSţHor de protecţie
sanitara precizate la pct 1.5.1.

1.5.3 fn cazul drenurilor care captează apa <fln Infiltraţii prin mal, trebuie sa se prevadă lucrări de
consolidare a maturilor ţl de stabilizare a albiei Aceete lucrări trebuie sa nu împiedice alimentarea
captării prin Infiltraţii, tâ nu provoace colmatarea albiei regularizate ţi sâ se realizeze cel mai ttrzlu
ptna la darea în exploatare a captării.

1.5.4 Trebui« proiectat« ţl organizata masurile de securitate ţl supraveghere (împrejmuiri, drumuri

de acces, paza. Iluminat etc.), necesare tn timpul exploatării captării.

1.5.5 Trebuie ca materialele folosite la construcţiile ţl Instalaţiile captării sa nu schimbe calitatea

apel captate ţi ¿a fie rezistente la eventuala agresivitate a acesteia (C02. pH, HjS, ferobacterii,
manganobacterH etc).

1.6 Soluţie de captare prin drenurl se adopta numai daca tn urma unei analize tehnlco-
economice rezulta mal avantajoasă tn comparaţie cu soluţia de captare cu puţuri.

2 CLASIFICARE

2.1 Dupa posibilitatea de vizitare e drenuiDor, captările prin drenurl pot fl:

- cu drenurl nevizitabile, reafizate dn tuburi perforate cu hai|im«a intentară ptna la 1500 mm;
- cu drenurl vizitabile, reafizate din galerii drenata sau dki tuburi perforate cu înălţimea
Interioara mai mare da 1500 mm.

2.2 Dupa poziţia.de amplasare a dremirilor In stratul acvKer, captările prin drenurl pot ti:

- cu drenurl perfecte, dnd drenul este aţezat pe stratul Impermeabil de baza;

- cu drenurl imperfecta, dnd drenul este situat tn stratul permeabi acvKer.

2.3 După provenienţa apei captata, captării« prin drenurl pot Ifc

- cu drenurl car« captează apa <*n straturi acvtare cu nMI Ibar;

- cu drenurl care captează apa infiltrată prin makirfe riurfor.

3 PRESCRIPŢII DE PROIECTARE
N

3.1 '' Alcitulre

■ Captările prin drenurl slnt alcătuit« dkiclamanMl« prezentat«înfig. 1..

6
 STAS 1629/3-Sf

A-A

-rr^r. r-frrifrrf—r
I l ' l

B-B

3 ' ít í. ...... <?>- "T

aT A\

1- D r»n: 2- căm in da vixttar«: 3- cam eră colectoa re; 4- tub d e aeritk e; 5- conductă d e p lecare

Flg. 1

3.2 Amplasare

Drenurile care captează apa provenita dlntr-un strat acvlfer cu nlve< liber se amplasează, pe cit
poefbU, perpendicular pe direcţia de «curgere a apei.
DrenurSe care captează apa Infiltrata prin malul unul rtu se amplasează paralel cu malul.

3.3 Dimensionare

3.3.1 Panta longitudinali a drenului a « adopta, de regula, egalB cu cea a stratului Impermeabil de
bazi. Aceasta panta trebuie *a asigure scurgerea apei spre camera colectoare ţi sa nu (le mal mici
da 1%«

3.3.2 Secţiunea de scurgere a drenului ta stabileşte avlnd In vedere debitul de calcul obţinut din
majorarea cu aprox. 20% a debitului Qd de dimensionare a captării (determinat conform pct. 3.3.3.SJ,
pentru a tina seama de eventualele depuneri de nisip pe orificiile din pere|li drenului sau pe radierul
acestuia.
Secţiunea de scurgere a drenului se cflmensloneaza astfel ca la debitul de caicul sa se realizeze
un grad de umplere de max. 5 0V

3.3.3 Debitul provenit din stratul acvtfar se determina tn funcţie de caracteristicile stratului acvlfer,
coeficientul da futrajie şl de panta Mdraulca a curentului subteran.
Pentru drenurte perfecte, h cazurile In care panta hidraulica a curentului subteran este mal mare
de 1%* debitul provenit din stratul acvfer sa determina conform prevederilor de la pct. 3.3.3.1 ... 3 3.3.4.
^ Pentru celelalte cazuri, determinarea debitului se face finind seama de condiţiile reale de scurgere
a apei spre drerv
In cazuri speciale, pentru determinarea debitelor provenitedln straturi acvlfere pot fl folosite ţi alte
metode da calcul numeric, de modelara analogica etc.

3.3.3.1 Debitul unitar q, (pe unitatea de lungime de front de strat acvlfer) ce poate H captat In cazul
drenurtlor care captează apa dlntr-un strat acvlfer cu nivel liber se determina cu relaţia:

qt mk l\ Hi t m’ /fs.m))

Ar coeficient de Wtraţie mediu al stratului acvlfer, tn metri pe secunda:

h panta htdrau#câ medie a curantului subteran, care sa determină cu relaţia:

«t-"o
20, H.

H, grosimea stratului de apă subterana, tn metri, corespunzătoare nivelului minim

(flg. 2a), cu probabOHatea anuala de depăşire determinata conform STAS 4068/2-
67, In funcţie de dasa de importanţa a obiectivului deservit de captarea respectiva.
stebflU conform STAS 4273-83;
S TA S 1629/3 91

ho grosimea straiului de apa la limita filtrului invers al drenului, in metri (fig. 2a);
Di distanţa de Influenţa a drenului, in metri, care se poate determina cu relaţia empirică:

D, = 3000 s -UT
a — H i — ho

Flg. 2

3.3.3.2 Debitul unitar qm ce poate fl captat tn cazul drenurllor care captează apa infiltrata prin malul
unul rtu, sa determina cu relaţia:

qm - k fa H i ţ m 3/ (s .m ))

In caro
* conform pct. 3.3.3.1;
h panta hidraulica medie a curentului subteran, care se determina cu relaţia:

1 - ^ ~ ho
2 " 2 D 2 Hj

Hz grosimea stratului de apa subterana de Infiltraţie prin mal. in metri, corespunzătoare

nivelului minim din rtu (flg. 2b), cu probabilitatea anuala de depăşire conform
STAS 4068/2 - 87, determinata tn funcţie de clasa de importanţă a obiectivului deser­
vit de captarea respectiva, stabilita conform STAS 4273 • 83;
ho grosimea de apa la limita filtrului Invers al drenului, In metri (fig. 2b);
Di distanta de la axul drenului la rlu. In metri.
Pentru evitarea colmatărll, ¡2 trebuie să respecte condiţia:
l2 < 0,015
cu excepţia cazurilor tn care straturile acvlfere sînt alcătuite din nisipuri fine sau apele slnt
feruglnoase, pentru care trebuie sâ se respecte condiţia:
l2 < 0.010

3.3.3.3 Debitul Qc ce poate fi captat dintr-o zona cu caracteristici hldrogeologice aproximativ

uniforme, se determină cu relaţia:

Oe - 0,8 q Le ( m 3/s)
 X S T A S 1629/3-91

In care
q conform pct. 3,3.3.1 (gi) sau pct. .1 3.3 2 (<Jm). în metri cubi pe secunda şi metru;
Lc lungimea posibila a segmentului de strat acvifer avînd caracteristici hidrogeologice
aproximativ uniforma. în metri.
In cazul în care captarea cuprinde un numâr /de segmente de straturi acvlfere, debitul 0 C care
poate II captat dintr-un strat acvifer se determina cu relaţia:

în care
qi debitul unitar ce poate II captat de drenul /'. în metri cubi pe secunda şl metru;
Ld lungimea posibila a segmentului i de strat acvifer. In metri.

3.3.3 4 (n cazul în care drenurlle captează atît apa dintr-un strat acvifer cu nivel liber cit şi apă infiltrata
prin malul unui rîu, se calculează debitul corespunzător flecarei situaţii conform prevederilor de la
pct. 3.3.3.3. după care acestea se însumează.

3.3.3 5 Debitul de dimensionare Qd a captării se determina cu relaţia:

Od =* o Oc I m3/s ]
In care
a coeficient de slguran|a prin care se ţine seama de efectul de colmatare în timp în
zona vecină drenulul; are valoarea 0,8 ... 0,9, aleasă în funcţie de caracteristicile
stratului acvifer;
Oc conform pct. S.3.3.3 sau pct 3.3.3 4, in metri cubi pe secunda.

3.4 Prescripţii constructive

3.4.1 Drenurlle se prevăd, de regulă, perfecte (aşezate pe patul Impermeabil al stratului acvifer),
pentru a putea intercepta integral curentul subteran.
Drenuri imperfecte (aşezate deasupra patului impermeabil) se folosesc numai în cazuri justificate
tehnico-economic.

314.2 Diametrul Interior al tuburilor de drena| trebuie sa fie de minimum 20 cm.

3.4.3 Drenurlle vizltabile se folosesc numai în cazul captărilor Importante, cu debite de peste
0,2 m3/s şl unde condiţiile de exploatare justifică această soluţie (curăţirea periodica a depunerilor
de calcar, fler, mangan).

3.4.4 Tuburile de drenaj pot II din:

- beton simplu;
- beton armat;
- ceramică;
- materiale plastice.

3.4.5 Tuburlio de drenaj trebuie prevăzute la jumătatea lor superioară cu orificii realizate din
construcţie, avtnd diametrul de 1 ... 1,5 cm. Se Interzice realizarea orificiilor prin spargerea ulterioară
a tubului, cu excepţia tuburilor din materiale plastice, care pot II găurite.
Suprafaţa totaiă a orificiilor de Intrare a apei ia exteriorul drenului trebuie să fie de 3 ... 4 % din
suprafaţa totală a zonei perforate.

3.4.6 Dacă se folosesc tuburi circulare, este recomandabil ca acestea să fie prevăzute cu mufă. fn
cazul tuburilor circulare cu capăt drept trebuie să se prevadă manşoane care să asigure coaxlalitatea
tuburilor.
31 A S lb'.M.K 3 ‘>1

3.4.7 T u b u r ile d e d re n a ) se a ş a z â , de regulă, pe un strat egalizator din beton.

3.4.8 tn jurul drenului se realizează un llltru Invers (lig. 2a şl 2b), alcătuit din mal multe straturi,
avînd grosimea totală de min. 40 cm. Numărul şi compoziţia granulometricâ a straturilor filtrului invers
se stabilesc în funcţie de compoziţia granulometrică a nisipului din stratul acvifer şl de dimensiunile
orificiilor d re n u lu i

3.4.9 in lu n g u l d re n u rilo r se p re v ă d c ă m in e de vizitare:

- la s c h im b ă ri d e direcţie ale traseului, sclw nltAij d e pantă sau de dim ensiuni aia secţiunii
d e sc urg ere ;
- în aliniamente, la distanţa de:
60 ... 80 m în cazul drenurilor nevizitabile cu înălţimea interioară de pină la 0,8 m;
s 100 m în cazul drenurilor nevizitablie cu înălţimea interioară de 0,8... 1,5 rrv,
£200 m In cazul drenurilor vlz[tabile.
Cota radierului căminului de vizitare trebuie să de cu cel puţin 50 cm mai coborttâ dedt a radierului
drenului, In vederea realizării unui mic bazin de colectare a nisipului.

3.4.10 Drenul se realizează, de regulă, In două ramuri.

tn punctul de cotă minimă a drenurilor se prevede o cameră colectoare. Camera colectoare

trebuie prevăzută cu dispozitive de închidere pentru Izolarea drenurtor (dacă esje cazul), conducta da
golire fixe sau mobile, sorburi la conductele de plecare a apel, ventilaţii, spaţiu necesar pentru depunerea
nisipului antrenat de apă.

3.4.11 Căminele de vizitare şi camerele de colectare se acoperă cu placă de beton armat.

!n cazuri justificate, utilajul de pompare poate fl montat In spaţiul comun cu camera colectoare,
cu luarea 0e măsuri pentru evitarea Impuriflcârii apel captate.
Accesul prin placa de beton trebuie să fie situat la cal puţin 0,7 m deasupra terenuM sau. In cazul
locurilor Inundabile, deasupra nivelului apelor mari cu probabilitatea de depăşire şl ţtntrtd seama şl da
suprapunerea efectului valurilor.
La captările utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă, accesul In căminele şl camerele colec­
toare treb uie prevăzut cu capac sau uşă metalica, cu sistem de hcuiere corespunzător.
Capacele se aşazâ pe un rebord cu înălţimea de 20 cm faţă de suprafaţa superioară a piacH.

3.4.12 Tubul de aerisire trebuie sa fie mai (nalt cu cel puţin 2 m faţi. de nivelul accesului şl trebuie
astfel realizat înclt să nu poată fl demontat din exterior şl să nu permită pătrunderea corpurilor străine
în interior.

3.4.13 Pentru cobortrea In cămine şl In camerele colectoare, trebuie prevăzuta la Interior scări
metalice llxe, protejate cu vopsea antlcorozlvă. N

3.4.14 La drenurile vlzitabile, cu înălţimea Interioară peste 2 m. In cazul captărilor de apă potabilă,
Itnga sau deasupra cunetelor de scurgere a apei captate, se recomandă prevederea unei banchete
de circulaţie deasupra căreia trebuie să fie o înălţime de cel puţin 1,7 m. (n cazuri speciale această
înălţime se admite de 1,5 m. Bancheta trebuie să De situată la cel puţin 0.3 m deasupra nivelului de
scurgere a apel din cunetă şl să aibă reborduri pentru evitarea impuriflcârii apel captate.

3.4.15 fn locurile inundabile, In jurul părţilor de construcţie care depăşesc nivelul terenului, trebuie
prevăzută o umplutură de pamint cu taluzurl protejate.

3.4.18 Captările prin drenuri trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de măsură a debitului da apă
captată.
 SIAS 1620/3 91

4 P R E S C R IP Ţ I I F IN A L E

4.1 A d a p ta re a p ro iectu lu i la situaţiile reale d in teren se fa ce n u m a i c u a co rd u l p ro iecta n tu lu i. Iar

In r a z u l u n o r c o n d iţii h id ro g e o lo g lc e d eoseb ite şl c u asistenţa te h n ica d e specialitate.

4 .2 P e b a z a p rescripţiilor stabilite In p roiectul d e execuţie, ben eficia rul tre b u ie s ă în to cm e a sc ă

re g u la m e n tu l d e e xp lo ata re a captării.

4 .3 tn c a z u l cap tă rilor im po rtante, p rin pro iect trebuie sâ sn p re v a d ă profila (c u m inim u m trei
foraje d o o h s e rv m ie flecare. <lin care d o u a în a m on te şl unui in aval), a m p la sa te tra n sve rs a l p e frontul
d e c a p ta re , astfel ca sa sn p o a tă o b se rva şi înregistra variaţia in tim p a nivelului apel d in stratul captat.

DKaanta intre prnfile trebuie sa fie d e 200 ... S00 m. stabilita in funcţie d e caracteristicile stratului
acvHer.

4 .4 P ro ie c tu l fie execuţie trebuie să c u p rin d ă u n p ro g ra m d e urm ă rire d e c ă tre beneficiar a

c o m p o rtă rii s u rs e i, in sc o p u l ohţlnedi de d a te p rivin d îm bunătăţirea exploatării şi p rivin d posibilităţile
d e e x tin d e re a captării

4 .5 C a p tă rile utilizate In sistem ele d e alim entare c u a p ă p o ta b ilă se d a u In fu ncţiu ne n u m a i d u p ă

o d e z in fe c ta re c o re s p u n z ă to a re a construcţiilor şi instalaţiilor h idra ulice, cu a v iîu l pre alab il al o r­
g a n e lo r d e resort.
 ANEXA 1.19
8 T A N D A R D DE STAT
E D IŢ I E O F IC IA L A STAS 1629/4-80
ROMÂNIA

IN S T IT U T U L R O M A N A lla n llrl eu api În lo c u it f i t :

DB S T A S 1 4 t»l 4 S I
S T A N D A R D IZ A R E
C A P T Ă R I DE A P Ă DIN R lU R I
Prescripţii de proiectare Q t f i l l c a n a alfanumeric*

6 54

A lim entation an eaa

W a ter supplie« C A P T A T IO N S D E L 'E A U
BoAocRaOxtemie
R IV E R W A T E R C A T Q I IN G S O E S R IV I È R E S B0fl03AB0PbI H3 PBK
Design specifications Prescriptions en vue da rétablissement IlpeADHcaHM no npoeicnipoaauM)
des projets

1 O B IE C T Ş I D O M E N IU D E A P L IC A R E

Prezentul' standard stabileşte prescripţiile privind proiectare» captărilor de a p i din

rturi pentru alimentări ou apă potabila fi industriali.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţii privind calculele de stabilitate, rezistenţi
şi dimensionare pentru elementele de construcţii ale captărilor de apă şi nici pe cele privind
instalaţiile şi utilajele acestora.
Captarea apei din lacurile de acumulare formate pe riuri se proiectează conform
ST A S 1629/6-90.

2 P B B S C K T P Ţ II D B P R O IE C T A R E

2.1 Preserlp|ii generale

2.1.1 Proiectarea captărilor de a p ă d in rturi trebuie corelată cu schemele de amenajare a
bazinului hidrografic şi de gospodărire a apelor rinrilor din zonă; la Întocmirea proiectului
captării şi la proiectarea organizării execuţiei lucrărilor trebuie să ţină seama de toate folo­
sinţele, restituţiile şi servituţile de pe rlu (captări existente, navigaţie, plutărit, piscicultură,
irigaţii, agrement etc), atlt cantitativ cit şi calitativ.
2 .1.2 La proieotarea captărilor de apă din rlnri trebuie i i ie ţină seama de :
— posibilitatea alimentării cu apă a tuturor consumatorilor din zonă, cu respectarea
gradului de asigurare al fiecărei folosinţe;
— posibilitatea majorării debitului captat fără lucrări In albie.
2.1.3 La proieotarea captărilor de apă din rlnri, cantităţile de apă necesare consumatorilor
deserviţi se determină conform ST A S 1343/0-89 iar calitatea apei se stabileşte conform
S T A S 4706-88.
2.1.4 Proiectarea trebuie să fie precedată de studiile şi cercetările de teren efectuate conform
STA S 1628/1-87 şi ST A S 1242/1-89.
Pentru lucrările de regularizare aferente captării de apă studiile şi cercetările se efec­
tuează conform ST A S 8693-88.
2.1.4.1 In zona preconizată pentru captare, studiile topo-hidrografice trebuie să se efectueze
In amonte şl In aval de captare, pe o lungime de rlu egală cu cel puţin zece lăţimi de albie
stabilă a riului In secţiunea captării, cuprinzlnd In mod obligatoriu capitul amonte al curbei
de remuu şi zona in care pot apare depuneri de aluviuni. în studiile topo-hidrografice trebuie
cuprinse şi zonele in care este posibil să apară alte lucrări de artă necesare realizării şi func­
ţionării captării de apă : Îndiguiri, apărări de maluri, corectări de torenţl, modificări de trasee
pentru drumuri sau căi ferate, clădiri etc.
In cazurile in care slnt necesare Încercări pe model (pct. 2 .1.5) ridicările topo-bidro-
grafice se efectuează de comun acord cu organizaţia care execută cercetările de laborator.
2.1.4.2 în zona captării de apă trebuie să se planteze borne cu vizibilitate spre viitoarele
lucrări, In locuri ferite de distrugere. Pentru toate bornele trebuie să se întocmească schiţe de
reperaj care s i faci parte integranti din aceste studii.
2 .1 .4 .3 Studiile geotehnice se efectueazi atlt In zona captărilor de apă cit şi In zonele in car«
apar alte lucrări de artă necesare realizăţii şi funcţionării captării de apă (diguri, apărări de
mal etc.).

E laborat dat Aprotal 4*1

Dau U tftr il U vtg o .rti
C O M ISIA N A Ţ IO N A L Ă P E N T R U I N S T I T U T U L R O H A N D E S T A N D A R D IZ A R E
URI1AN1SM Ş l A M E N A J A R E A
8tr. Jean Louis Calderon nr. 13 1990-12-01
T E R I T O R IU L U I
ln stitofu l U R B A N P R O IE C T BUCUREŞTI
S T A S 1629/4-90

Studiile geotehnice trebuie să prezinte caracteristicile terenurilor a tit la stare uscată,

cit ?i In stare umedă.
2 .1 .4 .4 Pentru proiectarea captării apei din rîuri trebuie Întocm ite şi studii asupra:
— evolu ţiei în tim p a albiei riu lu i;
— apariţiei şi regimului fenomenelor da îngheţ-dezglieţ;
— efectelor vintu rilor şi valu rilor ;
— delim itării zonelor de protecţie sa n itară ;
— surselor posibile de poluare a a p e lo r;
— afuierilor a lb ie i;
— sufoziei fizice şi chimice a terenului din albia riului;
•— apelor subterane;
— a gresivităţii apei asupra m aterialelor de construpţii preconizate a se întrebuinţa.
2 .1 .5 în cazul captărilor de apă încadrate în clasele de im portanţă I sau I I conform S T A S
4273-83, Rau în cazul In care condiţiile de amplasament sînt dificile, proiectarea lor se rccmnandă
să se facă pe baza rezultatelor încercărilor pe model.
2 .1 .8 Captările de apă trebuie a ltfe l concepute incit, In cazul efectuării unor revizii, reparaţii
sau Întreţineri la una din lin iile tehnologice, să poată asigura, în perm anenţii:
— debitul corespunzător folosinţelor deservite, în regim m inim de folosire a apei, la
gradul de asigurare al fo losin ţelo r;
— calitatea apei, iu lim itele admise de schema tehnologică a sistemului de alimentare
adoptat, corespunzător specificului consumatorilor deserviţi.
2 .1 .7 Proiectul unei captări de a p l din rluri trebuie să cuprindă construcţiile, instalaţiile şi
dispozitivele care şă asigu re:
— prelevarea debitului de apă necesar;
—■spălarea aluviunilor din faţa prizei de apă, în vedîrea m în ţin erii nivelului de apă
corespunzător;
— stabilitatea albiei minore in zoua captărilor de apă şi racordarea acestora cu malurile ;
— curgerea fără vîrteju ri a apei prin faţa p r iz e i;
' — prevenirea eventualelor efecte dăunătoare ale lucrărilor de la captare asupra cursu­
lui riului şi zonelor rive ra n e; •
— migrarea pe riu a p s jtilo r la captările reiliza te prin bararea cursului r îu lu i;
— prevenirea efeetelor dăunătoare alo zaiului asupra prizei de apă, acolo unde este
c a z u l;
— prevenirea efectelor dăunătoare ale n lb jiului, gheţii şi plu titorilor asupra prizei de
•P & ;
controlul debitului apei ce pleacă de la captare spre obiectivele sau folosinţele
d e servite;
— protecţia necesară pentru a asigura calitatea apei solioitată de consumatori, inclusiv
instituirea zonelor de protecţie sanitară pentru apa potabilă;
— necesarul pentru întreţinerea şi repararea diferitelor părţi ale captării de apă ;
— evacuarea In aval a cbbitelor m axime conform clasei de im portanţă din care face
parte şi a debitelor de servitute.
2 . 1.8 tn cazul în oare captarea da apă*se execută la adăpostul unui batardou de execuţie,
prin proieot trebuie să se prevadă ob ligativitatea efeotuării probelor de funcţionare şi mane­
vrare a tuturor instalaţiilor mecanice (stavile, batardouri, grătare ete.), înaintea desfiinţării
batardoului de execuţie.

2 .2 Prescripţii de protecţie şi siguranţă

2 .2 .1 Pentru ansamblul captării
2 .2 .1 .1 Protecţia sanitară a captării din riuri pentru alimentarea ou apă potabila se realizează
prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi de restricţie, precum şi prin
aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor, stabilite conform reglem entărilor tehnice
specifioe.
Delim itarea zonelor do protecţie sanitară se face în funcţie de condiţiile liidrogeologice,
hidrologice şi geoinorfologice locale.
Zonele de protecţie sanitară se instituie odată cu punerea în funcţiune a surselor,
construcţiilor şi instalaţiilor pe care le protejează.
P rotecţia sanitară a sursei in exteriorul lim ite i zonei de protecţie cu regim sever se
asigură prin aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor prevăzute de reglementările teh­
nice specifice, cu priviro la regimul apelor şl înlăturarea stării de poluare a aoestora.
2 .2 .1 .2 Construcţiile şi instalaţiile de captare a .a p ei se proiectează luînd in calcul debitul
m axim sau/şi volumul m axim ale riului respectiv, determinate conform S T A S 4068/1-82, la
probabilitatea anuală de depăşire determinată conform S T A S 4008/2-87.
2 .2 .1 .3 P latform ele de exploatare, manevrare şi aoces la.captările de apă din riuri trebuie
amplasate m ai sus faţă de nivelu l m axim din riu şi cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului
m axim la care pot ajunge valurile.
2 .2 .1 .4 Dimensionarea captărilor cu baraj mobil se face considerlnd că la evacuarea debitelor
m axime una din stavile este blocată.
La debitele de veriCîcarp, toate stavilele So consideră deschise.
 S T A S 1628/4-90

2 .2 .1 .5 Stavilele barajelor mobile trebuie prevăzute fie cu acţionare dublă (manuală Şi «Me­
trică), fie numai cu acţionare electrici provenită din două surse independente, dacă tim pul
necesar pentru manevrarea manuală a stavilelor conduce la depăşirea tim pului de ridicare a
apei la nivelurile de calcul şi de verificare.
2 . 2 . 1.6 Construcţia prizei de apă se dimansionează pentru debitele m axime care ar putea fi
necesare In zonă in viitorii 25 ani, cu posibilităţi de eşalonare.
Echiparea prizei de apă se face pe etape, ţinind seama de evoluţia necesarului de
debit, conform ST A S 1343/0—89.
2 .2 .1 .7 Debitul de calcul care se ia in considerare In perioada de execuţie, pentru captările,
de apă din clasele de importanţă I şi I I , este cel conform S T A 8 4273-83, 8T A S 4068/1-82 şi
S T A S 4068/2-87.
Pentru celelalte clase de importanţă, debitul de calcul In perioada de execuţie se sta­
bileşte de către proiectant şi se aprobă de benefieiar, ţinind seama de :
— pagubele ce se pot produce la lucrările de exeou ţie;
— pagubele provocate In producţie de eventuala lntlrziere a dării In exploatare a
captării.
2 .2 .1 .8 P rin proiect trebuie să se mai prevadă :
— măsurile de securitate şi supraveghere (împrejmuire, pază, iluminat, drum. de acces,
m ijloace de telecomunicaţie etc.), necesare In tim pul exploatării captărilor, conform reglemen­
tărilor tehnice sp ecifice;
— măsurile pentru Împiedicarea poluării apelor rlului din surse care ar putea Influenţa
defavorabil calitatea af>ei ia priză (canalizări, exploatări miniere etc.).
2.2 .2 Prescripţii pentru captarea propriu-zisă
2 2 .2 .1 Materialele folosite la construcţiile şi instalaţiile sistemului de captare trebuie astfel
alese Incit să nu schimb:? calitatea apei captate, să fie rezistente la eventuala agresivitate a
apei (C O „ pH , H ,S, ferobacterii, manganobacterii), precum şi la Ingheţ-dezgheţ.
2 .2 .2 .2 Prizele captărilor de apă trebuie protejate îm potriva pătrunderii peste lim itele admi­
sibile a aluviunilor, plutitorilor, gheţii, zaiului, plantelor şi vieţu itoarelor acvatice, a tit In
exploatarea normală, cit şi pe tim pul reviziilor şi reparaţiilor.
2 .2 .2 .3 Construcţiile, instalaţiile şi u tilajele captării de apă, precum şi lim itele zonei de
protecţie sanitară cu regim sever aferente, trebuie semnalizate ţinind seama şi de reglementă­
rile prevăzute de organizaţia care asigură navigaţia pe rlu.

2.3 Preseripfii privind ampjosarea

2 .3 .1 Pentru apa potabilă şi industrială, la alegerea amplasamentului trebuie să se ţină seama
de următoarele :
— în zona captării de apă, albia trebuie să fie cit mai stabilă in plan şi In profil longi­
tudinal, sau să fie stabilizată prin lucrări de regu larizare;
— In dreptul captării de apă, param etrii albiei regularizate să asigure, de regulă, men­
ţinerea capacităţii de transport a debitului solid al albiei şi după executarea cântăm de apă;
— priza se recomandă să fie amplasată lntr-o curbură a rlului, pe malul concav, In
.'tea aval a celui de al treilea sfert al curburii sale, sau cel puţin In aliniam ent; rasa curbei
r In care se amplasează priza de apă, se recomandă să aibă va lo a rea :
3 5 < R < 5B
in care B este lăţimea albiei stabile in zona c a p tă rii;
— să fie evitate zonele in care se pot form a zăpori, precum şi amplasamentele situate
im ediat în aval de confluenţe sau de surse de impurificare a a p ei;
— în cazul captărilor cu baraj, de regulă, să fie evitate amplasamentele care conduc la
mărirea pericolului de inundabilitate a terequrilor riverane, ridicarea dăunătoare a nivelului
apelor subterane, scoaterea din circuitul agricol a unór suprafeţe im portante, sau influenţarea
defavorabilă asupra diverselor construcţii din zon ă ;
— să fie evitate zonele în care se depun aluviuni.
2 .3 .2 L a amplasarea prizelor de apă potabilă trebuie să se mai aibă in vedere următoarele :
— amplasarea să se facă Iu amonte de sursele de poluare a apelor rlului (guri de văr­
sare a apelor uzate, localităţi, depozite de lemne şi alte m ateriale poluante e t c . );
— să fie evitate zonele in care circulă navele şi p lu te le ;
— amplasarea să se facă în zone In care să se poată asigura organizarea zonelor dé
protecţie sanitară.
2 .3 .3 Este Interzisă amplasarea prizelor de apă potabilă Intr-un adăpost de nave tau bazin
portuar.
2 .3 .4 Amplasarea captării se definitivează pe baza rezultatelor unui calcul tehnico-economic
comparativ, întocmit pe ansamblul sistemului de alimentare cu apă, care include mai multe
varian te de amplasament sau de tip de captare.

2 .4 ' Tipuri de eaptări

Se deosebesc următoarele tipuri, mai importante, de captări :
— captări in curent liber :
— captări de mal cu cam ere;
S T A S 1629/4-90

— captări In turn «au în pilă ;

— captări cn crib ;
— captări cu staţie do pompare p lu ţito u re;
— captări In regim b a r a t :
— captări cu cameră de m al şi prag dc fu n d ;
— captări cu baraj m obil şi priză în c u le e ;
— captări cu baraj fix şi priză Iu culee;
— captări cu baraj fix şi priză pe coronament.

2 .5 A i r g e m i tip u lu i de enptare

2.5*1 T ip u l de captare se alege în funcţie de urm ătorii factori :

—^coeficientul de captare, determinat cu relaţia :

în care
Q, debitul de calcul care urmează a fi c a p ta t;
Q ^ , debitul minim afluenfc pe riu in amplasamentul prizei de apă, la gradul de asigu­
rare al folosinţei deservite conform 8T A 8 1343/0-89; în cazul în care se captează
debite pentru mai m ulte folosinţe, se stabileşte ţinind seama de giadul de
asigurare şi procentul de debit captat pentru fiecare folosinţă în p a r te ;
— adtncimea de apă m inim ă din rlu, In fa ţa prizei H mla corespunzătoare lui Q*,,,
— adlncimea de apă m inim ă necesară la priză JIntc pentru a permite prelevaiea debi­
tului. de calcul Q * ;
— necesităţile de spălare a aluviunilor din faţa prizei.
2 .5 .2 C aptările în curent lib er se recomandă să fie utilizate »p ?azurile în care:.

foc < 0,25 Şi

Hmin **

2 .5 .2 .1 C aptările oe mal cu camere se recomandă să se folosească dacă adînoinica de apă

lingă malul rîului respectă c o n d iţia :

Hm** > a Hp •+• H/ - f H*

în o are
U, ln&lţimea pragului ferestrei faţă de fundul riului, avind valoarea minimă de
0,3?. .1 m. In funcţie d « posibilitatea pătrunderii aluviunilor t Irite in priză :
Hf înălţim ea ferestrei pentru captarea debitului (^»calculată în condiţiile precizate
la pct. 2.6 ;
H m acoperirea cu apă a terestrei, necesară pentiu captarea apei fftiă încărcare cu
particule s o lid e ; are valoarea cea mai marc dintre valorile rezultate din aplicarea
relaţiilor:
H m *= h, -f- hti

*■

A, 1/2 din' înălţim ea tota lă a v a lu lu i;

grosimea m axim ă a g h eţii;
kn garda m inim ă pină la oglinda apei (minimum 0,5 m).
în calcule se ia în considerare Înălţimea maximă a valului provocat de vlnt iau circu­
laţia navelor (dacă este cazul).
2 .5 .2 .2 Captările In turn sau In pilă se folosesc atunci c în d :
— adlncimea de apă E mn determinată conform pct. 2.5.2 .1 est« asigurată la o oare-
eare distanţă de m al;
— apa nu are calitatea corespunzătoare lingă m a l;
— adlncimea de apă nu este suficientă pentru folosirea captării cu criburi;
— atunci clnd este necesar un grad mai mare de Biguranţă în exploatare, chiar dacă
sint asigurate condiţii pentru folosirea criburilor.
O B S E R V A Ţ IE — Alegerea turnului m u pifel M face In funcţie de mărimea plutitorilor care se scurg pe
rlu şi de mărim ea frontului necesar prizei d e 'a p A ; la valori m ari se recomandă utilizarea pilei.

2 .5 .2 .3 Captările cu crib se prevăd In condiţiile arătate la pct. 2.5.2.2 şi dacă adlncimea

de apă n m h. în dreptul cribului respectă condiţia :

H tm lm > *= & j + H / +

1__________ ______________________ :________________________________ ______________________________________ _ _

 S T A S 1629/4-90

in care
U v înălţimea de la fundul rîului p in i la lim ita inferioara, de intrare a apei in grătar ;
11, 'mulţimea ferestrei cribului, determinată in condiţiile precizate la pct. 2.6.1 (la
grătar orizontal U f = 0 );
H a acoperirea cu apă necesară deasupra grătarului, care se determină a s t fe l:
— în cazul riurilor nenavigabile, cea mai marc dintre valorile rezultate din apli­
carea relaţiilor :
H m= h ,i ’ f - hrl -f- hft-

-H* =* + h* 4*

— in cazul riurilor navigabile, cca mai mare valoare dintre valorile rezultate din
aplicarea relaţiilor :
TIm = htl +

Hm = ht -{- hlt -f- K t

IIa = p

Kv ht conform pct. 2.5.2.1;

hvt acoperirea cu apă necesară evitării vortexu lu i;
p pescajul maxim al navelor care circulă In zonă.
2 .5 .2 .4 Captările cu staţii de pompare plutitoare se recomandă să fie utilizate, cu precădere,
pentru perioada din an cu ape libere, In următoarele s itu a ţii:
— pentru alimentări cu apă p ro v izo rii;
— pentru alimentări cu apă sezoniere cînd necesită investiţii mai mici decit cele fixe
şi prezintă gradul de siguranţă corespunzător folosinţei.
Captările cu staţii de pompare plutitoare se prevăd dacă H .*» In zona staţiei de pom­
pare respectă condiţia :
H m,n > II„tn care are valoarea cea mai mare dintre valorile rezultate din. aplicarea
r e la ţiilo r : . ■
«= hn - f- hu + h, + htt

H ** ^ K + + K + Kt

Hgm ** Km + V '
In care
h,% garda de navigaţie a vasului staţiei de pom pare;
h, distanţa minimă a sorbului faţă de fundul rlului pentru a nu antrena a lu viu n i;
p pescajul ambarcaţiunii staţiei de pompare;
K v K ti * * conform pct. 2.5.2.3.
2 .5 .3 Captările In regim barat se prevăd în cazurile in care :■

H min < H

2 .5 .3 .1 Captările cu cameră de mal şi prag de fund se recomandă să se folosească dacă

este Îndeplinită condiţia :

a < 0,25
Înălţim ea pragului de fund se stabileşte astfel incit să se asigure :
— adlucimea necesară in faţa prizei care se determină conform pct. 2 . 5 . 2 .1 ;
—• spălarea aluviunilor depuse In faţa ferestrelor de priză.
O B S E R V A Ţ IK — Acest tip dc priza »c poate utiliza ţi clnd at > 0,25, cu condiţia ca :

Qmi* > Qt + Qt + Qt
i n car«
Qt debitul de calcul care urmeazA a fi c a p ta t;
Q, debitul de servitute ce trebuie lâsat tn aval de prlzA ;
Q t debitul cate sc pierdo prin exfiltraţil pe tub şl pe llngfl prag.

2 . 5 .3 .2 Captările ou baraj mobil ţi priză tn culee se folosesc Iii cazurile in ca re:

— a > 0 ,2 5 !
— nu este posibilii o captare cu camcră <le mal ţi prag de Tund;
— nu se recomandă o captaro cu baraj fix ţi priză In culcoi •
2 .5 .3 .3 Captările cu baraj f i i ţi priză In culce se recomandă să fie utilizate atunci c ln d :
— a > 0 ,2 5
— nu esto posibilă o captare ou camcrâ de mal şi prag de fu n d ; •
S T A S 1629/4-90

— malurile aint Înalte ;

— inconvenientele provocate de ridicarea fundului rîului şi nivelului apelor maxime (în
amonte) sint compensate economic faţă de captările cu baraj mobil, prin reducerea valorii
investiţiei.
2 .5 .3 .4 Captările cu baraj fix şi priză pe coronament Re utilizează pe cursul superior al
rîurilor, atunci c in d :

— aluviunile avind diametrul mai m ic de 6 mm, reprezintă maxim 25% din debitul
solid total al rlului.
2 .6 Prescripţii constructive

2 .6 .1 V iteza de trecere a apei prin grătar«» care se ia In calcul la dimensionarea ferestrelor

prizei, se recomandă să aibă valorile din tabel.

D e b it« captate
m*/i
Condiţii existent«
< 0 ,5 | > 0,3 O bservaţii
pe itn
v i t t u d® trecer* ■ apei prin grătar«
m/s

Zai < 0 ,1 < 0 ,3 V iteza poate fi m ărită plnă la max. 0,6 m/t dacă se
iau măsuri speciale îm potriva zaiului (Încălzirea
grătarului, apărător de zai şi plutitori, acoperire
mare cu apă la grătare)

P lu titori < 0,3 < 0,4 V ite z a poate fi mărită plnă la max. 0,6 m/s d aci
se* Iau măsuri speciale de protecţie (apărător de
zai şi plutitori, acoperire mare cu apă la grătare)

2 .6 .2 Muchiile construcţiilor din curentul de apă (priză, culei, praguri, timpane) se recomandă
tă aibă form e rotunjite, pentu a evita apariţia de v iile juri.
2 .6 .3 Captările de apă din rluri se construiesc şi se echipează cu instalaţii astfel concepute
Incit să fie posibilă efectuarea oricărei manevre indiferent de anotimp sau intemperii, la orice
n ivel al apei, corespunzător gradului de asigurare al captării respective.
2 .6 .4 Captările de apă din rturi se recomandă să fie proiectate in construcţii comune sau
alăturate cu deznisipatoarele şi staţiile de pompare treapta I.
2 .6 .5 Captările de mal cu camere şi cele In turn sau in pilă se recomandă să fie comparti­
mentate pe lin ii tehnologice cu funcţionare independentă, cu posibilitatea interconectării lor.
A tu nci cind variaţiile de nivel ale apei In faţa prizei sint mari se prevăd minimum
două rlnduri de ferestre pe verticală, pentru a putea n folosite la diferite niveluri ale apei
In rlu f i a oapta o apă cu încărcare cit mai redusă.
2 .6 .6 Captările cu criburi se recomandă să fie realizate cu minimm două criburi, de prefe­
rat trei criburi (in funcţie de mărimea debitului şi im portanţa obiectivului pe care 11 deserveşte),
cu funcţionare independentă, care să permită interconectarea lor pentru a se realiza spălarea
în contracurent ca fiecărei lin ii tehnologice (conductă — crib), folosind apa prelevată de cele­
lalte două.
2 .6 .7 C aptările cu staţii de pompare plutitoare se realizează cu lin ii tehnologice indepen­
dente, pentru a se putea realiza spălarea sorburilor in contracurent.

3 P R E S C R IP Ţ I I F I N A L E
3 .1 P rin proiect trebuie să se pevadă :
— echipamentele pentru urmărirea debitelor de apă, a nivelurilor şi a fenomenelor
de iarnă care ie manifestă pe riu (In zona c a p tă rii);
— dotările şi instalaţiile pentru urmărirea comportării In tim p a construcţiilor şi
echipamentelor captării;
— obligativitatea întocm irii caietelor de sarcini pentru execuţie şi m o n ta j;
— condiţiile pentru recepţionarea lu cră rilor;
— datele tehnice de exploatare;
— măsurile de protecţie şi igiena m u n cii;
— măBurile de pază. şi securitate c o n tra in cen d iilor.
3.2 A daptarea şi .modificarea proiectului se face numai cu acordul proiectantului.

I U ţ o — a b ila ! ş t t i t c t o l a l : C olab orato ri:

C O M IS IA N A Ţ I O N A L A P E N T R U U R B A N IS M Ş I — InsUtutul de Studii şl Proiectări Hidroenergetice
A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I Institutul U R B A N — InsUtutul de Studii ş l Proiectări pentru Îmbunătăţiri
P R O IE C T Funciare
b ig. Caattantla R ău ţă — InsUtutul de Cercetări şi Modernizări E nergetice
Redactat final t Inathntal Rom ân de Standardizare — Institutul de Cercetări tn Construcţii şi Economia
bag. M afd a I t a n c i i Cont truc ţUl or

Neraspe«tarea Standardelor de Stat este urm ărită oouform le g ii. Reproducerea Interzisă.
6 r e g la i
E d ita r ă Tehnică Bucureşti 1901. T ip ă rit la 14.06.1091. E d iţia 1— 2 0 6 0 + 2 7 ex. I. P . U n ive rs u l o. 8399
6 Lei
Standardul a fost elaborat Iniţial In am il 1963 şi s-a rev izu it tn anii 1972 şi 1981
6
 ANEX A 1.20.
W f U t U C A SO C iAU S TA
R O M A N IA STANDARD DE STAT

e E D IŢ IE O F IC IA L A S T A S 1629/5-81

. Alim entari cu ap «
C O N S IL IU L N A T IO N A L Itlo o M U
P E N T liU Ş T IIN Ţ A STAS
SI T E H N O L O G IE
c a p t A r i d in la c u r i

IN S T I T U T U L R OM AN
Prescripţii de proiectare C lu llla r a tU ta o m tr ic *
DE
S T A N D A R D IZ A S E a vt

A lim entation en eau

W a ter supply
C A P T A T IO N S D E S E A U X Bonoc**GHceHHe
l a k e W A T E R P R E L E V A T IO N D E S LA C S 0 3 E P H b IE B 0 fl0 3 A E 0 P b i
D eling rule« P rcicrlpU on * en vue de l ’ ttaLUx*ement HopMU npoeKTHpOBAHEH
de* projets

1 O B IE C T Ş I D O M E N IU D E A P L IC A R E

Prezentul standard stabileşte prescripţiile privind proiectarea captării de ap& din lacuri
pentru alimentări cu apă potabilă şi industrială.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţii privind calculele de stabilitate, rezistenţă -
şi dimensionare pentru elementele de construcţii, instalaţiile şi utilajele captării.

2 P R E S C R IP Ţ I I D E P R O IE C T A R E

2.1 Prescripţii generale

2.1.1 Proiectarea captărilor de apă din lacuri trebuie să fie corelată cu schemele de amenajare
şi cu gospodărirea apelor bazinului hidrografic respectiv şi să ţină seama de toate folosinţele,
restituţiile şi servituţile lacului (captări existente, navigaţie, plutărit, piscicultură, agrement,
irigaţie etc.), a tît ca litativ cit şi cantitativ.
2.1.2 L a proiectarea captării de apă din lacuri se va ţine seama de :
— posibilitatea alimentării in comun a tuturor consumatorilor din zonă, realizind gra­
dul de asigurare impus de fiecare folosin ţă ;
— posibilitatea extinderii captării.
2.1.3 L a proiectarea captării de apă din lacuri se vo r lua In considerare prevederile S T A S
1343/1-77 pentru determinarea cantităţilor de apă necesară ţi S T A S 4706-74 pentru categorii
şi condiţii tehnice de calitate.
2.1.4 Proiectarea captărilor de apă din lacuri trebuie să fie precedată de studii ţi cercetări
de teren efectuate în conform itate cu prevederile S T A S 1628/1-75 fi 8T A S 1242/1-73.
2.1.4.1 Se vo r efectua studii topohidrogralice In zona preconizată pentru captarea de apă,
precum şi in zonele în care pot să apară lucrări necesare pentru protejarea calităţii apelor sau
pentru siguranţa captării de apă.
2 .1 .4.2 In zona captării de apă vor fi plantate borne, in locuri ferite de distrugere.
Pentru toate bornele se vor da schiţe de reperaj fci coordonate, care vor face parte in te­
gra n t* din aceste studii.
2.1.4.3 Studiile geotehnice se vor efectua atlt In zona captării de apă olt şi in zonele In care pot
apărea lucrări necesare pentru protecţia calităţii apei s a u siguranţa captării de apă.
Studiile geotehnice vo r prezenta caracteristicile terenului, a tlt în stare uscată, cit şi In
stare umedă.
2.1.4.4 Pentru proiectarea captărilor de apă din lacuri se vo r întocm i şi studii asupra :
— efectelor vînturilor, valurilor şi curenţilor de apă din la c ;
— stabilităţii fundului şi malurilor lacu lui;
— delimitării zonelor de protecţie sanitară; N
— surselor posibile de poluare a a p elo r;
— evoluţiei calităţii apelor în v iit o r ; *
— agresivităţii apei asupra materialelor de construcţii preconizate a fi întrebuinţate.

E la b o ra t iniţial tn Date la lr ir il la vigoare s

INSTITUTUL R O M A N DE STAN D ARDIZARE
S tr. R o m o n r. 32— 34 B U C U R E Ş T I Revizuit In Iff# ţ i 19Í0 1981-05-01
T e le x 11312 C N S T R
S T A S 1629/5-81

2.1.5 Captările de apă din lacuri trebuie să poată fi revizuite ţi reparate integral «au pe părţi,
asigurind Insă In perm anenţă: *
— debitul de apă corespunzător graficului de consum ai folosinţelor deservite, la asigu­
rarea de calcul cerută;
— calitatea apei, In lim itele admise de schema tehnologică a sistemului de alimentare
adoptat, corespunzător specificului consumatorilor d eserviţi;
— nepătmnderca la'-priift a aluviunilor, plutitorilor, gheţii, zaiului, vegetaţiei ţi vie-
ţuitoarelor din apă, peste cantităţile ţi dimensiunile pentru care aceasta a fost proiectată.
2.1.6 Proiectul unei captări de apă trebuie să cuprindă ansamblul construcţiilor ţi instalaţiilor
care să a sigu re:
— prelevarea debitului de apă necesar;
— stabilitatea malurilor ţi fundului lacului In zona captării de a p ă ;
— instalaţiile ţi dispozitivele necesare Întreţinerii ţi reparării diferitelor părţi ale captării
de a p ă ;
— instalaţiile hidraulice necesare pentru asigurarea controlului plecării sau transportului
apei de la captare spre alte obiective sau folosinţe;
— protecţia necesară pentru asig&raroa calităţii apei, inclusiv instituirea zonelor de pro­
tecţie sanitară pentru apa p o ta b ilă ;
— prevenirea efectelor dăunătoare ale zaiului, năboiului, gheţii şi plutitorilor asupra
prizei de apă.
2.1.7 A tu nci cind captarea de apă se execută la adăpostul unui batardou, proiectele vor pre­
vedea ob ligativitatea efectuării probelor de funcţionare ţi manevrare a tuturor instalaţiilor
mecanice (stavile, batardonri, grătare etc.) Înaintea desfiinţării batardoului de execuţie.’
2.2 Prescripţii de protecţie ţi slguraiiţA
2.2.1 Pentru ansamblul captării
2.2.1.1 JProtecţia sanitară a captării din lacuri pentru alimentarea eu apă potabilă se realizează
prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi de restricţie, precum ţi prin apli­
carea măsurilor de protecţie a calităţii apelor, stabilite conform reglementărilor specifice In
vigoare.
Delim itarea zonelor de protecţie sanitară se va face in funcţie de condiţiile hidrogeologice,
h id ro log ii» şi geomorfologiee locale.
Zonele de protecţie sanitară v o r fi instituite obligatoriu odată cu punerea In funcţiune
a surselor, oonstrucţiilor ţi instalaţiilor pe care le protejează.
Protecţia sanitară a sursei In exteriorul lim itelor zonei de protecţie sanitară cu regim
sever se asigură prin aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor prevăzute de reglemen­
tările specifice ln v igo a re, cu privire la regimul apelor ţi Înlăturarea stării lor de poluare.
2.2.1.2 Construcţiile ţi instalaţiile de captare a apei din lacuri v o r fi proiectate la asigurările
de calcul stabilite In conform itate cu prevederile S T A S 4273-61 şi S T A S 4068-62.
2.2.1.3 platform ele de exploatare, manevrare ţl acces la captările de apă din lacuri, se recomandă
a fl amplasate cu cel puţin 0,7 m deasupra nivelului maxim de verificare corespunzător clasei de
importanţi a captărilor respective, sau cu o gardă de 0,5 m faţă de nivelul m axim ni valurilor,
dacă acestea dau o valoare mai mare.
2.2.1.4 î n proiect vor fi prevăzute măsurile de securitate şi supraveghere (împrejmuire, drum do
acces, p&xă, iluminat etc.) necesare In timpul exploatării captărilor, in conform itate cu regle­
m entările specificc In vigoare la data Întocm irii proiectului.
2.2.1 .5 Se vo r lua măsuri pentru combaterea alunecărilor de maluri şi corectarea torenţilor care
po t influenţa calitatea apei la p riz ţ sau stabilitatea lucrărilor de la captare.
2.2 .1.6 8e t o t lua măsuri pentrii a împiedica poluarea apelor lacului dela surse de impurificare
(canalizări, exploatări miniere etc.) care Ar putea influenţa defavorabil calitatea apei la priză.
2.2 .1.7 Construcţia captării de apă se dimensionează pentru debite m axim e care ar putea fi
captate In v iito rii 25 ani, cu posibilităţi de eşalonare.
Echiparea captării se va face pe etape, ţinind scama de evoluţia necesarului de debit,
conform S T A S 1343/1-77.
2.2.2 Prescripţii pentru captarea propriu-zisă
2.2.2.1 Materialele folosite la construcţiile şi instalaţiile sistemului de captare vo r.fi astfel alese
Incit să nu schimbe calitatea apei prelevate, să fie rezistente la eventuala agresivitate a apei
(C O „ pH , H ,S , ferobacterii, manganobacterii etc.), precum şi la îngheţ — dezgheţ.
2.2.2.2 Prizele captărilor de apă trebuie protejate Îm potriva pătrunderii, peste lim itele admisibile,
a sloiurilor plutitoare, gheţii, zaiului, plantelor şi vieţuitoarelor acvatice.
 S T A S 1629/5-81

2.2.2.3 Construcţiile, instalaţiile şi utilajele captării do apă, situate in lac, precum şi limitele
zonei aferente de protecţie sanitari cu regim sever, trebuie semnalizate, ţinînd seama şi de
reglementările prevăzute de organizaţia care asigură navigaţia pe lac.
2.3 Prescripţii *I<* amplasare
2.3.1 Prizele de apă in lacuri trebuie amplasate la adincimi cel puţin egalo cu do 3 ori înălţimea
valului (2 hr) :
H nte> 3 (2 hr)
2.3.2 La alegerea amplasamentului se va ţine seama şi de următoarele :
— rezultatele studiilor asupra calităţii apei din lac;
— evitarea zonelor de instabilitate a fundului şi malurilor lacului;
— evitarea zonelor în care vinturile dominante pot îngrămădi plutitori, alge, gheaţă
şi z a i;
— evitarea zonelor din imediata apropiere a punctelor de dcscircare a canalizărilor
sau de vărsare a riurilor şi toronţilor in la c ; .
— în cazul lacurilor artificiale se va analiza oportunitatea înglobării prizei de apă cu
instalaţiile respective, In construcţia barajului.
2.3.3 L a amplasarea captării se va ţine seama şi de rezultatele caloulului tehnico-economic
com parativ pe ansamblul sistemului de alimentare cu apă, incluzind diferite variante de amplasa­
m ent sau tip de captare.
2.3.4 Este interzisă amplasarea captărilor de apă iu zouele din amonte ale lacurilor de acu­
mulare, undo aluviunile se depun masiv.
2.4 Alegerea tipului de captare
2.4.1 Tipul de captare se alege luind in considerare cele arătate la pct. 2.1.1 şi 2.1.2 precum
şi în funcţie de următorii fa c t o r i:
— felul lacului (natural sau a rtificia l);
— tipul barajului (în cazul lacurilor artificiale);
— variaţia nivelului apei din la c ;
— variaţia nivelului fundului lacului, In t im p ;
— variaţia calităţii apei in lac, atît pe verticală cit şi cu distanţa de la ţărm ;
— posibilităţile do etapizare ale execuţiei ca p tă rii;
— siguranţa neccsară in exploatare ;
— uşurinţă în exploatare;
— economicitatea lucrării.
2.4.2 In funcţie de factorii arătaţi la pct. 2.4.1 se deosebesc următoarele tipuri de captări mai
importante şi fre cve n te:
— captări de mal cu cam ere;
— captări tu r n ;
— captări cu crib u ri;
— captări in barajul lacului de acum ulare;
— captări cu staţie de pompare plutitoare.
Toate captările, cu excepţia celor exccutatc în baraj, se p o t folosi, atit în lacurile arti­
ficiale cît şi în cele naturale, în funcţie de condiţiile oferite de lacul respectiv.
2.4.2.1 Captările de mal cu camere se recomandă a fi utilizate în cazurile în care înălţimea
minimă de apă necesară H mln este asigurată lingă mal, se îndeplinesc condiţiile do la pct. 2.3.1 şi
2.3.2 şi se cere un grad de siguranţă mai mare in exploatare.
înălţim ea minimă de apă U mln se determină :

Z , + U, +
tn care :
H p înălţimea pragului ferestrei faţă do fundul lacului lingă el, ce se stabileşte funcţie
de posibilitatea introducerii aluviunilor în priză de către valuri, dar nu mai puţin
de 0,5 m ;
O B S E R V A Ţ IE — în razul lacurilor artificiale, tn ilţlm e a se va considera de la cota uiperloarS a volum ului m ort
al lacului.

Ef înălţimea necesară a ferestrei pentru prelevarea debitului necesar;

Ea acoperirea de apă a ferestrei, care va trebui să aibă valoarea 7T. > hw- f htX -f- htt
2h, înălţimea maximă a valului;
htl grosimea maximă a g h eţii;
hlt garda minimă faţă de suprafaţa apei (minimum 0,5 m).
O B S E R V A Ţ IE — In calcule se va lua tn considerare valoarea cca m al mare dintre Înălţim ea maxim ii a
valu lu i provocată d e v în t sau aceea d a to rltl c irc u la ţie i navelor (dacfl este cazul).

Nu se însumează înălţimea valului provocat de vîn t cu a valului provocat dc circulaţia

navelor.
S T A S 1629/5-81

2.4.2.2 Captările turn se pot lua In considerare in următoarele ca z u ri:

— inSlţimea de apă H m,n determinată conform pet. 2.4.2.1 nu este asigurată la mal,
ea existînd numai la o anumită distanţă faţă de acesta;
— apa nu aro calitatea corespunzătoare lingă m a l;
— malurile sin t in sta bile;
— la mal se aglomerează plutitori, vegetaţie acvatică, zai şi g h ea ţă ;
— fundul lacului variază în timp, impiedicind folosirea cribului j in condiţiile în care se
poate folosi ţi cribul, ea te necesar un grad mai mare de siguranţă in exploatare.
Valoarea lui va fi conform pct. 2.4.2.1.
2.4.2.3 Captările cu crib se pot lua în considerare în cazurile menţionate la pct. 2.4.2.2 ţinind
seama «î ile următoarele condiţii :
— fundul lacului să fie stabil în timp, nepericlîtind siguranţa alimentării cu apă,şi a
stabilităţii cribului;
— nu există pericolul blocării grătarelor eu gheaţă, zai, plutitori j
— nu constituie obstacol pentru navigaţie (dacă este cazul).
î nălţimea minimă de apă în zona amplasării cribului va avea valoarea :
^ „ i, > B , + H , + H t
In caic :
I I p diferenţa intre cota inferioară de intrare a apei in grătar şi cota maximă posibilă a
terenului de pe fundul lacului, dar nu mai puţin de 0,5 m ;
O B S E R V A Ţ IE — In cazul lacurilor artificiale In llllm ra se va considera de la cota superloarfi a volum ului m ort
a lacului.

T I, infllţimea ferestrelor cribului (în cazul grătarelor aşezate orizontal 11, — 0,0 m ) ;
//. acoperirea minimă de apil a grătarelor.
A coperirea minimă, de apă a grătarelor trebuie să fie :
— în cazul lacurilor nenavigabile :

H* > + ^*1 hgi + lift

— iu cazul lacurilor navigabile, valotirea cea mai mare dintre :

^tt ~i~ ~h P hlt

tn care :
hn , hn conform pct. 2 .4.2. 1 ;
h tt acoperirea cu apă necesară evitării vortexu lu i;
p pescajul maxim al navelor din lac.
2.4.2.4 Captări în barajul lacului de acumulare
L a proiectarea unui baraj este obligatorie şi analizarea unei variante cu priză de apă în
corpul barajului, care să fie executată concomitent cu barajul şi care să poată preleva debitul
m axim posibil a fi furnizat de lac.
A ceastă soluţie se v a elimina numai in cazul cind :
— siguranţa barajului este periclitată;
— se poate aplica un alt tip de captare cu investiţii mai reduse, dar cu aceeaşi siguranţă
in exploatare.
E ste obligatorie examinarea oportunităţii utilizării turnului de golire de fund (cînd există),
drept priză de apă.
In cazul prevederii unei prize de apă iu baraj, trebuie prevăzută posibilitatea executării
de reparaţii la baraj, fără a opri funcţionarea prizei de apă.
2.4.2.5 Captări cu staţii de pompare plutitoare
Se recomandă a fi utilizate in următoarele ca zu ri:
— pentru alimentări cu apă p ro v izo rii;
— pentru alimentări cu apă sezoniere sau interm itente;
— clnd lacul respectiv are mari variaţii de n iv e l;
— cînd necesită investiţii mai mici decît tipurile de captare menţionate la pct. 2.4.2.1. . .
.. .2 4.2.4 şi prezintă gradul de siguranţă corespunzător importanţei folosinţei apei.
Înălţim ea minimă de apă H in zona staţiei de pompare va avea valoarea maximă
rezultată din aplicarea relaţiilor :

V "H + l'lt + 1*9+ ^»1 +

în care :
p pescajul maxim al ambarcaţiunii cu staţie de pom pare;
hta garda de navigaţie a vasului faţă de fundul lacu lui;
ht distanţa minimă a sorbului faţă de fundul lacului peutru a nu antrena aluviunile
inadm isibile;
bivolii 1*91 conform pct. 2.4.2.3.

6
 S T A S 1629/5-81

2.5 Prescripţii constructive

2.5.1 Vitezele de trecere a apei prin grătare, necesare pentru dimensionarea ferestrelor prizei,
se recomandă a fi adoptate conform tabelului.

D ebite captate

pinA la peste
0,5 m’ /s 0,5 m3/s
C ondiţii existente
in lac O bservaţii
V iteza de trecere a apei
p rin griltare
m/s

Z al m ax. 0.1 m ax. 0,3 Poate i i mAritA pind la m ax. 0,6 m/s, d a c i sa Iau mAsuri
speciale îm potriva zainlui (Încălzirea grătarului, a pârât or
de za ) ţ i p lu tito ri e tc .) sau ferestrele sint sub cota la care talul
p o ita apărea in c an tităţi dăunătoare

P lu tito ri m ax. 0,3 m ax. 0,4 In cazul grătarelor fără curăţire mecanică. Poate f i mAritA plnă
la m ax. 0.8 m/s, dacA se iau mAsuri îm potriva plutitorilor

de la 0.3 la max. 0,6 In catul grătarelor cu curăţire mecanică. V alorile m inim e se

m ax. 0,6 v or lua cind nu se cunosc debitele necesare ta vU larii 25 ani

2.5.2 Captările do apă «o construiesc şi se echipează cu instalaţii care să permită efectuarea

oricărei manevre tehnologice Ja orice nivel al apei şi indiferent de anotimp sau intemperii, conform
gradului de asigurare pentru care a fost dimensionată.
••
2.5.3 Captările de mal cu camere şi captările turn, care au ob ligativitatea funcţionării fără
întrerupere, vo r fi compartimentate in mai multe linii tehnologice, cu funcţionare complet
independentă, astfel ca să se asigure continuitatea alimentării cu apă, în cazul efectuării unei
revizii, reparaţii sau Întreţineri, la una din liniile tehnologice.
Atunci cind adîncimea apei permite, se vor prevedea minimum două rînduri de ferestre
pe verticală, pentru a fi folosite la diverse nivele ale apei din lac, sau, In funcţie de mărimea
valurilor.

2.5.4 Captările cu criburi se vor realiza cu minimum două criburi, recomandlndu-se trei
(in funcţie de mărimea debitului de apă ce se prelevă), ou funcţionare independentă, care să
permită interconectarea lor, pentru a se realiza spălarea cu coutracurent a fiecărui crib ţ i a con­
ductei respective, folosind apa prelevată cu celelalte criburi.

2.5.5 Captările de apă cu staţii de pompare plutitoare vo r avea aceleaşi principii de funcţio­
nare cu linii tehnologice independente ca la pct. 2.5.4, pentru realizarea spălării sorburilor cu
contracurent.

2.5.6 Conductele ce aduc apa de la priză plnă la mal, pot fi Îngropate sub fundul lacului,
aşezate pe fundul lacului, la suprafaţa apei cu flotori, montate pe piloţi, sau cuprinse In corpul
barajului.
I n cazul conductelor trecute prin corpul barajului, se vor lua măsuri severe pentru ev i­
tarea pierderilor dc apă pe lingă conducte In timpul exploatării normale sau In caz de avarie.
In cazuri speciale, cind s-ar putea periclita stabilitatea ţi siguranţa barajului sau tere­
nului străbătut in caz de avarie la conducte, conductele vo r fi montate in galerii.

2.5.7 Pentru conductele nevizitabile se vor prevedea instalaţii de spălare pentru îndepărtarea
depunerilor.

3 PRESCRIPŢII FINALE

3.1 Adaptarea proiectului la situaţiile rezultate in teren se v a face numai cu acordul

proiectantului, iar in cazul unor condiţii complexe, cu asistenţă tehnică de specialitate.

3.2 Proiectul v a cuprinde indicaţii de exploatare şi întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor

proiectate.

3.3 î n baza prevederilor stabilite în proiect, beneficiarul v a întocm i regulamentul de ex­

ploatare şi va elabora condiţiile de recepţionare a lucrărilor, conform reglementărilor in vigoare.

4
S T A S 1620/5-81

3.4 Proiectul va cuprinde indicaţii şi dotări pentru :

— urmărirea şi consemnarea do către beneficiar a nivelelor apelor şi a fenomenelor de
iarnă din lac, în scopul folosirii captărilor ca posturi hidrornetrice ;
— urmărirea comportării lucrărilor şi instalaţiilor de la captare in timp, in scopul
cunoaşterii din vrem e a unor fenomene caro ar periclita siguranţa sau care să permită executarea
ulterioară a unor lucrări de ameliorare şi extindere a captării, dacă va fi cazul.

3.5 Captările de apă din lacuri vor fi prevăzute cu instalaţii pentru măsurarea, d n d este
posibil, a debitelor de apă prelevate.
In cazul că nu s-au putut prevedea instalaţii pentru măsurarea debitelor prelevate
la captări, acestea so vor prevedea in mod obligatoriu pe conducte sau canal, in apropiere de
captare.

Elobornt de : C O M IT E T U L P E N T R U P R O B L E M E L E
C O N S IL IIL O R P O P U L A R E - Institutul de cercetare
şl p roiectare pentru sistem atizare, locuinţe şl gospo­
dărie comunalii
Responsabilul proiectului Ing. Silvia llljfl
Redactat fin a l : Institutul romiln de standard! rare
Serviciul construcţii, m ateriale de construcţii şl economie
forestieră
Ing. Mngiln loncseu
C o la b o ra to ri :
— Inspectoratul General de Stat pentru In vestiţii —
Construcţii
— Institutul de cercetări şl proiectări pentru gospo­
dărirea apelor
— Institutul de studii şl proiectări pentru îm bunătăţiri
funciare
— Institutul de Igienă şi sănătate publică — Bucureşti
— Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală —
Bucureşti
— întreprinderea itpil canal — Bucureşti
 ANEXA 1.21
1RS
STA N D A R D ROM AN STAS 1712/1
N o ie m b rie 1991
In d ic e d e c la s ific a re G 54

A lim e n t ă r i cu a pă

M IS IR Ş l I M E 'in iŞ C U A R f O S P P .ilT M U

r iL iiiA h iiA a p e i ş i in iiiv iE M in tA î m m is ip A h ii

W a t e r s u p p l y . Q u a i t z s a n r i a u r i g r a v e i fo i w a l e r l i l t e t i n g a n d
s a n d in g p re v e n lio n

A l i m e n t a t i o n s e n e a u . S a b l e «1 g i a v i ' n p o u r l l l t i a l l o n d e l 'e a u
e t p i é v e n i i o n d 'e n s a b l e m e n t

A P R O B A R E A p i o l i n l « l e D i i e o t o i u l G e n e i a l a l If !:-» I .i 1 !) 0 -1 . l'M .M cm
a f ) l i o :’ i n d i n 1 n o ie m b rie I9 ÏH

in l(ii:iin :;;le S I A S 1 712/1 H)

C O R E S P O N D E N ŢĂ L a d a t a a p r o b ă r ii p ie z e n lu lu i M a n d a i d n u e x is iâ n i a u n
s la n d a u l in le m a jio n a l e a u ; s à m i i n l u m la a c u l a ş i s u b i e c t

O n t h e d a t e o f i h i s s t a n d a r d a p p r o v a l t l i e r e is n o a r .y
I n t e r n a t i o n a l S t a n d a i d re lf > i;in i| ! o lli*> s a i n e s t i i ;i « < - i

A la d a l e d ' a p p i o b a t i o n d e la p i é s e n l t ; r m m m il n 'e x i s l e p a s
d e N o i m e i n t e r n a t i o n a l e l i a i t - i n l d u m u n it .! s u ,lo i

D E S C R IP T O R I T IT C o n s t i u c j i e , a l i m e n t ă r i c u a p ă , m a t e r i a l f i lt r a n t , n i s i p

c u a r t o s . o ie tris c u a r lo s
P re a m b u l

S ta n d a rd u l S T A S 1712/1, ediţia 1 991, înlocuieşte S T A S 1712/1-70.

Prin re vizu ire au (o st a d u se u rm ătoarele m odificări şl completări:
- s -a dat definiţia sortului şl s-a u p re c iza t sitele şl d uru rile ce trebuie utilizate In v e d e re a obţinerii j
sorturilor;
- s-a u re c o n s id e ra t prescripţiile privind regulile.pentru verificarea calitâ|ii:
- s-a u a ctu a liza t prescripţiile privind livrarea, transportul şl d ep ozitarea.

Prim a ediţie a sta n da rd ului a fost ela bo ra tă In anul 1950 si s -a revizuit in anii 1960 şi 1970 --------------:— |

65
S T A S 1712/1

I N ü l iA L I T A Ţ I

1.1 O b ie ct şl d o m e n iu do aplicors

Prezentul standard se referă la nisipul ţi pietrişul cuatţos întrebuinţate c i material filtiant la instalaţiile
de limpeziră a apel ta u pentru prevenirea innisiparil puţurilor forate, a puţurilor -ăpate, a drenurilor şi a
Izvoarelor.

1.2 Referinţe

STA 3 602-89 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră

STA S 1077-67 Site şi ciururi pentru încercarea ţi sortarea materialelor. Ţesături din sirmâ
S TA S 1078-73 Site şl ciururi pentru încercarea şl sortarea materialelor. Table perforate
8TA S 1607-76 Agrogate naturale grele pontru betoane şl mortare cu lianţi minerali
STA S 1712/2-70 Alimentări cu apă. Nisip şi pietriş cuarţos pentru filtrare \ -\pei şi prevenirea
Innisipărli. Determinarea bioxidului de uiliciu »lin nisip
S T A S 1712/3-70 Alimentări cu apa. Nisip şi pietriş cuaiţos pentru filtrarea apei şi prevenirea
Innisipărli. Determinarea substanţelor organice lin 'i'd p
S T A S 4606-80 Agrogate naturale grele pentru betoane ii mortare cu ’ianţi minerali. Metode
de incercare

2 C O N D IŢ II T E H N IC E DE C A L IT A T E

2.1 Nisipul şl pietrişul cuarţos trebuie să îndeplinească condiţiile din tabnlul !.

C a r acteria tica C o n d iţii d>? ad m isibilita t»

P ro v e n ie n ţa N aturală, din ca rie re şi bala stie re

Aa p e o tu l fi fo rm a g ra n u le lo r S u p rn fa jâ n e te d ă ţl lo u n a rnturijitâ

V o lu m u l d a g oluri, S 25 ... 35

C u lo a r a a A lb g iib u l

C o n ţin u tu l d a b iox id d a «llloíu ( S I O J , % , m ln .: 88

• la filtra la n ta şl atraturlla rea p a o tlve d a a usţlnara

• la fitra ra p id a fi atraturlla ra a p a o ü va d a auaţlnara, la puţuri 97

forata a a u a ip a t a , la d re n u rl, la Izv o a ra

C o n {ln u tu l d a a u b a ta n ţe o rg a n lo a (h u m u a ), S . m ax. 0 .5

C o rp u ri a t riln e (reaturi a n im a la a au v e g e ta le , p ă c u ră , uleiuii N u st odmit

a to .)

2.2 Nisipul şl pietrişul cuarţos se sortea;:;1, conform tabelului 2 şi trabuiu sâ aibă coeficientul de
neunWormltate U„ de 1,5 ... 2,0.
Tabelul 2

D e n u m ire a p ro d u su lui S o rt

Nlalp 0 .5 • 1
1 - 1.4
1 - 2.8
1,4 - 2 "
2 - 2 .3 *•

N isip o u pia<ri} *• 3 - 5 "

3 - 7

Pietriş 7 - 11 0
7 - 14
7 - 31
14 - 31
14 - 3 5 *•

* C u aoordut p ă rţilor.
 S T A S 1712.'!

N O T Ă - Sortul reprezintă g r a n u le le care. la cernere, rămin intre două site sau ciururi d in seriile
precizate In tabelul 3. Sortul s e n o t e a z ă prin notaţii'.e convenţionale corespunzătoare sitei sau ciurului
pe care granulele r ă m i n in te g ra l d „ _ . separate printr-o liniuţă de cele ale sitei sau ciurului prin care
granulele trec integral d _ 4>.

Toblelul 3

Notaţia com eniionalâ a Sita sau citiiul uiii'iat pentru sert.ve

S'tei sau ciutului
T.-’ i-'e cu oc.hmii Tal'tfi |>ffiei;.î.» c j cchiun ‘[es.Muiâ cJ«* j ln n i
:? 1 «3 nK'fr-TJ. p.n«i;le S T A S 10.'8-73. latina S T A S 1077 H7, latina
•.ran'dlim rrlutiliii mt.HIO.Uă d or.l'Hilllt inteuoaiâ a ochiului
m.M tivit mm

0.5 0.5 0.5

1 1.0 0.R
1.4 1.4 1.12
2 2.0 1,63
2.8 2.8 2.24
3 3.15 25
5 5.0 4.0
7 7.1 5.6
11 112 9.0
14 14 0 11.2
31 31 5 25.0
35 35.5 28.0

2.3 Abaterile admise la sorturi sint: #•

- masa granulelor c e tre c piin ciurul inferior (dmm) nu treouie s ă fie mai mare de 10% din masa sortului;
- masa granulelor ce rămin pe ciurul superior (dm„ ) nu trebuie sâ fie mai ma>j da 10% din masa
sortului;
- dimensiunea maximă a granulelor ce rămin pe ciurul superior nu trebuie să fi* mal mare de 1,5 d, M

R EG ULI PEN TR U V E R IF IC A R E A C A L IT Ă Ţ II

3.1 Verificarea calităţii su rsei exploatate

Calitatea sursei s » verifică înaintea organizării exploatării ei şi ori de cite ori se schimbă natura sau
calitatea stratului.
Verificaiiie se e f e c t j e a z ă p e o p r o b ă medie reprezentativă pentru sursă, obţinută conform
S T A S 1667-76.
Se verifică;
- îndeplinirea condiţiilor din tabelul 1;
- sorturile. 1
Conţinutul In bioxid de siliciu se verifică trimestrial.

3.2 Verificarea calităţii p ro d u se lo r ce şe liv re a z i

Calitatea produselor ce se livrează se verifică pe loturi de max. 100 m \ constituite din acelaşi produs
si sort.
Verificările se efectuează pe o probă medie reprezentativă pentru lot, obţinută conform S T A S 1667*76.
Pe probă se efectuează:
- cite o verificare a îndeplinirii condiţiilor precizate In tabelul 1, cu excepţia conţinutului In bioxid de
siliciu,
- cite trei verificări a sortului. -

N O T Ă - Pentru cantităţi mai mici de 50 m3 se face o singură verificare a sortului.

 ANEXA 1.22.
S T A S 1712/1___________________________________________ ;______________________ __ ______________________________ S T A N D A R D DB S T A T
ED IŢIE O F IC IA L * S T A S 3573-91
ROMANIA
4 M ETO D E DE V E R IF IC A R E
A U iM n d ii cu ap i
m rm v m . io m An DEZN1SIPATOARE
4.1 Prov«nien|a, aspectul, forma şi culoarea granulelor. p w t .m si conţinutul In corfwrl străin» v.rifioă be
Prescripţii generale
rrA N D A K D IZA K C
vizual.
4.2 Volum ul da gohirl fi (iim .n stur'ii. granulelor din flecar« sort In parte se veiiflcâ cpnform
S T A S 4 808-80.
«s
4.3 Confidentul de neuniformitate U „ se determină conform S J A S 662-89. W«icr mppItaQ Alimentation en ew» Bojoc native hi»
SAND CLEARINO BASINS DESABLEURS IIKKO VJIO B H TEJIH
Omani •fwHflalkm FrtwcHptUm* ftmtmWm Oöe,** npaannanxHK
4.4 Conţinutul In bioxid de siliciu se determină conform S T A S 1712/2-70.

4.5 Conţinutul de substanţe organice se determină conform S T A S 1712/3-70

4 .6 Sorturile Se verifică utUizind sitele şi ciururile conform S T A S 1077-67 şi S T A S 1078-73. 1 GENERALITĂŢI

l.l O biect şi domeniu de apHcare

5 D E P O Z I T A R E , L IV R A R E , T R A N S P O R T Şl D O C U M E N T E Prezentul standard stabileşte prescripţiile gercrale privind proiectarea deznisipatoarelor fbkwite la
cadrul sistemelor de alimentare cu api potabilă sau industriali, In scopul limpezirii parţiale a apei brute.
5.1 Nisipul fi pietrişul cuarţos se depozitează pe platforme curate, separate pe sorturi, In cutuliţii care să Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezistenţi pentm
asigure păstrarea calităţii. elementele de conMtnicţie, precum şi cele privind dimensionarea utilajelor tehnologice.

1.2 Clasificarea dezniftipatoarclor

5.2 Livrarea produsului se face in vrac; le înţelegere Intre părţi, livrare* se face In saci.
1.2.3 După direcţia de curgere a apel prin dezhislpator
5.3 Tran sp ortul se face cu mijloace adecvate care să asigure păstrarea calităţii produ ilui. - deznisipatoare ori zoo tale;
- deznisipatoare verticale.^
5.4 La descărcarea produselor trebuie ca sorturile să nu se amestece şl să se asigure condiţiile de
păstrare a calităţii. 1.2.2 Dup i modul de amplasare:
• deznisipatoare amplasate In construcţii comune din cadrul ansamblului lucrărilor de captare a apei;
5.5 Fiecare tot de livrare trebuie însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform - deznisipatoare amplasate Independent
dispoziţidor legala In vigoare.
1.3 Deznblpatoarele se prevăd In cazul In care procentul de reţinere a suspensiilor aolitle cu diametrul
minim de 0,2 mm. Intr-un interval de timp de 2—3 min, este de 25~.30%.
5.6 Flecare transport trebuie însoţit de o foaie de expediţie In care se precizează:
• num ărul şi data e$>arării foii de expediţie; 1.4 Debitul pentru dimensionarea deznisipatoare lor se stabileşte conform S TAS 1343/0-79, STAS
• denum irea carierei sau balastierei; 1343/1, 2-77 şl STA S 1343/3, 4, 5-M.

sortul şi cantitatea expediată;

• num ărul documentului de certificare a calităţii; 2 PRESCRIPŢII PENTRU DEZNISIPATOARE O R IZO N TALE
- S T A S 1712/1-91.
2.1 Demisipeioareie orizontale, de regulă, .se compun din: carpeiă de liniştire, cameră de dcfwnere a
nisipului şi cameră de colectare a apei deznisipate.

2.2 Camera de liniştire trebuie astfel proiectat! Incit s i reduci treptat viteza apei pini la viteza de
curgere In camera de depunere a nisipului şi s i asigure, la această cameră, o v ite z i uniformi pe toată
secţiunea transversali, In regim de curgere neturbulentă.

2.2.1 Pereţii laterali ai camerei de liniştire, pentru a asigure tranzitarea apei pe sub podul de |hcaţi le
timpul iernii, ae reaiizeazi evazaţi h plan faţă de direcţia de scurgere s apd. Pentru evazare se recomandă
înclinarea de 5/1 ... 10/1 (3.„10 reprezintă numărul de unităţi de lungime la sensul curgerii apei).

COMISIA NAŢIONALA PENTRU URBANISM Şl M a M r M IiT lr m

AMENAJAREA TERITORIULUI - Imtkatiil «k INSTITUTUL ROMÂN D I STANDARDIZAU
Cam tirt, StndU ft PraUdiH pmtni Uffcnafc« şi Bd. Die Pinti lie nr. 5 B U CU REŞTI W 14441
Âmnmjmrtm Teritoriului T é * 113121RS R

67
S TAS 3573-91

2.2.2 Camera de liniştire trebuie prevăzută cu d is p o zitiv e d e liniştire, stabilite prin studii pe m odel. în lipsa
studiilor, dispozitivele pot fl constituite din d iferite sisteme d e grătare (d e exem plu: bare verticale, dispuse In
zig-zag, la distanfa de 25.. J 5 cm Intre e le ).

2.2.3 latre camera de liniştire şl cea de depunere a nisipului, trebuie prevăzute dispozitive de închidere, in
•copul de a bloca accesul apei In cazul efectuării lucrărilor de reparaţii sau altor intervenţii.

2.3 Camera de depunere a nisipului se realizează, de regulă, din mai multe compartimente, astfel Incit să
existe un compartiment de rezervă in cazul scoaterii din funcţiune a unui alt compartiment pentru curăţire şi
pentru efectuarea lucrărilor de repara(li sau altor intervenţii.

2.3.1 Viteza de curgere a apei In camcra de depunere a nisipului se alege In func|ie de forma deznisipatorului
f l de spaţiul de care sc dispune. Viicza trebuie să se Incadrere Intre limitele 0,10... 0,40 m/s.

2.3.2 Zona activi a camerei de depunere a nisipului se dimensionează In fuoc|ie de viteza de sedimentare a
suspensiilor din apă, stabilită pe bara dalelor experimentale, tn lipaa acestor date, viteza de sedimentare v „ In
funcţie da diametrul suspensiilor d, sc poatr lua conform tabelului.

d 0.20 0.30 0,40 0.30 0,60 0.70 0.10 0.90 1.00

V, 214' 32.4 43,2 54.0 64.1 73.2 «0.7 •7.5 94.4

OBSERVAŢIE: Datele din tabel sini Indiene penim granule de cuarţ cu gramale ipedAct de 26,3 kN/a* le temperatura de
♦ io -c

. 2.3.3 Înălţimea loială H a camerei de depunere a nisipului, In metri, se stabileşte cu relaţia:

H - h* ♦ h* ♦ h, +h, (I)
In care
h, Înălţimea zooei active, avtnd valoarea, de regulă. Intre limitele 0,6...2,50 m;
hj Inilţimea spaţiului pentru colectarea nisipului. In metri; se determină funcţie de mărimea
debitului de apă, conţinutul In suspensii care trebuie reţinute, sistemul de curiţire, inter­
valul Intre două curăţiri;
h, înălţimea spaţiului de siguranţi pentru îngheţ, avlnd valoarea, de regulă, intre limitele
0,30...0,50ra;
h, tnălţimea spaţiului de siguranţă, aviztd valoarea Intre limitele 0,15...0,25 m.
Stabilirea Înălţimii zooei active penlm deznisipatoarele care se prevăd a fl executate In comun cu cap­
tarea se recomandă să se facă pentru un nivel corespunzător apelor mici şi In orice caz sub nivelul apelor me­
d ii

2.3.4 Lăţimea unui compartiment al camerei de depunere a nisipului se adoptă de 0,80...2,50 m.

Raportul Intre lăţimea şl lungimea unui compartiment se recomandă să fie de 1/6... 1/10 iar Intre înăl­
ţime f l lungime de 1/10... 1/15.
Timpul da trecere a apel prin compartimentul de depunere se adopţi de 30... 100 s şi se stabileşte In
funcţie de gradul cerut de reţinere a suspensiilor, tn cazuri justificate, timpul de trecere piste avea valori mai
mari.

2-3.5 Spaţiul pentru colectarea nisipului se stabileşte In funcţie de conţinutul d e suspensii m ed ii anuale in apa
bruţi şl sa verifici tn raport cu conţinutul de suspensii al viiturilor anuale. A c e s t spaţiu IrelMiic dim ensionat
• astfel lucit s i poati înmagazina cantitatea de nisip rezultat Intre doui curăţiri succesive. In lipsa datcltir e x ­
perimentate se poale considera c i In deznisipator se reţin 25„J0% din suspensiile din apa brută.

2.3.6 Evacuarea nisipului colectat In camcra de depunere ae poate face hidraulic, mecanic sau manual. Evacu­
area hidraulici se poate face gravitaţional sau prin sifonare.

2.3.6.1 la cazul evacuării hidraulice gravitaţionale, atunci dnd camera de depunere este alcituiti din cel
puţin dou i compartimente şi exişti posibilitatea oompensirii debitului pe durata evacuării nisipului, se poate
renunţa la compartimentul de rezervă previzut conform precizărilor de la pcL 2 J .
Spaţiul pcntni colectarea nisipului se realizeazi cu pereţi verticali şi o pantă longitudinali de 0,5..J %
In sensul evacuirii apei, astfel loch s i se asigure o v iie z i de evacuare a nisipului de minimum 2 m/s. Spaţiul
pentru colectarea nisipului se prevede In capitul din aval, cu un orificiu de evacuare Închis cu stavilă sau alt tip
de dispozitiv care s i poati bloca Ieşirea apei In intervalul dintre curăţiri. Liţim ea deschiderii orifiduhti tre­
buie s i ÎW aceeaşi cu liţim ea spaţiului de colectare. .
 STAS 3573-91

2.3.62 în cazul evacuării hidraulice prin sifonare, spa(iul de colectare se realizează sub fonna unui şir de
plinii dispuse In lungul dcznisipatorahii, fiecare pilnie fiind racordată la sistemul de golire. Pereţii laterali ai
ptIniilor se realizează cu Înclinarea de cel puţin l/l.

2.3.63 In cazul evacuării mecanice, spaţiul de colectare se realizează sub forma und rigole longitudinale cu
lăţimea de 0,40...0,80 m. Lăţimea părţii superioare a camerei de depunere se alege astfel Incit să corespundă
cu dimensiunile dispozitivului mecanic de curăţire.

2.3.6.4 Evacua rea manuală a nisipului se prevede, <lc regulii, numai In cazul demlslpaloarelor mici (debile
pină la 100 dm*/»)•

2.3.63 în cazul evacuării hidraulice prin sifonare fi evacuării mecanice, se poate admite, la mod excepţional,
realizarea camerei de depunere cu an singur compartiment. în această situaţie, deznisipalorul trebuie prevăzut
cu conductă de ocolire. *

2.3.6.6 Intervalul de timp Inire două curăţiri succesive se recomandă să fie:

- la evacuarea manuală, 5... 10 zile;
- la evacuarea mecanică şi la evacuarea hidraulică prin sifonare, maximum 12h;
- la evacuarea hidraulică gravitaţională, maximum 5 zile.

O B S E R V A Ţ II - N unlrul cW xU« m detcrmM pa b ua MdtognfuM vtfeurtt. om fracvanţa da 5Q._SO%.

2.3.6.7 Fiecare compartiment al camerei de depunere a nisipului se prevede cu dispozitive de golire.

2.4 Camera de colectare a apel deznisipaie asigură legătura intre compartimentele camerei de depunere a
nisipului ţi sistemul de transport al apei la treptele următoare de tratare.
Camera de colectare se prevede cu dispozitive de închidere pentru flecare din compartimentele de^Jepu-
nere, In scopul separării acestora la reparaţii şi intervenţii.

3 PR ESC R IPŢII PE N TRU D E Z N ISIPA TO A R E V E R T IC A L E

3.1 Dezniaipatoarele verticale se folosesc numai pentru debite mai mici ds 10000 m’/zi, dnd «feu posibili­
tăţi limitate de spaţiu precum f i cînd condiţiile permit ca execuţia să se poală face Oră epuismente cos­
tisitoare.

3.2 Evacuarea depunerilor din dezniii paloarele verticale se face mecanic sau hidraulic.

3.3 Dezniaipatoarele verticale se compun, de regulă, din cameră de intrare, cameră de depunere a nisi­
pului fi jgheab de colectare a apei deznisipaie.

3.3(1 Camera de intrare poate fi amplasată ccntral sau lateral camerei de depunere; accesul apei se face de
sus ta jos, cu o viteză de 0,30...0,S0 m/s.

3.3.2 Camera de depunere a nisipului. In plan, este de regulă de focmă circulari, dar poale fi fi he xago nală,
în cameră de depunere, circulaţia apei se face de jos Insus, cu o viteză mai mică decit viteza de
sedimentare prevăzută la pcL 2.3-2.
Timpul de trecere al apei prin camera de depunere se adoptă de 30... lOOjs.

3.3.3 Spaţiul pentru colectarea nisipului, situat la panea inferioară a camerei de depunere t nisipului, trebuie
să aibă pereţii laterali Înclinaţi la minimum 1/1.
Dimensionarea acestui spaţiu se faoe conform pct. 2 3 3 .

3 3 .4 Jgheabul de colectare a apei deznisipaie se amenajează ia partea superioară, la sfara camerei de depu- .
aere.

t 3.4 înălţimea totală H a dcznisipatonihii vertical. In metri, se stabikf le cu relaţia:

H - h „ * h , * h ll* h , * h . (2)
In care s
h j h * hs, h, conform p c t 2 3 3 .
h» Înălţimea zonei neutre, aflată Intre capătul inferior al camerei de intrare f i nivelul «ip erior ai
spaţiului pentru colectarea nisipului; se adoptă 0,20—0,40 m.
 ANEXA 1.23
REPUBLICA SOCIALISTA STAN D ARD DE S T A T
ROMANIA E D IŢ IE O F IC IA L A STAS 3 6 0 2 -8 7
a u m î î n t A r i CV Af/V
în lo c u ie ş te :
C O M IT E T U L N A T IO N A L
P E N T R U Ş T IIN Ţ A F IL T H E U E N IS IP CU N I V E L L IB E n S T A S 3S0Í-Í1
Ş I T E H N O L O G IE
IN STITU TU L ROMAN C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic i
Prescripţii de proiectare
DE
0 54
STANDARDIZARE

A llm entatlon an cau B o a o c H a 6 w «H n e

W a te r 'iu p p lle» F I L T R E S A S A B L E A N IV E A U
«H J Ib T P b l riECOHHblE C
FREE LE VEL SA ND F 1LT E R S L IB R E
CBOBOflHWM ypO BH EM
Design specificatlon» Prescriptions d'étamlssement das
rip«nn*caH«H no n p o«icT *p oM u iM >
projet*

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile de proiectare a filtrelor lente şi rapide, care
funcţionează cu n ivel liber, cu curent de apă descendent, cu încărcătura filtrantă alcătuită din
nisip cuarţos şi sint folosite pentru lim pezirea finală a apei potabile sau industriale.
Prevederile prezentului standard nu se aplică In cazul filtrelor Bpeciale ca, de exemplu,
cele folosite in cadrul staţiilor de deferizare-demanganizare a apelor subterane, cele care funcţio­
nează sub presiune, cele de contact, cu dublu curent etc.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţii privind calculele de stabilitate şi de rezis­
tenţă ale construcţiei şi mecanismelor.

1.2 - Alegerea tipului de filtru, lent sau rapid, se face pe considerente tehnlco-economice,
exam inate pe ansamblul schemei tehnologice de tratare a apei.

2 P E E S C E IP Ţ I I D E P E O IE C T A B E

2.1 Prescripţii generale

2.1.1 Amplasarea filtrelor se face, de regulă, In vecinătatea decantoarelor, cu respectarea

prevederilor din reglementările specifice referitoare la protecţia sanitară, avlndu-se, totodată,
in vedere şi necesităţile unei eventuale extinderi.

2.1.2 F iltrele se dimensionează pentru debitul de apă zilnic maxim, determinat conform
S T A S 1343/1-77, la care se adaugă debitul necesar pentru acoperirea consumurilor proprii din
cadrul staţiei de tratare.

2.1.3 Dimensionarea tehnologică a filtrelor se face, de regulă, p e baza studiilor de laborator

sau a rezultatelor obţinute in exploatarea unor instalaţii existente care funcţionează In c o n -'
diţii similare privind debitul de apă ce se tratează şi caracteristicile fizico-chimice ale apef.

2.1.4 Numărul de cuve In care se fracţionează suprafaţa utilă a filtrelor (suprafaţa secţiunii
orizontale a cuvelor la nivelul feţei superioare a stratului filtran t) se determină printr-nn calcul
tehnico-economio, dar trebuie să nu fie mal m io de trei.
Pentru un număr de cuve plnă la zece se adaugă o cuvă suplimentară, iar pentru un
număr de cuve mai mare de zece se adaugă două cuve suplimentare, destinate a asigura capaci­
tatea maximă de filtrare, !n cazul efectuării unor lucrări de durată care necesită scoaterea
din funcţiune a unor cuve.
2.1.5 N isipul folosit pentru stratul filtrant trebuie să Îndeplinească condiţiile de calitate
prevăzute In S T A S 1712/1-70.

E laborat d e t
COMITETUL PENTRU
PROBLEMELE CO NSILIILO R PO PULARE -
Institutul d e C ercetare f i Proiectare
pentru Sistem atizare Locuinţe
f i G osp od ârie C oriu nalâ
A probat d e : D a ta in tririi în vigoare :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
1 0 8 7 -1 1 -0 1
B d . Ilie P ln tllie n r. 5 B U C U R E Ş T I
T e le x 113)2 C N S T R
S T A S 3602-87

2.2 Prescripţii specifice pentru f l i t « rapide

2.2.1 Elitrele rapide se realizează In hale Închise, tn oare temperatura din timpul iernii trebuie
să nu scadă sub 5°0.

2.22. Filtrele funcţionează, de regulă, ou debit variabil şl nivel constant, acesta din urmă
fiind menţinut cu dispozitive »pedale.

2.2.3 Viteza de filtrare 1» Începutul oloiului de filtrare se adoptă de 6 . . . 8 m/h; această viteză
nu trebuie depăşită In situaţia scoaterii din funcţiune a unei ouve pentru spălare.

2.2.1 Drenajul se alcătuieşte, de regulă, din plăci ou creplne (6 0 ... TO buc/m*) sau din blocuri
de bfeton prefabricate, de formă şi struotură (pedală. In acest din urmă caz, Intre stratul fil­
trant ţi btoouri se amenajează patru plnă la olnd straturi intermediare de pietriş, In grosime
totală de 40 cm.
Tipul de drenaj adoptat trebuie să asigure distribuirea uniformă a apei şl aerului de
spălare pe Întreaga suprafaţă de filtrare, admiţlndn-se o diferenţă de presiune de max. 5 %
Intre cea de la Intrarea In filtru şl cea de la partea opusă Intrării.
Suprafaţa drenajului trebuie să fie orizontală, ou o abatere de max. ± 2 mm.

2.2.5 îu cazul In oare grosimea stratului filtrant şi a stratului de apă de deasupra acestuia
nu se stabilesc pe baza studiilor de laborator sau pe o staţie-pllot, acestea se adoptă de 1 ,1 . . .
...1 ,2 m, respectiv 0,6...0,8 m.
Compoziţia granulo metrică a nisipului se reoomandă să fie de 1,0.. .1,5 mm cu abatere
de maximum ± 10% iar ooefidentul de neunlformitate trebuie să fie de maximum 1,6.
2.2.6 Pierderea de sardnă prin stratul filtrant se consideră de cel mult 95 % din suma Înăl­
ţimilor stratului filtrant (exclusiv eventualele straturi intermediare) şl a apel de deasupra
acestui».

2.2.7 Pentru spălarea filtrelor se reoomandă metoda In oontracurent ou apă filtrată şl aer,
debitul a p d de spălare fiind ouprlns, pentru nn metru pătrat de suprafaţă filtrantă, Intre
7 şl 10 l/s, Iar al aerului intre 12 şi 18 l/s.
Begiqtul de spălare se propune prin proiect şi se definitivează In perioada de reglaj a
staţiei de filtre.

2.2.8 Jgheaburile pentru ooleotarea a p d rezultată de la spălarea filtrelor se amplasează

deasupra nisipului, ou muohiile la 30 om deasupra nivdului maxim pe oare U poate avea nisipul
In timpul spălării filtrului.
Huohiile jgheaburilor trebuie să fie orizontale, ou o abatere de maximum ± 1 mm.
Distanţa Intre axele jgheaburilor trebuie să fie de maximum 2,5 m.
Profilul de deversare trebuie să albă tn secţiune transversală o formă constructivă care
să tmpledioe antrenarea in jgheab a nisipului in timpul spălării filtrului.

7
 S T A S 3602-87

2.2.# Ir *fn ls (ii!e hidraulice ale tild e lo r t itb o ie fă aciguie (fig. 1) :

— ailmisia a p ii decantate deasnpia nivelului m a iim al ttia lu lu i filtrant ( U ) ;
— p r o b a u » apei filtia te <'e t t b r iiir a j ( i 1);
—aducerea apei de spălare (8) ;
— adu cu ta aeiului pentiu s jă la ie ( A ) ; -
— evacuarea apel de la tpălaie (E ) j |
— golirea toropit iă ' a cu vtloiţ(G >. I
O B S E R V A Ţ IE — T rebuie asigurat! f i evacuarea apel 'decantate prin cohductA de preaplin, ta cazul In c ar«
nu este p revăzut un preaplin In alt punct al statici de tratar*.

I — Strat ntrant; S — straturi intermediare de pietriş (eventual); J — drenaj; 4 — jgb«ab pentru cslicU n a apei de
« p ila r « ; /) — conductă pentru admiaia apel decantate ; F —conductă pentru preluarea apel filtrate ; S —conductă pentru
aducerea apel de apilara ; A — conductă pentry a ducena aerului de apălar« ; R — conductă pentru eracnarea apei
de la apilare; G — conductă pentru golirea cuvei '

• .
2.2.10 Pentru-stabilirea dlametielor conductelor se recomandă [următoarele y ite u maxime:
- In conducta de a p i decontată 0,7.. .1,0 m/s;
- In conducta' de apă filtială 0,8. ..1,2 m/s;
~ In conducta de apă de rpălaie 1,6...1,8 m/s;
- In conducta de aer 15 20 m s.

2 .2.1 1 Pentru cu rele cu o suprafaţă d e ifiltia ie plnă la 25 m 1 vanele de pe conducte ¿ o i f! de

tipu l cu acţionaie manuală (au tu aoţicraic i e fa x v p llie de ccm ardă ; pentiu cu vtlt eu o su­
prafaţă de peste 25 m* acestea vo r fi numai cu a cţicra jt Ci la p u jiiie de ccirandă.

2.2.12 Pentru fic ca iec u v ă d e filt ia ie t e p ic t ă d d ifţo tit iv e d c n S t n s i r a j i n d u i t de sarcină

prin filtru , precum fl robinete pentru p reltv a ic a probelor de apă filtrată .

2.2.13 Amplasarea conductelor in galerie refa c e astfel Ir.cit iă ic a tifu n s r » j »t ic li t t r , pentru

circulaţie, de 1 ,0.. . 1,2 m lăţim e ţi min. 2,00 m înălţime. ,

2.2.14 Conducta ptn tiu a dveu ta a<nlv>i de tră ia u n p itv td e cu o liiă , a visd p a it ia «uperj-
oară la cel puţin 2,0 m peste muchia jgheaburilor de ijă la io . , ; ...

2.2.15 A t lt pentru apa cit f i pentito t e iu l de tp ălaie.tc p itv c d e , a p a ia ttia cccciaiă pentru
măsurarea debitului ţi presiunii fluidelor respective, .

2.3.16 Capacitatea pom pelor ţi ruflantelcr te •itablkţte pentiu ( j Sla n a r t e ) . » i i f t t i c .cuve

ia r rcr.efva instalată te la de 60%. : - .
Elcctropom pele ţitb u ie ir r r ia t e aMf*l ircil *ă li rc a f i f i i c , iii'v îll, o funcţionare
In 11 ai i . ‘
S T A S 3002-87

2.2.17 Spaţiul de Inmagazlnare a apei de spălare so dimensionează pentru spălarea unefsingure

cu re, oonsiderinda-se o durată de spălare de 20 mln. L a staţii de filtre cu un. număr do cure
mal mare da 10, spa';iul rtapectiv se dublează.
In oazul In oara aoeiţ spaţiu aste folosit şi pentru administrarea clorului, la dimensionare
trebuie să se aibă in radere şi asigurarea tim pului de contact necesar, do minimum 30 mln. .
Beaervorul de Irimagaziuare a apel de spălare se prevede sub ouvele de filtrare sau
situat la înălţime. Alegerea soluţtol se face In funcţie de oondiţille locale, pe baza unei justi­
ficări tehnico-©co no mioe.

2.2.18 B a ile ru l cuvelor xe prevede ca pantă do 0 , 5 . . . 1 ,0% spre conducta de golire, iar in
galeria da ooniuote t r i a l e a m m a ja ti o ri<pH longitudinală cu descărcarc, pentru colectarea
eventualelor scăpări de apă. -

2.3.19 Perenii interiori al cuvelor se scllvisosc pe toată Înălţimea.

2.2.20 în clădirea adiacentă filtrelor pot fi amenajate pe Ungă Inoăperea în oare sint montate
electropom pele şl saflantele şl alte spaţii fancţionale c a : laboratoare, ateliere de întreţinere,
gospodăria electrică, centrala termică, grupul dispecer sau panourile de control, semnalizare şi
comandă a instalaţiilor, staţia de hldrofor.

2JL21 Elem entele de oonstraotia şl finisajele halelor oare adăpostesc filtrele trebuie tratate
oorespuns&tor pentru a nu suferi do^radări In durul unei eventuale form ări de condens.

2.2.22 Instalaţiile de Iluminat alo galeriei de conducte se alimentează ou tensiune joasă, de

protecţie.
Pentru iluminatul natural trebuie prevăzute geamuri de sticlă colorată, pentru a se
îm piedica dezvoltarea algelor, In tim pul verii.

2.2.23 Pentru rezerva de nisip filtrant, care se recomandă a fi de cca 15 % din volumul total
m axim de nisip din cuve, se prevede un depozit amenajat Corespunzător, la distanţă convena­
bilă de filtre.

2.2.24 L a staţiile de filtre avlnd o a r e ca o suprafaţă utilă mai mare de 40 m* se prevede o

instalaţie pan tiu manipularea hidraulică a nisipului filtrant.
2.3 ’ Prescripţii specifice pentru filtre lente

3.3.1 F iltrele lente sa realizează In barina deiSDperite, cu excepţia instalaţiilor hidraulice

care so amplasează In căm ine sau galerii.
Prevederea da bazine asoparite se poate faba nuin+i cu justificare telinico-economică.

2.3.2 Y ite za de filtrare se adoptă de 4 . . .0 m/24 h lim ita maximă fiin d recomandată pentru
cazurile In care filtrele sint p re o e ia te de degrosisoare şi preflltre.
V iteza raveim ţ trebuie să na fie dapăşltă In situaţia in oare una din cuvole de filtrare
este scoasă din funcţiune pentru curăţire.
•j
2.3^3 ~ F iltrelo funcţionează cu debit constant şi nivel variabil. In acest scop, alimentarea cu
apă decantată se a U jară prin repartizarea debitului la cuve cu ajutorul deversoarelor cu
n iv el liber. 1
2.3.4 Stratul filtrant se ptevede ou o grosime iniţială de. 1,2 m, ia r înălţimea stratului de
apă de deasupra de mln. 0,60 m. C om poziţia granulo metrică a nisipului se recomandă să fie
de 0,5 plnă la 2,0 mm, Iar coeficientul de neunlformltftte trebuie aft fie de maximum 1,6.

2.3.5 Pierderea de sarcină prin stratul filtran t se oonslderă de max. 0,00 m .'

2.3.6 Drenajul se realizează d in plăoi perm eabile de “beton peste oare se pune un strat [de
pietriş de 15 cm grosime cu granule de 3 , 0 __ 7,0 mm, un altul d e nisip şi pietriş de 10 om
grosime cu granule de 1 ,0 ... 3,0 mm, după oare se pune stratul filtra n t propriu-zis.
 STAS 36tn-tl

23 .7 Instalaţiile hldraullcc ale filtrelor trebuie fii apigine (fig. 2 ) :

— admisia apei'decantate deasupra nivelului maxim al stratului filtrant (X ));
— preluarea apei filtrate de sub drenaj ( f ) ;
— evacuarea in reţeaua de canalizare a staţiei, a primului filtrat (<J);
— golirea com plet* a ouvelor (<?);
— golirea de suprafaţă a cuvelor, am enajaţi la nivelul superior maxim al stratului
filtran t (8 ) ;
— umplerea cu apă filtrată, de jos in sus ( U ) ;
— evacuarea apel decantate prin conducta de preaplin, in cazul in care nu este prevăzut
un preaplin in alt punct al staţiei de tratare (JP).

TrNivti maxim
-r3jE3SSE==^- -

§
Î O T -

V
1 — Strat filtrant i t — «traturi Interraodlara| I — drenaj | D - conduct* peatra admlsla apel decantate) F — eoaductl,
pentru preluare* apei filtrate j S — conductl pentru evacuarea de roprafaţi j U — conductă pentru umplerea flKrvhit*
de Jo» In buşi G — conduct! pentru era cuarea primului intrat şl pentru golirea cu vel j P — ooedactl de preaplin.
Flf. 2

2.3.8 Pentru stabilirea dlametrelor conduotelor se recomandă următoarele viteze maxim» ■

— In oonduota de apă decantată 0,6. . . 0,8 m/s
— in oonduota de apă filtrată 0 ,7 ... 1,2 m/s.
2.3.9 Pa rtea superioară a pereţilor ou velor trebuie să depăţeasoă ou 0,30 m nivelul maxim
al a p el. Pereţii se prevăd ou evazare de 3 :1 , pe toată zona in oare apa ar putea Îngheţa.

2.3.10 Radierul cuvelor se prevede ou o pantă de 0,5.. .1,0% spre oonduota de golire.

2.3.11 Vanele de pe Conductă se prevăd, de regulă, de tipul cu acţionare manuală.

2.3.12 Pentru depozitarea rezervei de nisip filtrant, care se recomandă a fl de oca 35% din
volum ul total maxim de nisip din cuve, se prevede o platformă amenajată, situată la o distanţă
convenabilă de cuve.
 A N E X A■ 1.24
REPUBUCA SOCIAUSTA STAN D ARD DE STAT
ROMAN1A S T A S 3620/1-85

•
e d iţ ie O F IC IA L A

AIJMK.VT.Ini tu ap A
Îm preună eu S T A S 36X0I2-&S
C O N S IL IU L N A Ţ IO N A L
P I N T K U Ş T IIN Ţ A DECANTOARE J n lt e u ltf U S T A S 36 tO -U
Ş I TE H N O L O G IE CU SEPARARE GRAVIMETRICA
IN g T ffU T U L ROM AN Clasificarea alfanum erici
P r e s c r ip ţii d e p r o ie c ta r e
D l
G S4
S T A N D A R D IZ A R E

Water supplies A lim en tation s en cau BoAOCHaGHteuue

W ATER SE TTLE R S D lîC A N T E L 'R S A S E P A R A T I O N O T C TO H H H H H C rP A B H M E T P H -
W IT H G R A V IT Y S E P A R A T I O N . g r a v im E tr iq u e H E C K O H C E ITA PA U H E n
Deal f a specifications S pecification s de projection ITpeflnHcaHHH no npoeKTHpoBaHiuo

l G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi d om e niu de apHenre

Prezentul standard stabileşte prescripţiile do proiectare a decantoarelor cu separare

gravim etrici, folosite în cadrul «¡»tem elor de alimentare cu apă , In scopul reducerii turbidităţii
apei prin sedimentarea suspensiilor.
Prevederile prezentului standard se pot aplica şi in cazul construcţiilor şi instalaţiilor
destinate unei predecantări amplasate Înaintea treptei de decantare propriu-zise, necesare
In cazul In care sînt frecvente va ria ţii foarte mari ale concentraţiei suspensiilor în apa
de tratat.
Prevederile prezentului standard nu se aplică in cazul decantoarelor suspensionale
.cu recircularea nămolului (cu hidroejcctor sau agitator cu palete), a decantoarelor cu viteză
ascensionala variabilii (de tip pulsator), al decantoarelor cu tuburi sau cu lamele.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi rezistenţi
ale construcţiei şi mecanismelor.

1.2 Clasificarea deenn(oarelor

1.2.1 După modul in care se faco sedimentarea:

— decautoare cu sedimentare natu rală;
— decantoare cu sedimentare activată cu rea ctivi de coagulare.

1.2.2 După modul de funcţionare:

— decantoare cu funcţionare continuă;
— decantoare cu funcţionare discontinuă (plin-gol) la care admisia apei de tratat
se face in şarje, urmată de o decantare statică şi evacuarea separată a apei decantate şi a
nămolului reţinut.

1.2.3 După sensul de curgere a apei prin d eca n toi:

— decantoare orizontale:
longitudinale;
— radiale;
— d e c a n to a re v e r t ic a l e .

1.2.4 După modul de îndepărtare a depunerilor:

— decantoare eu curăţire m anuală;
— decantoare cu sisteme de curăţire m ecanică;
— decantoare cu sisteme de curăţire hidraulică.

E laborat dl« t A p ro b a t de :
C O M ITETU L PENTRU PROBLEMELE
IN S T IT U T U L R O M A N - D E S T A N D A R D IZ A R E D a ta i n t r ă r i i In T i r o a r e :
C O N S ILIILO R POPULARE
Institutul d e Cercetară ţi P roiectare Bd. i ii » Pintilie nr. 5 B U C U R E Ş T I 1985-12-01
pentru Sistem atizară, Locuinţe
T e le x 11312 C N S T R
şl O ospod& rio C om unali_______
 S T A S 3620/1-85

1.3 Alegerea soluţiei de decantare şi a tipului de decantor (ve zi pct. 1.2.1 ...1 .2 .4 ), a
numărului şi mărimii bazinelor de decantare, se. face pe considerente tehnico-economice şi
studii tehnologice pe ansamblul schemei de-tratare a apei, In funcţie de cantitatea ci calitatea
apei brute şi de condiţiile de calitate cerute pentru apa decantată.

1.4 In cazurile în care procentul de reţinere a suspensiilor din apă intr-un interval de
timp de 2 . . . 3 rain este mai mare de 25 . . . 30 % , decantoarele trebuie precedate de insta­
laţii de dem isipare conform S T A S 3573-80.

1.5 Decantarea poate constitui treapta finală sau interm ediară în fluxul tehnologic de
tratare a apei.
Concentraţia In suspensii a apei decantate, de regulă, este d e :
30 . . . 50 mg/dm* înainte de filtre le n te ;
15 . . . 3 0 mg/dm* Înainte de filtre rapide;
conform cerinţelor beneficiarului apei furnizate,' In cazul In care decaiitarea constituie
treaptă finală. 1
1.6 Ansamblul instalaţiei de decantare se prevede, de regulă, cu cel puţin două decantoare
în funcţiune. * *

1.7 Ansamblul instalaţiei de decantare trebuie precedat de un dispozitiv care să asigure

distribuţia corespunzătoare a apei la decantoare.

1.8 Ansamblul instalaţiei de decantare trebuie astfel conceput incit să existe posibili­
tatea scoaterii din funcţiune, separat, a fiecărui decantor.
#•
1.9 Debitul de dimensionare a decantoarelor se stabileşte conform S T A S 1343/1 . . . 4-Î7
şi S T A S 1343/5-70 lulnd in considerare şi consumul tehnologic a l staţiei de tratare-.
In cazul în care este nccesar să se scoată din funcţiune un decantor, debitul de
dimensionare se repartizează pe decantoarele rămase In funcţiune; In acest caz, unde este
posibil, cu acceptul beneficiarului, se poate adm ite diminuarea debitului pe perioada scoaterii ^
din funcţiune.

1.10 Decantoarele sint, de regulă, construcţii descoperire pentru care prin proiect trebuie
luate măsurile care să asigure în perioadele de Îngheţ funcţionarea neîntreiuptă a evacuării
apei decantate, a depunerilor şi a funcţionării sistemului de curăţire mecanică a depunerilor
(evazarea pereţilor laterali la partea superioară, evacuarea apei decantate sub nivelul de Îngheţ,
instalaţie de colectare a nămolului submersibilă, sub nivelu l de Îngheţ etc.).
Decantoare acoperite se prevăd numai In cazuri justificate, ca de exemplu cînd există
pericolul im puriiicării apei datorită poluării mediului înconjurător.

1.11 Îndepărtarea nămolului depus In plIniile de colectare se face hidraulic sau prin pompare.
Evacuarea nămolului în afara instalaţiilor de. decantare se face continuu. P e baza
unui calcul tehnicoeconom ic se B tabileşte dacă evacuarea se face direct sau prin inteimediul
unui bazin de colectare şi compensare pe ansamblul instalaţiilor de decantare.

1.12 P e n tiu evitarea accidentelor trebuie să se prevadă balustrade la toate locurile de acces
şi circulaţie a personalului de exploatare şi întreţinere.

2 P R E S C R IP Ţ I I D E P R O IE C T A R E s

2.1 Dimensionarea tehnologică a deeantoarelor se face pe baza studiilor de laborator sau

a rezultatelor-obţinute în exploatarea unor instalaţii existente care funcţionează In condiţii
ânaloage. ,
Prin studii se determină in principal: "*
— temperatura apei la sursă;
— concentraţia în suspensii şi natura acestora;
— •du rita tea ;
— reacţia p H ;
— diagramele depunerilor In funoţie de tim p şi de vitezele de sedimentare pentru
doze cresctnde de reactivi de coagulare.

72
 » T A » "3^20/1-86

2.2 Determinarea numărului fi dimensiunilor deeantoarelor se face in funcţie de:

— debitul de calcul Q,\
— viteza de sedimentare #, stabilită prin diminuarea vitezei de sedimentare rezul -
tat& in laborator, cu viteza medie de pulsaţie a particulelor;
— timpul de decantare t4;
— viteza de curgert? r ;
— eficienţa de sedimentare >), sta b iliţi cu rela ţia :

in care
c, concentraţia In suspensii a apei inainte de decantare, In miligrame pe decimetru c u b ;
/
e4 concentraţia In Kuxpensil a d u p i decantare, ¡11 miligramo pe decimetru cub.
Viteza de sedimentare « , timpul de decantare 1« şi eficienta vj, orientativ, au v a lo r ile :
— iu casui deeantoarelor cu sedimentaro naturalii:
11 =* 0,6 . . . 1 ,5 m/h
tt » 2 . . . i h
ij — 60 . . . 80 %
— In carul deeantoarelor cu sedimentare activata cu reactivi de coagu lare:
« =. 0,8 . . . 2,1 m/h
tt = 1,5 . . . 2,5 h
T = 80 . . . 9 0 %

2.3 Deeantoare orizontale longitudinale

2.3.1 Stabilirea dimensiunilor deeantoarelor se face eu relaţiile:

V. S. K
S .- BL.
K " « *t

In care .
F.volum ul u t il;
Q. conform pot. 1.9;
« ţ i tt conform pct. 2 .2 ;
S m suprafaţa utilă a decantorulul;
* . adtnciraea apei in cadrul volumului u til; ,
* v i t e » medie orizontală de ourgere a apei In decantor, conform pct. 2.3.1.1;
L , lungimea utila a decantorulul;
B lăţimea utili a decantorulul.

2.3.1.1 Pentru vitezele de curgere ta adopţi valorile:

0,2 . . . 0,6 m/s Intre camera de reacţie ţi decantor;
1 . . . 3 mm/s viteza medie orizontali in decantor, in cazul sedimentarii naturale;
5 . 10 mm/i viteza medie orizontali in decantor, in cazul sedimentarii activate cu
reactivi de coagulare;
0,3 . . . 1 m/s in rigola de colectare a apei decantate, in conducta de evacuare a apei;
min. 1,0 m/s in conducta de evacuare a nămolului.

2.3.1.2 Lungimea L a decantoruhii se stabileşte adăugind 2 m la lungimea utili £ ..

3.3.1.3 Lăţimea B a decantorulul trebuie s i fie cel mult 1/10 din lungimea acestuia ţi
twftTimnm 3 m.
S T A S 3620/1-85

2 .3 .1.4 înălţim ea H a decantorului se stabileşte cu relaţia :

H = h u -j- h,

In care
h4 înălţimea de depunere, care ho determină funcţie de cantitatea de depuneri »ji carac­
teristicile utilajului de colectare a nămolului;
h9 conform pct. 2.3.1
ht înălţimea de siguranţă care, de regulă, este de 30 cm.

2.3.2 Form a decantoarelor orizontale longitudinale cu curăţire m ecanică este, de regulă,

conform fig. 1 .

B~B
, ÎO |___ B_

■■î
1 — D isp ozitiv de distrib u ţie a apel ; t — d ispozitiv de evacuare apâ decantată : 1 — rigolă pentru solectarea apel decan­
tate ; 4 — raclor cu l a n ţ ; i — pllnle colectoare pentru n ă m o l; 6 — conductă de evacuare apă decantată ; 7 — conductă
d e evacuare nămol

FIJ. 1

2.3.3 Evacuarea apei decantate, in funcţie de condiţiile clim atice, se face prin ţe v i de
colectare din P V O , înecate, sau prin deversor.

2.3.4 Piln iile de colectare a nămolului depus se dimensionează In funcţie de volum ul sedi­
mentelor .ţi intervalul Intre două evacuări succesive.

2„3.5 Radierul decantoarelor cu curăţire mecanică se realizează orizontal. Pentru celelalte

tipuri de curăţire, forma radierului se adoptă in concordanţă cu sistemul de evacuare ales
(pilnii m ultiple cu pante pronunţate plnă la 45°, pante transversale ţi longitudinale de m in i-'
mum 5 % eto.).

2 .3.6 In cazul tratării apei cu reactivi de coagulare, compartimentele de decantare sint pre­
cedate de cainera de amestec şi camera de reacţie. Acestea pot fi independente sau pot face
oorp comun cu decantorul.
 8 T A S 3620/1-85

2.4 Decantoarc orizontale radiale

2.4.1 Stabilirea dimensiunilor decantoarelor se faco cu relaţiile:

V . = Qt t< = S . K
=■- 0,78.-, (D* - rf1)
ltm = « t4
I ) ■-= o t4
în c »re
V'. volumul u til;
Q, conform pct. 1.9;
u şi t4 conform pct. 2.2 ;
3U suprafaţa utilă a decan to ru lu i;
Jim adine im ea apei in cadrul volum ului u t i l :
v viteza de curgere a apei în secţiunea din m ijlocul compartim entului de decantare,
conform pct. 2.4.1.1;
D ş ld conform fig 2 .

2.4.1.1 Pentru vitezele do curgere a apei se adoptă v a lo r ile :

0,7 . . . 1,0 în conducta do admisie In decantor;
20 mm/s In secţiunea din mijlocul compartimentului do d e c a n ta re ;
0,2 .. .0 ,4 5 m/a la deflectoare.
Celelalte viteze se adoptă ca la decantoarele longitudiuale.

2.4.2 Form a decantoarelor orizontale radiale este, de regulă, conform fig. 2.

J — Camerft centrală (de re a c (le ) cu dispozitivul de distribuţie a a p e l; 1 — deversoţ, triunghiular ; 3 — rigolă pentru colec­
tarea apei d e ca n ta te; 4 — pod r a c lo r ; I — pllnie pentru colectare năm ol j $ — ecran pentru dirijarea a p e t; 7 — conducta
de adm isie a a p e l ; I — conducta de evâcuare apa decantată ; 9 — conductă de evacuare nămol.

F ig. 2

2.4.3 A dm iaia apei brute se face in camera centrală (de reacţie), de regulă pe la partea
inferioară a acesteia.

2.4.4 D istribuţia apei In compartimentul de decantare se face pe sub un ecran (perete)

semiinecat, concentric camerei ae reacţie, cu marginea inferioară la o adincime egală cu 2/3
din Înălţim ea u tilă de sedimentare AB, sau prin orificii prevăzute cu deflectoare.
in camera centrală (de reacţie) se recomandă prevederea unor rozete deflectoare,
pentru uniformizarea vitezelor.

2.4.5 în funcţie de modul de realizare a l pereţilor decantorului conducta de evacuare a

apei poate fi scoasă fie prin radier fie direct prin perete, dintr-o ba$e a jgheabului de colec­
tare (conform fig. 2 ).

2.4.6 Năm olul depus pe suprafaţa radierului este colectat cu un pod raclor in pilnia colec- '
toare, amplasată In axul decantorului.

Kadierul se amenajează cu o pantă de b . . . 10% spre pilnia de colectare a nămolului.

S I A S 3630/1-85

2 .5 D ecantoare verticale

2.5.1 Decantoarele verticale se foloseao pentru debite mai mici de 10000 ma/zi şi clnd con­
diţiile permit ca execuţia in adincime să se facă fără epuismente costisitoare, săpături cu
m ijloace specialc etc. A pa de tratat in aceste decantoare se recomandă să aibă concentraţia
tn suspensii redusă, iar greutatea specifică a suspensiilor ft& fie marc.
2.5.2 Forma iu plan a decantoarclor verticale poate' fi circulară (conform fig . 3 ) sau
poligonală. ‘ ~

în cazul in care sint necesare mai multe decantoare verticale, se recomandă ca sec­
ţiunea acestora să fie poligonală şi să aibe pereţii intermediari comuni.

1 — Conducta de adm işi* a a p e i; t — cam era de distribuţie cu d is p o zitiv u l dc ad m ijie a apei (ecran d eflecto r) ; J — de versor
triunghiular ; 4 — rigo U pentru colectarea apel d e ca n ta t*; J — conducta de evacuare a p t decantată ; t — p lin i* colec-
to ar* pentru n i m o l ; $ — conduct* d* evacuar* n im o l

F lg . 3

2.5.2 .1 Diametrul D al decantorului vertical se recomandă să fie de m aximum 8 m. D ia­

metrul d al camerei de distribuţie se stabileşte astfel Incit viteza apei in aceasta să nu depă­
şească 0,1 m/s.
2.5.2.2 înălţim ea utilă a compartimentului de decantare se stabileşte cu rela ţia :

2.5.2.3 în zona de depunere a n&molului, radiero 1 bazinului so realizează conic *au piramidal,
ou panta de 40 .. 45°.
2 .5.2.4 Înălţim ea zonei de depunere a nămolului se stabileşte In funcţie de debit, de concen­
traţia iniţială în suspensii a apei de tratat, de eficienţa de decantare şi de intervalul de timp
între două evacuări.
2 .5.2 .5 Înălţim ea zonei neutre A. se ia de 0,4 « . . 0,6 m.
3-5.2 .6 Înălţim ea zonei de siguranţă h, se ia de 0,3 m.
2.5.8 Adm ia ia apei brute se face de sus în jos prin camera de distribuţie. Înălţim ea acestei
camere este de 0,8 hH faţă de n ivelu l apei în decantor.
2.5.4 Circulaţia apei in compartimentul de decantare se face de jos in sus. Dimensionarea
hidraulic» a compartimentului de decantare, se face pe baza vitezei ascensionale. Această
viteză se determină prin îm părţirea vitezei de sedimentare obţinută în laborator, cu un coefi­
cient de neuniformitate a repartiţiei vitezelor în funcţie de forma decantorului p ■■ 1,3 . . .1,5.
V iteza ascensională, orien tativ, are valoarea 0,5 . . . 0,75 mm/s.
 S T A S 3620/1-*

2.5.5 Evacuarea apei decantate In rigola de colcctare se face pe toată circumferinţa (Inte­
rior sau exterior) prtn deversoare triunghiulare.
L a decantoarelc cu suprafaţa orizontală mai mare de 12 m*, colectarea apeit decan­
ta te se recomandă să se facă prin jgheaburi sau conducte radiale perforate, care evacuează
lntr-un colector general.
Viteza prin orificii se ia de 0,2 ra/s, iar poziţionarea orificiilor se face astfel Incit
să se asigure uniform itatea colectării.

2.5.6 în rigola de colectare şi in conducta de evacuare a apei decantate, viteza se ia de

0,7 . . . 1 m/s.
 ANEXA 1.25
i t n w a s o c ia l is t a STANDARD DE STAT
R O M Â N IA ___________ E D IŢ IE O F IC IA L A ___________ STAS 3620/2-83
a l im e n t Ar i cu a p A
împreună eu STAS tâ tO / l-li
C O N S IL IU L N A Ţ IO N A L
DECANTOARE SUSPENSIONALE CU RE­ înlocuieşte STAS 4490-91
PENTRU Ş T IIN ŢA
ŞI TEHNOLOGIE CIRCULAREA MECANICA A NĂM OLULUI
IN S T IT U T U L ROM ÂN C lasificare« alfanum erică
DE Prescripţii de proiectare
G 54
S T A N D A R D IZ A R E

W a te r supplies Alim entations en eau.

S E P A R A T I O N B Y S U S P E N S IO N
S E T T L IN G T A N K S W IT H
M E C H A N IC A L R E C I R C U L A T I O N
OF MUD
Design m les
D Ê C A N T E U R S A V E C S É P A R A T IO N
BoAocHt6weane
P A R S U S P E N T IO N À R É C IR C U L A ­
OTCTOflHHKH CycIIEH3H0H-
T IO N M É C A N IQ U E D U B O U E
HHE C MEXAHHHECKOH PE-
Prescriptions en yue de l'établlsM inent
IţMPKyJIHIJHEl) HJIbl
des projets
IIp«An«eaHax no n p o e m r p o s «* * »

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile de proiectare a decantoarelor suspensionale
cu reclrcularea mecanică a nămolului, folosite In cadrul sistemelor de alimentări cu apă, pentru
reducerea turbidităţii apei.
Prevederile prezentului standard se referă Ia decantoorele la care apa brută tratată cu
reactivi de coagulare se limpezeşte la trecerea acesteia printr-un strat de nămol form at din sus­
pensiile floculate anterior şi la care o parte din nămolul reţinut este reintrodus In zona de flocu­
lare şi este amestecat, cu dispozitive mecanice, cu apa brută care alimentează decantorul, In
scopul Îmbunătăţirii procesului de limpezire.
Prevederile prezentului standard nu se aplică In cazul decantoarelor speciale ca, de
exemplu, cele cu lamele sau cu tuburi, cu viteză ascensională variabilă (do tip pul sator), suspen-
sionale cu hidroejector şi a celor cu separare gravimetrică.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezis­
tenţă ale construcţiei şi mecanismelor.
1.2 Decantoarele suspensionale cu reclrcularea mecanică a nămolului, In cadrul schemei
generale a unei staţii de tratare a apei, se amplasează intre camera, respectiv dispozitivul,
în care se.face amestecul apei brute cu reactivi şi filtrele rapide (In cazul staţiilor de potabilizare
a apei) sau rezervoarelor de lnmagazinare (în cazul folosirii apei In cadrul unui obiectiv economic
care necesită apă numai decantată).
1.3 Decantoarele suspensionale eu recircularea mecanică a nămolului se utilizează, de
regulă, pentni limpezirea aceior ape din surse de suprafaţă la care turbiditatea nu depăşeşte
2 000 .. .2 500 mg/dms.
1.4 Stabilirea numărului şi mărimii bazinelor de decantare se face pe considerente tehnico-
economice examinate pe ansamblul schemei tehnologice de tratare.
Instalaţiile de decantare constau, de regulă, din cel puţin două decan toare In funcţiune.
1.5 Decantoarele slnt, de regulă, construcţii descoperite pentru care, prin proiect, trebuie
prevăzute dispozitivele şi măsurile care să asigure în perioadele de temperaturi scăzute funcţio­
narea neîntreruptă a tît a evacuării apei decantate şi a depunerilor, cit şi a sistemului- de
curăţire mecanică a depunerilor.
D ecan toare a co p erite Re p re v ă d num ai In cazu ri ju s tific a te .

1.6 Decantoarele suspensionale cu recircularea mecanică a nămolului se prevăd, de la caz

la caz, cu un dispozitiv de colectare şi evacuare a algelor plutitoare care, eventual, se p o t
dezvolta pe suprafaţa apei.
1.7 Pentru evitarea accidentelor trebuie să se prevadă balustrade la toate locurile de acces
şi circulaţie a personalului de exploatare şl întreţinere.

E laborat d « :
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE
C O N S IU ILO R PO PU LAR E
Institutul d « C ercetară f i Proiectară
pentru Sistem atizare, Locuinţa
şi G o s p o d ă r i« C om unoia______
Aprobat de :
Data Intrării la vi roa re :
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE
B d . Ilie P in tilie n r. 5 B U C U R E Ş T I 1 9 8 5 -1 2 -0 1
T e le x 11312 C N ST R

5
S T A S 3U'J0/3-8r.

2 P R E S C R IP Ţ II D E P R O IE C T A R E

2.1 Decantoarcle suapenaionale ou recircularea mecanică a nămolului sînt alcătuite, in

principiu (fig . 1), din:
— spaţiul de amestec (1 ) prevăzut cu rotor cu paiete (Z ), ia care se realizează amestecul
intim al apei introduse In docantor cu nămolul reoirculat din spaţiul de reacţie şi eventual
ou rea ctivi de tratare a apel;
— spaţiul de reacţie ( 3 ) ;
— spaţiul de limpezire (4 ) prevăzut cu conducte radiale perforate (5 ) şi rigolă peri­
ferică (6 ) pentru colectarea apel decantate, pod-raclor (7 ) f i rigolă circulară (fig . 1 a) sa& baţă
centrală (fig . 1 b) de colectare a nămolului (S ) ;
— conductele aferente: conducta de adtUisie a apoi In decantor (9 ), conducta (even­
tual canalul) pentru transportul apei decantate (1 0 ), conducta pentru recoltarea de probe
de apă din spaţiul de -amestec, conductele do evacuare a nămolului.

< — apaţla da am astec; t — rotar ca p alat* da an treaa ra; J — spaţiu da raacţta; i — spaţiu da Um paxlra; J — conducta
radiata p a rfo ra ta ; f — rigolă p artfarică; 7 — p od -ra c lor; I — rigola iau b a ţi da colactara a oA m o lu lu l; I — c oad u c u
do adm işi* i 19 — con du ct! da transport a apal dacantata

F l| . 1

2.2 Dimensionarea tehnologică a decantoarelor se faee pe baza studiilor de laborator «au

a rezultatelor obţinute In exploatarea unor instalaţii existente care funcţionează In oondiţii
similara^ ţinlnd seama d e :
— debitul de ap* ce se tratează;'
— caracteristicile fUloo-chimioe ale apei de tratat;
— timpul de reaeţie a apel ou reactivii, In condiţiile amestecului cu nămolul recirculat;
— timpul de limpezire, respectiv viteza ascendentă a apei In spaţiul de limpezire;
— concentraţia maximi In suspensii a apei decantate de 30 mg/dm1.
2.3 In lipsa datelor experimentale sau a rezultatelor obţinute In exploatare se pot adopta
datele d e proiectare precizate la pot. 2.3.1.. .2.3.5.
2.3.1 Pentru spaţiul de amestec:
— viteza da rotaţie a rotorul ui cu palete de antrenare 0 .. .18 rot/min, in ranort cu
(rad u l de recircuiare necesar;
— viteza apel la Ieşirea din spaţiul de amestec: 0,13.. .0,20 m/s.

2.3.2 Pentru spaţiul de reacţie:

— timpul de reacţie total, corespunzător parcursului apei de la Intrarea In spaţiul
de amestec plnă la intrarea In spaţiu Ide limpezire: 15 .. .20 m in;
— viteza de ieşire a apei din spaţiul de reacţie: 0,08 .. .0,08 m/s.
2.3.3 Pentru spaţiul de limpezire:

— timpul de limpezire: 1,5 .. .2,0 ore;

— viteza asoendentă a apei: max. 3 m/oră;
— spaţiul de gardi, latre nivelul maxim al apei ţi bordura decantorului: 0,30 m.

7
 S T A S 3*20/3-85

2.3.4 Pentru sistemul de colectare a apei decantate:

— viteza apei in conductele rad ¡ale şi in rigola periferică: 0, T. . .0,8 m /»;
— diametrul conductelor radiate mlnlmnm 100 mm •
— panta longitudinală a conductelor- radiale spre rigola periferică: 4•/*• î
— gradul de umplere a conductelor rad iale: m tTim nm 0,86;
— diametrul orificiilor de intrare a a p e i: minimmn iq mm ;
— distanţa intre două orificii alătu rate: m arimtin 30 o m ;
— v ite z a apei la trecerea prin o rific ii: 1,5 . . .3,0 m/s;
— Înălţim ea de apă peste creasta conductelor, la nivelul m in im de funcţionare a decau-
torului: 0,30 m.
2.3.5 Pentru sistemul de colectare ţi evacuaro a năm olului:
— viteza periferică a podului-raclor, astfel Incit să se realizez« 1 . . J rotaţii sompUte
pe o r ă : 3 . . .6 cm/s;
— umiditatea nămolului ce se evacuează: 9 6 % ;
— viteza apei cu nămol tn conductele de evacu are: minimum 1,3 m/s;
— diametrul conductelor de evacuare: minimum 150 mm.
 ANËXA 1.26

1RS
STANDARD ROMÂN SR 4163-1
Iulie 1995

Indice d e clasificare O 54
? '
Alimentări ou apă
R E ŢE L E DE DISTRIBUŢIE
Prescripţii fundamentale de prolactare

Wator supplies. Distribution networks

Design spécification . ,

Alimentation en eau. Réseaux de distribution

Prescription en vue de rétablissement des projets

APROBARE Aprobat de Directorul General al 1RS la 20 decembrie 1094 eu

aplicare din 01 Iunie 1995
înlocuieşte parţial STAS 4103-88

CORESPONDENT X' La data aprobării prezentului standard nu exişti nid un standard

internaţional care s i se refere la acelaşi subiect

On the data of ţhls standard apprôvai, there Îs no International

8tandard dealKng with thé same subject
/ ■
A le date d’approbation de la présente norme Hn’existe pes de
Norme htematlonale traitant du même sujet,

DESCRIPTORI TTT Alimentare cu ap i, reţea de distribuţie, a p i potabili, prescripţie de

1 proiectare

PREAMBUL
Standardul român SR 4103-1 înlocuieşte parţial STAS 4103-88.
Prima «¿ ţi» a standardului a fost elaboraţi In anul 1953 fi s-a revlzut In ard 1981,1079,1980 şl 1988.
Prin revtailra, standardul a fost restructurat, Snd ImpArţ* Jn 3 părţi distincte, astfel: .
-SR 4183-1 Reţele de distribuţie. P rm crp fi fund*manteh d » pmhctmrw.
-SR 4103-2 Raţele de distribuţia. P rm crW f d i calcul.
- SR 4103-3 Reţele de distribuţie. Pr—c rp 0 »x ic u ffr ajqjkxtarw ( t n t i f i w } .
La alaoorare s-a urmArt aOnieree la standarde internaţionale (88 8000, BS 6010, OM 2000. DtN 2425, DlN 4279.
DW 19030, ONORM B 2933, ONORM 8 2368, ONORM 8 5011, ONORM 8 6012).
Prezenta part» a SR 4183 conţină prescripţie fondementele prMnd proiectare« nfrlitsr da distribuţie a apel In
toceiUţl urbana.
PAnA la elaborarea standardelor române SR 4163-2*3 râmân valabto prevederi» « n 4163-88 coreepunzAtoare
obiectului acestor standarde.
Prezertd standard a fost elaborat de Dna. Infl.Tanafoca Rodlca- da la PROED S A
 S R 4 1 8 3 -1

1 G E NER ALITĂŢI

1.1 O b iect şl dom eniu de apllcaro

Prezentul standard stabileşte prescripţiile fundamentale de proiectare a reţelelor de distribuţie • apei In localtaţl
urbone.
Prevederile prezentului standard nu se refera la proiectarea reţelelor interioara din Incinte ţl racordurtor da ap4
(bronşamente)

1.2 R eferinţe

STA S 404/1-87 Ţevi din oţel fârâ sudură, trase sau laminate la cald
STAS 404/3-87 Ţevi din oţol fără sudură, laminate la cald. pentru temperaturi ridicate
STA S 530/1-87 Ţevi din oţel fără 3udură, trase sau laminate la rece
STAS 530/3-87 Ţevi din oţel fără sudură. trase sau laminate la rece. pentru temperaturi ridicate
STA S 695-75 UtHajo de stins incendii. Hidrant subteran Prr 10
S TA S 1342-91 Apii potabila
STAS 1874-74 Tuburi şl piese de legătură din fontă pentru conducte de preslurfe. Tuburi cu mufe pentru
îmbinarea prin ştemuire. Dimensiuni
S T A S 1875-74 Tuburi şi piene de legătură din fontă pentru conducte de presiune. Tuburi cu ttanşe turnate
prin gravita|ie Pn 10. Dimensiuni
S T A S 2550-90 Armături industriale din fontă. Robinete de închidere cu sertar P n 2.5. Pn 4. Pn 6. Pn 10,
Pn 16
S TA S 34 /9-90 Utilaj de slins Incendii. Hidrant de suprafa[â
S TA S 4273-83 Construcţii hidrotehnice. încadrarea în clasa de Importanţă
S TA S 6675/1-92 Ţevi din polictoruri de vinii neptasttfiată. Condiţii tehnica generale
STAS 6675/2-92 Ţevi din policloniră de vinii neplastlfiată. Dimensiuni
S TA S 6898/2-90 Ţevi ijin cţel sudate elfcoldai pentru conducte
STAS 7039/1-81 Tuburi de preshjrw din beton procomprlmat. Tipuri
S TA S 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton preeomprimet
centrifugat
STAS 7537-89 Armături Industriale din fontă. Supape de aerisire cu flotor Pn 10
STAS 7606-90 Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru Instalaţii
STA S 8797-80 Armături Industriale dinlonta. Robinet cu venti cu fSetul tijei la exterior Pn 8. Dimensiuni
STA S 9195-73 Armături industriale din fontă. Robinete cu sertar, cu mufe, pentru Îmbinarea prin ytemuire
Pn 10. Dimensiuni
S T A S 10586/4-87 Armături industriale din oţel. Robinete de reglare cu fluture. Pn 16. Dimensiuni
S T A S 124 00/1-«8 Constmcţii civila şl Industriale. Performanţe In construcţii. Noţiuni fl principii generala
S T A S 12400/2-88 Construcţii civile şl industriale. Performanţe In construcţii. Mod de exprimare a performan­
ţelor clădirii In ansamblu

2 PRE SCRIPŢII FUND AM ENTALE DE PR O IE CTAR E

2.1 Prescripţii generale

2.1.1 Reţelele de distribuţie a apei trebuie sd asigure exigenţele de performanţa In construcţl, precizate In
STAS 12400/1.2 privind: " >
* slabiitatea şl rezistenţa la solicitări statice şl dlnam icţ: y
- siguranţa de utlizare; j•
-etanşeitate;
- siguranţa la foc; •>
- exigenţa igienică;
• izolaţia exterioară termică şi anttcorozivâ.
2.1.2 Reţelele de distribuţie a apei se consideră construcţii de importanţă deosebita, conform STAS 4273._________
 S R 4 163-1

2 . 1.3 Reţelele d e d is t rib u i» a aP »' potabile trobuie să asigure pe toatA durata exploatării, toate condiţii» privind
calitatea apei potabile conform S T A S 1342.
s * Interzice orice legătura Intre re|elele de distribuit» a apel polab*» ţi cale de distribuţie a apel nepotabile
Reţelele de distribuţie a apel nepotabile nu se supun exigentelor de Igienâ din cuprinsul prezentului standard
prKrmd calitatea apel transportata
2.1.4 Reţelele de distribuţie a apel potabile trebuie ti asigure pe toatâ durata exploatări, distribuita apel la debilei»
fi presiunile pentru care au fost proiectate.
2.1.5 Pentru siguranţa In exploatare, la proiectarea reţelelor de distribuit» • »P»l trebuie s i se (In* seama de
urmilor* factori:
- agresivitatea soiului fi dupA caz. a apei subterane faţă de materleM conductelor,
• coroziunea (eroziunea) interioară;
- acţiuni distructive asupra echipamentelor mecanica, ijtlajekx, mfoecelor de transport etc.
- condi|li climatice;
- alte condiţii deosebite ce ar putea surveni.
Măsurle preventive ce trebuie avute In vedere Împotriva acţiunii acestor factori pot fl:
- protecţia exterioară suplimentară (fa|ă de materialul de bază) Inclusiv protecţia catodică;
- protecţia Interioară suplimentară;
• micfo-area vitezei de curgere a apei;
- respectarea adâncimii de Îngheţ;
- prev'jderea unor măsuri de protecţie suplimentară faţă de ecţkjnea factorlor mecanici externi;
- semnalizarea (reperarea) supraterană a conductelor reţelei In kjcurle supus» unei circulaţi! Intens».
2.1.6 Reţelele d» distribuţie a apei trebuie astfel proiectate fi realizate Încât să asigura posibilitatea spălării fl
igienizării periodice fi succesive a tuturor tronsoanelor.
2.1.7 Proiectarea reţelelor de distribuţie a apel se fac» numai de către personal de specialitate.

2.1 Prescripţii de proiectare

2.2.1 T ra a a u l reţelei de distrib uţie a apel

2-2-1.1 Stabilirea traseelor s » face luănd In considerare:

- documentaţia de urbanism fl/sau amenajarea teritoriului aprobată conform reglementarilor In vigoare cara
cuprind: trama stradala, diferitele zone de consum, utlizatorü mai Important! etc.;
- p lanuri» topografice cu Indicarea curbelor de nivel;
• planul coordonator (planuri coordonatoare) al celorlalte reţelele orăşeneftl existente (sau In perspectivă);
- studki geotehnic cu indicarse condtţttor de fundare, existenta f l caracterial iele apel subterane.
2-2.1-2. Traseul reţelei de distribuţie se stabtofte pe criterii tehnic» f l economice avAndu-ee In vedere tn principal:
- folosirea optimă a configuraţiei terenului pentru asigurarea presiunii minima nocssare unei funcţionări normala
pentru consumatorul cel mai îndepărtat fl cei mei defavorabl plasat;
- realizarea unor conducte d » lungime m WmA;
- »v io re a , pa cât pos& t, a zonelor cu trafic intens sau a accidentelor de parcurs (traversări de cAI ferate, drumuri
Internaţionale, autostrăzi etc.);
- ev tarea pe cât posibil a terenurilor cu capacitate portantă redusA. cu apA subiera nA agresivă, a terenuritor cu
substanţe toxice, ce pot contamina apa potabila
Pentru traseele propuse pentru re|eie se vor obţine acordurle f l avizele autortAtlor locale Implícale.
2 J .1 .1 Reprezentarea reţelelor proiectate se face conform reglementArlo r tehnice In vigoare.

2-2.2 A n s a m b lu l reţelei de distrib uţie a apel

2-2-2-1 *-• proiectarea reţelelor de distribuţie trebuie avută in vedere Încadrarea acestora In ansamblul sistemelor
de aiimertere cu apă a localităţii (ca. spre exemplu, sursă, tratare, Inmagazinare, pom pare etc.).
2 -22 .2 P ertru alimentarea cu apă a unei localităţi se prevede, de regulA, o slngurA reţea de distribuţie.
2-2 J . 3 Re|ele de distribuţie pot 11:
- reţele inelare:
- reţele ramificate.
0,af* •v anta)ul unei siguranţe maxime in continuitatea aliment Arii cu apA prin alimentare» fiecărui
pun d dm două părţi fi de aceea sunt recomandate In toate cazurile. Reţelele ramificate pot fl folosita in centrele
populate cu mai puţin de 20.000 de locuitori fi. numai In cazul in care nu s » poate realiza o reţea InetarA. Pentru
osmertatea cu apA a dAdiritor de lo cu l sau a unităţlor economice se adm* ramificaţii da m axim um 500 m
 S R 4163-1

lungime. Această prevedere? nu se aplică obiectivelor de însemnătate deosebită în cazul In cere eu gospodărie
proprie de npă în incinta
Conductele reţelelor ramificate în caro apa poate stagna, deci, îşi poate deteriora caHtetee (scăderea conţinLâuki
de oxigen, sportiea conţinutului de fier. apariţia germenilor patogeni etc.) trebuie realizate cu poefeliatea spălări
periodice.
2 .2.2.4 Presiunea minimă admisă într-o reţea de distribuţie este de 0,7 bar (7 m HaG), Iar presiunea maximă a rta da
3 bar (60 m H aQ).
In cazuri excepţionale se admit presiuni mai meri, cu folosirea materialelor - conducta şl armături -
corespunzătoare acestei presiuni. In cazuri izoiate se poate avea în vedere şl necaeftatea prevederii reductoarator
de presiune la consumator.
în cazul în care. datorită configuraţiei terenului (oraşe de dea! şi da munte, spre exemplu), în reţeaua da dtetrftxjţie
nu se poate asigura limitarea presiunii de 6 bar, aceasta se va împărţi tn zone de distribuţie,, separata W r e aia.
funcţionând ca reţele independente.
Legarea între ele a reţelelor din zone diferite nu este recomandată decât pentru porţiuni restrânee, prin W enm edW
regulatoarelor de presiune care să limiteze presiunea la maximum 6 bar.
Z.2.2.5 Conductele reţelelor exterioare de distribuţie se montează, d a regulă, subteran, oonferm reglementârtor
tehnice în vigoare.
In situaţie în care este posibil, reţelele se pot monta în galerii edilitare comune cu alta raţele, In uomittţfle prarfrate
în reglementările tehnioe în vigoare.

2.2.3 Artoro ţ l co n du cte da serviciu

2.2.3.1 Racordurile de apă se realizează, de regulă, prin branşare ia conductele de serviciu. F a c excapţie cazurie
în care:
- diametrul racordului este superior celui ai conductei de serviciu din zonă;
- numărul mic de branşamente din zonă nu justifică existenţa unei conducte da serviciu;
- diametrul arterei este'mai mic do 3oo mm (400 m m în ca A ii Municipiului Bucureşti);
- se recomandă consumatori importanţi, cu reţea de hidranţi da incandiu, consumatori oe impun un grad »p o rt da
siguranţă în funcţionare.
In toate aceste cazuri, branşarea se face la artera din zonă.
Distanţa dintre două puncte de legătură dintre conductele principala şl cala da serviciu eete, d r regulă, da
150 m ... 300 m.
2.2.3.2 Diametrul minim al conductelor aferente reţelelor de distribuţie a apel potable şl de incandiu. eete da
100 mm '

2.2.4. D im ensionarea reţelelor de distribuţie

Dimensionarea reţelelor de distribuţie a apei se face conform prevederflor standardelor în vtffoar*-

2.2.5 Materiale

2-2.5.1 Alegerea materialului din care se execută reţeaua de distribuţie ee face în funcţia da c o n d ţS e da
fcmeţionare (ce determină presiunea de regim) şi de condiţiile locala (agresivitatea solului, capactataa portantă a
solului. încărcări mecanica exterioare).
Se au în vedere următoarele.
- diametrul nominal al conductei;
- presiunea interioară;
- felul legăturilor (sudură. Îmbinare cu flanşe, îmbinare cu mufe); *
- încărcarea mecanică exterioară;
- coroziunea internă sau externă, căreia I se va acorda o deosebită atenţie, din motive Igienica.
U alegerea materialului conductelor se au în vedere rezultatele cakxâukâ de dimensionare NdrauHcă şl da
rezistenţă
2 -2- 5-2 D w a '3 de e*P<oatare recomandată pentru proiectarea reţetelor da distribuţia «a ia da minimum 50 da ani,
d a c i nu intervin alte conskterente specula In funcţionare sau de condiţii legate da execuţia.
2.2.5.3 Materialele utilizata pentru execuţia reţetelor de distribuţie «unt umtiUoarale: 4
- |evi de oţel conform S T A S 404/1.3. S T A S 530/1.3. S T A S 6898/2 fi S T A S 7668; ’
- tuburi din fontâ conform S T A S 1674 fi S T A S 1675;
- |evl din policlorurâ de vin» conform S T A S 6675/1,2;
- tuburi de presiune din beton precomprimat conform S T A S 7039/1,2;
- ţevi din polie^teri armaţi cu fibre de sticiâ conform standardelor d e produs.
P ţt fi utilizate şi alte materiale numai In urma obţinerii avizelor legale, potrivi reglement Ario r In vigoare.
 SR 41*3-1
r ---------------------------- — --------------------------------------------------------------------- - ?
2.2.5.4 Cnnriuctrtc metalice proiectat* se prolejează împotriva coroziunii interioare, In »copul păstrării catMţH apel,
ca do exemplu. tencuke inter ioară, galvani/nr3. peiiculizaie sau alte sisteme de protecţie. In cazul în care
conducta nu este protejată le interior din fabricaţie _> v
Acoste acoperiri se fac mimai cu condiţia obţ«nerji avidului sanitar al Ministerului Sănătăţii pentru materialele
utilizate.
în coztil prevederii conductelor din fontă. se recomandă utilizarea tentei ductile, pentru care furnizorul a siguri
protecţia interioord şi care prezintă avantajul unei tehnologii simple pentru lucrările de montaj fi Intervenţie.

2.2.6 A rm ă tu ri f i accesorii, c o n strucţii anexe

2.2.6.1 Pentru conductele reţelelor de distribuţie se prevăd armături de închidere, ventile de aerisira-dezaerislre,
armături de golire a corniuctelor. hkJranţi de incendiu. hidranţi de grădină, fântâni de băut, cişmele, masive de
ancora).
2.2.5.2 Armăturile, accesoriile lor fi sistemele de îmbinare ale acestora cu conducte trebuie să corespundă tuturor
exigenţelor ce s-au avut In vedere ia alegerea conductelor (în ceea ce priveşte presiunea de regim fi de probă,
coroziunea. încărcarea exterioară etc.), deci şi eventualele măsuri de protecţie Interioară sau exterioară.
2.2.6.3 De reguiă. armăturile se prevăd conform standardelor române în vigoare (S T A S 695, S T A S 1518,
S T A S 2550, S T A S 3479. S T A S 7337, S T A S 9105. ¡S TA S 8797. S T A S 10588/4).
2.2.6.4 D e regulă, armăturile cu diametrul nominal mai inare do 100 mm se prevăd în cămine vizHabfle.
Instalaţie din cămine trebuie să permită accesul uşor şi posibilitatea de#Ttervenţie facBă la armături.
Căminele trebuie prevăzute cu trepte., precum şi cu trapă de apce^pentru armături, funcţie de mărimea acestora.
Se admite montarea vanelor cu diametrul nominal până la Iv O m m inclusiv îngropat cu tijele de m anevră protejate
în cutii cu capac. în acest caz, tija de acţionare trebuie să se oprească la 0,15 m sub cota terenului amenajat.
2.2.6.5 Armături de închidere
2.2.6.5.1 în scopul limitării ia maximum a tronsoanelor scoase din funcţiune 6pre intervenţie, 6e prevăd armături de
închidere de regulă: *
- în toate nodurile reţelelor ramificate'.
- pe conductele principale (arterefla"distanţa de maximum 600 m;
- pe conductele de serviciu. în cazul în care nu sunt racorduri, la distanţe de maximum 300 m astfel încât să nu se
scoată din funcţiune mai mult de c in d hidranţi de incendiu.
2 .2 .8 .5 J în cazul consumatorilor cu ceririţe îp e c iaie (s p# a ie, şcoli, consumatori foarte importanţi) se prevăd
armături de închidere în punctul de racord pe ambele laturi ale conductei de serviciu pentru a fi asigurată
permanent alimentarea cu apă.
2.2.6.5.3 Robinetele de închidere cu abtfonare electrică trebuie prevăzute fi cu posibtiitatea acţionării manuale.

2.2.6.6 A rm ă tu ri de golire

2.2.6.6.1 Arm ă turie de golire se prevăd în punctele joase ale conductelor principele de apă.
2.2.6.0.2 Racordurile 8e golire şi spălare trebuie să fie astfel concepute încât să asigure protecţia sanitară (si
împiedice pătrunderea impurităţilor în conductele reţelelor de apă potabBă).
2.2.6.6.3 Diametftjl robinetelor de golire se poate lua, de regulă, 1/4 din diametrul conductei pe care se monteazft,
dar nu mal puţin de 50 mm

2 .2.6 .T D is p o zitive de aerisire - dezaerlsire

2.2.6.7.1 In punctele cele mai înalte ale arterelor se prevăd robinete automate de aerisire - dezaerlsire, montate îrt
cămtne vizitabile, prevăzute cu evacuarea corespunzătoare a apei (să se împiedice pătrunderea impurităţflor, deci
contaminarea apel potabile) ‘ ..
2.2.6.7.2 Pentru conductele de serviciu, aerisirea se face, de regulă prin branşamente, hidranţi, cişmele/fântâni de
băut apă.
In cazul în care acest lucru nu este posibil se montează ventile de aerisire - dezaerlsire automată.

2-2.6.B C o m p e n s a to ri de m on taj, d e dilatare, d e tasare

Compensatorii, de regută, se montează: /• 4
‘ P® artef®ie roţetek* de distribuţie ale căror îmbinări nil pot prelua deptasărife axiale provocate de variaţia
temperatură apei sau terenului;
* P® conductele din oţel pozate în galerii edilitare sau pe estacade;
- pe arterele pozate în terenuri în care pot apărea tasări;
» pe conductele din oţel Îmbinate prin sudură şi montate în pământ, în vecinătatea armăturilor din fontă cu flanşe.
 S R 4183-1

2.2.6.9 H ldrantl da Incendiu

2.î . 8.9.1 Hldran|II d » Incendiu se monteazâ, de regulă, pe conductele de serviciu. Racordarea lor la conductele
principele se poate face atunci când conducta de serviciu are diametrul sub 100 mm.
2 .2 .M .2 Amplasarea hidronţllor de Incendiu se face. de reguli, tn Intersecţiile de strizt, precum şl In lungul
acestora, la distante cere sâ nu dapâşeascâ 100 m.
2.2.9.9.3 Distantele dintre hldrantl. dintre aceşti* f l carosabil, precum şi te]S de dâdtrt, a* ita b le te conform
reglementărilor speeflee. astfel încât să asigure ftjncţlonarea mljkjacetor de pază contra Incendiilor.
2.2 . 6.9.4 Conductele de racord ale hldrantllor trebuie sâ (le cât mal scurte şl nu mei miel de 80 m m diametru
nominal.
2.2.6.9 5 Hldrantll se pot prevedea şl pentru Igienizarea reţelei.

2.2.6.10 Hldrantl <*• grădini

Hidrant« de grădină se amplasează tn func(le de neeestâţle de udare a spatiilor verzi, fiind racordaţi numai la
conductele de serviciu.

2.2.6.11 C işm e le de stradă

Cişmelei« de stradă se amplasează In zonele tn care ctâdlrlle nu au Instalat« Interioare de apâ. Racordarea lor se
tace numai la conducte de serviciu la max. 290 m până la 300 m distanţă una fată de alta.
Trebuie să se asigure scurgerea apel de la cişmele la reţeaua de canalizare.

2 J.S .1 2 Fântâni cu jet

Fântânile cu Jet pentru băut apâ se amplasează, după necesităţi, In locurile de mare aglomerare sau agrement. Ele
pot fl prevăzute cu dlspozllve de închidere.
Trebuie să se asigure scurgerea apel la reţeaua de canalizare.

2.2.8.13 Pentru hidrant« de grădină, cişmele şl fântâni de băut apâ trebuie sâ se asigure poslbltatea închiderii şl
goIM racordurlor pe timpul iernii.

2.2.6.14 M asive de ancora)

Masivele de ancora) se prevăd, pe baza calculului static tn secţiunile tn care sistemele de îmbinare nu perm t
preluarea eforturlor longtudinale (schimbări de direcţie In plan orizontal sau vertical, puncta de închidere etc.).

12.7 Dispozitive de măsuri şt contrei

2.2.7.1 Pentru urmărirea circulaţiei apei, preţuirilor de a p i şl a pierderilor de apâ trebuie t i sa p re v a d l aparate de
măsurare a debitului:
- pe toate conductele de racord;
- pe toate conductele principale, tn sccfkmie de injecţia In reţea şl in se cţiun i« de plecare de la rezervor/staţie de
pompare;
- In alte secţiuni caracteristice determinate prin planul de disp«certzare şl control ale re|etel.
De asemenea, pe baza rezultatelor calculelor hidraulica şl a planului de dispecartzara, sa prevăd aparate de
măsurat presiunea tn:
- nodurle reţelei;
- secţkjnie caracteristice ale reţelei, ca de exemplu, punctul cel mal Indepârtat de punctul de Injecţia, punctele cele
mal joase, punctele cele mai Înalte;
- secţiuni de pe parcurs pentru determinarea condiţllor de funcţionare.
2-2.7 J Dispozitivele de măsurat debitul sau presiunea sa monteză tn cămine vizltable.
In câmine sa prevăd şi sisteme by-pass pentru aparate.
S R 4163-1

M em D ni Com ite tulu i T e h n ic 111 1 »6 A lim e rlâ ri cu apă şi canalizări" care au participat la elaborarea
p re zen tului standard
Preşedinta: Dl O proiu Marian
Secretar: Dna Alpopii Aura Institutul do Studii şi Proiectare pentru
Lucrări Tehnico-Edilitare
Reprezentant IRS: Dna. Udran Mihaela

Membrii: Dl. lonescu Alexandru S .C . Inginerie Urbană

Dl. lanull Victor Universitatea Tehnică Bucureşti.

Facultatea de Hidrotehnică

Dl Beravoianu Constantin Regia Generală de Apă Bucureşti

Dl. Costache Mlrcea Ministerul Lucrărilor Publice şl

Amenajării Teritoriului

Dl. Rojanskl Vladlmir Institutul de Cercetare şl *

Ingineria Mediului

Dl. Chorcea Valentin Mlnisterul.Apelor, Pădurilor şl

Protecjla Mediului. Direcţia Strategii şl
Reglementări Resurse de Apă

Dl. Zamfirescu Florin Facultatea de Geologie

Dl. Moraru Gheorgho Institutul de Studii şl Proiectare pentru

Lucrări Tehnico-Edllltare

Dl. M urgodu Costlcâ Institutul de Studii şl Proiectare pentru

Lucrări Tehnico-Edilitare

Dl. Simionescu Leonte Institutul de StudH şi Proiectare pentru

Lucrări Tehnico-Edllltare

Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. UtltzatorH
standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.
Este Important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt In posesia ultimei ediţii şl a tuturor
modificărilor. Inform aţie referitoare la standardele române (termenul de Incepore a aplicării, modificării etc.) sunt
publicate In Catalogul standardelor române fi in Buletinul Standardizării.

Modificări după publicare

Nr. modificării Buletinul Standardizării Punctele modificata

Nr/an
S

' ' \

80
 ANEXA 1.27
1RS
S TA N D A R D ROM ÂN SR 4163-2
O ctom brie 1996
Indice de clasificare G 54

Alimentări cu apft
REŢELE DE DISTRIBUŢIE
Prescripţii de calcul

W ater supplies
Distribution networks
Calculation prescriptions

Alim entation en eau

R éseaux de distribution
Prescriptions de calcul

APROBARE Aprobat de Directorul Gcnoral al 1RS la 24 ianuarie 1996

înlocuieşte parţial S TA S 4163-88

CO R ESPO ND E NŢĂ La data aprobării prezentului standard nu exista nici un standard

intarnaţional sau european care s8 se refere la acelaşi subiect

On the date o f this standard approval, there is no International or

European Standard dealing with the same subject

A la date d'approbation de la présente norme, il n 'ex iste pas de

Norm e internationale ou européenne traitant du m ôm e sujet

DESCRIPTORI TIT I Alim entare cu apă, reţea de distribuţie, apă potabilă, prescripţie
| do calcul

PREAMBUL N A Ţ IO N A L

Prezentul standard în lo c u i«fta parţial S T A S 4 1 6 3 -8 8 . Standardul a foet elaborat Iniţial In 1 9 5 3 fl revizuit In

- 1961, 1 9 7 9 , 1 9 8 0 şi 1 9 8 8 . Prin revizuirea S T A S 4 1 6 3 -8 8 In anul 1 9 9 4 standardul a foat restructurat In 3
| pSrţi, astfel:
-ţ 5R 4 1 6 3 -1 :1 9 9 5 Alim entari cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare,
j SR 4 1 6 3 -2 :1 9 9 6 Alim entari cu apa. Reţele do distribuţio. Prescripţii de calcul,
:S R 4 1 6 3 -3 :1 9 9 6 Alim entari cu apa. Reţele do distribuţie. Prescripţii de execuţie ţi exploatare
R SR 4 1 6 3 -2 introduce următoarele prevedorl:
- privind siguranţa funcţionarii reţelei,
- de corKplotare a prescripţiilor da dimensionare tehnologica a reţelelor;
• privind o soluţie de dimensionare la cooficient variabil tK0l pe reţea.
1 GENERALITĂŢI

1 .1 O I> ic c t şi d o m e n i u d e a p lic a r e

1 .1 .1 P r e z e n t u l s t a n d a r d s t a b i le ş t e p r e s c r ip ţ iile d e d i m e n s i o n a r e t e h n o lo g i c ă a re ţ e le lo r d e d i s t r ib u ţ ie a aoe i
potabile in localităţi.

1 . 1 . 2 Pentru distribuţia apei .ncpotabtte In localităţi, a apei potabile şi nepotabile în unităţi industriale,
proiectantul poete aplica prevederile din acest standard cu completări specifice, obligatorii.

1 .1 .3 Prevederile standardului se aplică la realizarea do reţele noi. la extinderea şi retehnologizarea celor

existente. "

1 .1 .4 Prevoderilo prezentului standard se aplică pentru reţele care asigură continuu apa utilizatorilor luaţi ?n
calcul. Pentru funcţionarea discontinuă (provizorie sau accidentală) proiectantul şi întreprinderea de exploatare
trebuie să ia măsurile suplim ontore necesare.

1 .2 Definiţii v

Definiţiile principalilor torm oni folosiţi în prezentul standard sunt conform S T A S 1 0 8 9 8 , cu următoarele
com pletări:

1 .2 .1 roţoo de distribuţie: An sa m blu funcţionai de conducte (artere şi conducte de serviciu), armături şi

construcţii accesorii prin caro ape este preluată din rezervorul de înm agazinare-com pensare şi transportat« la
locul do utilizare (cişm ele, hidranţl, branşam ente) în cantitatea şi la presiunea normată. Mai poate fl n um iţi
reţea exterioară do distribuţio. reţea publică sau reţea de distribuţie centralizată a apei.

1 .2 .2 n od : Intersecţia a două sau mai m ulte conducte, schimbarea diametrului conductei, schimbarea sensului
de curgero a apei, existenţa unui branşam ent ce preia un debit semnificativ (poate fi şi hidrantul funcţionând
pentru incendiu), un capăt liber de conductă.

1 .2 .3 bară: C o n d u ctă cu diam etrul constant care uneşte două noduri succesive: poate fi form ată şi din
diam etre diferite sau din două sau mai multe conducte paralele, caz în care bara poate avea un diametru
echivalent, constant.

1 .3 Tipuri d e reţele:

1 .3 .1 D upă form a de legare a conductelor (graful reţelei):

- reţea ramificată (figura 1);

- reţea inelară (figura 2 );
• roţoa plană (figura 1 şi figura 2 );
- roţoa spaţială (figura 3 ).

R R
(□ }- >

F iO - 2
 F i« .3

1 . 3 . 2 D u p ă s c h e m a t e h n o lo g i c ă d e a l i m e n t a r o a le ţ e lo i:

- r e ţ e a a li m e n t a t ă g r a v i t a ţ i o n a l , p u n r e z e r v o r d o t r e c e r e a lim e n t a t g i a v i t n t i o n a l ( f ig u r a ' l ) ;
• r e ţ e a a lim e n t a t ă g r a v i t a ţ i o n a l p r i n r e z e r v o r d o t r e c e r e a lim e n t a t p r i n p o m p a t e ( f ig u r a 5 ) ;
- r e ţ e a a li m e n t a t ă p r in p o m p a r e t o t a l ă , d i r e c t ă (f ig u r a 6 ) s a u in d ir e c t ă ( f ig u r a 7 ) :
- r e ţ e a a li m e n t a t ă p r in p o m p a r e şi c o n t r a r e z e r v o r ( f ig u r a 0 ) .

0o m e d - Q0 m m
" ' v ---------- CP

Q z jm u i^ ___— =7 t 3
Q0m o x-Q zi max

0o m ox
Hb

SP
Ficj 0 F i () . 7

S u tb S
5P
1 . 3 . 3 D u p 'i p r e s iu n o n a s i g u r a t ă in r a ţ e a în t i m p u l i n c e n d i u lu i : I .g 0

- r e ţ e a d o jo n s A p r e s iu n e ;
- r e ţ e a d e in a ltf i p r e s iu n e .

1 . 3 . 4 D u p ă v a l o a r e a p r e s iu n i i m a x i m e în lo c a li t a t e a a li m e n t a t ă c u a p ă :

- r e ţ e a u n ic ă a li m e n t a t ă d in a c c i a ş i r e z e r v o r , u n d e p r e s iu n e a n u d e p ă ş e ş t e 6 0 m H 20 ( f ig u r a 9 ) ;
• r o t e a c u z o n e d o p r e s iu n e , p r e s iu n e a m a x i m ă d o 6 0 m H ^ O fiin d a s i g u r a t ă i n f ie c a re z o n ă d o p r e s iu n e (f ig u r a
1 0 u şi f i g u r a 1 0 b ) .
 Fig. 10 b

1.4 R eferinţe

S T A S 1 3 4 2 -9 1 . A p ă potabil*
SR 1 3 4 3 -1 :1 9 9 5 , Alim entari cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabila pentru localităţi
S T A S 1 4 7 8 -9 0 , Instalaţii sanitare. Alimentare cu apă la construcţiile civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale de proiectare
SR 4 1 6 3 -1 :1 9 9 5 , Alim entari cu apa. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare •
S T A S 1 0 8 9 8 -8 5 , Alim entari cu apă şi canalizări. Term inologie

2 PRESCRIPŢII FUNDAM ENTALE

_J2.1 Forma reţelei

2.1.1 Reţeaua de distribuţie, din punct de vederu al calculului este formată din bare (conducte) şi noduri.

2 .1 .2 Do reoulă, în tr-o localitate so prevede o singura reţea de distribuţie pentru apa potabilă, conform
SR 4 10 3* 1.
în cazuri justificate distribuţia apei potabile poate fi făcuta prin mai multe reţele separate. J

2 .1 .3 in tr-o localitate cu distribuţia utilizatorilor (cn**lor do locuit In principal) în lungul străzilor, forma reţelei
este asem ănătoare reţoloi stradalo.
în localitaţilo/cvartalele unde distribuţia clădirilor este făcută pe suprafaţă, form a reţelei rezultă din
amplasarea con du ctelor în spaţiile libero, fără legătură directă cu reţeaua stradală. *

2 .1 .4 M odul do legaro a conductelor ce transportă apa depinde de m ărimea, form a şi relieful localităţii, schema
do alimentaro cu apă a reţelei, siguranţa în funcţionare, distribuţia marilor consum atori de apă (inclusiv
sistem ul do torm oficare), perspectiv«! de dezvoltare, criteriile de optimizare.
Principalele tipuri do reţele sunt prezontnto în figurile 1 ...1 0 . Com binarea acestor tipuri poate conduce la orice
form ă reală do reţea do distribuţie.
sn
2 .1 .T - i n i m c A t p r n t i u ¿ » c e ra r-i r e ţ e a s t r u d n lA p o l ii o b ţ i n u t e m o i m u lt e t ip u r i d o r e ţ e le , a le g e r e a s e (a c e p rin
c r it e r ii (f . • p tin « / a ie , in f u n c ţ i e «le :
- co r> tu l lo i a l m i n im a l l u c r u r il o r ;
- c h e lt u ie lile to t a le a n u a le m i n im e ;
• c o n s u m u l e n c rg e tic m in im to ta l e tc .

2 .1 .G Form a reţelei poate fi schimbaţii în timp, din cauza extinderii suprafeţei desorvite sau a debitului
transportat, prin retchnologizaro în vederea creşterii siguranţei şi calităţii funcţionării. Noua formă se obţine
tot prin optimizare in noilo condiţii.

2 .1 .7 O ri de câte ori oslo posibil, se adoptă soluţia •c aMmentarc gravitaţională a reţelei.

2 .1 .0 Alegerea traseului reţelolor so face conform SR 4 1 6 3 -1 . So recom andă să se evite străzile cu lin« do
tramvai.

2 .1 .9 Alegerea soluţiei de alimentare a reţololor prin castole de apă trebuie justificata, întrucât înălţimea
castelului nu mai poate fi schim bată, iar necesitatoa măririi ultorioare a presiunii în reţea poate conduce la
scoaterea acestuia din funcţiune.

2 . 2 D e b ite do d im e n s io n a re a reţeloi

2 .2 .1 Debitul de dimensionare a reţeloi do distrihuţio este debitul orar m axim . Debitul de calcul rezultă din
relaţia; ^

n
s " K p K BO omn x '* O* I m 3/hl (1)
l

2 .2 .2 Debitele de verificare a reţelei de distribuţie sunt:

- pentru reţelele de joasă presiune,

Q „(v) -a*<pK #Q omftX * 3 .6 n K pO * ( m 3/hl (2)

• pentru reţele de înaltă presiune

^li(v| 4 n K p Q j, l m 3/hl (3)

Pentru o verificare com pletă trebuio asigurată presiunoa de funcţionare pentru oricare din Incendiile com bătute
cu hidranţi interiori, în orice variante de apariţie şi com baterea celorlalte incendii din exterior; debitul de
verificare rezultă:

Q | i(v j-a K p K ,0 om0X* 3 , 0 K p 0 ^ 3 , 6 ( n - 1 ) K p Q i . l m 3/h) (4)

2 . 2 . 3 Semnificaţia tormenilor din relaţiile (1 )...(4 ) este conform SR 1 34 3-1 şi prevedorilor urm ătoare:
Q q mox valoarea m axim ă a consum ului orar, efectiv util, în cursul anului pentru consum atorii de apă din
localitatea sau zona de presiune luată în caicul, in metri cubi pe oră;
Q¡¿, Q io debitul de apă necosar pentru qombaterea unui incendiu stins din interior, respectiv din exterior, In litri
pe sccundă;
n num ăr de incendii teoretic simultane pentru localitatea sau zona de presiune luată In calcul;
a coeficient de reduc.*ro a debitului do calcul datorită roducorii prosiunii în reţea pe perioada stingorii incondiului
(de regulă valoarea este 0 ,7 );
K „ coeficient pentru realizarea unui spor de debit, de regulă 1 ,02 , necesar pentru întreţinerea reţeloi de
distribuţie (spălare periodică) şi a reţelei de canalizare (când nu există altă sursă do apă ); debitul se poate
considera uniform distribuit pe reţeaua de distribuţie sau concentrat, cu valori de (5 ... 1 0) l/s, In nodurile cele
mai depărtate ale reţelei aliméntalo cu apă. având în vedere că de obicoi spălarea se face prin hidranţi de
Incendiu;
K p coeficient simulând sporul do debit care este necesar pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic admisibile;
când nu există altă inform aţie, această cantitate se poate considera uniform distribuită In lungul reţelei de
distribuţie; valoarea coeficientului esto 1 ,1 0 ; procente mai mari ale piorderilor de apă sunt considerate
anormale şi trebuie luate m ăsuri corespunzătoare.
 S R 4 1 6 3 -2

2 .2 .4 Consum atorii industriali, caro In mod justificat sunt racordaţi la reţeaua de apa potabila, se iau In calcul
prin debite concontraie, calculate, după norme specifico, ca valori maxime orare.

2 .2 .5 Pentru fiecare zona de presiune a reţelei de distribuţie calculele se e fectueazl ca pentru o reţea
distincta. Tre b u ie făcută o analiza detaliata asupra debitelor pontru combaterea incendiilor exterioare. Se
pdstroaza regula acceptata, câ un incendiu de calcul esto "norm at" pentru o suprafaţa construita pentru
1 0 .0 0 0 locuitori. Masuri speciale se Iau pentru străzile cu conducte ale reţelelor din cele doua zone de
distribuţie adiacente când unul din incendii poate fi stins cu apa din zona vecinâ.
s

2 .2 .6 Staţiile do pom pare racordate direct l i reţeaua do distribuţie se considera ca primul obiect al unei zone
de presiune ţ i trebuie sa asigure debitul orar m axim (dar nu mai mult) pentru consum atorii luaţi tn calcul.

2 .3 Distribuţia apei Tn reţea

2 .3 .1 A tu n c i când consum atorii preiau prin branşam ent dobite cu valori semnificative, punctul de branşare
trebuie considerat un nod de calcul. Oe obicei debitele semnificative au valori mai mari d i 5 l/s pentru reţele
m id (alimentate cu m axim 100 l/s) ţi peste 10 l/s pentru reţele mari. Acestea sunt debite concentrate. Debitul
pentru com baterea incendiilor se consideră semnificativ.

2 .3 .2 A tu n c i când consum atorii preiau prin branşam ent debite reduse, pentru uşurinţa calculului se considera
ca.*
- apa necesara consum atorilor pe intervalul dintre doua noduri ale reţelei se consum â uniform distribuit, deci
Jebitul de calcul se poate estima cu relaţia (a se vedea figura 11 a şi figura 1 1 b ) :

ll/s, m l ( 5. 1)
Z'
Q(j " Qjj *• Q * Ii/si (5. 2)

11/s) ( 5.3)

Q'J
© - n ] i r~ ° '-(D © -
TTTTT TTTTTTT
o, q2 Qj aA.... ok q (l/ s ,m l

a. situaţia reala b. schema de calcul

Fig. 11

D obitul Q : so calculează din scrierea ecuaţiei de continuitate pe nodul ). £ Qjk - 0 , considerând valorile
' I
debitelor ee In tri In nod cu *emn negativ fl valorile debitelor ca pleacă din nod cu «e m n pozitiv;
• d a c i distribuţia consum atorilor este realizata pe suprafaţa localităţii (cvartalului) debitul se poate calcula cu
relaţia;

(l/s. hal 16.11

SR A 1G3-2

i * n*/i ’ R/t
H/s. Itnl
IG 21
~ T J ~
- repartiţia suprafoţolor aferente barelor se face -lupa metoda bisoctoarolor (figura 12):
Oi, - Oi, ' q • S„ ll/sl 17)

FiO. U

2 .3 .3 Pentru bare cu lungim ea mal mică do (5 0 0 ...6 0 0 ) m, debitul do calcul pe bara se poate determina cu
relaţia:
O - Oii *- 0 .5 • Q - Ijj Il/ S l (8.11
nou:

ll/sl (8.21

2 .3 .4 Câ nd în interiorul localităţii este raţional să se separe zo n e .cu intensităţi diferite de consum ale apei
(clădiri cu dotări interioare diferite - apa distribuita prin cişmolo, blocuri cu regim do construcţie mult diferit
etc) atunci debitul specific so calculează pentru fiecare zona în parte, folosind acelaşi tip de relaţii.

2 .3 .5 Pe strada care so aflS la limita zonelor şi caro are conducta de apă. debitul se calculează prin însumarea
adecvată a debitului aferent celor două zone.

2 .3 .6 Corectitudinea calculelor privind distribuţia debitelor în reţea se face prin vorificarea ecuaţiei de
continuitate (ochilibrul debitelor), in nodul de injocţio (legarea reţele» la rezervor). Sum a debitelor pe barele ce
pleacă din nod (noduri) trebuie calculata cu relaţiile (1 )...(4 ).

2 . 4 R e g i m u l d e c u r g e r e a a p e i în re ţe a

2 .4 .1 In m od normal, curgerea apoi lntr*o reţea de distributie este o curgero neperm anontâ. datorată variaţiei
zilnice şl orare a debitelor şi gradului de simultaneitate a consum urilor concentrate şi distribuite, care pot
conduce, în intervale scurte de tim p, la schimbări în valoarea presiunii, valoarea vitezei de curgere şi pe unele
b.ue chiar şi a sensului de curgere.
Pentru simplificarea calculelor, so poate admite ipotoza mişcării permanente în reţelelo de distribuţie, cu luarea
în considerare a simultaneităţii m axim e a consum ului prin coeficienţii de variaţie zilnică (K #,) şi orară (K0). (a
sn vedea tabelele 1 şi 2 din SH 1 3 4 3 -1 ).
 SR A 1G3-2

2 .4 .2 fntrucAt pe majoritatea barelor vite?* poate avea valori mici este recomandabila determinarea pierderilor
do satcinA cu formula de calcul care ţine seama şi de rugozitatea conductei şi de regimul mişcării (de regula
In zona propAtraticA).
Se poate aplica formula Colebrook - W hito. in forrna completa, pentru determinarea coeficientului A:

_ L - - 2 lou I9I
fx
iar pierderile dn sarcinii cu formula D arcy-W oisbach:

h ,-Ă ■M O 2 (m H j p l HOI
3 2aA
In carc:
L lungimea conductei, Ijj din relaţia 5 .3 , In metri;
D diam etrul interior al conductoi leu secţiunea A ), In metri;
O debitul d t calcul po conducta. In motri cubi po secunda;
v vitoza pe con du cta, în metri po secunda;
A coeficiont de rezistonţA hidraulica;
Re n um ă rul R eynolds;
k rugozitatea peretelui conductei, Tn valoare absoluta. In motri; *
M m od ul de debit, In secundo la pătrat pe metri la puterea 5.

- J . 4 . 3 Rugozitatea poretelui conductei se adopt.1 dup3:

- valoarea precizat«! şi garantată do producătorul conductelor, valoare specifica tipului de material şi naturii
materialului de protecţie;
- valori medii preluate din literatura tehnica pentru materiale şi protocţii similare; pentru calculele iniţiale se
pot aplica valorilo indicate in labolul I:

Tabelul 1

Materialul şi starea conductelor k

1 0 '3m

Ţe a va do oţel - zincata 0 ,1 5
* protojatA 0 ,1 ...0 ,2
• Imbatranitâ 1 ...3
T u b do fontă - cenuşio - nou 0 ,2 5 ...1 ,0
• In exploatare 1 ,4
- cu dopunori importante 2 ...4
- ductila 0 ,0 5
Ţe a v a do policlorura de vinii 0,01
T u b de b einn arm at turnai prin centrifugare (tip P R EM O ) 0 ,2 5
Ţe a va de poliesteri armaţi cu fibre de sticla 0,01

2 .4 .4 Pentru calculele pruliminaro se folosesc nomogramo sau abaco de calcul pentru conducte cu rugozităţi
c u n oscute.

2 .4 .5 Valoarea rugozităţii conductei se adopta şi In perspectiva do funcţionare a reţelei. Rugozitatea poate

creşte din cauza deteriorării protecţici conductoi, a agresivităţii apei. a depunerilor prin sedimentare şi blocare,
a precipitării un o r substanţe din apa, funcţio de rezistenţa materialului la aceste acţiuni.

2 .4 .6 A tu n c i cftnd apa distribuita provino din surr.a de suprafaţa sau din apa de am estec, unde variaţia
tem peraturii ( T ) este maro, roţoaua so calculcazA/vorifica ţinând seama do variaţia viscozitaţii (v T) şi deci a
pierderii de sarcina:
(11)
»(TU *»(T2) (v T I/uT2)
 SH 4 103-2

2 .4 .7 La reţolulo alimontalo prin pom pam , deşi valoaina reali a vUozoi ro m ii» din condiţia de oplim iiaro.
p e n m , reducoroa volum ului do cnlc.iln, valorii« al„ s0 dlto„ „ ofio„ ,a .iv din .»botul 2.

Ta bu tu l 2

Diametrul conductei, m m Vito/a. rn/s

1 0 0 ... 2 0 0 O.G...O.O
2 0 0 ...4 0 0 0 ,7 . .0 ,9
4 0 0 ...fi0 0 0 ,0 ... 1,0
> G00 1,0.. .2 ,0

2 .4 .0 La voriiicnroa (u nc(lo nfliii >o|ol<ii v im ™ unhiiio ».1 aiha valori mal m W do 5 ni/s ţi mal mari da 0 .3 m/a.
Pentru barele unde aceste cerinţe nu so put rospocta trobuio să so prevadă măsuri speciale: o protecţie mai
bună a conductei, m asive do ancorai, spălare poriodicA etc.

2 .4 .9 La reţolo alimentate prin pom pare totală (figurile 0 ...0 ) «A u d exista o lingura sursa de »ttmentaro cu
enorgio, osto nocosară şi verificarea In lovitura do beibec. La foi so procedează şi atunci când stafia de
pom pare aro mai m ulte surso do onorgio, dar timpul do schimbare a unoi surse este mai mare decât timpul de
oprire a pom pelor.

2 .5 A s i g u r a r e a v a r i a ţ i e i o ra re n c o n s u m u lu i d e apă

2 .5 .1 Curgerea neperm anentă a apoi In c o n d u r t r în scopul asigurării unoi coreri do apă diferite de la oră la or3,
ca valoaro plobalA dar şi ca distribuţie spaţinlA (nu toato cvartalele/zonele oraşului utilizează apa In aceiaşi
timp la valoarea m a xim ă ), p» intr-o dim ensionam In caro curnoreo apei se consideră perm anentă, se poate face
prin adoptarea adecvată a cooficiontului do variaţie orară, K 0. cu valorHe conform tabelului 2 din SR 1 3 4 3 -1 ,
calculate pentru o probabilitate do 0 ,9 9 asigurare cu apă 24 h/d. In aite cazuri valoarea poate fi calculata şi
deci adoptarea justificată.

j 2 .5 .2 Pentru reţeaua ram ificată la fiocaro socţiuno do calcul poate fi determinat num ărul de utilizatori aval
(chiar ca locuitori echivalenţi) şi deci determ ina coeficientul K Q; pentru valoaroe K Q se determină debitul do
I calcul cu relaţiile (1 )...(4 ).
I Debitul suplim entar rozultat se localizoază ca un dnbit concontrat In nodul aval al barei calculate.

I N O T A - A ce st debit suplim entar poate li cnnîiideiat ca îm i debit fictiv de calcul, de dimensionate a barei, debit care r»u in tri
In echilibrul de nod (ecuaţia do contin*Hlnte în nod). Pentru nodul do le n ă lu ri (injecţiei de la rezervor, sporul aste zero,
debitul de calcul coincide cu debitul calculat nu relaţiile |1 )...(4).

2 .5 .3 Pontru reţeaur. inniară problema se poate rezolva astfel:

- se calculează debitele pe baro considerând cooficiontul K n unitar po roţoa (zonă de presiune); ,
- func;io de valoarea debitului amonte pe bar A ( O J so poate calcula num ărul de locuitori (chiar echivalenţi)
ce solicită acest debit (ca Q n
- so determină noul coeficient tio variaţie orară (funcţie do num ărul de locuitori) şi se calculează valoarea
corectă a debitului; \
• diferenţa intie debitul iniţial şi ccl recalculai se ataşează nodului aval, deci bara trebuie calculată la noul
debit.
Oriontativ, sporul de debit ce poate li luat In calcul este indicai In tabelul 3.

Tabelul 3

Valoaro dobit, l/s Spor do debit, %

< 20 max. 40
01

n
0

-10

3 1...5 0 30
 SR 4163-2

Tabelul 3 (continuare)

5 1 ...1 0 0 15

1 0 1 ...5 0 0 10

> 500 zero, compensare In reţea

2 .5 .4 Pentru ramificaţii lungi, fce alimentează consum atori izolaţi şi pentru staţii de pom pare alimentate'direct
din reţea, este obligatorie verificarea şi la debitul maxim rezultat din calcul, conform S T A S 1 4 7 8 . Totodată
trebuie să se ia măsuri constructive pontru limitarea pioluării acestui debit din"reţea tn condiţiile asigurării
presiunii pentru ceilalţi consum atori.

2 .6 P re s iu n e a c e treb u ie a sigu ra tă d e reţea

2 .6 .1 Reţeaua de ioană presiune trebuie sA asigura:

2 .6 .1 .1 în stare de funcţionare normală presiunea la toate branşamentele, Hţ, - presiunea la branşam ent se
calculează astfel ca toţi robineţii din spaţiul construit să poată fi folosiţi cu grad de simultaneitate norm at:
Hb - H c ♦ ^ ♦ p , ♦ h, (12)
bi care:
.Hb presiunea m anometrică la branşam ent, egală cu diferenţa dintre cota piezometrică minim ă şi cota
terenului pe conductă In dreptul branşam entului;
He diferenţa de cotă Intre robinetul de folosire a apei, amplasat In poziţia cea mai dificili (cel mai tnalt sau
* m ei depărtat) şl cota străzii In dreptul branşamentului;
hH pierderea to ta li de s a rcin i Intre secţiunea de legare a branşamentului cu conducta de serviciu (arteră)
f i ultim ul robinet amplasat tn poziţia cea mai dificilă pentru alimentare; cuprinde pierderea de sarcini
In conductele de transport, contor, armături etc.;
p, presiunea de utilizare a apoi ta robinetul (hidrantul interior) luat tn calcul:
• p en tru u n robinet simplu 2 m H 20 ;
- p en tru un robinet tip baterie a m estecitoare (a p i rece-ap i caldă) 3 m H 20 ;
- pentru hidranţi de incendiu conform S T A S 147 8;
h, pierderea de ssrcină pe conducta care însoţeşte artera.
Cftnd clădirea are şi hidranţi de incendiu calculul se face pentru efectul suprapua-roblneţi şi hidranţi.
Pentru calcule preliminare, predimensionare e tc ., se acceptă valorile din tabelul 4 .

Tabelul 4

’ Robinetul alimentat Presiunea H b,'m H 20

clădire de locuit cu parter 8

clădire de locuit cu un etaj (p + 1 ) 12
clădire de locuit cu 2 etaje (p + 2) 16
clădire de locuit cu 3 etaje (p + 3 ) 20
clădire de locuit cu 4 etaje (p + 4 ) 4 ,5 m/etaj

2 .6 .1 .2 în ca z de funcţionare la folosirea apei pentru combaterea incendiului tn orice poziţie a hidranţilor

trebuie asigurată presiunea de 7m H 20 peste nivelul străzii, la branşamentele celor "n " incendii teoretic
sim ultane c u debitul norm at.

2 .6 .1 .3 P entru clădiri speciale, cu dotări speciale de combatere a incendiului, calculele se fac In m od special
stabilind şi presiunea m inim ă ce trebuie asigurată tn reţea.

2 .6 .1 .4 P entru zone cu distribuţia apei prin cişmele se asigură pentru orice cişm ea presiunea m inim ă de
3 m H 20 .
;.R .11 63-2

2 .6 .2 n e te zi.'* do îna ltă p ip su i-'t» tr•'*r*i»tţ» sA ,is<au'o

- p re siu n e a la b ra n ş a m e n t H r r n f o r m 2.f* I I ;
• p re siu n e a de fo lo sire l«l'o r .1 d irec ta a h id ra n ţilo r p e n tru c o m h a tt'ie a in c e n d iilo r.

- 0 3 La a lim e n ta rea reţelei d m re re rv c .irc înalte (p e ste 6 m l sau c a s to ln m a ri (p e s te 5 0 0 m 3). la calculul

p resiu nii m a x im e se ţine s e a m a do sp o ru l de p re siu n e dat do în ă lţim e a d o apA cA n d c u v a osto plinA.

2 .6 .4 La a lim e n ta rea p rin p o m p a re (totalA sau p a r ţ i a l t r e b u i e p re v ă z u te a s e m e n e a p o m p o IncA t c h ia r la «lobii

ze ro c o n s u m a t In re ţe a $i p o m p e le fu n c ţio n â n d . presiu ne a sA n u d ep A şe a scA v aloa re a m a x im a .

3 PR E S C R IP ŢII DE D IM E N S IO N A R E A REŢELELOR R A M IF IC A T E

3 . 1 D i m e n s i o n a r e a reţelei

3 .1 .1 Dim ensionarea reţelei se tace dupA stabilirea unei soluţii raţionale a sistemului de alimentaro cu apa.
Rezultatele dimensionării roţelei influenţează asupra soluţiei optime a sistemului do alimentare cu apa, mărimii
construcţiei de înm agazinare, staţiei de pompare etc.
Schem a reţelei trebuie gândita ca o formă de trecore spre reţeaua inelara.

3 .1 .2 Dup8 stabilirea formei reţelei (grafului) se poate recurge la optimizarea lungimii reţoloi sau so poate trece
direct la dimensionarea care poate include această etapă.
Dim ensionarea conductelor (aflarea diametrului) presupune rezolvarea sistemului de ecuaţii:

• pentru cele n noduri alo reţelei £ Q *0 (1 3)

nod

• p e n tru cele n n o d u ri C p - ^ 2 f,r \ n - i ) m C P / (1 4)

• pontru cele n noduri CP, * C T , - Pd, H,, ( 15)

In care:
CR cota rezervorului/castelului de apă, «ileasă astfel ca sa fio respectata valoarea maxima a
presiunii de 6 0 m H 20 ;
CP| cota piezom etrică a nodului curent i;
C T, cota terenului In nodul curent I;

]£ * V (n -:) suma pierderilor de sarcina Intre rezervor şi nodul curent i; do regulă se calculează numai

pierderile longitudinale de sarcină; In cazuri special* Ireductor de presiuno e tc.) se ţine seama
şi de pierderea locala de sarcinS;
Pd, presiunea disponibila în reţea în nodul curont i.
Varianta obţinută este evaluată şi comparată cu alte variante, pontru optimizare.

3 .1 .3 în cazul pompării în reţoa cota piezometrică C n se înlocuieşte cu cora piezometrică în punctul de racord.

3 .1 .4 Pentru reţeaua cu contrarezervor dimensionarea so consideră încheiata cănd se verifică şl posibilitatea

folosirii com plete a rezervei de compensare, umplerea rezervei do com batere a incendiului în timpul norm at şi
folosirea rezervei de avarie. Pentru aceasta este nevoie de estimarea curbei tip do con: um şi de controlul strict
al pierderilor de apă din reţea.

3 .1 .5 Se consideră că soluţia este optimă dacă:

- linia piezometrică are aceeaşi pantă generală ca şi panta terenului (presiunea uniformă în reţea, pierderi mal
mici de apă);
• presiunea este relativ constantă şi apropiată do valoarea presiunii la branşamont;
• viteza apei în conducte este mai mică de 3 m/s, dar mai maro de 0 ,3 m/s;
• presiunea disponibila pe artere este mai mare decăt presiunea la branşam ont cu o valoare echivalând pierderea
do sarcina pe conducta de serviciu In situaţia cea mai dificilă (h# din relaţia 12).

3 . 2 V e r if i c a r e a reţelei

3 .2 .1 C â nd reţeaua esto dimensionată sau există fizic pe teren, trebuie făcută verificarea In ipotozole de
funcţionare menţionate la 2 .2
 SH 4103 ?

3.2.2 Verificarea consta în determinanta presiunii disponibile in reţea urmărind sistemul de ecuaţii (13)...(15>
cu mcnţiunna cd diametrul conductelor rste cunoscut.

3 .2 .3 Se con sid e ri bunâ varianta de reţea care pentru toate ipotezele de debit de la 2 .2 asigură presiunea
normată de utilizare a apoi.
Cum poziţia incendiilor stinso din exterior este variabila se fac atâtea ipoteze încât să existe siguranţa ca
reţeaua asigură presiunoa de funcţionare la debitele normate. în aceasta ipoteza problema cea mai complicata
osto aceea a controlului pierderilor.

3 .2 .4 C3nd oste alimentata prin contrarezervor reţeaua se verifica în ipoteza ca pe durata incendiului pomparea
este oprita. Dac«! sunt mai multe surse do alimentare a reţelei se considera în funcţiune cea mai sigura (mai
apropiata, fără pompare otc.) sau cea mai mica.

3 .2 .5 Pomparea apei din puţuri direct în reţea nu se adm itt decât în cazuri cu totul excepţionale (puţuri cu
diametru maro, pom pe echipato cu dispozitive speciale de com anda, apa de calitate foarte buna, soluţie
provizoriei.

4 P R E S C R IP Ţ II DE D IM E N S IO N A R E A REŢELELOR IN ELA RE

4 .1 D im e n s io n a re a reţele i

4.1.1 Du pil obţinerea formei reţelei, a schemei de funcţionare şi distribuţiei debitelor, este esenţială stabilirea
'ci structuri do baza care sa funcţionoze ca reţea inelara: fiecare inel să aibă conducte cu diametre sensibil
„propiato (O m„,/ D ..... < 2 ).
Pontru aceasta este novoie de predimonsionare.
Pontru siguranţă şi conducta do legătură rezervor-reţea trebuie să fie din două conducte (simple sau cu
bretele).

4 .1 .2 Predimensionarea se faco prin rezolvarea sistemului neliniar de ecuaţii:

J ^ Q -0 pontru n-1 noduri (1 6 .1 )

noi

J 2 h f-£ M Q * s 6 pentru colo m inele (1 6 .2 )

în care:
6 precizia de calcul exprimată ca neînchidere a pierderilor de sarcină pe fiecare inel (de obicei 6 < 0 ,5 m
la calculele normale) sau pentru corecţia de debit A Q < (1 ...2 ) % Q .
întrucât sunt posibile multe variante, numărul ecuaţiilor fiind mai mic decât cel al necunoscutelor, se
optim izează soluţia după criteriul prestabilit.

4 .1 .3 La soluţia optim izată se calculează presiunea disponibilă In reţea cu o relaţie de tip (1 4 ) sau (1 5 ).

4 .1 .4 Pontru reţolo alimentate prin pompare poate fi necosarl o nouă optim izare pentru stabilirea consumului
minim de energie pe baza unei curbe de conjşum presupusă (apreciată după valori realizate In localităţi apropiate
ra m ărim e, sursa etc ).
în cazul alimentării prin mai multe staţii de pompare este necesară şi optimizarea funcţionării acestora.

4 .1 .5 Pentru reţele alimentate prin pom pe şi contrarezervor trobuie stabilită posibilitatea folosirii complete a
rezervei de compensare şi a celoi de incendiu.

4 .1 .6 Oacă In final rezultă bare In t. u o aţui curgo cu viteze foarte mici *au foarte mari calculul trebuie realuat
cu im punerea du rostricţii.

4 . 2 V e r ific a r e a reţelei

4 .2 .1 Reţeaua dimensionata ¿au existenta fizic, se verifica pentru asigurarea presiunii normate In ipotezele
debitelor de la 7.2. Pentru oo/iţia incendiilor teoretic simultane se iau în considerare atâtea variante încât s3
exista certitudinea rA pentru oricare alto variante posibile, presiunile pot fi asigurate.
SR 4tr>3 ?

4 .2 .2 Pentru orice variantă încercat# este nevoie do rodistribuiroa debitelor pe bare astfel încât să (ie respectato
relaţiile 16.

4 .2 .3 Orice modificare a diametrelor de bare, necesar3 pentru asigurarea presiunii norm ate conduce automat
la recalcularea reţelei pentru debitul do bazâ Q ,ld şi ovontual o nouă optim izam cu diametro alese cu restricţie.

4 .2 .4 La reţeaua alimentată prin pom pare se vorifică şi noua echipare cu pom po a staţiei (staţiilor) da
pomparo pontru funcţionare în caz do incondiu (po baza tipurilor do pom pe alese, deci curbelor caracteristice
cunoscute).

4 .2 .5 La reţeaua alimentată cu contrareznrvor, verificarea so face pontru alimentarea numai din rezervor,
pontru alimentare normală (staţie pom pare şi contrarezervor), precum şi pentru refacorea rezervei intangibilo
de incondiu şi folosirea com pleta a rezervoi de com ponşare fără măsuri rostrictive ald consum ului.

4 .2 .6 Când reţeaua este alimentată din mai multe surse se verifică zona de influenţă a apei alimentată din
diverse surse, zonele cu viteze m ici sau mori, zonolo cu apă de amestec. Trobuio stabilite cu această ocazie
şi nodurile terminale ale reţelei (noduri ce alimontoază numai beneficiarii, nu şi alto bare).
N u se admite pom parea apei din puţuri diioct In reţeaua do distribuţie.

4 .2 .7 Cănd calculele normale sunt gata se poate trece ta otapa a doua de verificări privind siguranţa In
funcţionare a roţoloi. Pontru aceasta so presupune că una din barole importante din reţea (incluzând şi una
din conductele de alimentare ale reţelei) este scoasă din funcţiune.
în această situaţie:
• trebuie asigurată presiunea de funcţionare In caz de incendiu;
- trebuie limitată la m inim u m aria de influenţă asupra utilizatorilor do apă;
- trebuie asigurată apa In orice situaţie pentru consum atorii la care este un element vital (spitale, hoteluri,
cămine pentru studonţi e tc .); dacă acost lucru nu este posibil sau raţional se caută soluţii alternative.

4 .2 .8 D upă dimensionarea completă a reţelei se verifică dacă sunt necesare m odificări asupra soluţiei generale
(ie alimentare cu apă şi esto nevoie de o nouă optim izare, inclusiv In co priveşte aspectele de s io u rs n ţl In
funcţionare.

4 .2 .9 Pontru roţole foarte dezvoltate sau pontru localităţi mari (peste 3 0 0 .0 0 0 locuitori) când apa este captată
din sursă de suprafaţă, este necesară şi verificarea timpului de parcurgere a apei In reţoa In rc o p u l determinări)
consum ului de clor pentru dezinfectare. M odelul do calcul trebuie exploatat con tin uu până te obţinerea de
concluzii constante, repetabile.
Pentru zonele critice se adoptă soluţii do reintroducere de dezinfectant sau de modificare a form ei reţelei.

4 .2 .1 0 Asigurarea funcţionării reţeloi pentru coeficienţi de variaţie orară pe reţea se poate face In etapa de
dimensionare sau In etapa do verificaro.

4 .2 .1 1 Pentru reţele moi complicate esto la latitudinea proiectantului să adopte şi alte ipotozo de verificare.

5 P R E S C R IP Ţ II DE D IM E N S IO N A R E H ID R A U L IC Ă A R E ŢE LELO R

5 .1 Peniru dimensionarea hidraulica a reţelelor se adoptă orice metodă care conduce la rezultatele necesare.
Se utilizează In generai metode de dimensionare prin:
• modelare hidraulică sau analogică; '
- metode de calcul:
• manual pentru reţele m ici (ramificate sau cu m axim 7.0 inele);
• cu ajutorul com puterului (pentru orice reţea când se deţine un program de calcul şi un calculator comoatioM).

5 . 2 Rezolvarea sistemului de ecuaţii 13... 10 se face prin liniarizare şi aproximaţii succesive sau rezolvarea
directă a sistemului neiinear • cu metode adecvate.

6 P R E S C R IP Ţ II P R IV IN D C A L C U L U L S T A T IC Şl DE R E Z IS T E N Ţ Ă A C O N D U C T E L O R

6 .1 "Poate conductele de diam etru m a io s a u cnle pozate in condiţii g re le le am plasament trebuie verificate
In ceea cc priveşte com portarea l*> solicită rile m ecanice.
 SR 4163-2

Verificarea este necesar) deoarece:

- la doformaţii mari poate fi compromis materialul de protecţie;
• se poate fisura materialul conductei sporind pierderoa de ap3;
• se poate desface îmbinarea;
- este accelerat procesul de coroziune, situaţie In care conducta se poate rupe sau turti. '

6 .2 Modul de verificare, metodele de calcul, combinaţia de încărcări sunt la latitudinea proiectantului.

6 .3 Solicitările la care se calculează conductele sunt:

- greutatea proprie a conductei;
• greutatea apei din conducta;
- greutatea termoizolaţlei (conducte tn galerii, supratraversări); •>
- greutatea pământului din umplutură;
- presiunea apei din conductă;
- forţele de presiune la schimbarea dt» direcţie, flanşe oarbe; reducţii, vane închise (pentru reparaţii),
redactoare de presiune etc.;
- încărcarea din zăpadă, chiciură da aupratraversări);
• încărcările date de presiunea de încercare, la proba de presiune;
• - vacuumul produs la descărcarea bruscă d ţ apă;
suprapresiunea dată de lovitura de berbec;
^ variaţia de temperatură a apei (sau medkilui);
- sarcina seismică;
N sarcina din trafic.

Gruparea încărcărilor se face conform standardelor în vigoare.

 ANEXĂ 1.28
« E f U i t l C A SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M A N IA S TA S 4165.88

O
E D IŢ IE O F IC IA L A

C O M IT E T U L N A T IO N A L
P E N T R U Ş T IIN Ţ A
Ş I T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N
DE
S T A N D A R D IZ A R E
A L IM E N T Ă R I c u a p A InloeuUţt• ;
S T A S 4l l l - I I
R E Z E R V O A R E DE BE TO N A R M A T şi
B E TO N P R E C O M P R IM A T
C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic ă
Prescripţii ţjenerale
G M

W a t«r supplies A lim en tation « en eau BonocHaCHWiM

R E IN F O R C E D - A N D P R E S T R E S S E D R É S E R V O IR S E N D É T O N A R M É E T P B 3 B P B y A P f e I > K E J IE 3 0 E E T 0 H -
CO NCRETE T A N K S B ÉTO N P R E C O N T R A IN T H b lE H H 3 n P E H H A I I P H J K E H -
Ganeral specifications Prescriptions générales H O rO B E T O H A
OGmne n p ejqw cam w

• 1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale referitoare la rezervoare de beton

armat ţi beton precomprimat ntilixate pentru inmagazinarea apel potabile sau industriale, in
cadrul sistemelor de alimentare ou apa a centrelor popnlate ţi a zonelor industriale.
Prezentul standard nu se referă la rezervoare descoperite (bazine).
1.2 Clasificarea rezervoarelor de beton armat ţi beton precomprimat
1.2.1 După poziţia faţă de s o l:
— rezervoare la s o l:
— Îngropate;
—' parţial Îngropate;
— neingTopate;
— rezorvoare deasupra solulu i:
—. caatelo de apă. '
1.2.2 După formă :
— rezervoare cilindrice;
— rezervoare tronconice; v
— rezervoare .de form ă specială.
1 .2 .3 După legătura cu alte construcţii:
— rezervoare independente;
— rezervoare Incluse In structura^ altor construcţii (staţii de filtrare, de deferizare etc.)

E laborat d a :
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE A p rob at d e : D a ta I n t r i r l i I o v ig o a r e :
C O NS ILIILO R POPULARE INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE
Institutul d a Carcatora şi Proiectare Bd. Ilie P in till« nr. 5 B U C U R E Ş T I
pentru Sistem atizare, locu in ţe
1988-12-01
Telex 11312 CNST R
fi G o s p od â rie ComunalA
S T A S 4105-88

2 P R E S C K IP Ţ I I D E P K O IE O T A R E

2.1 Capaeitatea rezervoarelor

2.1.1 Capacitatea rezervoarelor se determină cu rela ţiile:

v n. - + VtM+■ v „ t (1)
sau -—
v„, - v w + r . , + v , ., ( 2)
in c a r e :

V „, volumul de acumulare al rezervorului;

V *«, volumul de compensare determinat conform pot. 2.1.2;
Tm* volumul rezervei de incendiu, determinat conform S T A S 1343/1-77 ;
volumul rezervei necesara în caz de avarii la sursă sau la alte obiecte pe cir­
cuitul apei in amonte de rezervor, determinat conform pct. 2.1.3;
V j*4 alte volume, stabilite pe baza unei justificări tehnlco-economlce, în funcţie
de anumite cerinţe ale obiectivelor .economice şi sociale deservite. •
Se ia in considerare valoarea cea mai mare dintre cele două valori rezultate ale capa-'
cltăţil rezervorului, determinate cu relaţiile (1) şi (2).
Capacitatea astfel determinată se asigură, de regulă, prin prevederea a minimum două
compartim ente (cu ve) puttnd funcţiona independent.
2.1.1.1 Capacitatea unui compartiment se rotunjeşte în plus, la una din următoarele valori,
în metri e u b i: 25, 50, 75, 100, 150, 200, 250, 300, 400, 500,.^M), 1000, 1500, 2000, 2500,
5000, 7500, 10000.
2.1.1.2 Capacitatea unui compartiment de rezervor pentru apă potabilă nu trebuie să depă­
şească volum ul de apă corespunzător timpului maxim de trecere a apei prin rezervor, admis de
prescripţiile sanitare în vigoare.
2.1.2 Volumul do compensare se determină pe baza unui calcul cu luarea în considerare a
variaţiei orare a debitului de alimentare cu apă a rezervorului şi a variaţiei orare a debitului
de consum pe tim p de 24 ore in ziua de consum maxim.
2.1.2.1 Variaţia orară a debitului de consum al obiectivelor economice (industriale, agrozooteh­
nice ete.) se stabileşte de către acestea pe baza necesităţilor rezultate d in procesul tehnologic
propriu.
Pentru aceste obiective variaţia orară a debitului de alimentare cu apă a rezervorului
se stabileşte pe baza regimului real de funcţionare al sursei sau a altor obiecte (staţie de tra­
tare, staţie de pompare ete.) de pe circuitul apei în amonte de rezervor.
2.1.2.2 Variaţia orară a debitului de consum pentru alimentarea cu apă a populaţiei se stabi­
leşte prin comparaţie cu variaţia înregistrată in centre populate similare, care dispun de sisteme
centralizate de alimentare cu apă.
în lipsa unor asemenea date, volumul de compensare corespunzător alimentării cu apă
a populaţiei, în cazul alimentării cu apă a rezervorului cu debitul Q « « « , în mod uniform
(24 h/zi), se calculează cu re la ţia :

rw »a .V m* (3)

In c a r e :
a coeficient care variază in funcţie de mărimea centrului populat, conform ta­
belului 1 ; •
V consumul maxim zilnic al populaţiei, în m etri cubi, determinat conform
S T A S 1343/1-77.*
 S T A S 4163-38

Tabelul 1

N um ăr de locuitori
n<5 5<n<10 10 < n <20 2 » )< n < 5 0 50<n<100 100<n<300
n, m ii

a 0 ,5 0 0 ,40 0 .35 0 .30 0 ,2 5 0.20

în cazul alimentării prin intermediul unei staţii de pompare cu funcţionare Intermi­

t e n t^ volumul do compensare se determină ţinind seama de regimul real de funcţionare.
2.1*3 Volumul rezervei necesare In caz de*avarii se stabileşte cu rela ţia :

Y .. = {Q mim- Q ’) . T . , • m* (4)
. V

Qm(m debitul minim, în m etri cubi pe oră, necesar pentru funcţionarea sistemului
de alimentare cu apă pe durata a va riei;
T„ timpul maxim, în ore, de remediere a unei avarii pe circuitul apei In amonte
de rezervor, sau cel de scoatere din funcţiune a staţiei de pompare care ali­
mentează rezervorul egal cu durata de Întrerupere admisă In sistemul de
_ alimentare cu energie electrică a staţiei de pom pare;
Q' debitul, în m etri cubi pe oră, ce se poate obţine de la alte surse sau aducţiuni
rămase in funcţiune, considerind că acestea lucrează la capacitatea lor
maximă.
2.1.3.1 în cazul alimentării cu apă a populaţiei Q mtB se adoptă intre 60% şi 80% din debitul
mediu orar al zilei ou consum maxim in funcţie de mărimea centrului populat sau zonei de pre­
siune alimentate de rezervpr.
2.1.3.2 în cazul avariilor pe aducţiuni, T , t se ia a s tfe l:
— 1 8 .. .24 h, pentru aducţiuni din tuburi de beton precomprimat cu diametrul mai
mare sau egal cu 800 mm,' în funcţie de lungimea aducţiunii, de gradul de dotare
cu m ijloace de intervenţie a întreprinderii de exploatare şi de condiţiile de acces pe
traseul aducţiunii;
— 8 . . .16 h, pentru alte aducţiuni, in funcţie de diametrul, materialul şi lungimea
aducţiunii, precum şi de condiţiile de acces pe traseul acesteia.
în cazul avariilor produse la alte categorii de obiecte din sistemul de alimentare cu apă,
T s, se stabileşte de la caz la caz, In funcţie de caracteristicile instalaţiilor respfective, dar nu va
fi mai mare de 10 h.
în cazul tn care rezervorul este alimentat prin pompare, T m, poate fi considerat ca fiind
egal cu timpul de Întrerupere admis pentru sistemul do alimentare cu energie electrică, dacă
acesta depăşeşte valorile indicate pentru aducţiuni sau de 10 h pentru alte categorii de obiective.
în calculc se ia în considerare timpul de avarie ccl mai defavorabil.
în cazul obiectivelor economice (iudustriale, agrozootelm ice etc.) la stabilirea timpului
T „ trebuie să se ţină seama de implicaţiile tehnico şi economice, ca urmare a reducerii debitului
sau ă Întreruperii eventuale a alimentării cu apă.
2.1.3.3 L a stabilirea volumului rezervei in caz de avarii trebuie să se analizeze,. In cadrul schemei
de alimentare cu apă, din punct de vedere tehnico-econoraie, posibilitatea do reducere a acestuia
prin cooperare cu alte sisteme de alimentare cu apă, prin prevederea unei surse de rezervă sau '
a unei aducţiuni duble. .
2.2 Amplasarea rezervoarelor *■»
2.2.1 Amplasarea rezervoarelor se face ţinind seama de înscrierea corespunzătoare a aces­
tora In schema tehnologică de alimentare cu apă, precum şi de condiţiile de fundare şl de sta­
bilitate generală şi locală a terenului. -
L a ’alegerea amplasamentului se vo r evita* pe cît posibil, terenurile cu nivel ridicat de
apă freatică, terenurile macroporice, tasabile sau cu capacitate portantă redusă, precum şl
versanţil cu pante abrupte.
S T A B i l 65-88

•1

2.2.2 Amplasarea rezervoarelor pentru apă potabila se face astfel Incit să se asigure In Jurul
lo r o tonă de protecţie sanitară de regim sever, ale cărei lim ite se stabilesc In conformitate ou
reglem entările specifice In vigoare.
2.3 Prescripţii funcţionale, de caicul ţi constructive
2.3.1 F orm ă ţi dimensiuni
2.3.1.1 Forma rezervoarelor se stabile;te pe considerente tehnico-eeonomice.
F orm a rezervoarelor la sol se adopta In funcţie de Înscrierea avantajoasă In relieful
terenului, in cadrul incintelor sau În structura altor construcţii.
Form a ouvelor castelelor de apă poate Bă fie tronconică, cilindrică sau de tip special.
2.3.1.2 Înălţimea totală a rezervorului se compune din : '
— Înălţim ea utilă de apă (Intre cota radierului ţl cota de la care Începe funcţionarea
preap lin u lu i); •
— Înălţimea lamei deversante, caloulată pentru debitul maxim evacu a t;

— spaţiu liber.
Spaţinl liber, la deversarea pe conducta de preaplin, trebuie să aibă înălţimea minimă
de 25 om.
î n cazul rezervoarelor amplasate In zone cu grad de seismicitate mai mare de 7, Înăl­
ţim ea spaţiului liber se stablleţte corespunzător, pentru a ţine seama de eieotul solicitărilor
seismice asupra apei înmagazinate.
In cazul castelelor de apă amplasate In zone ou grad de seismicitate mal mare de 7
se recomandă prevederea, Ia Interiorul ouvei, a unor ecrane sparge-val.
2.3.2 Prescripţii de calcul
2.3.2.1 (M e n iu l de rezistenţă a l rezervoarelor se face lulnd In considerare acţiunile clasifi­
cate ţi grupate conform S T A S 10101/0A-77.
2.3.2.2 Calculul de rezistenţă a l construcţiei de susţinere a castelelor de apă se face pentru
grupările dc Încărcări conform tabelului 2.

Tabelul 3

Variante de g rap ărl

încărcări
A B C D

G reu tate* elem entelor p erm anen t« ale w n iln io - X X X X

ţle l, greutatea elem entelor de izolare, freu tatea
In stalaţiilor aferente

G rea ta tea apei In rezervor 1 X X _ _

încărcări d atorită v tn ta lo l X _ _ X

încărcări «elsm ico X X

- -

2.3.2J Calculul la stabilitate a l castelelor de apă se face pentru grupările de incărcări B ţi

D din tabelul 2.
Coeficienţii la stabilitate se iau oonform prescripţiilor tehnice specifice.
2.3.2.4 P rin cip iile de calcu l ţi de alcătuire a rezefvoarelor d e beton arm at ţi beton precom-
primat, trebuie să corespundă prevederilor 8 T A S 10107/0-76.
2.3.2.5 Dimensionarea fundaţiei construcţiei de susţinere a castelelor de apă se face astfel
lnctt zona a ctivă să acopere Întreaga suprafaţă 8 a fundaţiei. In cazul terenurilor cu m odulul
de deform aţie liniară E mai mare de 15000 k P a, se poate admite ca zona activă să fie cel
puţin 0,8 S.
Presiunea efectivă se determină in funoţie de zona activă reală.
2.3.3 Prescripţii constructive
 S T A S 4165-8*

2.3.3.1 Golul de acces In rezervoarele do apă p o ta b ili se acoperă cu capac etani) şt se imprej-
muieţte ou o balustradă ţi un rebord cu Inâlţtraea de minimum 10 cm deasupra nivelului de
circulaţie, care sil Împiedice pătrunderea impurităţilor In rezervor.
Pentru accesul In rezervor ţi In camera de vane se prevăd scări metalice cu balustradă.
2.3 .3 .2 Sorbul ţl conducta de golire se amplasează in baţe prevăzute In radierul rezervorului,
pentru a putea îl evacuat Întregul volum de apă din rezervor.
îm prejurul sorbului trebuie să se asigure următoarele spaţii libere m iniinc:
— 30 om sub s o rb ;
— 50 cn» lateral, de fiecare parte a sorbului.
2.3.3 .3 Badlerul rezervorului se prevede cu pante, astfel incit să se asigure, la spălare, scurgerea
apel către baţa In care e*te amplasată conducta de golire. Panta minimă este de 0,5%.
2.3.4 Prescripţii privind instalaţiile hidraulice -
2.3.4.1 Toate oonduotele ou care este echipat rezervorul, cu excepţia celei de preaplin, trebuie
prevăzute cu vane.
2.3.4.2 Instalaţiile hidraulice trebuie proiectate astfel Incit să nu permită consumarea volu­
mului rezervei de incendiu declt In scopul pentru care acesta a fost prevăzut.
Rezervoarele se prevăd cu instalaţiile necesare pontru alimentarea cu apă a pompelor
m obile de incendiu, conform normelor generale de protecţie Îm potriva Incendiilor.
2.3.4.3 In cazul In care volumul de lnmag&zlnare este cuprins Intr-un singur compartiment
(cuvă) de prevede o conductă de ocolire, care face legătura Intre aducţiune ţi reţea.
2.3.4.4 Capacitatea de evacuare a conductei de preaplin trebuie să fie cel puţin egală cu ca­
pacitatea maximă de transport a conductei de alimentare. t
Conducta de golire trebuie să asigure, de regulă, golirea rezervorului In 6 . . .8 ore.
La descărcarea conductelor de preaplin ţi golire trebuie luate măsuri pentru ca să nu
se aducă prejudicii terenurilor ţl obiectivelor din zonă.
2.3.4.5 în cazul rezervoarelor de apă potabilă nu se admite descărcarea conductelor de prea­
plin ţl golire In canalizări de ape uzate. Conductele de descărcare se prevăd la capetele aval cn
sită cu ochiuri de 1 cm.

1 O B S E R V A Ţ IE — In mod excepţional, cu acordul organelor sanitare, ie adm it astfel da descfirciri cu condiţia

ca pa conductele de descurcare s i sa amplaseze un c im in cu g a rd ! hidraulici de 0 ,5 m f a t i de nivelu l m axim posibil al
apel In canal. .*

2.3.4.6 Treoerile conductelor prin pereţi Be prevăd cu piese de trecere etanţe, reglabile dinspre
camera de vane. • , ■
L a proiectarea instalaţiilor hidraulice trebuie să se ţină seama de posibilitatea tasurilor
diferenţiate dintre rezervor ţi camera vanelor.
La rezervoarele din beton precomprimat trecerilo conductelor se fac .prin pereţii başei,
sub nivelul radierului.
2.3.4.7 Rezervoarele cu volum mai marc do 10000 m 1 se recomandă să fie prevăzute cu insta- •
laţii interioare pentru spălarea cuvci.
2.3.4.8 în cazul rezervoarelor de apă potabilă, in proiect trebuie să se prevadă măsuri care să
asigure circulaţia apei pentru .primenirea volum ului de apă din rezervor.
2.3.4.9 Rezervoarele se prevăd cu Instalaţii pentru măsurarea nivelului apei.
2.3.5 Prescripţii privind instalaţiile de iluminat ţi Bemnalizare
2.3.5.1 Pentru iluminarea in camera vanelor şi iu rezervoare trebuie să so prevadă prize şi
lămpi portative cu cablu flexibil la tensiuni nepericuloase. .
.. . în camera vanelor trebuie prevăzut şi iluminare desiguranţA pentru continuarea lucrului.
2.3.5.2 L a castelele de apă se prevăd Instalaţie de iluminat de balizaj pentru noapte şi hista-
laţie de paratrăsnet, alcătuite conform reglementărilor tehnice specifice.
2.3.6 Prescripţii privind instalaţiile de ventilaţie
2.3.6.1 Eezervoarele Îngropate se prevăd, de regulă, cu coţuri de ventilaţie avlud secţiunea
totală de 0,05 .. .0,1%' din suprafaţa oglinzii apei.
S T A S 4165-83

Coşurile dc ventilaţie trebuie să aibă Înălţimea in aer liber de minimum 0,80 m şi să

fie prevăzute la partea superioară eu căciuli şi site de protecţie, avînd ochiuri de max. 1 mm.
2.3.G.2 Ventilaţia rezervoarelor parţial îngropate se poate face :
— prin coşuri de ventilaţie conform pct. 2.3.6.1;
— prin ferestre in peretele rezervorului; In cazul In care aceste ferestre sini In dreptul
umpluturii, comunicarea ferestrelor cu exteriorul se realizează prin tuburi ce străbat u m plutura;
— prin ferestre prevăzute in pereţii construcţiei de susţinere centrală a acoperişului,
în cazul rezervoarelor realizate cu acest sistem constructiv. .
Ferestrele se prevăd cu site de protecţie avlnd ochiurile de maximum 1 mm.
2.3.6.3 Ventilaţia rezervoarelor neingropate se asigură prin ,una din următoarele s o lu ţii;
— prin coşuri de ventilaţie conform pct. 2.3.6.1;

— prin ferestre laterale in peretele rezervorului şi ferestre prevăzute In pereţii

, • construcţiei de susţinere centrală a acoperişului, in cazul rezervoarelor realizate cu
acest sistem constructiv.
Ferestrele se prevăd cu site de protecţie avind ochiurile de maximum 1 mm.
^.3.7 Prescripţii privind izolaţia termică
2.3.7.1 Necesitatea şi alcătuirea izolaţiei termice a rezervoarelor se stabilesc pe baza unui calcul
de bilanţ termic, ţinînd seama de : temperatura apei la intrarea şi ieşirea din rezervor, tim pul
de primenire a apei şi variaţiile temperaturii exterioare a aerului.
Calculul se efectuează avînd în vedere prevederile STAS 0472/2-83, 6472/3-84* 6472/6-74,
6472/7-85, 6472/8-75, 6472/9-76.
2.3.7.2 L a castelele de apă trebuie să se prevadă măsuri de protecţie a conductelor şl armătu­
rilor Îm potriva Îngheţului.
2.3.7.3 L a rezervoarele parţial Îngropate sau neingropate se analizează, de la caz la ca i, nece­
sitatea prevederii de măsuri de protecţie a conductelor ţl a armăturilor Împotriva Îngheţului.
2.3.8 Prescripţii privind izolaţia hidrofugă ţi protecţia anticorozivă a rezervoarelor
2.3.8.1 In cazul rezervoarelor pentru apă potabilă care vin In contact cu apă freatică, trebuie
să se prevadă pe suprafaţa exterioară o izolaţie hidrofugă elastică, conform S T A S 2355/2-79
(1 2355/3-75. In acest caz, In proiect trebuie Bă se dea detaliile de execuţie la trecerea conduc­
telor prin pereţi, la racordarea Izolaţiilor ţi detaliile de etanşate a rosturilor dintre rezervor şi
camera vanelor.
2.3.8.2 L a Interiorul rezervoarelor, pereţii şl radierul se prevăd cu tencuială hidrofugă, execu­
tată conform prescripţiilor tehnice specifice. In cazul rezervoarelor realizate din elemente pre­
fabricate asamblate prin precomprimare, precum şl la rezervoarele pentru apă industrială,
tencuiala hidrofugă la pereţi poate fi suprimată sau Înlocuită cu alte protecţii hidrofuge, care
să nu m odifice calitatea apei, dacă se realizează condiţiile precizate la pct. 3.1.
2.3.5.3 In cazul Inmagazlngrii unor ape agresive, sau cind rezervorul este amplasat In medii
agresive (teren sau atmosferă) trebuie să se ia măsuri de protecţie a betonului fji a celorlalte
elemente de construcţii f i instalaţii, conform prescripţiilor tehnice specifice.
2.3.8.Î" In cazul in care dezinfectarea apei cu clor gazos se face In rezervor sau ime<lint In amonte
de acesta, in proiect trebuie să se prevadă măsurile pentru protecţia anticorozivă a acoperitului
rezervorului, avizate din punct de vedere sanitar.
2.3.9 Prescripţii privind etanşeitatea rezervoarelor .
Rezervoarele se execută din betoane care să asigure impermeabilitatea la' presiunea
apei din rezervor. în proiect se precizează gradul de impermeabilitate al betonului.
' 2.3.10 Prescripţii privind zonă de protecţie sanitară la rezervoarele dc apă potabilă
2 -3.10.1 Proiectul trebuie să cuprindă măsurile pentru realizarea zonei de protecţie sanitară şi
instituire a acesteia cel mai tirziu pină la darea In exploatare a rezervorului. ‘
2.3.10.2 Zona de protecţie sanitară de regim sever, trebuie Împrejmuită In vederea opririi ac­
cesului uceontrolat al oamenilor şi animalelor.
 S T A S 4165-88

3 V E R T F IO A R E A E T A N Ş E I T Ă Ţ I I R E Z E R V O A R E L O R

3.1 Proba de verificare a etanşeităţii rezervoarelor se efectuează Înaintea executării tencu-

dar £ dr0ta* e’ * ^ n n ice la pereţi ţi a umpluturilor de pămint in jurul rezervoarelor,

— 2 8 .. .80 zile de la terminarea turnării betonului pentru rezervoarele din beton

arm at;
— 1 5 .. .80 x&e de la terminarea injectării canalelor la rezervoarele precomprlmate,
cu fascicule Înglobate;
— cit mai scurt timp după terminarea precomprlmării ia rezervoarele cu armături
pretenslonate exterioare, astfel Incit proba să ne desfăşoare in întregime in Inter­
valu l de timp admis in instrucţiunile, speciale privind protecţia armăturii firin tor-
cretare.

O B S E R V A Ţ IE — L a rezervoarele cu p creU le ir tlc u U t le partea lofcrloartt proba începe dupd blocarea şl etan-
fe lta rea articulaţiei.

3.2 Instalaţiile hidraulice se verifică prin umplerea p a rţia li a rezervorului cu apă, în ve­
derea asigurării etanşeităţii tuturor îmbinărilor şl a pieselor do trecere prin pereţi.
3.3 Etanşeitatea rezervorului se verifică prin umplerea acestuia pină la nivelul corespun­
zător Înălţimii utile, după care se păstrează plin tim p de zece zile.
In acest interval se fac verificări ţi la instalaţiile rezervorului precum şl la piesele de
trecere a conductelor.

Dacă In Intervalul de zece zile se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor, rezer­
voru l se goleşte pentru efectuarea reparaţiilor necesare, după care proba se reia In condiţiile
de mai sus.
3.1 Etanşeitatea rezervorului se consideră corespunzătoare dacă, după trecerea intervalului
de zece zile, pierderile de apă observate, scăzlnd pierderile prin evaporare, nu depăşesc lo medie
0,25 1 pe zl ţi metru pătrat de suprafaţă udată.

4 D E Z IN F E C T A R E A R E Z E R V O A R E L O R D E A P Ă P O T A B I L Ă

4.1 Rezervoarele trebuie să fie spălate ţi dezinfectate înaintea .dării lor In exploatare.
4.2 Dezinfectarea rezervoarelor se face sub controlul organelor sanitare.
4.3 Spălarea ţi dezinfectarea rezervoarelor se efectuează In condiţiile prevăzute la pct.
4 .3 .1 .. .4.3.4.
4.3.1 Suprafaţa interioară a rezervorului se curăţă manual sub jet do apă, apoi rezervorul,
camera vanelor şi conductele se spală cu apă potabilă.
4.3.2 Rezervorul şi conductele se umplu şl se menţin pline cu apă potabilă cu un conţinut
de minimum 20 g clor actlv/m' apă tim p de 24 h, după care rezervorul se goleşte.
4.3.3 După golire, rezervorul ţi conductele se reumphr numai cu apă potabilă şl se fac analize
bacteriologice.
Ciclul umplere-probe-golire se repetă pină eind la trei probe consecutive se obţin la
analizele bacteriologice rezultate corespunzătoare specificaţiilor din S T A S 1.342-84.
4.3.4 Rezervorul se dă In funcţiune numai cu avizul organelor sanitare.
 ANEXA 1.29

1RS
STA N D A R D ROM ÂN SR 6 8 1 9
August 1997
Indice de clasificare G 54 j

Alimentări cu apă
AD UCŢIUN I
StudH, prescripţii de proiectare ţi de execuţie

W a ter supplies
W a ter mains
Studies, design and execution specifications

Alim entations en eau

Aductlons
Etudes, prescriptions en vu e de l'établissem ent de projet et
d'éxocu tlon

X, ,

APROBARE Aprobat de Directorul General al 1RS la 20 noiem brie 1996

Tnloculeţte S T A S 6819-82

co respo nd enţa Le data aprob&rH prezentuluj standard nu există nici un standard

International sau european care sfi se refere la ecelaşl subiect

On the date o f this standard approval there Is no International or

European Standard dealing with the sam e subject

A la date d ’ approbation de la présente norm e II n 'ex is te pas de

Norm e Internationale ou Européenne traitant du m êm e sujet
-

DESCR IPTO R I TIT Alimentârl cu apS, apfi p ota bili, proiectare, prescripţie

IN S T IT U T U L R O M Â N DE ST A N D A R D IZ A R E (1RS), «tr. J.L.Calderon 1 3 -70 201 , Bucureşti 2

T P (4 0 1 ) 2 1 0 7 4 0 1 ;(4 0 1 ) 2 1 1 3 2 9 6 ; TF (4 0 1 ) 21 00 833 .

• PREAMBUL

' Prezentul standard înlocuieşte S T A S 6819*82.

Prima ediţie a standardului a fost elaboraţi In anul 1973 ţi s-s revizuit In snul 1 9 8 2 .,

Prin rsvizuiraa S T A S 6 81 9-8 2 s-au fic u t urmitoarsla modlficlri:

• s-a limitat domeniul de aplicare al standardului la aducţiunite pentru alimentlri eu s p l, rsnunţându-se Is
apttcarea la transportul apelor minerale pentru cura interni ssu fmbuteliere, având un specific deosebit;
- s-su extins prevederile standardului Is conductele din materiale noi {polietilena de înalţi densitate, fontă
ductili. pobesteri armaţi cu fibre de sticli şi Inserţie de nisip etc.);
• s-au corelat prevederile standardului cu prevederile SR 4163*1, 2, 3;
• s*s înlocuit fonts cenuşie cu fonta ductili.
 SH 6 8 1 9

1 G ENERALITĂŢI

1 .1 O b ie c t ţ l d o m e n iu d e a plicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile referitoare la studiile necesare pentru elaborarea proiectelor,
prescripţiile de proiectare şi de execuţie privind aducţiunile pentru alimentarea cu a p l a localităţilor, zonelor
industriale şi unităţilor agrozootehnice.

Aducţiunile sunt constituite dintr-un ansamblu de construcţii şi instalaţii care asigura transportul apei între
obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apl situate In amonte de reţeaua de distribuţie.

Prevederile prezentului standard nu se referi la aducţiunile pentru apa minerală pentru cura interni sau
Tmbuteliere.

1 .2 C lasificare

Aducţiunile pot fi:

- cu nivel liber: apeducte fnchise sau deschise:
• sub presiune: conducte cu funcţionare gravitaţionali sau prin pompare.

1.2.1 Aducţiunile de ap3 potabili se realizează numai In canalele fnchise sau conducte etanşe.

1 .2 .2 Pentru aducţiunile de a p l nepotabill se pot utiliza canale deschise, d aci pe timp friguros se realizeazl
o funcţionare siguri In condiţii economice.

1.3 Term in ologie

Termenii folosiţi In prezentul standard sunt conform S T A S 10898.

1 .4 R eferinţe

S T A S 404/1-87, Ţevi din oţel f i r i suduri, laminate la cald

S T A S 404/3-87, Ţevi din oţel f i r i suduri, laminate la cald, pentru temperaturi ridicate.
Dimensiuni

S T A S 6301/1-87, Ţevi din oţel f i r i suduri, trase sau laminate la rece

S T A S 530/3-87, Ţevi din oţel f i r i suduri, trase sau laminate la rece, pentru temperaturi ridicate.
Dimensiuni

SR EN 5 45 :19 98 , Tuburi, piese de le g lturl şi accesorii de fonti ductili şi Imbintrile lor la reţelele
de apl. Condiţii şl metode de încercare

S T A S 1 34 2-9 1, A p l potabili

SR 1 3 4 3 -1 :1 9 9 5 , Alimentlri cu apl. Determinarea cantităţilor de a p l potabili pentru localitlţi

S T A S 1 47 8-9 0, Instalaţii sanitare. Alimentare cu a p l la construcţii civile şi industriale. Prescripţii

fundamentale de proiectare

S T A S 1743/2-90, Tuburi şi piese de le g ltu rl din gresie ceramici. Tuburi. Forme şi dimenshmi

S T A S 3 2 2 1 -8 6 , Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare

SR 4 1 6 3 -1 :1 9 9 5 , Alimentări cu apl. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare

- 1-
SA 6819

SR 4 1 6 3-2 :1 99 6, Alimentari cu apa. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul

SR 4 1 6 3-3 :1 99 5. Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare

S TA S 4273-83. Construcţii hidrotehnice. încadrarea în clase de importanţă

S TA S 6054-77. Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului Republicii

Socialiste România
S TA S 6675/1-92. Ţevi din policlorură de vinii neplastifiatâ. Condiţii tehnice generale de calitate

S TA S 6675/2-92. Ţevi din policlorurâ de vinii neplastifiatâ. Dimensiuni

S TA S 7039/1-81, Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri

S TA S 7039/2-83. Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton
precomprimat centrifugat

S T A S 7 656-90, Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii

SR EN ISO 900 1:1 99 6 Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea calităţii în proiectare, dezvoltare,
producţie, montaj şi service ^

S T A S 9312-87, Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare

S T A S 9530-80, Tuburi din beton armat pentru conducte făra presiune. Condiţii tehnice generale
de calitate

S T A S 9570/1-89. Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri In localităţi.

S A T S 10101/0A-77, Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile

şi industriale

S T A S 10101/1-78, Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente

S T A S 10617/2-84, Ţevi din polietilena de înalta densitate. Dimensiuni

S T A S 10898-85, Alimentari cu apa şi canalizări. Terminologie

S T A S 12400/1-85. Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii. Noţiuni şi principii

generale

S T A S 12400/2-88, Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii. Mod de exprimare a

performanţelor clădirii In ansamblu

2 PRESCRIPŢII PRIVIND STUDIILE NECESARE

2 .1 Pentru elaborarea proiectelor de aducţiuni sunt necesare studii topografice, geologice, geotehnice şi
hidrochimice.

2 .2 Necesitatea, amploarea şi gradul de aprofundare a studiilor pentru diverse faze de proiectare se stabilesc
de către proiectam, In colaborare cu unităţile care întocmesc studiile respective, în raport cu mărimea şi
importanţa sistemului de alimentare cu apa.

2 .3 Studiile topografice trebuie sa puna la dispoziţie următoarele planuri, la scâri convenabile gradului de
detaliere cerut prin tema:
• planul de aituaţie al uaseului ales, care trebuie sa redea ca poziţie, formă şi dimensiune toate
 sa 6819

particularităţii« pianimatrice fi altimetrice ale terenuiui, precum şi acoperirea lui;

- planul de amplasament a! diferitelor obiecte, care trebuie a l redea In mod detaşat elementele de teren
cuprinse In pianul de situaţie;
- profiie transversale prin albii, maluri, versanţi, căi de comunicaţie de pe traseu;
- releveele construcţiilor aflate In ampriza lucrărilor aducţiunfl: d ld iri, poduri, canal«, conducta, cabluri
•tc.
Materializarea pe teren a punctelor topografice trebuie s i fie astfel realizat«. In cit la execuţie s i se asigura o
aplicare corecţi a proiectului iar ulterior s i permită reperajul ridicărilor de detaliu.

2 .4 Studiile geologice şi geotehnice trebuie t i furnizeze date cu privire la:

• stabilirea generatil a terenului;
• stabilirea terenului de fundaţie;
• principalele caracteristici fizico-mecanice ele pământurilor;
- nivelul apelor subterane şi aprecierea afluxului de apă In tranşee;
- influenţa eventualelor pierderi de api asupra stabilităţii terenului.

2 .5 Studiile hidrochimice trebuie să precizeze:

• agresivitatea apei transportate;
• agresivitatea apei subterane; v
- agresivitatea terenului de fundare fa ţl de materialele aducţiunii;
• reziştivitatea terenului.

2 .6 Studiile necesare la traversări şi subtraversări de cursuri de apă se întocmesc In conformitate cu

reglementările tehnice In vigoare pentru proiectarea podurilor.
- -*•’! • ■; ţ
3 PRESCRIfnril DE PROIECTARE

3 .1 P re s c rip ţii g e n e r a l«

La proiectarea aducţiunilor de apă trebuie să se ţină seama de prevederile de la 2.1 din SR 4163-1 In ceea ce
priveşte:
• asigurarea exigenţelor de performanţe tn construcţii, conform S T A S 12400/1, 2;
- încadrarea tn clase de importanţi, conform S T A S 4273;
- asigurarea catttftţii apei transportate, conform S T A S 1342.
Documentaţia de execuţie a unei aducţkini de apă trebuie s i conţin! elementele necesare reeHzMI el, dar cel
puţin următoarele:
• planul de situaţie cu reprezentarea traseului;
• profilul In lung al traseului;
- profiie transversale caracteristice;
• detalii de execuţie pentru construcţie şi instalaţiile aferente;
- caiete de sarcini pentru execuţia aducţiunilor, pozarea conductelor, probe de presiune, recepţie,
m lsuri de protecţia muncii etc.;
- calculul de dimensionare a aducţiunii;
- m isurile de realizare a protecţiei sanitare, conform reglementărilor specifice In vigoare.
Conţinutul fazelor de proiectare se va pune de acord cu reglementările tehnice fcn vigoare.

3 .2 P re s c rip ţii p riv in d tra s e u l a d u c ţiu n ilo r d e a p l x

3.2.1 Traseul aducţiunii se alege In cadrul schemei de alimentar« cu a p l. corelat cu prevederfle planurilor de
urbenim general (P U G ) şi ale planurilor de urbanism zonal (PUZ).
Nu se sdmit construcţii pe traseul aducţiunii sau tn zona de protecţie sanitari.

3 .2 .2 AducţiuoHe se realizeazl, de reguli, cu un singur fir. In cazuri Justificate, se pot adopta şi aducţiuni
' duble, fiecare fir dimensionlndu-se ia 0 ,5 Q.
La aducţiunii« cu două fire se realizează bretele de legătură ai d r o r n u m lr se stabileşte pe baza unui calcul
tehnico-economic.

2
3 .2 .3 Aducţkinile se emplaseezl coralat cu reţelele edilitara aubtarane şi aerione, existente seu proiectete In
z o n l.

3 .2 .4 Aducţiunile se emplaseezl de reguli astfel: •

• pe un treseu cât mai scurt: *
- tn terenuri etebfle, cât met puţin accidentate şi cu o agresivitate reduşi feţi de meterieM conductei;
• tn vecfnltetee drumurilor existente sau proiectate, In afara ptrţii carosabile.
Se evit* amplasarea conductelor In terenuri mllştinoase sau cu capacitate portant* reduşi; tn cazul când nu
se pot evita trebuie luate m lsiţri speciale tn conformitate cu recomandlrHe studiilor geotehnice.
In cazul emplaslrii conductelor In terenuri sensibile.le umezire seu cu um fllri fi contracţB mari, se procedeazl
conform reglementărilor tehnice In vigoare, pentru aceste terenuri.

3 .2 .6 Treseul educţkmilor în pianul de situaţie, se meterielizeazl prin:

- distanţele fe ţi de bornele topometrice sau alte repere stabile;
• unghiurile Intre aliniamente şi elementele de trasare a curbelor;
• distanţele fe ţi de construcţiile şi insteleţiile proiectate şi existente;
- kilometrajul In lungul lui.
In profilul longitudinal ae indici:
- materialul şi dimensiunile conductelor şi canalelor, clasa de preekme;
- cotele sfipaturii; '
■ cotele axului conductelor sau al radierului cenaluiui;
• Unia piezometricl cu cota tn punctele caracteristice;
• presiunile de prob i ;
- pantele s îp ltu rii pe tronsoane;
- poziţia instalaţiilor şi a construcţiilor aferente sducţkmli;
- poziţia tucrlrHor subterene existente pe treseu.

3 .2 .6 Conductele de educţiune se pozeazl de reguli subteren, cu o acoperire de pim ânt cel puţin egell cu
adâncimea de îngheţ din z o n l, conform S T A S 6054.
Adâncimee de pozere e conductelor se stebileşte ţinlndu-se seeme şi de recomandările produci tor ilor de
materiei tubuiar folosit.

3 .2 .7 Modut de pregltire e patului de pozare e conductelor şl tehnologia de um pluturi se indici de citre

proiectam, funcţie de caracteristicile terenului de fundere şi de msteriehil tubuler folosit.
3 .2 .8 Pozarea educţiunilor tn tunele sau tn galerii Im preunl cu alte reţele, se poate face tn cezuri justificete
tehnico-economic.

3 .3 Prescripţii privind m aterialele

3.3.1 Materii ui tubuiar pentru realizarea aducţkmilor de e p l se slege în funcţie de:

• d«mensk*tile rezultate din caicul;
- caracteristicile geologice şi geotehnice ele terenului;
- aoficHIrtte exterioare;
• presiunea apei din interior;
• caracteristicile fizico-chlmice ele epei trensportste;
• pericolul de coroziune
• condiţWe speciale impuee de sigurenţâ alimentlrH folosinţelor şi debitul neceser tn cez de incendiu;
- condiţii de execuţie. <

3 .3 .2 Meterialele tubulare folosite, de reguli, pentru educţHmi sunt cele prevlzute tn tabelul 1.
în cazuri Justificate tehnico-economic se pot folosi şi elte materiale care au avize conform legislsţiei tn vigoere.
 SR 6819

Tabelul 1
Tipul aducţiunii
Materialul tubular
Cu nivel liber Sub presiune
Beton precomprimat - S T A S 7039/1
S T A S 7039/2

Polietilenă de înaltă densitate S T A S 10671/2 _

Policlorură de vinii S T A S 6675/1, 2 S T A S 6675/1, 2

Poliesteri armaţi cu fibre de -

sticlă cu inserţie de nisip

Beton armat S T A S 9530 -

Gresie ceramică S T A S 1743/2 —

Oţel protejat la interior şi exterior S TA S 404/1, 2

STA S 530/1, 3
' S TA S 6898/1, 2
S TA S 7656

Fonta ductila - SR EN 545

NOTA - în cazuri ju stificat« tehnico-aconom ic, tuburile pentru aduct'unila eub preeiune p ot Ti M o ş ite yi la aductiunMe cu nivel liber.

3 -3 .3 Aducţiunile cu nivel liber se realizează, de reguli, din canale de beton «eu beton armat, fie deschise,
neacoperite, fie închise, prin- acoperire cu dale demontabile sau fixe.

3 .3 .4 Tn cazul în care aducţiunea de apă trece printr-o zona cu terenuri şi ape subterane agresive, care nu
poate fi evitatâ, se prevede protejarea tuburilor, la exterior, conform reglementarilor tehnice în vigoare şi
recomandărilor producătorilor de tuburi.

3 .3 .5 Tn cazul în care apa transportata este agresiva, se prevede protecţia interioara a tuburilor. Este interzisa
utilizarea ţevilor de oţel neprotejate la interior, indiferent de calitatea apei transportate. Materialul izolant folosit
în cazul apei potabile trebuie sa fie avizat de organele ssnitare.

3 .3 .6 Protecţia catodica a aducţiunii se prevede în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

3 .4 Prescripţii privind armfituri, aparate şi construcţii

3.4.1 Pe conductele de aducţiurte se prevăd, de la caz la caz, următoarele armături:

- robinete de linie, la distanţe stabHite în funcţie de gradul de asigurare al folosinţei şi de posibilităţile
de golire a tronsoanelor;
- robinete de ramificaţie;
- robinete de golire;
- ventile de aerisire;
- dispozitive pentru prevenirea şi amortizarea loviturii de berbec;
- aparate pentru măsurarea debitului şi a presiunii;
* compensatoare de montaj;
- dispozitive de dilatare, de tasare;
- reductoare de presiune.

Armăturile trebuie să We conform standardelor în vigoare aau caietelor de sarcini.

în cazul conductelor îngropate, armaturile şi aparatele de măsurat se montează în construcţii vizitabHe,
hidroizolate exterior în cazul terenurilor cu ape subterane, la care accesul se face prin uşi sau capace care să
poată fl încuiate.

3 .4 .2 Pe conductele de aducţiune se prevăd, de la caz la caz, următoarele construcţii:

- camera de limitare a presiunii, cu rolul de a reduce în tronsonul aval presiunea apel pâna la valoarea
sn 6819

a dm it! da materialul conductei;

• cămine pentru armături;
• cămine de vizitare pentru gurile de acces în conducte având cel puţin Dn 600; gurile de acces In
conducte se amplasează de preferinţa In aceleaşi cămine cu alte armaturi ale conductei;
• masive de ancoraj amplasate pe conductele sub presiune Is schimbările de direcţie, schimbări de
pantă, robinete de linie, robinete de ramificaţie etc.. In cazul In care îmbinările conducţelor nu pot
prelua solicitările care intervin;
- masive pentru probe de presiune;
- bretele de legătură. In cszul aducţiunilor cu două sau mai multe fire paralele; distanţa dintre bretele
se justifica prin calcul tehnico-economic.

3 .5 Prescripţii privind traversfirile

3.5.1 Subtraversârile de căi ferate şi drumuri cu conducte se realizează conform prevederilor S T A S 931 2.
In cazul In care conducta funcţionează gravitaţional şi exista posibilitatea ca prin închiderea robinetelor de
secţionare de la subtrsversare presiunea hidrostatică să crească peste o valoare admisa de materialul conductei,
cu acordul agenţilor economici respectivi, se poate renunţa la robinetele respective.

3 .5.2 Traversarea cursurilor de apă se poşte realiza prin:

- suspendarea de auprastructura unui pod;
• conductă autoportantă;
• îngroparea sub fundul albiei;
- conductă susţinută fie de cabluri metalice fie de un tablier pe pile şi culei (pod apeduct).

Alegerea soluţiei de traversare se face pe criterii tehnico-economice In funcţie de caracteristicile râului fi de

importenţs educţiunii.

3 .5.3 Subtraversarea cursurilor de apă se poate face cu acelaşi număr de fire ca ale aducţiunii, dacă gradul
de asigurare al folosinţei permite aceasta, iar caracteristicile cursului de apă permit intervenţii pentru înlăturarea
avariilor.
Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, subtraversarea se reslizează cu mai multe fire decât cele ale
aducţiunii, numărul de fire fiind stabilit pe baza unui calcul tehnico-economic.

3 .5.4 Subtraversârile cu două sau mai multe fire se prevăd la capete cu cămine de robinete şi conducte de
legătură tntre fire.

3 .6 Prescripţii privind construcţii anexe

3.6.1 In lungul aducţiunii trebuie să se asigure spaţiul necesar intervenţiilor In caz de avarii.

3 .6.2 In lungul aducţiunii ae prevăd puncte de exploatare pentru personalul de supraveghere şi control,
amplasate, de regulă, împreună cu construcţiile şi instalaţiile aferente aducţiunii.
Punctele de exploatare se prevăd cu linie telefonică proprie sau staţie radio emisie-recepţie şi cu aparate de
măaură şi control.
Se recomandă ca distanţa Intre punctele de exploatare sa fie de circa 10 km. In funcţie de condiţiile de
amplasare.

3 .7 Prescripţii privind calculul aducţiunilor

3.7.1 Calculul aducţiunilor se face pe baza următoarelor date:

- debite de calcul determinate conform S T A S 1343/1. S T A S 1478:
- rezultatele studiilor prevăzute la 2.4; 2.5 şi 2.6;
• presiune de serviciu şl variaţiile de presiune In diverse situaţii de funcţionare ale conductei.
Alegerea soluţiei constructive se face pe baza unui calcul tehnico-economic.

3.7.2 Prescripţii privind calculul hidraulic

3.7.2.1 Aducţiunile de apă funcţionând prin gravitaţie, cu nivelul liber, închise sau deschise se dimensionează
In funcţie de:
• rugozitatea materialului aducţiunii;
 SR 6819

- panta terenului;
- vitaza maxima admişi fn canaJ sau conducta.

3.7.2.2 Aducţiumta funcţionând prin gravitaţia, sub presiune, sa d im en ion eezi In funcţia da:
• rugozitatea materialului aducţlunM;
• panta p iezo m etrici disponibili m axim i;
• vitaza m a x im i a d m iş i in con d u cti;
• prasiunaa maximi admişi tn tuburi.

3.7.2.3 AducţJunHa funcţionând prin pompara sa dim ansionaazi In funcţia da acaiaaşi alamanta, la cara sa
a d a u g i criteriul diametrului econom ic.

3.7.2.4 V iteza apei In aducţiunOe de a p i bruţi trabuie a fie da minimum 0 ,7 m/a, ier viteza m a x im i va fi cea
in d ica ţi da produ citori.

3.7.2.B Calculul hidraulic al aducţkmiior sa poata fa c e In conform i tata cu prevederile S R 4 1 6 3 *2 . De asem enea,
p o t fl folo sita f i alto pravedari oferita da produ citorii conductelor (ru gozitatea g a ra n ta ţi pentru pereţii şi
protecţia conductelor) şi da diagram ele da dimensionare întocm ite p e a c e e e t i bazi.-

3 .7 .3 Prescripţii privind calculul static t

3.7.3.1 Dim ensionarea de re z is te n ţi a aducţlunikw se fa ce d u p i un caicul static p rea la b il prin care se stabilesc
solicitările ia care sunt supuse elem entele de construcţie.
Calculul static se fa c e pentru toata soluţiile constructive, cu excepţia aducţkm iior realizate cu tuburi din f o n ti
eau c e le uzinate cu diametrul nominal p i n i la Dn 600.

3.7.3J2 Calculul static al aducţiunilor îngropate se fa c e luând In considerare m c ir c ir ile din tabelul 2. grupate
co n fo rm S T A S lO IO 'l/O A .
SR 6819

Tabelul 2
Nr.
îndrcarea Indicaţii de atabilire a tncircirilor
crt.
1 Presiunea verticali a p im in tu iu i de umpluturi
2 Presiunea orizontali a p i m im ului de umpluturi Pe baza relaţiilor de calcul din literatura de
f i r i In circ iri specialitate
V
3 Presiunea apei subterane asupra conductei
4 Greutatea proprie a conductei Conform caracteristicilor conductei

5 Greutatea apei din conduct!

6 In circ iri mobile Conform S T A S 3221

7 Greutatea materialelor aflate temporar pe Conform S T A S 10101/1

traseul conductelor
8 Presiunea interioari a apei pt presiunea teoretici In centrul secţiunii
considerate

9 Creşterea de presiune detorati loviturii de

berbec1’:
a) In cazul punerii In funcţiune sau opririi Pe baza relaţiilor de calcul din literatura de
instalaţiilor de pompare specialitate
b) In cazul întreruperii allmentirfl cu energie
electrici a instalaţiilor de pompare
10 Forţa axiali datoreti presiunfl apei. la
F - | (0 f - D\)-p
schimbarea diametrului conductei
In care:
D , şi D 2 diametrul interior maxim şl minim In
zone cu diametre variabile
11 Forţa axiali datorati presiunii apei In coturi
F . ţ o * - p
In care:
Forţa axiali datorati presiunii apei asupra D diametrul interior al conductei, în
12
robinetului sau flanşei oarbe centimetri;
p presiunea apei, tn bari

13 Forţa transversali datorati presiunii apei In

F ' ţ D 2p, 5 in ^
coturi
unde 6 este unghiul la centru al cotului
conductei
14 Forţa axiali provocaţi de variaţia de F - EaUy - t2) A
teoperaturi In care:
E modulul de elasticitate, în kilogram forţa
Aceasti solicitare ae introduce In calculul pe centimetru pitrat
conductelor de oţel sau de polidoruri de vinii a coeficient de dilatare lineara;
t, temperatura de montaj, în grade Celsius;
t2 temperatura minima aau maxima în
timpul exploatării, In grade Celsius;
aria secţiunii transversale a peretelui
conductei, In centimetri pitraţi;
Pentru t t > t2 corespunde întindere, iar pentru
tţ < t2 corespunde compresiune

15 Greutatea proprie a conductei la transport şi Conform caracteristicilor conductei

montaj

16 Creşterea de presiune la probarea conductelor Conform prescripţiilor specifice de probare,

prevăzute In proiect

1) - Se va ţine seama de masurile de prevenire şi atenuarea efectelor loviturii de berbec, conform prevederilor
 SR 6819

proiectului

3.7.3.3 Calculul static ol tronsoanelor de aducţiune noingropate. autoportante, pozate In canale, galerii, pe
estacade sau la traveisâri aeriene de vai, cursuri de apa sau cai de comunicaţie, se face ţinându-se seama, dupa
caz, de încarcârile prevăzute In tabelul 2 la nr. crt. 4, 5, 8 ... 15, precum ţi la următoarele încărcări:
- forţa axialâ datorita presiunii apei asupra manşonului de dilataţie;
■ greutatea hidroizolaţiei şi a termoizolaţiei;
- frecarea pe reazemele intermediare;
■ frecarea In manşoanele de dilataţie;
- greutatea zBpozii,
- greutatea gheţii care se depune pe conducta;
- acţiunea statica şi dinamica a vântului;
■ cedâri şi tasâri de reazeme;
- acţiunea seismica.

3.7.3.4 Dimensionarea conductei se face conform reglementarilor tehnice Tn vigoare, ţinând seama de materialul
din care se executa aducţiunea.

3.7.3.5 Pentru conductele metalice neîngropate având cel puţin Dn 500 se verifica şi stabilitatea peretelui
conductei la voalare, iar la conductele îngropate se ţine seama de reducerea eforturilor datorate limitării
deformaţiilor elastice ale secţiunii transversale a tubului.

4 P R E S C R IP Ţ I IL E D E E X E C U Ţ I E

La execuţia aducţiunilor de apă se ţine seama şi de prevederile SR 4163-3.

4 .1 P re s c rip ţii p riv in d e x e c u ţia tra n ţe e lo r

4 .1.1 Executarea săpaturilor, In funcţie de condiţiile locale se face In următoarea ordine de preferinţa:
mecanizat, semimecnnizat, manual.

4 .1 .2 în cazul executării mecanizate n sâpâturilor, ultimul strat de (20 ... 30) cm deasupra cotei de pozare
se sapa numai manual, imediat înainte de pozarea tuburilor.

4 .1 .3 Modul de rezemare a conductei In tranşee se stabileşte In funcţie de rezultatul calculului static fi de

recomandările producătorilor de tuburi.

4 .1 .4 Lăţimea tranşeelor se indica prin proiect tn funcţie de:

- diametrul conductei sau dimensiunile canalului;
• natura terenului;
• modul de execuţie al săpăturilor;
- prevederile normelor de protecţia muncii;
- prevederile producătorilor.

La săpăturile mecanizate unghiul tatuzului se stabileşte prin studii geotehnice.

4 .1 .5 în terenuri sensibile la umezire, terenuri cu pante mari sau cu pericol de lunecare, deschiderea tranşei!
se va face pe tronsoane scurte de (50 ... 60)m, menţinute deschise pe intervale minime de timp.

4 .2 Prescripţii privind montarea conductelor

4 .2.1 Panta minima pentru montarea conductelor este de 1 %•', tn cazuri bine justificate fl In mod cu totul
excepţional se admite panta minima de 0,5 %•.

4 .2 .2 La întreruperea lucrărilor de montaj, capetele conductei pozate se astupa provizoriu cu capace.

4 .3 Prescripţii privind realizarea umpluturilor

4 .3.1 Umplerea tranfeii, dupa efectuarea probelor, se face In straturi succesive de păm ânt In grosime
de 20 cm . bine bătut cu malul, pâna la 40 cm peste creasta tubului; peste aceasta înălţime umplerea se poate
face fi mecanizat.
 SA 6819

Umplerea tranşeii se face pe baza caietului de sarcini, funcţie de materialul utilizat şi de condiţiile impuse de
producători.

4 .3 .2 Conducta se acoperi cu pflmlnt lăsănd libere, pană la executarea probelor de la 4 .4 , îmbinările

executate In tranşee.

4.3.3 Se realizeazl o compactare corespunzătoare pe toată suprafaţă care reprezintă rezemarea conductei,
respectiv pe o înălţime de la fundul şanţului de cel puţin 0,4 Dn.

4 .3.4 în cazul tn care există pericolul ca apele meteorice, colectate accidental fn tranşee, să deplaseze sau
s l demufeze conducta, se prevede ca execuţia aducţiunii să se realizeze pe tronsoane de maximum
(50 ...601 m, tranşeele umplăndu-se imediat după pozarea conductei sau se iau alte masuri care sS asigure
stabilitatea conductei.

4 .4 Prescripţii privind proba de presiune

4.4.1 Verificarea conductelor funcţionând sub presiune se face hidraulic. Nu se admite proba de presiune
pneumatic 1.

4 .4 .2 Pentru conductele care funcţioneazl la subpresiune, probele se fac atât la suprapresiune cât şi la
vacuum.

4 .4.3 Proba hidraulici se face pe tronsoane In lungime de minimum 1000 m la care sunt montate toate
armlturile şi la care sunt executata masivele de ancorai.
Umplerea tronsoanolor de p ro bi cu a p l se face astfel Incit s l se ssigure completa evacuare a aerului, In
conformitate cu reglementlrile tehnice tn vigoare.
Pentru conductele lungi la care diferenţele de cote topografice sunt oână Is 5 m se recomandl ca lungimea
maximi a tronsonului de probat s l fie de (3 ... 4) km.

4 .4 .4 Presiunea de pro bi se stabileşte tn funcţie de materialul conductei şi recomandarea producltorului, d up l

cum urmeazl:
* pentru conductele din tuburi de polietilenl sau policlorură de vinii, presiunea de probâ este de

- pentru conductele din tuburi de beton armat sau precomprimat sau gresie ceramici, presiunea de
pro bi este presiunea nominală pentru care sunt produse tuburile de d t r e producător;
* pentru conductele din tuburi de fon ti ductili sau oţel, presiunea de probi este 2Pr#0,m; pentru
conductele In care sunt presiuni de regim mai mari de 5 bari, presiunea de încercare va fi de 1,5
Pr#gim, dar cel puţin 10 bari.
Proba pe tronsoane se face astfel ca Pf#0im Intre capetele tronsonului s l nu fie mai mare de 10 m.

4 .4.5 încercarea se consideri reuşiţi d aci d u p l trecerea intervalului de 1h de la realizarea presiunii de

încercare a ri tată mai sua, scăderea presiunii tn tronsonul încercat nu depăşeşte 1 0 % din preaiunea de încercare
şi nu apar scurgeri vizibHe da a p l. Pentru conductele din beton precomprimat se va ţine seama de efectuarea
probelor de presiune şl da reglementlrile tehnice tn vigoare.

4 .4 .6 La conductele da beton armat, Înainte de a trace ia proba de presiune se menţine tronsonul de Încercare
plin cu a p l, la preaiunea şi timpul atabilit prin reglementlrile tehnice specifice In vigoare.

4 .4 .7 Probarea conductelor care funcţioneazl la aubpraaiune se face 1a o suprapresiune de 3 bari şi la un

vacuum da 0 ,7 bari, respectiv o presiune absoluţi de 0 ,4 beri. Incercerea ae consideri reuşiţi tn cazul d n d
d up l 1h vacuummetruf, respectiv manometrul, indici o variaţia a presiunii de maximum 10 mm Hg (0 ,0 1 3 bari).

4 .4 .8 D u p ! terminarea com pleţi a lucrlrilor de execuţie a aducţiunii tnainte de dezinfectarea ei, ae efectueazl
o încercare hidraulici generali pe tntreega ei lungime, tn condiţiile de funcţionare la parametrii proiectaţi.

4 .4 .9 La efectueraa probelor de presiune, se iau mlsurile necesare de protecţia muncii pentru personalul*care
execuţi iucrlrile.

4 .4 .1 0 Presiunea le care s-au flc u t probele şi rezultatele obţinute se trec In procesul verbal de recepţie.
 SR 6819

4 .5 P re s c rip ţii p riv in d s p ă la re a şi d e z in fe c ta re a a d u c ţiu n ilo r

4.5.1 Spălarea aducţiunilor sa face cu apă având cel puţin calitatea aceleia prevăzută a fi transportată pentru
satisfacerea nevoilor de apă ale folosinţelor.
fn cazul in care aducţiunea transportă apă potabilă soluţia specificată la 4 .6 .4 va fi preparată cu apa respectivă.

4 .5 .2 Viteza de spălare trebuie să fie minimum 1,5 m/s şi nu mai mică decăt viteza de curgere prin aducţiune
la regim permanent.

4 .5 .3 Volumul de apă foloeit pentru spălare va fi cel puţin dublul volumului tronsonului.

4 .5 .4 AducţunWe pentru transportul de âpă potabilă se dezinfectează cu apă conţinând (20 ... 25) mg dor
activ; aceast.1 apă rămâne In conductă cel-puţin 24 h.
După terminarea spălării este obligatorie efectuarea analizelor fizice, chimice şi bacteriologice.

4 .5 .5 Aducţiunile ce servesc pentru transportul apei potabile se dau tn funcţiune numai cu avizul organelor
sanitare.

5 A S IG U R A R E A C A L IT Ă Ţ II

Asigurarea calităţii se face conform SR EN ISO 9001.

5 .1 La conductele sudate se verifică prin sondaj cordoanele de sudură folosindu-se metode nedistructive
de verificare (de exemplu gamagrafie) respectându-se reglementările tehnice tn vigoare.

5 .2 Verificarea debitelor transportate pe aducţiunee ce ae recepţionează ae face prin măsurarea debitului

la captare şi la rezervoare; măsurarea pierderilor de sarcină pe un tronson oarecare se face cu m tnom etrţjftn
clasa 0 ,6 de exactitate.
Verificarea debitului de apă efectiv transportat eate recomandat aă se fecă o dată fiu spălarea totală a
aducţiunii.

6 .3 Parametrii de funcţionare se verifică făcându-se eventuale remedieri, până la atingerea vaiorflor

prevăzute prin proiect.

5 .4 Recepţia aducţiunilor se face conform caietului de sarcini cuprins In proiectul aducţkmtf şi

reglementărilor tehnice In vigoare.

6 PRESCRIPŢII FINALE

6 .1 Se interzice realizarea de branşamente direct la aducţiunile de apă. Preluarea apei pentru consumatori
se face numai prin intermediul unor construcţii de Inmagazinare care s i asigure compensarea consumului şi aă
folosească raţional presiunea tn aducţiune. ,

6 .2 tn lungul aducţiunilor care transportă apă potabilă se iau masuri de protecţie sanitari prevăzute de
reglementările tehnice tn vigoare.

6 .3 La elaborare« prescripţiilor de exploatare se ţine seama şi de prevederile SR 4 16 3-3 .

6 .4 Marcarea şi reperarea aducţiunilor de a p l se face conform S T A S 9570/1, astfel:

6.4.1 Aducţiunea se marcheazl prin plantarea unor borne de rţper, In urmltoerele puncte:
• la fiecare kilometru;
• ia iucrlrite de construcţii prevlzute conform 3 .4 .2 ;
• la schimblrite de direcţie.

6 .4 .2 Pe borne se înscrie:
• simbolul şi codul punctului reperat;
• distanţele de la bornă la punctul reperat.

6 .4 .3 Bornele se plantează fn locuri uşor vizibile; ele pot fi şi pe construcţii existente.

 IRS
STANDARD ROMAN
SR 6819/C1
Noiembrie 1997 ,
Indica d e clasificare G 54
ER A TĂ

Alimentări cu apă
AD U CŢIU N I
Studii, prescripţii de proiectare şi de execuţie

W a te r supplles
W a ta r m alns
S tudles, d e slgn a n d ex ecutlon speclflcatlons

Allm entetlon en s a u
A ducUons
Etu da s, pre scrlptlo ns e n vu e da l'âtabllssdm ent de s projets et
d'exdcution

ER A TA
1) La pagina 5, tabelul 1, rândul 3 se va citi S T A S 10617/2

D E S C R IP TO R I T IT | Alimentări cu apâ, apă potabilă, proiectare, prescripţie

IN S T IT U T U L R O M A N 0 6 S TA N D A R D IZ A R E (IR S ), sir J L Calderon 13 - 70201, Bucure?« 2, România

__________ _____________ T P (401)210.74.01: (401) 211 32 86; T F M 01) 210.08 33________________________

R a r .:S R M 1 W C 1 :1997 Edifia a 3 a

/
/ w /

¿ a 'e n/e V'Sri v i > ^ f ' y~‘ C

 'A N EX A 1.30
REPUBLICA S OCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M A N IA ____________ E D IŢ IE O F IC IA L A S I A S 9312-87

CONSILIUL N A ŢIO N A L surtraversâri de căi ferate şi În locuieşte :

PENTRU Ş TIIN Ţ A D R U M U R I CU CONDUCTE ' STAS U l t - l t
51 TEHNOLOGIE
IN S T IT U T U L R O M Â N Prescripţii do proiectare C la s ific a r«« a lfa n u m c rU i
Dl
G 09
S T A N D AJBDCZAJLE

U N D E R P A S SE S FOR R A IL W A Y S SOUS-PASSAGES P O U R CHEM INS ÍIOÜ3EMHOE I1EPECEHEHHE

A N D H IG H W A Y S W IT H P IP E L IN E S DE F E R E T R OUTES À CONDUITES >KEJIE3HbIX flOPOr H flOPOr
Design specifications Prescriptions de projection TPVTBOnPOBOflAMH
ITp«aancaH iw no u p o C K m p o ia n «»

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeuiti de aplicare

Prezentul standard bo referă la prescripţiile generale d e proiectare pentru subtraversarea

cililor ferate şi a drumurilor publice sau de exploatare cu conducte care t r a n s p o r t ă , ,4
— gâze combustibile (provenite din zăcăminte de gaz metan, de gaze condensate şi de
ţiţei, gaz de cocserie etc.) şi gaze necombustibile (bioxid de carbon, azot, jer, abur industrial eto,)
cu curgcre sub presiune; , »
— lichide combustibile (Viţei, produse petrolicro etc.) şi lichide necombustibile (apă
potabilă, apă industrială, apă pentru irigdţii, ape uzate.etc.) cu curgere sub presiune sau cu
nivel liber.
Prezentul standard nu se referă l a :
— subtraversări cu conducte de termoficarc; . ’ *‘ ’ v ‘■
— subtraversări pe sub lucrările dc artă şi la capetele lor, sau suspendate de acestea
(poduri, podeţe, tuneluri, ziduri de sprijin) cu conducte ce transportă gaze şi lichide combustibile
sau nccombustibile; . • • ■ ;
— Rubtravcnări dc cale ferată, cu couductc avtnd diametrul mal mare de 1000 mm;
— Kubtraversări de calc ferată, sifonate; • .
— subtmversări in incinte industriale.
în cazul subtraversărilor situate in păminturi sensibile la uraezire, trebuie să se ţină
scurtia şi de reglementările tehnice spccificc privind proiectarea şi execuţia In asemenea terenuri.

Ap rob at de :
E la b o ra t do :
IN S T IT U T U L R O M A N D E Ş T A N D A R O IÎA R S Data in trirU la vigo a re :
M IN IS T E R U L P E T R O L U L U I
insfjf tul do C o rc a la ro ţi P ro it c lo rc P t lro l Bd. Ilie P in tilie nr. 5 B U C U R E Ş T I _______ in n 7 «n u u ---------
-rTprmrnr~T~i
STAJ3 »313-37

1.2 Subtraversârile se realizează conform prezentului standard şi documentaţiilor de exe­

cuţie Întocmite de institute de specialitate.
La proiectarea subtraveraărilor trebuio să se obţină acordul prealabil al beneficiarului
oăU de comunicaţie respective. t

1.3 L a proiectare trebuie s& se identifice lucrările supraterane şi subterane existente in

zona «ubtraversârii (construcţii, instalaţii, plantaţii etc.) şi să se ia măsuri pentru evitarea degra­
dării acestora. \

1.4 în cazul subtraveraărilo'r din elemente metalice, acestea trebuie protejate contra coro­
ziunii, conform reglementarilor tehnice specifice.

2 P R E S C R IP Ţ II D E P R O IE C T A R E .

2.1 Amplasere

2.1.1 Subtraveni&rlle se amplasează, de regula, In sectoarele In care se găseşte calea de co­

municaţie : -

— tn aliniament
— In dreptul numărului minim de linii de cale ferata ce trebuie traversate, sau in dreptul
lăţimii minime a platformei drumului.
Se recomandă evitarea sectoarelor avlnd :
— locuri de parcare sau odihna;
— căi sau benzi de accelerare sau decelerare;
— consolidări de terasamente;
— intersecţii sau racordări;
• — ramblee cu înălţime peste 5 m ;
. — terenuri nestabilo sau alunecătoare.

2.1.2 Se interzice subtraveraorea pe sub aparatele de cale ferată şL In dreptul indicatoarelor

de semnalizare. l

2.1.3 Subtraversârile se execută, de regula, pentru fiecare linie de cale ferată sau drum în
parte. ^ ■
In cazul unui fascicul de linii de cale ferată sau a unor drumuri Învecinate, dacă nu
se pot respecta distanţele minime precizate In prezentul standard faţa de ficcarc linie sau drum,
•se execută o subtraversare pentru Întregul fascicul.

2.1.4 Distanţa minimă Intre două subtraversari alăturate se stabileşte de beneficiarul caii de

f comunicaţie, îjjjtuncţie de condiţiile locale.

2.1.5
• -
Unghiul de intersecţie intre axa conductei şi axa căii de comunicaţie trebuie să fie cit
/

mai apropiat de 90*, dar nu mai mic de 60°.

 S T A 8 9312-87

2.2 Subtraversorea căilor ferate

2.2.1 Sub traversarea căilor ferate cu conducte care transportă gaze te face conform fig. 1,
tabelului 1 ţi pct. 2.2.4. V
Distanţele din]fig. 1 se consideră astfel:
a distanţa de la axul şinei plnă la capătul tubului de protecţie;
b distanţa de la axul şinei plnă la dispozitivul de aerisire;
o distanţa de la piciorul taluzului prismei căii ptnă la capătul tubului de protecţie.

• Vcxi pct. 2.5.3

•• Vcxi pct. 2.5.4

FI*. I

* T abalul 1

Conduct* e *r* transport! :

' ^ . g a i* combustibil* fa x * n«com ba*tlbU«
P tlu l cfillor ferate Dl-iU nt* minim e, la m

. b e a b «

Morumlr curent* 15 25 2 5 _ 2

nortiialc Industriale. \
normale do garaj.
InjM.tte ' 6 10 “ 2
J ‘
S T A S 9312-87

2,2.3 8ubtraversarea căilor ferate cu conducte caro transporta lichide cu crirgrro sulvpresiunc
se face conform flg. 2, tabelului 2 fi pct. 2.2.4. >
Pentru Uohide necombustibile se prevede o singură vană pe partea dc unde se produce
presiunea In lichid, acolo unde este pericol de contra presiune.

• V e il pct. 2.5.3

• • Vexl pct. 3.8.4 '

F lg. 2

N T ab elu l 2

• Conducte care tranaporlfl:

' lichide «om bustiblle lichide nacom)>uttlblle
F tl«1 t ă l l t ferata D u ta n ţe minim e, In m

S ‘ i a b t i c * e i

norm al« curente 15 25 2 30 5 _ 2 10

norm al* Industriale,

normale de faraj,
tn fu *te 5 10 . 2 30 5 . 2 1°
 STAS 9312-87

2.2.3 Subtraversarca căilor ferate cu conducte care transporţi lichid» »«combustibil« a r t id

curgere cu nivel liber se face conform flg. 3 ţi tabelului 3.

10(9:111
A -A

F i*. 3

Conducte cu secţiune circulari | Conduct« cu seetiune ovoldS

Dim ensiuni, In mm

D t ■ D x ll «

<400 ‘ , 200 500 x 750 , 208

ţi mai mici

500; 800/ ( 5o J 800x900 ( 250

700, 800 300 700x 1050 ’ 300.

1000 ' 350

\»

99
OTA6J » 3 1 ^ -8 7

.2A I n cazul subtravers&rilor cililor ferato normale curente, în condiţiile precizate la pct.
2.2.1 şi 2.2.2, cu tubul de protecţie (2) avind diametrul interior mai mare de 1000 mm, Be prevede
0 întărire (16) conform fig. 4.
întărirea {16) nu se aplici dacă subtraversarea este prevăzută pentru o durată maximă
de 10 ani.
Tuburile de protecţie metalice ou diametrul interior mai mic de 1000 mm trebuie dimen­
sionate astfel incit s& nu fie necesară Întărirea.

A -A

2.2.6 în zona de influenţă a căilor ferate electrificate sau care urmează a fi electrificate, bene­
ficiarul conductei trebuie să ia măsurile necesare, atit In timpul execuţiei cit şi în exploatare,
pentru eliminarea completă a efectelor tracţiunii electrice în ceea ce priveşte pericolul de electro­
cutare.

2.3 Subtraversarea drumurilor

2.3.1 ' Distanţele minime si materialele din care se realizează subtravers&rile se stabilesc funcţie
de clasa sau categoria tehnică a drumului. în cazul drumurilor judeţene şi comunale trebuie să
se aib& In vedere posibilitatea trecerii drumului lntr-o clasă superioară, tn următorii cihci ani,
ţinlndu-se seama de studiile şi planurile de sistematizare teritorială.
 STAS 9312-87

2.3.2 Subtraversaroa drumurilor cu conductc caro transporta gaxe se (ace conform f i » 5

fig. 6 ¡>i tabelului 4.
Distanţele din fig. 5 şi 6 se consideră, a stfel:
a distanţa de la limita amprizei drumului pin* la capitul tubului de protecţie;
b distanţa de la limita amprizei drumului pini la dispositirul de aerisire;
o distanţa de la limita p&rţii carosabile la dispositirul de aerisire.

• V «a i pct. 2.6.4

F ig. 5

■rit . «
S T A S 0312-87

T ab elu l *

vDIitanţe minim e, tn m
C laia u o categoria
tehnica a dm m alui a b e

auţeitr& zl 1 8 . 15

naţionala • 1 8 15

Judeţene 1 8 15

eom anala iau da exploatare 1 4 10

2.3.3 Subtraveraare» drumurilor ou conducte caro transportă lichide cu curgere tub presiune
se (ace conform flg. 7, fig. 8 f i tabelului 5.
în caşul lichidelor necombustibile cu curgere sub presiune mai mică sau egali cu 1 bar,
se prevede tub de protecţie ( î ) numalin caiul drumurilor modernizate.
Distanţele o, b ţi o se consideră conform pot. 2.3.2. Distanţa d se consideră distanţa
de la Umita-ampriid dramului plnă In axul căminului de colectare.

FJf. 7
 Distante minime in m
d
Clasa iau categoria tehnici
. a drumului . a b e N lichid* lichid*
combus­ a «com ­
tibile bustibile

i
autostrăzi I J 15 15 15

naţionale i S 15 15 10

judeţene 1 8 16 13 •

comunale şi de -exploatare 1 4 10 11 7
STAS 9312-81

2.3.4 Subtravcrsarca drumurilor cu conducto care transportă lichide cu curgere sub nivel liber,
se face conform fig. 9. .
In cazul autostrăzilor ţi drumurilor naţionale, cind subtraversarea se face cu conducte
care au diametrul mai mic do 400 mm, conductele se protejează în tub de protecţie.

7 0,7/;

- A -A
Conducte c iic v la re Conducte ovoide

Fig. 9

\
 STAS 0312-87

2.3.5 Subtraversarea ..sifonaţi ou conducte care transportă lichide cu curgero sub nivelul
liber pe sub drumuri, se face conform Bg. 10 pentru racordare cu cămin, conform fig. 11 pentru
racordare cu conducte Înclinate şi conform tabelului 6.
In cazul unei presiuni la cota radierului conductei sifonului mai m ici sau egali cu 1 bar,
se prevede întărirea ( 16) numai in caşul drumurilor modernizate.

A -A B -B
STAS 9312-87

T ab elu l O

Clasa sou categoria Distanţe minime, in m

- tehnicâ a drumului 2 L a

s au tostrăzi' 70 4

naţionale 44 2

Judeţene 40 2

comunale 30 2

O D S E R V A Ţ 1IT-. — Pentru drumuri de exploatare distantele L f l a se stabilesc funcţie dc situaţia locală.

2.4 4 Materiale

f ' 2.4.1 Materialele din care sc execută şubtrave rphrile sînt precizate in tabelul 7, 8 şi 9. '
• ' T ab elu l 7

P oziţia E lem entul de construcţie N r. flg. Material

1 Conducta da transport 1 — 11 conform tabelului 8

t T o b da protecţie 1; 2 ; 4; 5; 6; conform tabelului 8

758

3 Lagara la pilm lnt ' Z i] 2 conform S T A S 6119-78 fl

S T A S 7335/9-79

4 D isp ozitiv ds aerisire 1; 2; 5 ; 0 ; 7 ; 8 conform proiectului

S Ţ eavft de legăturii pentru acrisiro t ;2;5 ;6;7;8 Ţ eava de oţel 0 00 conform S T A S 404/2-80

9 .P rlzâ de potenţial 1 ; 2; 5 ; 0; 7 ; 8 conform S T A S 7335/8-83'

n
r>-
00

7 C im ln de colectare conform proiectului

9 Ţ cavfi dc legătură pentru scurgere 2 :7 ; 8 ţeava do o ţel 0 60 conform S T A S 40 4/2-80

9 R obinet de secţionare . 1î 3 î 7; 8 Conform proiectului

Cămin ds vizitare cu nişe pentru ele­

/ 10 m ente de featardou 3; 0 conform proiectului

11 C im ln de vizitare 3; 9 conform proiectului

ÎS C im ln da v izitare cu nHe pentru grătar

sau batardou 10 conform proiectului '

ii T im p an da racordare 11 conform proiectului

li Cat m etalic Înglobat tn masiv de beton

arm at 11 conform proiectului • »

ÎS D escflrcitor d e presiune l l conform proiectului

19 întărire 3, 4, 9,10 ,1 1 beton armat Bc 15

17 E galizare 3, i, 9, 10.11 baton simplu Bc 3,5

103
 STAS 9312*37

Tabelul 8

Căi ferate Drumuri

normale •comunale f i de exploatare

Modul dc
Fluidul Industriale,
curgere «1 Elementul normale
transportat normale de nationale, de pă-
fluidului curente p avate sau
garaj, autostrăzi, Im pictruile
asfaltate nitnt*)
înguste judeţene

gaze com­ sui» presiune conducta otel

bustibile,
lichide com­
bustibile
tub de pro­
tecţie
otel otel, beton j
beton precomprlmat, be-
•3
preeompriraatj ton armat centrifugat

întărire beton armat

3
(v e zi pct. întărire neobllgatorie l
2.2.4) a î

gaze nccoin- sub pres'iine conducta otel o {e l, poUclorură de vinii, poliester ar­ I1
busUblle,
lichide ne-
m at cu fib re de stic'ă ii
U ¿3
combustibile tub de pro­ oţel otel, beton armat centrifugat, beton precomprimat Ş 5
tecţie (v e zi pct. 2.3.3) 5 «

întărire - „ beton arma ! *

(v e zi pct. Întărire neobligatorie
2.2.4) ' 1 ®
o’ ■
o
lichide nc- subtraversări
conducta otel beton, precoraprimat, beton irm a t centrifugat, beton simplu,
coinbustibllc sifonate** - fontă de presiune, fontă de scurgere, ceramică, poUclorură de vlnll
snu nesifona­ 9,
p ollestei armat cu fib re dc sticlă
te cu curgere
sub ntvel li­
întărire beton a rm a t***) -
ber i '
,

•*) In cazul In care In urm ătorii 5 ani se prevede pavarcn «nu asfaltarea, respectiv Impletrulrca drumului se adoptă
subtravcrxarca corespunzătoare acelei ImbrAeSmlnţl.

• • ) V ezi pct. 1.1 ,

* * * ) întărirea este obligatorie numai la conducte din fontă d c scurgere, beton simplu, ceramic:!, polklorură de
vini!,, poliester armat cu fibre dc sticlă > 1 ,

Tabelul 9

Denumirea m aterialului STAS

tubular

O.l ci 404/2-80
, 715/2-80
0808/1-80
6808/2-80
11082-80

Fontă de presiune 1674-74

. F o n ti de seurgere 1515/2-76

Dcton precomprlmat 7030/2-8:1

Beton simplu 81Ü-80

Ceramică 17-43/2-70 '

Policlorură de vlnU GGT5/2-80 •

2.5 Dntc constructive "

r

2.5.1 • Tubul dc protecţie (2)

\ " • ' -
STAS 9312-87

2.5.1.1 Diametrul interior al tubului de protecţie trebuie să depăşească cu cel puţin 100 mm
diametrul exterior al conductei, la care se adaugi grosimea izolaţiei.
în cazul sub traversărilor cu mai multe conducte paralele, acestea pot tt protejate in
acelaşi tub de protecţie dacă prin ele se transportă acelaşi fluid. în asemenea situaţii, diametrul
interior al tubului de protecţie trebuie să depăşească cu cel puţin 100 mm diametrul cilindrului
Infăşurător fasciculului de conducte, la care se adaugă grosimea izolaţiei.
2.5.1.2 Pentru cazurile de îubtraversări unde nu se aplică întărirea cu beton armat (7 0 ),'
grosimea peretelui tubului de protecţie se stabileşte pe bază de calcul de rezistenţă, ţinlndu-se
seama şl de protecţia contra coroziunii.
' Calculul de rezistenţă se efectuează sau se Însuşeşte de un institut de proiectare de spe­
cialitate.
2.5.1.3 în cazul aplicării Întăririi cu beton armat {16), tubul de protecţie va avea grosimea
peretelui astfel Incit să asigure etanşeitatea şi sprijinirea betonului tn timpul turnării.
2.5.1.4 Spaţiul dintre capetele tubului de protecţie şi conductă se etanşează elastic.
Se interzice In toate cazurile, scurtcircuitarea Intre tubul de protecţie şi conductă.
2.5.2 întărirea ( 16)
Grosimea pereţilor Întăririi e (fig. 4 şi 9) se stabileşte prin calcul de rezistenţă, efectuat
sau Însuşit de un institut de specialitate.
2.5.3 Legarea-la pămlnt («?)
Legarea la pămlnt a conductei şi a tubului de protecţie se execută numai la subtraversări
do căi ferate electrificate, sau care slnt prevăzute a fi electrificate şi dacă. conducta, respectiv
tubul de protecţie, slnt metalice. ,
în cazul conductelor protejate catodic legarea la pămlnt se face cu anozi reactivi,
conform STAS 7335/9-78. Dimensionarea prizelor de pămlnt se face conform STAS 6119-78,
astfel ca rezistenţa de dispersie a prizei să nu depăşească 4 ohm.
2.5.4 Dispozitivul de aerisire ( 4)
Dispozitivul de aerisire şi ţeava de legătură a acestuia (5) se montează numai la con­
ductele care transportă gaze, de orice fel sau lichide combustibile. '
L a conductele'de distribuţie a gazelor in localităţi, care subtraversează linii de calé
ferată se montează dispozitive de aerisire, la ambele capete ale tubului de protecţie.
înălţim ea dispozitivului de Aerisire h se stabileşte a stfel:
— minimum 3 m ; • J
— maximum 5 m ;
— capătul superior să fie deasupra căii de comunicaţie (/7) cu cel puţin 3 m. Dacă din
respectarea acestei condiţii rezultă Înălţimea dispozitivului mai mare de 5 m, aceasta se limitează
la 5 m şi se majorează distanţele b (fig. 1, 2) şi e (fig. 5, 6, 7, 8) cu de două ori diferenţa dintre
Înălţimea rezultată ca necesară şi 5 m.
2.5.5 Prize do potenţial (fi) ^
Prizele de.potenţialse montează numai dacă conducta sl tubul de protecţie >^int metalice.
2.5.6 Robinet <le secţionare (9)
Robinetele do secţionare se montiează Îngropate cu garnitură de manevră sau In cămine
t do vizitare. Acestea slnt obligatorii nuraai la subtraversări cu conducte de gaze si lieliide cu
curgere sub presiune (fig. 1, 2, 7 şi 8).
L a subtraversareâ liniilor de cata ferată cu conducto de distribuţie avlnd presiunea mai
mică de 6 bar, distanţa-dintre robinetul de secţionare şi linia de cale ferată trebuie să fie de
1 0 .. . 15 m In funcţic de regimul de presiune (joasă, redusă sau medie). ^ '
2.5.0.2 L a subtraversarea a două linii de cale ferată alăturate cu distanţa Intre axe < 10D m,
tntre linii nu se montează robinete de secţionare chiar dacă natura fluidului transportat impune
prevederea acestora; pentru distanţa de 100.. .500 m , se montează un singur robinet de secţio­
nare Intre axele liniilor; pentru distanţa*> 500 m se prevăd robinete de secţionare la fiecare’
subtraversare In parte, conform fig. 1 şi 2.

1C
 STAS 9312-3

2.5.7 Pescărcătorul de presiune (75)

D escărcătorul de presiune se amplasează In distanta de aproximativ 1 m, de la robinetul
ile secţionare montat îngropat.
D a c i robinetul de secţionare este montat in cămin de vizitare, doscărcătorul de presiune
poate fi montat în acelaşi cămin cu robinetul de secţionare.
2.3.8 Căminul de colectare (7) şi ţeava do legătură a acestuia (S) se montează numai la con­
ductele caro transportă lichide cu curgere sub-presiune.
2.G Execuţie
2.0.1 Pozarea tubului şi a conductei de transport se poate fa ce:
— în tranşee deschise; '
— prin forare orizontala.
Dacă natura terenului peim ite executarea forării, pozarea priu forare orizontală se face
in umilitoarele cazuri:
— la subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul plnă în 1000 mm,
care transportă gaze sau lichide cu curgere sub presiune;
— la subtraversarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale cu conducte cu diametrul
pină la 400 mm, caro transporta lichide cu curgere sub nivel iibfo ;
— la subtraversarea cililor ferate, in cazurile recomandate de beneficiar.
2.6.2 înainte de introducerea conductei In tubul de protecţie trebuie să se ia măsuri de pro­
tejare a izolaţiei" anticorozive sau termice a acesteia, fie prin acoperire cu şipei'de lemn legate
cu sîrmă zincată, fie prjn manşoane cu inele din material plastic sau alte metode corespunză­
toare. »
2.6.3 După astuparea şanţurilor, în cazul aplicării procedeului de săpături în şanţ deschis,
terenul de umplutură se compactează la gradul de compactare prevăzut în STAS 7382-81 pentru
linii ferate, respectiv STAS 2914-84 pentru drumuri.
După compactarea tcrnsamentelor trebuie să se refacă suprastructura căii de comunicaţie
respective. '
în cazul drumurilor, dacă la refacerea sistemului rutier nu se poate realiza gradul de
compactare avut anterior trebuie să se adopte o altă măsură, tehnică corespunzătoare.
2.6.4 în jurul căminelor de colcctare ce se prevăd la conduete care transportă lichide cu curgere
sub presiune, se recomandă ca terenul să fie amenajat astfel Incit scurgerea lichidului In caz de
defecţiuni la conductă, să nu inunde calea de comunicaţie sau să degradeze terenurile agricole.

)4
 ANEXA 1.31
S T A X 1) A R D ü E S T A T
________ E D IŢ I E O F IC IA L A _____________ STAS 85» 1/1-91
H O M A X 1A
I n lo c u t c f t 9 :
I N S T I T L T I L HO II A.V A M P LA S A R E A L\ LO CA LITĂ ŢI A B E Ţ E
IMS S T A S f S U t ll- 7 i
LELOH E D IL IT A R E SUBTERAXE, EXECl -
S T A X D A M M '/ A IIK
T A T E IX S A p A T U R A C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic i

»; on

L O C A T IO N O F T O W N SYSTEM S E M P L A C E M E N r DES H ltS E A lJ X p a i :h <»;i o î k e h m e h h a c e j ie h -

É D IL IT A IR E S E N T R A N C H E E S , HW X H ÎK T A X KOMMV’ HAJIb-
I N T I (A N C H E S I N L O C A L IT IE S D A N S L E S L O C A L IT É S IIM X CETEfl B Tl'AHIHBHX

1 GENERA U T Ä t l

1 .1 Obiect
Prezentul standard stabileşte condiţiile de amplapaie în cuprinsul localităţilor ni zouelor
industriale aferente, a reţelelor edilitare subterane executate în săpăturii, pentru alimentar»»
cu apă şi canalizări, termoficare, gaxe naturale, telecomunicaţii, energie electrică şi tracţiune
electrică.
Condiţiile de amplasare «e referă la :
— tnvsee;
— distanţe m inim e;
— traversări ai încrucişări.

1 .2 Domeniu de nplienre
lYezentu l Ktandard i*e aplică reţelelor noi şi reţelelor existente care se modifică.
l*revederile prezentului standard nu se aplică :
— reţelelor subterane instalate in galerii ed ilitare;
— reţelelor de distribuire a energici electrice cu tensiuni mai mari de 20 kV ;
— colectoarelor m agistrale;
conductelor magistrale de telecom unicaţii;
— conductelor magistrale de gaze şi produse p etroliere;
— reţelelor de tip special (cabluri radioficare, T V , etc.).

1 .3 Prevederi generale
I .3.1 Am plasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane trebuie coordonată cu celelalte
lu rră ri subterane şi de suprafaţă existente sau de perspectivă.
1 .3 .2 După executarea lucrărilor subterane, acestea trebuie nmreutc *i reperate pe teren
eonform S T A S 9570/1-89.

K In burat ir : A p rob ai da :
c o m is ia n a ţ i o n a l a P F .vm u i nn \ \ is u şi IN S TlTU TU t R O M A N D E S TAND ARD IZARE Data lat/A r II In v l g m i f :
AM E A A J A UF.A T K IU T O lt! (1 .11 Str. Jean Louis Calderon nr. 13
Inf-tltHlal tfe O n t l # f f , Sfolrm atlzar*. Pro- BUCU REŞTI 1 9 9 1 -0 2 -0 1
te llu r «, A m r iu jn r t Trrltn rlalA fl l'rtMinlPiyi T e le x 11312 I.R .S . R
S T A S 8591/1-91

2 TRASEE

li .1 Reţelele edilitare subterane se grupează, în funcţie de condiţiile tehuico-economice,

în am priza străzilor şi a spaţiilor verzi dintre clădiri, la distanţele minime impuse conform
tabelului 1.
Tabelul 1

Dlsta «te m inim e fufă dc elem ente de construcţie, arbori, reţele (tn)

crt. In ;
plan In f>lan o rizo n ta l
v e r t i­
cal

cota şine arbori fun­ b o r ­ ca­ con­ canale cuno- cablu­ cabluri e- con
tere­ de (axa daţii duri, n ali­ ducte tcrmice 11/ill Ic ri «le Icclrlct duc
nului tram ­ accs- de clă- rigole, zare dc all- te le fo­ tract l- le d<
vai tora) şanţuri 7/ nică mon
po- ga»
supra­ SI H ii/ re cu apă B- leclri- ta te
zale
feţei upă fier­ bur că in tu
d i­
tmbră- binte buri
rect
cămln- de
In
pro­
til pă-
tec­
străzii mlut
; ţie
tl

I ,'de presiune 61
Conducte joasă şi
intcrmc«liarsl 1.0 1,5 1,fi 1,5
dc /de presiune 1,2 î-.o ' 0 ,5 1.0 0 ,6 ' 1,5 1.5 0.6 0,6 1,5 0,4
- \
rc«lusă
gaze /de presiune 1,5 2.0 2,0 2,0
m edic
i Cabluri electrice 0 ,7 2,0 1,0 0,0 0 ,3 91 91 41 l»l 0,5
0,5
5 Cabluri de tracţiune 01 91 ni 0,75
electrică 0 ,7 2,0 1,0 0,0 0,5 1,5
(3 Cnnallzutlc telcionică 1,2 2,0 1,0 0,0 0.5 91 91 91
7 Canale term ice UI 2,0 1.5 810,6 0,5 91 91.
8 Conducte potabilă şl 31 91
«le alimen­ apă m inera­
tare cu apă lă pentru V 3,0
cura internă 2,0 1,5 3,0 0,5 t.
0 iudust rială oT
IO Canalizare 31 U 11 91
pluvială şl m enajeră 1,5 2,0 0 .5

O D S K H V A Ţ II:
7 Adlncim ca dc pozare trebuie să asigure pentru orice r e le » amplusată Iii z«*na carosabilă, rezistenta la efec-
tul m ecanic al circulaţiei sau al compactării.
2 Adlncim ca de pozare m inim ă csle de:
— 1 .00 m In carosabil;
-- 0 . 7 « in In sputll pavate;
— 0 ,5 0 ni I ii spatii verzi.
3 Adlncim ca de pozare Ircbuie să fie cjială siiii n»:ii mnrc «lectt ndluclmeu d r lntfliet conform S T A S 0051-77.
4 D istan ta ie poulc reduce la jum ătate In cazul protejării termice a cablurilor.
r, D istanta minimii impuşii de stabilitatea construcţiei, nu este mai mică d e clt dlsttin(:i prevăzută in tabelul 1
0 Distanta minimi! este dc:
— 1,50 ni faţă dc construcţiile fără subsol, la conducte dc pm iu n e joasă, Interm ediară şl redusă;
— "TT^OO m fată de construcţiile cu .subsol la conductele de presiune joasă, In te rm e d iari şi redusii şl futil «le
construcţiile fără subsol la conductele de gaze de presiune medie;
— 3 ,00 m faţă de construcţiile cu subsol la conductele de gaze de presiune m edie.
7 In cazul am plasării conductelor cure transportă lichide In terenuri sensibile Ia ttm ezlre, trebuie să se respecte*
prescripţiile tehnice In vigoare.
H In terenuri sensibile Ia Imftulcre, pentru reţelele termice m ontate direct In păm ln t, distanta minimă fată de
fundaţiile clădirilor este de 3 ,00 m, Iar pentru reţelele termice m ontate In canale d e p ro iecţie, distanta minim ă
este de 1 ,50 m.
0 Distanţa^m inim ă este:
— 0 ,5 0 m pentru conducte îngropate plnă la 1,50 m adlncirne;
— 0 ,6 0 m pentru conducte îngropate peste 1,50 m adlnclme.
jo D istan ta minim ă se stabileşte ţlnlnd seama fl de S T A S 832-70.
11 Ad in cim ea de pozare m inim ă este de 0 ,8 0 m sub zona carosabilă, 0 ,2 0 m sub sp atii verzi şl 0.50 m sub
alei pietonale.
12 D istan ta se măsoară de la faţa dinspre cale a bordurii sau de la lim ita e x terioară a rigo lei sau şanţului
In cazul rigo lelo r cu guri de scurgere, distanta minimă este de 0 ,7 0 m.
13 Pentru canalele term ice cu abur, distanta minim ă iată de cablurile de tracţiune electrică este de 1,5 m,
cu posibilitatea reducerii la Jumătate; cu măsuri-de protejare a cablurilor.
l i Pentru reţelele din Incinte industriale, aceste distante pot fi micşorate, cu condiţia luării masurilor dc p ro ­
te c ţie corespunzătoare.
 S T A S 8591/1-91

2 .2 In proiectele de .sistematizare a locali taţilor trebuie să se indice încadrarea reţelelor

edilitare subterane in profilul transversal al străzii.
2 .3 Amplasarea reţelelor edilitare subterane se face de regula iu afara zonei carosabile a
străzilor. Dacii acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, se pot
amplasa şi in zona carosabilă, cu următoarea ordine de prioritate :
— canalizare ape pluviale ;
— canalizare ape m enajere;
— term oficare;
— alim entare cu a p ă ;
— gaze natu rale;
— telecom unicaţii;
— alte reţele.
2 .4 Soluţia de amplasare a reţelelor in planul de situaţie coordonator din cadrul proiec­
telor trebuie justificată telinico-economic funcţie «ie :
— caracteristicile terenului de fundării;
— siguranţa în exploatare;
— categoria străzii şi sistemul rutier existent sau p ro ie cta t;
— posibilitatea proiectării şi executării în mod coordonat a tuturor reţelelor subterane ;
— etapizarea executării lucrărilor ;
— posibilitatea de deviere sau întrerupere a circulaţiei.
2 .5 Condiţiile specifice de amplasare pe categorii de reţele se stabilesc conform prevederilor
de mai jos :
— reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii amplasate pe trasee paralele de
lungime mare se recomandă să se pozeze separat, de o parte şi de alta a stră z ii;
— reţelele de tracţiune electrică se amplasează lingă fundaţiile stilpilor susţinători
resp ectivi;
— reţelele de telecomunicaţii se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă Intre frontul
de aliniere a construcţiilor şi partea carosabilă a străzii;
— reţelele de gaze naturale se recomandă să se ]>ozeze pe zona necarosabilă a străzii,
pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefon ic e;
— distanţa minimă intre conducte şi canale precum şi intre acestea şi construcţiile
existente trebuie să asigure stabilitatea construcţiilor, ţinlnd seama de adîncimea
de fundare precum şi de caractericile geotehnice ale terenului.
In figură este da t un exem plu de pozare a unor reţele subterane amplasate în săpătură.

2 .9 Traseul unei reţele subterane sau al unei benzi tehnice edilitare se recomandă să se
stabilească pe partea străzii unde se află cele mal multe puncte de utilizare.
Dublarea reţelelor prin amplasarea de o parte şi de alta faţă de axul străzii se face
In baza unui calcul telinico-economic.
2 .7 Aducţiunile pentru alimentare cu apă care au trasee, în localităţi, comune cu celelalte
reţele edilitare subterane, se amplasează conform provederilor prezentului standard.
8 T A S 8501/1-91

3 D IS T A N T E M IN IM E

3.1 Distanţele minime dintre reţelele edilitari» subterane sau dintre acestea si elemente
de construcţii sint confonn tabelului 1.
Aceste distanţe se consideri de la faţa exterioară a conductelor, carnalelor, cablurilor
sau a tălpii şinei de tram vai.
D istanţele minime dintre faţa exterioară a conductelor canalelor şi fa ţa exterioară a
căminelor sau altor accesorii de pe reţea pot fi mai mici tlecit celo prevăzute in tabelul 1, dar
nu sub distanţele prevăzute în prescripţiile tehnice de specialitate pentru reţelele respective.
3 .2 D istanţele minime prevăzute in tabel p o t fi reduse cu luare de măsuri speciale (p ro­
tecţie, m ateriale etc.), specifice reţelelor respective, cu acordul întreprinderilor care exploa­
tează aceste reţele.
3 .2 .1 In cazul reţelelor de apă potabilă aflate in vecinătatea canalizării trebuie să asigure
evitarea exfiltraţiilor din c in a i.ş i infiltraţiei apelor de canalizare in reţeaua de apă potabilă.
3 .2 .2 Reducerea distanţelor minime din tabelul 1 trebuie justificată din punct de vedere
tehnico-economic, avlndu-se în vedere u rm ătoarele:
— necesitatea amplasării reţelelor subterane In zone a glo m erate;
— soluţionarea optim ă privind măsurile de protecţie necesare, c a iţ să asigure funcţio­
narea şi exploatarea corespunzătoare a ansamblului de reţele su btera n e ;
— economicitatea amplasării pe lungimi lim itate a reţelelor.
3 .3 Cînd reţele existente nu se m iiific .ţ iar amplasarea reţelor noi nu poate respecta, pe
anumite trasee, distanţele minime prevăzute, se iau măsurile de protecţie precizate in pres­
cripţiile în v ig o a r e .

i T R A V E R S Ă K I Ş I Î N C R U C IŞ Ă R I

4.1 Subtruvcrsări de eui ferate, drumuri fl străzi

4 .1.1 L a subtraversarea căilor ferate ţi a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale de către
conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă conform S T A S 9312-87.
4 .1.2 L a subtraversarea căilor ferate, a liniilor de tram vai şi a părţii carosabile a străzilor
şi drumurilor, cablurile electrice se montează in tuburi de protecţie.
4 .1 .3 Subtraversarea, cu conducte m etalice, a intersecţiilor dintre liniile electrificate, respec­
tiv tram vaie sau căi ferate, precum şi a punctelor de conectare la şină a cablu rilor de întoarcere
se poate face numai la o distanţă minimă In plan faţă de punctul de intersecţie cel m ai apro­
piat al şinelor, respectiv faţă de punctul de conectare, de :
— 3 m pentru subtraversarea liniilor de tra m v a i;
— 10 m pentru subtraversarea căilor ferate Pietrificate.
Dacă aceste distanţe minime nu pot fi respectate, soluţia de subtraversare se stabileşte,
de comun acord, cu beneficiarul căii de comunicaţie electrificate.

4.2 Incru eiitfirijiilre rejele’ edilitare subleruiie

l .2 .1 încrucişările intre reţele subterane se fac, de regulă sub un unghi de proiecţie lntr-un
plan orizontal de T5 . . .Oi)3. Se adm it reduceri alo unghiului pină la 45% in cazul In care con­
ductele sint amplasate pe străzi care se intersectează pină la acest unghi.
4.2.2 Condiţiile de am piasire la încrueis^re* reţelelor edilitvre si.it cin fo rm tvbelu lu i-2.
 S T A S 8591/1-91

.Tabelul 2

Keţelo ca r« se Condiţii do amplasare Măsuri de protecţie pentru cazurile in caro

încrucişează condiţiile de amplasare nu pot fi respectate

Conducta de alimen­ Conducta de alimen­ Conducta de alimentare cu apă se introduce in

tare cu apă potabilă tare cu apă pota­ tuburi de protecţie care trebuie să depă­
şi apă minerală pentru bilă şi apă minerală şească canalul de ape uzate de o parte şi
cura internă ou canal pentru cura internă de alta a acestuia, cu :
de ape uzate 8e amplasează dea­ - 5,0 m în teren impermeabil
supra canalelor de ape 10,0 m In teren permeabil
uzate la distanţa mi­
nim ă de 40 om

Conducta <1e alimen­ Conducta do alimen­ Soluţia se stabileşte cu acordul întreprinde­

tare cu apă cu canali­ tare cu apă se ampla­ rilor care exploatează reţelele respective
z a ţi« telefonică sează sub canalizaţi a
telefonică

C-ouducta de distribu­ Conductele de distri­ Conductele de distribuţie a gazelor se introduc

ţie gaze ou conducte buţie a gazelor se am­ în tuburi de protecţie cu răsuflători.
şi canale care permit plasează deasupra ce­ Tuburile de protecţie trebuie să depăşească
acumulări de gaze lorlalte conducte sau conductele sau canalele cere perm it acumu­
canale lări de gazo cu clte 2,50 m de o parte si de alta
a conductei sau canalului intersectat

D ouă conducte de gaze Distanta minimă de

04 m *

Cablurile electrice cu Cablurile electrice se Distanţa poate fi redusă cu 50% cu măsuri de

canale term ice amplasează deasupra protecţie termică a cablului
la distanţă minimă
de 0,2 m (cazul cana­
lelor cu apă fierbinte)
si 0,5 in (cazul cana­
lelor ou aburi)

Cabluri electrice ou Cablurile se amplasea­ In caz contrar fie conducta, fie cablul (de re­
conducte de gaze ză pe sub conducta de gulă, ultima instalaţie care se pozează) se
gate la otdirtanţă mi­ introduce In tub de protecţie pe o lungime de
nimă de 0fi ni 0,8 m de fiecare parte ^intersecţiei ,
C ablări electrice cu Cablurile iie ampla­ Distanţa poate fi redusă piuă la 0,25 in, in
conducte cu lichidc sează deasupra con­ cazul protejării oablului Ui tuburi pe toată
combustibilo ductelor la 0 dis­ lungimea intersecţiei, plus cite 0,5 înde fiecarc
fl tanţă minimă de 0,5 m parte

Cabluri electrice cu Cablurile electrice se

conducte de apă şi ca­ amplasează deasupra <
nalizare la o dUtanţă minimă
de 0,25 m

Cabluri electrice si al­ Distanta minimă de Se ndmite reducerea distantei piuă la 0,25 ni
te cabluri electrice (In- 0,6 in cu condiţia protejării cablului pe o distanţă
oloxiv tracţiune ur­ de 0,5 m de o parte şi de alta a traversării
bană)

Cabluri electricc cu Se iau măsurile pre­

cabluri de telecomu­ văzute In S T A S 6290-80
nicaţii

Canale term ice cu ca­ Canalele term ice se Se iau măsuri do.protecţie stabilite do comun
nale de apă uzată amplasează de regulă, acoid Intre, unităţile care exploatează reţelele
deasupra canalelor respective
— :— - -------------
----------------------------------- m

107
 ANEXA 1.32
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
EDIŢIE OFICIALA
R O M A N IA STA S 9570/1*89

C O M IT E T U L N A T IO N A L
P E N T R U Ş T IIN Ţ A
Ş I T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N
DE
S T A N D A R D IZ A R E
t n lo c u U ş i 9 :
MARCAREA ŞI R E PER AR EA REŢELELOR
s t a s it r e / t - r é
DE COXDUCTE ŞI CABLURI, lN LOCA­
LITĂŢI C lasificarea a lfa n u m e r ic i
0 «

M A R K INC. A N D L O C A T IN G O F M ARQ UAG E E T R E PÉ R A G E DES M A P K I I P O B K A 1! J1 0 K A U M H -

P IP E A N D C A B L E N E T W O R K S R É S E A U X D E C O N D U IT E S E T T P V B O n P O B O f lH b J X H K A B E J Ib -
IN L O C A L IT IE S D E C Â B L E S D A N S LE S H t J X C E T E R B H A C E J IK IIH b lX .
C tJ C A L IT É S n VH KT A X

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile privind marcarea şi reperarea reţelelor edi­
litare subterane aflate In localităţi, In scopul cunoaşterii poziţiei acestora In terep.
Prin reţele edilitare subterane, denumite In continuare reţele edilitare, se Înţeleg
toate reţelele de conducte şl cabluri, inclusiv armăturile şi c&minele aferente, indiferent de uni­
tatea care le execută, le deţine sau le administrează.
Prevederile prezentului standard nu se referă la marcarea şl reperarea branşamentelor
de abonat, cu traseu In teritoriul public mai scurt de 20 m.
Prezentul standard nu se aplică Jn cazul cablurilor cu destinaţie specialii.
1.3J Cunoaşterea poziţiei In teren a reţelelor edilitare so realizează prin marcare şi repetare.
1.2.1 Prin marcare se pune in evidenţă, la suprafaţa terenului, reţeaua edilitară subterani in
diferito puncte caracteristice ale acesteia, pe verticala punctelor.
1.2.1.1 Marcarea poate rezulta din elementele de la suprafaţă ale reţelelor edilitare (capace de
cămine, rflsuflători eto.) sau se realizează prin borne sau ţinte denumite In continuare mărci.
1.2.1.2 Marcarea se face obligatoriu la intersecţii de străzi şl la schimbări de direcţie a tra­
seului reţelei edilitare. Marcarea In aliniament se face, după caz, tn puncte caracteristice.
1.2.1.3 Î d cazul cablurilor electrice de distribuţie cu tensiune de cel mult 0,4 kV şl a cablu­
rilor de telecomunicaţii se poate renunţa la marcare, dacă acestea slnfe instalate direct In săpă­
tură şi stnt organizate pe fascicule cu traseu ordonat şl reperabll.
1.2.2 Prin reperare, se precizează poziţia reţelei edilitare fa ţţ de un indicator ^de reperare, •
deosebindu-se reperarea cadastrală şi reperarea de semnalare.
1.2.2.1 Reperarea cadastrală se face la Intersecţii de str&zl pe fiecare stradă In parte, cit
mai aproape de intersecţie; tn aceste locuri, Indicatorul de reperare este Însoţit de un reper de
secţiune. - . • , -
1.2.2.2 Reperarea de semnalare se face pe traseul reţelei edilitare.
1.3 Marcarea şi rep erarea refelelor edilitare se fac de unitatea care administrează reţelele
respective. • • ' . . .
tn cazul reţelelor edilitare nou executate, unitatea care le administrează le marchează
şi le reperează după recepţlonarea reţelelor şl darea lor In folosinţă.
1.4 Unitatea care adipinUtrează reţelele edilitare trebuie să aibă evidenţa tuturor indicatoa­
relor do reperare, Întocmite pe străzi şl pe feluri de reţele. Poziţia Indicatoarelor de reperare
se stablleste pe baza numerelor clădirilor pe care stnt amplasate, sau a celor din Imediata veci­
nătate a indicatoarelor.
în evidenţa care se întocmeşte, fiecare indicator de reperare trebuie să' aibă un nutnfir
de cod. ' • .
Această evidenţă trebuie comunicată şl păstrată şl de Consiliul Popular al localităţii
respective.

Elaborat d e :
Aprobat da i
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE D ata I n t r lr il tn v ig o a r e :
CONSILIILOR POPULARE
Institutul d e Cercetare si Proiectare Brl Ille P ln t lll« nr *> RUCURFSTI '
S T A S 9570/1-89

• v v a \ ifv

1.5 Conservarea lu&rsilur, iudiuattturelor de reperare şi reperelor de scc|iune revine execu­

tantului In timpul ixeouţiei ţi unităţii oare administrează roţelelu Sn timpul exploatării.
D a c i pliu executarea unor lucrări so dUtrug unele mărci, indicatoare de reperare sau
repare d® secţiune, executantul lucrărilor trebuie să le refacă io n (urm prevederilor din prezentul
«taodard.- '

3 M Ă KOI

SJ Farm * şi dimensiuni
' . Dimeas uni la ra|l|m«tri

2.1.1 Borne
B o m «le, eu excepţia cal or spwiale, au forma ţi dimensiunile conform fig. 1.

Fig. i.
 ST A S 9570/1-80

Bornele speciale au forma şi dimensiunile conform reglementărilor tehnice specifica.

2.1.2 Tm te
Ţintele au forma pătrată (in cazul celor situate pe aliniament) sau rotundă (în catul
celor situate la schimbări de direcţie) şi dimensiunile conform fig. 2.

!B S | m |

isSslsiswssas ua '

A -A O

Fig. a
M 'A ö SKiiU/l-HV

2.2 Amplasare
Bornele se amplasează, de regulă, In spaţii verzi.
Ţin tele se amplasează pe trotuare sau pe partea carosabilă a dramurilor.
2.3 Inscripţionare
Bornele se inscripţionează In locul indicat in fig. 1, cu numărul de ordine din cadrul
reţelei edilitare respective fi, după caz, cu un simbol grafic conform reglementărilor tehnico
specifice. v
Ţintele se inscripţionează In relief, In clmpul din mijlocul lor, cu simbolul reţelei edi-
- litare, conform tabelului, coloana doua. .
2A Materiale
Materialele care se folosesc la execuţia mărcilor trebuie să corespund;! prevederilor din
documentaţia de execuţie, Întocmită de institute de specialitate.

3 IN D IC A T O A R E D E R E P E R A R E

x . Dimensiuni iu milimetri

3.1 Prevederi ’ generale

3.1.1 Amplasare 1
Indicatoarele de reperare se amplasează pe construcţii, pe garduri din beton sau din
piatră sau pe stllpi din beton, la o Înălţime de cel mult 2 m raţă de teren sau do trotuar,
la distanţe minime faţă de reţelele pe care le reperează.
3.1.2 Inscripţionare
Indicatoarele de reperare se inscripţionează, după eaz, cu :
— simboluri literare, conform tabelului;
— numărul de ood din, evidenţa unităţii care administrează reţeaua edilitară (pet. 1.*4);
— simboluri numerice, representing distanţe in metri, număr de cabluri din pachet etc.;
— săgeţi.

neţeii e d ilitari A rm itu rl, cămine

Felul Simbolul Felul Simbolul

Alim entarea cu apA: V a n i fA ri cAmln V

— potabllfl A V a n i In cim in CV
— Indusy-talA 1 A lj
Hidrant H

Canalizare:
— In sistem unitar C CAmln rupere de p anti CRP
— ntenaJerA CM
— pluvială CF Gură dc-scurgere pentru evacuarea apelor GS
CAmln de inspecţl« (vizitare) CI

Distribuţie de gaze natural«: V a n i f i r i cim ln V

— de presiune m edie' OM 'V e n i tn cim ln CV .
— de presiune JoasA GJ R is u flitoa re R
— de presiune redusă GR

Transport de produse petroliere. P V a n i f i r i cimln V

> V ' * ’ Ck V a n i tn cim ln CV

R eţele de termofleare (de la centrala da

termoflcare ia punctul de distribuţie) tP C im in C
G u ri de vizitare GV
Punct fix PF

neţele de term oficare (de la punctul da tR Cim ln re

distribuţie la abon at) G u ri d « vizitare GV

Beţele electric« , E C im ln C
R eţele de tracţiune electric* ET C im ln de tragere C T c ___
Reţele d « telecom unicaţii Te

Element* pentru protecţia eontra coro-, l P H z i “ de potenţial V

zhrali a reţelelor edilitare 1 "» C im ln special - CP

1) Conform ST A S 73335/8-85

1C
 8 T A S 0570/J-80

3.2 Iudicntonre do reperare cadastrnlă

Indicatoarele dc reperaro cadastrali so execută pe plăci metalicc ţi sc realizează cu
fond dc culoarc galbenii ţi cu inscripţii ţi ebenaro de culoare neagră, cu excepţia indicatorului
pentru hidrant, caro so realizează conform STAS 297/2-80.
Forma ţi.dimensiunile plăcilor metalic«, precum ţi exemple de inscripţionare sint con­
form fig. 3.
Dacă in acelaşi loc sint necesare mai multe indicatoare pentru reperarea Cadastrală, se
poate folosi o placă mctalică comună pentru mai multe indicatoare, conform fig. 4 (dată excm-
plificativ pentru şaso indicatoare).
Po verticala indicatoarelor de reperare cadastrală sc amplasează ţi un reper dc secţiune,
situat la o Înălţime do ccl mult 1 m faţă do teren sau do trotuar. Hcperclo do sccţiuno au
forma ţi dimensiunile conform fig. 5, se realizează din materialo conform prevederilor din
documentaţia de execuţie întocmită de institute do special itat© ţi nu so Inscripţionează.

• •

C
9,60 g
'

' E

220 £ 2,40 /-
4^ K/P 10 kV S
'mo:» 5.30 aso ■

1220 g
I
1.50
*■ 4^
12,40 £

'4,66
180
6bV
100
„

■1460
6 .« 2

1.50 0,80
• •

1 — Simbolul reţelei edilitare conform tabelului, coloana 2; pentru alim entări cu ap l, canalizări fl fllstribuţ'a da
gaze naturale te tcrle numai jirlma literă din simbol;
» — numărul de cod al Indicatorului In cadrul reţelei edilitare respcctiv«; " ‘ '
• J — distanţa de la reperul de secţiune p in i Ia axu) conductei sau cablului;
4 — adlndm ea de la nivelul reperului de secţiune p in i la faţa superioară a conductei sau cablului;
5 — a doua llterii din simbolul reţelei edilitare conform tabelului, coloana 2; se Inscripţionează numai pentru ali­
mentări cu apă, canallzirl şl distribuţie da gate. In cazul reţelelor electric« de distribuţie cu tensiune ihal roara
de 0,4 kV , se Înscrie valoarea tensiunii respecUve; -
8 — distanţa de Ia reperul de secţiune p in i la faţa cea mal Îndepărtată a pachetului de cabluri;
( 7 — adlnclmea de la nivelul reperului de secţiune p in i la faţa superioară a pachetului de cabluri;
8 — numărul de cabluri din pachet; '
0 — lăţimea pachetului de cabluri;
10 — Înălţimea pachetului de cabluri

Fig. 3
 STAS 0570/1-80

i ^ <
- 11— ir

Fig. 4

3.3 Indicatoare pentru reperare« de semnalare

Indicatoarele pentru reperarea de semnalare se aplică direct pe pereţi, garduri sau
•tilpi ţi ce realizează, cu fond do coloare galbenă şi cu inscripţii ţi chenare de culoare neagră,
i cu excepţia celor pentru reţelele de telecomunicaţii, la care pentru fond se păstrează culoarea
suportului pe caro sc aplică, Iar inscripţiile ţi chenarele se realizează in culoarea albastră,
j Forma, dimensiunile ţi inscripţionarea (dată exemplificaţi?) indicatoarelor pentru re­
perarea de semnalare, cu excepţia celor pentru cămine de tragere din cadrul-reţelelor de tele-
. comunicaţii ţi pentru răsuflătorile din ciulrul reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, slnt
conform fig. 0. **

110
 ST A S 0070/1-80

r C A / , ]
v ;
*1463/
*1125 140 220^
M 460 -42,20
¿2? 4.G0 2fiD-î
'» .............J
1 - Simbolul reţelei ed ilitar« conionn tabelului, coloana 2}
t — num Arul d « cod a) in d ic» torul ui;
3 — simbolul armăturii u u căminului conform tabelului, coloana 4;
4 — numărul de Inventar ul armăturii sau căminului In cadrul reţetei edilitare respective;
t — distanţa măsurată pe orizontală spre dreapta sau spre stingă;
6 — săgeata care indică direcţia pe care se măsoark distanta precizată la pozi(ia i ;
1 — distanta măsurată pe orizoutală de la planul indicatorului ptnă la armătură suu cămin.
Fig. 0

Forma, dimensiunile şi inscripţionarea (dată exeuipliţicativ) indicatoarelor pentru repe­

rarea de semnalare a căminelor de tragere din cadrul reţelelor de telecomunicaţii, sint confdrm
fig. 7.

1 — Simbolul căminului da tragere conform tabelului, coloana 4;

* — numărul de cod âl indicatorului; '
J — distanta măsurată pe orizontală de la Indicator spre sUntfa;
4 — distanta măsurată pe orizontală de la planul indicalarulul ptnă la căminul de tragere;
t — dUtanja măsurată pe orizontală de la indicator spre dreapta.

F ig. 1
¡STAS 9570/1-89

Forma, dimensiunile ţi inscripţionarea (dat& exemplificativ) indicatoarelor pentru re­

perarea do semnalare a rilsufliltorilor din cadrul reţelelor do distribuţie a gazelor naturale, slut
conform fig . 8.

J — Simbolul pentru răsunătoare conform tabelului, eoloana 4; \

f — di*lan|n mftsuratil pe orizontală de la planul indicatorului pinii la rfisuflător^ -

Fig. 8

Responsabilul proiectului t Colaboratorii

CPCP — Institutul de Cercetare şl Proiectare pentru — Institutul de Proiectare Proiect Bucureşti
*-oct,*nl e ** Gospodărie Comunală — Ministerul Apărării Naţionale
— institutul da Cercetări ş! Proiectări Tehnologice in
Redactat D n a l: Institutul Rom ân ia > n w i f , Telecomunicaţii
Ing. Ifa gd a loneseu . „ — xuu.*«<.wf«rea Canal A p ă Bucureşti
— întreprinderea de Distribuţia • Energiei Electrlae
BucureşU
— Grupul întreprinderilor d e‘ Gospod&rle Comunală
Bucureşti
. — Direcţia da Telecomunicaţii a Municipiului Bucureşti,
 ANEXA 1.33
REPUBLICA SOCIALISTA S T A N D A R D DE S T A T
ROMANIA E D IŢ IE o f ic ia l a
s tà s 9824/5-75
înlocu ieşte : —
C O N S IL IU L N A T IO N A L M ăsurători terestre
PENTRU Ş T IIN Ţ A
51 TEH NO LO G IE T R A S A R E A PE T E R E N A R E Ţ E L E L O R D E
IN S T IT U T U L RO M AN CONDUCTE, C A N A L E Ş I C A B L U R I C lasificarea alfa-n u m ericl
DE
STAN D AR D IZAR E G 08

Land surveys M<5surag?s terrestres H a 3 eM H b ie H S M ep eH H H

S E T T IN G O U T O F PIPE,
C A N A L A N D C ABLE
NETW ORKS
T R A Ç A G E DES R E S E A U X HAHECEHHE TPyEOIIPOBOXl-
DE C O N D U IT E S , DE HbJX, KAHAJIOBMX H K A -
CH E N AU X ET DE CÂBLES
BEJIbHHX CETEB HA IIJIO-
IUAXIKE

1. G E N E R A L I T Ă Ţ I

1.1. Prezentul standard stabileşte prescripţii specifice de trasare pe teren a reţelelor

de condu cte, canale şi cabluri.

1.2. Trasarea pe teren a reţelelo r de conducte, canale f i ca'oluri constă In determinarea,

m aterializarea şi reperarea pu nctelor caracteristice din axele traseelor, care definesc, ele- j

m en tele geom etrice ale acestora : puncte d e plecare, de capăt, d e fringere, de schimbări

d e pantă etc.

1.3. Prezentul standard se aplică îm preună cu S T A S 9824/0—74 ’ ’ M ăsu rători terestre.

Trasarea pe teren a con stru cţiilor. Prescripţii generale ” .

1.4. Planul d e trasare se în tocm eşte de către proiectan t cu respectarea prevederilor

din prezentul standard şi face parte integrantă din d ocu m en taţia de execu ţie.

In cazurile în care desenele d e execu ţie c o n ţin elem entele planului d e trasare,

ele p o t . f i fo lo site ca planuri de trasare.

1.5. Baza de trasare se preia de către b en eficiar de la proiectan t, cu ob lig a ţia conser­

v ă rii e i; la începerea ex e c u ţie i, constructorul trebuie să o d ezvo lte c o n fo rm planului

d e trasare.

Aprobat de :
Data in t r lr li In vigoare :
IN S T IT U T U L R O M A N D E S T A N D A R D IZ A R E Elaborat in iţia l In 1975
Str. R o m a N r. 3 2 - 3 4 B U C U R E Ş T I 1975-12-01
T e le x 11312 C N S T R

1
STAS 9824/5-75

O B S E R V A Ţ IE .— Bara de trasare cuprinde un minimum de puncte dc sprijin în sistemul de

referinţă folosit la întocm irea pianului de trasare.

1.6. Trasarea pe teren a r e ţe le lo r de con du cte, canale şi cabluri se execu tă dc către cons­

tructor, p e baza planului de trasare în cadrul lucrărilor de execu ţie.

1.7. D u pă term inarea lu cră rilo r d e e x e c u ţie a reţelelo r, punctele caracteristice trasate

co n fo rm prezentului standard, trebuie m arcate şi reperate co n fo rm S T A S 9570/1—74.

2. P R O IE C T A R E A T R A S Ă R I I

2.1. P roiectarea trasării ae face folosind pu nctele re ţe le i top ografice existente şi ale

re ţe le i de trasare dacă aceasta a fost realizată la trasacea con stru cţiilor civile, industriale

sau agrozooteh n ice.

2.2. P roiectarea trasării trebuie să aibă în vedere urm ătoarele :

— individualizarea fiecăru i fe l d e re ţe a în parte : alim entare cu apă, canalizare,

transport d e energie electrică, telecom u n ica ţii, gaze, term oficare etc., folosindu-se sim bolu­

rile prevă zu te în S T A S 9570/1—74 ;

— p recizia necesară trasării p u n ctelor caracteristice, specifică fiecă rei reţele ;

— elem en tele g eom etrice pentru trasarea în plan orizon tal şi în plan vertical a

p u n ctelo r caracteristice fiecărei reţele.

2.3. A legerea m e to d e i de trasare (m e to d a coo rd o n a telo r rectangulare, a coo rd o n a telo r

p olare e tc .) se face fu n cţie de p recizia im pusă şi de c o n d iţiile dc teren (re lie f, acoperiri

etc.).

2.4. Planul de trasare cuprinde :

— pu nctele re ţe le i topografice, ale b azei d e trasare şi ale re ţe le i d e trasare ;

— elem en tele geom etrice de trasare a re ţe le lo r p roiectate (d istan ţe, unghiuri, c o o r ­

don ate rectangulare).

2.5. Trasarea re ţe le lo r d e condu cte, canale şi cabluri se face folosin d planurile de trar.

sare ale ansam blurilor sau ale străzilor proiecta te sau m odernizate.
 STAS 9824/5-75

3. T R A S A R E A PE T E R E N

3.1. Trasarea pc teren a re ţe le lo r d e conducte, canale f i cabluri, cuprinde urm ătoarele

lucrări :

identificarea, reconstituirea şi după caz, rem aterializarea reperelor de trasare

(ale reţelei top ografice, ale bazei d e trasare sau ale re ţe le i d e trasare) ;

- aplicarea pc teren a elem en telor geom etrice p revăzu te In proiectu l de trasare

care definesc p o z iţia pu n ctelor caracteristice ale re ţe le lo r ;

— verificarea a p licării pe teren a planului de trasare.

3.2. T o lera n ţele admise la aplicarea reţelelo r de trasare, In plan o rizo n ta l f i în plan

vertical, n n t co n fo rm tabelului 1.

Tabelul 1
Distanţa dintre reperul de b a z i
f i reperai « p l i c t pe teren, ta ra <25 50 100 150 200 >250

tn plan
orizontal 1 2 5 4 5 6
Toleranţa, în cm
In plan
1 1 1 2 2 5
vertical

N O T Ă .— Pentru lungimi intermediare, toleranţele te ita b ilo c prin interpolare

3.3. T o le ra n ţe le prevăzu te In tabelul 1 se m ajorează fu n cţie d e panta terenului, cu

sporurile prevăzu te în tabelul 2.

Tabelul 2

Panta terenului. In | P <5 3 < p < Í0 I0 < p < !5 p>15

Sporul de p a n ti, In % zero 25 50 100

3.4. T o le ra n ţe le admise la aplicarea pe teren a p u n ctelor din p roiectele re ţe le lo r de

condu cte, canale f i cabluri se stabilesc în standardele f i n orm ativele legale spccifice re­

ţe le lo r respective.
STAS 9 8 2 4 / 5 -7 5
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

î i a J i ^ i c a j 'i

- P o t . 1 .5 d o v ln a î
" Baza de t r a s a r e t r e b u i e s ă cupr i ndă uh minimum da puncte de
sprijin în s i s t e m u l de r e f e r i n ţ ă f o l o j i t l a întocmi r ea p l a n ul ui
g e n e r a l de t r a s a r e
- Ia p c t . l " G e n e r a l i t ă ţ i " se adugă p c t . 1 . 8 :
1.8 " După e f e c t u a r e a reoepfciei l u c r ă r i l o r de t r a s a r e , b e n e f i ­
c i a r u l ş i c o n s t r u c t o r u l răspund da conser varea (păstrarea) punc­
telor ş i reperelor p r i mi t e p9 t e r an.
Pe t o a t ă d u r a t a e x e c u ţ i e i o o n s t r u o ţ i l l o r , a c e a s t ă răspundere
revină co nstructorului ".

EJak.r.1 i e i C O N S IL IU L P O P U L A R A L J U D E Ţ U L U I
I A Ş I — Institutul de cercetare şi proiectare *
Iaşi
R m ş m m MI mI pr*(rriM!ul • in|.G heorfhe B ortică
f)e < a r t .t fin a l: I N S T I T U T U L R O M A N D E S T A N D A R D I-
ZARR
Iul con strucţii şi m ateriale de construcţii
Ctliktntorlt
— C om itetul pentru Problem ele ConsQiilor Populare
— Facultatea de h id roteh n ici - la ţi
— Institutul de cercetare şl proiectare pentru sistematizare,
locuinţe şi foqp o dă rie com u n a li
— Institutul de p roiectări tehn flogke pentru industria
metalurgici .y
— Institutul de proiectare „ Proicct Bucureşti ”
— Institutul de studii şi p ro ie c tiri energetice
— Institutul judeţean de proiectare — Prahova

te f. Camelia Sivescu
 ANJEXA 1.34
REPUBLICA SOCIALISTA S T A N D A R D DE STAT
R O M A N IA _________ ED IŢ IE O F IC IA L A __________
STAS 6002-88

a l i i i k x t Aî u cu a p A InlomiU'jte ;
CO M IT ET U L N A T IO N A L STAS l « f N I fi
PENTRU Ş T IIN Ţ A CĂMINE PENTRU BRANŞAMENTE DE APĂ STAS tâft-T»
şi Te h n o l o g i e
• IN STITU TU L R O M A N Prescripţii tehnice Clasificare* alfa n u m e ric i
DB G 8«
ST A N D A R D IZ A R E

Water supplie* Alimentations en eau BoAociiaflMteiiae

ACCESS CHAMBERS FOR W ATER REGA RD S POUR BRANCHEMENTS K O JIO flU W flJIH B B O flO B
CONNECTIONS D'EAU B O flO IlP O B O flO B
Technical spécifications Prescriptions techniques 0 * m n e n p ^ x n n c a m iii

1 GBNERALITAŢI

1.1 Obiect flomcnjti de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile tehnice privind proiectarea căminelor pentru
branşamentele (le apă, cu diametrul nominal de cel mult 200 mm fi instalarea ’ contoarelor !n
cămine.
Prevederile prezentului standard se aplică la branşamentelo din cadrul reţelelor publice
de distribuţie a apei potabile folosite pentiu alimentarea abonaţilor Întreprinderilor de gospo­
dărie comunală. - . -
Prezentul standard nu se aplică la construcţiile ţi instalaţiile folosite în cadrul reţelei
de. distribuţie pentiu măsurarea debitelor transportate In lungul arterelor, la branşamentele
provizorii de la reţeaua publică utilizate la .alimentarea unor şantiere sau alţi consumatori
temporari de apă, la contoarele de apă montate in instalaţii interioare pentru separarea consu- .
mului de. apă intre mai mulţi utilizatori din incinta accleiaşi folosinţe.
Prevederile prezentului standaid nu se referă la instalarea contoarelor în subsolul tehnio
al clădirilor sou In alte ¿păţii vizitabile ale acesteia.
1.2 Amplasarea căminelor se face: ' _ -I. , *
— in cazul constiucţiilor, pe teieuul aferent acestora, la 1 . . .2 m ¡tio limita proprietăţi
sau a dreptului de folosinţă in raport Cil stiada pe care se a fli conducta de distribuţie;
— in cazul ansamblurilor de locuinţe, in tiotuaiul străzii sau lingă acesta, de îegfulă In
afara părţii carosabile, fură a se afecta ctlclaltc instalaţii subterane.
1.3 In eămiiiiil de branşament nu pot fi amplasate alte instalaţii decît colo aferente
branşamentului. . .

2 FOIOIK ŞI DIM EN SIU N I

2.J - (imunele se execută in două tipuri :

— tip A, cu secţiune circulară ;
— tip B, cu secţiune rectangulară.
Căminele tip A kc execută, de regulă, cu diametrul interior de :
1.0 m, tip A 1 (iiir. l a ) ;
1,3 111, tip A 1,5 (fii?. 2 a);
2.0 m, tip A 2 (fig. 2 a).
Căminele tip 13 se execută, de regulă, cu dimensiunile interioare de
l ,0x0,8 m, tip B 1 (fig. l b ) ; '
l,"»x l,2 m, tip B l / i (fig. 2 b ) ;
2.0 X 1,6 m, tip B 2 (fig. 2 b). i •

Elaborat d * t Aprobat 4 e :
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE D ata IntrirU In Tifoare t
. C ON SILIILOR POPULARE - Institutul de
Cercetare fi Proiectare pentru Sistematizare, Bd. Ifie Pintilie nr. 5 BUCUREŞTI 1000-10-01
Locuinţe. fi G o s p o d ă rie C om u n ală Telex 11312 CNST R
 S T A8 0002-8«

b -b '

OUSliHVAŢIE — Dimensiunile din p a r u l t u corespund căminelor tip A 1,5 şi B 1,5.

f i* , a

2.2 Aleţ/creu tipului de eămin se face In funcţie de dimensiunile caracteristice ale pieselor
componente ale instalaţiei hidraulice din interiorul c&ntaului ţi reşpectlnd. distanţele precizate
la pct. 4.4 şi 4.7.

3 M ATERIALE Ş I DATE CONSTRUCTIVE

3.1 Căminele se execută tolosindu-se următoarele m a te ria le "

— penfru radier : beton simplu Bc 7,5; '
— pentru pereţi:
— tuburi prefabricate din beton simplu (tiput A 1);_ ■
■ *
— beton simplu monolit Bc 7,5 (toate tipurile);
— zidăiie de cărămidă calitatea IVa (toate tipurile); ' ‘
— beton armat monolit (tipurile B 1,5 şi B 2);
— bolţari din beton simplu (tipurile A 1,5 şi A 2);
— peniru placa de acopcrire : beton armat monolit Bc 10 (tipurile A .1,5 j A $ ; B 1 Ji
.şi B 2).
Căminele integral prefabricate se execută din beton armat Bc 20.
3.2 Radierul căminelor se tencuicţte ţi sc sclivlscţte cu mortar M 100. ,

în cazul căminelor amplasate in terenuri la caro nivelul apei subterane este sub radier,
pereţii se tencuiesc ţi se sclivisesc In interior pinft la 20 cm deasupra părţii superioare a conductei
de branţament, cu mortar M 100.

Căminele amplasate in terenuri la oare nivelul apei subterane este deasupra radierului,
se izolează hidrofug la radier ţi pereţi, iar interiorul pereţilor se tencţiieţte ţi se sclivisoţte inte­
gral cu thortar M 100.

3.3 Pentru execuţia zidăriei de cărămidă, ţi pentru asamblarea pta*;lor pr ;fabricite se

foloseşte mortar M 50.

3.4 în terenuri cu umfl&ri ţi contracţii mari, pereţii căminelor se oxecută ţi se finisează

conform provederllor din reglementările telmioe specifice referitoare la construcţii amplasate
in astfel de terenuri.

3.5 Soclul po care reazemă contorul se execută din beton simplu Bc 7,5.

3.6 Trcccrea conductei branşamentului prin pereţii căminului se ctanşea/.fi cu inastic bitu-
minoa. în cazuri justificate se ^prevăd piese speciale de trecere a conductei.

3.7 Radierul căminelor so prevede cu o baţă (cu capacitatea de aprox. 15 din*) *i cu pantă
de 3% apre baţă.

3.8^ Pentru accesul fn cămin ae prevăd trepte din oţel beton 0 20 nun.

3.9 Golul de accc* in cămin ae acoperă ou capac conform STAS 2108-8L .

3.10 Faţa superioară a capacelor căminelor se montează, după caz :

— cu 10 cm deasupra nivelului terenului înconjurător. In c jk u I c.Vn;u «lor anyl-.wa* e

în spaţii verzi;

. — la nivelul imbrăcăminţli trotuarului sau a suprafeţei carosabili'.

4 IN8TALABBA CONTOARELOR DB APĂ

4.1 Contoarele ce se folosesc tn cadrul branşamentelor la reţeaua de distribuţie a apei pota­

bile aint conform 8TA8 3743-88.

4.2 înainte de contor, conducta do branţament trebui«* f»ă xiîImT o pantă continuă şi #ă fie
rectilinie ]>e lungime de cel puţin 8 Dn. <

După contor, conducta trebuie aă fi«' rrctilinle pe lungime de eel puţin 2 Dn.

4.3 Contoarele se montoară numai In poziţie orizontală.

4.4 între axul conductei de branţament ţi peretele căminului trebuie Aă se asigtuv un spaţiu
liber, măsurat In dreptul cadranului contorului, de eel puţin :

25 cm pentru contoarele cu Dn de cel mult 30 mm ;

50 cm pentru contoarele cu Dn Intie 40 ţi 200 n.iii.

4.5 Contoarele se instalează Intre armături care permit scoaterea contoarelor pentru re­
parare sau rcctalonarc, astfel:
 STAS 0002*88

_ spre conducta publică se montează un robinot do concesie anume : pentru eonfcoare

cu Dn cel mult 30 mm, un robinet do trecere tip A conform STAS 6480-80, iar pentru contoare
cu Dn peste 30 miu, un robinet cu sertar conform STAS 1518-80 ;
-- spre instalaţia interioară se montează un robinet de linie şi auutno : pentru contoare'
cu Dn cel mult 30 mm, un robinet de trecere cu descărcare tin B. conform STAS 6480-80,
iar pentru contoare cu Du peste 30 mm, un robinot cu sortar conform STAS 1518-86.

4.6 Pe branşamentele la oare piesele componente se asamblează prin flanşe, se prevede ţi

un compensator de montaj, imediat după contor.

4.7 între extremităţile armăturilor (flanşă, mufă, racord olandez) şi pereţii căminului tre­
buie să se asigure un spaţiu liber de min. 15 cm. \

4.8 In cazul in care există posibilitatea ca apa din Instalaţia interioară deservită de bran­
şament să circule In sens invers, trebuie să se prevadă un robinot de trecere ou olapăconform
STAS 4631-8 6, montat In afara căminului, după contor, la o distanţă de mln. 2 Dn.
 ANEXA 1.35
REPUSUCA SOCIALISTA STANDARD DF STAT
ROMANIA ___________ EDIŢIE OFICIALA____________ S TA S 2308-81

CONSILIUL NATIONAL ALWK.vrAni cu apA şi canalizA ri înlocuieşte :

STAS 230S-74
PENTRU ŞTIINŢA
CAPACE ŞI RAM E
ŞI TEHNOLOGIE
i INSTITUTUL ROMAN I'ENTIIU CĂMINE DE V IZ IT A R E C lM iflenrea a lfa n u m e ric i
f DB GM
STANDARDIZASE

Bo/ţorHa6>«eHHH h K aKaJiRaaiţuu
Water supplies and sewage Alimentations en eau et canalisations
C O V E RS A N D FRAM ES FO R C OUVERCLES ET C A D RES P O U R KPbllilKM H PAMbI
M A N H O L ES REGARDS /JJIH CMOTPOBbIX
k o j io a h e b

1 GE N E K A LIT Â Ţ I

1.1 Obieet fi domeniu de aplieare

Prezentul Btandard se referă la capacele fi ramele din fontă şi din fontă şi beton,
folosite pentru acoperirea căminelor de vizitare ale reţelelor de alimentări cu apă şi canalizări.
1.2 Ansamblurile eapuc ramă In funcţie de forţa m in im ă (le rupere, Re execută in p atru
tip u ri cu variantele constructive conform tabelului 1 .

Tipul ansamblului
capac-rarai
Diametrul
Forţa
Indicaţii
m inim i golului de Categoria
Varianta Varianta de rupere, trecere Felul capacului de
străzii*)
A, B, (lumlaa), utilizare
kN
capac f ir i capac cu mm
orificii orificii de
de aerisire aerisire

I 15 600 necarosablli — grădini -

— curţi
— subsolul clădi­
rilor

II A II B 50 CIO necarosabil «au — trotuare -

carosabil acci­
dental — alte spaţii

III A III B 150 610 . carosabil strâxi cu trafic re­ IV

dus

ÏV 250 600 carosabil străzi cu trafic me­ I. I I ?l

diu, intens ţi foarte I II
Intens

•) Conform dispoziţiei legale In vitfonrc privind sistematizarea, proiectarea ţi realizarea arterelor de circulaţie
In localităţile urbane ţl rurale.

1.3 Capacele varianta.A vor avea practicate doua orificii, diametral opuse, pentru
manipulare.
Dimensiunile acestor orificii vor fi «¡milare. cu celo de la oapaoele tip B.
1.4 Pentru căminele de vizitare existente la data intrării In vigoare a prezentului standard,
se admite executarea capacelor şi ramelor caro Inloouieso pe cele deteriorate, conform docu­
mentaţiei după care acestea au fost executate iniţial.

Aprobat de i % Elaborat Iniţial In I 9 t i

D ala la ir dr II In r lg o a r i :
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE
Revizuit (n 19SI, 1 8 6 2 , 1914,
Str. Roma nr. 32-34 BUCUREŞTI 1981-10-01
T«i«x 11312 CNST R 1910 şl 19*1
ST A S 2308-81

2 CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE

2.1 Forme ţi dimensiuni

Dimensiuni in mm

2.1.1. Ansamblul capoo-ramil tip I —15 kN conform fig. 1 «i talxîlului 2.

4*4

Fig. 1

Tabelul 2

- Mata aproxim ativi, k f

Tipul
fonti beton total
s

I 29 29
 S T A 8 2308-81 ST AS 2308-81

2.1.1.1 Capacul (fig. 2) 2.1.1.2 Eam a (fig. 3)

A-A

*670

B-B O C-C O

A'
Mnsa nproxl motivă 7,5 kg

Mata nproxlmntlvfl Jl,5 J\g FI*. 3

Fl|. a

117 '
 STAS 2308-81 ST AS 2308-81

2.1.2 A im m blu uapuc-ruină lip 11 —50 k.N, conform t'ijţ. 4 şi tabelului 3.

A-A 2.1.2.1 Capacul (fig. 5)

A-A

,5M

\ \ t T .YJ* ~lf
#5/5
4500
1*»

rp
*i & 5
t-’* ; jfl'■
V«|j |cr>
■
\b
tsn
HM
1

tn.h^ItU nfrrprinJrru
p ro d u c âfo a rt
S O -S T A S 2308 - 81

l-lg- 4

Masa rproximctivă. kg
Tipul oţel o(el
fo n ti beton
beton rotund

Masa aproxim ativi: tip I I A 25,0 Kg

c- p '.C 25 10 _ _
tip I I B 23,0 Kg
11 A
ramâ 12 40 0.450 0.120

_ Flg. 5
capac 23 10 _
II B
t: mâ 12 40 0.450 0.120

118
 ST AS 2.J08-81
ST AS 2-308-81

2.1.3 Ansamblul capac-iamii tip I I I —150 kN, confoim fig. 7 ţi («belului 1.

A-A

2.1.2.2 Humii (fig. 0)

A -A

p?50

i'e

M ;is :i ¡'proxlttiullvfl, kg
Tipul
funia 1 1,1*1oi. 1 "V ! ,
j i buton rotund

rop 2!» 72
III A
M ir ii VI 10 o. ir.o 0,120
Mar« aproxlm athA: fonta 12,0 Kg
crpic 2H S2
oţel rotund 0,12 Kg
in n
r unii 12 •10 0, 150 0 , 120
F!g. 6

119
 ST A S 2308-81 S T A S 2308-8L

2.1.3.1 Capacul (fig. 8)

A-A
2.L.1 A n sam blu l capac-ramă tip IV —250 kN conform fig. 1) ¡¡i tabelului 5.

; 2

i-i«. «

Masa aproxim ativă, kg

Tipul
fontă beton total

| capac 100 _ 100

ramă . 100 - 100

tip III U 28,U Kg

Flß. 8

2.1.3.2 Ram a este conform pct. 2.1.2.2

120
 STAS 2308-XI

2.1.4 .X Capac (fi« 10)

Mata ap roxim ativi: 100,0 kg

F lf. 10

121
ST AS 2308-81

2.1.4.2 Kaiiift (fig. 11)

*770

Vedere de sus Vedere de Jos

Ma«n aproxim ativi; 100,0 kg
Mg. 11

2.2 Gi li In ten elementelor componente din fontă

2.2.1 Suprafeţele inelare de sprijin dintre capac şi lanul, trebuie sii asigure contactul pe
toatii circumferinţa; se admit abateri in limitele prcciz&to la pefc. 4.1.4.
2.2.2 Abaterile limitft la dimensiuni şi manii R»nt conform STAS 1502/1-74 clasa a IV-a do
precizie.
La grosimea calotei de fontii a capacului se admite numai abatere pozitivii.
2.2.3 Abaterea do la planitatc a suprafeţelor inelare do feprijin, prelucrate prin aşchicre, va
li de maximum 0,2 n\m.
2.2.1 Rezistenţa la rupere
Ansamblurile capae-rainil trebuie sii reziste la forţele precizate in tabelul 1, denumite
forţe minime do rupere. j
2.2.5 Materiale^ ]
Kamele şî capacele se execuţii din fontii cenuşie, calitatea Fo 150 STAS 568-75.
Clrligele se vor executa din OL 37.2 STAS 333-80.
2.2.6 Execuţie şi aspect
2.2.6.1 Suprafeţele inelare de sprijin dintre capac şi ramil la tipurile I I I şi IV vor fi prelucrate
prin aşchicre.
2.2.6.2 Ramele şi capacele trebuie s i nu prezinte defectele prcv&zute In STAS 782-64 ca de
exemplu : defecte de suprafaţii şi de structuri, goluri, eriipftturi, incluziuni etc., care să influen­
ţeze rezistenţa produsului.
 ST AS *J3ox-

2.2.7 Protecţie
Suprafeţele oare nu vin In contact cu betonul se protcjcază cu un strat de bitum.

<uiii (a teu betonului

2.3.1. înainte de I»«•tonale, toate *uprnf<*ţHr metalice de caro trebuie să adere betonul, vor
fi curăţate de impurităţi.
2.3.2 Faţa superioară a betonului lurnat în capae, trebuie să fie plană, la acelaşi nivel eu
faţa superioară a părţii metaliee.
2.3.3 Materialo j
Betonul trebuie .sjJ fie de marca H 100, să aibă gradul »Ic gelivitatc G 300 şi de imper­
meabilitate P 8, conform.STAS 3622-7!) şi să fie executat cu agregate cu dimensiunea do maxi­
mum 20 min. '
Pentru armarea betoanelor. din componenţa ramelor tip I I şi I I I se va utiliza otel
beton O ii 37 STAS 438/1-HO.

i h e c . u m p e n t im j v e r i f i c a r e a c ă u t a ţ i i

3.1 Kcguli pentru verificarea calităţii elementelor componente din fontă

3.1.1 Producătorul elementelor din fontă trebuie să efectueze următoarele verificări şi încercări:
a) verificarea ealitaţii materialelor;
b) verificarea execuţiei şi aspectului;
c) verificarea dimensiunilor şi a masei;
d) verificarea contactului dintre capac şi rnm ă;
e) Încercarea la forţa minimă de rupere.

3.1.2 Calitatea materialelor se garantează prin certificate de calitate.

3.1.3 încercările de la pct. 3.1.1 aliniatele b, c şi d se fac pentru fiecare lot.
Prin lot se Înţelege cantitatea de ansambluri capacram ă de acelaşi tip, realizate cu
aceeaşi tehnologie şi din acelaşi material, prezentate concomitent la verificare.
Mărimea eşantioanelor şi condiţiile de acceptare sînt conform STAS 3160-72, plan
dublu de control normal, nivel de control uzual I I cu nivel de calitate acceptabil A Q L 6,5%.
3.1.4 încercarea la forţa minimă de rupere se face la achimbarca tehnologiei do fabricaţie,
pe minim um trei ansambluri capac-ramă.

3.2 Verificarea calităţii betoanelor

Executantul betoanelor va efectua verificarea calităţii betoanelor conform STAS 1790-81
cu următoarele precizări:
— verificarea mărcii betonului se va face săptămînal pe m inimum o probă, dar nu mai
puţin de o probă la 100 ansambluri capac ramă;
— verificarea gelivităţll se va face trimestrial pe o probă, dar nu mai puţin de o
probă la 2 000 ansambluri oapac-ramă;
— verificarea impermeabilităţii betonului se face trimestrial pe o probă, dnr nu mai
puţin do o probă la 2 000 ansambluri capac ramă.

4 M ETODE D E V E R IF IC A R E Ş I ÎNCERCAŢI 13

4.1 Metoda de verificare a calităţii elementelor componente din fontă

4.1.1 Calitatea materialolor ie verifică pe baza buletinului do analiză.
4.1.2 Verificarea execuţiei şi aspectului se face cu ochiul liber.
4.1.3 Verificarea dimensiunilor se face cu instrumente obişnuite do măsură, iar a masei prin
clnt&rire.
4.1.4 Vorificarea contactului dintre capac şi ramă se face apăslnd pe periferia capacului,
succesiv In patru punote uniform distribuite, capacul fiind aşezat normal pe rama sa.
Ridicaroa capacului la partea opusă punctului do apăxarc, va f i :
— pentru tipul I şi I I , de maximum 1,0 m m ;
— pentru tipul I I I şi IV , do maximum 0,7 mm.
 HT A S 230M itl

4.1.5 Încercarea la rupere

încercarea ne efectuează mimai pe ansamblul capac-ramft.
Pentru capacul si rama Imtonată, încercarea so efectuează la minimum 28 zile do la
betonaro. înainte de încurcare capacul ni rama Ixitonaie se gpoieso cu un strat imlvţire de
ÎpSOS.

Pentru capacul şi rama betonată, încercarea se efectuează la m inim um 28 zilo de la

betonare. înainte do Încercare capacul şi rama betonate so spoiesc cu un strat subţire de ipsos.
Forţa se aplică in mijlocul capacului, perpendicular pe acesta, prin intermediul unei
plăci de repartiţie conform fig.12. Forţa se aplică în mod lent şi progresiv astfel Incit după
4 minute să se atingă forţa precizată la pct. 2.2.4.
Produsul oiţe oorospnnzătnr dacă toate cele trei ansambluri Incercnto nu cedează la
forţa minimă do rupere.

I — itrat dc carton ; S — p ic ii intermediari ; J — ansamblu cs|>ac rain4

Flg. 12

4.2 Metode de verificare a calităţii betonului

4.2.1 Verificarea mărcii betonului se faoe conform STAS 1275-70.

4.2.2 Verificarea gradului do gelivitato se faoe conform STAS 3518-78.

4.2.3 Verificarea impermeabilităţii se faoe conform STAS 3519-70.

5 M A RCA RE, L IV R A UF. ŞT TRANSPORT

5.1 Marenrea capacelor ţi minelor se faoe prin turmi re sau pouiiMonure.

Po locurile arătate în figuri so marchează următoarele:
— po oapac : marca do fabrică a întroprinderii producătoare, forţa minimă de rupere
(In kN) şi STAS 2308-81}
— po ramă : marca de fabrică a Intropr inilor ii producătoare şl STAS 2308-81.

5.2 Livrarea so poate faoe separat pe rame sau capacc, sau In seturi ramă-capac.

5.3 Fiecare lot de livraro de elemente de fontă trebuie să fie însoţit de documentul de
ocrtificare a calităţii întocmit oonfonn dispoziţiilor legale in vigoare.

5.4 Transportul şi manipularea so face antici Incît să so asigure integritatea calitativă a

produsolor.

5.5 Depozitarea so poate faco şi in aor liber In stivo do maximum 10 ansambluri.

22
 ST AS 2308-XJ.

« T E R M E N D E (iA IîA K Ţ IE

6.1 Producătorul elementelor din fontii garant razii produsul, cu excepţia protecţiei, pentru
termenul de şase luni de la. montare, daY nu mai mult de 12 luni de la livrare, in cazul in
cave acestea au fost manipulate, transportate, depozitate, montate şi exploatate corespunzător.

0.3 Executantul hetonarii capacelor si ramelor garantează betonarea pentru termenul de

şase luni ele la punerea iu operst, in situaţia in care are.si ca au fost manipulate si exploatate in
mod corespunzător.

*' i
li
 ANEXA 1.36
REPUBLICA SOCIALISTA S T A N D A R D DE STAT

@
R O M A N IA E D IŢ IE O F IC IA L A
S TA S 9295-88

ALIMENTARI CU ATÄ
înlocuieşte /
C O M IT E T U L N A T IO N A L
PE N T R U Ş T IIN Ţ A ST ATI ï D E DEFERIZAItE-DEMAN- STAS 9S95-73
Ş I T E H N O L O G IE G A Ñ IZ ARE
IN S T IT U T U L R O M A N Clasificarea a lfan u m e rici
DE
Prescripţii dc .studii şi proiectare
g r.*
STANDARDIZARE
Honocnaßmeiine
A limentation en cou
Water supplies C T A IIU H II H JIH y jt A J IE H U H
D E F E R IU ZA I ION- U KM A N <! A STATIONS DIS DßFEHHlSATlON- U 3JI1IIU K 0D »C B JIE 3 A I I MAP-
DEM A N G A N I SAT ION TAHUA 4
ZATION STATIONS
Study and design specificat! Spécifications d'études et d'ttablis- lIpeAniicauttn no Mcc-ioflonniuuo ■ j
seincnt des projets n t> o c K T H i)o n a ii»!io

i g e s e k a l i t Aţ i

1.1 Ohicct şi domeniu tir aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile de studii şi proicctarc privind staţiile de deferi-
zare-demanganizarc folosite in scopul reducerii conţinutului de compuşi dc fier şi de mangan din
apa pinii la limita ceruţii, de consumator.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind caleulcle dc rezistenţa şi stabilitate
a construcţiei, precum şi cele referitoare la instalaţiile mccanice, electrice, de ventilaţie, de incăl-
zirc şi dc automatizaii.
1.2 La ieşirea din stafiile de deferizarc-doinanfjanizare, con|imi(ul dc compuşi dc fier, res­
pectiv de iniinifaii, iu apa tratata folosită, in scop potabil, trebuio să nu depăşească 0,05 nig/dm'
exprimat în Pe,.,,,, respectiv
1.3 Procesul tehnologie dc dcferiznrc-dcmniiyniiiznrc cuprinde, dc regula:
— aerarea, prin pulverizare sau barbotare (la presiune atmosferica sau sub presiune),
destinată introducerii in apă a oxigenului ca agent oxidant, eliminării bioxidului de carbon liber
sau, după caz, eliminării hidicgcnului suliuiat;
— tratarea cu rcactivi (clor, var coagulant, permanganat de potasiu), in scopul corectării
unor caracteristici fizico-chimice ale apei; »
^ — reţinerea compuşilor de fier şi de m angau, prin filtre (dcscliisc, sub presiune, intr-o
tre a p tă sau in do uă trepte) şi uneori, p rin decantoarc suspcnsionale;
— reţinerea compuşilor de fier şi dc mangan din apa de spălare prin decantare.
1.4 Staţiile noi de defrri/.arc-dcmanjfaiiiz arc, in funcţie de mărimea debitului ce trebuie
tratat, se proiectează după cum urm ează:
— pentru Q > 50 dm*/*, pe baza unor studii cfectuate în staţii pilot fixe sau mobile,
dimensionate pentru un debit redus, stabilit do ccrcctător, dar nu mai mare de 5 dtn’/s;
— pentru Q < 50 tlm*/s, pe baza unor studii efectuate în staţii pilot mobile, sau pe baza
datelor obţinute din experimentări de laborator efectuate fie la sursa de apă, fio la alte instalaţii
de deferizarc-demangauizarc în funcţiune, care tratează apa acclcaşi surse.
Dezvoltările se proiectează pe baza datelor obţinute dc la instalaţiile dc dcfcrizarc-dc-
manganizaie in funcţiune, caic tratează apa acclcaşi surse.

Elaborat de : A probat de :
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE INSTITUTUL RO M A N DE STANDARDIZARE Data intrării In vigoare i
CONSILIILOR POPULARE - Injtitutul dc
Cercetare ţi Proiectare pentru Sistematizare Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCUREŞTI 1 0 W M I- 0 1
Locuinfe şi Gospodărie Comunala Telex 11312 C N ST R
 9295-88

2 PU lîSCRLPŢir D E STUWT

2.1 Studiile se cxccutf» conform STAS IG2B/I-87 şi precizărilor din prezentul standard.
2.2 Stajia pilot se amplasează Uu(|ă sursa de apă.
2.3 Componenţa staţiei pilot şi variantele de scheme tehnologice se stabilesc pe bază de testări
preliminare.
La întocmirea variantelor de scheme tehnologice se recomandă :
— renunţarea la acrare in cazul in care apa de la sursă arc un conţinut de oxigen de
mi n. 5 . . .0 mg/dm*;
— testarea tratării cu permanganat de potasiu (iu vederea formării nisipului cu peliculă
de Mn) să se facă numai la apele cu conţinut de M n ;
— să se introducă decantoarc in cazul apelor cu conţinui de Fe > S mg/d ni* şi care se
pretează la sedimentaro cu coagulare prealabilă;

— să se utilizeze filtre sub presiune numai în cazul apelor cu conţinut do CO_. liber sub
10 mg/dm*, sau la staţiile de tratare cu debit sub 10 din*/s» la care se elimină, în prealabil, CO.
lib e r;
— tratarea cu ozon sau cu cărbune activ praf în cazul surselor de apă fcromanganoasc,
care conţin cantităţi importante «le substanţe organice, hidrogen sulfurat sau alte impurităţi
greu degradabile.
2.4 Parametri de dimensionare a stafiei pilot
2.4.1 La instalaţiile de acrare prin pulverizare:
— debitul pe perechea de duzc( conform figurii): 1 din3/s ± 50% ; pulverizarea apei se
face prin sprinkli-re;
— presiunea disponibilă la intrarea apei in sistemul de pulverizare : 1 bar 4; 30% ;
— suprafaţa orizontală a spaţiului de pulverizare corespunzătoare debitului specific :
1.5 dm*/(s.m2) ± 50%.

2.4.2 La instalaţia de acrare prin barbotare la presiunea atmosferică:

— volumul instalaţiei de acrare : debitul de calcul pe o perioadă dc 10 minute ;h 50% ;
— caracteristicile rotorului în cazul periilor rotative cu ax orizontal:
— diam etrul: 500 mm ;
— lăţimea paletelor : 50 mm ;
— intcrspaţiilc intre palete: 50 nun;
— turaţia: 100 rotaţii/minut ± 3 0 % ;
 STAS 9295-88

— încărcarea pentru un rotor : 10 <lm*/(s.rn)± 40% ;

— gradul do imersiune al paletelor îu apă : 130 mm ±. 50% ;
— caracteristicile rotorului în cazul aeratoarelor cu ax vertical, se aleg in funcţie de
randamentul de introducere a oxigenului în apă, pentru fiecaro tip de turbiuă iu parte.
2.4.3 La instalaţia «le aerare sub presiune în care amestecul apei cu aerul comprimat so face
în tobe de amestec, alcătuitc din element*} cilindrice cu pereţi perforaţi la interior :
— debitul de aer: 0,3 din debitul apei tratate £ 00%;
— timpul de aerare : 1 .. .3 minute.
2.4.4 La instalaţia de reactivi:
— doza de clor : 0,5 .. .3,0 mg/dm*;
— doza de var : 20 mg/dm* ± 70%, exprimată în C aO ;
— doza de coagulant: 5 t ..20 mg/dm*;
— doza de permanganat de potasiu : 1 . . .5 mg/dm".
2.4.5# La instalaţia de decantare :
— timpul de decantare : 60 minute ± 50%;
— gradul de rccirculare : 2 q .. .4q, in care q este debitul staţiei pilot.
2.4.6 La instalaţiile de filtrare :
— viteza de filtrare :
a) pentru filtre deschise :
— in filtrul treapta 1:10 m / h i 50% ;
— în filtjul treapta I I : 7 in/h ± 30% ;
b) pentru filtre sub presiune :
— în filtrul treapta I : 15 m/h ¿ 5 0 % ;
— în filtrul treapta I I : 10 m/h i 30% ;
>— granulozitatea stratului filtran t:
— în filtrul treapta 1 : 0,8 .. .2,5 mm ;
— in filtrul treapta I I : 0,8... .1,25 m m ;
. — grosimea stratului filtran t:
— în filtrul treapta 1 : 1,3 m ± 20% ; *
— in filtrul treapta I I : 1 m i 20% ;
— înălţimea straiului de apă peste nisip :
— în filtrul .treapta 1 : 1 ni ^ 20% ;
— în filtrul treapta I I : 0,6 ni Jb 20% ;
— intensitatea de spălare :
— pentru apă 8 ...1 4 dm*/(s.m*);
— pentru aer 15 .. .22 •dm'/ţa.in*).
2.4.7 La instalaţiile de decantare pentru apa de spălare, volumul bazinului de decantare, in
metri cubi, se adoptă egal cu 10 S, îu care S este suprafaţa de filtrare, in metri pătraţi, a insta­
laţie i de filtrare treapta II.
2.4.8 In cazul tratării cu ozon
— doza de ozon : 0,5 . . .5 mg/dm*;
— «timp'de amestec 1 . . .2 minute;
— timp de contact 5 ...1 5 minute.
2.5 Condi|ii de efectuare a testărilor iu stafia pilot
2.5.1 Studiile se efectuează numai în staţia pilot şi numai cu apa din sursă.
2.5.2 Stratul filtrant trebuie realizat din acelaşi material din care se va realiza stratul filtrant
la staţia de deferizarc-demanganizare.
2.5.3 Testările trebuie Fă se desfăşoare pe o durată caro să cuprindă şi o perioadă de iarnă,
la temperaturi ale aerului sub 0°C.
2.5.4 în timpul testărilor trebuie să se urmărească influenţa variaţiei nivelului apei subterane
asupra caracteristicilor apei brute.
2.5.5 Proiectul staţiei pilot trebuie să cuprindă :
-1- ordinea de efectuare a testărilor;
— limitele, parametrilor precizaţi la pct. 3.4 ;
•— numărul şi durata ciclurilor de testare pentru fiecare schemă tehnologică ;
— labele şi grafice de prelucrare şi centralizare a datelor.
ST AS 9205-88

2.6 Itezultntele studiilor do In sta|ia pilot trebuie 3:1 furnizeze datele necesare stabilirii u rm ă­
torilor parametri de dimensionare a staţiei de deferizare-demanganizarc:
2.6.1 Caracteristicile fizico-chimice ale apei la sursă :
— indicatorul p i l ;
— temperatura;
— culoarea; ,
— potenţialul de oxido-rcducere (Eh); •
— potenţialul electro-cinetic (S);
*— raportul între compuşii ferici şi compuşii feroşi (Fe2+/Fe3+), respectiv intre compuşii
manganici şi compuşii raanganoşi (Mn*f /Mn*+);
— conţinutul de 0 2;
— conţinutul dc C 0 2;
— conţinutul de H 2S ;
— duritatea;
— alcalinitatea;
— aciditatea;
— agresivitatea faţă de metale şi betoane; . •
— oxidabilitatca cu IvMn04; v
— conţinutul în N H 4 ; '
— conţinutul şi natura fero şi mangano-bac teriilor.
Valorile caracteristicilor trebuie să fie rezultatul unor medii statistice. Aceste valori
trebuie date diferenţiat dacă sint influqnţato de variaţia nivelului apei subterane sau do tem­
peratura aerului de peste sau sub 0°0.
2.0.2 Variaţia caracteristicilor fizico-chimice arătate la pct. 2.0.1, după trecerea apei prin
fiecare instalaţie, pentru fiecare schemă tehnologică testată.
2.6.2.1 Variaţia conţinutului de Fe, Mn, 0 2, C 02, I I aS şi a rapoartelor Fe2f/LiV f şi .Mnu /Mn,+,
ca urmare a acrării apei, în funcţie de :

a) variaţia raportului -*1 , in care :

A •
q debitul de apă tratată, în decimetri cubi pe secundă;
A suprafaţa orizontală a spaţiului dc aerare, în metri pătraţi;
b) presiunea dc lucru in sistemul dc pulverizare;
c) timpul do aerare şi caracteristicile rotorului (pct. .2.4.2)
Pentru fiecare valoare se înregistrează puterea necesară pentru antrenarea rotoarelor;
d) debitul de aer introdus în instalaţia de barbotare sub presiune (pct. 2.1.3).
2.0.2.2 Variaţia conţinutului dc Fe, Mn, 0 2, C 02, II2S, a valorii pH şi a rapoartelor FeJf/Fe,+
şi Mnu /MnH , ca urmare a tratării cu reactivi,în funcţie de dozele de reactivi (pct. 2.4.4).
2.6.2.3- Variaţia conţinutului de Fe şi Mn prin. trecerea'apei prin instalaţia de decantare sîişpcn-
sională, în funcţie de : .
—- timpul de decantare ; ,
— gradul de recirculare. -
2.6.2.4 Efectul de reţinere al Fe şi Mn prin filtrare in funcţie de :
— i> n ;
— viteza de filtrare;
— granulozitatca nisipului ce alcătuieşte stratul filtrant ;
— grosimea stratului filtrant;
. — concentraţia 0 2 la intrare ;
— raportul Feî f /Fe,oUI la intrare. . x-
Concomitcnt se determină pierderile dc sarcină prin filtru, durata ciclului de filtrare,
durata şi intensitatea necesară spălării filtrului.
2.6.2.5 Influenţa asupra efectului de reţinere a Fe şi Mn în filtre, prin introducerea în filtru la
începutul fiecărui ciclu de filtrare a unei cantităţi dc nămol obţinut prin decantarea apei de
spălare. ţ . •, .
2.6.2.6 Reducerea conţinutului de Fe şi Mn în instalaţia de decantare pentru apa do spălare,
în funcţie de timp.
 S T A S yjyi)-8fc

:î p i j e s c i u p ţ i i i >i-: p u o i e c t a u e

3.1 Procesul tclmoloţfic

3.1.1 Schema tehnologică a staţiei «Ic d«*ferizare-demangauizare se .stabilite pe conşiilercnte
tehnico-economice. dintre variantele testate.
Alegerea soluţiei se reeoiumdă sa se fana după un program do optimizare.

O IIS E IIV A Ţ IB — !.a alcj*crca schemelor trhnolo#ice *e vor prefera instalaţiile funtioniud cu nivel liber, I» cazu­
ri Io iu care apa sursei cont inc cautitAti de CO. şi ll,S mai mari de 10 mţ'dm*. Se va da prcferinţil procesu­
lui tehnologic dc dcforizare-dmianjţauizare bazai pe o uerare moderaţii cure su asigure la intrarea in filtre :
— un continui de Os «le nuix. tt .. .8 nig/dm1;
— un raport I'V^/Fc,,,,,! < 0 ,:ij.

3.1.2 Parametrii staţiei de dcferizarc-demanganizarc slut urm ătorii:

a) debitul specific pentru pulveriz irea apei, in decimetri cubi pe sccundă şi metru p ă tr a t;
b) presiunea dc lucru a sistemului de pulverizare, iu b ari;
c) eardctcristicilc rotorului;
d) debitul de aer pentru prcacrarc iu cazul instalaţiilor sub presiune, iu metri cubi de
•aer la 1 m* de apa t ratata;
c) tim pul de decantare, in minute şi gradul de reeircularc a apei iu dccantorul suspen-
sional ;
f) viteza de filtrare, in metri pc orii;
i i ) grosimea, în metri şi granulozitatca stratului filtrant;
li) pierderea de sarcina maximii admişii la sfirşitul ciclului de filtrare, in m etri;
i) intensitatea de spălare cu apă şi aer, intlecimelri cubi pe secunda şi metru p ătra t;
j) durata administrării aerului si apei de spălare, iu minute ;
k) durata dc decantare a apei dc la spălare a filtrelor pină la reducerea conţinutului de
Fe şi M ii sub 10 mg/dm1, iu minute;
1)’ cantitatea de nămol necesară pentru amorsarea procesului «le filtrare, iu decimetri
cubi pe metru pătrat, dc filtru;
m) dozele de reactivi necesare iu procesul tehnologic, iu miligrame pe decimetru cui).
3.1.3 Parametrii de dimensionare se stabilesc pe baza datelor precizate la pct. 3.1.2, luînd iu
consitlerare următorii coeficienţi de siguranţă:
Icj = 1,1 pentiu parametrii prevăzuţi la alineatele b, c. li, i;
k2 = 1,25 pentru parametrii prevăzuţi la aliueatele d, f, j, k, m.
3.2 Date constructive
3.2.1 Staţia dc dcferizarc-demanganizarc se amplasează, de regulă, lingă sursa do apă.
3.2.2 Construcţiile staţiei dc deferizarc-dcinanganizare se proiectează, de regulă, comasate.
Construcţiile pot fi proiectate comasate şi cu alte obiecte ale staţiei de tratare (staţii de
pompare, rezervoare de apă tratată, rezervoare de rccircularea apei de spălare, grupiU dispecer eto.),
3.2.3 Depozitul pentru rezerva de nisip pentru filtru trebuie să aibă volumul egal cu 25%
din volumul nisipului din cuvelc filtrelor in funcţiune şi să fie amplasat pe o platformă betonată.
3.2.1 L a partea de clădnc care adăposteşte instalaţiile dc aerare Bau instalaţiile de filtrare,
structura portantă, precum şi pereţii, pardoselile, tavanele, timplăria metalică trebuie realizate
şi protejate cu materiale nehigroscopiee şi rezistente la mediul agresiv din Încăpere.
3.2.5 La încăperile in care sînt degajări de vapori de apă trebuie prevăzute izolaţii termice şi
bariere dc vapori, precum şi colectoare speciale do condens.
♦ 3.2.C Elementele de coustrucţic trebuie protejate prin finisaje care să nu se impregneze cu
compuşi de fier şi mangan, pentru a se evita formarea şi dezvoltarea fero şi mangano-bacteriilor.
3.2.7 înălţimea încăperii pentru instalaţiile de aerare cu sprinklcrc trebuie să fie dc cel puţin
4.5 m, măsurată de la nivelul duzelor pină la tavan.
3.2.5 înălţimea încăperii pentru instalaţiile dc aerare cu rotoare trebuie să fie de ccl puţin
4 ni, măsurată de la nivelul pardoselii pină la tavan.
3.2.9 înălţimea încăperii pentru filtrele cu nivel liber trebuie să fie dc cel puţin 3,5 in, măsurată
de la nivelul pardoselii pină la tavan.
3.2.10 înciSperilo in care funcţionează instalaţiile tehnologice dc dcferizarc-demanganizare
trebuie încălzite in tim pul iernii în aşa fel incit să se menţină iu încăpere o temperatură apropiată
de tem peratul a apei din sursă, dar nun. 5°C.
ST AS 9205-8«

3.2.11 In spaţiul in care sînt instalaţiile de acrare cu sprinklerc sau rotoare trebuie să fie asigurat
un schimb orar de aer egal cu de 10 ori volumul încăperii.
3.2.12 în spaţiul in care sînt instalaţiile de filtrare cu nivel liber trebuie asigurat un schimb orar
de aer egal cu de 5 ori volumul încăperii. în celelalte încăperi trebuie asigurate condiţiile de confort
(temperatură, umiditate, schimb de aer) potrivit destinaţiei lor şi corespunzătoare prescripţiilor
în vigoare.
3.2.13 încăperile şi instalaţiile care în procesul tehnologic vin în contact cu apa ce conţine fier
şi mangan, trebuie astfel alcătuite îneît să permită accesul pentru curăţirea şi evacuarea depuneri­
lor solide.
3.2.14 Staţiile de deferizare-demanganizare trebuie dotate cu aparatură de comandă, control
şi reglaj pentru fiecare din instalaţiile specifice din schema tehnologică adoptată.
3.2.15 In camera dispecer trebuie centralizate principalelo comenzi şi semnalizări din cadrul
instalaţiilor schemei tehnologice:
— funcţionarea grupurilor de pompare;
— nivelul apei din bazine şi rezervoare;
— presiunile în punctele caracteristice ale instalaţiilor (intrare in sistem de dispersie,
intrare-ieşire în filtrele sub presiune, la staţiile de pompare etc.);
— debitele intrate şi ieşite din staţie;
— alte elemente necesare, stabilite în cadrul schemei tehnologice adoptate.
3.2.16 Paturile dc uscare şi depozitare, pentru nămolul rezultat din recuperarea apei de la
spălarea filtrelor, trebuie amenajate pe platforme cu taluze protejate cu pereţi din dale de beton
şi cu fundul prevăzut eu un strat drenant pentru a permite o curăţire simplă a nămolului parţial
deshidratat.
Drenajul paturilor do uscare poate fi racordat la sistemul .general de canalizare al staţiei.

Responsabilul proiectului: Colaboratori:

CPCP — Institutul de Cercetare jl Proiectare pentru
Sistematizare. Locuinţe şl Gospodărie Comunal#
dr. lng. Mihnl Teodoreseu
Redactat final: Institutul Romtin de Standardizare
lng. ţlnflda lonevti
— Inspectoratul General de Stat pentru Invesllţll-Con-
strucţll
— Institutul de Cercetări şl Proiectări pentru Gospodă­
rirea Apelor
— Grupul întreprinderilor dc Gospodărie Comunală —
Rucurcştl
— Întreprinderea Canal Apă Bucureşti

S tandsirdul a iosl claLoral Iniţial in anul 1673

 ANEXA 1.37
1R S
STA N D A RD RO M ÂN S R 9296
Iunie 199 6
■- ____ ____ Ind ice do cla s ific a re G 54

Alimentări cu apă •'

S TA Ţ II D E C L O R A R E A A P E I C U C L O R G A Z O S
Prescripţii generale de proiectare

W a te r supplies
Chlorination plants for w a te r with g a s e o u s ch lorine
G e n e ra l d esig n specificatio ns

Alim entations en e a u
S tatio n s d e chloration d e l'e au a v e c ch lore g az e u x
Pre scrip tio n s g é n é ra le s en v u e d e l’é tab lisse m e n t
d e s projets

A PRO BARE ! A probat d e D irectorul g e n e ral al 1RS la 04 d e c e m b rie 1995

[ înlocuieşte S T A S 9296-88

C O RESPO N D EN ŢA L a d ata aprobării prezentului stan d ard nu ex istă nici un

stan dard international s a u e u ro p e a n ca re s ă se refe re la
a c e la şi subiect

Or. the d ate of this stan d ard ap p ro val there is no

International o r E u ro p e a n S ta n d a rd reffering to the sa m e
subject

A la d ate d'ap pro b ation d e la p ré s e n te no rm e il n'existe p as

de N orm e Internationale ou E u ro p é e n n e traitant du m êm e
sujet

D E S C R IP T O R I TIT A lim en tare cu ap ă, staţie d e clo rare , p rescrip ţie g e n e ra lă

I de proiectare, p roiectare
P R E A M B U L N A Ţ IO N A L

Acest standard reprezintă revizuirea S T A S 9296-88 pe care II înlocuieşte. Standardul a fost elaborat Iniţial In
1973 şl revizuit tn 1988
F aţă de ediţia anterioara au fost ofectuate următoarele modificări principale:
- s-au Introdus recomandări şl prescrIpţH suplimentare de proiectare pentru asigurarea funcţionalităţii şl a
securităţii necesare, clorul fiind unul dintre reactivii cu grad ridicat de periculozitate;
- s-a prevăzut amplasarea staţiilor de clorare a apel cu ckx gazo» construcţii independente.

IN ST IT U T U L R O M Â N DE ST A N D A R D IZ A R E (IR S I, str. Jc a n Louis Caldoron 13, 70201. Bucuroşii

TP (401) 2107401; (401) 21 13296, TF (401) 2100833 _____
 SU ')2 ’)b

1. G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 O b ie ct şl d om en iu de npllcore

Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de proiectare pentru staţiile de clorare folosite în cadrul
sistemelor de alimentare cu ap5 potabilă a localităţilor.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi rezistenţă ale construcţiei şl
mecanismelor şi nici prescripţiile privind dimensionarea instalaţiilor de iluminat, de încălzire, de ventilare,
sanitare şi de automatizare.

1.2 Referinţe

ST A S 1342-91,Apa potabilă
STAS 10090-05,Alimentări cu opă şi canalizări. Terminologie

2 P R E S C R IP Ţ II G E N E R A L E D E P R O IE C T A R E

2.1 Prescripţii tehnologice

Definiţiile termenilor folosiţi în cadrul prezentului standard sunt conform ST A S 10898.

2.1.1 Clorarea apei este procedeul tehnologic prin care se realizează introducerea clorului în apa de alimentare.

2.1.2 Utilizarea clorului In tratarea apei do alimentare se face pentru:

- dezinfectarea apei supuse tratării (distrugerii germenilor patogeni, a celorlalte microorganisme dăunătoare
sănătăţii, oamenilor şi animalelor);
- oxidarea substanţelor organice şi a unor compuşi anorganici în scopul corectării unor calităţi chimico şi fizice
ale apei.

2.1.3 Doza de clor. în miligrame pe decimetru cub, utilizată pentru tratarea apei se stabileşte pe baza studiilor
de laborator sau, in lipsa acestora, pe baza datelor obţinute din exploatarea unui sistem similar de alimentare
cu apă care foloseşte aceeaşi sursă de apă.
La stabilirea dozei de clor se au în vedere şi prevederile ST A S 1342 privind concentraţia de clor rezidual la
capătul reţelei do distribuţie.

2.1.4 Capacitatea unei staţii de clorare este dată de cantitatea de clor care se introduce în apă, în kilograme pe
oră sau grame pe oră.

2.1.5 Staţiile de clorare utilizează clor livrai de furnizori în stare lichefiată la presiunea de (6....0) bari, în
recipiente metalice.

2.1.G Recipientele de clor sunt do construcţie specială de două tipuri:

- recipient vertical tip butelie, cu capacitatea de 40 1(50 kg clor);
- recipient orizontal tip butoi cu capacitatea de 450 I (565 kg clor), sau cu capacitatea de 800 I (1000 kg clor).

2.1.7 Introducerea clorului în apă se face cu aparate automate denumite cloratoare care realizează prepararea
unei soluţii concentrate de apă-clor, reglarea precisă a dozei de clor, măsurarea şi afişarea cantităţii de clor
Introdusă.

2.1.8 Pentru a asigura tratarea apoi cu clor fără întrerupere se recomandă un stoc de recipiente de clor pentru
(15...30) zile de funcţionare a staţiei de tratare.

2.1.9 In principiu o instalaţie de clorare cuprinde:

- recipientul de clor sub presiune;
- aparatul de clorare;
- conexiuni; ' ~
- anexe: dispozitive de control, semnalizare, automatizare, preîncălzilor de clor, tablou electric etc;
- instalaţia do transport a soluţiei de clor până la punctul de amestec cu apa ce se tratează (gravitaţional, cu
ejector sau prin pompare);
- instalaţia de neutralizaro a scăpărilor de clor în depozitul de recipiente de clor, după caz.
, S t 9 .'.06

2.1.10 Capacitatea şi numărul aparatelor do clorare se stabileşte In funcţie de cantitatea de clor ce trebuie
introdusă în apă. variaţia debilului de apă do tratat, numărul punctelor de introducere a clorului în apă.
posibilităţile de dezvoltare viitoare.

2.1.11 Se prevede cel puţin un aparat do clorare de rezervă, racordat la instalaţie.

în cazul în care instalaţia este dotată cu aparato de capacităţi diferite, aparatul de rezervă trebuio să aibă
cnpacitatea egală cu a aparatului de capacitate maximă.

2.2 Pre scrip ţii privind a m p lasare a

2.1.1 Alegerea locului unde se amplasează o staţie de clorn. c se face luând în considerare configuraţia
terenului şi curenţii de aer în vederea evitării unor accidente datorate afluxului do clor în zono nedorite sau a
acumulării clorului în spaţii dopresionare

2.2.2 La amplasarea unei staţii de clorare trebuie să se aibă în vedere respectarea distanţelor de protecţie
(sanitară, explozie, incendiu), stabilite în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare.

2.2.3 Staţia de clorare a apei se amplasează în construcţia independentă în cadrul staţiei de tratare a apei.
S e acceptă comasarea staţiei do clorare cu alte construcţii din cadrul unei staţii de tratare a apel In cazul în
care depozitul do clor nu depăşeşte cantitatea do 1500 kg (respectiv 30 butelii de 50 kg).

2.3 P re scrip ţii privind alcătuirea

2.3.1 Construcţia staţiei de clorare esto alcătuită din:

- camera pentru instalaţia şi aparatele de dozare a clorului;
- depozitul de recipiente de clor;
- soaţii anexe după caz: sas, depozit do substanţe do neutralizare, spaţii pentru materiale de protecţia muncii,
cameră personal etc.

2.3.2 în funcţie de schema instalaţiei şi de modul de introducere a soluţiei de clor în apă se mai poate prevedea
o încăpere pentru o instalaţie de ixjmpare cu sau fără hldrofor.

2.3.3 în interiorul depozitului trebuie prevăzut un bazin conţinând în permanenţă o soluţie alcalină în care se
poale imorsa un recipient cu scăpări de clor.
La instalaţiile mici de clorare. la care depozitul nu depăşeşte 1000 kg, în butelii de 50 kg, neutralizarea buteliilor
defeote so poato face Intr-un cămin de boton, amplasat la exterior lângă intrarea în clădire. Acest cămin se
menţine permanent plin cu lapte de var.

2.3.4 Staţiile de clorare cu depozite având capacitatea până la 250 kg (maximum 5 butelii a 50 kg) se pot
realiza şi cu o singură încăpere care serveşte atât pentru depozitarea clorului cât şi pentru instalaţia de dozare.

2.4 P re scrip ţii de p roiectare

2.4.1 Staţiile de clorare se execută numai în construcţie supraterană, fără subsol, din materiale necombustibile.

2.4 2 Camera pentru instalaţia de dozare a clorului trebuie să aibă cel puţin un perete exterior.
Accesul din exterior so realizează printr-o uşă în peretele exlorior sau prin intermediul unui sas.

2.4.3 Depozitul de dor so dimensionea£ă coiespunzător numărului de recipiente, asigurându-se spaţii libere
pentru circulaţie şi manipulare având lăţimea de cel puţin 1,5 m.
Def ozitul are intrare separată din exterior, cu uşi metalice caro se deschid spre exterior. Este interzisă
utilizarea uşilor glisante.

2.4.4 Depozitul de clor trebuie dotat cu mecanisme de manipulare a recipientelor de clor pentru cazul în care
masa do clor înmagazinată într-un recipient osto mai maro do 50 kg.

2.4.5 Pardoseala încăperilor staţiei de clorare se realizează cu materiale rezistente la agresivitate chimică.

2.4.G Toate elomentele de construcţie şi instalaţiile din depozitul do clor şi din camera aparatelor de dozare
trebuio protej.ito împotriva coroziunii.
 MC

2.4.7 Camera aparalckir do dozare şi dejiozitul de clor trebuie dotate cu iluminat natural şi artificial. Se
recomandă protecţia geamurilor Împotriva razelor solare prin sisteme de umbrire, astfel că recipientele de clor
să fie ferite do razele solare directe

2.4.8 In încăperea aparatelor de dozare se asigură o temperatură de minimum *5° C şi maximum + 30" C.
Dacă In această Încăpere se aflăi recipientul din caro se dozează clorul temperatura minimă trebuie să fie de
♦ 15° C.

2.4.9 In depozitul de clor temperatura minimă trebuie să fio de +5° C.

în cazul in caro recipientul din care se dozează se află tot In depozit, temporatura minimă trebuie să fio de
* 15“ C.

2.4.10 întrucât la o debitare mare de clor din recipiente acestea se răcesc foarte mult, '¿e admite stropirea lor cu
apă la temperatura de maximum 25° C cu o instalaţie adecvată, pentru consumatori de clor ce depăşesc
(8. .10) kg/h.

2.4.11 Încălzirea încăperilor staţiei de clorare trebuie să fie numai centrală sau electrică în sistem închis.
La amplasarea corpurilor do încâlziro so evită ca radiaţia calorică să producă încălzirea suprafeţei unui
recipient pesto 40" C.

2.4.12 Staţiile de cloraro dotate cu reclpionte tip butoi In caro masa înmagazinată de clor Intr-un recipient
depăşeşte 500 kg se dotează pe lângă bazinul de neutralizare al recipientului defect şi cu o instalaţie de
neutralizare a clorului scăpat In spaţiul din interiorul depozitului.

2.4.13 încăperile tehnologice, camera aparatolor de dozare, depozitul de clor şi camera instalaţiei do
neutralizare, se dotează cu sisteme de ventilare naturală şi forţată.
Ventilaţia forţată trebuie să asigure (20...25) schimburi po oră.

2.4.14 Staţiile de clorare cu capacitate peste 2 kg clor/h se provăd cu detectoare automate a scăpărilor de clor
în aer. Aceste detectoare so montează la 300 mm deasupra pardoselii. La o concentraţie minimă de clor de
1mg/m3, ole trebuie să semnalizeze prezenţa clorului în aer. La această valoare, trebuie să se declanşeze şi
alarma optică şl acustică Odată cu alarma so prevede şi pornirea automată a ventilaţiei forţate

2.4.15 Po clădirea slaţiei do clor se recomandă să so monteze Instalaţie do paratrăznet.

2.4.16 La proiectarea unei staţii do cloraro so respectă cu precădere recomandările furnizorului aparatelor do
dozare întrucât acesta condiţionează garanţia de respectarea condiţiilor de monta) din cartea tehnică a
echipamentului.

128
 ANEXA 1.38
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
R O M A N IA _________ E D IŢ IE O F IC IA L A _________ STA S 10110-85

C O N S IL IU L N ATION A L. a u m k m Ah i cu a p ă înlocuieşte ; —
PE N T R U Ş T IIN Ţ A STAŢII DK P0MPAIU2
SI T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N Prescripţii generale de proiectare Clasificarea alfa n u m e ric i
DE
G 54
S T A N D A R D IZ A R E

Water supplies Alimentations en eau BofloataCweuue

STATIONS I)E POM PAGE B 0 A 0 n 0 A T > K M H b lE CTAHU1IH
IN JEC T IO N STATION
General rules for designing Prescriptions générales en vue de 06m «e rrpeRnHcaHBH
l'établissement des projets npoeuTHpoBaHHn

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I
1.1 Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de proiectare pentru staţiile de
pompare folosi te în cadrul sistemelor de alimentare cu apă. potabilă şi industrialii a centrelor
populate sau ale obiectivelor industriale.
Prezentul standard so aplică la staţii de pompare echipate cu turboporape : pompe cen­
trifuge radiale, pompe centrifuge diagonale şi pompe axiale.
Prezentul standard nu se aplică la staţiile de pompare :(
— provizorii;
— plutitoare;
— pentru centralele de termoficare, termoelectrice sau atomoelectrice^
— folosite in cadrul obiectivelor industriale pentru diferite recirculări cu apă de proces
sau pentru amestec de ape reci şi fierbinţi;
— cu sisteme hidropneumatice (hidro foart?) pentru asigurarea presiunii la alimentarea .
clădirilor;
— pentru irigaţii şi desecări;
— pentru cele care au funcţiuni in caz de incendiu.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezis­
tenţă ale construcţiei şi mecanismelor şi nici prescripţiile privind dimonsionarea instalaţiilor, a
echipamentului electric şi A M C , a instalaţiilor do încălzire, ventilare şi sanitare.
1.2 Staţiile do pompare se prevăd-In* scopul:
— ridicării nivelului energetic al apei, In special Iu secţiunea intre captare şi con­
strucţiile de înmagazinare a apei şi compensare a debitului;
— asigurării presiunii în reţeaua de alimentare cu apă a obiectivului deservit.
1.3 Prevederea de staţii de pompare se face în urma unei fundamentări tehnico-economice
pe ansamblul sistemului dc alimentare cu apă în care so in tegrează Blaţiile de pompare.
1.4 Clasificarea staţiilor de pompare
Din punct de vedere al siguranţei in exploatare staţiile de pompare sînt de trei categorii
şi anume : '
— categoria I , la care nu se admit Întreruperi in alimentarea cu apă;
— catogoria I I , la care se admit întrerupefl de scurtă durată In alimentarea cu apă, de
pină la maximum 2 ore, timp in care personalul de exploatare al staţiei trebuie să cupleze iusta-
laţia de rezervă (agregate de pompare) şi să asigure conectarea instalaţiei de alimentare cu
energie electrică;
— categoria I I I , la care se admite întreruperea alimentării cu apă pe durata Înlăturării
unei avarii, însă nu mai m ult de 24 ore.
1.5 Staţiile de pompare de categoria I 6e utilizează în cadrul sistemelor de~alimentare a
consumatorilor vitali din industrie.
Staţiilo de pompare de categoria I I se utilizează în cadrul sistemelor de alimentare cu
apă potabilă a localităţilor cu peate 10000 locuitori, «pentru alimentarea obiectivelor industriale.
1.6 Staţiile de pompare se proiectează ca obiecte independente sau comasate cu alte’ obiecto
din cadrul sistemului de alimentare cu apă (staţii.de filtre, posturi de transformare, lucrări

Elaborat da :
A probat de :
COMITETUL PENTRU PROBLEMELE D at» In tră rii In vif oare j
C O N SIL IILO R POPULARE INSTITUTUL ROMAN DE STANDAROIZARE
Institutul de C ercetare şi Proiectare Bd. Ilie Plntille nr. 5 BUCUREŞTI 1985-10-01
pentru Sistem atizare Locuinţe p G o s p o d ă rie
Telex 11S13 CNST R
C o m u n a lă___________________
ST A S 10110-85

de captare a apei ete.) sau ale obiectivului care este deservit do staţia do pompare.
1.7 La amplasarea staţiilor do pompare pentru apă potabilii trebuie să se aibă In vedere
organizarea teritoriului pentru protecţia sanitară conform reglementărilor tehnico specifice.
î n zonele do locuinţe, staţiile do pompare trebuie să fio astfel alcătuite şi echipate încit
zgomotele şi vibraţiile produse să so înscrie în limitele admise 111 reglementările tehnico specifice.

N 2 PJR ESC R IPŢ II D E PK O IE CT A K E

2.1 Staţiile de pompare sint alcătuite, de regulii, din :

— echipament hidromecanic de bază, constituit din agregato pompe-motor electric;
— instalaţie hidraulică cuprinzînd conductele do aspiraţie şi de refulare aferente sta­
ţiei, armăturile de închidere şi reglare, dispozitivele de limitare a loviturii do berbec,, instalaţiile
de amorsare a pompelor, instalaţia de golire şi epuismente etc.;
— echipament pentru măsură al parametrilor hidro-tehnologici;
, — echipament electric caro cuprinde : instalaţiile de forţă, iluminat, instalaţiile de
protecţie, instalaţiile do măsurare, control şi comandă;
— instalaţiile şi dispozitivele pentru manevrarea piesolor grele în timpul oxocuţiei şi
întreţinerii;
— instalaţiile de ventilare, încălzire şi sanitare;
— instalaţiile de telecomunicaţii sau de dispecer;
— construcţia staţiei de pompare care adăposteşte echipamentele şi instalaţiile, precum
şi îucăperile auxiliare: atelierul de întreţinere, grupuri sanitare, camere dispecer, depozitul de
materialo şi pieso de schimb etc.
2.2 Parametrii principali ai unei staţii do pompare sîiit :
— înălţimea do pompare a instalaţiei ZT<, definită conform STAS 7215-80;
— dobitelo cerute maximo şi minime ale instalaţiei.
Înălţim ea do pnmparo a instalaţiei l l ti în metri, se determină cu relaţia :

h , = n„. + n„ + + -i - ii-1
2<7 Pff P?
in caro
U 9t0 înălţimea geodezică totală, în m etri;
n„ înălţimea pierdută totală în instalaţie, în m etri;
vIB viteza medie In secţiuuca de ieşire din instalaţie, în metri pe secundă;
vn viteza medie în secţiunea do intrare în instalaţie, îu.metri po secundă;
p,2 presiunea la ieşirea din instalaţie, în pascali;
pn presiunea la intrare in instalaţie, în pascali;
p masa volumică a apei, în kilograme po motru cui);
g acceleraţia gravitaţiei, in metri pe secuudă la pătrat.
2.3 Numărul agregatelor de pompare
2.3.1 Num ărul agregatelor do pompare în funcţiune se stabileşte în funcţie de debitele
nominale ale pompelor do fabricaţie curentă care asigură înălţimea do pompare necesară, de
variaţia debitului cerut şi do modul de reglare a instalaţiei do pompare.
2.3.2 La stabilirea numărului de agregate do pompare in funcţiune trebuie să se urmărească
realizarea unor instalaţii cit mai compacte, cu un număr minim do electropompc, asigurîndu-şe
funcţionarea staţiei de pompare in condiţii optime din punct do vedere energetic.
2.3.3 Num ărul agregatelor de rezervă se stabileşte în funcţie do categoria do siguranţă şi de
numărul agregatelor in funcţiune, conform tabelului 1.
Tabelul 1

Categoria de siguranţă
N umărul agregatelor
1 1 11 1 iu
tn funcţiune
N umărul agregatelor de rezervă

1 2 1 1

2 ...3 2 1 1

4 ... 8 2 2 1

7. . .9 3 3 2

2.3.4 î n instalaţiile do pompare echipate cu pompe do capacităţi diferite numHrul agregateior

de rezorvă se prevede conform tabelului 1 pentru pompele cele mai mari, iar pentru restul pom­
pelor mal mici numărul agregatelor de rezervă se reduce cu o unitate.
 S T A S 10310-8*1

2.4 Alrjjcren pompelor

2.4.1 Tipul şi caracteristicile pompelor se stabilesc in funcţicdc înălţimea de lumipare necetsiuă,
de debitul şi de caracteristicile fizice ale apei pompate, urmărindu-se funcţionarea agregatelor
(le pompare în regim optim economic (corelat cu condiţiile de lucru ale ansamblului staţiei
de pompare — conducta de refulare).
2.4.2 La alegerea pompelor trebuie să se ţină seama şi de următorii factori :
— domeniul de utilizare recomandat de furnizorul pompei;
— regimul de lucru al staţiei de pompare;
— alura curbei caracteristice a pompei, corelată cu modul de reglare a caracteristici­
lor ;
— soluţiile de automatizare prevăzute;
— numărul de pompe în funcţiune şi variaţia debilului cerut;
— eventualele extinderi viitoare ale staţiei;
— randamentul şi consumul de energie stabilit pe ansamblul sistemului de alimentare
cu apă.
2.5 Prescripţii constructive
2.5.1 în funcţie de tipul pompelor şi de cota do amplasare a acestora, staţia de pompare
se realizează în construcţie îngropată, semiîngropată sau supraterană.
2.5.2 Staţiile do pompare sint, de regulă, construcţii acoperite.
în cazul staţiilor de pompare echipate cu pompe cu ax vertical alo căror motoare sint
protejate climatic corespunzător zonei în care sînt amplasate, iar regimul climatic nu influen­
ţează condiţiile de exploatare, construcţia staţiei de pompare poate fi descoperită.
2.5.3 In cazul echipării staţiilor de pompare cu pompe cu ax orizontal, cota axului pompelor
se stabileşte în funcţie de înălţimea geodezică maximă Ia aspiraţie, evitind funcţionarea pompelor
in regim de cavitaţie, rcspectîndu-se condiţia :
y i> S U ,2 X P tiJ l + 0,5 m
în care
• A'P&ii, înălţimea totală netă, absolută la aspiraţie, disponibilă, a instalaţiei, in metri;
N P S H Înălţimea totală netă, absolută la aspiraţie a pompei, in metri.
2.5.4 De regulă, instalaţiile de pomparo se prevăd cu funcţionaro înecată a pompelor.
2.5.5 Poziţia pompelor cu ax vertical se stabileşte astfel îneît să se respecte prescripţia fur­
nizorului pompei privind inccarea minimă necesară. în lipsa acestei indicaţii se recomandă ca
planul de referinţă al pompei (definit conform STAS 7215-80) să sc ailc cu ccl puţin 50 cm sub
nivelul minim din camera umedă.
2.5.6 Dimensiunile sălii pompelor se stabilesc rcspcctînd distanţele minime precizate In tabelul 2
Tabelul 2

Pompă cu ax
Spccirtciil distantei orl/.ontul | vertical
Distanţa m inimă, m

Intre perele şl piirţilc proeminente ale agregatului dc pempare 0,8 0.8

Intre perele şl ÎuiuInUc (clnd pompa este paralelii cu peretele) 1,0 -

Intre fundaţiile agregatelor de pompore aşef.ale paralel lăţimea postamen­

tului agregatului
de pompare, dar
cel puţin 1 m

Intre agregatul dc pompare şl tabloul electric In caxul alimentării: 1,5 1,5

— pc tensiune de 3P0 V

— pe tensiune de R kV 2,0 2.0

Lăţimea spaţiului de clrculaţic la staţiile de pompare cu : 1.5 1,5

— debite de cel m ult 1 m*/»

— debite peste 1 m*/s 2,5 2,5

2.5.7 Electropompele cu ax orizontal a c&ror putere unitară nu depăşeşte 5 k-w se pot monta
cite două pe aceeaşi fundaţie, fără spaţiu de trecere Intre ele, dar cu asigurarea unui spaţiu
de lucru de minimum 0,40 m între părţile proeminente. In acest caz fundaţiile se pot lipi de
perete cu condiţia asigurării accesului pe cel puţin trei laturi, lulndu-sc măsuri corespunzătoare
pentru evitarea transmiterii vibraţiilor la elementele construcţiei.
2.5.8 înălţimea liberă a sălii pompelor trebuio să fie de minimum 3 m in cazul cind nu se
prevăd mijloace de ridicat a agregatelor do pompare.
S T A S 10110-85

în cazul staţiilor de pompare echipate cu mijloace do ridicat, înălţimea sălii pompelor se

stabileşte astfel incit piosa ridicaţi să poată fi transportată peste utilajul montat cu un spaţiu
de siguranţă de minimum 0,5 ra.
2.5.9 La staţiile de pompare echipata cu agregate de pompare livrate asamblate sau po
subansamblo avind greutatea subansamblului peste 0,1 t trebuio să se prevadă mijloace de
ridicat. în funcţie de greutatea agregatului sau a subansamblului şi de numărul agregatelor
instalate, in tabelul 3 se precizează mjloacele do ridicat ce so recomandă să se prevadă.
•* T a b e lu l "

Greutatea agregatului Mijloace de ridicat recomandate

iau o subansamblului

peste 0,1 piuă Ia maximum 0,3 l Dispozitive mohlle dcmontubilc (palan fix, trepied snu macara
capră)

peste 0,3 piuă la maximum 2 t Monoţlnă cu palan manual

peste 2 t Pod rulant monotfrlndă cu cărucior ţl palan manual

2.5.10 L a staţiile do pompare echipate cu mijloace de ridicat, trebuie să so respecte prescrip­

ţiile IS C IU privind manevrarea sarcinilor cu mijloace do ridicat şi distanţele de siguranţă pe
orizontală.
2.5.11 Staţiile de pompare trebuie prevăzute cu uşi sau trape pentru manevrarea utilajelor
ale căror dimensiuni trebuie corelate cu gabaritele acestora.
2.5.12 Faţa superioară a blocului de fuudaţio trebuie să fio cu minimum 15 cin mai sus decit
pardoseala sălii pompelor pontru a feri motorul de eventualele Bcurgeri de apă pe pardoseală.
2.5.13 în scopul colectării pierderilor de apă normale din instalaţii trebuie să se prevadă o
başă de colectare, iar pardoseala să se realizeze cu pante şi canale de scurgere către başă.
2.5.14 Evacuarca apei din başa de colectare se face gravitaţional; in cazul în care nu se poate
realiza evacuarea gravitaţională, se provăd pompe de epuisment. '
2.6 Instalaţii hidraulice
2.6.1 Racordarea conductelor şi armăturilor la pompe trebuie să nu creeze solicitări mecanice
In flanşele pompolor. în acest scop se prevăd elemente corespunzătoare de rezemaro si de
susţinere.
2.6.2 Traseul conductelor so alege cit mai judicios, astfel încit să permită acccsul uşor la
pompe In timpul exploatării. y
2.6.3 Instalaţia do pompare trebuie ooncepută astfel Incit oricaro pompă să poată fi demontată
din instalaţie fără demontarea conductelor.
2.6.4 Conductele de aspiraţie trebuie să aibb traseele cit mai scurte, să fio astfel amplasate
Incit să permită eliminarea aerului in sistemul preconizat. Racordul coqductei de aspiraţie la
rampă se face utilizînd reducţii asimetrice, montate corespunzător pentru evitarea formării
pungilor de aor.
2.6.5 La staţiile do pompare de categoria I, dacă nu se pot prevedea conducte do aspiraţie
pentru fiecare pompă, trebuie prevăzute cel puţin două conducte do alimentare pină la sursa
din care se preia apa.
2.6.6 Conductele de aspiraţie şi de rofularo din staţiile echipate cu pompe cu ax orizontal
se pozează, de regulă, deasupra pardoselii. în cazul staţiilor de pompare supraterane se admite,
pozarea conductelor In canale acoperite cu plăci sau grătare demontabile. Dimensiunile inte­
rioare ale acestor canale se stabilesc în funcţie de diametrele conductelor, după cum urmează :
— pentru conducte c u D < 400 ram : lăţime B = D 4- 600 mm şi adîncime H = D +
■ *4- 400 rara;
— pontru conducte cu D > 400 m m : lăţime B = D -f 800 mm şi adincime E = D-f-
4 - 600 m m ;
— In cazul montării mai multor conducte în acelaşi canal, Intre pereţii conductelor
montate In paralel, distanţa va fi de minimum 300 ram la conduote cu D < 400 mm şi mini­
m um 400 ram la conducte cu D > 400 mm.
2.6.7 Instalaţia hidraulică' trebuie prevăzută cu posibilităţi de golire peutru a nu inglicţa
Sn perioadele roci, in cazul Întreruperilor în funcţionarea instalaţiei de pompare.
*2.6.8 Diametrele conductelor din interiorul staţiei de pompare se stabilesc pe bază de calcul
tehnico ocouoraic.
 ST AS 10110-8'»

3.7 Alimonture eu energie electrică

2.7.3 Alimentarea cu energie electrică a staţiilor de pompare se face, de reguli, din sistemul
energetic naţional, prin linii elcetrice şi posturi de transformare, în condiţiile reglementate de
Ministerul Energiei Electrice.
2.7.2 Sistemul do alimentare cu energie electrică, trebuie 8ă asigure obligatoriu o alimentare
de bază, corespunzătoare puterii maxime simultan absorbite de ansamblul instalaţiei de pom­
pare.
2.7.3 în funcţie de gradul de siguranţă necesar, stabilit pentru staţiile de pompare de categoria
I şi I I , se prevede o alimentare de rezervă, proiectată astfel Incit să asigure alimentarea cu
energie electrică pe durata maximă admisă de întrerupere prevăzută pentru categoria respectivă
conform pct. 1.4.
2.7.4 Postul de transformare care asigură tensiunea de alimentare a agregatelor de pompare
poate fi amplasat in clădire separată sau în construcţia staţiei do pompare.
2.8 Instalaţii du autom atizam
2.8.1 Necesitatea şi gradul de automatizare, instalaţiile de telemăsurare, telesemnalizare sau
telecomandă ale fiecărei staţii de pompare se analizează pentru fiecare caz în parte, urmărind
aspectul calitativ al funcţionării şi aspectele de eficienţă economică. •
2.8.2 în cazul prevederii automatizării funcţionării agregatelor de pompare, trebuie să so
coreleze regimul tehnologic do funcţionaro a staţiei de pompare cu regimul de funcţionare
pentru care sînt construite motoarele care autrenează pompele.
2.9 Instalaţii do încălzire
2.9.1 Sala pompelor se prevedo în general fără instalaţii de încălzire. Acestea so prevăd
numai in cazuri bine justificate, cînd prin degajarea do căldură a electromotoarelor nu so asigură
temperatura minimă do gardă do -{- 5°C la funcţionarea instalaţiei in perioadele reci (ţinind
seama do timpul de funcţionare efectivă a electropompelor).
2.9.2 La încăperile anexe (atelier de întreţinere, grup sanitar, încăperile separate pentru insta­
laţii electrice etc.) trebuie asigurate prin încălzire, temperaturile normate.
2.10 Instalaţii sanitare
Staţiile de pompare so dotează cu grup sanitar alcătuit din WC şi lavoar, dacă sala
pompelor nu este comasată cu alte obiecte care cuprind şi grupuri sanitaro.
2.11 Instalaţii do ventilare
Ventilarea staţiilor se face, do regulă, pe cale naturală.
în cazul staţiilor do pompare Îngropate, trebuie să se asigure cel puţin trei schimburi
de aer pe oră, prin instalaţii do ventilare.
2.12 încăperi auxiliare
Staţiilo do pompare, cu debito peste 1 m 3/s so dotează cu un atelier do intervenţii şi un
depozit do materiale, piese do schimb şl echipament de protecţie cu suprafaţa de minimum
6 m*.
în staţiile de pompare cu debite sub 1 m3/s se prevede un spaţiu pentru banc do lucru.
Stajiiilo de pompare, in cazuri justificate, pot fi prevăzute cu spaţii pentru laborator,
punct de oxploataro etc. ' '* »’
 ANEXA 1.39.
1R S
STA N D ARD ROM ÂN SR 12362
Iunie 1996 I
Indice de clarificare G 54

Alim entări cu apă I

G O S P O D A R II D E R E A C T IV I
Prescripţii de proiectare ' j"

i Water suppiies
Reagents use '
Desig:i specifications

Alimentation en eau \
Utilisation des réactifs
Prescriptions eh vue de l'établissement des projets

APRO BA RE [ Aprobat de Directorul general al 1RS la 04 decembrie 1995

| înlocuieşte STAS 12362-85
f
C O RESPO N D EN TA La data aprobării prezentului standard nu există nici un
standard internaţional sau european care să se refere la
acelaşi subiect

On the date this standard approval, there is no International

or European Standard reffering to the same subject

A la date l'approbation de la présente norme il n'existe pas

de Norme internationale ou européenne traitant du même
sujet

D ESC RIPTO RI TIT | Alimentare cu apă, reactiv, prescripţie de proièctare

PREAM BUL
Acest standard reprezintă revizuirea S T A S 12362-85, pe care tl tnloculeşte. Standardul a fost elaborat Iniţial
In 1985. Faţft de standardul pe care tl Înlocuieşte s-au (Scut urcătoarele modificări principala:
- s-au Introdus prevederi privind elemente tehnologice, amplasarea gospodăriilor de reictivl;
- s-au eliminat recomandările care se refereau la operaţii sau tehnologii depăşite sau |estrtctlve (exemplu: se
consideră că sulfatul de aluminiu se livrează riümallrl vrai; Utillzbredl obligatorie a pompelor dozatoare);
- s-a introdus forma de dozare u scâlăa reactivilor utilizate pé ţtfbri niondlat;
- s-au eliminai prevederile privind dozele orientative ;dp reacVvi.„ . , ,<ţ

NSTITUTUL ROMÂN DE STANDARDIZARE (1RS), str. J.L.Calderon 13-70201, Bucureşl

TP (401) 2107401; (401) 21 13296; TF (401) 2100833
 S R 12302
1. G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şl domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de proiectare a gospodăriilor do roactrvljdin cadrul staţiilor
de tratare a apei tn vederea potabilizării acesteia.
Categoriile de reactivi ce se folosesc sunt următoarele: ,
- reactivi de coagulare;
- flocylanţi (adjuvanţi ai ţlocMlării); . , .■ , ., .. ... , , ,
- reactivi do control aleatorii i>H;K1 . .., " .... V , . , I
- reactivi de corectare a unor caractenstlcl ale apel. . ■ ' ‘ ■ ' • • | ' ;
Prevederile prezentului standard nu se aplică la tratări chimice sau flzlco-chimlca ale apel ca: ozonlzarea,
clorarea, fluorizarea, demineralizarea sau la tratarea apel prin schimbători de lorii sau cu cărbune actfv,'
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezistenţa a construcţiilor şl
mocanlsmelor şl nici prescripţiile privind dimensionarea Instalaţiilor Interioare de llumlnaţ, de Încălzire, de
ventilare, sanitare şi de automatizare. , ..

1.2 R e fe rin ţe. .v, • . . . . . .

S T A S 185/1-89, Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilaţie şl de gaze naturale. Conducte pentru
■ flulde.Semne şl culori convenţionale - i

S T A S 10898-85, Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie

2 PR ESC R IPŢ IILE PROIECTARE ,

.- ; , ■ I
2.1 Prescripţii tehnologico •

2.1.1 Gospodăriile do reactivi sunt componente alo staţiilor do tratare a apei în caro so realizează următoarele
activităţi: stocarea reactivilor, prepararea soluţiilor de lucru, dozarea reactivilor cu doze diferite In raport cu
calităţile variabile în timp ale apei din sursa sistemului de alimentaro cu apă.

2.1.2 Reactivii pot fi utilizaţi în stare Solidă sau lichidă. Prevederile standardului nil se referă la reactivi în
stare gazoasă sau lichefiată.
'.i ']■'
2.1.3 Alegerea tipului de reactiv, a combinaţiei de reactivi ce so utilizează la tratarea apei dintr-o BUrsă, doza.
fiecărui reactiv şi schema tehnologică de tratare chimică so stabilesc prin studii şi încorcărlldd labbrator» *
T0 lipsa studiilor aceste elemente se pot stabili pe baza datelor obţinute din exploatarea tiiSoî staţlide tratare
t ,are foloseşte.aceiaşi sursă de apă ca şi staţia pentru care so proioctează gospodăria de reactivi.
Pentru staţii ţle^tralarş'cu debite peste 1000 dm3/s sau cu Scheme complaxo de trai ara; se recomandă ca i
efectuarea studiilor'să se facă p6 staţii pilot. ‘ ' I

2.1.4 La stabilirea schemei de tratare se iau în considerare numai acel reactivi pentru care există agremente
tehnice. ’

2.1.5 La stabilirea tehnologiei de tratare cu reactivi se au în vedere caracteristicile chimice şi fizice ale
reactivilor: starea de agregare, modul de dizolvare, comportarea la diferite temperaturi ale mediului,
solubilitatea, efectele chimice secundare, agresivitatea asupra materialelor de construcţie, gradul de pericol
pentru personalul de exploatare.

2.2 Prescripţii privind alcătuirea gospodăriilor de reactivi.

O gospodărie de reactivi este alcătuită în principal din:

- spatiile necesare pentru depozitarea reactivilor, inclusiv instalaţiile şi echipamentele pentru descărcarea şi
transportul reactivilor;
- instalaţiile pentru pregătirea reactivilor în forma sub care se administrează;
- instalaţii pentru dozarea reactivilor în apa de tratat; ţ
- construcţiile care adăpostesc instalaţiile şl echipamentele caro privesc procesul de tratare'al apei cu reactivi. »
ol< 12362

2.3 Prescripţii privind am plasarea gospodăriilor de reactivi

2.3.1 Gospodăriile de tratare cu reactivi se amplasează de regulă în construcţii separate de restul

construcţiilor şl Instalaţiilor din cadrul unei staţii de trataro a apel.
Pentru staţiile de trataro a apei având debite până la 100 dmJ /s se acceptă comasarea sau Includerea
instalaţiilor de reactivi cu alto construcţii de pe fluxul de tratare a apel.

2.3.2 La amplasarea unei gospodării de reactivi trebuie să se aibă în Vedere respectarea distantelor de
protecţie, care se stabilesc în conformitate cu reglementările tehnice specifice 1n vigoare, j

2.3.3 Spatu l destinat gospodăriei de reactivi include şl drumul de acces al mijloacelor de transport al
reactivilor precum şl platforme pentru manevrarea autovehiculelor.
. 1
2.4 Prescripţii privind construcţii şl Instalaţii

2.4.1 Mărimea spaţiilor pentru depozitarea reactivilor se stabileşte tn funcţie de consurpul de reactivi şl de
ritmicitatea de aprovizionare a acestora, pentru a asigura un stoc din fiecare reactiv pentru (10.1.15) zile la
turbiditatea maximă a apei brute şi pentru 30 zile la turbiditatea medie.

2.4.2 Depozitarea reactivilor se face pe sorturi în stare solidă sau lichidă, în ambalajul în care au fost Ifvraţi, în
spatii închise special amenajate sau în recipiente adecvate.
. i •■
■■
•
2.4.3 Pentru depozitarea reactivilor în stare dizolvată se pot proiecta bazine deschise sau acoperite cu
instalaţii necesare dizolvării şi transportului reactivilor la instalat» de preparare şi dozare.

2.4.4 Spatiile de depozitare se proiectează conform reglementărilor tehnice spedlflce, cu luarea îli
considerare a caracteristicilor chimice şi fizice ale fiecărui tip de reactiv utilizat şi a efectelor pe care acesta le
poate avea asupra materialelor de construcţie şi a oamenilor (toxicitate, inflamabilitate.l pfericol de explozie,
agresivitate etc ).

2.4.5 Depozitele de reactivi se dimensionează corespunzător cantităţilor de reactivi care trebuie stocate ,
asigurându-so spaţii libere pentru circulaţie şi manipulare de cel puţin 1,5 m lăţime.

2.4.6 Reactivii se administrează de regulă sub formă de soluţii sau suspensii în apă.
Concentraţia maximă este de: j
10 % pentru coagulanţi;
1,5 % pentru var; . . .
1 % pentru silice activă;
0,1 % pentru polielectroliti. ' '
,'<j
2.4.7 în funcţie de starea în care sunt livraji şi de avantajele economice se utilizează administrarea sub
formă solidă (pulverulentă sau granulată) în special pentru capacităţi mari şi/sau cu grad de automatizare
ridicat.

2.4.8 Administrarea reactivilor în apă se face cu dispozitive care permit modificarea şi controlarea cu uşurinţă
a cantităţilor de reactivi care se introduc în apa de tratat. Toleranţele de măsurare trebuie să fie de maximum
± 5%. ,
Pentru fiecare reactiv trebuie prevăzute cel puţin două dispozitive de dozare.

2.4.9 Toate elementele de construcţie inclusiv pardoseala gospodăriei de reactivi trebuie să se realizeze cu
materiale rezistente la agresivitatea chimică.
Pardoselile încăperilor tehnologico trobuio să fie prevăzute cu rigole de scurgere şi canalizare interioară
pentru a colecta pierderile accidentale de substanţe chimice.

2.4.10 Instalaţiile, aparatura, utilajole. recipientele şi conductele trebuie să reziste la coroziune şi/sau la
abraziune în funcţie de caracteristicile materialelor vehiculate, inclusiv la şocuri mecahlce.

2.4.11 La conductele tn care substanţele vehiculate pot să gelifice sau să solidifice trebuie să se asigure
posibilitatea de golire şi spălare pe perioada opririi funcţionării instalaţiilor.
Pentru apele de scurgere se iau măsuri corespunzătoare de neutralizare a efectelor agresive asupra
materialelor.
 SR 123G2

2.4.12 Recipientele şi cuvele trebuie prevăzute cu scurgeri pentru golire şi cu conducte de preaplin,
dimensionate pentru un debit egal cu cel al conductelor de alimentare. j
La cuvele de reactivi trebuie să se prevadă posibilitatea de reţinere a impurităţilor ce plutesc In soluţie.

2.4.13 Conductele utilizate la transportul reactivilor se fixează cu brăţări demontabile pe console, stelaje,
suporţi sau estacade.

2.4.14 Montarea conductelor In dreptul locurilor de 'trecere se face la o înălţime de minimum 2 m de la

pardoseală sau pasarele

2.4.15 Conductele prin care circulă substanţe toxice, corozive sau Inflamabile se îmbină prin sudură, lipire sau
cu flanşe. La aceste conducte se interzice montarea de mufe cu filet sau a piuliţelor olandeze.
i
2.4.16 Distanţele între părţile proeminente ale elementelor de instalaţii şi pereţii construcţiei trebuie să fie de
minimum 80 cm.

2.4.17 încăperile gospodăriei de reactivi trebuie să se prevadă cu instalaţii de ventilare naturală. Gospodăriile
mari de reactivi care deservesc staţii de tratare cu debite peste 1000 dm3/s trebuie să se prevadă şl cu
instalaţii de ventilare artificială.

¿.4.18 Toate conductele se vopsesc în culori convenţionale. Când pe acelaşi traseu se montează mai multe
conducte care transportă acelaşi fluid, acestea se numerotează conform S T A S 185/1.

2.4.19 în încăperile gospodăriei de reactivi trebuie să se asigure o temperatuţă de minimum 5° C, iar pentru
încăperile unde exiâtă personal în permanenţa temperatura minimă să fie 20° C.
 ANEXA 1.40
IIT U tU C A SOQAUSTA STANDARD DK STAT

•
KOMANU œ iT ii oncLA U L S T  S 7 3 3 5 /3 0 8

rnOTECŢIA CONTRA COnoZIÜTÎII A CONSTUOCŢULOII înlocuitft* :

C ON SILIU L. N A T IO N A L
P D fT R U Ş T IIN Ţ A
9 ! TKHISOLOGTB
C T S l I lU r P L » O M A N
PI
S T A N D A JU X ZA E S
i npoTOBOMopposaonM Mumrrm »nta-
CottmIm prc,t»eti<m at bnri«d ra«t»-
Up «tractam
E X T E R N A L COATING W IT H BITU­
MEN OF STEEL P IP E L IN E S
METAUCK iNOHOrATE
STAS ÎJU H-Tt
IZOLAREA EXTEniOABA CU BITUM O axiflcm rM a llu r a m t r ir i
A CONDUCTELOR DIN OŢEL
G 9t
Prot*ct!«a des ceci*traction* métalUqtM* jitrvACKnx #cTpo*«*ux iro*cTpyxiDtS
•aterré** cootrt U corrasion B H E E Q H flfl B H T Y M IL A fl 1T30J1H-
ISOLEMENT E X T E R IE U R AU B I­ m iH C T A JIB H b lX T P y B O nP O -
TUME DBS CONDUITES EN A CIER B O flO B

X GENERA LIT ĂŢ I

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare } ........

Prezentul standard stabileşte prescripţiile privind'Izolarea exterioară ou bitum a con'
duetelor din otel Îngropate In vederea protejării lor oontra coroziunii.
Prevederile prezentului itandard nu >e aplici In cazul oonduotelor:
— «ubmarine «au aituate în medln marin; > ’ * y^ :
— prevăzute la exterior cu comlere de armare sau cu alte amenajări «pedale;
— îngropate lnm edii agresive pentru bitum. *-i > '
1.2 . Isolarea exterioară cu bitum a conductelor Îngropate te realizează In unnătoarele tipuri
de învelişuri de protecţie an ticorosivă, denumite pe scurt In prezentul itandard izolaţii îi?.
— 'uşoară; ; . ' ' ./
— normală; - -v "
— întărită; . '
—yfoarte întărită..*, ,
1.3 Izolaţiile pot fl »Icătulte din iumătoarăe S t r a t u r i ,
— un ifcrafc de aderenţă; ' ^
: . — unul plnă la txei straturi de bitum ; -- -Y—i-V*^ • ■ , **
. — unul iau două înfiUurări de armare (funcţie de numărul straturilor de bitum );
— o Înfăşurare exterioară de proteoţie; ;
’ , — un strat de protecţie a izolaţiei. ^ ”
1.4 Izolarea exterioară cu bitum a conductelor Îngropate & realizează ţxinform prezentului
standard fi documentaţiilor de execuţie întocmite de institute de specialitate..! -r 4 ' .
Proiectarea trebuie să se facă diferenţiat, pe zone, funcţie de condiţiile de teren şi de im ' ,
plasament. ' ri ■

2 C O N D IŢ II TBHNIOB GENBRALB -

2.1 Katcrialele care se folos«zo pentru izolarea conductelor slnt precizate în tabelul 1.
.' : * *Tablai i
T w y m t i i n «m bU ati
D «nu*ir*« VtrataW ls Ucsï— « fi H M U rM "
» . ' - —«SaetiU r . " „ M.; ! **•'■

\ ;
r : - i r —y- Ç grand (CITOM), Mtform STAS SSOO-S3 (jwmct 4« komoltr«
S tf il 4a ad*r«ntl *» « a .. .'r r c ) •-.* • . • .7 , • . r ‘ v r
—> 0 * ï bitura SP M , aamfarm S tA S 3&4-SS (poact d« tnaraU n { j
•S.;-, l u r o ............ '- ïH 'V y
S t n i 4* M taral> -
- u . . ‘. + î * ./ ' • ' r*Mtom SPP 70, CMfena STAS 24S4-SS ( p a c t d« tniavUr« rafa».'
7e*c) .*• 'v
;
f .• ■
^
v'*: j*. f } •+** i 1 V

Jai âmi f»
M IN im im FtTtOtUlUI . - ; -.¿■-ţ ■
■■■
>
INSTinmA « Ó « * « '!)« ÍTANOAROUARC IM » tatrftrU ta »kH M : ,
da f! ProWclW
WWtWI »1 C».. ' -' - -Bd tll» Plnllll. -r « Ol i n icrcn
 STAS 7335/3-¿6

ANEXA
• MĂSURAREA d i r e c t a a r e z i s t e n ţ a d e t r e o k r e a i z o l a ţ i e i

A .l Principiul metodei.
Metoda consta din determinarea curentului, la potenţial clectric constant, co străbate
izolaţia, Intre un electrod de suprafaţă determinată ţi conducta mctalică izolată. .
A .1.1 Determinările se efectuează la mijtocul ţevii izolate In staţii fixe sau manual pe
traseu; pe conductele îngropate, determinările so fac In puuctc stabilite prin alte măsurări
(potenţial conductă sol, defectoscop electric specific) sau pe criterii statistice.
A.1.2 In punctele stabilite pentru măsurări, conducta îngropată se dezgroapă pc o lun­
gime de 0,5 m.
Dezgroparea se face astfel Incit să nu sc atingă cu obiectc dure izolaţia. Pămintul de
deasupra izolaţiei se curăţă cu perii vegetale. Groapa r c dimensionează astfel Incit să permită
lucrul unui operator. ** '
A.2 Aparatură ţi materiale "
— Voltmetru cu clasa de precizie 1,5
— Microarapermetru cu clasa de precizie 1,5
— Potenţiometru (reostat) cu rezistenţa pină la 1 k Îl şiputerc 1 XV.
— Sursă de tensiune continuă cu tensiunea la borne 30 Y
— Conductori de legătură din cupru, izolaţi cu secţiunea minimă 2,5 mm*
— Electrod clin tablă cu groRimea 0,2 . . . 0,4 mm, lungimea egnlă cu circumferinţa con­
ductei şi lăţimea de 0,3 m * . . .
— Bandă textilă (molton, pială) cu lăţimea 0,3 m şi lungimea egală cu circumferinţa*
conductei. • ..
; - Soluţie 3% NaCl ,. '• ‘ • ’
A .3 Montajul de măsură *
Montajul de măsură este dat exemplificativ In figura 1. . ' •" •'

1 — eotiduetl; 2 — liolalle ; 3 - b in d i t n l i l l ; 4 — electrod din tablâ ; 5 — contact electric

• r V*i : < . ' FI*. 1
A.3.1 Execuţia montajului . ‘ . ■:
Peste conducta izolată, dezgropată şi curăţată do pămînt (la conducto îngropate) ne
aplică o bandă textilă de 0,3 m lăţime linbi.bată In soluţie 3% NaCl, pe toată circumferinţa
conductei. Peste banda textilă se aplică electrodul di# tablîl, curăţat la luciu metalic, pe Întreaga
. circumferinţă a conductei şi care şe «tringe pe conductă printr-un procedeu adecvat.
• _ ■ La aproximativ 0 . . . 10 cm de la marginea benzii textile, se dezizolează conduota,' te
v curăţă la luciu metalic şi se execută un contact elcctric buh, printr-un proccdeu adecvat.
' A. 4 Măsurarea *
8e reglează potenţiometnil P astfel ca voltompcrmctrul să Lndico valoarea de 30 V.
Se citeşte indicaţia microampermetruiui. 1 ,
Se repetă citirea după un minut. • ’
OBSERVAŢIE. — Opcrttorul Irtbala dk na albi contact cu montajul de m âtirfl, din cauia curenţilor c« *e pot
•corfe paln corpul a u . erontnd mliarftoarca. ţ ,

A 5 Prelucrarea datelor ’’ . . . • .‘
; Valoarea rezistenţei do trecere R (Om*) so determină cu relaţia :

• \ *
In care • \ ■
U tensiunea citită p e _________ , _ . w. r ,
I curentul citit pe mlcroampermetru, In araperi;
£ tunmfaf'v rlocfrodului metalic. In metri niUrafi. *
VS 7335/3 8«

Tab«!«! | (continuare)
Temperatura ambiantă
la Izolarea fl montarea
Denumirea stratului Materiale
conductelor
•c

Înlăturare de armar« IraplsUturldhi fibre d* st&eld ob*v»uJli. conform STAS 8050-7« ;

m recomandă sortimentul 1 60 calitate E ,

Implslltură din fibre da sticlă armată, conform STAS SOSO-7«:

sa recomandă sortimentul IS *0.30
ta/ăfurare exterioară de
protecţl«
i: >0 bandă PVC cu «doOsuri d« U t am Up BPV **, conform ragle-
mentărilor toimlca apocl/lca

i <0 bandă PVC cu tdasdiri de bllum Up BP11 conform reglemen­

tărilor tehnice spodflc«

Strat de proiecţie Izola­ >0 saluţi« de lapt« d« var

ţi«

1) Tipurile de grund fl bitum m stabilesc fonc|W dt temperatura dt regim a (InM i U ce se transport! In conducta
respectivă fl cU temperatura am bianţi la Izolarea fi m ontana coadwUl.' 1
Bitumul trebuie wâ a lb i pun ciul de înmuiere mal ridicat cu cel pul In KTC tată do temporal ura de regim a
fluidului t n a ip e r t iL . < '
jn cazurile fea car«, grundul fl bitamarlW precizate Iu tabelai 1 au corespund, pot fl «ttlltaia alta materiale
omologate la. acest scop. conform regiementărllof ¿chnlce sp*dflc*.

2) Se rredmondă să ao U lomaică
— la subtraversArl ,tto rtu’ri,
— U M b ln v a n fr i de e*4 ferate fl drumuri, prin tub de preUcţle;-
•— Lf ^nfceraoctU «n cabluri aloctrtoe ;
*•— ta son« cu cuAentl do dispersie '
— pa porţiunii« d« conduct« In care temperatura fluidului ce se transport! esta mal mare de 50*C.

12.3 Tipul de izolaţie şi alcătui rea ei tn funcţie de durata de exploatare a conductelor) de con­
diţiile de teren şi de am pla sam e nt se stabileso conform tabelului 2.
Tabelul 2

Alcătuirea IzolaţW

<7 / grasl mea stratului d« bit uns .

oua •
Durata d« AgreWvUalao solului*
axptootara condiţii d« teren fl de aplicat In sia|U âpUcat mecanizat
a coaduf- . . jsumărul şl
' ' amplasa meat Oxa de laolare sau pe conducta mopţată
.. u lo r , , denumirea stratului Osana al pe traaeu
ŢIpU de u ’ . -.hi ftr continuu
«ni
laoiaţle
efectivă nominală efectivă nominală

1 sol cu orice agresivitate, un strat de ade­ -

Ufoară
fără curenţi dr dispersie, renţi '
fără apa agroalve
5 sol cu orie* agresivitate. un strat de ade­ ' “ “ - —
» t . Urca foarte accidentat, rentă
din tone cu schele petro­ un strat de bitum 3. ..4 3.5
liere _~ ' --

Normală nelimitată sol cu agresivitate mică

şl medie
un strat de ade­
rentă _ \_ • —
un strat de bi­ ’I .,.4 3 .»
tum
o Infâfurare exte-
rioară de proiect Ir _ _ _ ' ' — '•
sol cu agresivitate mare, un strai de ado­
întărită nelimitată ■_ _ ■_ _
mlaftlnl. turbării, teren rea ti
foarte accidentat, sab- an iţrst de bitum
traversări de drumuri fl ( primai) 4. . .4 S. . .4
căi ferate, tone industri­ o lafâfurara de _- • 1,5** • 7*** ✓
ale sau centre populate. armare
Intersecţii cu cabluri sau un strai de bitum
alte Instalaţii metalice (al doilea) 3 ...4 1. . *4
1 îngropate

• la (ă furare ea te *
rioeră de protecţie _ _ _
 T ab atal 2 (o ^ lM u n

Aicltulrca lio ia ltd

grosimea »tralplui dc bitum

* mm »
Durata de Agresivitatea M-iukti*1
Tipul de «xpioatarc a . numArul ţi
laalaţlr condiţii de teren ţi d*
conductelor amplasament denumirea »tratului Oxa d< lr«U rt »au. pe conducta montaţi
ani , manual pa trai eu la dr caatinua

efectivi ootxtfaaUÎ a f e c tă narat oală

Poarta tati- neMmiUU M l eu a|i««iTitaU foarte a u a tr a t da wW- “

rit« mar», m ap« »«reeiv«. la rw ti '
W M cu curen 11 da dl»-
persle. la sublravarUri ua strat debitam .
da riuri <<primul) 4. . 1 3. .. 4
o l a t i f i n r » 4 i ar-
laara (prima) . %_ • ' _
wi atrat 4« ţitam
(al doilea) 3. .'.4 i.S . . . 4 • ■' ^ .
• la Uşurare 4« «f- . 1B**1
*.» •tT". ' * '
. f _.. r.; ' ' marţ ( V d o u a )
aa Krak da bJtum 3. ..,4 i 3 ...4
(rf treilea) *•> V *
a tal** urare n ta-
rioarâ d« pretec-
(ia .. -•••
■• , A • .1 1 r K:
■, 7 . .
* Afresivitatea »«tutui m claţiUci fuacţia d a .m k tiv ita te a hal conform tabelului 3

\V •
. ,Rezi»UvlUtaa autului p* -.1 Vr* *
, ' n « ^ ... • .,u .: . . ^graaivIlaU a pokţhţl,»..
in ,.# .4 *.•.:■ ,* Vv . j h V - i . h ,

• •; • . . ! %. ■ .‘ . y . ^ | |i/.l . 1 IV • / » 1/ •
• ;>•. p * l o o • • *> • * . / •V ... .. m ic i , »:•.*

. . - 2 0< p < 100 madla "

■ 5 < p < 20 . •; nara •

• •P < 5 . ;* ' •*. *; / !■' '

v • J
.toarta mar« • »' ’

• • Ropcudati m i m ' froaimitor nom U*U aU »Irul uriWr de M tăm •

• • • Reprexlati »una |roW»lUr nominaU »U i t n t i r i U r 4« Mtum. caro c o m p u n ă şl In caturile ta cura turneul
primul Urat 4« bitum M U ap U u t n M ţ a a lu t . .t*.

2.3 Izolaţiile trebuie tA. fio c o n tin u tf,a d e re n t« u n ifo rm e c a grozime.

8ub aspectul conţin ui t i ţii Izolaţiei normale, Intirite ţi foarte In t i ri te trebuie i i se rea­
lizeze parametrii electrioi precizaţi In tabelul i. • * , V
Pentru reţelele' d# distribuţie gaze^ izolaţia .trebuie t i corespund4 tuturor condiţiilor
j>entru clasa de Uolaţie foart« bu*&, :
Tabdul 4

Parametrii «U ctrid al Isolaflri Ciaia da caii lata a lsoi«U«i

Danumtra Valori toarta 'hpmk buni ,|»aU«flcll«ar»

•V - »*. i ’ * ■
1
Razi »Un la da trocara*, Q ^ 1‘ • :'.‘ w X
10! . . . io* * . •. X -
• -J. » . 10* . . . U P X . , ’X --
<126 .• •• > • ‘v X ... . -i -
Conductant>. P S/ra* • V'» ....
1 26 ... 100 •tx
600...2000 • X
Rasi»toata ** laoUUd Q/m» > •0 0 0 X .•
r •.; • •
•0 0 0 ... 2000 r x ..
' 2000...¿00 X
6aa«itataM da c i n a t da* »rotacţia < 0,0 2 • X
catodici p*A/m* 0,03. ..o .r X
0 .1 . ..0 ,6 . X
Pataatlal «oadutU aol ca «tatH da pro- . 1 2 0 0 ...6 6 0 ^ * . . : • • J-
U cţk catodic«, mV ■4‘. £L
v u*~.
taJufw L * * * "Mtoda a>U»urflri( «roete ( « m I u u u m m O Im U U da tafroporua oeudociei. dupd rtdrue

U « u i t M 4 . ilU (U U <UU tajropiril eoudMcUI, prin metoda staţiilor 4« pretacţi*’

ca uxsct n u Uli
• • • v *j*H « â M in ta pe lutraf traseul coairolat pria lAten*odl«l »l«clrodulul Cu/Cu 5 0 ,. exprimate tn veUiar»
^ a b s » lu t« _ X alearr* 1900 mV k..«- .......................
3.4 A «poet
Izolaţia trebuie să aibă suprafaţa fără fisuri n a orăpituri, bule de aer, pori, Inoieţituri,
oorpari «triUne, lnolu«lv pe porţiunii* de suprapune» a ln fiţn riril sxt«rio»r» de protecţie.

3.5 Aplicarea Iiot»(iot

3.S.1 Aplicarea «tratahil do grand » face pe «uprtifeţe uscate ţl curăţate de rugini, «guri
(i corpuri străin».

bine.
13*0 ţi
grund.
A ^U etra «Ir»tu lu l de gnutd se faoe lm temper»tur» »mblantă, 1» adăpost de Intern
perii (ploaie, ninsoare, rtn t putemlo, ceaţă, furtuni de pr»( «au nisip).
ta momentul aplicării, grundul trebuie să a lb i viscoritatea conform reglementării teb
nice a produsului retpeetiv.
Stratul de grund ee aplică pe porţiunea de conduct! ce poate fl Izolaţi in aoeeaţi «1
In oazul in care rămln pe a doua «1 porţiuni grundulte fi neizolate, înainte de aplicarea urmito
n ilul « tn t, trebuie « i ae ia măsuri ca suprafaţa de grund « i fie curaţi fi f ir i defecte.
In cazul In care ae foloecfte «dl grund declt cel conform 8TA8 <800-93, trebuie ai ae
stabilească pe bază de teaté procedeul de aplicare a «tratulul urm ilor, În vederea realizării
aderenţei acestuia de prim ul zţxmt.
3.5.3 Aplicare» prim ului strai de bitum se fàoe numai d upi ce «tratul de aderenţă e«te uscat
(daci la apăsare ou degetul nu rim ln urme).
înainte de aplicare, bitum ul «e tacăizeţte pentru a are» fluiditatea corespunzătoare,
dar nu cu mal m ult de 100*0 peste temperatura de Înmuiere. Temperatura se controlează perma­
nent in cazanul de topit. ___
3.5.3 InO ţurările de armar» fi exterioare de protecţie «e aplică ellcoidal cu suprapunerea
benzilor. In cazul lnfăsuxirilor.de armare, suprapunerea benzilor se face pe aproximativ 10 mm,
iar in cazul înfăşurărilor exterioare de protecţie pe aproximativ 30 mm.
In timpul înfăşurării trebuie să nu se depăşească forţa de întindere a ben iilor, prevă­
zută in regiementăriie tehnice ale produselor respective.
2.5.4 In locul de Îmbinare a ţevilor Izolate sau a tronsoanelor de oonduotă se aplică aceiaşi
tip de izolaţie prevăzută in proiectul de execuţie pentru zona respectivă. Aoeasti Izolaţie .trebuie
aă se suprapună peste oea executată anterior pe o lungime de cel puţin 100 mm, de o parte ţi
de alta a îm binării.

3 R B G U L I PKNTRU V BRIFI0A REA C A L IT Ă Ţ II,,I -

» / ¡K , '..•" .r- :. , r •i •I ¡.’-i • ,U t > ■
\ -V: • •’ K f f •f-Vfvr T » '■'u ' .*• • j
¡;, Materialele «e garantează de producător prin oertlflcare de oalltate. si,, ,:i :
i '• . - •. • ■ . .._
*3.3 Calitatea izolaţiei se verifică In staţia de Izolare ţi Înainte de lansarea ' conductei In
i ţanţ, la aspect, aderenţă, grosime, uniformitate ţi continuitate.
. Aspectul se verifică ţi după lansarea In ţanţ, Înainte de acoperirea ou păm lnt. —
/3-3 " j Aspectul aeveclflgă pe toată lungimea conductei Izolat«.'- ~T .
3.4 Aderenţa se Terifloă prin sondaj pe o ţeavă dlntr-un iot de 30 ţevi din staţia de izolare
ţi la Intervale minime de *00 m de-a lungul conductei asamblate Înainte de lanaare. ' '
3.5 T-Grosimea ţi uniform itatea grosimii se verifică In locurile de Îmbinare prin' «udură a
tmnsoaneler ţi In locurile In car», cu ochiul liber, se apreciază că izolaţia este mai Subţire, dar
nu la intervale mai mari de 300 md*-a lungul conductei-
Grosimea se consideră oorespunAtoare d aci se tnoadreasă In valorile ¿in tabelul 2. :
3.8 . .. Continuitate» «e verifică pe o ţeavă dlntr-nn lot de 30 ţerTdtn staţia de irol»re ţi pe
toată lungimea conductei incluziv la Îmbinarea Intre tronsoane, la armături, Ia Încrucişarea
eu alte oondncte, In dreptul masivelor de ancorare ţi In Interiorul cimlnelor. — • — ■---
Yalorils determinate trebuie să se Încadreze in oele precizate In tabelul 4.
, ____ I/oturfle la car» »-au găsit Taleri,necorespunzătoare se verifică bucată ou bucată. ■
3.T - D a c i la verificările de'la pct. 3.3 . . . 3.8 se constată că Izolaţiile nu corespund, aces
tea se refac pe porţiunile care prezintă defecte ţl se supun la o nouă verificare.
Izolaţia deteriorată cu ocazia verificărilor se refacer , ; "■ -V ; ;> ■ .
 STAS 7335/3-81

4 M ETO DE D E V E R IF IC A R E

4.1 Aspectul se verifică ou ochiul liber, folosind oglinda pentru partea Inferioară a conductei.

4.2 Aderenţa se verifici tăind In Izolaţie, pe toată grosimea acesteia, un unghi do 45 . . . 80*,
cu lungimea laturilor de maximum 5 om.
L a tragerea ou mina de r lr f u l u n g h iu lu i astfel fo r m a t, iz o la ţ ia tre b u ie să n u se d e s p rin d ă
declt prin rupere. v.
O BSERVA ŢIE - P ta ln i v«rincarat «derute! pol n a t lllu U dlsporlUv« meeonloe car« t i măsoare fort* de d«*-
prind«r« ■ Izolaţiei; aceate dlspodUre trebuie omologate pentru flecar« Up da UolaţJe.
•Cu asemenea dlsporiUve mecanice M poate re H fi ca fl aderenta unul «trai fată da Uratul pe car« a fo*t aplicat

4.3 Grosime* şi uniformitatea Izolaţiei se verifică, prin măsurarea grosimii izolaţiei In două
puncte opuse diametral, cu un dispozitiv cu ac de penetrare sau ou alte dispozitive sau aparate
do control nedistructiv omologate In aoest scop.
înainte de începerea verificărilor şi după terminarea lor se verifică indicaţiile dispozi­
tivului folosit, pe o probă etalon.

4.4 • Verificare» continuităţii se face astfel : 1

a) prin determinarea rezistenţei do trecere folosind metoda măsurării directe, In cazul veri­
ficărilor efectuate In staţia de izolare, după răcirea izolaţiei şi Înainte de lansarea conductei In
şan ţ:
b) cu defectoscopul cu sclntei pe toată suprafaţa ţevilor izolate In staţii fix© şi la toate
locurile de îmbinare ale tronsoanelor de conductă, după răcirea Izolaţiei şi uscarea stra­
tului de protecţie a izolaţiei;
o) ou defeotosoopul electric cu sclntei, înainte de lansare, dacă la verificarea precizată
la pct. 4.4. b au trecut mai m ult de 10 zile;
d) prin metoda staţiilor de protecţie catodică şi cu defcctoscop electric specific pentru
localizarea defectelor după acoperirea cu pămlnt.
La folosirea defectoscopului electrio cu sclntei, tensiunea de încercare, pentru diferitele
grosimi de izolaţie, trebuie să corespundă valorilor din tabelul 5.
La aceste tensiuni nu trebuie să apară defecte.
Tabelul S

Tensiunea de Încercare, kV
Suma | rod mii or
straturilor da
pitoni Ite M la f ir i Izolaţia cu bandă
mm 'bandă din PVC . din PVC

3.5 10 * ' 15
5 15 20
' 7 20 25
8.5 ‘ 25 30
* 10.5 30 35
12 . 35 35

D acă măsurările de potenţial semnalează defecte fără să lo poată localiza, trebuie să se

folosească defectoscopul electric specifio.

5 M A N IPU LA RE, TRANSPORT, L IV R A R E , DcjdUMBNTE

5.1 Manipularea (încărcare, descărcare, lansare) ţevilor izolate In staţii fixe, respectiv a
eondnotei izolate se face cu macarale sau lansatoare, utilizlnd chingi sau dispozitive care s&
nu deterioreze izolaţia.
5.2 Transportul ţevilor Izolate se face pe dispozitive amenajate pe mijlocul do transport
caro să evite deteriorarea izolaţiei.
5.3 Stocarea ţevilor izolate pe traseu, In vederea asamblării prin sudare a conductei so face
pe teren lipsit do corpuri dure sau pe suporturi special construite.
5.4 Deplasarea ţevilor izolate de-a lungul şanţului se face tn poziţie suspendată In braţul
macaralol sau lansatoarelor.
 5.5 La livrarea ţevilor izolate in instalaţii fixe fiecare lot, alcătuit din 30 bucăţi ţevi izolate
ccua acelaşi
: tip do izolaţie, so insoţeştedo un document eliberat de staţia" de izolare, care trebuie
sil conţină;
— num ărul lotului; ,
— data izolării:
valoarea modic a rezistenţei dc trecere a izolaţiei;
— tensiunea do in cercare a continuităţii cu deicctq scopul cu scintei.
5.0 tuaiute do lansarea in şanţ u couductei izolate, constructorul trebuie sil emită un docu-
racnt care a l conţină toate datele precizate la pct. 5.5.
5.7 Unitatea caro,efectuează verificarea calităţii izolaţiei după îngroparea conductei tre­
buie ?£ emită nn buletin dc verificare a calităţii izolaţiei care să conţină :
— valorile parametrilor indicaţi In tabelul 4;
— num ărul ţl localizarea defectelor do izolare constatată ;
— diagrama poten*Hl»»’Ml p.atural conductă — toi;
— diagranm pe* . dc protecţie conductă — sol.
 STAS 7005/3-86

ANEXA
MĂSURAREA d i r e c t a a r e z i s t e n ţ e i d e t r e c e r e a i z o l a ţ i e i

A .l Principiul metodei.
Metoda constă din determinarea curentului, la potenţial electric constant, cu străbate
Izolaţia, Intre un electrod «le Auprufaţă determinata ţl conducta metalici izolat*. .
A .l.l Determinările se efectuează la mijlocul ţerll Ixolato In staţii fixe iau manual pe
tnueu; pe conductele Îngropate, determinările So fac In puncte stabilite prin alte măturări
(potenţial conductă sol, defectoscop electric speciile) sau pe criterii statistice.
A .l.2 In punctele* stabilite pentru măsurări, conducta îngropată se dezgroapă po o lun­
gime de 0,3 m.
Dezgroparea se foc« ostiei Incit să nu se atingă cu obiecte dure izolaţia. Pămintul de
deasupra izolaţiei se curăţă cu porii vegetale. Qroapa se dimensionează astfel incit să permită
lucrul unul operator.
A .2 Aparatură şl materialo
— Voitmetru cu clasa de proclxla 1,3
— Microampermetru cu clasa de precizie 1,3
— Potenţiometru(reostat) cu rezistenţa plnă l a i k Q şi putere 1\V.
— Sursă de tensiune continuă cu tensiunea la borne.30 V
— Conductori de lesătură din oupru, Izolaţi cu secţiunea m inim ă 2,5 mm1
— Electrod din tablă cu grosimeă 0,2 .. < 0,4 mm, lungimea egală cu circumferinţa con­
ductei ţi lăţimea de 0,3 m ’ .
— Bandă textilă (molton, plslă) cu lăţimea 0,3 m şi lungimea egală cu circumferinţa
conductei. •* . V
— Soluţie 3% NaCl
A J Aton taj\4 de măsură 4 *
Montajul de măsură este dat exerapllflcatir In figurn i . .

4- 3

— (E > -

:N
. ! ............ '
l, J IM

1 — c*«i J w c t â ; 2 — i z o l a ţ i « ; 3 — Ix u id S U x t i M » 4 — d M t n 4 Mm U b U ; 8 — c o o l» c t «W «tr i*

< --- * • ;■* *• ..

A.3.1 Execuţia montajului . * .! - ;
Peste conducta izolată, dezgropată fi curăţată de păm lnt (la conducte Îngropate) se
aplică o bandă textilă de 0,3 m lăţime înţbţbată In soluţie 3% NaCl, pe toată circumferinţa
conductei. Peste banda textilă se aplică electrodul dip tablă, curăţat la luciu metalic, pe Întreaga
circumferinţă a conductei şi care şe stringe ge conductă printr-un procedeu adecrat.
La aproximativ 0 . . . 10 cm de la marginea benzii textile, se dezlxoleaxă conducta,’ se
curăţă la luciu metalic şl se execută un contact electric bun, prin tr-un procedeu adecrat.
A. 4 iUşurarea
Se reglează potenţloraetrul P astfel ca rol tarapcrmetrul să Indice valoarea de 30 V.
Se citeşte indicaţia microampermetnilui. *
Se repetă citirea după un minut.
O BSERVAŢIE. — Operatorul tribul« a ■« «ibi cmmltci eu mmhU)«! d« M itu r i, <U« c i n a a * r w » ţ l W cm m p*4
•cnrf« prin eorjml Mu. «roalnd mAuirito*rr*. -

A 5 Prelucrarea datelor . .
Valoarea rezistenţei do trecere R (Q m*) se determină cu relaţia:
"''u-a
I r
In cai*e
Ü tensiunea citită pe roltmetru, In'Toltlj
/ curentul citit pe microampermetru, in amperi;
S suprafaţa electrodului metalio, In metri pătraţi.
 ANEXA 1.41
S T A N D A R D D E S T A T
REPUBLICA SOCIALISTA
ROMANIA f.d î t i e o f ic ia l a S T A S 10410/1-Te
0
U T II./IJU PRNTHU TMATAHKA A r iil.O ll IN V U ST M A L B In lo cu leftt:
C O N S IL IU L N A T IO N A L
STAS —
P E N T R U Ş T I 1NT A
91 T E H N O L O G IE FILT RE D E U M P E Z IR E R A P ID E
IN S T IT U T U L B O M A N C lasificarea a lfa n u m e r ic i
DE Condiţii tehnice
S T A N D A R D IZ A R E E 3P

Equlpemenl* pour lf Irnilrtnenl «Ic*

Lqtiipntenls («r industrial wsiler cana induşirleIks Otíopyaonaime x jiji O’iuctkm
In tlw c n t npOMWUlJKHItUX BÓA 4>.l»rpu
P I I .T t ll» H A P ID IÎS D lî
HAP!1> FLU SIIIN G-O IfT l-ILTICHR C L A RIF IC A C IO N B N C T P O flE flC T B y iO W H E
Trchnh-al rrrţuirrtiirnt * ('•ondlltons tcchnlques TexHimecxiie rpeóoiiaiiiia

•i
Slftxdarriol cor«|*«ni1c pnrţinl rn rrroiitnnriilrlle C AI-11 Tltc standard rorrmptmtts In parí lo CMtíA Ucrommm-
1IS «17-7« şl 29MU7I (Inllons US 2-147 70 «mi 29Mi-71

Prezentul standard se refera la filtrele de limpezire rapide delinite şi clasificate conform

S T A S 10445 76.

1. F O R M E Ş l D IM E N S IU N I

1.1. Filtrele de limpezire rrpiele slnt recipiente verticale sau orizontale prevăzute cu unul sau
mai multe straturi filtrante alcătuite din materiale poroase şi sistemele de susţinerea acestor straturi,
dispozitive de distribuţie a apei şi a aerului, ştuţuri dc racord şi guri de vizitare.
1.2. Forma filtrelor dc limpezire rapide verticale este conform fig. 1, iar a celor orizontale
conform l lg . 2.
Dimensiunile slut conform figurilor şi tabelului 1.

Fi«, l

A p ro b ai da :
Elaborat ini/tal (n 1975 Datn inlrH rii in vigoare :
INSTITUTUL ROM AN DE STANDARDIZAR€
Revizuit in
S tr. E d g o r Q u t n e t rw. 6 B U C U R E Ş T I 1976-02 01
Telex 11.112 C N S T U
 Nl'A.N HUHi/l-'/<>

T a l * In I I

r i l l r c c u llm p c r.lrc . r a p id e
Di l - 'l l l r c «le l im p e z i r e n ip ld r . c u un s lrn l
1 c i u l fi l i r e ­ Cil s t r a t u r i m u l l ip lc
(c o n fo rm
lo r tic. 1I m ­
S TA S
p e li r é r a p id e
7 1 5 0 -7 4 )
>•» I I : 1. h, hm II . /.

v r r l ic* If. 40 0 1 5 0 0 ... 1800 I M N ) . ..2 1 0 0

(5 0 o i 15 5 0 . .1 8 5 0 1 8 5 0 ...2 1 5 0

(ÏO0 K 0 0 ...1 0 IH I IIM M I... 1300 IO O O ..1 0 0 0 IIN N I ...I2 O 0 i: m o . . . i w M ) 10* *0...220»)

700 1 6 5 0 .. .10501 1 0 5 0 . ..3 2 5 0

M00 1 7 0 0 ...2 0 0 0 2 0 0 0 ...2 3 0 0

fOOO) 1 7 5 0 ...2 0 5 0 2 0 5 0 ...2 3 5 0

10**0 1 ROO .. .7 4 0 0 2 1 0 0 ...2 8 0 0

noo 1 0 0 0 . .2 5 0 0 2200. .. 2 0 0 0
i lo r.
W 10 ... 1200 1(MM)... 1(iOO 2000 .,.2 0 0 0 IO O O . ..I W K ) 1300 . 20<K)
2 3 0 0 ...3 0 0 0

K.O O 2 1 0 0 ...2 7 0 0 2 I C O ...3 1 0 0

1800 2200. . . 2R00 2 5 0 0 ...3 2 0 0

¿(MM) 2 3 0 0 ...2 0 0 0 2 0 0 0 ...3 3 0 0

2200 200O . . . 21100 2 0 0 0 ... 3 3 0 0

2400 2 7 0 0 ..3 0 0 0 3 0 0 0 ..3 4 0 0

2000 1(M M )... 1200 1 3 0 0 ... 1000 2 8 0 0 . ...3100 1200. . . 1500 IO O O ...2 0 0 0 3 1 0 0 ...3 5 0 0

2K00 2 0 0 0 ...3 2 0 0 3 2 0 0 .3 0 0 0

aooo 3 0 0 0 ...3 .1 0 0 .3 3 0 0 ...3 7 0 0

3200 .1 2 0 0 ...3 0 0 0 3 5 0 0 . .. 4 0 0 0

3100 3:100 . .-m o o 3 0 0 0 ...4 5 0 0

3000 K M H I...1 5 0 0 1 3 0 0 . ..2 0 0 0 1 3 4 0 0 .. 1100 1200. ..2 0 0 0 1 0 0 0 ...2 5 0 0 3 7 0 0 ...4 0 0 0

38oo 3 5 0 0 ... 4 2 0 0 3 8 0 0 . ..4 7 0 0

4000 3 0 0 0 ...4 3 0 0 3 0 0 0 ..4 8 0 0

« r i /.oul :t Ic 3000

3200 l*M )0 ... 1200 t:«:o...t<'rfin 5 0 0 0 ..IN O O 12(H ) . .1 5 0 0 I li O O ...2 0 0 0 5 0 0 0 .. . I M T O

3400

în ca/.uri justificate tetinic. şi economic, pe lia/.ii de înţelegere intre beneficiar. pioicdant

si .wccutant, st* admite executarea filtrelor de limpezire rapidii eu diamètre in afara limitelor
prevăzut«* in laiul; in acest ca/, celelalte dimensiuni se vor .ulopta iu mod corespunzător prin proiecl.

137 *■
 2. C O N D IŢ II FU N C Ţ IO N A U !:

2.1. Filtrele de limpezire rapide trebuie să realizeze vitezele de curgere a fluidelor (aer şi apa),
la suprafaţa liberă a stratului filtrant, conform tabelului 2.

Tnhclul 2

V llr/.clc ilc c.urm-rr a 1Iu id e lor la suprafaţa

lib rrA a k lru tu lu l f ilt r a n t , In ni/li
I r lu l r illr r lu r «Ir
liiii|»?xirr rapiţli*
la tp ulnrc la spAI.-irra In c lA lirm
la luuc^ioitarc
cu aer cu upA cu apA
1

cm lin xI rit 1
I I I lll| (lux {». . 15 50 .7.r» ia 15 2 0 ... 30

« II ( l l I X l I l l h l l I * ) ll> ..20 (¡0 HO io...n» 20... ao

CU llll flu x 1 0 ...'.Hi 25. .50 25. .50
cu b lr a lu ri
m u lt ip le cu (lu x d u b lu * ) 1 5 ..3 0 HO.. .100 10...25 2 0 ... 30

*) Vilt-r.ii Iu f u iir l in im ic c n iw p itm lc nm b clu r flu x u l i.

2.2. 1*iltrelc de limpezire rapide trebuie să realizeze următoarele condiţii:

— funcţionarea la presiuni de fi bari şi temperaturi de 5°C...100'C;
— distribuţia uniforma a apoi şi a acrului, în timpul funcţionării şi spălărilor,
evitarea antrenării de material filtrant în timpul funcţionării;
- preluarea rapidă a apelor »le spalare prin colectorul superior.

3. R A C O R D U R I

3.1. Filtrele de limpezire rapide se prevăd cu următoarele racorduri: 1

— intrare funcţionare (/);
— ieşire funcţionare şi intrare spălare (2);
— intrare aer pentru spălare (.?);
— aerisire (4);
— evacuare apă de la spalare (5). V
în funcţie de varianta constructivă, pot fi prevăzute şi cu: ^ :,v.
—- gură de umplere;
— descărcare hidraulică. V,
3.2. Racoidurile se prevăd cu bosaje sau ştuţuri cu flauşc, avînd diametrele nominale conform
S T A S 6732-71 pentru presiunea nominală de 10 bari.

138
 ANEXA 1.42
Re pu b lic a so c ia l ist a S T A N D A R D DE S T A T
ROMANIA EDIŢIE OFICIA LA S TA S 10410/2-7b

U T IL A JE PE N T R U T R A T A R E A APELOR IN D U S T R IA L E In lo c u U ţ i* :
CONSII.1UI« N. ŢIONAL ST A S -
PENTRU ŞTIfNTA FILT RE IO N IC E M O N O FU N C Ţ IO N A LE
Şl TFJINOIXX'.IK
IN S T IT U T U L R O M A N Condiţii tchnirc C Im U Ic u m a lla n u m c rlc i
l)K
STANDAROIZARP. e st
I £<|iii|K'ni«*nlK |>our Ir truilrmctil tir» OOopyAOMMM« M l OWCTKH
KquIpotenU lor IiuituUrial «rnlrr t'Riix íiMliulrirtk-R npOM M IM ACM M M X K M
Irrnliurnl
III.T U I- S ION IQ U KS «Mt/lbTPbl HOHHbiE
M O N O R IN C T IO N A I. IO N IC I II .T I .II S M O N O IO N C T IO N N K I.S OAHOAEftCTBy ICHUHE
Trt'lmirnl rrqnirrm rnU (Unul ilion* IrrlniiqiH'H TexMMMeciutc TpefloMH**«

SliiiMlnnlul 4-tirt'K|iiin«lr |i;t*ţlul cu ir .Mii.htrlU- CA KM Tiu xtuuilnrd conixpoudi Iu |uir( Iw (Jkll-IA Hctoimiuch-
MS 2I4K-70 >i 2Uf»7-7l i)i MS 2418-70 mul 2957-71

Prezentul standard se referă la filtrele ionici? mouofuncţionale definite şi clasificate conform

STAS 10445 7(i.

I. FORME ŞI DIMENSIUNI

I I Filtrele ionice monofiinctionalc slut recipiente prevăzute cu sisteme de susţinere a schim ­

bătorilor de ioni, dispozitive de distribuţie a aj»ei şi a reactivilor de regenerare, ştuţuri de racord
şi guri de vizitare.
1.2. I'orina şi dimensiunile liltrelor ionice uionofuncţionale sini conform figurii şi tabelului.

S e c tiu n ta A—A

Nivelul superior al
stratului de schimbâ
tori de ioni
S trat de schimbători
de ioni
Nivelul inferior al
stratului de schimbă­
tori de ioni

Aprobat da :
INSTITUTUL RO M AN DE STANDARDIZARE Elaborat In lftal In 1975 D ata ialrftrU ta vlcaara i
Str. E d g a r Q u in c t nr. ó B U C U R E Ş T I ltei>tzult In 1976-02 01
>1AS 104 10/2- 7G

TiiliHtit I

2. C O N D IŢ II FU N C Ţ IO N A U -

2.1. Filtrele ionice monofuncţionale trebuie să realizeze vitezele de filtrare a fluidelor de 5...
...40 m/li.
2.2. Filtrele ionice monofuncţionale trebuie să realizeze următoarele condiţii :
— funcţionarea la presiuni de 6 bari şi temperaturi de:
5°C...G0rC, pentru filtrele *
protejate'contra coroziunii,
5 X ...1 0 0 X , pentru filtrele neprotejate contra coroziunii;
— distribuţia uniformă a apei, a reactivilor şi a acrului de compactare;
— evitarea antrenării de schimbători de ioni în timpul funcţionării;
— asigurarea spaţiului de expansiune a schimbătorilor de ioni iu timpul fazei de
alinare;
— menţinerea compactă a stratului de schimbători de ioni în timpul regenerării,
la filtrele ionice în conlracurcnt;
— realizarea unor suprafeţe interioare care să poată fi protejai? contra coroziunii
prin aplicarea de folii de elastomeri vulcani/aţi la cald.
 STAS 10410/2-7G

3. R A C O R D U R I

3.1. Filtrele ionici* monofunelionale se prc*vit<1 cu minatoarele racorduri (a se vedea figura):

— inlrare-fuiuţionarr (/),
— ieşire funcţionare (2),
...
aerisire* (.?),
— ieşire rcactiv şi lluid de coni|)aclare (;ip;i sau aer), ia fiii rele ionice In contra-
curent (4),
— vizori (5).
In funcţic de varianta constructivii, pot fi previizute şi cu:
— intrare reactiv, «
— evacuare strat inert de compactare,
— gura de umplere,
—desefireare .hidraulică.
3.2. Racordurile se previi«! cu lw>sa]e sau şluţuii cu flanşe, avind diametrele nominale conform
S T A S 0732-71, pentru presiunea nominalii de 10 bari.
 ANEXA 1.43
REPUBLICA SOCIALISTA S T A N D A R D D E S T A T
RO M A NIA KniTIB OFICIALA STAS 10410/3-76

U T IL A JE PE N T R U T R A T A R E A A P E L O R IN D U S T R IA L E înlocuieşte
C ON SIL IU L N ATION A L
STAS
PKNTltM ŞTIINŢA FILTRE AUXILIARE
51 T K IIN O LO CIE
INSTITUTUL ROMAN Condiţii tclink'c Clasificarea a lfa n u m e ric i
l>E
STANDAKDI7.ARP. E 39

l'.qiiipittcuU for industrial vv.ilci

frp iip a i ruU pour lo Irailnucut ' OuopyAoaa.ute a.aw c i ic tki irpoMuiu-
Ircaliuait
eaux iiidustricllrs J ie in iu x iio a
STAND-HY 1-II.T H IS «WUlbTPM D C n O M O rA T E JU IilU E
IT L T IU S A U X IL IA R IE S
Trciuiical requ i rnur n I s TexHHMCCKi.e Tpcoonau:iH
(U n u l¡lin ii« ; li'(liiii< | iir s

Standardul coicxpiindi* pari lai n i m nm and ărllc (‘.A EU Tl»e stand ard cnrrospunds ia p a r i (•» CM EA Hcromincn-
US 2 llfi-70, US 2440-70 şi HS 29.r>9-7.ri d atious HS illfí-70, RS 2440-70 n u d HS 2959-75

Prczcnlul standard se referii la f¡lirele auxiliare definite şi clasificate conform STAS

10445-76.

I. F O R M E Ş l D IM E N S IU N I

1.1. Filtrele auxiliare sini recipiente cilindrice verticale, prevăzute cu sisteme de susţinere a
stratului filtrant, dispozitive de distribuţie a apei, a aerului şi a reactivilor, şluţuri de racord
şi guri de vizitare.
1.2. Diametrele interioare nominale ;dc filtrelor auxiliare, corespunzător S T A S 7159-74, sini:
350; 400; (500); G00; 700; 800; (900); 1000; 1200; 1400; 1600; 1800; 2000; 2200; 2400; 2600;
2800; 3000; 3200; 3400.

2. C O N D IŢ II F U N C Ţ IO N A L E

Filtrele auxiliare trebuie să realizeze imitatoarele condiţii;

— funcţionarea la presiuni de 6 bari şi temperaturi de 5°C...60°C;
— distribuţia uniformă a apei, a reactivilor şi a acrului;
— evacuarea rapida şi completă a schimbătorilor de ioni în timpul operaţiilor de
transfer;
— realizarea unor suprafeţe interioare care să poată fi protejate contra coroziuni
prin aplicarea de folii de elastomeri vulcanizaţi la cald.

A prob ai de :
Klaborat Iniţial In 1075 Data in tr ă r ii In vigoare ;
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
Sbr. Edgor Quinot nr. 6 BUCUREŞTI 1976-02-01
Telex 11.113 CNT.T U
 3. RACO RDURI

3.1. Filtrele auxiliare sc prevăd cu următoarele racorduri:

— intrare,
— ieşire,
— aerisire.
In func{ic de destinaţia filtrului şi varianta constructivă, filtrele auxiliare pat fi prevă­
zute şi cu:
.— intrare rcactivi,
— intrare apă pentru separare răşini,
— intrare aer pentru amestec răşini,
— intrare schimbători de ioni,
— ieşire schimbători de ioni, “
— vizori de control,
— evacuare ape de spălare.

3.2 Racordurile sc prevăd cu tx>sajc .sau şluţuri cu flanşe, avlnd diametrele nominale conform
S T A S G732-71, pentru presiunea nominală de 10 bari.

U lalmral dc: Hlnlulerul liiir.rnici lilrrlrire CuinbnrHlnri:

inxl ilitl ii I «Ic studii f l proiectflrl cncrgcticc
Bcsjxinsabllul proiectului:
tng. ConnlHnliu Fod#r
Hcdactnt filial: InM lIulul rumân de ■lattriardir.urc
Serviciul construcţii şi nţalcrialc dc conslruc|ii
h\g. Camelia SSvrwu
— inspectoratul pcnlru controlul siguranţei I ii func­
ţionaro a cnxnnclur ţ-i instalai iilor de ridicat
— Institutul dc cc a c i Ari ţi proiectări cclulorj şi birlic
-- Inutilului dc | roiccIAri |>cMtni iixiur şi inslnlnţii «lin
induşii in coiiKlntrţiilur dc maşini
— in s lilu lu l dc cruicdarc lcliiH>logir3 pculm laminoare
- 1uslil ui uI dc pro led Ari |>cnlru industria uşuarft
— Uzinele Vulcan
— întreprinderea l:‘leclrocenlriile IMoicşIi
 ANEXA 1.44
M PU B LIC A SOCIALISTA S T A N D A R p 1) E S T A T
11 « o m A n ia EDIŢIE CJI-'ICIALA STAS 934U 2
:-- ;■ ' 1 ""!■*1f»
MASURI DC SIGURANŢA! CONTRA INCENDIILOR
' * Inloe*Ufi% :
i CONSIUUL,' KAŢlbNAL
1 1 P E K T R t T v n îN r A CĂM INE PENTRU ALIM ENTAREA DIRECTĂ ,ST4 $ 934*73
A POM PELOR M OBILE
INSTITUTUL ROMÂN aadflEana'ayaMNMticà
i DE Prescripţii de proiectare
! STANDARDIZALE ■ “ ' ¿ y -•

Mcmres d« protection contre

Fire precautions rinfeendto Mepu npoTUBonowspiMe
i MANHOÎÆS POR DIRECT REGARDS I*0U r )l 'A I.11IENTAT10NÍ K o n o m * * jx n x 1npRMoro
s u m . Y o f t ^ e m o i i i i .e D IREC TE C H A B X E H H JI n E P B flB M JC H W X
PIUE-IHÎMFS D E S l>OMI»^S M O IIII.E S HACOCOB
Derifţi role* Prâscriptitpa en vite HopMM npoerrepowunie
i de l'étahÜRSctnenl des projets

I GENERALITĂŢI

1.1 Obiect ţi dómenla de «pilcare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile de proiectare pentru căminele de alimentare diigctă

cu apă a pompelor mobile In caz de incendiu, prevăzute In cazurile precizate In normele de protecţie
împotriva incendiilor.

I.Z Amplasare
Amplasarea căminelor se va (ace In âfaraj zonelor carosabile, pe platforma betonate sau <lţi>
libere de teren, amenajate corespunzător pentru tccesul pompelor!mobile. o. '
Amplasarea faţă de obiectivele Învecinaţi se va face astfd Incit radiaţia1tennic|l sau altoi,
efecte ale incendiului să nu împiedice desfăţorarep acţiunii de intervenţie.

1.3 Tipări de cămine

In fincţie de modul In care se face alimentarea cu apă ji pompelor mqbije, căminelţ^lnti
de două tipări:
— cţmine tip A, la care alimentarea pompelor mobile se fajce prin aspirarea apei din cămin,
— cămine tip 11, la care alimentarea pompelor mobile se face prin racorduri speciale, din
exteriorul căminului. !'

>tip A se folosesc clnd alimentare» cu apă pentra Stingerea incendiilor se:face direct
bazine sau alte surse şi anume dnd: . i \' l
anţa de la sursele de alimentare cil apă ptnă la drţimul sau platformele care asigură 1
accesul pompelor mobile depăşeşte 2 m ; * , i i '
i — rnvelul capacului de vizitare al rezervoarelor sau al bordurii bazinelor altor şurse de a
m enta» cu apă se află cu peste 0,5 m deasupra nivelului părţii carosabile de.la locul dş.staţionare,
al pompelot mobile In poziţia de lucru.
’.i. I !
1-3 Căminele tip B se folosesc clnd alimentarea cu apă pentru]stingerea incendiilor st f a c e d e ' l a '
rezervoare sfu bazine, prin intermediul racordurilor, sub presiune^ din conducte.'

AproWt 4c:
INtTTTUTUt. ROMÂN D i STANDARDIZARE Elaborai ittifial tn ¡97.1 Data Intrării la vigoare:
S«r. Romi fir. 32-34 BUCUREŞTI ftevit uit (h Î981 1982-09-01
i m ’ rv«iT 1»
 ...." '=• 'rr

2 FORME Şl DIMENSIUNI

2.1' 'himensiunile cărhijielor şi a conductelor de alimentari a acestora sc vbr stabili în funcţie

lie debitul nominal al pompelor mobile care> se pot alimenta, (Ic necesităţile de [acces şi manevrare
a instalaţiilor din cămine nrccum şi în funcţie de adîncimca de îngheţ a terenului, stabilită conform
STAS 6Q34-77. * *
; Numărul de cămiric şi tipul acestora (A sau lî) vor| stabili astfel înc^t să se asigure de­
bitul necesar* pompelor mobile pentru stingerea incendiilor, în ifatrzâ cea mai defavorabilă de stin*
gere.

2.2 -,\ Forma căminelor tjp A în două variante (cu secţiune dreptunghiulară saU|circulară), conform
fjg. J şi (tabelului I.

Secfluneo

Secţiunea B-B
Varitalia I Vormata u
 Tabelul I

!V>«i-
Denumim Material
1*

/ IVrcţi şi radier llvtou niinplu, |/.(ilAiie «iu cArAmidAjsau tuburi preia-

bricato

2 C'rt|>ac ţi ram A Capac şi rumAldin ion IA «au «lin (oj\IA fi licton

STAS 2.WK-KI

.1 Trepte €>|«il talon 0 20 STAS 4J8/I-80

1 ConduclA alimentare ŢcavA «lin oţel STAS 404/2-80

5 Ar iu Mur A Kii I iIiicI cu sertar l ’ti 4 STAS 2.1.J-80

6 Tija de mancvrA a rol»»* <)|el talon 0 ]0 STAS 4.W/ l-W)

netului

7 Su|>nrt pentru ghidarea

tijei *

2.3 Forma câminclor tip B în doua variante (c u secţiune drrphinf'liiularft sau circulară), conform
fig. 2 şi lalx'lulur 2.

Secfiuneo A-A

Secţiunea 0 - b
Vtrknto I Vor^cdo U

142
b l Ai> 9J42-tfZ

Tabelul 2

Posi-
Denumire Material
tfc

i Pereţi şi radier
2 Capac şi ramă
3
4 Coadhctă alimentare
5 Supdrt pentru fixarea
condocţei
6 Armătură
7 Racord înfundat
8 Tija! de maoevră a robi­
netului
lleton simplu, zid ării dc cărămidă sau tuburi preia*
bricate
Capac şi ramă tlin fostă sa« din lootă şi l>ctoe
STAS 2 M M I
Oţel beton 0 20 STÂS ţM/1-80
Ţeavă din o fd STAS « H /2-80
ltobinet cu aertar Pn 10 STAS 1318-80
Racord Înfundat tip 'A STAS 705-74
Oţel beton 0 30 STAS *38/1-80

9 Suport pentru ghidarea

tijei 1

10 Robinet golire -

3 PRESCRIPŢII CONSTRUCTIVE

3.1 Distanţa dc Ia| axa conductei tic alimentare plita la fundul căminului trctwic sa fie de mini­
mum 40 cm.
3.2 ' Distanţa dc la partea superioară a căminului tip A pînă la axa conductei dc alimentare nu
va depăşi Înălţimea dc aspiraţie a pompei mobile.
Această condiţie la căminele tip B se referă la distanţa între axa conductei dc alimentare
şi axa racordului (7).
3.3 La căminele tip A, capacele se vor monta avlnd faţa superioară situată la 30 ... 40 cm faţă
de teren.
La căminelc ţip B distanţa dintre axa racordului:(7) şi teren va fi dc 30 cm.
3.4 Fundul căminului va avea o pantă dc 3% spre paţtea dc acces In cămin, unde seu va ame­
naja o başă de 40 X ^0 cm şi cu adfncimca dc 30 cm| pentru colectarea şi pvacuarca apei ce even­
tual s-ar scurge sau pr pătrunde In cămin.
3.5 Căminele executate din zidărie de cărămidă vor fi sdivisite în interior.
3.6 Punctele de trecere a conductelor prin pereţii cămipek*, se vor etanşa cu mastic bitum inos.
3.7 In cazul terenurilor sensibile la umezire se vor lua măsuri speciale de evil
conform prescripţiilor specificc.
3.8 In cazul în care apele subterani: sînt agresive, căjtiincle şi1conductele de racord vor fi exe-
cutate *şi
■** protejate
*":~4--cumateriale corespunzătoare agresivit4ţii respective.
3.9 Robineţii din icămine, situaţi la o distanţă mai m^re de 30 cm faţă de peretele căminului.
vor!fi susţinuţi de roazime din beton.
3.1(ţ Căminele vor fi semnalizate cu indicatoare confonh STAS 297/1,2-80, predzlnd diametrul şi
debitul conductei de alimentare.
3.11| Căminele vor fi prevăzute cu iluminat dc siguranţă {ronform reglementărilor tehnite normative
în vigoare.

Elaborat dc: Ministerul dej Interne Colaboratori:

Comandamentul Pompierilpr — Centrul de studii şi ex­
perimentări institutul dc studii şi proiectări energetice j
Responsabilul proiectului: jing. Marius Florea Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria
lemnului
Redactat final: Institutul {omftn de standardizare
Institutul de cercetare şi proiectare pentru sistemati> (
Scrviciul roustrucţii, materiale do construcţii şi ucouoinie soro locuinţe şi gospodărie comunali
(«imtierl
Institutul do inginerii tohnologkA şi protestare pentru
Ing. Msgds Ioncscu industria chimică ■
.
Institutul de proiectări tic întreprinderi constructoare <
do maşini

__________ __________ —___-.... ...J

 ANEXA 1.45
S T A N D A ) t I) 1)14 S T A T
l .l i r i u ; o i h . i a i .A ST AS I22«0-!M>
lt O M A MI A
lN M .tl.A ’| ll III! KIINIÍKIII'. A INCICKIIIIl.tlll
Inlucuiefte :
I N ST IT U T t If«¡K O M A N
l)K liMSTyVI.A'I’K K IX U MIC S IIN G IC IIH STAS IU f- 4 4
S T A N D A R D IZ A R E C U A I’A P U I.V K R I/ A T A
Dn<tlflcarea n lfa n a m e ric l
P r u s u r ip jii i l r p r o iu u lu r o <; «7

litsInlltillaiM »I«*. Infle m it Ir« l'in m id lc V im t ir t iiiK it ii| M ) T iim iH u W ij)iiu o

l ’lrr Ugtttiiia ¿yxlrttix
INSTAI.1.ATIONS- l'IX I& i y ir r A iio r tm i i i í ' o t i i i i o i i o w a i »-
WATKH SÍ’H A Y K IX K I»
i inci kin A i/kaii i'iii.vnuisiii; I I N K C r A H H Ü llA I'IIN IÍ IIOAO-
svjrriíMS l'm cflpttm iii |n»ur I ’AImMíxm'iiic ii I de* rAÜm >IJÍM TI5JII»llldK
l)rxit*ti K|xtr.iriraUoiM>
I jinijclx H|Hmjiiuat^mi no mxn;tmt|>o»initmn

I ('JlíNKIfA M T ÄT I

1.1 Obiret
lY u r.u tiln l K ln n d a id Kl-abilrKlr. pn w i'ipt- iilu du proiuu!.nrn poltl-ni in>ilaln(>ii fixi} ult apsl
pnlvuriy-aUl, »v u ü ru i :iu (iu n u ku m a n ircK la prin rudiiuurua inUMiHil^-ii a rd u rii ijj lim?tivroit rndia(-iui
iurttticu tu lim p u l u in ii iu u u n d iu , pinft u lu d mniul-rriHl.iuilu iiy.U iw .hlm iuu a lb u m to r ia lu lu i iü iiii -
iMistiliil im Sittivi p n m il. M iiiliiiiiiv iv A a r d u r ii. |

1.2 D imJi M iiii ilr jiplirnrt»

iu x la la ( iilu fix e r.u a p a juilvurixaU li ku pruvful c o n fo rm pruKurip(.iilor 'iu ltn iu u ln v i^ o aro

puul.ru :
- p ro lu ja r rn <*l<»r i t n i \ ' : i . r : » < I I d i i i i r i t ; !
Kt-iiif'cn’jt iur.u n d iilo r d r u t a lu r ia lu riunlHiHl.ilulu Kolido p r u u u m «i <Io liultidu com-
I uikUI mI u ;
• pruvuuirun fotm fuii imoi* aniuKlcutiti uxploxihilu in Npa(ii iuuliixoj (rcdticurua uv
liirii prin rfluirua KU|ir:ifululor ruxurvoitrulur uu fluidu uoiu Ihik MImIu) Kau in K]Mi(ii dcHcliixu (prin
diluarua aiuuHluuului du ijazu Kau v»|niu iurijimaluli pin:\ In <oii<<«iilm(ii mu1> H m iln iufurioaril
(In cxplnr.io).
1 .,‘1 SUnrfnrdr conrxr j

•STAS hml-alal-ii xniii1.urü. Alinu*nljvr<yv uu sipil l:v <’<nwl.ruc(ii u iv ilu si indu-

xl-rialu. l'ruKuripl.ii ruudattie.ui.alu d u p ro iu cla ru ■
STAK l.'M.'l/O-MN AlinuMiloVri r.u apft. I>ut<urutut:irua <-atilil-u|ilt>r du »ijiil U u alununlaro.
1’ruKuripl-ii puteralu
.STAU 1313/3-89 Alitnutdiiri u»! apsi. Ouleriuiuarua <'anl.il.a(.ilor tto ap:\ du alimunUiri)
puutru uniUi(i induxlm le

2 i ’ i;k v k i> k im (¡k n k k a i.k

2.1 iitKl<ala(ülu fix« tu ap a pulverízala k u eiMtipuu, in “ euural, d iu :

— nu*»rd In xurxa de alimentare. r.u jvpsi;
dinljibiiiU u ;
— (hhmI iic M*. du dÍHlrilui(-ic cu duvte du pulvuri/.aru, iiu p ü r^ilu tu utrciliU) i#i «cicl-oaru.
2.2 S u r K jv do atuuuntairu eil ap a a iusl-:vla(>iit«»r fixu uu a p a ^pulvurixalÄ trulniiu. na asi^uru
func^iouarua. c.oidiima pu. d u r a la Iuurj'.l.iua du funu(iunaru a ncrxlora i<i |hhv(^ f i :
— ru(uaua du aliinuiit^iru uu apa punl-ru sliu^crca iiu'undiilur uu ludnvn^i uxl-uriuri si/wut
l»i<lran(i iuluriori du iucundiu ;
— r t^ u iu a du ap:l- ¡ih I umI,ríala kjiu ru(uaua du a p a |M>t.al>ila;
— pu(., C4M<U»1 du a p a ole. i

l'IlnborHl 4+t j A|»nil»al d e : * I •

IIIN IS T K IIIII. im INT,.:,,«,.: I 'NSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE > "> '* '« v ir a r e :
................. . ............. ....... • 1 •S "- .............. .......... 0 :v l,l,.,„ n nr CI I
STA ÎS J 2200-110

2.3 A p a uliii/.al a in inslalaţiilc fixe cu tipii pul vori/.ală nu trebuie «ii conţiuft particule in
KUKpcnsio c « ic Fa prey.ijili* peri«*«»l «Ir înfun date a du/.ttlur.
2.4 K acordul la sursa «Ic :ilim«*nlaie cil sipa w picv«*«le nil vanii «Iu sccţionaţc, in jwi/.iţio
norm al deschisa. „ {
2.5 In.slî»la(iilo fix«*, cu a p a pulvcii/iti-a s«*. re:ili/.c:iz:i. iu circuite si sccloaru. Jj|i circuit. se
constituie astf«*.i îlM-.il- dcbil-ul sii iui dcpfiKcasea f»0 I/k ; şi na fi»*. acţionat «linIr-o singur* vana
«Ic îiclio n are; un Kc<*,fnt‘ so complini*, «lin luai m u lte circuite falit a dopaşi «Ic.Wil.ul »Io 20(1 I/k.
Debili*, m ai m ari «Ic 200 I/k fiu ailmil-, ili*, la «ta/, la ra/., coi dorm prescripţiilor njxicifieo.
2.0 Un c.ircuil. sau un Kcr.l-or kc aliiii«*nt«*ay.a «Ic la o sursii printr-un singur racprd. Iu cazul
In car«;, Inlr-uu com partim ent «Ic. iuc«*iuliu sau a lic Kpaţ.ii si elemente ilc pml«*j!vl, se provad
mai m u lte sectoare, alime.nl :ir«^a ;ic«*stnia kc facc prin doua nieordm i, indicai o, inform ativ,
în figura. j

t)

n) In.^t:il:iţi<- n i u n r i m i i l I») IiikItil;iţIr n i Misii u m ile c i m i t i r t ) 1nslnl:i|ir m iiinl iiiiiltq s c d n n r r.

t - Slirsn (ir. :iliiiiriiln ii* n i ti|>it; 2 vsiiri *'r *<•«■( iu iu irr; .‘I î n n m l l:i xiirxn ilr iilim n iln r r. r«i n|>ii ; A — v an « ilr nrţi«»-
n n r r ; îi ~ iliU rU m ili*r ; <» m l.iiir l «ir H u iiir ; 7 t:niti|inrliiiieiil. «Ic iiw rinli«i p m l r l u l ; H - iw o n l fix n i
inbiiir.l. «Ir liic liiilrrr hI «:lti|N*IA «Ir. rr| inrrr p r iil m |m>n»|*r i i n > «Ic iiir ru illii ; II — r n ro n l ilf sirr n »iii| *riiiin l;
I » — :i|»:irnl p c iilru iiiilsnriirrii i'T s iiir U i»|*ri j

2.7 D istribuitorul instalaţiei fisc. «;ii a p a pulvcri/.ala s«* prev«*<l«* cu aparalo «Ic. masura re
a presiunii, racorduri fixe pcul.ni |HHup«>.le mobile «Ic incendiu cu v:«*-. «!«• închidere si c.lapclc.
<1o rol-incie, racord pentru aer comprimai- dcKliual. verificărilor iusl:»i.i»»i -i şi robin<*l- «Ic. golire,
llacordul fix pcnl.ru pompe mobile, «le incendiu so. poale m o n ta şi pe răcorii ii! la K iirs a «I«*. a li­
mentaro cu apa.
.VI-AS ll'LM.U ÎMI

în care
i, intensitatea minimă «le stropire eu apă pulverizată, în litri |>e secundă -
-pairul sau litri pe. socumlă - metru ;
A aria zonei do. protejai, îu metri |>ălraţi;
2..H (.‘oiuluclolo d«*. «lislribuţi«* cu duze do pulverizai e realizează iu sisUsin uscat şi p;il // lungimea (|xy imcl rul) zon«*i «l<* protejai, iu metri.
li lamificulo sui ¡mălaie. 3.3 Numărul duzelor de. pulverizare a apei, /V„, s«* determină cu relaţia:
2.0 Kîti iu din ile la m i i Kt de alimentate. cu apa, <1ist i ibuiioarelo şi vanele de acţionare ale
instalaţiilor fixe. cu a) a pulverizată m* plonjează împotriva îngheţului. ; '/< t’,/1 ij.
(•'»)
2.10 J n^l a la (iil<* fixoou apa pulverizat a se prevăd cu vane eu acţionaro au tomata «au manuajă, Ut*
(locală Kau de la distanţa) în poziţie normal închisă. !
în cazurile eîliil elementele «le conslrtu-ţic, instalaţiile sau utilajele im pii^lică disper­
2.10.1 liisluJaţiiI«* fixe de apa pulverizată se prevăd, de regulă, eu acţionaro manuală, atunci sarea apei pe supnvfaţa ce trebuie proltvjală, numărul A',, astfel obţinut se măr«*slo |>euliu n
ciml aceasta i\ste posibilă in m;i\. 5 miii de. la izhiK'iiirea incendiului. Acţionarea automată a se asigura stropirea întregii suprafeţe.
instalaţiilor de apă pulverizaiă se prevede la clădiri si spaţii în care nli se desfăşoară o aotivi­ i
tale peimaiiculă, incendiul nu p«»ale. li uşor observai, sau delectat, pivclim şi atunci <*,îu<l, 3.4 Debitul Uitai al instalaţiei fixe cu ajiă pulverizată intr-uu compartiment «l«ţ incendiu
datorită pericolului de ¡ne«*n«iiu ori cerinţelor de seeiirilale. a oamenilor şi bunurilor, eslo sau în alte spaţii protejate, Q„ s«i «-.aleiiloază cu relaţia :
necesară o iuteivciiţie imedială.
2.J0.2 ) ‘iiiicica in funcţiune a u lim a tă a instalaţiilor fixe cu apă pulverizată trebuie să no HM (•O
lealizeze in timp de maximum *10 s de la delectarea incendiului.
2.10.3 Instalaţiile eu acţionare automată trebuie să aibă asigurată, în toate cazurile, si ;u;ţ.io-
narc manuală. < n /V;) numărul de «luze prevăzuto să funeloonezc simultan iutr-uu ciiruil. sau so«'lor.
J’enlru cele eu acţionare, de la distanţă, se asigură şi acţionarea inanuală lociilă.
3.5 Dacă «linii-un sector s«ţ alime.ntează circuite amplasate, iu compartimente do incendiu
2.10.4 Kleclrovan«>lo (eleelloventilele) peni i i i acţionare automată sau do |a distanţă a instala­ diferite, numărul «luzc.lor prevăzute să funcţioimzc simultan este cel al duzcl«»r «lin cout|Kirli-
ţiilor fixe de stingere cu apă pulverizată se prevăd şi eu posibilitatea acţionării manuale. meiitul de incendiu cu do,bitul cel mai mare.
2.11 Couduciclo «le dislribuţjc cu duzo do pulverizare se execuţii din! o toi. Armăturile şi 3.0 Numărul de duze prevăzute să funcţionez«; simultan lr«;buic să asigure intensitatea
fi lingurile >’« execută din «i(«*l sau fontă maleabilă. j m inimă «l«ţ stropire, i tf conform tabelului I şi pet. 3.7.
2.12 Numărul racordurilor fixe pentru pompe de incendiu prevăzuto po distribuitoarele
instalaţiilor fixe cu apă pulverizată se stabileşte. în funcţie do debitul do calcul al instala-
ţiilor. !
2.13 Organele de acţionare a instalaţiilor fixe eu apă pulverizată so amplasează In locuri
uşor accesibile, ferite de acţiunea focului si do îngheţ., amplasate altfel ineît să nu împiedice A c | i« iiii‘Si şi ( c iu l u l i i i 'r l t i l u i i*r,iI« jiiI
circulaţia de evacuare a persoanelor. i
Iu cazul rezervoarelor cu lichide combustibile, organele de acţionaro se amplaseaxi
în oxtcrioiul euvoi de ret cu ţie, ferite de radiaţia termică iu caz de incendiu şi în locuri uşor Sllll|{t'ltit ş I l îm i I iiivii pro pa nări | iiiir .lliliu lu i In .
accesibile. • le m n yi «Icşt-iM I «lin li-iifti o.m
jinvtilnpc miii iiilinili! «lin Miiiciiit: O.lî»
2.J4 filtrarea în funcţiune a ito m a lă a inslaiaţi<'.i fi*c cu apă pulverizară ho HonmaljxcaruV — ,lkl»liiv. «-.«iiuliiislilillt' hv I im I
la clădirea formaţiei civile do pompieri şi, după caz, la camera de comandă a obiectivelor i,n(|< nur*«; Oţ’tZ»
protejate;
j imn > nur«. i i ;2 ii
2.li» Poziţia de monlaj a duzelor de pulverizare se stabileşte astfel îiieît obiectul protejat -• '«u lilu ri d c c lric e r u (/.olaţit; r u iiiliiM liM Iâ «1,2«
(elementul «Io. constiucţie, ccliipamcnlul ele.) să fie stropit în întregime.
2.10 Distanţa dinlie du/ele de pulverizare* km detcimină în funcţitAle parametrii hidraulici lutliaţiUnr Icrniici* (rsW-irr) In :
l'r o lr c ţ iu f r i v i t
ai aeestoia, asiguiîiid iniciisitaha minimă do. Kliopiic prescrisă. ! --istnicluri uirtalirc «li* rraisli>ii|ii ţji atl«’ rU-HMMil«* «U-coiislri»c-
I*«
•!|n i MI|»v «Ir. lit 'liiilc i'o lM lK is lilt U i', i -ş l i in t i lr . r l : i v i ; i l u r i iK* r o l m u -l« :,
t't'l'iip iiu ic iit«'. •!«• s i(ttir;u i| A şi « 'o u l i u l , h i r i U i a r i - «!«• h «t , x j i v n c iy .o -
I i i IV. Ie rn ii«: • ' «I, 17
- Iiii/.a u i t 'h ilu 'ă ii«:i/ .u la lil a i i m i r « o l o i i n r sa u r«*«-.i|»ifi*l«• U.IIS
.1 DIMKNSION A li KA I N.STA LAŢI II.O lt l'TX 1« (!() APĂ VULVKHJZATÂ ■slrut lu r i nu-liilici- p e n tru «•••.IiipaniciiI«- şi «nitilm lr :
i - p f iilr u |»arlp:i vcrlicaiA «1,17
I - |M*nlru |»nrlcii o r im n lu lil sini lin lin u l;i U,«M
IruiW liii'M iiiliiurr :
3.1 Debilul sj 4-cific. al «Iu/clor de pulvciiyaie a. a| ei, ko deieimină cu relaţia: p e n i i ii « u a iila tu i I r i i i i s O t m i i t l o n i l u i «1,17
■p c i i l m /.o u a liK 'O u j iir â l o u i c
ilw u r .i r u l a n t r
<b,' " l" ! M/sj (1) -t-
îu care !
a coefic.ient de debil al duzei «Ic pulverizare a apoi, dcloimiua.t experimental, coufonn 3.7 IVntru prot«*cţia împotriva încălzirii , «»x«*esive a p«‘.u*ţil«»r r«rzervoarol«»r se adoptă
anexei la standard ; următoarele intensităţi «le stropire:
J lt presiunea minimă iteco^uă la. orificiul duzei do. pulverizare a apoi, în metri coloană
de apă, coufonn anexei la slaudaid. i -0,25 l/(s|m) jienlru rezerv«iar«* «I«* .li«-hi«h* eombustibilo, «*»lii»«lri«*e, verll«*ale (aviml
U < 3 m), pi'.nlru •fiecare, nu-fi u liniar din circiimforiula rezervorului iuctuuliaf şi din semi-
3.2 Delii tul de ii|â ) cn 11n H n j i u a «bit «-(ului jio lo ja l, t/,, ko calculează cu relaţia: • uma <irc.iiml«‘iiuţolor rezervoarelor ¡!.veeiuate «'Xpuse railialiei ; |MMitru Înălţimi mai mari,
se. aflaugă 0,010 l/(S ni) pentru fi«*eare nu*tru «l«ţ înălţim e:
<t. t'./l sau v. =, i, h ll/sj (2)
STAS fJL'liO-'lo

0,O S . . . (1,1 I/(h•ni*) |MMil.ru rezervoare cu lichide combustibile eiliiidrico, orizontale,

p entru fn*c:ire m e tru pătrat. din suprafaţa rezervorului incendiat# şi jHUit.ni un sfori diu supra­
feţele totale ale. rezervoarelor : 11v«•«*in;il«• expuse. radiaţiei ;
—• 0,1 i» l/(s-ii»2) |*i *ii l i ii rezervoare »In «azi* lichefiate, pentru fiecare metru păt<rat din
suprafaţa rezervorului sferic s:m cilindric iiieeudiat. şi a celor învecinate. expuse radiaţiei.
3.S Instalaţiile rixe di* pulverizare do răcire. a rezervi»arelor scdimensionează ca sil
asigure debitul «l*t a p ă neci*sar pentru suprafaţa rezervoarelor presupuse a fi incendiate şi ;i
celor învecinate.
(llt.SI-^t VA'f’IK : l’ni» rr/.«TviMirf m-iitl*-!•*>(n*/(*rvi»un«l<*I«i:»I••In n <lifcliiii(u«I** 1,5 iltamH rut
rr/rrvnriiiiii «Inr •••«••. :SI*M» in jurul rr/*Tvuriil«i .iiTir iiirriulisil ?.i, rr*|n*«:liv, »»in. 2Hm Iii jurul ivyvr*
v.irului ciliiHlrit*
3.0 IVutru rezervoarele cilindrice orizontale îu\«•cinate ttciznlale termic, isuc r.»iilin lichide
combustibili? e.u Icuipctalura de iiiil:!m:tl*ilif :vl<: peste nf*"(!, dejiozitatc la u temperatură infe­
rioară celei du iiiflnm abilitalo, (utcusil-ăiilc de răcire se reduc, cu
l'enlru rozeivoarelc ciliudricc orizontale izolate teiinic cu izolaţie ineombustibilă, nu
sc prevăd instalaţii du răe.iro. _

3.10 Sursa de alimentare a instalaţiilor fixe. e.u apă pulverizată trebuie să asigure presiunea
m inim ă uccesnifs, //„ I» orificiul duzei de pul veri'/.:i re amplasată cel mai dezavantajos.
Presiunea m inim a m*eosară la orificiul du/.ci «Ic pulverizare pentru diferite tipuri do
pulveriza toaic esto indicată în anexa st:tud:irdului.

3.1 J Ciinl¡lalea ilo apa necesară pentru stingerea şi limitarea projsigării incendiului prin
stropire cu ;ipâ pulverizată, Un se calcule:«/.ă cu iclaţia:

Q>>Qt Tt |ij (f.)

in caro
Qt debitul totul al instalaţiei fixe cu apă pulverizată dctcimiual conform pcl. 3.1,
iu litri pe secunda;
T9 timpul de funcţionaro at instalaţiei fixe eu apă pulverizată; TM*= J200 s.
3.1 - (Hiul-itatca di» apă necesară |*eittru răcirea rezervoarelor, <!n se calculează cu relaţia:

<5r -r 3600 •<?,,'/> [1] («)

iu rare
Tr timpul teoretic de numire, conform tabelului 2 ;
Qr debitul di? apă pentru răcire, in litri pe secundă, calculat în funcţie de poziţia
rezervorului, astfel :
<?r = tfL i+ 0 ,5 L J pen tru rezurvtiarc verticali»;

<?r=» W * . + *.25 <S) pent ru rezervoare orizontale ;

'»u care :
are semnificaţia anterioară;
Li, Ly circumferinţa rezervoarelor incendiate, resjK*ctivf învecinate, în lu ciri;
A i, A , aria totală a rezervi »şirelor incendiate, respi-cliv, învecinate, în metri pătraţi.
Talwlul 2

liiîn n b lr a tlr|a,xil ului «Ir tirliuh*

o iiii IhinI ilnlt- n*liii|Hil litirv lir Ue ririrr, h
Iii,

St. . .100
*•1 .
. fjo o
l,S
2
(SOt .2 5 0 0 2 ,S
25® 1 ..5000
5001 . UMUMI
3

)n*kl«i tlNNKI <

 S T A N rj-UO-'.M

AS KX A
l*lt K S I UN I M I N I iM K N K t ' K S A K K S I ( '•<WI»’H 'I KN ŢI b K U K I i l T I ’ K N T I i l J
D I K K H I T K T I I M I I M U K l ’U f« V KI M /,A T < )A UK

W1
Di.-iiin-lrtiliirilii-iiiln m H ,o
Tiftui | * i.lv r r i1om ini ilu/.ri
imn 40 1 50 It«
a
I'tiivi’ri/.alur 1 * ,o 0.J39 0,138 0,135
1*1.1IVIA 7 ,0 O .iM 0, »65 0 , M3
8,i> 0,199 0 ,1 » ! 0.1«2
50,0 0,321 0,150 0,358
12,0 0,4-4« 0,414 0.443 .
r<;lvi-ri;»liir 7 ,0 0.OT1 0,0*2 0 ,0 «
i -:h
rnlvi-ri/:il«»r
II ' 14 J # i> 2 5 0,200
l*nlvrri»ih>r ».5 H i>2 5 0,f7G
t’.ICW Ora-lra

O i la k o in lii r l
ln*|it*r litrului I *rni-r:il «Ir M a l prit I ru Invrkl iţi i-C.nn-
ltp*-|MM>vnkilnl p n i lH lit lw l :
kI riii'ţii
hist il ni ill O n lr a l «It- (U-n-rlnrr, I’m lcrlarr %i l*irrr-
Ml Oimniiilnnwnl nl Pi»n»|»icril«r I Ivnir In Otiisl rurţii
¡lift. l lr H a Mihalurlir I in) il ni ni «I* l*ri.irrl«ri Srcţii ţi M/.Inr tW l^m iim arr
Im liliilu l tlr Ci-rrrtnri m I’n.icclArl p rnlru Itnlimlria
It«*« m-I.iI H u a i : I u b i t u l u i U n m a n H r S la in ln rrfl/n r* * I .r u m liI n i
ii«C. In s l i l t t l ill tlr l u t l i i i T i r T r l in o lo g ir f l >• 1‘r n i n U f i |«rii-
Ini IihIiisIrla (Jiimirfi
liu tiliilu l «Io ('.rirrlâri. InRiiicric T i-Iiih»logicii *i I'm-
irrlarr prn lm It.-ifinàrii - i'b tirţli

M.tnHanliil a Insl rtalmra» iniţial In amil l'JXl şi s a n-\iir.ini In anul l!»H I t, Pn*.
sn ts-i
Ncnv.pcclnren K tiind nrd flo r clr* S in t rxlc n r m ’irlUi ronform Uvril.

145
 ANEXA 1.46
RE/U BUCA SOCIALISTA S T A N D A R D D E S T A T
R O M A N IA . E D IŢ IE O F IC IA L A S TA S 12702-89

C O M IT E T U L N A T IO N A L
n A m o lu h i h e/ u it a t e de l a t h a t a - înlocuieşte : —
PENTRU Ş T IIN Ţ A ÎUCA A I’KI.Oit 1)15 S U PH A I'A Ţ A
ŞI T E H N O L O G IE ŞI E l’ U ltA H E A A I’KI.OIt UZATE
IN S T IT U T U L R O M A N C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic ă
T c n n i n o lo ţ jie
UE n 34
S T A N D A R D IZ A R E

MUDS K E SU LTE D PRO M SU R ­ ROUES R E SU LTE E S DU

IU ju m u , n o flyw euu ue o t oGpaGoTKtt
FACE W A TE R S T R E A T M E N T T R A IT E M E N T DES EAU X
iiOBOpxuocniux ooA u o h m c t m k cron-
A N D FROM U S E D W A T E R S DE SURFACE E T DE L'ÉIMJRA-
iiu x noA
C L E A N IN G T IO N DES E A U X USÉES T E P M M H O J lO r H fï
T erm in o logy Tcnninulogie

1 G E N E R A I T Â ŢJ.

1.1 O b ie c t şi d o m e n iu do a p lic a ro

Prczeutul standard stabilcşto dofiniţiilo principalilor termeni diu domeniul nămolurilor

rezultate do la tratarea apelor dc suprafaţă ?i epurarea apelor uzate.
1.2 Standarde conexe
S T A S G0ÜD-80 Separarea umcHtecurilor do faze solide ?i lichide prin filtrare. Term ino­
logie şi unităţi de măsură
S T A S 10898-85 Alim entari cu apă, şi canalizări. Terminologic
S T A S 11500-82 Canalizări. Bazine dc aerare cu nămol activ. Prescripţii generale do
proiectare
S T A S 12233-8-Í Energia biogazului. Term inologie
S T A S 12278-84 (-analizan. Bazine de fermentare a nămolurilor la staţiile dc epurare
ale centrelor populate. Prescripţii generale de proiectare.

2 T E R M IN O L O G IE

Pct. Tennori Definiţie

2.1 Termeni i/ciieruli

2.1.1 A gent de condiţio­ A gen t fizic sau subKtanţă chimicii utilizatul în procesul de
nare prelucrare a nămolului iu scopul modificării structurii aces­
tuia
2.1.2 lîazin de condiţionare (*onstiuc(ie amenajată pentru realizarea procesului de con­
diţionare a nămolului
2.1.3 Mazin dc stocare (in s tr u c ţie amenajata pentru depozitarea nămolului in ve ­
derea prelucrării, valori finirii sau evacuării
2.1.4 Iiiogaz Amestec combustibil do gaze alo cărui componente princi­
Sinonim : Gaz de pale tunt metanul şi dioxidul de carbon, rezultat In procesul
fermentare de fermentare aiiacmbă a substanţelor biodegradabilo con­
ţinute in nămol
2.1.5 Centrat Kaza solidă sepaiată prin centrifugare
2.1.0 Cenuşi de nămol Reziduu mineral rezultat la arderea nămolului
2.1.7 Coeficient do com* Număr caro pune iu evidenţă modul de com portare a nămo­
presibililato lului la conipieHiine
2.J.8 fo tlip ost - l ’roduN eu <iar.ic teri st ic i de feri.iliznnt, obţinut prin procesul
dc compostare

E la b o r a i d o : A p rob a t do :
INSTITUTUL R O M A N DE STAN D AR D IZAR E D a ta I n t r ă r ii In v ig o a r e :
C O N S IL I U L N A T I O N A L A L A P E L O R

146
8 T A S 12703-89

Pet. Termen Definiţie

2.1.0 Compostare Procedeu de prelucrare aerob-anaorol>i a nămolului, singur

nan in amestec eu alte materiale, iu scopul sta b ilizirii ţi
iţ.>icnizirii acestuia
2.1.10 Oonccntiaţia dc Conţinutul do substanţe solide pe unitatea do volum de
solide nim ol, exprim at iu kilograme pe deci mont ru cub
2.1.11 Condiţionare Proces prin care se realizează m odificiri ale caracteiisticilor
nim olului, iu scopul folosirii acestuia
2J.12 Condiţionare chim ici Uondiţiouare realizată cu ajutorul substanţelor chimico In
scopul im bu u itiţirii caracteristicilor de prelucrare a "nă­
molului
2.1.13 Condiţionai o cu adaus Condiţionări*, rea liza ţi prin adiu garea dc matei ial iuert In
de material inert scopul creşterii couceutraţiei dc substanţe solide şi a filtra-
b ilitiţii
2.1 JL4 Condiţionare term ici Condiţionare rea liza ţi cu ajutorul căldurii
2.1.15 Conservare Pioccdeu prin care se meuţin nemodificate caractcHsticilc
nim olului pontru un anumit interval de timp
2.1.16 Deshidratarea Procedeu de climinaro p a rţia li a apei din nim ol, realizat
nimolului natural prin drenare g ra vita ţio n ali ţi evaporare, sau arti­
ficial, cu ajutonii unor echipamente statice »«au dinamice
24.17 Dezagregarea Procedeu de laborator pontru aducerea tn soluţie, sub fo rm i
nimolului de şiru ri solubilo, a unor compuşi insolfibili din nim ol
2.1.18 D oza de agent de Cantitatea de agent dc condiţionare care realizează o re­
condiţionare ducere a rezistenţei specifice la filtrare
2.1.19 Doza o p tim i de agent Doza do agent dc condiţionare, determinată in condiţii do
de condiţionare laborator, caic ]>roducc un nămol cu o rezistenţi sp ecifici
convenţionala m itiim i
2.1.20 Fermentare anacrobi Fermentarea anaciobi a nămolului la temperaturi sub 28*C
crio fili
2.1.21 Fermentare anaemha Fermentarea anaerol>i a nămolului la temperaturi de
m ezofili 28 . . . 42* (optim 3f/V-j
2.1.22 Fermentare anacrobi Fermentarea anacmbă a nămolului la tem [** raluri do
term ofili 43 . , . G5*(* (optim 55°\')
2.1.23 F iiirabi li taica Proprietate a nămolului de a ceda apa prin HI trai e
nimolului
2.1.24 F iiu ro ch im ici Procedeu chimic de legare iu compuşi complecşi a unor
substanţe din nămoluri
2.1.25 Filtru pre^i banda Echipament dinamic, pentru deshidratarea mecanică a nă­
molului prin drenare ţi presate pe bandă
2.1.26 Fugat Faza lichidă separată în procesul de centrifugare
2.1.27 Grad de indoi»irtaro Procent care'arată mineralizarea componentei organico din
a substanţelor volatile nămolul supus unui proces «le stabilizare a acestuia
sinonim : Grad de
mineralizare
2.1.28 Grad de recuperare l ’rocont care a ra ţi eficienţa do separare solid-lichid priu
a solidelor filtrare, centrifugare etc.
2.1.29 Iaz do nim ol Spaţiu amenajat pentru fermentarea, deshidratarea sau
depozitarea finală a nămolului
2.1.30 Indice de volum Volumul ocupat dc 1 g do n im o l activ exprim at ca substauţi
u scaţi, rezultat la soriimciilatvu timp do 30 min a lichidului
om ogenizai din bazinul do acraro
2.1.31 Material pentru Jieziduu iiMlustrial (zgu ri, ccuuşă, rumeguş etc.) sau altă
condiţionare substanţa utilizată penliu condiţionarea nimolului
2.1.32 Nămol Sistem coloidal complex rezultat dintr-un proces de tratare
a a]M‘ lor dc suprafaţi sau do opunuc a apelor uzate, cu cont*
|M>/iţie eterogenă, eouţinind apă ţi particule Iu Aiisj>cu8io
coloidale, dispersate, agregate e l« , iu care slnt înglobate
prinluso alo activităţii biologice şi/sau materii prime,
produşi intermediari şi produse finito ale uuor a ctivităţi
industriale
 S T A S 12702-89

P ct. Termen Definiţlo

2.1.33 Năm ol activ Năm ol alcătuit din microorganisme libero fi aglomerate In

Sinonim : flacoane care se formează In piticeau! de epurare biologică
Nămol biologic
2.1.34 Nămol anorganic Năm ol cu conţinut de substanţe minerale mai mare de G0%
din substanţa uscată
2.1.38 Năm ol cu filtrabiii- Năm ol ou rezistenţa specifică la filtraro de 10“ .. .10'* cro/g
tate grea
2.1.30 Nămol cu flltrab lli- Năm ol cu rezistenţa spccifică In filtrare de 10“ .. .10'* cm/g
tnte medie
2.1.37 Nămol cu filtrablll- Năm ol cu rezistenţa spccifică la filtrare mal mică de IO“ cm/g
tate uşoară
2.1.38 N ăm ol de precipitare Nămol rezultat In treapta de epurare niccano-cbimică
•2.139 Năm ol organic Nămol cu ţin conţinut do substanţe organice mai mare de
50 % din substanţa uscată
2.1.40 Năm ol primar Năm ol rezultat prin sedimentarea m ateriilor In suspensie
in decantorul primar
2.1.41 Năm ol do roolicularo Năm ol activ carc se recirculă in sistemul do epurare biologică,
pentru întreţinerea procesului de epurare
2.1.42 N ăm ol secundar Năm ol rezultat priu sedimentarea materiilor In suspensie
In decantorul secundar
2.1.43 Piroliza nămolului Procedeu de tratare termică a nămolului organic deshi­
dratat, la temperaturi do peste 600°C In absenţa aerului,
pentru obţinerea do produşi valorificablll.
2.1.44 ltczistenţă spccifică Itczistcnţa spccifică la filtrare, determinată in laborator la
convenţională presiunea do 4 ,9 .IO -7 N/inm*
2.1.45 Rezistenţă specifică ltczistenţă pe caic o opune la filtrare o cantitate de nămol,
la filtrare conţlnind Q unitate do masă do solide uscate, pe unitatea do
suprafaţă de filtrare
2.1.46 Substanţe minerale Bcziduul rezultat la incinerarea nămolului Ia 550*0
2.1.47 Substanţă uscată Substanţa rezultată la uscarea nămolului la 105°0
Sinonim : Solide totalo
2.1.48 Substanţe volatile Substanţe carc se Îndepărtează prin incinerarea la 550*0
a substanţelor uscate din nămol
2.1.49 Tu rtă do nămol Năm ol evacuat do pe echipamentele şi instalaţiile de des­
hidratare

2.2 încercări de laborator

2.2.1 Test de cedare Procedcu do laborator pentru e v a lia rea comportamentului

unui nămol la acţiunea de Bpălaro cu apă slab acidulată
(p H - 5,5)-
2.2.2 Test do oontrifugo- Proccdeti de laborator ]xmtru evaluarea posibilităţii de pre-
bffltate lucrnre a nămolului prin centrifugare
2.2.3 T est de crăparc a Procedeu do laborator pentru evaluarea calitativă a filtra-
turtei bilităţil nămolului
2.2.4 Test de docanta- Procedeu de la b ora tor' pentru evaluarea posibilităţii de
billtate prelucrare a nămolului prin ingroşare
2.2.5 T est de fonnentabi- Procedcu do laborator pentru evaluarea comportamentului
litate unui nămol la fermentarea anacrobă
2.2.6 Test do filtrabilitatc l ’ ioccdeu do lalx>ralor pentru evaluarea gnultdui de pre­
lucrare a nămolului prin /lltrare -
2.2.7 Test de sucţiune l ’ roccdeu de laborator pentru evaluarea vitezei de cedare a
capilară aj>ci din nămol prin eapilaritatc

147
 ANEXA 1.47
REPUBLICA SOCIALISTA STAN D A RD DE STAT

# S TA S 1481-8«
R O M Â N IA E D IŢ IE O F IC IA L A

C A N A L IZ Ă R I
I n lo c u i t f t g :
C O N S IL IU L N A T IO N A L S T A S U S i-1 8
P E N T R U Ş T IIN Ţ A
REŢELE EXTERIOARE
Ş I T E H N O L O G IE
Criterii ţjcnerulc .şi studii C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic i
IN S T IT U T U L R O M Â N
DE
de proiectare
G 54
S T A N D A R D IZ A R E

Sewerage« KatiannaatţHH
Canalisations
O U T S ID E N E T W O R K S R É S E A U X E X T É R IE U R S H A P y J K H b lE C E T H
Études et critères généraux
General criteria and designing pour rétablissem ent des projets 0 6 m « e KpHTepHH H HCC36A0B&HBJI
surveys n o n p o *K T H p o * a m t»

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obícct

Prezentul standard stabileşte criteriile generale şi studiile pentru proiectarea reţelelor

exterioare de canalizare, respectiv, a părţii din sistemul de canalizare alcătuite din canale,
canale colectoare şi construcţii anexă, care serveşte la colectarea apelor de canalizare şl la
transportarea lor în afara suprafeţei unei folosinţe.

1.2 Domeniu de aplicare

Prevederile prezentului standard se aplică reţelelor de canalizare dc pe domeniul
public al localităţilor, de pe teritoriul ansamblurilor de locuinţe şi al obiectivelor economice şi
social culturale, de la locul unde se termină instalaţia interioară de canalizare plnă la punctul
de descărcare a apelor în altă reţea de canalizare sau în receptor.

1.3 Standarde conexe

în legătură cu prezentul standard sînt :
S T A S 1846-83 Caualizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare
S T A S 3051*81 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare.
Prescripţii fundamentale de proiectare „
S T A S 8501/1-75 Amplasarea tn localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în
săpătură
S T A S 9470-73 Hidrotehnică. P lo i maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe
S T A S 10898-85 Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie
S T A S 10859-84 Canalizări. 8 ta ţii de epurare a apelor uzate provenite de la centrele
populate. Studii pentru proiectare

E la b o r a t d e :
A p ro b a t dc :
C O M IT E T U L P E N T R U P R O B L E M E L E
C O N S IL IIL O R P O P U L A R E IN S T IT U T U L R O M A N DE S T A N D A R D IZ A R E D a t a i n t r l r l l In vigoare :
In stitu tu l d e C e r c e t a r ă şi P r o ie c ta r ă Bd. Ilia PintTlie nr. 5 B U C U R E Ş T I 1 9 C G -0 3 -0 1
p e n tr u S is te m a tiz a re , L o c u in ţe
T e le x 11312 C N S T R
ţ i G o s p o d â r ie C o m u n a lă
ST A S 1481-86

2 C R IT E R II Ş I P R E V E D E R I G E N E R A LE

2.1 Elem entele de ordin general caro trebuie luate în considerare la proiectarea reţelelor
sînt următoarele :
— caracteristicile apelor de canalizare şi ale nămolurilor rezultate din aceste ape ;
— schiţa de sistematizare sau, în lipsa acesteia, studiul de sistematizare aprobat — în
cazul localităţilor — sau planul general al incintei sau zonei — în cazul obiectivelor industriale
sau al a ltor folosinţe;
— receptorii din zonă care pot fi folosiţi pentru primirea apelor Je evacuare şi limitele
.tdmisibile de substanţe impurificatoare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.
— încadrarea in planul sau schema — cadru de gospodărire complexă a apelor bazinului
hidrografic din care face parte receptorul luat în considerai' * pentiu descărcarea apelor de
canalizare. *
2.1.1 D atele de sistematizare care trebuie luate în considerare în cazul reţelelor exterioare de
canalizare a localităţilor sînt următoarele :
— lim ita intravilanului, zonificarea localităţii cu specificarea, mărimii ari ei suprafeţelor
parţiale şi totale, precum şi detaliile ansamblurilor de locuinţe;
— populaţia existentă şi în perspectiva a 25 ani, cu densităţi specifice pe diferite zone
ale loca lită ţii;
— regimul de ccnstiuctie;
— principalele dotări social-culturale'şi mărimea acestora în dezvoltarea pe etape;
— industriile existente şi cele prevăzute în perspectivă, dezvoltarea pe etape a acestora
cu precizarea necesarului de apă, a cantităţilor de apă de evacuare şi caracteristicile acesteia;
— trama stradală cu profilurile transversale şi îmbrăcăminţile existente şi în perspec­
tiv ă ;
— zonele verzi existente şi în perspectivă;
— sistemele de alimentare ou apă şi canalizare existente şi prevăzute în documentaţia
de sistem atizare;
— zona de amplasare a staţiei de epurare şi|a descărcării In emisar.
2.1.2 D atele planului general care trebuie luate In considerare In cazul obiectivelor industriale
şi a1 altor folosinţe sînt următoarele :
— lim ita zonei cc uimcază a’ se canaliza şi organizarea teritoriului;
—- procesul tehnologic cu necesarul de apă şi ^cantităţile de apă de evacuare, pe secţii
deŢ fabricaţie, precum şi caracteristicile acestei a p e;’
— sistemelo dc alimentare cu' apă ţi canalizare existente.
2.2 Ta stabilirea receptorului se i v i în C3mii>rjb?3, c i p:h?ibi#), 1)
2.3 La proiectarea reţelelor exterioaro de canalizare trebuie luate în considerare ş i :]
— debitele de calcul determinate conform STAS 1846-83, cu reutilizarea m axim ă a
a ţe lo r u zâtş industriale în procesele tehnologice de fabricaţie;
— adoptarea distanţelor minime In plan orizontal şi vertical, la traversări şi încrucişări
ş*. a celorlalte condiţii de amplasare a reţelelor, conform STAS 8591/1-75;
— adoptarea obligatorie a mViurilor necesare pentru prevenirea irnpurifioării apelor
subterane;
— adoptarea cu prioritate a soluţiilor de e v ie u ir i gravitaţionale, prin adoptarea pantelor,
•«•irezelor, gradelor de umplere conform S T A S 3051-81;
descărcarea apelor meteorice, în cazul p r o s t u lu i da o v iiliz i n s> p vn tiv, în interio­
rul localităţilor, în condiţiile impuse do receptorul respectiv, direct sau prin in te r o iîliu l bazinelor
de retenţie, odoptîndu-se, cu prioritate, soluţii fără pompare.
—- posibilitatea de transport a apelor meteorice pe rigolele străzilor.
 3 S T U D II P E N T R U P R O IE C T A R E

3.1 Pentru proiectarea reţelelor exterioare de canalizare se întocmesc urmat oarele stu dii:
— studii topografice;
— studii geotehnice ;
— studii hidrologice si hidrogeologice;
— studii m eteorologice;
— studii asupra caracteristicilor apelor de canalizare. •
3.2 Necesitatea efectuării ficcărei categorii de studii, umploaiea şi gradul lor de aprofundare
sc stabilesc de către proiectantul reţelei exterioare de canalizare, In funcţie de mărimea şi
importanţa localităţii sau a obiectivului de canalizat.
3.3 Studiile preced etapele de proicctare a reţele i; dacă este necesar, ele pot fi completate
pe parcursul elaborării proiectelor şi .detaliilor de execuţie.
3.4 Elaborarea studiilor se face pe bază de tem ă de conţinut şi de program de execuţie,
întocm ite de către proiectantul reţelei în colaborare cu executantul studiilor.
în temă trebuie să fie semnalate studiile efectuate anterior pentru aceeaşi zonă, care
pot fi folosite pentru completarea datelor obţinute prin studiile noi. Studiile cu o vechime mai
maro de doi ani se examinează în vederea unei eventuale actualizări, pentru ca ele să reflecte
situaţia reală şi pentru a fi puse de acord cu reglementările tehnice în vigoare.
3.5 Studiile topografice trebuie să furnizeze elementele planim etnce şi altim etrice ale tere­
nului în lungul traseelor reţelei de canalizare, prin reprezentări grafice la scări convenabile gra­
dului de detaliere cerut prin temă.
3.6 Studiile geotehnice trebuie să furnizeze date cu privire l a : stabilitatea terenului, prin­
cipalele caracteristici fizico-chim ice ale păm înturilor, influenţa eventualelor pierderi de apă
asupra stabilităţii terenului, agresivitatea apei subterane şi a terenului de fundare faţă de
betoane şi de m etale, adîncimea de îngheţ, gradul de seismicitate al zonei, obţinîndu-se indi­
caţii privind : presiunea convenţională de calcul pentru diferite adtncimi ale terenului de
fundare, m odul de realizare a săpăturilor şi epuizmentelor, m odul de compactare a umpluturilor,
înclinarea taluzurilor, soluţii pentru îmbunătăţirea terenului de fundare. "
3.7 Studiile hidrologice şi hidrogeologice trebuie să precizeze debitele caracteristice ale
receptorului — folosite la stabilirea soluţiei de descărcare a apelor de canalizare — , debitele
apelor de suprafaţă, subterane sau meteorice provenite de pe versan ţi care se evacuează prin
reţelele de canalizare, precum şi situaţia apelor subterane, în scopul adoptării măsurilor de impu­
rificare sau, eventual, de drenate a acestora.
3.8 Studiile meteorologice trebuie să furnizeze date cu privire la precipitaţiile torenţiale
înregistrate pe o perioadă de cel puţin 15 ani, în vederea stabilirii intensităţilor de calcul
conform ST A S 1846-83 şi S T A S 9470*73.
3.9 Studiile asupra caracteristicilor apelor de canalizare trebuie să precizeze valorile indica­
torilor normaţi prevăzuţi în reglementările legale In vigoare referitoare la condiţiile de descăr­
care a apelor uzate în reţelele de canalizare.; '
 ANEXA I.4í
STAND ARD DE STAT
E D IŢ IE O F IC IA L A I STAS 1846-90
ROMANI A t A N A U Z A M I K X T K B IO A I1 K
fn lo c u U fti :
w tim m jL k o m a n D E T E R M IN A R E A D E B IT E L O R DE AP.\ STAS I t i t - t }
M D E C A N A L IZ A R E
S T A N D A R D IZ A R E
Prescripţii de proieetnre C la s ific a r e a a lla n a m a rio l
G M

O uter K w a ie
D E T E R M IN A T IO N O F S E W A G E
W A T E R D IS C H A R G E S
Design specifications .
C a o a liu tk w s extérieures
D É T E R M IN A T IO N DES
D É B IT S D 'E A U X D É C A N A ­
L IS A T IO N .
Prescriptions pour l'élablixsem ent
des projets__________
KaifiMmaimn napvHotaji
O U P E ü & lE H H E PÀ C X O flO B
K A H A J H 3 A U H O H H O Í1 B C tfb t
H opxu n|M>eKTHpoBaHmi

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1:1 Obieet
Prezentul st&mlard se referă 'la m etod » de determinare a debitelor de apă de canalf-"
rare, care sînt colectate ţ i transportate prin reţelele d e canalizare exterioare clădirilor şi evacuate
In emisari, direct sau p iin intermediul staţiilor de epurare a acestor ape.

1.2 Domeniu de nplieare

Preved erile prezentului standard se aplică l a :
— stabilirea condiţiilor de descărcare a apelor de canalizare in em isar;
— proiectarea reţelelor noi de canalizare sau la extinderea celor existente, aferente
folosinţelor de apă de orice fel (centre populate, cartieic, grupuri de clădiri ¿=au clădiri izolate,
unităţi industriale, unititţi agrozootehnice, de construcţii, de transporturi e t c .);
— proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente reţelelor de canalizare (canale de
serviciu, racorduri, staţii de pompare, bazine de retenţie, deversoare etc.) a staţiilor de epurare,
a gurilor de descărcare; i .
— verificarea şi controlul exploatării sistemelor de canalizare.
1.3 La determinarea debitelor de apă do canalizare tiebuie fă se ia în considerare dezvolta"
rea folosinţelor de apă in perspectiva urm ătorilor 20 . . . 25 ani, pentru schema cadru, şi 10 .. .15
ani pentru prim a etapă, pe baza schiţelor de sistem atizare a centrelor populate, a prognozelor
dezvoltării unităţilor economice etc.
în lipsa acestora, prevederile privind perspectiva se stabilesc de către titularul de
investiţie. -

1.4 Standarde conexe

S T A S 1343/0-89 Alim entări cu apă. Determ inarea cantităţilor de apă de alimentare.
Prescripţii generale
S T A S 1343/1-77 A lim entări cu apă. Determ inarea cantităţilor de apă de alimentare
pentru centre populate < .
S T A S 1343/2-89 Alim entări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare
pentru unităţi industriale
S T A S 1343/3-86 Alim entări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare
pentru unităţi agrozootehnice
S T A S 1343/4-86 Alim entări cu apă. Determ inarea cantităţilor* de apă de alimentare
pentru irigaţii
S T A S 1343/5-86 Alim entări cu apă. Determ inarea cantităţilor de apă de alimentare
pentru unităţi de piscicultură
8 T A S 1478-90 In sta laţii sanitare. Alim entarea cu apă la constr ucţii civile şi industriale.
Prescrjpţij, fundam entale de proiectare
S T A S 1481-86 C a n a lt^ i/ S T O a i^ M c n te rn -de proiectare

M IN IS T EÄ U l C O N S Ä U C m tO t
A p rob at d e :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data Intrării In vigoare :

Prowc,orM*1ÆsPE,i5rEïÂ!?AÎflef r 5truch'i B d. Mie Pintilie nr 5 B U C U R E Ş TI 1990-04-01

TNV & T& M IMTIIt Uf
 S T A S 1846-90

»STAS 1795-'$*» In stalaţii .sanitare. Canalizare interioara. Prescripţii fundamentale

S T A S 3031-31 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare.
Prescripţii fundamentale de proiectare
S T A S 4068/1-82 Debite şi volume maxime de apă. Determinarea debitelor si volumelor
m axim e ale cursurilor de apa
S T A S 4068/2-87 D ebite şi volume maxime de arpă. Probabilităţile anuale ale debitelor
m axim e in condiţii normale şi speciale de exploatare
S T A S 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea in clase de importanţa
S T A S 9470-73 Hidrotehnicii. Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe
S T A S 10839-84 Canalizări. Staţii (le epurare a apelor uzate provenite de la centrele
populate. Studii pentru proiectare
S T A S 10898-85 A lim entări cu apă şi canalizări. Terminologie

2 D E T E R M IN A R E A D E B IT E L O R D E A P Ă DE C A N A L IZ A R E

2.1 Prevederi yruerale

2.1.1 D ebite de ape uzate m enajere.

D ebitele de ape uzate menajere care se evacuează in reţeaua de canalizare, Q „ se cal­
culează cu relaţia : ✓
Q u = 0,8 Q, [m*/d; m*/h] (1)
în care
Q, debitele de apă de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim şi orar maxim)
ale cerinţei de apă, în m etri cubi pe zi sau m etri cubi pe oră ;
în cazuri bine justificate, coeficientul 0,8 poate fi modificat, pe baza unor cercetări
şi a unor studii de specialitate.

2.1.2 D ebite de ape uzate industriale.

Debitele de ape uzate industriale se determină conform S T A S 1343/0-89 şi S T A S 1343/2-89
precum si pe baza tehnologiilor de producţie adoptate, luindu-se in considerare posibili­
tăţile de recirculajre a apei şi de reducere la minimum a debitelor evacuate.

2 .1.3 Debite de ape uzate agrozootehnice.

Debitele de ape uzate agrozootehnice se determină conform S T A S 1343/0-89 şi
S T A S 1343/3-86 precum şi pe baza tehnologiilor de producţie adoptate, luindu-se in considerare
posibilităţile de reducere la minimum a debitelor evacuate.

2 . 1.4 Debite de ape uzate tehnologice proprii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.
D ebitele de ape uzate tehnologice proprii sistemelor de alimentare cu apă si de canali­
zare se determină conform S T A S 1343/0-89, S T A S 1343/1-77, STAS 1343/2-89 şi S T A S 1343/3-86
corespunzător tehnologiei si recirculărilor adoptate.
Aceste debite se iau in considerare la dimensionarea sau verificarea sistemului de cana­
lizare, numai dacă sint evacu*ate in reţeaua de canalizare.

2.1.3 D ebite de ape uzate orăşeneşti.

D ebitele de ape uzate orăşeneşti se determină prin însumarea debitelor de ape uzat«
menajere (calculate conform p ct. 2.1.1), cu debitele de ape uzate industriale (conform pct. 2.1.2)
şi agrozootehnice (conform pct. 2.1.3), epurate local sau nu, precum şi cu debitele de ape uzate
tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (conform pct. 2.1.4).

149
 2.1.6 Debite de ape meteorice.
2.1.6.1 Debitele de ape m eteorice se deteimină, de regula, admiţindu-se ca model o ploaie de
, calcul unifoim distribuita pe întregul bazin de canalizare. cu intensitate constanţi pe durata
de concentrare superficiala ţi de curgere prin canal.

L a determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se ţină seama de :

— flasa de im p orta n ţi a folosinţei pentru (a re .se realizează canalizarea, determinata
conform STAS 4273-83;
— regimul precipitaţiilor, relieful şi condiţiile de scurgere, permeabilitatea suprafeţe­
lor canalizate;
— necesitatea de apărare, in parte sau in totalitate, a zonei canalizate îm potriva inun­
daţiilor in cazul unor ploi mai mari decit cea de calcul, pentru care stabilirea solu­
ţiilor se face pe bază de justificări tehnico^economice.
Determ inarea debitelor de ape meteorice se poate face şi prin alte metode, justificate
tehnic şi economic. .
2.1.6.2 Debitul de calcul al apelor meteorice se stabileşte luindu-se in considerare numai debitul
p lo ii de calcul, Q „ care se calculează cu relaţia :

Q p *■ m - S O i [l/s 3 (2 )

In care

coeficient adimeusional de reducere a debitului de calcul, oare ţine seama de capacitatea

de inmagazinare, in timp, a canalelor <i de durata ploii de caicul, t :
m = 0,3 pentru t < 40 m in;
m = 0,9 pentru t > 40 m in;
S aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul, in hectare;
0> coeficient de scurgere aferent ariei S , calculat cu rela ţia :

(3)
Qp

!n care
q^debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge in canal, in litri pe secundă ;
q, debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, în litri pe secundă;
i intensitatea ploii de calcul, in funcţie de frecvenţă, f, şi de durata ploii de calcul, t,
conform S T A S 9470-73, in litri pe secundă - hectar.

2.1.6.2.1 Valorile coeficientului de scurjreie, <D, in funcţie de natura suprafeţei bazinului de cana­
lizare, sint indicate în tabelul 1.

C o c fic ie n t dc
N r.
N a t u r a s u p ra fe ţe i scu rgc rc
ort.
O

. 1 tn v e lit o r i m e t a l i c e şi de a r d o z ic 0 ,9 5

2 t n v e lit o r i d e s tic lii. tifd â ş l c a r t o n a s fa lta t 0 ,!K )

3 T e r a s e a s fa lta te 0 .8 5 j . . 0 .9 0

4 ' P a v a j e d i i iT a t f a lt şi d in b eto n 0 ,3 5 ...0 ,9 0

s ’ P a v a j e din p ia tr A f i a lt e m a te r ia le , cu r o s tu r i u m p lu te cu m a s tlc 0 ,7 0 .. .o .a p

rt P a v a j « din p l a t r i eu r o s t u r i u m p lu te cu n isip 0 . 5 5 . . . 0 .tiO

7 D r u m u r i din p ia tr d s p a rtu (m a c a d a m ) :
— In zon e cu p a n te m ic i ( < 1 % ) ‘ ' t 0 , 2 5 . . . 0 ,3 5
— In îo n o cu p o n t e ra ari ( > 1 % ) 0 ,4 0 . . .0 , 5 0
 T a b e lu l 1 (c o n tin u a r e )

C o e ficie n t de
N r. N a tu ra su p ra fe ţe i scu rse re
Ci't" O •

8 Drumuri Im ptetruite
— in io n c cu pante m ici ( < l %) 0 ,1 * . ..O J O
— In zon* cu p an te m ari ( > 1 % ) 0 , 2 3 . . .0 ,3 0

9 T eren u ri d e «p o r t» grădini
— in zone cu p ante m ici ( < I % ) 0 ,0 5 . ..0 ,1 0
— In rim e cu p ante m ari ( > 1 % ) 0 .1 0 . . .0 ,15

10 Incinte «1 cu rţi nep ovale. nelnlerbale 0 , 1 0 . . .O J O

11 Terenu ri agricole (de c u ltu r i) 0 , 0 5 . . . 0 .1 0

12 Parcu ri ţ i suprafeţe Îm pădurit*

\ — in zone cu p an te m ici « l % ) 0 ,0 0 . . .0 .0 5
— In zone cu pante m ari ( > 1 %> v 0 .0 5 ...0 .1 0

O B S E R V A Ţ II
1 V alorile superioare ale coeficien tului de scurgere se a d o p ţi pentru pante m ai pronunţate ale terenului.
2 C oeficientul de scurgere se p oate considera diferenţiat, pe «ta p a de de i v o i tare a loc a lită ţilor «I Ind ustriilor, 1«
raport cu evolu ţia In tim p a s olu ţiilor de amenajare a suprafeţelor respective.

Pentru întreaga localitate sau io n i industriali, agrozootehnici etc. sau pentru zone
caracteristice care au difei ite tipuri de amenajare a suprafeţelor bazinelor de canalizare, coefi­
cientul de »curgere, <t>, se determini ca medie ponderaţi a valorilor corespunzătoare celor n
arii ale bazinelor de canalizare, cu relaţia :

î 8,-®,
* - ! = i ------- (O

In care ■ '
S, aria unui bazin de canalizare cu o anumiţi naturi a suprafeţei, In hectare;
<J>, coeficientul de scurgere aferent ariei 8, .
2.1.6.2.2 Frecventa ploii de calcul, f, In funcţie de clasa de importanţi a folosinţei, este indi­
c aţi In tabelul 2.
T a b e la i i

U n ită ţi eu caracter • U n ită ţi cu c a racter

Clasa de im portanţă e coa om lc ( industriale, s o c ia l (cen tre p opulata,
a folosin ţei (con form S T A S 4273-83] agrozootehnice e tc .) cartier* e tc .)
I

I 1/5 1/J...1/5

II 1/3.1.1/2 1/2.,. . l / l *

III 1/2...1/1 • l / l . . . 2/1

IV . 1/1.. .2/1 2/1

V 2/1 2/1

O B S E R V A Ţ II
1 V a lo rii« Inferioare ale fre c v e n te lor p lo ii do c a k tll »e adopta pentru ttn lU ţi InduatrlaU teu centre populate
ntai im portante. Im portan ţa folo sin ţei care se canaltaiază sa stabileşte In fu n c ţie de clasa de Im portan ţă d eter­
m in a u conform S T A S 4273-83. ■'
2 P e bază de calcule tehnico-econom ice se p o t stab ili f i alte frecven ţe dcctt cele din tabelul 2.
S Pentru uri ansamblu de o b ie c tiv e de im portanţă m ai m ar* declt a- u n ită ţii cu caracter sooial aau econom ic
, in care sint situate, la dimensionarea hidraulică a sistemului de canalizare de la racord piuă la em isar/trebuia
avute In vedere d ebitele mai m ari de ape m eteoric*, ce corespund fre c v e n ţe i d ic tate de o b iectivu l «la im por­
tan ţă m ai m are. . *
Se stabilesc, to tod ată, şi soluţiile de prattfeţie contra Inun daţiilor da orice fel catfzate de sporurile de ap* m e­
teorice pro ven ite din zone adlisoeate, a căror canalizat* este d im en sionaţi pentru frecven ţe m ai m ari ala p loii
de calcul.
 2.1.8.2.3 D u ra t» ploii de calcul, t, se stabileşte pentru secţiunea din avalul tronsonului de caqal
care se dimensionează, cu relaţiile :
— pentru canale incipiente :

t = t e# + — [r n in ] (6 )
v*

— pentru restul ca n a le lo r:

t, = t ,., + — [m in ] (6)

In c a r «

tf, timpul de concentrare superficiali, în m in u te;

Ij lungimea tronsonului incipient care se dimensionează, in m e t r i;
v» viteza apreciată de curgere a ajpei în canalul incipient, considerată, pentru un prim
calcul, ifctre 60 ţi 120 m/min. In cazul în care, viteza la secţiune plină rezultată la
dimensionarea canalului, diferii cu mai. m ult de ± 20% de viteza adoptată iniţial,
calculul se reface apreciindu-se o nouă Viteză, egală cu viteza la secţiune plină rezul­
tată, pină cind se îndeplineşte condiţia d e mai su s;
t, durata ploii d e calcul In secţiunea i, situată In avalul tronsonului de canal care se
dimensionează, în m in u te;
t,_, durata ploii de calcul In secţiunea i —1, situată In avalul tronsonului de canal dimen­
sionat anterior, in m in u te;
L, lungimea tronsonului de canal care se dimensionează, in m e tr i;
v», viteza apreciată de curgere a apei în canalul care se dimensionează, în m etri pe m in u t;
ea trebuie astfel aleasă in cît să nu difere cu mai m ult de ¿ 2 0 % de viteza la secţiune
plină rezultată din dimensionarea canalului respectiv.
2.1.6.2.4 T im p u l de concentrare superficială, t*„ este în funcţie de panta şi natura suprafeţei
de scurgere, de densitatea construcţiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei
de ploaie pînă la cel mai apropiat canal, de intensitatea şi durata ploii, de capacitatea de reţinere
a apei în depresiuni etc.
Tim pul de concentrare superficială se alege :
— 1 . . .3 min, in zone de munte (pante medii
— 3 .. .5 min, in zone de deal (pante medii Intre 2 şi 5’ / „);

— 5 .. .12 min, in zone de şes (pante medii <

dar astfel in cit durata minimă a ploii de calcul, t sau t „ stabilită, conform pct. 2.1.8.2.3 să f i e :
fi — 5 min, pentru zone de m u n te ;
— 10 min, pentru zone de d e a l;
L — 15 min, pentru zone de şes.
V alorile timpului de concentrare'superficială se apreciază in lim itele de mai sns, ţinin-
du-se seama şi de natura suprafeţei de scurgere preponderente pină la canal. Valorile mai
m ici kc adoptă pentru pante mari ale terenului şi pentru suprafeţe mai puţin permeabile.
2.1.6.2.5 D eb itu l de calcul pentru apa de ploaie intr-o secţiune i, rezultă din luarea in consi­
derare a traseului pentru care se obţine cea mai m are valoare a duratei ploii de calcul, t,,
pornind de la extrem itatea amonte a canalului. In cazuri speciale, condiţionate de caracteristicile
zonei canalizate (form a bazinului, valoarea coeficientului de scurgere, poziţia unor afluenţe de
ape de supiafaţă etc.), se au in vedere situaţiile care conduc la debite m axime, chiar dacă
acestea nu corespund Întregii suprafeţe a zonei.

Debitul determ inat intr-o secţiune oarecare i, trebuie să fie mai mare sau cel puţin
egal cu debitul determ inat in secţiunea imediat amonte, i — 1.
 ST A S 1846-00

2.1.6.4 în «iU taţii speciale (localităţi sau platform e industriale do mare complexitate ¡ji impor­
tanţă), debitele de ape m eteorice detei m inate ca mai sus se compară cu debitele calculate pe
bază de studii hidrologice, în tocm ite pentru suprafaţa obiectivului canalizat.
f.a calculul debitelor pe bază de studii hidrologice, "iad u l de asigurai e ;■■•<• stabileşte
ronft.’ ii MTA 8 4CH8/1->2. S T A S 4068/2-87 şi S T A S 4273-83.
¡.a dimensionarea reţelei de canalizare, se adoptă peniiu debitul de apă meteorică cea
mai m aie dintre valorile rezultate prin aplicarea celor două m etode de calcul.
2.1.7 D e b ite d e a p e s u b te ra n e .

D ebitele de ape subterane care ne evacuează la reţeaua de canalizare se determină

astfe! :
-- pentru ap«* din drenaje, conform proiectelor acestor lu e r fr i;
— pentru ape infiltrate dip pinza de apă subterană, se consideră un debit de 0,5 .. . 1,0 l/s
pe kilometru de canal, in situaţia in care extradosul bolţ ii canalului este situat la cel puţin O,.1) m
sub nivelul hidrostatic al apei subterane:
— in situaţii deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pózale la adîncioii mari in apă
subterană, canalizări im portante conform S T A S 4273-83 etc.), determinarea debitului de ape
subterL.ru oaie se pot infiltra in reţeaua de canalizare se face pe bază de studii, ţinînd seama
de carncteiisiicile stratului a cvifer şi de adîncimea de pozare a canalelor faţă de nivelul maxim -*>
al aceMuia.
2.1.8 D e b ite d e a p e d in s u rs e d e su p ra fa ţă .

2 1.8J D ebitele de apă provenite din surse de suprafaţă (cursuri de apă, lacuri etc.) care se
preiau pi in reţelele, construcţiile si instalaţiile aferente unui centru populat sau unei unităţi
economice, se deteim ină pe bază <le studii hidrologice, debitele m axim e stabilindu-se conform
standardelor sau prescripţiilor specifice.
Se recomandă, pe cit posibil, ca debilele maxime ale apelor «le suprafaţă provenite
din cursuri m ici de apă, văi şi depresiuui ce traversează perimetrul «onstruibil al unităţilor cu
caracter social sau economic de orice fel, să fie îndepărtate prin canale proprii independente de
reţeaua de canalizare a folosinţei, spre cel mai apropiat emi-jar, reulizindu-se astfel îndepărtarea
apelor mari de viitu ră de pe suprafaţa care se canalizează, precum ?i apărarea zonelor inunda­
bile din perim etrul constiuit.
2.1.8.2 în cazurile în care colectarea apelor din surse de suprafaţă în reţeaua de canalizare a
folosinţei mi poate fi evitată, la dimensionarea hidraulică a elem eutclor sistemului de canali­
zare se Iau in considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafaţă, cu probabilităţile
stabilite conform clasei de im portanţă a folosinţei şi nu debítelo de apă meteorică stabilite con­
form pe'.. 2.1.6.
Debitele m axime de ape din m rse de suprafaţă care se iau in calcul in această situaţie
slnt atil . ele provenite de pe suprafaţa folosinţei « are se canalizează cit şi cele provenite din
exterioi ;*1 perimetrului construit.
în cazul folosinţelor de mică im portanţă sau atunci cînd in aval nu există pericolul
unor pagube însemnate, deteim inarea debitelor se poate face şi eor.ionn pct. 2.1.6.
tn acest caz, apele din surse de suprafaţă se colectează numai In reţeaua de canale
de ape meteorice din sistemul de canalizare aeparativ sau în reţeaua de canale din sistemul de
canalizaic unitar.
2.1.5.3 Debitele de ape m eteorice provenite de pe versanţii aferenţi zonei canalizate se deter­
mină, de regulă, pe baza studiilor m eteorologice .şi hidrologice.
2.1.8.4 Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanţii dominanţi ai zonelor care se. canali­
zează, .'c recomandă prevederea de canale de gardă cu rolul de a reduce, pe de o parte, debitele
din sistemul de canalizare al folosinţei, iar, pe de altă parte, de a apăra de inundaţii suprafaţa
folosinţei respective, luindu-se măsuri de prevenire a antrenării suspensiilor de orice natură.
Canale de gardă se prevăd şi in aval de perimetrele construite ale unităţilor sociale
sau economice care se canalizează, cu rol de apărare îm potriva apelor meteorice care depăşesc
1 capacitatea sistemului de canalizare a folosinţei respective, care pot aduce prejudicii terenurilor
şi celorlalte folosinţe situate in a va l, dacă acestea au o clasă de importanţă mai mare.
D ebitele de apă meteorică colectate de pa versanţi in canalele de gardă se evacuează
direct ;n emisari, nu in reţeaua de canalizare a folosinţei. Evacuarea acestor ape :n reţeaua de
canalizr-c a folosinţei este admisă numai in cazuri speciale, cu ja?tificare tebnico-econoniică.

51
. 2.1.9 Debite de ape de evacuare.
Debitele de apă de evacuare se determină analitic, in cadrul schemei fluxului apei,
prin înhumarea d iferitelor categorii de apă de canalizare, luind in considerare simultaneitatea —
justificată tehnic şi economic — a mai multor evacuări.
2 .2 Debite caracteristice de ape uzate

2.2.1 Debitele caracteristice de ape uzate de la orice unitate cu caracter social sau economic
' s in t :
— debitul zilnic mediu (Q „ „ mU) ;
— debitul zilnic maxim { Q» „ « . „ ) ;
r — debitul ora r inaxim (Q „ . rir *,.,);
\\— dşbitul orar minim (Q „ , f»r m,»).

O B S E R V A Ţ IE - D e b i l u l o ra r m in im e ste c e l m a i m ic d e b it orar d in tx -o p e r io a d i de tim p c o n s id e r a ţi.

2.2.1.1 D ebitele zilnic mediu, zilnic m axim şi orar maxim se determină conform S T A S 1343/0-89,
S T A S 1343/1-77, S T A S 1343/2-89, S T A S 1343/3-86 şi S T A S 1478-90.
2.2.1.2 D ebitul orar minim, Q » s e calculează cu relaţia:

Q «* * r»r om» = P ' Q « *' [V ® ] iJ)

in care
Q u ,i ■»! arc sem nificaţia anterioară ;
p coeficient adimensional, avind următoarele v a lo r i:
0,18, pentru localităţi avind sub 1000 locujtori;
0,25, pentru localităţi avind intre 1001 şi 10000 loc u ito ri;
0,35, pentru localităţi avind intre 10001 şi 50000 lo c u ito ri;
0,60, pentru localităţi avind intre 50001 şi 100000 loc u ito ri;
0,75, pentru localităţi avind peste 100000 locuitori.
2.2.2 Debitele caracteristice de calcul (m edii, maxime şi m inim e) pentru ape uzate provenind
de la diverse categorii de folosinţă, se obţin prin însumarea debitelor caracteristice calculate ca
mai sus, pentru fiecare categorie de folosinţă in parte.

3 D E T E R M IN A R E A D E B IT E L O R Î N S E C Ţ IU N IL E C A R A C T E R IS T IC E A L E
S IS T E M U L U I D E C A N A LIZA JR E

3.1 Debile de bază

3.1.1 Debitele de calcul pentru diferite categorii de ape de canalizare se stabilesc conform
pct. 2.1.
3.1.2 Debitele caracteristice pentru ape uzate se,stabilesc conform pct. 2.2.
3.1.3 Determ inarea debitelor de apă de canalizare se face ţinind seama de sistemul de cana­
lizare adoptat (sep a ratir, unitar sau m ixt) in secţiuni caracteristice pentru :
— reţeaua de canale;
— construcţii accesorii (guri de scurgere, deversoare, sifoane inverse, cămine de rupere
de pantă, căm ine de includere hidraulică);
— staţii de pom pare şi bazine de reten ţie;
— staţii de- epurare.
D ebitele racordurilor de canalizare se stabilesc conform S T A S 1795-86.
Pentru valori sub 10 l/s, aceste debite se consideră repartizate uniform pe suprafaţa
bazinului de canalizare, ia r pentru valori peste 10 l/s, se consideră introduse concentrat in reţeaua
de canalizare.
3.2 Debile pentru reţeaua de canale
3.2.1 Debite pentru sistemul de canalizare separativ
3.2.1.1 D ebitul de calcul pentru reţeaua de canale a apelor uzate se determină prin însumarea
debitelor orare maxime — stabilite conform pct. 2.1 .1 .. .2.1.5, 2.1.7 şi pct. 2.2 — , care rezultă
in diferitele secţiuni de calcul.
3.2.1.2 D eb itu l de caleu! pentru reţeaua de canale de ape meteorice se stabileşte conform
pct. 2.1.6.
Cind in reţeaua de ape m eteorice se introduc şi ape din surse de suprafaţă sau subte­
rane, debitul de calcul rezultă din insnm are» celor trei debite, stabilite conform pct. 2.1.6 . . .
...2.1.8.
3.2.2 D eb ite pentru sistemul de canalizare unitar 5Í
D eb ite le de calcul se stabilesc prin Însumarea debitelor orare m axim e de ape u zate —
conform pct. 2.1. . .2.1.5, şi 2.2— , de a p e m eteorice conform pct. 2.1.6— , de ape din surse de
suprafaţă — conform pct. 2.1.7 — ţi d e ape subterane— conform pct. 2.1.8.
D eb itu l de verificare este debitu l m axim a l apelor uzate pe tim p uscat ( Q . H ), la
care se impune asigurarea vitezei de autocurăţire In colectoare, conform S T A 8 3051-81.
3.2.3 D ebite pentru sistemul de canalizare m ix t
D ebitele de calcul se stabilesc conform pct. 3.2.1 şi 3.2.2, corespunzător suprafeţelor
pe care s-a aplicat sistemul separa tiv , respectiv, cel unitar.

3.3 Debite pentru eonstrueţii aeeeserii

D ebitele de calcul se stabilesc conform pct. 3.2; numărul gurilor de scurgere se stabi-
' •>te considerind debitul calculat ca m ai sus m ajorat cu 30%.

3.4 Debile pentru stafii de pompare şi bazine de reten ţi*

D ebitele de calcul pentru staţiile de pom pare şi bazinele de retenţie sint, la intrare, cele
stabilite pentru tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar la ieşire, cele aferente unei durate
a ploii de calcul suplimentată cu tim p u l de trecere prin bazin, cu considerarea creşterii acestor
debite in viitor, re«pectîndu-se p revederile S T A S 1481-86.
B azinele de retenţie se dimensionează fíe pentru volum, fie pentru capacitatea de descăr­
care a bazinului (prin pompare sau gravitaţion al), alegindu-se varian ta optimă din punct de
vedere tehnico-economic.

3.5 Debite pentru stafii de epurare

D eb itele de calcul şi de verifica re pentru Btaţii de epurare (şi pentru părţi componente
ale acestora) se stabilesc in fnncţie de cantitatea şi calitatea apelor de canalizare, de sistemul
de canalizare şi de schema de epurare adoptate, conform tabelului 3.

T a b e lu l 3

Sistem ul de canalizare
O biectul tehn ologic sau
N r. T re a p ta de
elem entul de le g i tură dintre Se paraţi y U n itar şi m ix t
p r i. ep u ra re
obiectele tehnologice
de calcu l de rarificare dc calcul de verificare

0 1 2' 3 \ , 4 A d

l D cversorul din am ontelc s ta ­ - s - Qt - » Q . -a * Qt " -

ţie i de epurare

2 Canalul . de la g it u r i dintre
d ever«or ţi bazinul de re­
tenţie şl dis la acesta ta e m i­ - Qt ~ * Q . o r a r i . Qt -
sar, sau dintre deversor şi
em isar

3 Canalul de acces la camera

O

Qa arat a la ■Q aarar a a .
R

Qa arar aia
■
a

i r it a r e lor

4_ G r i tarele, rieznislpatoarele,
debltm etrul, cam era de dis­ M eca n ici
trib u ţie a ‘ d ebitelor de ¿ p i
la decantoorcle prim are şi Q » arar a w Q t arar ş ia ®Qa arar Qa «rar aia
toate canalele de le g it n r i
In tre obiectele tehnologice a
ale treptei mecanice de. epu­
rare

5 ’ Separatorul de grftsimi şi
dccantorul prim ar Q « al u t Qa arac Qs si a u a Qa arar b m
 " -»
2 3 4 5 0
0 1

s Canalele (sau con du ctele) de

le g * tu r* d intre decent oa­
rele prim are *1 de versorul ; - ■ n Qa orar m » Qa orar mia
-
din «m on tele tre p tei de epu­
ra re ' biologică.

7 Canalele ( m u ednducleks)
de le ffit u r l din tre decan-
toarele prim are f i treapta Qm «t tr a u Q® orar a l * -
b iologic* de epurare

8 D eversorul din am on tele

treptei de ep urare b io lo g ic *
- ( n - l ) Q , 0rmr B Qa orar max
f i eanalul dintre acest d e ve r­ -
sor f i em isar

■ 9 Canalul d in tre d eversorul

din am on tele tr e p te i bio­ Qa orar mu Qa orar mia
- -
logice f i treap ta b io lo gic *

io Bazinele cu năm ol a c tiv a t

Qa X m s Qa orar a u + Qa af a » . Qa orar a u 4 "
•f 'Q ir t a » i 4" Q s K m u

U F iltre le biologice Qa s| m»K Qa orar n u 4*

0 « Bl auui Qa arar auu 4-
4- Q a » aiu B iologie*

12 Canalele (sau con d u ctele) de

legfttur* d in tre b azin ele eu
n *m ol a c tiv a t f i decantoa- Qa arar a u 4*
Q i *rw a u 4- Qa «rar ala. + Qa arar a la 4-
rele secundare, inclu siv ca­ 4- Q » » b u
+ Q *r* bu + Q n aiia 4- Q m t a ia
m era de d istrib u ţie a debi­
te lor bi decantoare

13 C analele (sau con du ctele) de

le g * tu r * din tre filtr e le b io­
logice f i decantoarele secun­ Q . .rir « u -1- Qa arar a u 4~
Qa arar + Qa «rar mia 4"
dare, Inclusiv cam era d e dis­
+ QAX wu>i 4* Q a » 4* Q a r d u i 4- Q a » a l « '
trib u ţie a d eb itelo r la decan-
toare

14 Canalele (sau con d u ctele) de

le g * tu r * d in tre decantoarele
0 « arar a l » Qa arar a u Qa orar a la
secundare - f i em isar (sau Qm arar ■»«
eanalul de oc o lire )

15 D ecantoarele secundare Qa orar a » * 4-

Qa st atu Qe arar n u + Qa «1 a u
dup* bazinele cu n *tn ol 4- Q k » a u
4- Q k » a u
a c tiv a t

16 D ccantoerele secundare Qa ai a u Qa arar m i 4* Qa al a u Qa arar a u 4*

dup* (litre le biologice 4- Q a » a u 4- Q a » a u
STAS 1846-90

In anumite situaţii, in scopul protejării calităţii apei emisarilor, cu justificarea tehnico- (

-econom ici corespunzătoare, se poate analiza in calculul sistemelor de canalizare unitare sau
mixte, introducerea In staţia de epurare-treapta mecanică a unui debit sporit de ape de cana­
lizare, Qffl = n Q . orIr unde n = 3 .. .4, iar in treapta de epurare biologica, a unui
debit. 2 Qa Bi mx - '

Schema tehnologică a canalizării trebuie concepută astfel, in cit in staţia de epurare

a fere n ţi unui sistem de canalizare u n itar sau m ixt s i nu fie introduse debite mai mari d ecit
cele admise in tabelul 3 pentru dimensionarea (fi verificarea obiectelor tehnologice componente
ale staţiei de epurare.

C olab oratori:
Responsabilul proiectului : — Inspectoratul Genrriil de Stat pentru In v e stiţii —
Construcţii
M CInd v— Institutul Central de Ccrcetare P ro iectare ţi
— Consiliul N aţion al al A p e lo r
D ircctivare tn Construcţii
— Com itetul pentru Pro b lem ele Consiliior P op u la re
M E I — Institutul de Construcţii
dr. ing. V ic to r Iann ll — Institutul de Cercetări şl P roiectări pentru Gospo­
dărirea A p elor
R eda ctat fin a l: Institutul R om ân de Standardizare
ing. Eugenia Botez — Institutul de Cercetare şi P roiectare pentru Siatema-
tizarc. Locuinţe şi Gospodărie Comunală
— Grupul întreprinderilor dc G ospodirlrc Gomnnaia
 ANEXA 1.49
R E P U B L IC A S O C IA L IS T A STANDARD DE STAT
R O M A N IA ____________E D IŢ I E O F I C I A L A __________ S TA S 4068/1-82
m :n m : ţii v o l u m e m a x im i-: i>i; a i ’ A Înlocuieşte par(lal
C O N S IL IU L N A Ţ IO N A L
S T A S 4068-62
PENTRU Ş T IIN Ţ A
1) KT ICII AHN A R E A D E M T E L O U
ŞI T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L K O M A N
SI V O L U M E L O R M AXI.VIE A L E
DE < :U ltS i;itIL O It l)H A1‘ A
S T A N D A R D IZ A R E

4 o6 h T U H OlhtëMU HOflH
M axim um w a ter (lUchar^es and storage I >«'l>its el volum es m axim aux d’ cau
D E T E K M I N A T I O N O K M A X IM U M D E T E R M IN A T IO N d e s d é b i t s MaitcHMaJiLiiwe
E T V O M M E S M A X IM A U X D E S
OUPEflEJIEHME MAKCVIMAJIb-
W A T E R D IS C H A R G E S A N D ST O ­
COI R S D ’ E A U
Ilb lX yflE E H T O B U l'O E 'b E M O B
R A G E Ol-' W A T E K C O U K S IC S
/ B O A H b lX nOTOKOB

1 (J B N E R A L IT A Ţ I

1.1 U hirel >î dmnctiiu de a plica re

.Prezentul standard stabilieste metodele de determinare a debitelor şi volum elor maxime

pe diverse intervale de timp ale cursurilor de apă, necesare elaborării studiilor hidrologice care
stau la baza proiectării construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, a traversărilor şi amenajărilor
cursurilor de apă, a lucrărilor de amenajare a teritoriului, de gospodărire a apelor sau de combatere
a inundaţiilor si a întocmirii studiilor de inundabilitate a planurilor de apărare îm potriva inun­
d a ţiilor precum şi a planurilor de exploatare a lucrărilor.
Prevederile prezentului standard se referă la scurgerea în condiţii naturale a cursurilor
de apă şi nu se aplică in cazul determinării valorilor maxime datorite unor cauze accidentale
(ruperi de baraje etc.).
Dimensionarea si verificarea lucrărilor de amenajare a apelor şi a lucrărilor de alto cate­
gorii la care regimul apelor poate fi influenţat de lucrări de amenajare, se face corespunzător
regim ului modificat prin amenajările de pe cursurile de apă şi de pe teritoriu.
Param etrii apelor mari in regim m odificat prin amenajări se determină pe baza param e­
trilor regimului apelor mari în situaţie naturală, prin analize şi calcule hidraulice, hidrologice şi
de gospodărire a apelor, ţinind seama de influenţa lucrărilor existente şi prevăzute pentru ame­
najarea teritoriului şi amenajarea apelor.
1.2 Scurgerea maximă de apă in condiţii naturale poate fi generată de :
— precipitaţii sub formă lich idă;
— apa provenită din topirea zăpezii;
-- acţiunea concomitentă a ploilor şi a topirii zăpezii.
3.3 Valorile de calcul sînt acele valori care se pot realiza cu o anumită frecvenţă sau pot fi
depăşite cu o anumită probabilitatea intr-un anumit in teival de tim p.
1.4 Pentru stabilirea valorilor maxime ale debitelor şi ale volumelor sînt jieceaare
urm ătoarele : •
— stabilirea exactă a datelor ea re caracterizează condiţiile fizico-geografice în care se
formează scurgerea maximă ; . .
— valorificarea integrală a informaţiilor hidromcteorologice din bazinul studiat si din
bazinele învecinate analoage ;
’— analizarea da.telor hidrologice referitoare la scurgerea maximă pentru bazinul stu­
diat din studii anterioare ;
'-r- studierea evoluţiei amenajărilor din bazin.; /
— cunoaşterea datelor înregistrate in exploatarea hidrotehnică existentă în bazinul
‘ studiat sau in baziue învecinate analoage.

A p rob at d i :
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE E la b o r a i in if ia l in I 0 ¡J D ata in tr ă r ii in v ifo a r e :

Str. Roma nr. 3 2 -3 4 B U C U R E Ş TI R e v iz u it in l'ja J ji 19S I 1902-06-01

T e le x 11312 C N S T R
S T A « 4008/1-82

2 D E TE R M IN A R E A D E B ITELO R M AX IM E

2.1 P r i n c i p i i g e n e r a le

- 2.1,1 In cazul cînd pentru secţiunea studiată există date hidro ine trice directe, continue şi
concludente (a se vedea pct. 2.2.1) pe o perioadă de min. 20 ani, debitele maxime — cu diverse
probabilităţi de depăşire — se determină pe baza curbei de probabilitate construite cu datele
din întreaga perioadă valorificabilă, in condiţii de suficientă siguranţă.
Valorile astfel obţinute se compară cu valorile obţinute prin aceeaşi metodă, la alte staţii
hidrometrice din zonă.
2.1.2 în cazul cind pentru secţiunea studiată există date hidrometrice directe, concludente dar
discontinue, pe o perioadă de min. 20 ani, dar perioada dirr care lipsesc date nu corespunde cu
anii in care s-au înregistrat cele m ai importante v a lo ri ale debitelor m axime, se completează
şirul datelor pe bază de corelaţii de debite maxime cu staţii analoage din zonă ; calculele se efec­
tuează ca la pct. 2 .1 .1 .
Cînd completarea şirului de date nu este posibilă, se va proceda conform pct. 2.1.3 şi
2.1.4.
2.1.3 în cazul cînd pentru secţiunea studiată există date hidrometrice directe, continue şi
concludente pe o perioadă de 10 . . . 20 de ani, cuprinzind şi valorile importante ale debitelor
m axime înregistrate, se procedează intr-unui din modurile următoare : .
—.se completează şirul de va lori pe bază de corelaţii, conform pct. 2.1.3 j
— sc transmit direct param etrii curbei de probabilitate de la o altă staţie hidrome-
trică ;
— se calculează debitele maxime luindu-se in considerare toate virfurile de viitură
independente mai im portante din perioada considerată.
R ezu ltatele obţinute se verifică prin metode indirecte.
2.1.4 în cazul cind pentru secţiunea considerată nu se dispune de date hidrometrice directe,
sau cînd aceste date smt insuficiente sau neconcludente, dar in zonă există staţii hidrometrice
analoage, la care se dispune de valorile debitelor m axime, calculate pe baza curbelor de prob a­
bilitate, valorile debitelor maxime se determină pe baza relaţiilor de sinteză valabile în zonă şi
se verifică prin m etoda expediţionară.
2.1.5 în cazul cind în secţiunea studiată şi pe riuri analoage din zonă nu se dispune de date
hidrometrice directe, sau acestea sînt insuficiente sau neconcludente, debitele maxime se ca l­
culează prin m etoda expediţionară şi cu formule valabile pentru situaţia dată, verificindu-se
apoi cu date din secţiuni situate in condiţii fizico-geografice similare, determinate prin ace­
leaşi metode.,
în cazul cînd debitele determinate în acest mod stau la baza executării unei construcţii
hidrotehnice im portante, este obligatorie desfăşurarea unei a ctivităţi hidrometeorologice sis­
tem atice in zona construcţiei, pe baza căreia, la anumite intervale de tim p, să se efectueze
verificări ale valorilor initiale.

2 .2 D c te r m in u r e u d e b ite lo r m u x im e p riu m e to d e d ir e c t e (p e b u za c u r b e lo r d e p r o b a b ilit a t e )

2.2.1 D atele directe de la o staţie hidronietrică sint concludente pentru- calculul debitelor
prin metode directe atunci cind :
— există observaţii de niveluri suplimetare suficient de dese In zona virfului hidrogra-
fului (pentru bazine de recepţie cu aria mai mică de 5 000 km3) ; In cazul cind nú există obser­
va ţii de nivelu ri suplimentare la unele valori im portante din şir, se vo r aplica corecţiile nece-
. sare pentru reconstituirea valorilor de v ir f j *
— există măsurări de debite la ape mari, extrapolările cheilor limnimetrice calculate pe
baze hidraulice nedepăşind 30 . . . 40% din ecartul de debite măsurat ;
— şirul de date directe este omogen şi ,include valori im portante de debite
.maxime Înregistrate (égalé sau mai mari decit cele corespunzătoare freveven ţei lungimii şirului
de va lori deduse pe baza relaţiilor de sinteză valabile în zonă).
Pentru staţii hidrometrice corespunzătoare unor suprafeţe ale bazinelor de recepţie
mai mari de 5000 km*, calculul debitelor se poate face lulnd în considerare observaţiile de n i­
veluri la orele obişnuite (cel mai niare debit de la ora 7 sau 17).
 S T A S 4008/1-82

2.2.2 L a determinarea debitelor maxime, *e recomandă să se ţină seama de geneza debitelor

m axime (pct. 1.2), adoptlndu-se — a tlt pentru calcul cit ni pentru verifica re—valorile care conduc
la cele mai nefavorabile condiţii pentru funcţionarea construcţiei proiectate.
Stabilirea genezei debitelor maxime conform pct. 1.2. se face pe baza datelor climntice
şi a inform aţiilor obţinute din documente sau culese pe teren.
In secţiunile în care datele hidrologice şi meteorologice nu perm it stabilirea precisă a
genezei debitelor mari înregistrate, se adm ite efectuarea calculelor debitelor maxime cu di­
verse probabilităţi de depăşire, fără să se ţină seama de geneza lor, dacă există informaţii că,
in general, majoritatea acestor debite au aceeaşi provenienţă.
2.2.3 Determinarea debitelor maxime cu diverse probabilităţi de depăşire cind se dispnne
de date hidroinetricc directe, continue şi concludente pe min. 20 ani
2.2.3.1 Pentru construirea curbei de probabilitate se determină media aritmetică a şirului
de debite maxime ( # „ „ ) , valoarea coeficientului de variaţie a şirului debitelor maxime (C,)
şi a coeficientului de asimetrie al şirului debitelor m axime (C ,) cu următoarele relaţii, prin
m etoda momentelor :

I V .
i- 1
~v (1 )

S (* . - i)’
C,
a- 1 (2 )

E <A'' - D3
- — --------- --
(H -i)c ; (3)
in care :
Qmmato debitul maxim anual corespunzător unui an din şir, în m3/s;
m numărul de ani de observaţie ;
K( coeficient de modul, calculat a s t fe l:

K «a Q**%(*)

Coeficienţii (7, şi* C, se pot determina şi prin m etoda verosim ilităţii maxime, cu aju­
torul param etrilor de calcul \ şi X,, calculaţi cu relaţiile :

lo g K,

(♦>

J A '. I orA',
t.1_____
« — 1 (3)

In acest ultim caz, parametrii C, şi C, rezultă din tabelele de calcul sau nomograinele
stabilite pentru funcţia de distribuţie gama cu trei param etri, iar se admite cel calculat
prin m etoda momentelor.
întruclt pentru calculul cu suficientă siguranţă al lui C, este necesară o perioadă foarte
îndelungată de timp, în mod obişnuit se vor u tiliza următoarele r e la ţii:
— pentru debite maxime provenite din topirea zăpezilor : -

C. « 2 C. (6)

— pentru debite maxime provenite din p lo i:

C, «= 4<7* (7)

— pentru debite maxime, indiferent do geneză :

C, « (3 . . . 4 )C, (8)

ndoptîndu-se valoarea minimă pentru debitele m axime prevenind, in m ajoritate, din topirea
zăpezilor şi valoarea m aximă pentru debite m axim e provenite din ploi.

155
&TAS 4068/1-82

2.2.3.2 Determinarea valorilor debitelor maxime anuale cu diverse probabilităţi de depă-

9»1© (<?m„ (P,) «e face cu .relaţia :

= K y • # - .« - m*/H (9)^
în care : | ’
K v coeficientul de modul al debitului maxim, cu probabilitatea de depăşire’ p % ;
Qt^MX conform pct. 2.2.3.1.
Curba teoretică determinată se consideră ca acceptabilă da ci pe tot intervalul de
probabilităţi pe care sint repartizate punctele reale şi in special în zona probabilităţilor mai mici
de 50% , ea concordă cu aceste puncte.
Valorile coeficientului K r se recomandă să fie determinate cu ajutorul curbelor de re­
partiţie triparametrice K riţk i — Mcnkei sau curbelor de repartiţie binomiale Pearson I I I .
Probabilitatea empirică a debitelor maxime înregistrate (probabilitatea anuală) se
calculează cu relaţia :

v = — ■ 100 % (10)
« -f- 1
în care :
n are semnificaţia de la pct. 2.2.3.1;
i numărul curent al debitelor maxime din şirul ordouat iu ordinea descrescătoare.
2.2.3.3. In caz de discordanţă între conturul curbei teoretice şi punctele reale, se vor analiza
cauzele care au pricinuit aceste nepotriviri şi se vor face corecţiile necesare, înlăturind pe cit
posibil, diferenţele (de exemplu : erori de determinare a debitelor din şir, frecvenţa mai rară
a prim elor va lori din şir, com parativ cu locul atribuit prin probabilitatea empirică etc.) prin :
— corectarea corespunzătoare a valorilor coeficienţilor (7, şi Ct ;
— utilizarea unui alt tip de curbă a probabilităţii teoretice (de exemplu : curba loga-
ritm ică — normală Johnson);
— utilizarea unei curbe empirice.
In acest ultim caz, prin extrapolare nu trebuie să se ajungă la probabilităţi mai mici
de 1% . . •
2.2.3.1 L a determinarea debitelor maxime teoretice pe baza curbelor de probabilitate se vor
utiliza — în afara observaţiilor hidrometrice — şi date privind nivelurile maxime istorice ale
cursului de apă studiat.
2.2.3.5 In cazul cînd există un şir de observaţii pe o perioadă de n ani şi cind se cunoaşte m ă­
rimea unui debit istoric, determinat după urme, considerat cel mai mare dintr-o perioadă de X
ani, parametrii curbei de probabilitate se calculează cu relaţiile :

-i- — 1 ...... ] » « ’ /* (»ii

c; = F v " Z T [ ( A v ~~1)1 + ţ " (A"' •” 1)J] (12)

în care :
Q'm*x media aritmetică a şirului de debite maxime care cuprinde şi debitul istoric,
In m 3/s;
debitul maxim istoric dintr-o perioadă de X ani, In m3/* >
CI coeficientul de variaţie a unui şir de debite maxime care conţine şi debitul istoric;
Kf,. coeficientul de modul, calculat a s tfe l:

K = • '
* v :.. . . . . . .

JV, n, K , au semnificaţiile anterioare.

 S T A S 4068/1-

2.2.3.<> în cazul clnd in componenţa .şirului (le date directe pe n ani există o valoare foarte
mare iu comparaţie cu celelalte valori din şir, iar din informaţii, anchete şi analogii hidro-
meteorologice s-a .stabilit cil ea nu a fost d<rpă.şită in decursul a N ani, parametrii curbei de
probabilitate se determ in i cu relaţiile :

= y [<?„„<,, + in’ /a (13)

c: - f i r = r [ • * ■ " , ’ 1 + f i r i ,<*r. - l *i ]

2.2.4 Determinarea debitelor maxime cînd se dispune de date hidrometrice directe, con­
cludente, pe o perioadă discontinuii de 20 ani sau pe o perioadă contiuuă de min. 10 ani
In cazul cilul se dispune de date discontinue pe o perioadă de 20 de ani sau de date
continue pe min. 10 ani, date cuprinzind şi debitele maxime produse pe riul respectiv, se admite
completarea sau extinderea .şirurilor respective prin corelare cu debitele maxime de la staţii
hidrometrice analoage, cu condiţia existenţei unei bune legături între valorile corelate (in
cazul unei legături linear«, coeficientul de corelaţie, r > 0,8) .şi al extrapolării acestei legături
pe max. 30% din ecartul ei.
Calculele pentru determinarea valorilor extinse ale .şirului sau a parametrilor vor fi
însoţite de reprezentări grafice, care dau posibilitatea să se aprecieze abaterile diferitelor
puncte de corelaţie.
2.2.4.1 După completarea sau extinderea şirului de valori, calculul debitelor maxime cu
diverse probabilităţi de depăşire se face conform pct. 2.2.3.
2.2.4.2 Dacă completarea sau extinderea şirului nu este posibilă, insă coeficientul de core­
laţie al relaţiei lineare dintre debitele maxime înregistrate in secţiunea de calcul (//) şi cele
înregistrate in secţiunea analoagă ( j ) are o valoare de 0,7 . . . 0,8, determinarea directă a
param etrilor curbei de probabilitate se face cu relaţiile :

- a2' - -
Qo\».k(v) ~ Qmn(y) "f* 7 ~~y ‘ [(^in»x(r) Ul3/s (1*3)
G*

07)
F - ••[■-(-5)1
în care :
¥) media aritmetică a şirului de debite maxime pe N ani in secţiunea studiată,
in m3/*;
Oro«i(*) media aritmetică a firului de debite maxime pe .V ani în secţiunea analoagă,
in m3/*;
media aritmetică a .şirului de debite maxime pe n ani in secţiune studiată,
in m*/H;
$iu»hxi media aritm etică a şirului de debite maxime pe n ani iu secţiunea analoagă,
in m3/s j
r coeficientul de c o re la ţie;
abaterea medie pătratică a debitelor maxime pe y ani in secţiunea studiată;
<r? abaterea medie pătratică a debitelor maxime pe N ani in secţiunea analoagă;
a* abaterea medie pătratică a debitelor maxime pe ii ani în secţiunea studiată;
oî abaterea medie pătratică a debitelor maxime pe n ani in secţiunea analoagă;
0* coeficientul de variaţie a debitelor maxime pe N ani în secţiunea studiată.

2.2.5 Determinarea debitelor maxime cînd există dat« hidrometrice directe, concludente şi
continue pe o perioadă de 10 . . . 20 ani, dar nu există posibilitatea extinderii şirului direct
în acest caz, calculul debitelor maxime se va face luînd in considerare cele mai impor»
tante vîrfuri de viituri independente din perioada cu date directe.
Numărul acestor debite nu trebuie să depăşească dublul numărului anilor.
 S T A S 4068/1-82

Acest mod do determinare a debitelor m axime eu diversa probabilităţi de depăşire

este ¡leeeptabil cu următoarele condiţii :
— calcule com parative făcute pe aceeaşi perioadă şi pe perioade îndelungate la staţii
hidrometrice analoage, la care se dispune de date directe, concludente şi continue ale debitelor
maxime, arată că perioada de tim p cn date directe din secţiunea de calcul este reprezentativă
pentru un astfel de ca lcu l;
— şirul d<) debite maxime anuale pentru secţiunea studiată conţine cel puţin una din
primele 2 va lori cele m ai im portante de debito m axime produse in ronă.
2.2.5.1 Determinare# debitelor maxime se face conform pct. 2.2.3.
2.2.r>.2 Probabilitatea (p ,) de luat In calcul la determinarea debitelor m axime cu probabi­
lităţi de depăşire p se determină cu relaţia :

% (18)

în care :
n, p au sem nificaţiile anterioare;
ii numărul de debite maxime (cazuri) considerate în calculul curbei de probabi-
tate pentru o perioadă de » ani.
2.3 Determinarea debitelor maxime priu metode indirecte
2.3.1 Determ inarea debitelor maximo cu diverse probabilităţi de depăşire tn situaţia in care
datele hidrom etrice lipsesc sau sînt neooncludente se face utilizlnd relaţii de sinteză, formule
bazate pe precipita ţii şi prin aplicarea metodei expediţionare.
2.3.2 R elaţiile de sinstză se vo r elabora luînd in considerare valorile debitelor m axime cu
diverse prob ab ilităţi de depăşire determinate prin m etode directe la staţiile hidrometrice ana­
loage din punct de vedere hidrologic, situate in bazinul studiat sau In bazine învecinate. La
stabilirea relaţiilor de sinteză se vo r lua in prim ul rind în considerare suprafaţa bazinului de
recepţie — în condiţiile in care altitudinile în bazin sint apropiate — şi suprafaţa şi altitudinea
medie a bazinului de recepţie, atunci cînd bazinele studiate prezintă deosebiri In ceea ce priveşte
form ele de relief şi mărimea bazinelor de recepţie.
Se adm ite utilizarea şi a altor param etri pentru stabilirea relaţiei de sinteză valabilă
in zonă, cu condiţia justificărilor corespunzătoare. In acest sens, relaţia v a trebui să fie stabilită
pe baza datelor de la cel puţin 4 sau 5 staţii hidrometrice din zonă, la care calculele s-au făcut
prin m etoda directă, date pe care relaţia să le verifice In limite de ^ 20 % şi cu condiţia alter­
nării semnului la diferenţe.
Pentru riurile cu suprafeţe de bazin mai mari de 10 000 km*, se recomandă ca aceste
relaţii să se construiască luind In considerare numai staţiile hidrometrice studiate prin metode
directe, situate pe riul respectiv.
2.3.3 Folosirea diverselor relaţii deja stabilite este admisă numai în măsura in care ele verifică
valorile debitelor m axime cn diverse probabilităţi de depăşire, stabilite prin m etode directe la
staţiile hidrom etrice din zond, luind în considerare şi valorile debitelor m axim e cele m ai recent
înregistrate — in lim ite de ± 20% , cu condiţia alternării semnului la diferenţe. în cazul în care
această condiţie uu este îndeplinită, se vor reactualiza relaţiile respective, ţinînd seama de noile
condiţii.
2.3.4 L a staţiile hidrometrice luate în considerare la stabilirea relaţiilor de sinteză, se va căuta
aducerea şirurilor scurte la şiruri lungi, in aşa fe l îneit debitele m axim e cu diverse prob ab ili­
tăţi de depăşire determinate să se refere, pe cît posibil, la o aceeaşi perioadă calendaristică
suficient de îndelungată.
2.3.5 Determ inarea debitelor m axime prin metoda expediţie nară se face prin calcule hidra­
ulice aplicate pe profite transversale ridicate prin albia rîului şi utilizînd nivelu l istoric stabilit.
Determ inarea elem entelor care intră in calcul (pantă, rugozitate etc.) se va face de
preferinţă pe bază. de măsurări şi observaţii*pe teren.
Calculele trebuie executate separat pentru albia minoră şi, albia m ajoră. Frecvenţa debi­
tului istoric se va stabili pe bază de informaţiiy anchete şi analogii hidrometeorologice.
, Pentru creşterea siguranţei de calcul a valorilor prin această m etodă *e recomandă
efectuarea m ai m ultor determinări pe rlul studiat şi pe rluri învecinate “- analoage din puuct
de vedere hidrologic — şi stabilirea unei relaţii de sinteză avind drept parametru dc calcul,
in m od obişnuit, suprafaţa bazinului de recepţie. .

156
 8 T A S 4068/1-82

2.3.0 lu cazul bazinelor cu suprafaţa rela tiv mică, (mai micii de 50 km1) unde numărul sta­
ţiilo r hidromctrice ale căror date se pot prelucra prin metode directe este relativ scăzut, se
recomandă următoarele metode de ca lcu l:
— extrapolarea relaţiei de sinteză întocmite avind la bază datele stabilite prin metode .
directe la staţii hidrometrice dacă cel puţin una din aceste staţii este corespunzătoare unei supra­
feţe de bazin mai mică de 100 km*. Folosirea acestei metode este admisă numai dacă supra­
faţa bazinului de recepţie corespunzător secţiunii studiate este de nun. 1/10 din suprafaţa bazi­
nului staţiei hidrometrice cu suprafaţa de bazin cea mai redusă folosită la stabilirea relaţiei de
sinteză şi dacă celelalte condiţii fizico-geografice corespunzătoare secţiunii studiate şi staţiei
hidromctrice respective sint analoage.
— metoda exped iţion ară;
— utilizarea formulei raţionale (m etoda g en etică):

Qmnp = 0,167 • a • i p . F ni*/ş (19)

tn care :
debitul maxim cu probabilitatea de depăşire />, in m3/s ;
a coeficientul de scurgere justificat pe baze directe său stabilit pe baza indicaţiilor
existente in literatura de specialitate, care se calculează ţinind seama de proba­
bilitate ;
intensitatea medie a ploii corespunzătoare timpului de concentrare in bazin,
pentru probabilitatea p, in mm/inin;
Tim pul «le concentrare in bazin ( te) se determină cu relaţia :

<. - < „ + <„ = — + —

V, V.
in care :

»U timpul de parcurgere a apei pe versant şi, respectiv, în albie, in s ;

lungimea versantului, respectiv a albiei, măsurată din hărţi, In m ;

^ ^ v i t A H i fîn r
M ----—i*—-
iir p .u r p p r p —
a “îvrt u" m‘ r
n ”o v n i n f l n t ; r p a T w c f . i v . î n i ' l l i i p . î n **>;«>
m / u uv.wiui*u»w»
fln t n fm in n M

pe baza indicaţiilor din literatura de specialitate sau prin determinări d ire cte;
F aria bazinului, in ha.
Rezultatele se verifică prin comparare cu cele obţinute in alte sccţiuui, situate in
c o n d iţii fizico-geografice similare.
2.3.7 Se adm ite întrebuinţarea altor metode indirecte de calcul cu condiţia justificării teore­
tice corespunzătoare şi a verificării lor pe baze directe.
2.3.8 Se recomandă ctf valoarea debitului maxim cu o anumită probabilitate de depăşire să
fie adoptată pe baza analizei rezultatelor obţinute prin aplicarea mai m ultor metode indirecte.
N u se recomandă folosirea mediei valorilor rezultate din aplicarea metodelor indirecte care nu
sint bafcate pe noţiunea de probabilitate.
2.3.0 Stabilirea debitelor maxime cu alte probabilităţi de depăşire dccit cele stabilite prin
m etodele indirecte iutrebuinţate se face ţinlnd seama de posibilitatea zonării sau' generalizării-
param etrilor curl>elor de probabilitate »ta b ijiţi la staţiile hidrometrice, cu lungă perioadă, stu­
diate prin metode directe, sau prin com paraţie cu datele obţinute la o astfel de staţie situată in
apropiere şi care prezintă analogie din punct de vedere hidrologic cu secţiunea Studiată. Pentru
bazinele de recepţie cu F < 5 0 km* se recomandă utilizarea valorilor C, * 1,00 şi C, = 4 C#.

2.4 l*reser!pjH speciale . • m

t* '
2.4.1 Determinarea debitelor maxime cu probabilităţi de depăşire numeric egule sau mai
mari de 10% se face luind in* considerare cele mai importante viitu ri de viitură independente
înregistrate (pot. 2.2.5) şi relaţii de sinteză construite avlnd la bază date calculate prin această
m etodă. ’
2.4.2 lu cazul riurilor care prezintă fenomene puternice de atenuare datorită revărsărilor In
albia majoră, este necesar ca valorile debitelor maxime cu probabilităţi de depăşire numeric mai
micPdecît 1% să fie verificate prin calcule hidraulice referitoare la propagarea viiturilor prin albie.
8 T A S 4068/1-82

2.4.3. Pontru condiţii speciale de exploataro la debitele maxime corespunzătoare probabili­

tăţii de depăşire p € 0,5% , ««; adaugă corectivul de debit de siguranţă calculat cu relaţia :

A Q, = i ' (20)

in oare :
a coeficient adimensional earactcrizind gradul de cu nou şten* din punct de vedere
hidrologic a riu lu i;
Valorile coeficientului a sînt :
a = 0,7 pentru nuri din regiuni bine studiate din punct de vedere hidrologic;
a = 0,5 pen tm flu viu l Dunărea;
. a = 1,5 pentru riuri din regiuni slab studiate din punct de vedeit* hidrologic;
E eroarea medie pătratică a ordonatei curbei de probabilitate pentm probabili­
tatea p ;
şi QmMXp au sem nificaţiile anterioare.
V alorile corectivului de debit nu trebuie să depăşească 20% din valoarea debitului căruia
i se aplică.

OUSKR VAŢIK — tu ca7.nl rlnrl Qm„ . *-n calculat prin metode intllrccte, .V şl Ai se arioptA pentru valorile
corcupunxfltoare şirurilor dlrcctc «le In «taţii hidrometrlce nnulrmae din zonil.

2.4.4 V alorile debitelor m axime cu probabilitate de depăşire p ^ 0 ,1 % determinate prin extra­

polarea regulilor de statistică matematică se acceptă, dacă diferă cu mai puţin de ± 20 % de
valorile debitelor maxime cu aceeaşi probabilitate «le depăşire determinate prin metode genetice,
avind la bază extrapolarea relaţiei dintre precipitaţii şi scurgere.
Prevederea se referă 111 special la cazurile in care şirurile de date liidrometrice nu depă­
şesc 40 . . . 50 ani, curbele teoretice calculate nu satisfac şirurile empirice şi nu se dispune de
informaţii asupra unor debite istorice cu frecvenţă de pmducere empirică mai rară de o dată
de 100 ani.
2.4.4.1 Pentru efectuarea unei asemenea verificări se poate aplica relaţia :

• c
0’28 J > ■ , 2 4 )
Tr • V

în caro :
Hp precipitaţiile m axime cu probabilitate de depăşire p, calculate in funcţie de mărimea
suprafeţei şi a timpului de concentrare in bazinul studiat, iu m m ;
o coeficient dc scurgere, calculat prin extrapolarea coficienţilor de scurgere înregis­
tra ţi la 4 —5 viitu ri importante, in funcţie de precipitaţiile căzute, umiditatea
solului, altitudinea medie a bazinului de recepţie e t c .;
T t durata totală m edie a undelor de viitură inonoundice, calculată ca medie a celor
m ai mari 4 —5 viitu ri înregistrate sau in funcţie dc un parametru hidrologic sau
m orfom etric, in h ; *
v coeficient de form ă mediu al celor 4 —5 viitu ri monoundice înregistrate, calculat
ca medie aritm etică sau în funcţie de un parametru hidrologic sau m orfom etric;
F aria bazinului de recepţie, în km*.
2.1.4.2 Se adm it şi alte metode genetice nelegato de noţiunea de probabilitate, bazate pe struc­
turi raţiotiale şi utilizate şi verificate iu calculele practice, cum ar fi, dc exemplu, metoda hidro-
grafului unitar. în acest caz, com paraţia cu rezultatele obţinute pe cale statistică se rezumă la
analize com parative calitative asupra valorilor obţinute.

' 3 D E T E R M IN A R E A V O L U M E L O R 31AXMW ,

3.1 Principii generale

3.1.1 Durata T pentru calculul volum elor maxime se stabileşte pentru fiecare caz în parte
ţinînd seama de. relaţiile —f ( T ) şi iu funcţie de :
— nevoile exprese ale practicii;
— situaţiile caracteristice adoptnte drept, modele ;
— mărim ile medii sau cele mai frecvente ale mulţimilor de valori asupra duratelor scur­
gerii m axim e înîvgistrate hidro metric.
 S T A S 4068/1-82

3.1.2 • Dacă necesităţile de proiectare sau exploatare impun pentru calculul volumului maxim
o anume durata practică sau mai multe, se vor adopta aceste durate pentru calculul volumelor
maxime.
3.1.3 Dacă necesităţi ale proiectării sau exploatării impun adoptarea unui model sau a mai
m ultor modele caracteristice pentru scopul urmărit, (o viitură de debit maxim de asigurai*«
numeric mica provenită dintr-o ploaie intensă, o viitură de debit maxim rar provenită dintr-o
ploaie de lungă durată etc.), atunci se adoptă pentru calculul volumului maxim durata mode­
lului, respectiv, duratele modelelor care interesează.
3.1.4 Dacă nu se impune o anume durată practieă sau un anume model, atunci T se adoptă ca
medie a duratelor totale a celor mai m ari viitu ri înregistrate. De termina rea acestor valori se
face pe baze directe atunci ciinl in secţiunea de calcul se dispune de materiale hidrometrice
sigure pentru cel puţin 4 —3 viitu ri im portante înregistrate, sau pe baza relaţiilor de sinteză
referitoare la acest parametru, atunci cind materialul hidrometrie lipseşte sau este insuficient.
3.1.5 Rezultatele prelucrărilor statistice asupra girurilor de volume maxime dintr-o secţiune
de calcul pe perioadă îndelungată se compară cu rezultatele obţinute in acelaş mod pe riuri
analoge din zonă. In caz de abatere de la legile de variaţie a volumelor maxime în zonă (de
ex em p lu : variaţia stratului maxim cu suprafaţa şi altitudinea bazinelor hidrografice) se vo r
aduce — după căz — corecţiile necesare.
3 .2 D e tc r m iu a r c u v o lu m e lo r m a x im e p r in m e to d e d ir e c te

3.2.1 »Se consideră că datele directe înregistrate la o staţie hidro metrică sînt concludente şi
suficiente pentru a fi folosite in calculul volumelor maxime pe diverse intervale de timp, pe
baza curbelor de probabilitate, atunci cînd :
— există observaţii de niveluri suplimentare suficient de dese in zona vîrfurilor de
viitu ră (pentru bazinele cu F <1000 km 2);
— se dispune de chei limnimetrice siguie in zoua apelor mici şi medii şi de măsurări de
debite în zona apelor mari, extrapolările cheilor limnimetrice calculate pe baze hidraulice nede-
păijind 50% din ccartul măsurat;
— i»enoada de observaţie include valori importante de volume maxime înregistrate
(egale sau mai mari declt cele corespunzătoare frecvenţei lungimii ¡jirului);
— şirul de valori de calcul cuprinde minimum 20 de valori anuale continue şi omogene.
Se adm ite completarea şirului pe bază de corelaţie cu alte staţ ii hidrometrice analoage, cu condiţia
ca valorile deduse prin corelaţie să nu fie cele mai importante din şir, să nu depăşească 10 ca
.număr, iar coeficientul de corelaţie să fie 0,8.
3.2.2 Calculul volum elor maxime se efectuează ţinind seama de geneză (conform pct. 1.2)
iar ca valori de calcul se adoptă acelea care crează condiţiile celc mai nefavorabile pentru func­
ţionarea construcţiei respective. In cazurile în căre murea majoritate a volumelor, inclusiv cele
mai mari valori înregistrate au aceeaşi geneză, se adm ite să se efectueze calculul pe valori anuale
indiferent de geneză.
*3.2.3 Calculul volum elor maxime pe diverse intervale de timp, cu diverse probabilităţi de
depăşire la staţiile hidrometrice la care se dispune de date hidrometrice suficiente şi concludente,
so face pe baza curbelor de probabilitate teoretice sau empirice — avînd la bază datele obţinute
din observaţiile hidrometrice — analog prescripţiilor de la punctele 2.2.3.1 . .. 2.2.3.5; 2.2.3.8;
2.2.4.2.
Pentru determinarea coeficientului C, se pot utiliza următoarele relaţii :
— pentru volum e maxime provenite din topirea zăpezilor :

0 . = 2 Cv (22)

— pentru volum e maxime provenite din ploi :

C. «= 4C. (23)

— pentru volum e m axime, indiferent de geneză :

C. = (2 . . . 4 )C, (24)

adoptiudu-ae valoarea corespunzătoare provenienţoi majoritare a volumelor şi concordanţei

dintre curba teoretică şi puuctele reale.
3 .3 D e te r m in a r e a v o lu m e lo r m a x im e p r in in e lo d e in d ir e c te

3.3.1 Determinarea volum elor cu diverse probabilităţi de depăşire se calculează prin metode
indirecte In cazurile cind in secţiunea do calcul nit se dispune de date hidrometrice directe, sau
acestea sînt insuficiente sau neconcludente.
S T A S 4068/1-82

3.3.2 Volum ele maxime se calculează cu relaţia :

= 1,'^îîl mii. m* (25)

1000

volumul maxim cu probabilitate de depăşire p, in intervalul de tim p T , in an3;

m» 1, stratul maxim scurs cu probabilitate de depăşire p, pe intervalul T t in mm ;
aria bazinului studiat, in km*.
Pentru calcularea parametrului se recomanda folosirea sintezelor ex-
prim ate prin relaţiile :

S Tmas =
— 1 • Ta (26)

ST
max m edia aritmeticii a straturilor maxime scurse pe intervalul T, in mm ;
A, a param etri zonali, determinaţi din h ă r ţi;
T are semnificaţia de la pet. 3.1.1. şi se e x p r im i in z i l e ;

QT „ A

; coeficientul de variaţie a straturilor m axim e scurse pe intervalu l T ;

parametru zonal, determ inat din h ă rţi;
parametru zonal iu funcţie de altitudinea medie a bazinului;
are semnificaţia anterioară.
Aceste relaţii se vor folosi în special pentru riuri cu arii de bazin mai mici de 2000 km*,
nerecomandîndu-se utilizarea lor pentru durate mal mici de 24 h.
Pentru bazine cu arii mai mari de 2000 km* se vo r utiliza metode simple de interpolare
sau analogie directă.
3.3.3 în cazul bazinelor cu arii mai mici de 30 km*, calculul se face pe baze statistice atuuci
cind in secţiunea de calcul se dispune de date directe suficiente şi priu m etode indirecte ciud
datele lipsesc, sau sinrouficiente sau neconcludente.
Ax>licarea metodelor indirecte are la bază date referitoare la precipitaţiile cu p ro ­
b abilitate de depăşire p, calculate pe intervale de tim p caracteristice ţi coeficienţi de scurgere
corespunzători probabilităţii de depăşire p, stabiliţi pe baza indicaţiilor din literatura de sp e­
c ia lita te sau justificate pe baze directe.
3.3.4 U tilizarea altor metode indirecte de calcul este posibilă numai cu condiţia existenţei
datelor calculate prin metoda directe la 4 — 5 staţii hidromeţrice din zonă şi a ju stificării teore­
tice a acestor metode.
3.4 Prescripţii ycnerale
3.4.1 Pentru lucrări importante de acumulare, se recbmaudă analiza com parativă calitativă a
volum elor m axim e pe anumite intervale de tim p, cu probabilitata de depăşire p < 0 ,1 % cu cele
obţinute prin m etode bazate pe le* pătura dintre precipitaţii şi scurgere (ca de exem plu, metoda
hidrografului unitar).
3.4.2 Valorile corelate couform punctelor anterioare se vor m ajora cu o corecţie de si­
guranţă egală procentual cu corecţia debitului maxim de aceeaşi probabilitate, calculată conform
pct. 2.4.3 ţ i vor fi folosite in acelaşi mod ca şi debitele maxiine'inajorate cu corecţia de siguranţă.

K laU o rat »Ic : f'.O X S II.Il I. X W flO X .V I. ,\|. A IM -U U t O ila lw r a M > r i:

In s titu tu l Mi- m eteo ro logic ţi hidrologic
ltesponsubll proiectului : dr. Ing. ComtluiMiu IMarouu
dr. J » « . OnnataHllH M«*rfi»rt*l|A
Hedactat f i n a l : Inutilu lui nunti» d r «landurdizare
Serviciu l con stru cţii, m ateriale <lc construcţii şi economic
(o r e iliv rJ
liifl. Kn^enia llu lf*
— Institutul de ccfcctâri hidrotehnice — Buenreşti
— In s titu tu l de stpdli ţi proiectări pentru im bunâlAţirţ
fupcUtr* — Bucureşti . *
— In stitu tu l dc cerce U ri şi p ro ic c tfr i pentru gospodărirea
ap e lor —* Bucureşti
— In s t i t u t e ) d e s tu d ii ţ i p r o ie c t â r i h id r o e n e r g e t ic e —
— h u litu lu i dc construcţii — Bucureşti
— In stitutul aţlfonom ic N . BAkeseu — Bucureşti
 ANEXA 1.50
R E P U B L IC A S O C IA L IS T A ST AN D A RD DE STAT
R O M A N IA E D IŢ IE O F IC IA L A S TA S 4068/2-87
D K IIIT K SI V O I.I U K M A X IM I' ItK A l*A
I n lo t n '.t f t e :
C O M IT E T U L N A T IO N A L
PENTRU Ş T IIN Ţ A îm i ODA ii i u t A ţ i i ,ic a n u a l i -: a l e d k i i i - S T A S lor,\¡S-k2
ŞI T E H N O L O G IE TKLOH SI VOLUMELOR M A X IM E IX
IN S T IT U T U L ROM AN CONDIŢII NORM ALE SI SPECIALE DE C la s ific a r e a a lf a n n m e r id
DB
E X PLO A T A R E G «
S T A N D A R D IZ A R E

.Maximum w ater discharges and

D é b il» et volum es m axim aux d'euu
¿fcClITM II OßlflMM RO,1H MflKCHMa.lb-
storages 111.10
P R O B A B I L I T E S A N N U K L L E S DES
Y h a iu /y PHOBAfln.rriKs o f r O H O B U K H K P O H T H O C T II M A K -
D it B IT S H T D E S V O L U M E S M A X I ­
•M AX IM UM WATF.K D IS C H A R G E S C I1 M A.1 l> lI I>lX J 1 E B H T O B H
M A U X D A N S D K S C O N D IT IO N S
A M ) S T O R A G E S U N D E R N O M M A I. O R T »E M ()B B I lO P .W A H b llb l X I !
N O R M A L E S H T P A R T IC U L I È R E S
ANO S P E C IA L W O R K IN G CH E l I I I A .'l b l l I » I X V C J IO B II H X
D ’ E X P L O I T A T IO N
C O N D IT IO N S DKCII.iyATAUini

1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeniu iln aplicare

Prezentul standard stabileşte probabilităţile anuale de depăşiie a debitelor maxime
sau/si a volumelor maxime ale undelor de viitu rii ale cursurilor de apă, necesaie in proiectarea
construcţiilor, instalaţiilor liidiotebnice, precum şi a altor construcţii şi obiective caic pot fi
afecta te de regimul apelor mari.
1.2 Standarde cmiexe
S T A S 4008/1-82 Debite şl volum e maxime de. apsl. iV'term i narea debitelor şi volume-
melor m axim e ale cursurilor de apil
S T A S 42,73-8.'* .Construcţii hidrotehnice. îneadiarea în clase de im poitanţîi
S T A S r»432/1-8.“» Lucrări de îmbunătăţiri funciare. P lo i »abilităţi de depăşire şi griule
de uslgumre

2 P R O B A B I L I T Ă Ţ I L E A N U A L E D E D E P Ă Ş IR E A D E B IT E L O R
. M A X IM E SAU /ŞI A V O L U M E L O R M A X IM E

2.1 în funcţie de clasa de im portanţă a construcţiei (obiectivului) şi de condiţiile de exploa-

. tare a construcţiei, probabilitatea anualii de depăşire a debitelor maxime sau/şi a volumelor
m axim e este conforhi tabelului.
Condiţiile normale de exploatare corespund ipotezelor de dimensionale a con st iu iţii lor
şi instalaţiilor hidrotehnice, precum şl a altor construcţii ce pot fi afectate de regim ul apelor
mari.
Condiţiile speciale de exploatare corespund ipotezelor de verificaie a baiajelor cu ledu-
ccren gărzilor de siguranţă şi adoptarea de coeficienţi de siguranţă minimi.

C on d iţii speciale de exploatare

Clasa de im portanţa a construc­ C o n d iţii norm ale de expldntare
(num ai pentru baraje)
ţie i («H tfo rm S T A S 4273-S3) -
- P rob ab ilitatea anuală de depăţire, %

I 0.1 0,01

11 1 0.1
"S
II I • .2 0 ,5

* IV ? . 1 *)

V 10 3 *)

• P e b a i a unei ja s tific flri tchnico-ecouom ice ap rob ate odată cu in vestiţia, se poate renunţa la verificarea In
c on diţii speciale de e xp loa tare.

Elaboren dm t
C O N S IL I U L N A Ţ I O N A L
A probat de : D a ta in t r ă r ii In v ig o a r e :
A L APELO R
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE
In stitu tu l d a C e r c e t â r l f i P r o ie c t ă r i p e n tr u Bd. Iile Pfntlll® nr. 5 B U C U R E Ş T I 1987-07-01
G o s p o d & r ir e o A p e l o r - B u cu reşti T e le x 11312 C N S T R

159
S T A S 4068/2-87

2.2 Dimensiona rea construcţ iilor (instalaţiilor) st* face litiu«) in calcul debilul maxim sau/şi
volumul maxim dotei minate con foi ni STAS 4068/1-82, la probabilitatea stabilită confoim tabe-
lului, pentru condiţii noimalc de exploatare.
Dimensionarea construcţiilor (instalaţiilor) provizorii incadiale in clasa de im portanţii
V conform S T A S 4273-83, cu o durata de funcţionare mai mică de 10 ani se poate face — pe
baza unei justificări tehnico-economice — luind in calcule debitele maxime coicspiinzutoare
unei probabilităţi anuale de depăşire mai mari de 1*0%, potrivit perioadei de utilizate a con­
strucţiei respective.
2.3 La verificarea ta rujelor se iau in calcul debitul maxim sau/si volumul maxim determinate
conform S T A S 40G8'/J-82 la probabilitatea stabilita conform tabelului, jicn im condiţii s o c ia le
de exploatare.
Verificarea in condiţii speciale de exploatate nu se face pentiu lin ia ri provizorii afe­
rente barajelor.
2.4 L a dimensionarea, respectiv, verificarea construcţiilor (instalaţiilor) se iau in considerare
unde de viiturii iii ipoteza cea mai defavorabilii : cu debit maxim şi volum corespunzător sau
cu volum m axim si debit coiespiinzsltor.
2.5 La dimensionarea, rcsjK'ctiv, verificarea construcţiilor, analiza comportării in situaţii
de ape mari se efect ueazsl pe baza debitelor si volumelor menţionate la pct. 2 .2 ...2 .4 , iu ipoteze
do funcţionare cale ţin seama de specificul şi clasa de iinpoitanţă a eonst i ucţiilor şi, după caz,
de influenţa amenajărilor din amonte.
La v e rific a ic » baiajclor, pwntiu iniei pictarea rezultatelor in vederea definitivării solu­
ţiei, se adm it condiţii mai puţin restrictive decit la dimensionare, (ca de exemplu : depăşirea
nivelurilor maxime ale apei admise la dimensionarea construcţiei, reducerea unor coeficienţi
de siguranţă, jx*rtur!>area condiţiilor de exploatare la unele obiecte sau ia pai ţi secundare alo
barajului), fără ca obiectele sau porţile principale al«* ansamblului coiistrucţici tarajului să
sufere avarii.

('.olu hora (o r i :
— Inspectoratul G c»cr:il »Ic Stnt pentru In v e s tiţii —
lte-<|>oiKii»llul proiectului : Construcţii
— Institutul de Cercctâri Iliclroteh nice — Bucureşti
C N A — In stitutul dc C ercetări şi Proicctfiri pentru G os­ — ‘ instlutul dc M elcorologic şl H id ro log ie — Bucureşti
podari roa A p e lo r — Bucureşti •— Institutul dc Studii ţi P ro icctilrl H idroenergetice —
Sng. i ’ nul Sohicolu Bucureţl i
— Institutul de Studii şi P roiectări pentru tntliunfllM iri
R fd n c U t (¡noi : Institutul llcm u ii dr Slnndnrdiznre Kuuciurc — Bucurcşll
Ing. EugrnlH Utilez — Institutul de Proicctâri O ii F era te — Bucureşti .
— Iu b itu lu i de Cercetare şi Proiectare pentru Sistem a­
tizare. Locuin ţe şi Gospoilrtric O iim inal'i — Bucureşti

a fost c ln lx ra t In iţia l In anul ¡953 si s-a rev izu i! in anii 19G2 şi J0K2
 A N E X A 1.51
R E P U B L IC A S O C IA L IS T A
S T A N D A R D DE S T A T
R O M A N IA
STAS
C O N S IL IU L N A T IO N A L
iiid h o t e iin ic A 9470-73
P E N T R U $ T IIN Ţ A PLOI MAXIME
S I T E H N O L O G IE C o n s t r u c ţ ii, lu c ră ri
IN S T IT U T U L R O M A N h id r a u lic e , c ă i de
Intensităţi, durate, frecvenţe
DE c o m u n ic a ţ ii şi in s t a la ţ ii
S T A N D A R D IZ A R E Q 61

H ydrotech n iqu e m üPO TEXH H KA

ydrotochnlcs
M A X IM U M R A I N F A L L
Int'-n& itirs, duration s, frequ en cies
M A K C H M A J lb H b lE Ä O O T H
P L U I E S M A X IM U M
HllTeilCHBHOCTH, npOflO^ÂHTeJIbHOCTH
Inten sités, durées, fréquen H nOBTOpHe.MOCTH

l. G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1. Prezentul standard stabileşte pe baze statistice, relaţiile (diagram ele) d intre intensităţile
şi duratele p loilo r m axim e cu anumite frecvenţe, valabile pe te rito riu l R ep ub licii Socialiste R om ânia.
D e fin iţiile term enilor folosiţi în înţelesul prezentului standard s în t :
— intensitatea (i) este mărimea care reprezintă cantitatea de apă meteorică ce ca­
de în unitatea de tim p pe unitatea de suprafaţă, fiind exprim ată în l/(s.ha) sau
în m m /m in;
— d »ra ta (/) este intervalul de tinip al p lo ii respective, în care se realizează can­
titatea maximă de apă căzuta;
— frecvcnţa (f) unei ploi de durată t şi intensitate i este num ărul de ploi de durată t
şi intensitate i sau mai mare, care se produc în m e d îe 'în tr-u n a n u m it interval
de a ni. ‘

l .2. Prezentul standard foloseşte Ia proiectarea lu cră rilor de evacuare a apelor m -te orice d in loca­
lită ţi şi d in incintele dife rite lo r obiective sociale sau economice (conform S T A S 1846-75) de pe terenu­
rile îna lte d in vecinătatea acestora, de pe platformele căilor de com unicaţie terestre şi la proiectarea
lu c ră rilo r de corectare a torenţilor.
Prezentul standard poate fi folosit şi la alte lucrări ca de exem plu pen tru : stu dii de am pla­
sare a unor obiective economice sau social-culturale etc.

2. R E L A Ţ I I I N T R E IN T E N S IT Ă Ţ I, D U R A T E ŞI FR EC V E N ŢE (D IA G R A M E )

2. 1. R elaţiile d intre intensităţile p loilo r maxime cu durate de la 5 la 1440 m m (24 ore) sînt repre­

zentate in diagram ele din fig. 2 ...20 pentru diferite frecvenţe * * *

20 ’ 10 ’ 5 ’ 3 1’
num ăr ploi maxime
e xprim ate în
t ) num ăr ani

P entru durate care depăşesc 24 ore. sau pentru alte frecvenţe decît cele arătate mai sus, re­
la ţiile dintre inte nsită ţile şi duratele ploilor maxime la acele frecvenţe se vo r d ete rm in a de la caz
la caz p rin studii speciale.
2 .2. D iagram ele d in fig. 2 ...2 0 se aplică pe zone delim itate conform h ă rţii d in fig. 1.

D a ta a p r o b ir ii : în lo c u ie ş te : D a ta in t r ă r ii In v ig o a r a :

2 9 .C 5 .1 9 7 3 0 1 .1 2 .1 8 7 3
p *g.
fi H id re U h n ic a - P LO I M A X IM E - ln t# n»ltâ ţi, durate, lro cvin |« STAS 9470-73

1.2.2. Diagratna pentru zona 2

tO /5 10 25 30 10 50 60 75ffOtOOKOtWM r$0 2<0 300360 7?0 »¿O

J t* J 5

F i* . 3
 STA S 9470-73 H id ro te h n ica - PLO I M A X IM E - ln t»n*itâţi, d u ra t«, fr«cve n |« F «g .
7

2.2.3. Diagrama pentru z o :i 3 .

(/), !n m m /m in
/nfensi/atea

/ 2 3 U 5 6 12 2/4
Dara/s (t),!n
P ig . 4
PM. H id ro te h n ica PlOt MAX|ME -jn t e n a lt f t ţ i, durate,. (r e c w n ţ « S TA S 9470-73
i: -

2.2.4. D i a g r a m a pentru zona 4.

tn 15 !0 ?5 30 tO 50 60 75 90 ICOGOM 160180 X J 300350

ha)
//(s
(i), in
/n/en s/{a ¿ea

10 Í5 M Í5 30 40 50 SO 75 9O ir0H 0M 180 140 300350

! 3 ¡. 5 6 ti

D u r0 /3 (/ ), i n
minuţie
o re
 STAS 9470-73 H id ro te hn ica - P LO I M A X IM E - Intensitâţi, durate, frocvcn ţ«

/O 15 20 25 30 40 5060 75 90¡0000X0J60J80 210 300 360 7?0 HLO

Jb 180%
■<s 700
iis n o
350 £
^ i«7 300 £
iS O
r^iO O
J, 350
300
*b
| 230

^ TOO
I

/5 20 25 30 40 50 60 75 OOfOOWKO jGO M O 300360

/ 2 3 4 5 6 /2 24

¿ w * (/),/,7 z g g s .
F ig . 6

163
 H id ro te hn ica - P I O Î M A X IM E - Intenilfftţi, durate, frecvenţe S TA S 9470-73

2.2.0. D i a g r a m a pentru zona 6.

70 ¿5 PO ?5 30 W 50 60 75 MtVBOKO/WGO 24O 300360

480 ^

C; 700 400 |
350 \
300 £

075

050

0<0

020

0/5

010

005

004

003

00/

/O /5 PO 25 30 * O 50 60 75 90/00.20/40 h80 240 300360

3 4 5 6 /? 24
m/nule
Dt/raâe (O^/o
riq. 7
 S TA S 9470-73 H id ro te h n ica - P LO I M A X IM E - IntentitAţl, d u ra te , fre c v tn ţ«

ts 20 25 30 iO 50 60 75 90KXIPOHO160180 2¿0 M USO H iO

v * » '-
< 700 -

!
' 50 -5-

’.00 Sí

5 :0 /5 20 25 30 io 50 60 75 90/00120»0 W0 240 300360 7W U iO

r e s 6 r?

Dc/ra/d lt)} în ™'gr u

J e
fiw 8
JP M . H id ro te h n ica - P LO I M A X IM E - IntsnţlUM ». du rote , frecvenţe STAS 9470-73
ta

2.2.8. D ia g r a m a pentru zona 8

7tO fu â

/S 20 25 30 ¿0 .50 75 90N& ZQM f30 30CJM

t 5 6 K ti
C or*/ * % > n
P ig . o
14
Hid ro te hn ica *- P L Q I M A X I M E - In te n jilâ ţi, d u ra t«, fr*o r«n |« STAS 9470-73

2.2.10. D i a g r a m a pentru 'zona 10.

15 20 25 30 40 50 60 75 *0100120 /40160160 & 0 300360

4J30 tv
a*
4.00 Ş

350 ^
300 I

2.50 ^

! 00 ¿

w -5;

tOO ^ 1
£
0,75

Ü50

040

020

Q/5

OJO

005

004

15 20 25 30 40 50 60 75 90 fOOf20KO160/80 240 300 360

3 4 5 6
u fe

F ig . 11
/ntensrfa/es (/ ), în m m /à vn
 Hid ro te hn ica - P LO I f l A X I M E ^ lnter»*Ud|t, d u ra t«, fr* c v «n ţ« STA S 9470-73

10 15 20 ÎS 30 m 50 60 75 90100Ito w iia ie o Z M 300360 7Z0 MO

//(s -A a )

400

150 fc "
300 ^
/niens/teiea (t),în

ISO ş

?O0~

I
i5 o<:

ia o *

J 5 6 12 fi
D ura /s ti), >n
Fig. 13
 S TA S 9470-73 H id ro te hn ica - P LO I M A X IM E - IntensUâţi, du ra te , frecvenţe

2.2.13. D i a g r a m a pentru zona 13

>5 20 25 30 40 50 60 75 90tOOROU.O t8Q »0 3 0 0 3 6 0

3 * 5 6
D u r a/a U )” n ■

F it. 14
Pag.
18 Hid ro te hn ica - P LO I M A X IM E - In ttnsitâţi, d u ra t«, fr«c v e n {« STAS 9470-73

2.2.14. D i a g r a m a pentru sona 14

5 10 15 20 25 30 *0 50 60 75 90100120MO>60180

ÎO 15 20 25 30 40 ŞO ¿0 75 90100>20M ISO 210300360 720 1440

2 3 A 5 6
0 u f* f{0 ,ln 3 & £
F ig 15
 F-.g.
S TA S 94/0-73 H id ro te h n ica - P LO I M A X IM E — InUn sitA ţi, d urat*, fracvcnţ« 19

2.2.15. D i a g r a m a pentru zona 15

5 JO /5 20 25 30 40 50 60 75 3CWOKOKO 180 2C0 300360 720 *4 0

/ 2 3 4 5 6 /2 24
D u r g /s ( () / n
F ig. 10
P ag.
20 H id ro te hn ica - P LO I M A X IM E - Intentitdţt, d u ra t», frecvenţe STAS 9470-73

2.2.16. D i a g r a m a pentru lo n a 16

/5 20 25 X *0 50 60 75 30KX)00 KOKO&) XO 300360- 720 7U0

*.00 £
■Hem
i.oo £;
&4S0
r&too 750^
% sso
?oo5-

I
100^
i

003

fO t5 20 25 30 40 50 60 75 MO M O360 720 /UO

3 4 -5 6 f? &

D ura/g (/ ),;»
F ig . 17
 STA S 9470-73 H id ro te h n ica - PLO I M A X IM E - IntoniitA ţi, d u ra t«, frocvonţ*

2.2.17. D i a g r a m a p entru zona 17

J5 20 25 30 40 50 60 75 90 80*0*0160*0 X O JOOJtfO 720 fU O

15 20 25 30 ¿O 50 60 75 90/00/20/40 /80 240300360 M40

J 4 5 6

F if. 18
 p «f.
22 H id ro te hn ica - P LO I M A X IM E - In U n s itA ţi, d u ra t«, fracvenţ« STAS 9470-73

2.2.18. D i a g r a m a pentru sona 18

10 f5 20 25 30 40 50 60 75 9O/00/20KO/6OM 240 300 360 7t0 /U O

4.80 ^
400 |
1600
s:'
-5 0 0
300 ^

250^
^3SO
200 ^

150

I * »

tso
roo ^ 1

5 003

002
3

2 -O O f

/O 15 eo 25 30 ^40 50 60 75 90/00X0140

5 6 12 24
D ura/s- U)} ¡n

169
 Pog
S TA S 94/0-73 H id ro te hn ica - P LO I M A X IM E - Intensltâţi, du ra te , frocvonţ«
23

1.2.1. D ia g r a m a pentru zona 19

 ‘24 H id ro te hn ica - P LO I M A X IM E - ln t«m itâ |i, d u ru t«, fr*c*«n|* STAS 9470-73

2.3. P en i ni lu cră rii« nit mito pe linia curo delim itează zonele, xu va lua in conxider.l re
diagram a care conduce la determinarea celei mai muri valori a intensităţii.
2.4. D iagram a «lin fig . ‘- 0 roftritouro la zona tic munte aro car-ielcr «le recomandare.
2.5. P j n Lru lu ir ir i Mpscialo şi p in 'ru lucrări skuato In zona de munte (IU ), xe pot ubţino
ilato suplim entare, inrogistrato eventual chiar pentru localitatea respectiva, de la In stitu tu l
de m eteorologic şi hidrologie.

24 P;ig. P R E J U L L ei 5.75

170-
 ANEXA 1.52
1RS
STANDARD ROM ÂN S T A S 10859
Septembrie 1991
Indice de clasificare t } 54

Canalizări. Staţii de epurare a apelor uzate provenite dc la

centrele populate. Studii pentru proiectare

Sewerages. Municipal waste water treatment plant Studies for

designing

Canalisations. Stations de traitement des eaux résiduelles

résultées des' centres habités. Études pour l ’élaboration des
projets

AP R O B A R E Aprobat de Directorul General al 1RS la 21 februarie 1991 cu

aplicare din 1 septembrie 1991

ÎNLOCUIEŞTE S T A S 10859-84

DESCRIPTORI T IT Construcţie, canalizare, centre populate, ape uzate, staţie de

epurare, studii pentru proiectare

Preambul

Standardul stabileşte prescripţiile privind studiile necesare pentru Intocmlrca proiectdor de staţii de epurare a
apelor uzate provenite de la centrele populate.

Standardul înlocuieşte S T A S 10859-84, (a ţi de care s-au reconsiderat prevederile privind studiile hidrologice. In
corelare ca celelalte standarde din domeniu şi s-au m odificai prevederile privind studiile chimice, biologice şi dc epurare de
laborator.
 1 GENERALITĂŢI

1.1 O b ie c t şl d o m e n iu :1c a p l i c a r e

P re ze n tu l 5t.mtl.vrf stab ileşte p re s c rip ţiile p rivin d studiile neersa rr pentru întocm irea p n M cclelor (Ir staţii de e p w a rv
a a p elor uzate p ro v e n ite (Ic In cen trele populate.

1.2 P r e v e d e r i i> en erale

1.2.1 S ta fiile d e ep urare a a p e lor u/ale sin i con stituite clintrun an vu nblu tic lucrări c:ire rea lizează reduce r< tK tn tra
ţiilo r p ol lianţi lo r d in a p e le u zate. In ve d e re a descărcării lo r In em isari s m uliii/fu ii lor in ¡»Itr <copuri.

I 22 S tu d iile (s tu d ii şi c ercetări efectu ate pe teren şi In lab orato r) la o r e se rrlr n i prezentul standard sini:

- to p o g r a fic e ;
- p e o te h n ic e ;
- h iiir o p c o ln p ic e ;
- h id r o lo g ic e ;
- m e t e o r o lo g ic e ;
c h im ic e , b io lo g ic e şi d e ep urare;
- p c d o lo g ic e şi a g ro c h im ic r.

1 2.3 E la b o ra rea s tu d iilo r se fa c c a v in d In vedere ap ele «le canalizare existente şi j>e c e le din e tap ele «Ic per>|»c» tiva
tlclinitc. prin S T A S 1846-0,0.

1.2.4 S tu d iile trebu ie să fu rn ize ze tlatele necesare rrnIÎ7-uii ttiitiror o b ie c te lo r din com jNm cnţa staţiei de c p u ia ie ^i
s tab ilirii s c h e m e i le h n o lo g ic e d e epurare, care poate fi:

- ep u ra re m ecan ică;
- ep u ra re n te c a n o -b io lo g ic ă ;
- ep u ra re totală m e c a n ic i, b io lo g ic ă , terţiari.

1.2.5 S tu d iile p re c e d e ta p e le d e p ro iectare şi dacă apare necesar pot fi com p letate pe parcursul elab orării p ro ie ctelo r şi
d e ta liilo r d e e x e c u ţie .

1.2.6 P re ze n tu l stanilartl indică stu d iile pentru lucrări d e c om p lex ita te m ed ie. In fu n c ţie de c o m p le x ita te » lu cm rilo r şi
d e c o n d iţiile lo c a le se p oate renunţa la executarea unora d in stu d iile p recizate la pct. 1.2.2 sau se pot cfccu ta şi alte studii,
a p reciate d e p ro ie cta n t ca necesare.

O B S E R V A Ţ I E - Pentru staţiile de epurare cu capacitatea pină Ia 100 «hn /s se f»onle renunţa pntţial sau
în to ta lita te la s tu d iile h id r o lo g ic e şi m e te o ro lo g ic e , precum şi la c e le c h im ic e, b io lo g ic e şi d e epurare,
d acă se d is p u n e tic e le m e n te d e proiectare de la staţii d e epurare sim ila re din punct tic vctlere nl c a p a c i­
tă ţii şi aJ c a ra c te ris tic ilo r fiz ic o ch im ice ale a p e lo r uzate.

1.2.7 E la lio ra rc a s tu tliilo r se facc p e bază de tem e de con ţin u t şi tic p n igra m e dc c xc c u ţic întocmite, tic p roicct.in t in
colat»orare cu exe c u ta n tu l studiilor.
P rin tem ă se p re c ize a ză s tu d iile d e efectu at pe am plasam entul staţiei d e epurare şi gradul de dctulicrc a stu d iilor
In fu n c ţie d c etap a d e p ro ic cta re la care sc folosesc.
S tu d iile s c refe ră la:
- zo n a s ta ţie i d e epurare;
- zo n a c o le c to r u lu i d c dcscărcare;
- zo n a em isaru lu i din ap rop ierea am plasam entului staţiei dc epurare.
In p ro g r a m e trebu ie p recizată eşalonarea în tim p a realizării studiilor.

1.2.8 In tem ă trebu ie sem n alate stu d iile efectu ate an terior în aceeaşi zonă sau In alte zt»nc sim ila re şi ca re sc pot fo lo s i
la com p letarea d a te lo r o b ţin u te prin s tu d iile noi.

2 STU D II T O PO G R A F IC E

171 I__________ __________________________________________________

STAS 1015*

Studiile topografice trebuie s i redea elementele planimetrice ţi litimetrice ale terenului cu acoperirile lui, prin
reprezentări grafice întocmite la sciri convenabile gradului de detaliere cerut In temi.
D e reguli, reprezentările grafice se întocmesc la următoarele sciri:

- planuri de situaţie la scirile: 1:200; 1:500; 1:1000;

• profile transversale prin emisar fi prin amplasamentul staţiei la scirile lu n g irilo r şi In ilţlm ilo r (1:50; 1:50);
(1:100; 1:100); (1:500; 1:50); <1:1000; 1:100);
• p rofile longitudinale pentru tronsonul de emisar din zona staţiei, la scara planului de situaţie şi care s i cuprin
d i: mal sting, oglinda apel, talveg şi mal drept; scara pe Inilţim c se stabileşte In funcţie de declivitiţile terenului;
- releveul lucririlor existente - la scara planului de situaţie la care a fost Intocmiti documentaţia tehnici dupi
care acestea au fost executate, iar releveul de detaliu la scirile: 1:20; 1:50.

3 STU D II G EO TE H NICE

3.1 Studiile geotehnice trebuie s i furnizeze date cu privire la'

- stabilitatea generali a terenului;

- stabilitatea terenului de fundare;
- pdmlnturile care alcătuiesc terenul de fundare, clasificate conform S TAS 1243-88;
- principalele caracteristici fizico-mecanice ale piminturiior privind:
- granuln/.itatea;
- densitatea;
- plasticitatea;
- porozitatea;
- coroziunea şi unghiul de frecare interioară;
- compresibilitatea;
- gradul de saturaţie;
- coeficientul de tasare;
- influenţa eventualelor pierderi de api asupra stabilitiţil terenului;
- agresivitatea apei subterane şi a terenului de fundare fa ţi de metale şi betoane;
- adlnciroea de Îngheţ conform S T A S 6054-77;
- gradul de seismicitate al zonei conform STA S 11100/1-77.

3.2 In cazul pim inturiior macroporice, sensibile la umezlre sau cu um iliri şi contracţii mari, identificate conform
S T A S 1913/12-88, se mai determini:

- tasarea suplimentari la umezlre;

- coeficientul de contracţie-umflare;
- coeficientul de umflare liberi;
- indicele de activitate.

3.3 Cercetarea terenului de fundare se efectuează conform S TAS 1242/1-19.

3.4 Studiile geotehnice trebuie s i precizeze şi s i fa ci recomandările privind:

- adlnciroea de fundare;
- presiunea convenţionali de calcul la diferite adincimi ale terenului de fundare;
- modul de comportare a umpluturilor,
- modul de realizare a sipitu rilor şi epulsmentelor,
• Înclinările ta (uzurilor;
- soluţiile pentru Im bunitiţirea terenului de fundare;
• unghiul de frecare pimlnt-bcton;
- Încadrarea terenului conform reglementărilor tehnice referitoare la execuţia terasamentelor.

4 S T U D II H ID R O G E O L O G IC E

4.1 Studiile hidrogcologicc trebuie s i precizeze:

- n i v e l u l a p e i s u b te r a n e ş i v a r ia ţ ia lu i in tim p ;

17
 STAS IO«J<»

• d e b ile le a (Îm b ib i Ic c c se p ot o b ţin e ttin stratul fre a tic, d e n iv e lă rile coresp u n zăto are, c o e fic ie n ţii d e filtraţie,
razele d c in flu en ţă;
- d ire c ţia d e c u rgcre a (lu xu lu i a c v ife r ¿ubteran pe b a n a m inim um tr d fo r a je d e fln iiiv a ie ca puţuri de ob s e rv a ţie;
- c o c fic ie n iu l d c subpresiunc carc trebu ie luat In calcu l la diferite ipoteze dc fundare;
- e le m e n te le necesare stab ilirii masurilor pentru evitarea poluării «traiului acvifer,
- e le m e n te le n ecesare d eterm in ării perim etru lui de protecţie sanitari a pin z e i subterane din zona respectivă.

5 STUDII HIDROLOGICE
\
Studiile hidrologice trebuie să stabilească:

- d e b ite le m a x im e la p ro b a b ilită ţile anuale de depăşire (la condiţii normale f i speciale da exploatare) f i nivelurile
coresp u n zătoare In em isar, n eccsare la stab ilirea cotei platformei staţiei de epurare f i canalului de descărcare a apelor
epurate;
- d e b itu l m in im cu asigurarea dc 95% (debitul do diluţic) f i nivelul corespunzător bl emisar, necesar pentru
stab ilirea c o te i la gu ra dc descărcare a apejor uzate epurate fi pentru determinarea gradului dc epurare necesar,
- d ate r e fe r ito a r e la fe n o m e n e le d e erodare sau de depunere In zona dc descărcare f i a platformei staţiei de
epurare.

O B S E R V A Ţ IE - P ro b a b ilită ţile anuale dc depăşire se precizează prin temă f i se stabilesc conform

STAS 4068/2-87 in fu n c ţie dc clasa de importanţă a construcţiilor stabilită conform STAS 4273-13.

6 STUDII M ETEOROLOGICE

Studiile meteorologice trebuie să stabilească date In legătură cu regimul precipitaţiilor fi temperaturii aerului din
zonă, in vederea precizării valorilor intensităţilor ploilor de calcul conform S T A S 1846-90 fi S T A S 9470-73 precum fi
ale Încărcărilor platformelor de uscare a nămolurilor.
De asemenea, acestea trebuie să cuprindă fi studiul evaporaţiilor fi direcţiile viaturilor dominante.

7 STUDII CHIMICE, BIO LO GICE ŞI DE EPURARE

7.1 Studiile chimice, biologice fi de epurare trebuie să preciacze:

- caracteristicile fizico-chimic«, biologice fi bectcrioiogke ale efiueaţilor industriali descărcaţi In canalizarea

centrului poluat;
- caracteristicile fizico-chimice, biologice fi baclcrioiogioe sie apelor uzate influente In staţia de epurare;
- natura fi biodegradabilitatea substanţelor organice conţinute In apele uzate brute;
- schcma tehnologică optimă pentru epurarea apelor uzate fi tratarea nămolurilor, cu. valorile parametrilor de
dimensionare a obiectelor componente ale staţiei de epurare.

7.2 Studiile trebuie să precizeze următoarele caracteristici fizico-chimicc ale apelor uzate:

7.2.1 Referitoare la apă:

• temperatura;
- pH;
- materii totale tn suspensie;
- substanţe volatile;
- curbc de sedimentare;
- reziduu total, din carc:
• reziduu fix;
- .eziduu volatil;
- consum chimic de oxigen (C C O -C r);
- consum biochimic dc oxigen;
, STAS IM59

- azotul amon iacal;

- azotiţl;
- azotaţi;
- fosfor total;
- fosfaţi;
• substanţe extractfbfle cu eter de petrol;
- metale grele; ->
- satfrH;
- cianuri;
- fenoli;
- detergenţi;
- toţi indicatorii prevăzuţi In S TAS 9450-88 (ape pentru irigarea culturilor agricole).

7.2.2 Referitoare la nămol (primar, biologic, amestec primar cu biologic, ingrxtşat, stabilizat, deshidratat etc.):

-p H ;
- umiditate;
- materii totale In suspensii; v
- substanţe volatile;
- substanţe minerale;
• Indicele volumetric al nămolului;
- substanţe extractibile cu eter,
- iocri de metale grele;
• conţinutul In compuşi al azotului;
- conţinutul b com puşi al fosforului;
- potasiu;
- calciu;
- magneziu;
- sodiu;
- c lo ru ri;
- sulfaţi;
- caracteristicile flzico-chim ice ale apd de nămol;
- valori ale rezistenţei la deshidratarea nămolului fermentat

7.2.3 Determinarea caracteristicilor flzico-chimice se face conform metodelor de analiză j#andardi?atc pcnUu flrcarr
indicator In parte.

7.2.4 Determinările biologice se efectuează conform S T A S 6329-77 f i trebuie să stabilească valorile parametrilor
aferenţi treptei de epurare-biologică şl instalaţiilor de tratare a nămolului.

1.7-5 Determinările bacteriologice sa efectuează conform S T A S 3001-83.

7.3 Pentru staţii de epurare cu o capacitate totală de cel puţin 2 tn3/s fi/sau etnd există condiţii s p ectre in o; .a -
priveşte calitatea apelor uzate brute sau categoria emisarului, la solicitarea factorilor interesaţi se efectu ă rii ¿îml;i -J'.i. ik e,
b io logice şi d e epurare pe model sau in staţii p ilo t

S STUDII FEDOLOGICE ŞI AGROCBitVlICE

8.1 Studiile pedologlce şl agrochlmice se efectuează In căzu. *n care trebuie avute bl vedere varianta utilizării apelor
la Irigaţii şi/sau a nămolului fermentat la fertilizarea aau amendarea solurilor agricole din znnă; aceste -»hkM trebuie să
stabilească oportunitatea unui asemenea mod de utiUzare a apel fi/sau a nămolului.
Aceste studii se întocmesc avtnd In vedere:

- tipurile de soluri şi de culturi;

- condiţiile climatice din zonă;
- măsurile sanitare cc se impun pentru eliminarea pericolului de contaminare cu germeni patogeni ec poate ro/uta
1 prin consumarea produselor agricole obţinute de pe terenuri astfel irigate, fertilizate sau atncmJate.
Studiile pedologice şi agrochimice pentru stabilirea oportunităţii utili/arii apelor epunte la irigaţii sau a nămolu­
lui fermentat la fertilizarea sau amendarea solurilor agricole se elaborează de către unităţi specializate.
 STAS lOIJf

8.2 Prin acesle studii se stabilesc:

• tipurile de soluri din zona respectivi, posibilitatea lor de a se preta la irigaţii cu ape uzate, restricţiile carc limi-
icazri. folosirea irigaţiei cu ape uzate in agricultură, cerinţele de ameliorare şi parametri pedologiei necesari proiectării;
- normele de irigare;
- tipurile de culturi ce se pot Iriga;
- suprafeţele de teren agricol ce rezulţi ca posibil de a fi amenajate pentru Irigare, corespunzător cu debitul ape­
lor epurate disponibile pentru irigare;
- UpuHle de culturi recomandate pe terenurile agricole la care se poate administra nămolul fermentai ca fertilizator
sau amendament;
- cantitatea de nămol fermentat folosită anual pe un hectar de teren agricol;
- perioada optimă de administrare a nămolului de fertilizat sau amendat;
- modul de administrare a nămolului pe terenurile agricole de fertilizat sau amendat.
 vANEXA 1.53
RVUBUCA SOCIALISTA STANDARD DE S T A T
ROMANIA __________ E D IŢIE O F IC IA L A __________ STA S 4162/1-89

C O M IT E T U L N A Ţ IO N A L CANALIZĂRI
P E N T R U Ş T IIN Ţ A STAS dlâS/l-40
DECANTOARE PRIM ARE
Ş I TE H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N t’ rescripfii de proiectare « U illic a r M alfanmmei
DE
a m
S T A N D A R D IZ A R E

Canalisations
Sewerage K&HaüHB&XJHfl
D É C A N T E U R S P R IM A I R E S
P R I M A R Y S E T T L IN G T A N K S
Prescriptions en vue de l’ établissement OTCTOHHHKH n E P B H ^ H U B
Design specifications
H t ţ projets IIpeflnHcaHHH no npeeKTHpouaH«»

J. t lE N E E A L I T Ă Ţ I

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile de proiectare pentru decantoarele primare
ou sedimentare gravitaţională, a suspensiilor din apă,, cu sistem de curăţire mecanică şi evacu­
are hidraulică a depunerilor, folosite la epurarea apelor uzate orăşeneşti — sau industriale cu
caracteristici similare — în scopul reducerii concentraţiei suspensiilor şi a consumului biochi­
mic de oxigen CBO*.
Prevederile prezentului standard nu se aplică In cazul decantoarelor de tip special
(cu module tubulare, lamelare, curatoare, monobloc).
1.2 Prezenlul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezis­
tenţă pentru construcţia şi mecanismele decantoarelor primare.
1.3 în decantoarele primare so poate obţine, orientativ, urm ătoarea eficienţă :
— 40 . . . 60% în reducerea concentraţiei suspensiilor;
— 20 . . . 25% în reducerea consumului biochimic de oxigen CBOg.
1.4 In cazul sistemelor de eanulizure unitare şi m ixte, decantoarele primare trebuie să fie
precedate de instalaţii de deznisipare.
în cazul sistemelor de canalizare separative, decantoarele primare sînt precedate de
instalaţii de deznisipare, numai dacă debitul de calcul este de cel puţin 3000 m*/zi.
1.5 In funeţie de efieientă (pct. 1.3.) şi de condiţiile de evucuure tn emisar, decantarea poate
constitui treapta finală sau intermediară în fluxul tehnologic al staţiei de epurare a apelor uzate.
Decantoarele primare pot să nu fie prevăzute în următoarele ca z u ri:
— cînd epurarea se realizează în instalaţii biologice compacte de capacitate m ică ;
— cind se tratează exclusiv ape menajere cu debite pînă la 200 dm'/s şi epurarea se
face în bazine de aerare cu nămol a c tiv a t;
— cînd natura suspensiilor conduce la eficienţă de separare prin sedimentare gravi­
taţională, sub 40%. ’ .
1.6 . Clasificarea decantoarelor primare

1.6.1 După modul de separare prin sedimentare gravitaţională a suspensiilor din apă :
— decantoare cu separare fără tratare cu coagu lan ţi;
— decantoare cu separare activată cu coagulanţi.
1.6.2 După direcţia de curgere a apei prin decantor;
— decantoare orizontale :
— longitudinale (inclusiv jgheaburile de sedimentare ale decantoarelor eta jate);
— rad iale;
— decantoare ve rtic a le; .. - •
— decantoare de tip special.
1 .6 .3 După modul de curăţire a depu nerilor: • ; 1 . i
— decantoare cu curăţire m anuală; '• '
— decantoare cu sistem do curăţire mecanică;
— decantoare cu sistem do curăţire hidraulică.. -

E la b o r a t d o :
A p rob a t de:
C O M IT E T U L P E N T R U P R O B L E M E L E
IN S T IT U T U L R O M A N D E S T A N D A R D IZ A R E Data intrării In v ifo a re :
C O N S IL I IL O R P O P U L A R E - Institutul
d e C e r c o t a r e ţi P r o ie c ta r e p en tru Bd. Ilie Plntilie nr. 5 B U C U R E Ş T I 1909-01-01
S is t e m a t iz a r e , L o cu in ţe f i G o s p o d & r ie
C o m u n a lâ
T e le x 11312 C N 3 T R
& TAS 4102/1-89

1.7 Alegerea tipului da decanlor (pot. 1.6), a numărului şi m ărim ii bazinelor de decantare
se face pe considerente tehnico — economice pe ansamblul staţiei de epurare, In funcţie de can­
titatea şi calitatea apei brute, precum şi de condiţiile de evacuare în emisar.
1.8 Debitele de caicul şi^de verificare ale instalaţiei de decantare şi ale rigolelor de colectare a
apei decantate se stabilesc conform S T A S 1346-83.
Pierderile de sarcinii prin decantor se stabilesc ţinînd seama atît de debitul de calcul
cîfc şi de cel de verificare.
1.9 Ansamblul instalaţiei de decantare trebuie prevăzut cu cel puţin două compartimente
de decantare care să poată, funcţiona independent.
1.10 Ansamblul instalaţiei de deeantare trebuie precedat de un dispozitiv care să asigure
distribuţia uniform ă a apei uzate la compartim entele de decantare.
1.11 Ansamblul instalaţiei de decantare trebuie prevăzut cu un canal de ocolire care să
asigure, scoaterea din funcţiune a fiecărui compartiment de decantare.
1.12 Decantoarele sfnt construcţii descoperite.

2 P R E S C R IP Ţ I I D E P R O IE C T A R E

2.1 Decantoarele primare sint alcătuite din :

— compartim entele de decantare cu sistemele de admiaie, de distribuţie şi de colectare
a apei, precum şi cu dispozitivele de curăţire, colectare şi evacuare a năm olului;
~ canalele şi conductele de serviciu pentru aducţiunea apei uzate, evacuarea apei de­
cantate, evacuarea nămolului, golirea decantorului şi evacuarea m ateriilor plutitoare.
2.2 Dimensionarea tehnologică a decantourelor se face, de regulă, pe baza studiilor de la­
borator sau a rezultatelor obţinute In exploatarea unor staţii de epurare pentru ape uzate cu
caracteristici similare, ţinînd seama de :
— debitul apelor uzate, determinat conform pct. 1.8;
— viteza de sedimentare a particulelor ;
— încărcarea superficială u , ;
— viteza de ourgere a a p e i;
— tim pul de decantare i*.
2.2.1 V iteza de sedimentare a particulelor, u, în lipsa datelor experim entale, poate fi stabilită
în funcţie de eficienţa decantării care se urmăreşte şi de concentraţia iniţială a suspensiilor,
conform tabelului 1.
Tabelul 1

C oncentraţia Iniţială a sus­

pensiilor, tn mg/dm*
Reducerea
concentraţiei
< 200 |200...300| >300
suspensiilor
In decantor
V ite za de. sedimentare a
% p articulelor a
m/b

4 0 ...4 5 2 ,3 2 ,7 3,0

4 6 ...5 0 1*8 2 .3 2,6

5 1 ...5 5 1.2 1 ,5 1.8

5 6 ...6 0 0 ,7 1.1 1.5

2.2.2 încărcarea superficială ut se determină cu r e la ţia : *

in care
Qe debitul dc calcul al apelor uzate, în m etri cubi pe o r ă ;
A , suprafaţa orizontală utilă de decantare, în m etii pătraţi
încărcarea superficială v, trebuie să îndeplinească condiţia :
u, < u
în care u conform pct. 2.2.1
 8 T A S 4102/1-89

2.2.3 V iteza maximă de curgere a apei în compartimentul de decantare este de :

10 imn/s, la decantoarele orizo n ta le;
0,7 nun/s, la decantoarele verticale.
2.2.4 Timpul de decantare, U, corespunzător debitului de calcul, în lipsa unor date experimen­
tale, se stabileşte cu r e la ţia :

— [i>]
u,

în care
K înălţimea zonei utile de sedimentare, în metri, determinată conform tabelelor 2 şi
3 şi pct. 2.5.2.2;
u, conform pct. 2.2.2, în m etri pe oră.
Tim pul de decantare corespunzătoi debitului de calcul se recomandă să fie de min.
1.5 ore.
In cazul în care decantoarele primare constituie treaptă finală sau sînt urmate de treaptă
de epurare biologică cu bazine de aerare'cu nămol activat, se recomandă ca tim pul de decan­
tare la debitul d i verificare să fie cel puţin 30 minute in cazul sistemelor de canalizare unitare
şi m ixte, respectiv o oră, în cazul sistemelor separatiye.
2.2.5 8istemele de admiaie şi de distribuţie a apei in compartimentul de decantare, ca şi
sistemul de colectare, trebuie realizate astfel încit să asigure uniformitatea vitezelor In toate
secţiunile normale pe direcţia generală de scurgere.
Debitul colectat pe un metru de deversor trebuie să nu fie mai mare de 60 m*/h pe
tim p uscat* respectiv 180 m*/h_ pe tim p de ploaie.
2.3 Decnntoare orizontale longitudinale
2.3.1 Form a şi dimensiunile decantoarelor orizontale longitudinale sint confoim fig. 1 şi ta ­
belului 2.
T a b e la i 2

- L , »4 A# hH f*4 H Ec S • bv h V. - A * ).A „ •î
A * ) - »,.L •i
m m m m m m m m m m m* m* . m m
tn*

3 ,0 2 0 .. 30 8 0 .. .90 2 ,3 1,10 0 ,20 1.80 0 ,4 0 0,20 0,20 2,80 2,90 5,40 108.. .182 0,27 0 ,97

4 .0 2 3 .. 40 1 0 0.: ,180 3,3 1,80 0 ,45 2 ,0 0 0 ,40 0,20 0,20 2 ,80 3,90 8,00 195.. .312 0 ,27 0,97

5 ,0 3 0 .. 50 150. .250 4,3 2,10 0 ,7 0 2 ,2 0 0 ,4 0 0,20 0 ,2 0 3,00 4,90 11,00 322. .537 0,27 0,97

8 ,0 40. . 55 240. .330 5 ,3 2,80 0,85 2 ,5 0 0 ,40 0,20 0,30 3,40 5,90 15,00 5 4 0.. .835 0,28 1,175

7,0 4 5 .. .80 315. .420 8,3 3,10 1,20 2,85 0,40 0 ,20 0,35 3 ,80 .6 .9 0 18,55 8 3 5.. .1130 0 ,25 1,38

8 ,0 5 0 .. .85 400. .520 7,3 3 ,60 1,45 2 ,8 0 0 ,40 0,20 0.40 3,80 7,90 22,40 1120.. «1458 0,23 1,89

9 .0 5 5 .. .70 495. .830 8 ,3 4,10 1,70 2 .9 5 0 .40 0,20 0 , f5 4,00 8,90 28,55 1 480.. .1880 0,23 1,89

* ) A e ite aria orizoptalfi utila a anul com partiment de decantare.

ŞTAB 4182/1-89

A -A

Ec-br< V .

QJ5
_____l _ ------- J . t e ............ - ţ ---------------- 4

1 j JP
5— ~ ZL~LZţ— — — —-

1 — D isp ozitiv de distribuţie a ap ei; 2 — jgheab pentru colectarea m ateriilor plutitoare; 3 — de-
versor; 4 — rigola pentru colectarea apel decantate; 5 — pod raclor; 6 — tampon amonte
p od raclor; 7 —' tampon aval pod raclor; 8 — pllnie colectoare pentru nAmol

F lg. 1

2.3.2 V iteza de d< plasare a mecanismului de curăţire trebuie să fio*de 20 .. .50 mm/s, astfel
încît ciclul tur — retur să nu depăşească 45 minute.
2.3.3 Evacuarea nămolului din pilniile colectoare se face hidraulic (prin sifonare sau prin
pompare). Tim pul dintre două evacuări ale nămolului din pilniile colectoare se stabileşte tn func­
ţie de com plexitatea staţiei de epurare, a caracteristicilor nămolului, recomandîndu-Be s& nu se
depăşească 4 ore, în vederea evitării fermentării nămolului.'
2.3.4 Sistemul de colectare a apei din decantoare trebuie să asigure o colectare uniformă
şi deversarea în regim neinecat.
2.3.3 V iteza de curgere în rigola de.colcctare şi in conductele de evacuare a apei şi nămo­
lului trebuie să fie de min. 0,7 m/s.
2.4 Decnntonre orizontale rutliule
2.4.1 Form a şi dimensiunile dccautoarelor orizontale radiale siut couform fig. 2 şi tabelului 3.
 STAS 4102/1-89

T u b e lu l 3

•) A este aria o r iz o n ta li a unul com p artim ent de decantare.

O B S E R V A Ţ IE — P en tru dlam etre D > 45 m, trebuie in lo cm itc studii p r e a la b ile p r i v in d r u g in iu l d c cu rg ere
ţi sistem ele d e colectare.

1 — C iu iera d e distribu ţie cu dispozitivul de d istribuţie a apei (orificll cu deflcctou re m u perele con cen tric ad m isiei);
2 — plln ie pen tru co lectarea m ateriilor p lu titoare; 3 — perete sem iinecut; 4 — d eversor trinngliiulur; 5 — rigola pentru
colectari-u apei d e ca n ta te; 6 — p od racln r; 7 — pllnie pentru colvcturo n im o l

Pig. 2

2.4.2 Viteza periferică d* deplasare a podului raelor se ia de cel mult 40 mm/s, astfel incit
s i se realizeze 1 . . . 3 rotaţii pe oră.
2.4.3 Admisia apei brut«- in camera dc* distribuţie se face, dc regulii, pe la partea inferioară, a
acestuia.
2.4.4 Distribuţia apei in compartimentul de decantare se face prin orificii cu defleetoare sau
printr-un perete concentric admisiei, cu marginea inferioară la o adiucime egala cu 2/3 din
înălţimea zonei utile de sedimentare A,.
2.4.5 Evacuarea nămolului din pilnia colectoare se face hidraulic (prin sifonare sau piin
pompare).

2 .5 D e cnn toiire verticale

2.5.1 Decantoarcle verticale se. folosesc pentru debite mai mici di* 10 000 m*/zi iji clnd condi­
ţiile permit ca execuţia să se poată face fără epuisraente costisitoare sau săpături cu mijloace
Bpeciale.
STAS 4162/1-89

2.5.2 [ Forma^decautoarelor verticale este conform fig. 3.

1 — Camera d « distrib u ţie cu d ispozitivu l de adtalsle a a p e l; t — pttnle pentru colectarea m ţ tăriilor p lu tito a re ; 3 —
p erete s em ltn eca t; <1 — rteversor ; 5 — rigola pentru colectarea apei d ecan tate; i — c on d u cta d e plecare a ap el d e c a n ta te ;
7 — zonA In care se colecteazA nAmolul

Flg. 3

2.5.2.1 Diametrul D al decantam lui vertical este de max. 7,0 ni. Diametrul d< al camerei de
distribuţie se stabileşte astfel incit, viteza apei In aceasta să fie de max. 100 mm/s.
2.5.2.2 înălţimea utilă km a compartimentului d ‘? decantare este de m as. 4 m şi trebuie să
satisfacă relaţia :

2.5.2.3 înălţimea zonei în care se colectează nămolul h„ se stabileşte In funcţie de debit, de

cojncentraţia iniţială tn suspensii a apei uzate, de eficienţa de decantare şi de intervalul de timp
Intre două evacuări.
2.5.2.4 înălţimea zonei neutre hn se ia de 0,4 . . . 0,6 m.
2.5.2.5 înălţimea zonei de siguranţă k, se ia de 0,3 m.
2.5.3 Adinisia apei brute se face de sus în jos prin camera de distribuţie,
înălţimea acestei camere măsurată de la nivelul apei este de 0,8 A».
2.5.4 Circulaţia apei in compartimentul de decantare se face d ' jos In sus.
Dimensionarea hidraulică a compartimentului de decantare se recomandă să se facă
pe baza vitezei ascensionale, care se determină experimental. în lipsa unor date experimen­
tale, viteza ascensională se ia di; m ax. 0,7 mm/s.
2.5.5 Evacuarea apei decantate în rigola de colectare se face pe toată circumferinţa (interior
sau exterior), prin sisteme realizate astfel incit aă se asigure uniformitatea vitezelor în toate
secţiunile normale pe direcţia de scurgere. * '
La decautoarelc avînd suprafaţa orizontală mai mare de i2 m *, colectarea apei decan­
tate se rec o nu vi.dil ¿ă se facă printr-o reţea de rigole sau conducte radiale perforate, care o eva­
cuează intr-un colector general.
2.5.6 în rigola de colectare şi iu conducta de plecare a apei decantate, viteza de curgere
trebuie să fie de mia. 0,7 m ¡ a .
2.5.7 Evacuarea nămolului din pilnia colectoare se face hidraulic (prin sifonare sau prin
pompare).

H npoiM ablIu l p roiectu lu i: . Colaboratori:

C PC P — In stitutul d e Cercetare şi P r o ie c t a r e pentru
Sistem a U z a r e, L o cu in ţe şl G uspodftrl« Comunala
Ing. A le x a u d ru loneaeu
R ed a ctat •final: Inatltutul HoiuAh «Ir Standardizare
Ing. M agda luueaeu
— InsUtutuI de C on stru cţii B ucureşti — F acu ltatea de
H idrotehnic*, D ru m u ri, Pod uri, CAI Ferate
— Consiliul N aţional al 'A p e lo r
— Institutul de CarcetAri H id rotehnice
— Institutul d e CercetAri şi ProlectAri pentru C o s p o -
rirra A p elor
— Crupul întreprinderilor de GospodArie CoraunaJA
întreprinderea Canal — ApA Bucureşti

S tan dardu l e fost elaborat Iniţial tn anul 1953 şl s-a revizu it In anit I M S ; 1 9 74;1980
 ANEXA 1.54
R E P U IU C À s o o À u s i À STAN D ARD DE STAT
ROMANIA EDIŢIE OFICIALA S TA S 4162/2-89
a x \ u /.A m
în locu iţii# :
COMITETUL NATIONAL
PENTRU ŞTIINŢA DE C A N TO A HE S E C L \ D A R E STAS 41*21}-* 2
SI TEHNOLOGIE
IN STITU TUL ROMAN l ’ fe -* î* r if»fîi d© iim ic c lu r o C la r ific a r e a n lfà m tm e H c â
DE
G .TI
ST A ND ARDIZAR B

Se w t raye
fjiialKfllIon*
î i f iC A N T E l .H S S P /iO N D A lH E S K a n a .n m u u n
S r C O \ l).\ H Y S E T T L IN G T A N K S O T C T n n iI H K I ! «T D P IIM IIW E
Prescription* en vue de l'établissement
Desltfn specifications Ifpe.T niicaim n «o n jio e h -r iip o n a m i»
de« projets

i g e n e r a l it ă ţ i

l.t Olileet şl domeniu de iiplicnre '

Prezentul standard stabileşte prescripţiile de proiectare pentru decantoarele secundare

orizontale (longitudinale şl nullale), cu sedimentare gravitaţionalii a suspensiilor din aprt, cu
sistem di" curfcţln* mecanicii «I evacuare hidraulicii a depunerilor, folosite la epurarea apelor
uzate «>rfliH--iu?i}tl— nan Industriale en carnetcrlstlcl similare-, In scopul reţinerii nilmolului pro­
venit din Instalaţia «• lc precidA, eomponentA a treptei biologice (le epurare (filtre biologice
sau bazine (le fu rnir cu it&mol a c t iv a t ) .
Prev(drrlle prezentului standard nu se aplieil In Cft7.ul decantoardor speciale (cu module
tubulore, lamelare, delatoare, m onobloc).
1.2 Prezentul stniidnrd nu cuprind» pre « T ip til p rivin d calculele de stabilitate *1 de rezistenţii
pentru construcţia ai m ecanism ele decantoardor sccum lare.
1 .3 .Vlfyprm (ipiiltil do demutor (longltudinnl <nu rndiulţ, n inimilrtilui şl mftrlmil liiizlnclor
de (Insunlnre Kt! fa?e pe considerente tohnlco-oconomlce pc* ansamblul staţiei d* epurare.
In cazul In care di-cantoarele secundare «Int precedate du filtre biologice d? micit «au
d • mare încărcare, pot (I folonite ca dscantoore secund,\rc tipurile (le d.*cantoare primare con­
form STAS 4192/1-80, dimensionate corespunzător previd rllor din prezentul standard.
1.4 Ansamblul liistuln|isl do desantara trebuie previUut cu cel puţin douil compartimente
de decantare care «1 poatil funcţiona Independent.
l."> Anunmhlul Jn*tala|tel de decantare trebuie precedat do un dispozitiv carc ki\ asigure dis­
tribuţia unlfumul a apei uzate Ia compartimentele de decantare.
1.15 Deeanfoarele seenndttre »Int eamtrae|fl descoperite.

2 PR ESC R IP ŢII D E PROIECTAHE

• <
2.1 Deeanlonrele seeuudnre «Ini aleii uite dlri : .;
— compartimentele de decantare-eu sistemele d î nJmUie, de distribuţie şl de colectare
a apei, jweeum si cn dispozitivele de ctirilţlje <1 evacuare a nămolului;
— canalele ţi conductele aferente (admlsla apel, evacuarea apel decantate, evacuarea
nămolului, golirea decantoruiul «I dupft caz, evacuarea materiilor plutitoare).
2 .2 Dimensionare« (elinolonte# a deeaataaralor se face, dc regulii, pe baza rezultatelor stu­
diilor dc laborator sau a rezultatelor obţinute In exploatarea unor «toţii de epurare pentru
ape uzaţi eu caracteristici similare, ţinlrwl seama de :
— debitele de calcul Q, ţi dc verificare Q, ale apelor uzate;
— Încurcarea superficialii
•— Incftrcarca superficialii cu materii in suspensie I „ ;
— timpul de decantare l4.
2 .2 .1 IVbitui de calcul Q, este d ’bitul zilnic maxim Q, „ stabilit conform 8T A 8 1343/1 ;2-7 7

Elaborat de s
COMITETUL PENTRU PROBLEMEI!
CONSILIILOR POPULARE
Institutul de Cercetare fi Proiectare
pentru Sistematizare, Locuinţe yi
Ooipod&rie Comunală
Aprobat de :
D a ta I n t r lr ii în v i g o a r e ;
INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE
Bd. Ili« Pintili« nr. 5 BUCUREŞTI 19119-01-01
T e l e x 11312 C N S T R
STAS 4102/2-89

Debitul de verificare Qr stabileşte cu relaţia:

Q, = Qc + Qr

în care QR este debitul maxim de recireulaxe si anume : debitul nămolului recirculat in sche­
mele de epurare cu bazine de aerare cu nămol activat conform STAS 11566-82, sau debitul
apei epurate recireulate în schemele cu filtre biologice de mică. sau mare încărcare.
2.2.2 încărcarea superficială ua reprezintă debitul apelor uzate aferent unui metru pătrat de
suprafaţă orizontală utilă de decantare.
încărcările superficiale corespunzătoare debitului de calcul v.,e si debitului de verificare
t/,r se determină cu relaţiile :

«„ = — [ra/li]
Ae

în care ^
Qe ţi Qt debitul de calcul şi debitul de vcrificare, în metri cubi pe o r ă ;
A0 suprafaţa orizontală utilă de decantare, în metri pătraţi,
încărcările superficiale u,e şi nft se recomandă să aibă valorile prec izate în tabelul 1.

T a belu l 1

încărcarea superficială

T ip u l instalaţiei ce p reced ă d ccan toru l secundar Uie u»

m /h

Filtre biologice de m ică sau m are încărcare 0 ,7 ...1 ,5 m a x . 2 ,7

B azine de aerare cu năm ol a c tiv a t, e x clu siv cele cu aerare

prelungită 0 ,7 ...1 .2 m a x . â,2

B azine de aerare cu nă m ol a ctiv a t, cu aerare prelungită 0 ,3 5 ...0 ,7 m a x . 1 ,4

2.2.3 încărcarea superficială cu materii in suspensie I „ reprezintă cantitatea totală de materii

în suspensie, în decurs de o zi, aferentă unui metru pătrat de suprafaţă orizontală utilă de
decantare; se determină cu relaţia:

= [kg/(m*. zi)]

în care
Cs concentraţia nămolului activat din bazinul de aerare, in kilograme pe metru
cub, stabilită conform STAS 11566-82; "
Qc şi Qr conform pct. 2.2.1, în metri cubi pe z i ;
A0 conform pct. 2.2.2, în metri pătraţi.
Valoarea încărcării I „ se recomandă să fie de 9 0 .. .200 kg/(m2-zi).
2.2.4 Dintre suprafeţele orizontale utile ale compartimentelor de decantare, rezultate din
apliearca prevederilor de la pct. 2.2.2 şi 2.2.3, se ia în considerare suprafaţa cea mai mare.
2.2.5 Timpii de decantare corespunzători debitului de calcul Uc ?i debitului de verificare
se determină cu relaţiile : '

Uc = [Îl]
V,c

U. = [îl]
Ktc -

liu ^ înălţimea zonei utile de sedimentare, în metri;

Usc şi «îi- conform pct. 2.2.2, în metri pe oră.
 STAS 41 fi2/2-89

Timpii (le decantare tuc **i ta% si* recomandă să aibă valorile din ttvl>«*lul 2.

Tabelul 2

T im p ul de decantara
Tipu l instalu^lel ce prccedft «lecan torul secundar U. | h.
or«

F llţre b iologice de mk*ă sau m are Inefircare 1 ,5 ...2 ,5 m in. 1 ,0

B azine de «eru re c u nd n iol a ctiv u l, exclu siv cele cu aerare p ro- ’

luni<itâ 3 ,3 ... 4 ,0 ^ m ln. 2,0
1iaz Inc de aerare c u n dinol a ctiv a t, cu aerare prelungiţii 3 ,0 ..4 ,0 . m ln. 2 ,0

2.2.6 Sistemele de colectare a aj>ei decantate se dimensionează astfel ea debitul colectat pe

un metru de deversor să nu fie mai mare de 10 m*/h.

2.2.7 Sistemele de colectare, a nămolului se dimensionează pentru un debit de reeirculare Qn

mai mare deeît cel luat In calcul conform pet. 2.2.1, pentru amorsare.

2.2.8 Evacuarea nămolului se recomandă să se facă continuu, dar dacă nu este posibil,
intervalul de timp dintre două cvacuări de nămol trebuie să nu fie mai mare de patru ore.
2.3 Deeuntouro orizontale longitudinale
2.3.1 Forma şi dimensiunile decantoarelor secundare orizontale longitudinale sint conform
fi". 1 şi tabelului 3.
lX*cantoarele secundare cu evacuarea nămolului prin sifonare *tnt conform fig. la ,
iar cele cu evacuarea nămolului prin pompare sînt conform fig. lb .

T a b e lu l 3

n /. .4 • n, h, A* H *r v r d* d. d,
m m m* m in m m m m in ui m m* mm mm

3 ,5 2 1 ...3 5 64. . . 2 , 9 2 ,8 0 .3 2 ,4 0 ,3 0 ,3 3 ,0 1 ,6 2 3 ,4 1 5 4 ,0 ... 1 5 0 ... 1 0 0 ...

1 0 3 ,8 2 6 1 ,0 250 150

4 ,0 2 5 ...4 0 8 8 , 8 . . . 3 ,4 3 ,3 0 ,3 2 ,6 0 ,3 0 ,3 3 ,2 1 ,6 1 3 .9 2 3 1 ,0 ... 2 0 0 ... 1 0 0 ...

1 44 ,3 375 300 150

5 ,0 3 0 ...5 0 1 3 2 , 5 . . . 4 ,2 4 ,3 0 ,4 2 ,7 0 ,3 0 ,4 3 ,4 1 ,5 9 5 4 ,9 3 5 8 ,0 ... 2 0 0 ... 1 0 0 ...

2 5 5 ,4 6 0 9 ,0 400 200

6 ,0 3 5 ...5 5 1 9 0 , 4 . . . 5 ,2 5 ,3 0 ,4 2 ,9 0 ,3 0 ,4 3 ,6 ' 1 ,5 9 5 5 .9 5 5 2 ,0 ... 2 5 0 ... 1 0 0 ...

3 02 ,4 8 7 7 ,0 400 200

7 ,0 4 4 ...4 0 2 8 3 , 8 . . . 6 ,2 6 ,3 0 ,4 3 ,1 0 ,3 0 ,4 3 ,8 1 ,5 9 5 6 ,9 8 8 0 ,0 ... 3 0 0 ... 1 2 5 ...

3 80 ,4 1207 500 250

8 ,0 5 0 ...7 0 3 7 2 , 4 . . . 7 , 2 7 ,3 0 ,4 3 ,3 0 ,3 0 ,4 4 ,0 1 ,5 1 5 7 ,0 1 2 2 9 ... 4 0 0 ... 1 5 0 ...

5 2 4 ,4 1731 600 250

0 ,0 5 5 ...7 5 4 6 4 , 4 . . . 8 ,2 8 ,3 . 0 ,4 3 ,3 0 ,3 0,>4 4 ,0 1 ,5 2 5 8 ,9 1 5 3 3 ... 4 0 0 ... 1 5 0 ...

6 3 6 ,4 2100 600 250

1 0 ,0 6 0 ...8 0 5 0 6 , 4 . . . 9 ,2 0 ,3 0 ,4 3 ,3 0 ,3 0 ,4 4 ,0 1 ,5 2 5 9 ,9 1 8 6 9 ... 4 0 0 ... 1 5 0 ...

7 5 8 ,4 2503 700 250

• A este a r i« o r iz o n ta li utila a unui com p artim en t de decantare, ca rt «-a stabilit consld crlnd lungim ea rigolelor

laterale e g olâ' cu ; f - , — ( L — 1,0 0 ); A - L , ( B - Ba) #

• • V u -A .b ,
STAS *4162/2-89

B -B

1 — R ig o lă p en tru c o le c U r t a apel d e c a n ta te ; 2 — p o d r a clo r ; 3 — d e versor; 4 — rigolă p en tn i evacu area n ă m olu lu i;

5 — dtepoxitlv de sifon a re a n ă m o lu iu ij-6 — p o m p ă pen tru evacu a rea n ăm olu lu i; d , — co n d u ctă d e ad uc(iuna a a p e i;
d , — d is p oz itiv de d is trib u ţie a a p el; dA — c o n d u c tă de evacu are a apei decantate
F ig . 1
 STAS 4102/2-89

2.4 Doeniiloiire orizontale rmliale

2.4.1 Forma *i diiuoitHiunile decantoarelor orizontale radiale sint conform fi". 2 si tabelului 4.
Decantoarele orizontale rad iale cu diametrul D de 30 . . . 50 m sint conform fig. 2a,
iar cu dianutrul D de 15 ..> 2 5 in, conform fig. 2b.

•a)

o,

1 — Cam era de distribuţie cu d ispozitiv u l d e distribu ţie a npel 2 — p od ra clor; 3 — Jgheab c o lector Inelar f i x ; 4 —
Jgheab c o le cto r m o b il; 5 — Instalaţie d e sifon a re; 8 — guri de aspiraţie; 7 — ţev i verticale de aspiraţie; 8 — d ev ers or;
9 — rigolă peatru colectarea apel d eca n ta te; 10 — pi Inie pentru colectarea n im o lu lu i; d* — con d u cta d e ad u cţiu n e a a p el;
d , — c o n d u c t ! d e evacu are a apel d ccn n ta te; — con d u cta d c ev acu are a năm olului a ctiv a t

Plg. 3
STAS 4102/2-80

n Dx A* di rf. rfi U. K l'H 11 b '• r •U fl, *

in lil m in* ni m m in m IM iii Hi3 mm mm nun

16 10,4 1 4 ,7 105 3 ,0 2 ,0 3 ,0 0 ,4 2 ,5 0 ,4 3 2 ,0 0 ,5 413 2 5 0 ... 2 0 0 ... 1 5 0 ...

350 300 •¿oo

20 2 0 ,1 4 1 8 ,5 264 3 ,0 2 , 6 J ,o 0 ,4 2 ,5 0 ,5 7 2 ,0 0 ,0 060 3 0 0 ... 2 5 0 ... 2 0 0 ...

400 350 250

25 2 5 ,1 4 2 3 ,5 423 4 ,0 3 ,0 4 ,0 0 ,4 2 ,5 0 ,7 0 2 ,0 0 ,6 1058 3 5 0 ... 3 0 0 ... 2 0 0 ...

500 400 300

30 3 0 ,1 4 •28,1 610 2 ,3 0 ,4 3 ,0 3 ,4 O, H 1848 5 0 0 ... 4 0 0 ... 2 5 0 ...

- - -
700 000 350

35 3 5 ,1 4 3 3 ,1 850 2 ,3 0 ,4 3 ,0 3 ,1 0. 8 2508 0 0 0 ... 4CH». . . 3 0 0 ...

- - -
800 000 400

40 4 0 ,1 4 3 7 ,7 1100 3 ,0 0 .4 3 ,5 3 ,0 1 .0 3882 7 0 0 ... 5 0 0 ... 3 5 0 ...

- - -
1000 70*» 500

45 45 ,1 4 4 2 ,7 1424 3 ,0 0 ,4 3 ,5 3 ,0 1 .0 4084 7 0 0 ... o o o ... 3 5 0 ...

- - -
1000 800 • 500

50 5 0 ,1 4 4 7 ,7 1770 3 ,0 0 ,4 3 ,5 - 3 ,0 1,0 0227 1 0 0 0 ... 7 0 0 ... 5 0 0 ...

-
1200 1000 700

• A cute aria orizontalii utilă a unul com p artim ent de d ecan tare, calcu lată cu relaţia A >» 0,785 ( I ) ; — d j)
•• V . — A b ,

2.4.2 Decantoarele orizontale radiale cu diametrul D mai mare de .■>() ni se previUl numai
])C baza <le justificare tehnlco-economicil aprobata odată cu proiectul. In asemenea cazuri,
proiectul trel>uie ml cuprlndil *i inilnuri pentru combaterea tendinţei de creştere a turbulenţei
din cauza vîntului.
2.4.3 >'u se previi«! decantoare orizontale radiale cu diametrul D mai mic de 15 111.

I lrx p o n ftiilillu l p r o i e c t u lu i: C olaboratori t

C P C P — In stitu tu l de Cercetare >1 P ro lcctcre pentru — Institutul de C onstrucţii B ucureşti
S istem atizare, L o cu in ţe şl G ospodărie C om unal A F acu lta tca dc H id roteh n ică, D ru m u ri, Pod uri,
m g. A lexan dru Ionc^ru Căi Ferate
R e d a cta t fin a l: Institutul Ilom ă n de Standardizare — Consiliu! N aţional al A p elor.
ln g. .Unjţdn Inneseu — Institutul d c Ccrcetflrl H id roteh n ice
— Institutul dc C crcetărl şi • Proiectări pentru
G ospodărirea A pelor
— G rupul întreprinderilor d c G ospodărie C om u n a li
— întreprinderea Canal — A p ă B ucureşti

Standardul a fost e la bo rat iniţial in anul 1082

 ANEXA 1.55
REPUBLICA SOCIALISTA S T A N D A R D DE ST AT
R O M ANIA e d iţ ie O F IC IA L A S TA S 10686-76
('■ AKALlZ-tllI

C O N S IL IU L N A T IO N A L
P E N T R U Ş T IIN Ţ A
Ş I T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N
DB
S T A N D A R D IZ A R E
B A Z IN E P E N T R U U N IF O R M IZ A R E A Înlocu ieşte : —
D E B IT E L O R ŞI C A L IT Ă Ţ II A P E L O R
U Z A T E IN D U S T R IA L E C la s ific a r e a a lfa n u m e r i c i
G M
Prescripţii de proicctarc

Sew erages C analisation* KaHajitfsaiţHH

TANKS FOR TH E
U N IF O R M IZ A T IO N O F W A S T E
IN D U S T R IA L W A T E R
F L O W S A N D Q U A L IT Y
G eneral rules for d esigning
B A S S IN S P O U R L 'U N I F O R M IS A T I O N
B A C C E flH b l f l J I f l yH H < t> O P M H 3 A -
D E S D É B I T S E T D E L A Q U A L IT É
LţHM P A C X O f l A H K A H E C T B A
DES E A U X U SÉES IN D U S T R IE L L E S
C P A E O T A H H O n BO A bI
P rescrip tion s en vue de rétablissem en t
des p rojets IIpeAnHcauHH no a p o e K T u p o B a u u »

1. GEN ERALITĂŢI

1.1. Prezentul standard se referă la bazinele pentru unifoimizarea debitelor şi a calităţii

apelor uzate industriale, denumite pe scurt bazine de unifoimizare, stabilind prescripţii de
proiectare tehnologică a acestora.
Bazinele de uniformizare sint folosite în cadrul uzinelor de epurare a apelor uzate colec­
tate din unităţile industriale, în scopul dimensionării corespunzătoare a uzinelor de epurare
respective.
1.2. Nu fac obiectul prezentului standard :
— calculul de rezistenţă şi de stabilitate pentru structura de rezistenţă a bazinelor;
— calculul şi alcătuirea constructivă pentru mecanismele şi instalaţiile (conducte,
deversoare etc.), cu care sint echipate aceste bazine.
1.3. Prin ape uzate industriale, in prezentul standard, se înţeleg apele uzate provenite din
procesele de producţie şi apele meteorice care se impurifică datorită contactului cu materia
primă, materiile auxiliare, produsele intermediare, produsele finite, deşeurile sau utilajele
aflate tn componenţa instalaţiilor industriale. După caz, la apele uzate industriale definite
ca mai sus se pot adăoga şi apele uzate menajere colectate din incintele industriale.
Ceilalţi termeni folosiţi in prezentul standard sint conform STAS 3378/1-77.
1.4. Funcţiile tehnologice principale ale bazinelor de uniformizare sint următoarele:
— uniformizarea debitelor;
— uniformizarea calităţii (uniformizarea caracteristicilor fizico-chimice : pH, tempe­
ratura, concentraţia în suspensii, concentraţia substanţelor impurificatoare specifice, conţi­
nutul de materii organice exprimat prin conţinutul biochimic de oxigen —CBO şi conţinutul
chimic de oxigen —CCO etc.).
Odată cu funcţiile tehnologice principale de mai sus, bazinele de uniformizare, în raport
ou alcătuirea lor constructivă şi utilajele şi instalaţiile cu care sint echipate, pot îndeplini şi
alte funcţii secundare (rezultînd implicit din modul lor de funcţionare), cum ar f i : eliminarea
parţială a gazelor conţinute în apă, oxidarea biochimică parţială a materiilor organice din
apă etc.
1.5. Bazinele de uniformizare se clasifică pe tipuri de bazine, ca mai jos.
115.1. După funcţia tehnologică principală:
— bazine pentru uniformizarea debitelor;
— bazine pentru uniformizarea calităţii apelor;
— bazine pentru uniformizarea debitelor şi a calităţii apelor.
1.5.2. După direcţia de circulaţie a apei în bazin :
— bazine de uniformizare longitudinale (fig. B 1 ; B 3), în care direcţia dc curgere
a apei este paralelă cu axa longitudinală a construcţiei bazinului, avînd in plan forma
dreptunghiulaiă;
— bazine de uniformizare radiale (fig. B 2), în care direcţia de curgere a apei este
radială, construcţia bazinului avind in plan forma circulară.
1.5.3. După modul tn care este realizat amestecul apei în bazin:
— bazine de uniformizare in care amestecul apei este realizat, datorită formei construc­
tive a bazinului şi modului de distribuţie şi colectare a a p e i;
— bazine de uniformizare cu agitare mecanică (fig. B 1 ; B 2), în care amestecul apei
este realizat, în principal, prin agitarea masei de lichid, cu utilaje adecvate (aeratoare de
suprafaţă, agitatoare cu elice etc.);
— bazine de uniformizare cu agitare pneumatică (fig. B 3), In care amestecul apei
este realizat, in principal, prin agitarea masei de lichid, cu aer comprimat.
1.6. Pentru proiectarea bazinelor de uniformizare de importanţă deosebită, la care calitatea
apei uniformizate influenţează în mod hotăritor procesele de epurare ulterioare, sau care au
un volum util total Vt > 5000 ma, se recomandă efectuarea de studii prealabile pe model.

A p robat d e :
INSTITUTUL R OM AN DE STANDARDIZARE D a ta In tră rii In v i f o a r e :
Elaborat iniţial In 1915
Str. Roma nr. 3 2 —3 4 BUCUREŞTI 1 9 7 6 -0 7 -0 1
T e le x 11312 C N S T R

180
STAS 10C86-76

2. PRESC R IPŢII DE PROIECTARE

2.1. Alegerea tipului de bazin dc uniformizare şi încadrarea în ansamblul uzinei de epurare

2.1.1. Tipul de bazin de uniformizare (vezi pct. 1.5.j, numărul dc bazine, precum şi înca­
drarea acestora în ansamblul uzinei de epurare trşbuie stabilite pe baza analizei tehnice şi eco­
nomice a schemei tehnologice a uzinei de epurare, ţinînd seama, în principal, de următorii
factori:,
— regimul de variaţie a debitelor apelor uzate;
— regimul de variaţie a calităţii apelor uzate supuse uniformizării, respectiv a caracte­
risticilor fizico-chimice ale acestora;
— procesele tehnologice de epurare adoptate în cadrul uzinei, pentru realizarea gra­
dului de epurare impus de condiţiile de evacuare în receptorul natural, în reţeaua de canali­
zare a centrului populat sau de posibilităţile de reutilizare a apei epurate.
Bazinele de uniformizare cu agitare mecanică sau pneumatică vor fi folosite numai dacă
bazinele respective îndeplinesc şi funcţia de uniformizare, a calităţii.
2.1.2. In cadrul ansamblului schemei tehnologice a uzinei de epurare pot fi prevăzute, dacă
sînt justificate tehnic şi economic, două sau mai multe bazine de uniformizare, fiecare înde­
plinind una din funcţiile principale arătate la pct. 1.4. (de eixomplu în cazul apelor cu conţinut
ridicat de substanţe impurificatoare plutitoare — produse petroliere, ulei, grăsimi etc. — care
prin agitarea masei de lichid dau naştere unei emulsii stabile).
2.1.3. în situaţii excepţionale, cînd regimul debitelor şi calitatea apelor uzate, precum şi
condiţiile de evacuare în receptorul natural sau în reţeaua de canalizare a centrului populat
permit, bazinul do uniformizare poate constitui unicul obiect al uzinei de epurare.
2.1.4. Poziţiile relative, pc care le pot ocupa bazinele de uniformizare în ansamblul schemei
tehnologice a uzinei de epurare sînt arătate oiientativ în exemplele din anexa A.
2.1.5. La încadrarea bazinelor de uniformizare in ansamblul schemei teHhologice a uzinei de
epurare vor fi stabilite nivelurile apei, atît la intrarea cît şi la ieşirea din aceste bazine, pentru
debitele de dimensionare şi pentru cele de verificare.
2.1.6. La încadrarea bazinelor de uniformizare în ansamblul uzinei de epurare se vor avea în
vedere şi prevederile STAS 1481-76 „Canalizări. Studii şi criterii de proiectare“ .
2.2. Alcătuirea bazinelor de uniformizare
Bazinele de uniformizare sînt alcătuite în general din următoarele părţi componente :
— sistemul de distribuţie a apei uzate;
— compartimentul de uniformizare;
— dispozitivele şi utilajele de agitaré mecanică sau pneumatică;
— dispozitivele şi utilajele de curăţire şi evacuare a eventualelor depuneri;
— sistemul de evacuare a apei uniformizate;
— canalele sau conductele pentru admisia apei uzate, evacuarea apei uniformizate,
evacuarea depunerilor, golirea bazinului de uniformizare, de preaplin şi eventual, pentru
admisia şi distribuţia aerului comprimat şi evacuarea spumei;
— eventuale dispozitive dc semnalizare a nivelului apei în bazin, de automatizare
a funcţionării bazinului etc.
Unele dintre părţile componente enumerate mai sus pot lipsi, in raport cu caracteris­
ticile apelor uzate şi cu funcţia tehnologică a bazinului de uniformizare.
Alcătuirea constructivă a bazinelor de uniformizare este dată orientativ în figurile din
anexa B.
2.3. Dimensionarea tehnologică
2.3.1. Dimensionarea tehnologică a bazinelor (le uniformizare se face pe baza următoarelor
date de proiectare :
— cronograma (diagrama variaţiei in timp) debitelor apelor uzate;
— cronogramele (diagramele variaţiei în timp) caracteristicilor fizico-chimice ale
apelor uzate;
— gradul dc uniformizare al influentului impus de procesele de epurare ulterioare, de
condiţiile de evacuare în receptorul natural, respectiv în reţeaua de canalizare a centrului
populat, sau de posibilităţile de reutilizare a apei epurate.
2.3.1.1. Pentru unităţile industriale în funcţiune, cronograma debitelor apelor uzate, provenite
din procesele de producţie va fi întocmită de beneficiari, pe baza datelor reale de exploatare;
pentru instalaţiile noi, această diagramă va fi întocmită de proiectanţii tehnologiilor de bază.
Cronograma debitelor apelor meteorice impurifícate, precum şi cronograma apelor
uzate menajere colectate din incintele) industriale se întocmesc pe baza prevederilor
STAS 1343-77 şi STA8 1846-77.
2.3.1.2. Cronogramele caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate vor fi Întocmite pe bază
de măsurători sau, dacă aceasta nu este posibil (catul instalaţiilor noi), prin analizarea proce­
sului de formare a apelor uzate, precum şi prin analogie cu caracteristicile cunoscute ale apelor
uzate evacuate din instalaţii similare aflate în funcţiune.
2.3.1.3. Cronogramele vor cuprinde cel puţin trei cicluri do fabricaţie, numărul de puncte (valori)
şi mărimea intervalului dintre acestea fiind astfel luate, înclt să poată reda semnificativ, gradul
de variabilitate al calităţii apelor uzate.
 STAS 10686- 7f

2.3.2. Volumul util total V, al compartimentului de uniformizare se stabileşte cu relaţia:

V, - V , -|- r „ În n i* . . (l)

tu c a re :
V/ — volumul fluctitantf reprezentind volumul necesar pentru uniformizarea debitelor,
în m*;
V0 — volumul de omogenizare, reprezentînd volumul necesar pentru uniformizarea
calităţii apelor uzate, in m*.
2.3.2.1. Volumul fluctuant r , se determină analitic sau grafic prin metoda diferenţei valorilor
cumulate a debitului influent şi eflucnt.
2.3.2.2. Volumul de omogenizare V, pentru bazinele de uniformizare eu agitare mecanicii sau
pentru cele cu agitare pneumatici se stabileşte ca la pct. 2 .3 .2 .2 .I.. .2.3.2.2.3.
O B S E R V A Ţ IE . — în cazul evacuărilor d c ap e u zate, cu caracter d e lte , pen tru dim ensionări prellm inore ale
volnm utui d c om ogen izare V0, se ponte folosi urm ătoarea r e la ţ ie :
V. - n Qmrd ma9 In m» (2)
In c a r e :
n — dnrntn m edie a ciclului d c evacuare a a p elor uzate (In general
co in c id e cu ciclu l d c fa b rica ţie). In h,
Qm*4 m j ~ cel mai inare dintre debitele medii orare ale ciclurilor dc eva­
cuare n apelor uzate considerate, In m*/h.

2.3.2.2.I. Pentru fiecare dia caracteristicile fizico-chimice care trebuie uniformizate se deter­
m in i cronograma conform pct. 2.3.I.2. dup& care ie aplică metoda de cnlcul a iit a t i mai
jos (pct. 2.3.2.2.2...2.3.2.2.4).
23.2.2.2. Pentru volumul de omogenizare V, se ia arbitrar o prim i valoare Vn care poate fl
e g a l i cu mirimea volumului de a p i u z a ţ i evacuat In timpul unui ciolu de fabricaţie.
Pentru aceasti valoare Vn , pornind de la cronograma influentului, se determini crono-
grama eflnentului, oalcullnd puncte succesive ale acesteia din urmi, eu uimitoarea relaţie de
recurenţi :
r (<1 - e, <1 - p) + y, p (3)

r, — valorile caracteristicii fizico-chimice, consideraţi pentru efluent, la

momentul i + 1, respectiv momentul ».
Valoarea 7 , la momentul zero se ia aproximativ egali cu media arit­
m etici o .* a valorii c, j
— valoarea aceleiaşi caracteristici fizico-chimice consideraţi pentru influent,
la momentul i ;
— coeficient exponenţial;
p= e •'
e 2,718
Qmm — debitul mediu al Influentului, considerat egal cu cel a l' efluentului, po
durata cronogramei respective, in m’ /m in ;
bt — Intervalul de timp dintre d ou i puncte succesive ale cronogramei, In
minute.
2.3.2.2.3. Se determini gradul de uniformizare y al Influentului, corespunzitor volumului de
omogenizare t*„, cu relaţia :

r ~57
In c a r e :
SM «I S i sint erorile medii pitratice ale cnractcristicei fizico-chlmicc considerate,
calculato pentru cele d ou i şiruri de vnlori ce redau cronograma efluentului,
respectiv a influentului, cu relaţiile:

E T Î- C5)
iml
8 ,.
n - 1

(6 )

In care :
« — num&rul dc valori (puncte) ale ctouogiamei
i , ¡ c , — cu semnificaţiile de la relaţia (3)
STAS 10080-70

Gradul do uniformizare y este dependent ilc volumul de omogenizare V, şi do efi­

cienţa efectuării amestecului, avind valoarea zero cind uniformizarea este completă, şi valoarea
unu clnd uniformizarea este nulă (vezi relaţia 4 şi fig. 1).
2.3.2.2.4. Determinările do la pct. 2.3.2.2.2. fji 2.3.2.2.3. se repetă pentru mai multe volume
de omogenizare ( Vn . . . V0K) alese astfel incit a l h o poată reprezenta grafic relaţia:
Y = f ( V .) (7)
a cărei formă are aliura din fig. 1.

Această diagramă permite determinarea volumului de omogenizare V0 optim din punct

de vedere tehnic şi economic, corespunzător caracteristicii fizico-chimice pentru care s-au
efectuat calculele de uniformizare (pct. 2.3 .2.2 .I.. .2.3.2.2.4.)
Bazinul de uniformizare se va proiecta cu un volum de omogenizare V0 corespunzător
celei mai mari valori dintre cele rezultate pentru diferitele caracteristici fizico-chimice luate in
consideraţie.
O B S E R V A Ţ IE . — La efectuarea calcu lelor se recom anda reprezentarea In acelaşi graiic a cron ogram el Influen­
tului şl a cron ogrem elor efluentulul (pentru aceeaşi ca ra c te ris tic i flz lco-ch lm icâ ) In vederea
analizei com p arative a m odulul In care se realizează un iform izarea influentului.

2.3.2.2.5. în anexa O se prezintă un exemplu de calcul pentru determinarea volumului de

omogenizare V, al bazinelor de uniformizare, efectuat cu date obţinute po model.
2.3.2.2.6. După caz, se vor compara tehnico-economic bazine de uniformizare cu un singur
compartiment şi bazine de uniformizare cu mai multe compartimente in scrie, aleglndu-se
soluţia optimă.
Calculul bazinelor cu mai multe compartimente în serie se va face cu metoda de la
pct. 2 .3 .2 .2 .I.. .2.3.2.2.4., dimensionindu-se succesiv fiecare compartiment prin considerarea
ca influent al compartimentului respectiv, efluentul compartimentului precedent.
2.4. Date constructive
2.4.1. Sistemul de distribuţie al apei uzate trebuie să asigure o repartiţie cit mai dispersată
a apei In compartimentul do uniformizare, pentru realizarea unui amesteo cit mai omogej}.
Admisia apei brute In compartimentul do uniformizare se face peste un deversor,
printr-un perete prevăzut cu orificii circulare, deflectoare sau fante, prin conducte perforate etc.
2.4.2. înălţimea totali medie H a compartimentului do uniformizare se determină cu relaţia :
7/ s h„ 4- h„ + K în m (8)
în care : *
hm= 2 ,5 .. .3,0 m — înălţimea utilă medic a compartimentului dc uniformizare;
hd «= 0 ,1 .. .0,2 m — înălţimea spaţiului pentru depuneri, care so stabileşte in funcţie
de concentraţia in suspensii a apei uzate, do modul do Înde­
părtare a depunerilor şi de mărimea intervalului dintre două
evacuări succesive a acestora;
h, *= 0 ,5 .. .1,0 in — înălţimea zonei de siguranţă, inclusiv spaţiul necesar pentru
gheaţă, care se stabileşte in funcţie d e :
— aliura cronogramei debitelor influente;
— regimul temperaturii apelor uzate;
— condiţiile climatice;
— înălţimea valurilor, determinată în funcţie de inten­
sitatea vinturilor.
La stabilirea Înălţimii totale H se va ţine seama de modul in caro se face evacuarea
apei din bazin, astfel Incit, pe cit poRibil, să se evite pomparea.
2.4.3. Panta radierului compartimentului de uniformizare se prevede, pe tipuri de bazine,
a stfel:
— la bazine de uniformizare longitudinale, la care evacuarea depunerilor se face
hidraulic :
 STAS 10086-76

— pantă, transversală, către rigola de evacuare a depunerilor: 3 .. .5 % ;

—• pantă longitudinală a rigolei de evacuare, către basja de colectare a depune­
rilor : min. 5 % ;
— la bazine de uniformizare longitudinale cu agitare mecanică, panta longitudinală
a radierului către başa de colectare a depunerilor:
— la bazine de uniformizare radiale cu agitare mecanică, panta in sens radial, de la
periferie către başa centrală de colectare a depunerilor: f> ...7 % .
2.4.4. Pentru alcătuirea constructivă a bazinelor de uniformizare cu agitare mecanică se vor
avea în vedere şi prevederile privind elementele geometrice din STAS 4162/1-74 „Canalizări.
Decantoare primare. Prescripţii de proiectare“ .
2.4.5. Evacuarea depunerilor din banele de colectare se face gravitaţional sau prin pompare.
Staţia de pompare poate face corp comun cu bazinele de uniformizare.
2.4.0. La bazinele de uniformizare, utilajele de agitare pot fi montate in poziţie fixă sau mo­
bilă (în plan orizontal sau vertical).
2.4.7. La bazinele de uniformizare cu agitare pneumatică, aerul comprimat va fi furnizat de
suflante, grupate intr-o staţie dimensionată corespunzător.
2.4.7.1. Debitul specific de aer necesar qt se determină prin studii experimentale. In lipsa
acestor studii, orientativ se poate considera pentru unitatea de suprafaţă liberă a bazinului:
qa = 6 m3 aer/m*.h
2.4.7.2. Distribuţia aerului comprimat se face prin conducte perforate-aşezate la 0,10.. .0,15 m
deasupra radierului bazinului.
Distanţa în plan dintre două conducte alăturate este dată de relaţia:
//« Ha .
d = - j - •• •—— m m (9)

in care :
I ia = hu -f- hu in m.
2.4.8. La bazinele pentru uniformizarea debitelor, evacuarea efluentului se face prin dispoz-
tive care asigură un debit permanent constant, cum ar fi dispozitivele cu plutitor.
2.4.9. Viteza do curgero în conductele sau canalele de evacuare a depunerilor trebuie să fie
min 1 m/s.
2.4.10. Bazinele de uniformizare se prevăd descoperite,^ori de cito ori este posibil.

2.5. Date pentru exploatare

Proiectul de execuţie va cuprinde prescripţii de exploatare, pe baza cărora benefi­
ciarul va întocmi, în cadrul regulamentului de exploatare a uzinei de epurare, instrucţiunile
de exploatare, revizie şi reparaţie a bazinelor de uniformizare, precum şi programul do supra­
veghere a comportării în timp a acestor bazine.
STAS 10680-70

ANEXA A

ÎN C A D R A R E A B A Z IN E L O R D E U N IF O R M IZ A R E ÎN S C H E IIA T E H N O L O G IC Ă
A U Z IN E I D E E P U R A R E

exem ple

— CD
------ L
1 . M i
Apa
uzată
V ) 5
V5 ) Apa
. epurată

l'lg . A . l

Apa
epurată

F ig . A .2

LEGENDA

P oziţia sau sem n u l

D E N U M IR E A :
co n v e n ţio n a l

1 B azin d e uniform izarea a d ebltu ju l şl a ca 111Aţii

la Bazin de uniform izare a debitului

lb Bazin de uniform izare a calităţii

2 Cam era de deversare

J S eparator de p rodu se p etroliere, ulei, grăsimi ctc.

4 D eca n tor prim ar

5 Bazin d c aerare sau blofiltru

6 D ec a n to r sccundar

r Staţie de tratare a năm olului

A p ă uzată

D ep uneri (n ăm ol)
 STAS 10686-76 STAS 10686-76

ANEXA B

ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A BAZINELOR DE UNIFORMIZARE

—exemple —

B .l. Bazin pentru uniformizarea debitelor şi calităţii, longitudinal, cu agitare mecanică

B.2. Bazin pentru uniformizarea calităţii, radial, cu agitare mecanică

LEGENDA PEN TRU F IG U R ILE B .1 ...B .3

T ozl (la D E N U M IR E A

1 Canal d e d is trib u ţie a ap el urate

3 D eflector

J C om p artim en t d e uniform izare

4 Başfi de colecta re a depunerilor

3 D is p o z itiv d e evacuare a apel u niform izate (d is p o z itiv cti flo to r , pom pă etc.)

P o d ra clor

r D ev crs or

s F an te

9 S istem d e d istrib u ţie o acrului com prim at

10 U tila j d e agitare m o b il p e vertica ls

183
 STAS 10 080-70

I<.3 Bazin pentru uniformizarea debitelor ¡ţi calităţii, longitudinal, cu agitare pneumatică

S e c ţ i u n e a A—A

7 3 5

9 4

1
STAS 10080-70

ANEXA C

DETERM INAREA VOLUMULUI DE OMOGENIZARE V. AL BAZINELOR

DE UNIFORMIZARE

exemplu do calcul

0.1. Date cunoseutc

— caracteristic» fizico-cliimică curo trebuie uniformizată este concentraţi» ¡11 .sulfaţi,
in g/dm3;
— cronograma concentraţiei sulfaţilor din influent C, redaţii tabelar (tabelul 1, coloa­
nele l şi 2) şi grafie (fig. C .l, curba A ), prezinţi variaţii ciclice cu perioada do 10 minute şi
are o duruţi egală cu 5 cicluri de fabricaţie, reprezentlnd semnificativ, in acest caz, gradul
do variabilitate al calităţii apei uzate. La momentul zero concentraţia sulfaţilor din influent
arc valoarea 2,1 g/dm3;
— debitul mediu al influentului pe durata cronogmmei osie :
<?.,j = 0,020 m*/min
— intervalul do timp dintre două puncte succesive file cicncgium ci este:
Af = 1 minut
— procesele de epurare caro uimează d u p i bazinul de unifoimizare impun un grad
de uniformizare a concentraţiei sulfaţilor din influent:
T = 0,1
C.2. Efectuarea calculelor
C.2.1. Pentru volumul de omogenizare T', se ia arbitrar o primă valoare r „, egali eu volu­
mul de apă u zaţi evacuat in timpul unui ciclu de fabricaţie :
- 10 min x 0,020 m»/min = 0,200 m3
C.2.2. So calculeazi coeficientul exponenţial |3 (corespunzător volumului r , j ) ;
-"■■-ii I
p = c r" = 2,718 = 0,9048
C.2.3. Se calculează succesiv valorile r l+, (conform relaţiei 3), lulndu-se T , sr C a 4,110 g/ilin*
y , = 2,1(1 — 0,0048) + 4,00 0,9048 = 4,03 g/dm*
Y , = 3,0(1 — 0,9048) + 4,03 0,9048 = 4,48 g/dm*

T „ = 0,r>(l - 0,9048) + 0,80-0,9048 = 0,20 g/dm3

Y M = 0,0(1 - 0,9048) + 0,20-0,9048 = 5,72 g/dm»
Aceste valori se înscriu in tabelul 1 şi se reprezintă grafic in figura C .l (curba B).
C.2.4. Se calculează valorile S, ; Ss şi y cu ajutorul relaţiilor 3 ; 0 şi 4, inscriindu-se in ta­
belul 1 : . '

0« + 11,4» + . . ■+ 0,5» + 0,0») - (a!° t - ' - n0+ ° ’;> + - ^ - *

*-V- so — 1
= .'.,19

(4,03» + 4,48» + . . . + 0,20» + 5,72*) - + . +-L : - -± ° ’2(i + ' ’ T2)*

5 . = | / ---------------------------- --------------- T - T T - ---------------------- --------------------- - - "-9 ‘

r.,19
C.2.5. Se constată câ gradul de uniformizare obţiimt y ■* 0,187 este mai mare decît cel necesar
( y .~ 0,1). Ca urmare, se repetil calculul de la pct. C .2 .1 .. .0.2.4 pentru volume mai mari p ini
se obţine Y — 0,1.
*în exemplul de calcul s-au fileut determinări succesive pentru T’,t — 0,400 ma şi
Vo» = 0,800 m* rezultatele obţinute fiind redate în tabelul 1 şi fig. C .l.
C.2.0. Se reprezinţi grafic în fig. 0.2. (conform fig. 1), valorile y obţinute pentiu V ,„ V0i
şi F „ . Prin interpolare se constată că pentru a se obţine gradul de uniformizare impus y — 0,1
rezultă, un volum de omogenizare necesar T’# «= 0,000 m*.
 STAS lOliKO-7»i

Iu fig. 0.1, cronograma eflucntului corespunzător acestui volum (0,600 m3) Re înscrie
întro curbele G şi D , prezcntlnd fluctuaţii reduse, convenabile în cazul exemplului de m i­
cul prezentat, pentru procesele «le epurare din aval.

T a b elu l 1

T im p ii la care «e C oncentraţia ţu lfa lilor din ellu cn l pentru volu m ele V„

C on cen tra ţia sulfa-
determ ină co n c e n ­
traţia su lfaţilor
tilo r d in Influent yi+x
i c.< R.'dm*
g/dm*
m in u te V„ - 0,200 m» Yot « 0,4 0 0 m* Vn - 0,800 iu*

0 2.1 4,90 4,90 1.90

1 3,0 4,63 4,70 1.83
2 11,1 1,48 4.68 1,78

19 0,5 6.26 6,29 5,07

50 0,6 n 5,72 6.02 5.83

s a sM 5,19 0,97 0,64 0,42

r - 0,187 0,123 0,081

 ANEXA 1.56
S T A N D A R D DE S T A T
EDIŢIE OFICIALA STA S 11565-90
ROMANIA CANA L IZ A n i

IN S T IT U T U L R O M A N Înlocu ieşte :
DE P LATFORM E PENTRU USCAREA N ĂM O­ STAS U5C3-8S
S T A N D A R D IZ A R E LULUI FERM EXT A T 1)L\ STAŢIILE
DE E P U R A R E OHAŞEXE$TI C la s ific a r e a a lfa n u m e r i

P rnseripfii do proieH are c. M

Sewerage* Canalisations KaHa^ii3auMn

P L A T F O R M S F O R D IG E S T E D
S L U D G E D R Y IN G Q K U R R A N
T R E A T M E N T S T A T IO N S
D e sig n spe cifica tio n s
L I T S D E SECH A G E D E S B O U E S F E R -
M E N T É E S P R O V E N A N T D E S STA­
T IO N S D É P U R A T IO N U R B A I N E S
P rescrip tion s p o u r l'établissement, du
p rojet
luiomAflHM æjih cyniKii
CDi'OJKEHHOrO HJIA B OHHC-
TH T E J IblIU X rOHOACHHX
CTAHUMHX
IlpomiHcaHMw n o npoeKTnpoaainiio

1 GENERALITĂŢI

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare r ■

Prezentul standard stabileţtc prescripţiile de proiectare a platformelor pentru uscarea

nămolului fermentat anaeroti sau stabilizat aerob, rezultat în Mâţule de epurare a apelor uzate
orăşeneşti, sau a apelor uzate industriale, în cazul în care acestea au caracteristici similare cu
apele uzate menajere. ,
Platformele se folosesc pentiu deshidratarea nfmolului, în vederea înlesnirii manipulării
şi transportului pentru evacuai«a ţi \aloiifkana acestuia.
Prezentul standard nu se referă la constiucţiile şi instalaţiile de deshidratare mecanică
a nămolului şi nu cuprinde prescripţiile privind calculele'de rezistenţă ţi de stabilitate ale ele­
mentelor de construcţii.,
» • •
1.2 Prevederea de platfoime pentru uscarea nămolului se face numai pe bază de analiză
tehnico-economică, Întocmită avînd In vedere întreaga staţie de eptirare, din care să rezulte
că soluţia este mai avantajoasă în compaiaţie cu alte soluţii posibile cum sînt deshidratarea
mecanică sau transportul nămolului umed prin conducte şi depozitarea sau folosirea lui In
această stare.

1.* Platformele pentru uscarea nămolului sînt incinte compartimentate în minimum:

— trei compartimente, In cazul staţiilor de epuraie cu debit pînă la 6000 m* /» , dotate
cu aecantoare cu e ta j;
— şase compartimente, în cazul staţiilor de epuiarţ detate cu rezervoare de fermentare
a nămolului Bau cu instalaţii de stabilizare aerobă.
Procesul tehnologic se desfăţeară pe crm jaitim ente în mod succesiv.

1.4 Platformele pentru uscarea nămolului pot fi realizate :

—■ din straturi drenante (pietriş ţi nisip);
— cu îmbrăcăminte de beton şi dren central.
Alegerea modului de realizare se face în funcţie dc posibilităţile de înlocuire a stratu­
rilor drenante şi de mijloacele mecanice de care se dispune in exploatare.
Limitarea şi compartimentarea incintei se poate face: - •;
— cu garduri din elemente prefabricate de beten ain at ţi cu pcaii& de acces;
— cu diguri de pămînt şi cu rampe de acces. ^ ' v* r *’

O B S E R V A Ţ IE — O Incintă p o a t e 'fl lim itată eu diguri de p ăm int f i c om p a rtim en ta ţi eu garduri d in elemente

p re fa b rica te d e b eton arm at.

Elaborat d* i Aprobat de :
INSTITUTUL DE CERCETArtE SI PROIECTARE Data Intrării ta Tigoar« :
IN STITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE
PENTRU SISTEMATIZARE
LOCUINŢE ţii GOSPODĂRIE COMUNALA Bd. Ilie Pinhlie nr. 5 BUCUREŞTI 1990-04-01
Telex 11312 JJR.S. R
A a S 11505-90 .

1.5 în vederea protecţiei mediului înconjurător, drenărea apei din nămol trebuie să se facă
pe platforme realizate conform pct. 1.4, indiferent de calităţile terenului de fundare. In cazul
terenurilor cu permeabilitate ridicată se recomandă realizarea platformelor cu îmbrăcăminte
de beton şi dren central.

1.6 A pa drenată trebuie readusă in circuitul tehnologic înainte de treapta primară sau de
cea secundară, în funcţie de condiţiile locale şi de calitatea acestei ape.
1.7 Platformele de uscare a nămolului sint construcţii descoperite, realizate la nivelul
terenului.

2 PRESCRIPŢII DE PROIECTARE

2.1 Amplasare
2.1.1 Platformele pentru uscarea nămolului se amplasează, de regulă, In incinta staţiei de
epurare.
în cazul in care se dispune de un teren degradat, situat in apropierea incintei, platfor­
mele pot fi amplasate pe acest teren, dacă se poate asigura transportul nămolului umed prin
conducte fără consum suplimentar de energie.
2J..2 Amplasamentele trebuie să respecte distanţele de protecţie sanitară pentru zonele de
locuinţe sau pentru unităţi industriale, stabilite în reglementările tehnice specifice.

2.2 Forme
2.2.1 Forma platformelor pentru uscarea nămolului şi a compartimentelor este, de regulă
dreptunghiulară dar se admite şi cea trapezoidală în cazul în care aceasta conduce la folosirea
raţională a terenului de care se dispune.
2.2.2 Platformele din straturi drenante şi cu garduri din elemente prefabricate se realizează
conform fig. 1 a, iar cele delimitate cu diguri de pămlnt, cpnform fig. 1 b.

O B S E R V A Ţ I E — în fig . 1 s lo t reprezentate com p artim ente cu U ţlm ea d e m a i . 10 m . In cazul c o m p a rtim en telor

c u liţ im i m ai m ari de 10 m flecare com p artim ent a r e .In com pqneiţţA douA dren u ri.

Platformele (iu îmbrăcăminte de beton şi cu garduri din elemente prefabricate se reali­

zează conform fig. 2.

Dren din tuburi de beton

. V
î.

tn şanf taluzat umplut

I cu'p itfriş
b>'
r
F ig . 1
 STAS 11566-90

îmbrăcăminte

în canal de protecţie

FJg. 2

2.3 Dimensionare
2.3.1 Dimensionarea platformelor pentru uscarea nămolului se face astfel incit să se asigure
suprafaţa utilă necesară, iar realizarea lor să se facă cu volum minim de terasamente.
Suprafaţa totală a platformelor pentru uscarea nămolului se stabileşte adăugind la
suprafaţa utilă spaţiile necesare pentru amenajarea gardurilor, digurilor, cililor de acces, reţe­
lelor eto.
2.3.2 Suprafaţa utilă necesară a platformelor se deteimină în funcţie de încărcarea anuală cu
năm ol I at stabilită experimental, în funcţie de calitatea şi umiditatea nămolului, condiţiile cli­
matice locale (temperatura, vînt, umiditatea aerului, cantitatea precipitaţiilor, perioadele de
ploaie şi îngheţ etc.) şi gradul preconizat de deshidratare a nămolului.
în lipsa datelor experimentale rezultate din exploatarea unor instalaţii cu aceleaşi carac­
teristici şi realizate în condiţii similare, încărcarea anuală a platformelor In funcţie de încăr­
carea lor cu substanţă uscată a nămolului I tmşi de umiditatea acestuia, poate avea valorile din
tabel.

U m iditatea năm olului. %

08 «fl 04 02 90 «8

k g /m 1 fl 30 zile 3,8 1 0 ,7 2 6 .4 3 8 ,3 5 3 ,4

/ , . mJ/m * si an 1.86 2 .3 0 2 .7 0 3 .2 0 3 .8 0 4 .4 0

lunâ călduroasă 10 24 28 33 40 40
ht, cm
perioadă răcoroasa 33 38 40 50 00 72

2.3.3 în conductele de transport şi distribuţie a nămolului umed trebuie să se asigure o viteză

de curgere de cel puţin 1 m/s, pentru a evita formarea de depuneri,
Plin proiect trebuie să se asigure condiţiile de spălare a conductelor pentru nămol, care
trebuie să se facă după fiecare folosire şi golire a aoestora in perioada de îngheţ.
2.3.4 Dimensiunile compartimentelor se stabilesc astfel încit să se asigure distribuţia uni­
formă a uăruolului umed şi drenarea apei.
2.3.4.1 Umplerea cu nămol umed se face in cite un compartiment pină la atingerea înălţimii de
nămol h9 determinată conform tabelului, după care se trece la compartimentul următor.
De regulă, fiecare compartiment se umple de 9 ori pe an, o dată în fiecare din cele
opt luni călduroase, şi o dată în cele patru lum răcoroase. Pe bază de justificare, in zone cu
condiţii climatice speciale, se poate reduce sau mări numărul de cicluri anuale de umplere, modi-
ficindu-se în consecinţă şi încărcarea platformelor l m.
2.3.4.2 în cazul în care se introduce nămolul ntunai pe la unul din capetele compartimentelor,
lungimea compartimentului trebuie să fie de max. 50 m in cazul nămolului provenit de la rezer­
voarele de fermentare a acestuia şi de max. 30 m in cazul celui provenit din dccantoare cu etaj.
2.3.4.3 Lăţimea unui compartiment se prevede de 5 . . . 20 m.

O B S E R V A Ţ IE — L ăţim ea de 5 in se p reved e In cazu l p la tform elor cu suprafaţa to t a li de m ax. 300 ruJ.

2.3.f» Lăţimea de com puiim ent aferentă unui drenB, (fig. 1 şi 2) trebuie să fie de max. 10 m.

*6
S *A S 11565-90

2.3.6 Gardurile din elemente prefabricate şi digurile de părnint care limitează şi comparti-
mentează platformei? trebuie să aibă înălţimea utilă do 0,75 m.
2.3.7 Lăţimea pi panta taluzurilor digurilor de pămînt (fig. 1 b) se stabilesc in funcţie do con­
diţiile locale tfi di* natura pamlntului din careVse execută digurile, ţinind seama că acestea, in
exploatare, siut In contact cu apa.

2.3.8 In proiect trebuie săse roai precizeze datele privind:

— drumurile de acces la platforme ;
— reţeaua de apă de spălare cu hidranţi;
— utilajele pentiu eracuarea nămolului deshidratat;
— modul de folosire sau de depozitaro a nămolului deshidratat (pentru fertilizarea
terenuiilor agricole, depozitarea in gropi etc.).
h
2.4 Alcătuire

2.4.1 Platfoimele cu straturi drtcantc (fig. 1) 8o alcătuiesc dintr-un strat de piotrişjcu gro­
simea de 20 cm, peste «are «e aşterne un strat de nisip tot do 20 cm grosime.

So foloseşte pietriş cu particule de 3 . . . 16 mm şi nisip cu particule do 0,2 . . . 3 mm din

care m as. 10% sub 0,5 mm. Nisipul trebuie eă aibă eoeficicutul de ncuniformitato Un, deter­
minat conform STAS 1913/5-85, mai mic de cinci.

Tuburile de drennj sc montează In şanţuri săpate cu pereţii taluzaţi şi se Înglobează In

mateiial drenant (pietriş cu particule de 3 . . . 16 nun). »

2.4.2 Platformele cu îmbrăcămintea din beton (fig. 2) au in alcătuire o fundaţie realizată

dintr-un strat de 15 cm grosime de balast, peste care se aşterne un strat de 7 cm grosime de
nisip. îmbrăcămintea de beton se alcătuieşte dintr-un strat de rezistenţă de 10 cm gTosime şi
un strat de uzură de 6 cm grosime.

La proiectarea şi execuţia imbrflcSminţii de beton trebuie să se ţină seama do provede-

H le din STA8 183-86, STAS 1339-79, 8TA 8 1709/ 1; 2; 3 -90 şi 8TA 8 6400-84.

Tuburile de drenaj se montează In canale de protecţie din beton armat. Aceste tuburi
se Înglobează in material drenant (pietriş cu particule do 3 . . . 16 mm) peste care se puno un
strat de nisip de 20 cm grosime cu caracteristicile precizate la pct. 2.4.1.

2.5 Prescripţii constructive

2.5.1 Platformele penUu urcarea nămolului se execută, de regulă, fără să se ia mftsnri spo-
ciale pentru pregătirea terenului de fundare.

Dacă terenul de fundare este alcătuit din pămlnturi sensibile la uraezire, definite con­
form STAS 1243-88, acestea sc scarifică şi se compactează prin opt treceri cu compresorul cu
suprafaţa netedă.

2.5.2 Drenuiile se realizează din tuburi perforate de drenaj, din beton, cu diametrul de
150 . . . 200 mm, pozate cu pantă de 0,4% spre colectorul de ape drenate, pe o fundaţie do argilă
compactată Fau beton dc egalizare.

Acoperirea tuburilor de drenaj trebuie să fie egală cu adincimea dc îngheţ.

2.5.3 Distribuţia pe platforme a nămolului umed se farc prin conducte avînd ramificaţii cu
vane spre fiecare grup dc două compartimente adiaccnto.

Introducerea nf molului In compartimente se face prin conducte metalice Dn 150 mm

prevăzute cu clapete t ti mi mile fau cu vane de iuebiderc care pot fi pozate aparent.
 STAS 11505-90

2.5.4 La platformele cu straturi drenante, zonele de descărcare a nămolului bo protejează, ou

o plăcii de beton cu dimensiunile de 1 x l m şi 15 cm grosime.
La aceste platfoime, ikcarc ccm jaitircent trebuie prevăzut cu două. fişii diu plâci pre­
fabricate de beton aimat, care ea peimită pătrunderea mijlocului de transport In 'ucinta de j
uscare, In vederea încărcării şi apoi a evacuării nămolului uscat.
Dimensiunile plăcilor prefabricate se stabilesc In funcţie de mijlocul de transport (^ue
se prevede a fi folosit.
 A N E X A 1.57
S T A N D A R D DE S T A T
BDIŢIE OFICIAlJ. S T A S 1 1 5 0 5 -9 1
R O M Â N I A
InlocmUfu:
Cuultsiri _
STAS 11346-82
n re m v r u L r o m An
DC BAZINE CU NĂMOL ACTIVAT
fTAWDAXDIZAJLE C M nam
Prescripţii generale de proiectare
a «4

*~Yniţy-iTl—1 KaaaiRMigtx
tl'W’WfM
fcASSINS D'AJRATTON A b a c c i H hu c
ACITVATBD fLUDQB BAftH* •OUI ACTTVta AKTHBHPOBAHHHM HXDM
. Om m I hmrlytiM |MaiM ai vw 4» Odţae npeanacaaMa ne
r<uUM *N i «M |WoJ— BpoacTapoMRMB

1 GENERALITĂŢI

LI Obfcci fi domeniu da ap Bear*

Pmsentul standard stabileşte prescripţiile generale de pcoioctarc pentru bazinele ou nămol activat folo­
sita U epurata apelor urate orăşeneşti sau Industriale ou caracteristici similare tn «copul micşorării, la principal,
a cândtizilor de substanţe organic« (exprimate In CBO^J şl de materii totale tn suepooeie (MTS).
Pfeaentul standard mi «e ref a ă la bazine cu nlmol activat cu oxigen pur, cu aeram mixtă, cu aerare cu
jeturi şi nu cuprinde proecripţiile privind c^lculoVo do stabilitate şi de maisaBnfă ale construcţia! şl mecanismelor.

U Prevederi generale

1.2.1 Alegerea dpului, mărimii şi numărului do compartlmeau ale bazinului cu nămol activat precum şi a
sUteciulul de scrare so face pe considerente tchnlco-ocoorxnlc* pe ansamblu) staţiei de epurare, In func(lo do
debitul şl caractcriadclle apelor urato, precum şl de eficienţa do opurare noceaară, ţlnlnd scama şl de prevederile
do‘la pct. 4 A .
La proiectarea lucrărilor de extindere trabule si «e ţină seama şi do tipul Instalaţiilor de epurare
existente. ^

1.2.2 Barioele de nlmol acdval realizează eficienţa privind reducerea substanţelor organice qB de <50 ...91 V

1.2.3 Proleotarea barinelor cu nămol activat se face pe baza studiilor şl ocrceUrilor întocmi ic conform
STAS 10*39-91.

1.2.4 Debitul do calcul Q , (de dimensionam) al botinelor este Q* mjk, dacă pentru protecţia mediului nu so
Impun aJto prevodori.
Dabilele de calcul şl de verificare Qy ae sublkec conform STAS 1146-13.
în staţiile de epurare unde dooantoamlo primare Upeeao se taoo o verificam şl la w astfel lucit
CB rt fle c d pujU <U mi/dm1 şl t, l 2b.
O iS t U V A j n - C , ttmfDom f* . 4 X â ţi t, « f o n m p«C A IA .

1.2J Ba rinul eu nirnol activat w prevede ou oe| puţin două oompertlmcnte Independente la staţi Ua miei şi mo-
dll (Qy ^ ^ i 150 dra3/s) şl eu oei puţin trd compartimente bdependeote la staţiile mari ___> 350 dm*/*).
La staţlUe de epurare fbario mld (Q^ m u i 13 dm’ /*) se poate prevede« ua singur compartiment de aerare, Cu
poşlbllUatea de ocolim. ,

IU W « a t A p n * * im,
MWimauL LuaOUuio* ruBuca. IW* blriHi la r ifu n i
TMN*roaîtmiLoa fi ambnajJUui nwroaiuLui WSTTTimn. HOUÂN DE fTANDA*DaAaii
feaJiuiul 4m CWvMUi. Junltl |t FroUctiri paninj UiWiUa 3tr. Jean Louls Caldeion or. 13 B U C U R E ŞT I 1991-07 01
fi T.HiorWiuJ • Ua«AWfaOJBCT t«<m iisii tui a

18
S T A S 11566-91

1.2.6 Bazinele cu nămol activat slnt construc(ii descoperite.

1.2.7 Schema de principiu a amplasării unul bazin cu nimol activat In cadrul staţiilor do c}>tiir»rc osie con
fonn flg. 1.

I - B u la do Mairaţ 2 - A x u rtoc w a w iU q 3 - «Uţlo de poaip*/»

fi*: î

1.X8 In carul staţiilor de epurare foarte mici (care dcecrvcsc localiti (i cu o populajlo cu ploi la 3000 locui­
tori «au debitul Q i 13 dmJ/s), epurarea biologică a ap%Jor uzate şi «tabiUzarea aerobă a nămolurilor pot fl
realizat« prin procedeul de aerare prelungită tn aoelaşl bazin, oa de exemplu In şanţuri do oxidare, bazin« do
oaidaro totală eto.

2 TERM IN OLOGIE, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE M ĂSURĂ

D e fln ijlU o , a lm b o lu r ile şl u a ltfjllc d e m ăsură ale p rin cip alilor term eni s p c c i f lc l p rezen tu lu i i Landa rd
«Ini conform tab elu lu i 1.

_______________________________ T*bttul I

Nr. Uoiuu d#
Ţwmb Simbol DeOatiU
<at nUjuri

1 EMibele Lxvfiimolo 4« *p* uut* *fc- Coofonm pct. 1.2.4

no*« bwtauhil •% riwnl
- (Mrftuţ d* m kul Q, *7*1

- 4«Uo4 4« VMtftoar« Qf
Q. WM. * Q* « a
a D«bM <U oZomH ftoUval 4« Datofc 4« Dl(mo4 (xWuci dU dmm*to+-
Qa
r*ctrcuUr» n U Mound«ra fl »<auo*hji la hrtaul cu
nletol fccttvM

3 Corman biochimic d* o jljsa CBOj ag/dra* Caortit— 4« o a lfw ca n m *ownw4 ptcim

t 4«fra4uvt oitfoitrl i » ettn wlntonnnl«-
■w, a iub«M|akx orpnioa oonţtiw# Vui^un
4 cub 4« i f i , ta jooJiiUU «tcbUhw
ta tTAJ 4340-12, p«tfni o pm\a*& 4« taou-
ban *• «tMt sita

4 M otani« twpul 4« «fu m * im o u I Im L» * L»a

■i pttrto4 r*«kic*M MUtanţH iu - i*9
organic«
ta o u «
Lf —»Uut— 4« subatMtţl otţw iM , « -
(ximati ta CBOy, tatnti ta ittjl* 4«
•pucw» ta 4mum 4« o d , p*ta «pa ut*-
ti InAuanM
L ,„ omrtutM 4« l u t u l u i otfmii*l, sa-'
f€in»U pd* CBOj. tatnui ta irwpte
4« •pur»/« WoiofkJ ta 4*am 4« • îl»
ptte tpa uatâ taftuw i
 r r\K • »w . ”>|

T«Setul I (avttlnuarc)

Nr.
nt
Termen . Slmh«l
Unitate de
m l«uri
, D eflnljle

B fk lrnţa IfrţMrl Jr rpom r» b io lc fl- na %

5
ci p rM fxi fyJucenra a^ rtan ttl
LJ « ’
H a " — l----------
h ia
100
„

oirganle»
In e»rt
L ţR conform nr. crt. 4
Lj cantitatea i » eobeU nţi o r j «n lei. **-
prim aţi In C B O ,. t t m t i l din
treapta dt «pura rt b io lo g ie i la i * a i n
da o *1. prin apa uraţi «ftuanii

« IfW U nţ* m iM a «ta|M 4 « rpwmm n*ai % .

privi nd iaiw ««c— «ubrtanţri prşm iu lia —- ţ - — ■ *0®

ta «ara
Lj aonform nr. • «. 4

Lf « w fo r m nr. crt. J

7 In c ir a ir a i o rja n ja i * b u liw k il *oa ►Jt/l*•*-«<> Cantitatea da »vhatinţ* organ ici. exprimaţi

prin C B O j, IntratJ In bazinul cu nlm ot « -
tK-al tn decvir» de o /I . afeten ii m u l rartni
eub »olum util * ba.tln

I tn aim ajm c rg a n M a n lm o b iM Io» t y f t l ’ zl) Cant h al«« d* *u h m n |l organ ici, exprimat!

In C B O j afem n ii la dacuts d « o t i urni
kttofm m da n im o l aoţlvat dln baiW»

• InJtM w b m M r i« al niiwokriul «"»*/■ V «bim ul uoiil g f M i a malarii totala In n i

*VN
penal« ( M I 1), iatorrab^at *»r* un cU>f 4«
M d b a ta la n 4* M wln

10 Conc*nlr*\la nim olubri rfatlva* dhi CN k^m * Cantitatea d» nira>nj aarival, *« primaţi tn
b a i tn malarii loiala bl a a p » « « U (W T I ). pa m g i-
•aşta brtr«m metru oub da u i m i m apt
uzaţi ţl n im ol antval din b u ln

II CooaarHmţla MmokihH M ttv *

Ca t/dim1 ConMntm|la nim olu lu l a flN dta nim oiut
«M 4rcuW raclraulat, ««pH n uu i bi materii tot*)« In au»-
|*«o*i« (U T S )

12 N I m ol w d v it In <m m kg/tl Cant Hataa ic n im ol aodvM, exprimaţi In

malarii total* In MapanaU (M T V ), evacuată
tlln l« din au|la 4• epuram W eiog U i .

3 CLASIFICAREA BAZINELOR CU NĂM OL A C T IV A T ŞI

SCHEMELE PRINCIPALE DE FUNCŢIONARE

XI Dup* «Ulcmul de aerarc, bazinele cu nimol acllvtl pol fi:

- c u a erarc p n c u m a tlc i;

- cu aerare m e c a n ic i ;

■ c u a erarc m U l I . , %

3J D u p â varia ţia co n c e n tra ţie i auhstanţeWr org a n ice (e x p r im a t! In C B O ,) In llchJdul d in b a zin u l cu nlm o-
lu l a ctiv a t, b a /I n c Ic c u n im o l activat pot fi:

- o m o g e n e , c u a m m hrcare k X a li (flg . 2nY,

■ n e o m o g e n e , cu c\m centraţlc ilcucrvitciioarc In lungul h a /in u lu i (flg . 2 b ...2 e ) .

JJ D tip4 n nnhil d e d istribu ţie a apei yi a năm olului activul, h a /in e le c u n im o l activ at n e o tn e g e n e p o l fi:

- c u »p a $i n ă m olu l activat InlnxJuşe concentrat In ca p itu l am on te al b a zin u lu i ( f l f . 2 b );

- c u apa distribui t i fracţion at In lungul b a /in u lu i pe lungim ea ( . 1 . . . ^ ) L In cep in d d in a m on te, Iar

n ă m o lu l intnnlu* co n c e n tr a i la capătul am onte (fig . 2 c);

STAS I 1566-91

- c u apa introdusă con cen trat In ca p itu l am onte, iar n im o lu i ectiv n l riistrib.nl frac|ii.nat in lungu l bazi­

n u lu i, p e lu n g im e a ( - j ••• - j ) i - In ccp ln d din am onte (flg . 2 d );

- c u apa $1 n ăm olu l distribuite fra cjion a t In lungul bazinului, p e lu n g im ea ( y — - j ) L (flg . 2 c ) , în cart

L « l e lu n g im e a b azin u lu i.

A er
A er •
J ____ 1_____L
1 Q .L 5 B
Q.Qr
Q L3B
-----
Q ♦Q- n .....» .
r r Cn
r - 4 1 Cn
i
i
1 i-----------_____________
L _ ___ 9 ^ CR

o)

A er

I k rti 1
^ . 4 - 4

[
Cn
d- Qn
. .2.R_ '_ c a . . f- f •* +------------
l_ J_ a _ l ____ QIUQH
cj
di

Q I 1-58 •
1 4 i i
Q » Qn .
- ( 3 3* ^ C N
Cn

S L P J£ P _ '

Fl|. i

D u p i p ro cca u l t e h n o lo g ia adoptat, bazinele cu n ijn o l activai pot fi:

- c u a c r u « p relu n giII:
l o N S 0,1 k | / ( k i - i l )
 S TAS 11366-91

- de m ici Incărcarc:
0,1 < 1 ^ i 0,3 kg/(kg zi)
nB - 9 0 ...9 3 <
• dc mc<lle Încărcare:
0,3 < Iqh S IJS k*/(kg-zi)
iţg - t i ...90%
- ca epwtLf* ţmrţUlă:

q 1 - I 0 ...I 2 %

• de mar» kxâtvm n (jiupr**ctKo):

IoN> ^
qg - 60... W %

4 PRESCRIPŢII DE PROIECTARE

4.1 AJcttirfr* '

B&jrfmU cu nămol activat rint akdfuhe din:

- compartimente de a*c*rȔ
• ocoducta fi jgheaburi d« admlsie yJ de cvacuarc ■ «fel ţi nămolului aclfval;
- alatexno da i m n ;

• eleteme de reglaj fi de CDc&linere comunii a nivelului apei (In cazul a* rării mecanice).

4.2 Dimemiooarta Utknoiogtei

4.2.1 Prin dimensionarea tehnologici a bazinelor cu nămol activat se stabilesc următoarele;

- volum ui bazinului eu nămol activat;
• debitul nămolului activat racircuLat;
- timpul de acta*»]
• caotiuio* de oxigen neceaară;
• capacitatea do oxigenare, noccaar a fi Instalată;
• cantitatea d* nămol activai fa exoea;
• elementele caracteristice ak sistamulul de aerară

4.2.1 Pentru dimensionarea bazinului cu nămol activat se folosesc rela|llie:

1 - nM M i I)
T5o
L».
(m5)
TM
L3b
(k*)
^O N

°N *O B
(kg/m3)
"-V " ^ON

rjM - 20...30 *
V volumul utH al bazinului. In metri cubl:
0 N cantitatea totală dc nămol activat, exprimată in materii totale in suspensie (MTS), In kilogranvc, ce
se găseşte In bazin;
C N 2.3... 4 kg/m*.
STAS 11566-91

In fu n c ţie d c c fic lc n ţ a epurării b io l o g ic c nccesară « s c reaiiza In bazinu l c u n ă m o l activ a i, s e d eterm i-

ng ▲
XX)
90
60
70 ^ ... - •
60
50

Flg. 3

4.2.3 Debitul nămolului activat recircuiat Q R so determină cu relaţiav

RQo ; .
Qr ~îoo~
In caro
debitul de calcul conform pct. 1.2.4, In metri cubl pe zi;
R ooefi ci catul de rccirculare a nămolului activat, determinat cu una din relaţiile;

C N ly
100 (* )
* 1 - C N Iv

<%)

Cţţ conform pct. 4.2.2, tn kilograme pe metru cub;

IyH avtnd valorile:

I v n • 1PQ cm’ / f pentru Iq N i 0,3 kg/(kg*ii)

Iyjl - 130 cm3/g pentru Iq N > 0,3 kg/(kg •xi)

CR concentraţia nămolului activat recircuiat, avtnd valori determinai« experimental ta funcţie de Iy^ ai
nămolului activai recircuiat; ie determină cu reia(lai

CR " (kg/m*)
VN

In caro 1 ^ În centimetri cubl pe gram.

Timpul de aerara t la debitul de calcul se determină cu relaţia:

24 V
0»)
~S7

V conform pct 4 .2 2 , In metri cubl;

Q, conform pct 1.2.4, In metri cubl pe zi.

Timpul da aorare ^ prin care ae ţine seama şi de debitul de rccirculare Q * se dotermină cu relaţia:

V
i; - 00

Qu ormr conform pct 1 2 .4, In metri cubl pe oră;

Qr debitai de rccirculare maxim admis In exploatare. In metri cubl pe oră; se adoptă, da
regulă;

Q r ■ 0.7 ^ Q,

0\ é
 S TAS 11566-91

Timpul de aerare t ta d ebitu l de ca lcu l pentru a p ele utnte orăşeneşti trebuie s i fie d c cel puţin 3 h la o eficienţă
mal mare sau egală cu 85 % , iar tim pul d e acrare ^ d e min. 2h.

4.2.5 Cantitatea de oxigen'ON necesară respiraţiei de substrat, respiraţie* endogene şi, de la caz ia caz, proce­
selor de nkrificare, se determini cu relaţia:

L jg ♦ b O N ♦ c (N j - N#) (kg/ri)

a coeficientul respiraţiei de substrat, reprezentlnd cantitatea de oxigen care se consumi de către

microorganisme pentru degradarea unui kilogram de substanţă organică (exprknati prin C B Oj);
are valoarea medie 0,5 kg/kg péntru ape uzate orăşeneşti;
b coeficientul respiraţiei endogenejreprezentlnd cantitatea de oxigen care se consumi de mkxeor-
g anlamele care se gisesc Intr-un kilogram de nămol activat Intr-o xlj ara valoare« de
0 ,1 2 ...0 ,1 7 kg/Ckg-ri);
c coeficientul respiraţiei de substrat In procesul de nitrificare, reprexenttnd cantitatea do oxigen ooosu-
mati de microorganisme pentru degradarea unui kilogram de compuşi ai azotului; are valoarea
medie de 3,4 kg/kg; '
Nt cantitatea influenţi de*azot amoniacal. In kilograme pe zî;
N# cantitatea efluenti de azot amoniacal, lit kilograme pe zi;
HB 6 0 ...9 8 %;
conform pcL 4.2.2, In kilograme pe zi;
Ou conform pcL 4.2.2, In kilograme;
N, fi N b se stabilesc pe bazi de cercetări de laborator efectúate asupra apelor uzate.

4 .2 .6 Capacitatea de oxigenare C O leprérinti cantitatea de oxigen oe trebuie introduşi în bazinele cu nămol

activat prin diferite sisteme de aerare, hi vederea asigurării oxigenului necesar proceselor de epurare biologici;
a* determini cu relaţia:

K I0 760
C O - O N -L (kg/zi)
^T P

ON conform pet, 4.2.5, In kilograme pe zl;

Cg concentraţia oxigenultd In apă, la saturaţie In condiţii standard (temperaturi 10*C, presiune atmos­
ferică 760 ram Hg fi apă curată); are valori conform celor din tabelul 2;
C fA eoocemraţia la saturaţie a oxigenului In amestecul api-nămol la temperatura de lucru T ; are valori
conform celor din tabelul 2. De reguli, se adoptă valoarea T - 20*Q
CB concentraţia efectivă a oxigenului In amestecul apl-nămol din bazinul de aerare la temperatura de
lucru; are valoarea de 1 .„ 2 mg/dra3;
K ,0 coeficient de transfer al oxigenului In apă la 10 °C ; -

coeficientul do transfer al oxigenului In apă Ia T °C; raportul _ lu are valori conform celor din

tabehil 3;
presiunea baromelrică medie anuali din localitatea respectivi. In milimetri coloană de mercur;
raportul dintre capacitatea de transfer a oxigenului In apa uzată fi capacitatea de transfer a oxigenu­
lui In apa curată; are, de regulă, valoarea 0,9 pentru «pe uzate orăşeneşti.

T. *C 0 s 10 13 3« _JS

Cj, mg/dm, 1IA 12.1 IM 10.2 fj •A

C,A. mg/Jm* IU to.o *.o t.l 7A t .l «.I

S T A S 11566-91

TM ul 3

T, *C 9 10 11 12 13 14 15 16 17 It 19 20 21 . 22 23 24

k ,o
1,01» 1,000 0.9*2 0,964 0.946 0,921 0.91! MM 0,171 OJOI 0^45 0430 0413 0,799 0,714 0,770
-

4.2.7 Nămolul biologic tn exces se determină cu relaţia:

N « .-U C ^ L „ . (kt/d)
. în care
Iq n oocform pct 4.2.2, tn kilograme pe kilogram şl d ;
fţv oooform-pct 4.2.3, In procente;
Lg0 oonform pct 4.2.2, te kilograme pe zi.

4.2.1 Elementele caracteristice ale sistemului de aerare

4.2.8.1 Aararea pneumatică ş apelor uzate ae poate realiza prin trei aicţeme de distribuţie a aerului ţi anume:

- aerare ou bule fine;

- aerare ou bule medii;
• aeram cn bule mari. „ ■'

4.2.8 2 Aerarea cy bule ftne ae realizează distribuind herul prin materiale poroase, ou oriflcţi mai m id de 0.3 n a .
Înainta de introducere* aerului în sistemul de distribuţie, kcesta neoealtă o purificare înaintată (reţinerea
particulelor cu d < 0,05 mm).
Schema de principiu privind montarea fi amplasare« sistemului, de aeraţe cu bufe fine la medie ptechne
(H j^ i 3,0 .„ 3 ,0 m) cete prezentată !n,flg. 4 secţiunea H a) iar la joasă presiune h» flg. 5 secţiunea M b ) ..

\i'; V- V*;'
 S T A S 11566-91

II
II ■

i
L-l - 1
=K
LQ )
bI

nO

I • CooJutu J« aJmUW • apri Mialei 2 ■ 0« JUntbu|U fr»cţU*iaiâ a aprt uiait} 3 - con4ucia 0« admUi« a
nAmoiuiut activa«; 4 • )|lmk 4« C\4ccwrv a a p t u n u fi a nAmotuM activai; i • cuU ucu «1« «v a cu an ; 6 • w a * w »
J f JU4rtbu(lr mi*, 7 - JUwtfeulux 4« a er m titrUl porv*« In accţluiwa l- l a) ft (rv l perfonu* Ia «««ţlunM l-I b)

Fig. 4

4 .2 .8 J Aenirea cu bule medii k rvali/ea/d diatrihuind aerul prin (cvl perforate cu oriflcii cu dUinetnil de
2,5 mm amploiate la panca inferioară a ţevii, pe două generatoare ce fac un unfhi la centru cu diametrul verti­
cal de 43*. DUuuiţa Intre orificil pe aceeaşi generatoare cate de 50 mm; orificiile ae dUpun alternativ pe ccle
diHii generatoare.
Schema de pritwipiu privind montarea ţi amplasarea aUtcmului de dlatrihu{ie a aerului cu bule medii la
medie prY.Htune (Him i 3 ...3 m) cate prv/entali in fig. 4 acc(iunea l-l b), iar la joaai presiune (Hj,, £ 0,8 m) In
fig. 3 «ccţiunca l-l a).
S T A S 11566 91

/-/

■pir

El Ak^J

I - Conducta da adratsW a apel uzai«; 2 - jgheab do JUtrlbujU fracţlunatl a apd ui«le ; 3 - aoaducta
iWUaoiulut activat; 4 • jgheab da ootociare a ap«l uxal« || a nimolulut acUvai; 3 • oooJucta 4 « «v a cu a n ; 6 • canal
d a dUirtbutla aer, 7 - JUiribuUor da aar. ţ«v l perforau la »acţUmaa l- l a) ft Material poraa bl aacţlunea I I b);
8 - perele de dirijare

Fig. 3

4.2.8.4 Acrarea cu bule mari se reuii/cazi prin distribuirea aerului prin sisteme de ţevi perforate cu orifidl cu
diametrul de S ... 10 mm dispuse similar ca la ccic cu bule medii (fig. 4 secţiunea l-I b ţi fig. 5 secţiunea l-l a).
La staţiile de epurare orăşeneşti acest sistem dc distribuţie s acrului este mai puţin recomandabil.

4.2.8 J Elementele pentru dimensionarea tehnologici a sistemelor dc aerart pneumatici:

a) Capacitatea dc oxigenare orară CO', care sc calculeazi cu relaţia:

co
(kg/h)
 ST AS 11566-91 STAS 11566-91

i-i
C O conform pct 4.2.6, In ldiogramc pe zi;
(b coeficient «vţnd valoare# In funcţie de mărime* stuţlel de epurare: II

6-13 peatni Q . i ¡0 ApSfc

Si.
8 - 2 0 pentru 30 < Q . ? Z 5 0 < t a V
8 - 2 4 pentni
b) C&ntitatea necesari de ser
> 250 dm5/a;
care #e determină cu relaţia: i L

c a •io3
<u ir

C O 1 oonform alin. a), tn kilograme pe ori;

Cq' oapadtate« specifică de oxigenai (de transfer Qj) a «Istrmelor de Insuflate a aerului pe mcttu de
adtedme a barinuhri, In gram* O j pa mertns eub aer fi metru iwilncime de bazin; are următoarele
valori: ^ ,( ,
• aerar» cu bule flne: Oq - 8... 10 g/m3 m
n-n
- aerara ou buk> medii la medio pteaittte: c^' - 4,3 ...3j3 g/m5•«
- aeram cu bule medU la joasă presiune: c^' - <VJ...7,3 g/m5 'tn
- aeram ca bule mari: «q - 4,0 ...4,3 g/m1 -m

H adtndmea de imersia a sistemului de distribuţie a acrului, tn metri.

4.2.1.6 A m t M mecanici • «peloc urale aa realiMază, de reguli, cu:

- aeratoare maoanioe eu ax vertical (flg. 6) ; ’

- aaratoare meoeniee ru ax oftantal (flg. 7).

Oxigenul neoeear şl capacitatea de cnlgeoare se calculează conform prevederilor de la pct. 4.2.3, 4.2.6 ţi
4.2.8 J .

Flg. 6

193
 Vi •«S«-r <r|

Tipul ţi numărul do aeratoare m determini hi funcjlo do caipac Iute* do oxigenare neceaari CO, de
capacitatea dc oxigenare specifici C O |f • lipului do «orator respectiv, do dimensiunile compartimentului bazinu­
lui de ar-rare aferent unui acralor şl de volumul total al bazinului cu nimol activ aL
Numărul de acratoare n ¡»o determini cu relaţia:

In care
CO' conform pcL 4 J .8 J ;
C O j conform (Iţei tehnice a tipului de acrator.
Rotunjirea numărului de acratoare ac face In piu«.
Definitivarea numirului de acratoare se face avtnd tn vedere şi prescripţiile de U pet 4 J .7 .

4.3 Şanţuri dc oxidare

Elementele principale de dimcnaioaare alnc

• timpul de reţinere • apel in Instalaţie I ■ 2 zile;

- volumul specific al şanţului dc oxidare V b - 0,3 ra’ /tocultor,
- consumul specific dc oxigen ONg - 2 ...2 ,3 kg O j/k g C B 03;
- viteza dc circulaţie a apei In şanţurile de oxidare v i 0,3 m/*;
- timpul de decantare a cflucntului şanţului de oxidare t^ - 1,3 h

Secţiunea transversali a şanţurilor de oxidare are forau trapezoldali, cu taluzurile percale cu dale de
beton m u tnlcrbale. Panta ta(uzurilor ac adopţi de 1:1 tn când aocţlunllor percale şi de 1:1,5 ... 1:2 ta »acţiunile
Inicrbote.
Adlticlmca apel In şanţ H - 0 ,7 ... 1,0 m.
Oxigenul necesar *e asiguri cu acratoare mecanice cu ax orizon laL

4.4 Criterii dc «Ugere a tipului dc bazin cu ninio) activat

4.4.1 Du/inele cu nimol activat omogene ae prevăd la Biaţlile dc epurare a apelor uzate orăşeneşti mici
«3. «i s 50
4.4.2 Ua/h*cle cti nămol activat neomogene ac prevăd la toate ataţiile de epurare a apelor uzalc orăşeneşti.
Indiferent dc mărime.

194
STAS 11566-91

Bazinele cu nămol activai neomogene cu htroducerca •pelor uzate şi » nămolului activat concentrai In
capătul »moale se recomandă s ie folosi la staţiile mld.

4.4.3 La slegcrea sistemului de aerare trebuie să se aibă In vedere:

- elasticitatea Ia funcţionare a sistemului da setare, pentru a urmlrl d t mai Odei curba de consum a -
oxigenului pe zi;
- cocaumul da energie ekctricăj
. - condiţii climatica (durata perioadei reci In cursul unui aa);
- poaibilitalaa creşterii debfcek* yi încărcărilor apelor axata influente la staţi» de epurare tn etapele
viitoare;
- asiguraraa vlteaelor minima neccaar» pentru menţinerea ta m ape—i a a aămohihil activai.

4 i. P rw iriy lU w w < r n d h »

4 J .1 IaoUlaţUlo tehnologice sa ooocap astfel tocit să fW poaibUă sdopterae In aoeiaţi bazin al oricărui mod
de distribuţie a apel yi nămolului. Ia funcţia do rezultatei* ptaetlee oa se obţk fat axpioaiafea bazinelor reapeo-
tiv», m u da »oblaberea oaUlativi yi oeadladvl • apelor uaate IniltMnte.

4.5.2 La bazinele ou aerare pocumatloă, compartimentele trebuie si albă dimensiunile:

B -(U U )H
L - ( | ...1 I ) B
H O .J r a

In car»

B lăţimea bazinului; -•
H sdtnelmaa apei ta bazin;
L lungimea bazinului;
\ spaţiu de siguranţă, svlnd valoarea 0,5 .„0 ,1 m.

4.5.3 Diapozitivele de distribuţie s aerului la bazinele cu aerare pneumatică se montează pe toată lungimea
bazinului Ut
0,15 ...0,60 m deasupra radierului tn slatamui de medie preeluneţ
0,1 m sub niveiui apei ta sistemul de Joe«ă preelune.

4.5.4 Sistemele de distribuţie a aerului se amplasează funcţie de tipul adoptat Ungă unul dtn pereţii longitudi­
nali ai compartimentului (flg. 4 yi 5), sau uniform repartizate pe radierul oompartiaaentuhii.

4.5.5 StabiUree preelunl necesare a senilul pentru utilajul de furnizam a aseetula se (aoe adăugind la adine 1-
mee de Imersie a distribuitoarelor ( H ^ fl pierderile ds sarcină pria s Ist«mul de distribuţie yi prin oooductele
tebno^gloe de transport

4.5.6 Conduotele sau canalele de allmontars cu aer t dispozitivelor de distribuţie a aerului se amplasează pe
pasarele montate la partea superioară a pereţilor longitudinali, ou aooes la dispozitivele de reglare.

4.5.7 Dimeneiunlle oompertimentelor de aerare aferenta fiecărui tip de aerator »«canin trebuie să fie c o n fo r m
flyel tehnice a utilajului avtnd tn vedere yi următoarele: "*

157

' '

TT ’ J ' " 4
In care
L latura unui compartiment de aerare;
D2 diam etru l m a x im ai rotoru lu i acratorului;

H s d ln e lm e a a p el In c o m p a rtlm cn i, c o n fo r m flg. 6 .
 Dimensiunile şi numărul compartimentelor se determina astfel IncÎL
V n n V, ,
In care »
V conform pet 42 2
n numirul de compartimente, ce trebuie să fie egal ca numărul de aeratoare determinat conform
pct. 4 2 .8 .6 ;
Vt volumul unui compartiment de aerare.

4JJ Bazinele cu nămol activat cu compartiment© multiple se realizează, de regulă. In coustnieţie comună,
separate cu pereţi etanşi longitudinali, tn lungul fluxuhli tehnologic, compartimentele de aerare aferente aeratoare-
lor mecanice, pot fl separate Intre ele eu pereţi neetanşi submersibili.

4 J .9 La bazinele cu nămol activat ca aerare mecanică, cu aeratoare fixe pe pasarelă, se prevăd pentru asi­
gurarea imersiei optime a rotoarelor, dispozitive de reglare şi menţinere constantă a nivelului lichidului In
compartimente.

4.5.10 Distribu(ia apei şi nămolului la bazinele de aerare se face prin jgheaburi sau prin conductc, prevăzute
cu dispozitive de Închidere şi reglare, corespunzătoare debitelor necesare.

4 J .1 1 Vitezele admisibile pentru fluidele din conductele instalaţilor tehnologice aferente stnU
0 ,7 ... 1,6 ra/s ape uzate;

0 ,7 ... 1,0 m/s nămol activat;

8 ... 20 m/s aer. v

4 J .1 2 La bazinele cu nămol activat de construcţie specială (bazine combinate, construcţii monobloc etc.),
compartimentele de aerare se dimensionează tehnologic conform prevederilor din prezentul standard.

\
 ANEXA 1.58.
1RS
STANDARD-ROMÂN SR12 278
1996
_______ _______________________ — __________ _____________ Indice de clasificare G 54

Canalizări
REZER VO ARE DE FER M EN TA R E A
NĂM OLURILOR DIN S TA ŢIIL E DE EPURARE
Prescripţii generate de proiectare

Sew erages
Sludge digesters from waste water treatment plants
General desing specifications

Assainisement
Réservoirs do fermentation des boues aux stations
d'épuration
Prescriptions générales en vue de l'étabilissement de
projets

APROBARE | Aprobat de Directorul G eneral al 1RS la 13 decem brie 1995

I Înlocuieşte S T A S 12278-91

C O R ES P O N D EN ŢA La data aprobării prezentului standard nu există nici ur

Standard Internalional sau E uro pean care să se refere l£
acelaşi subiect

O n the date of this standard approval, there is n<

International or European Standard referrtng to the sam«
subject

À la date d'approbation de la présente norm e il n'existe pat

de N orm e Internationale ou Européenne traitant du mèrrH
sujet

D E S C R IP T O R I T I T I Canalizare, rezervor, nămol, prescripţie generală d<

I proiectare, proiectare

PREAM BUL

Acest standard reprezintă revizuirea S T A S 12270-91 pe care II înlocuieşte. Standardul a fost elaborat Initiai tn
anul 1984 şl revizuit tn anul 1991.
F a (â de standardul pe care II înlocuieşte s-au tăcut următoarele modificări principale:
- s-a modificat capacitatea Instalaţiei de pompare exterioară (redrculare) de la 1...2 ori volumul acesteia;
- s-a evaluat energia recuperată din nămolul fermentat care poate acoperi circa 2 0 % din necesarul zSnlc de
energie termică-lehnologlcâ, In unele cazuri putând a|unge la 3 0 % ;
- s-a îmbunătăţit schem a de principiu a rezervoarelor de fermentare prin eliminarea poziţiei 3 - gură de vizitare;
- s-a reconsiderat placa de la partea suporioară a cuvel rezervoarelor de fermentare prin mărirea acesteia cât şi
mărirea puterii instalaţiei de amestecare a nămolului din cuve.
I N S T I T U T U L R O M Â N D E S T A N D A R D IZ A R E (1RS), str.J.L.Calderon 13-70243. Bucureşti 2, Rom ânia
te U 9 0 ) 210.74.01 telex 11312 1RS R fax (4 00 ) 1200823________________________________________________ __
 S « 1227C

1.G E N E R A L I T Ă Ţ I

1.1 Obiect ; l domeniu da aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de proiectare pentru rezervoarele de fermentare a

nămolurilor din cadrul staţiilor de epurare a apelor uzate ale localităţilor sau ale obiectivelor industriale ce
evacuează ape uzate cu caracteristici similare. In condiţii mezofile ((33 ,35)“CJ ,1n scopul stabilizării anaerobe a
nămolurilor cu producere de biogaz.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezistentă ele construcţiei şl de
proiectare a mecanismelor

1.2 Clasificare

Prezentul standard se referă la rezervoarele de fe1montare cu nivel constant, de următoarele tipuri:

- tntr-o singură treaplâ;
- In două trepte.

1.3 Referinţe

S R IS O 31-0:1994, Măsuri şi unităţi. Partea 0. Prescripţii generale.

S T A S 1907/1-90. Instalaţii de încălzire centrală Calculul necesarului de căldură.Prescripţii de calcul
S T A S 10859-91, Canalizări. Staţii de epurare a apelor uzate provenite de la centrele populate. Studii pentru
proiectare
S T A S 10698-85, Alimentări cu apă şl canalizări Terminologie

2 ELEM EN TE DE C A LC U L

Mărimile şi unităţile de măsuţă ale principalilor termeni specifici prezentului standard sunt conform
S R IS O 31-0

2.1 Debit de nămol (Q „);

G, 100
Q „= x Im 3/d] (1 )
p„ 100 - wn

în caro:

cantitatea de substanţe uscate din nămol In decurs de o zi, Tn tone pe zi;

pt, densitatea nămolului, In tone pe metru cub;
w„ umiditatea nămolului, ?n procente.

2.2 Cantitatea de substanţe uscate volatile din nămol G tv:

3 „=cG . [(t/d)] (2 )
Tn care:

e = 60-75%

2.3 Cantitatea de substanţe uscate minerale din nămol Gm :

G « “ (1 -« )G . l(t/d)] (3)

Definiţiile termenilor folosiţi în prezentul standard sunt conform S T A S 10898, cu următoarele completări:
- capacitate specifică C j : Volumul de rezervor de fermentare aferent unui locuitor sau locuitor echivalent;
- încărcare organică a rezervorului I* : Cantitate de substanţe uscate volatile din nămol, aferentă unul metru
cub volum de fermentare, în decurs de o zi, în Kilograme pe metru cub şi zl;
- producţie specifică de biogaz din nămol (substanţe volatile) c*: Volum de biogaz ce se produce prin
fermentarea, până la limita tehnică I, = (4 5 ...5 5 )% , unui kilogram de substanţă uscată, volatilă, Introdusă în
rezervorul d e fermentare;

1
tn
 SR 12278

- producţie specifică do blogaz In rezervorul de fermentare C #?: Volum de biogaz ce se produce Intr-o singură zl
într-un metru cub rezervor de fermentare, în metri cubi pe metru cub şi pe zi;
- amestecător: Dispozitiv compus din agitator mecanic (de suprafaţă) şi tub de aspiraţie;
- cameră de manevră: Construcţie amplasată lângă rezervoarele de fermentare în care se montează utilajul
funcţional, conducte, aparate do măsură etc.
- turn de captare: Dispozitiv metalic montat pe placa superioară a rezervorului de fermentare, din care btogazul
captat pleacă spre gazometru;
- supapă de siguranţă: Dispozitiv ce se montează pe placa superioară a rezervorului de fermentare fi
realizează o închidere hidraulică de (350...400) mm coloană apă, ce permite evacuarea automată In
atmosferă a biogazului, la creşterea presiunii peste această valoare.

3 P R E S C R IP Ţ II D E P R O I E C T A R E

3 .1 P r e s c r ip ţ ii g e n e r a le

3.1.1 Rezervoarele de fermentare sunt alcătuite din:

- cuve de fermentare
- cam eră de manevră;
- utilaje funcţionale;
- conducte de nămol, de apă de nămol, de agent termic şi de biogaz (g a z de fermentare);
- alto dispozitive funcţionale pe conducte de biogaz (g a z de fermentare) şi pentru controlul funcţionarii insta­
laţiilor.

3.1.2 Schem a de principiu a unui rezervor de fermentare cu instalaţiile anexe este prezentată în figură.

1 C u vă de fermentare 2 Am estecâtor 3 T u m captare biogaz 4 Schim bător de c&idurA 5 Pom pă de

recirculare 6 Conducta de alimentare 7 Conductă de evacuare 8 Conducta de redrculare 0 Conducta da
biogaz 10 Conducte agent termic 11 Ca pa c de închidere etanşă 12 Purificator de suspensH şl condens 13
O dorizator 1* Purificator de H ,S 15 Supapă de siguranţă 16 Preaplin.

3.1.3 Alegerea capacităţii şi a numărului de rezervoare se face în funcţie de cantitatea da nămol ca trebuie
fermentată şi de perspectivele de dezvoltare a staţiei de epurare. S e recomandă prevederea a minimum două
rezervoare câfid nu se întrevede o dezvoltare mai apropiată.

3.1.4 Proiectarea rezervoarelor de fermentare a nămolurilor se face pe baza studiilor şl cercetător de

specialitate, întocmite conform S T A S 10859.
In rn riifl «xro ntinn * ! -* «;nn pentru rlimoiv'.ionnrnn nxtindorilpr. no pot utiliza datele do la Instalaţii de epurare a

i
16
 S R 12278
— -------------------------------------------------------------------------------------------------------

3.2 Prescripţii d e d im e n s io n a r e

3.2.1 Prin dimensionarea tehnologică a rezervoarele» de fermentare sb stabilesc următoarele:

- cantitatea şi calitatea nămolului brut şi fermentat: •
- volumul rezervorului de fermentare;
- cantitatea de biogaz (gaz de fermentare);
- capacitatea şi numărul schimbătoarelor de căldură.
- capacitatea şi numărul pompelor aferente instalaţiei de recirculare
- capacitatea şi numărul recuperatoarelor de căldură din nămolul fermentat.

3.2.2 Cantitatea de nămol brut şi fermentat so determină pe baza bilanţului de substanţe din staţia de epurare.
Bilanţul se efectuează avănd In vedete următoarele
- nămolul primar brut are umiditate de (96. ..9 7)% ;
- nămolul biologic brut arc umiditatea de (98,5. .90 2 )% în cazul bazinelor cu nămol activat şi (9 6 ....9 7 )% In
cazul filtrelor biologice,
- amestecul de nămol primar brut şi biologic brut are umiditatea cuprinsă Intre (9 6... 9 8 )% ;
- nămolul primar poate a ju ng« prin îngroşare la o umiditate de (95 .9 6 )% ;
- nămolul biologic prin îngroşare poate ajunge la o umiditate de aproximativ (9 7 ....9 8 ,Ş )% ’;
fm e ste c u l de nămol primar şi biologic In oxce?. îngroşat poate ajunge la o umiditate de (97.. 9 8 )% ;
substanţa uscata din nămolul brut conţine de regulă (25 . 4 0 )% substanţe minerale şi (6 5 ...7 5 )% substanţe
volatile.
Cantitatea de substanţe uscate din nămolul fermentat şi volumul nămolului se determ ină luând în considerare
Bmrta tehnică de fermentare a substanţelor uscate volatile din nămol, de aproximativ (4 5 ...5 5 )% şl umiditatea
nămolului fermentat de (97,5 .9 8 .5 )% în condiţiile neevacuării apei de nămol din rezervorul de fermentare
(pentru prima treaptă de rezervor de fermentare)

3.3.2 Volum ul rezervoarelor de fermentare se determină pe baza unui calcul tehnico-economlc.

3.3..2.1 Volum ul rezervoarelor de fermentare într-o singură treaptă se determină avănd în vedere următoarele
valori ale parametrilor principali:
- timp de fermentare:(1 5...2 0) zile.
- încărcarea organică: =(1 2,5)kg substanţă volatilă/ m \zi.
Pentru utilizarea eficientă a rezervoarelor de fermentare, nămolul brut trebuie îngroşat în prealabil.

3.3.2.2 în cazul rezervoarelor de fermentare în două tiepte volumul pentru prima treaptă se consideră
(7 5 ...8 5 )% din volumul determinat ca la 3.3.2.1, restul fiind volumul treptei a doua.
Volum ul treptei a doua (realizată uneori din bazine deschise şi fără am estecare) se verifică şi la încărcarea
superficială de (4 0 ...6 0 ) kg substanţă uscată/metri cubi şi zl.
*
•3.3 Cantitatea de calcul do biogaz se determină pentru o producţie specifică de biogaz de (4 00 ...50 0) I N gaz
pentru 1 kg substanţă uscată volatilă introdusă In rezervorul de fermentare.
Puterea calorică a biogazului se consideră (5000... 5500) kcal/Nm3

3.3.4 Cantitatea de căldură necesară încălzirii nămolului se determină cu relaţia:

c , = Q . C . (t - 1.) |kcal/h) (4 )

In care:
Q „ volumul de nămol se Încălzeşte, In metri cubi pe oră;
C . căldura specifică a nămolului, egală cu 1000 kcal/m3 °C;
t temperatura de fermentare d e (3 3...3 5)" C ;
t, temperatura nămolului-care se încălzeşte Tem peratura nămolului brut se consideră (8 ...1 0 )* C
iama şl (14 . 1 6 ) ' C vara.
Calculul pierderilor de căldură c ,, prin radier, cupolă şl pereţii laterali se face cu relaţia:

e , = A k ( t - 1,) [kcal/h] (5 )

In care:

A suprafaţa de calcul, In metri pătraţi;

k coeficient de transfer. In kHocalorii pe oră, metru pătrat şi grad Celsius;
t, temperatura mediului exterior. In *C , cu valorile medii de - 1 5 ' C In timp de lam ă şl ♦ 16 *C In timp
de vară.exceptănd localităţile de munte unde poate fi mai scăzută.
SR 12278

Cantitatea de căldură c ,+ c* se asigură prin schimbătoare de căldură care folosesc ca agent termic apa caldă la
temperatura de (55 .70) ° C , circa 00 % şi prin recuperatoare de căldură montate pe conducta de evacuare a
nămolului fermentat din rezervoare, circa 2 0% .

3.3.5 Capacitatea instalaţiei de pompare exterioară (recirculare) pentru încălzirea nămolului din cuvele de
fermentare se deteimină astfel încât să se recircule (3 Ó ...50 )% din volumul cuvelor. Pentru recirculare n&motul
se preia de la 2 până la 3 niveluri. In funcţie de capacitatea cuvelor.

3 .4 P r e s c r ip ţ ii c o n s t r u c t iv e

3.4.1 Cuvele de fermentare se realizează cu următoarele capacităţi, In metri cubl: 250, 500, 750, 1000, 1500,
2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 8000.

3.4.2 Cuvele de fermentare sunt recipipnte de beton armat etanşe ce lucrează cu nivel constant la nivelul
maxim şi la o suprapresiune a biogazului de (0,02 . 0,035) bar ((200 .3000) m m H 2OJ.

3.4.3 Cuvele de fermentare au următoarele forme;

- cilindro-conoidală - un corp central de formă cilindrică şi câte un trunchi de con la partea inferioară şi
superioară, pentru capacităţile: 250m 3 , 500 m \ 750 m \ 1000 m \ 2000 m 3, 3000' m 3 şi 4000 m 3.
- sfero-conoidalâ - un segment de sferă şi câte un triunghi de con la partea inferioară şi superioară, pentru
capacităţi de : 5000 m 3, 6000 m J şi 8000 m 3.
Pentru asigurarea unei circulaţii bune a lichidului din interior, raportul dintre diametrul şi înălţimea totală a
cuvelor do fermentare trebuie să fie de 0,6...0,8.

3.4.4 In urma unui calcul de optimizare, radierul, pereţii şi cupola se izolează termic în vederea reducerii
pierderilor de căldură.

3.4.5 Am estecarea nămolului din cuvele de fermentare se realizează prin:

- amestecâtoare mecanice, montate la partea superioară a cuvelor, care să asigure zilnic vehicularea a 1 pănă
la 3 ori volumul acestora;
- pom pe de recirculare montate în exteriorul cuvelor în camera de manevră.
Capacitatea instalaţiei de pompare exterioară (recirculare) pentru amestecarea nămolului din cuvele da
fermentare se determină astfel ca zilnic să se recircule 0,3 până la 0, 5 din volumul cuvelor In (1 0 ...1 6 ) h da
funcţionare. Nămolul se preia de la 2 până la 3 niveluri, în funcţie de capacitatea cuvelor.

3.4.6 C a m era de manevră se am palsează adiacent cuvelor pe care le deserveşte. In cazuri speciale se poate
amplasa şi distanţat. In cam era de manevră se montează:
- pompele pentru recircularea nămolului;
- schimbătoarele de căldură;
- recuperatoarele de căldură;
- legăturile tehnologice între cuve, pompele de recirculare, schimbătoare de căldură şi recuperatoarele da
căldură;
- aparatura de măsură şi control.

3.4.7 Instalaţiile electrice din camera de manevră trebuie să fie de tip antiexploziv. Tabloul electric de forţă şi
tabloul de aparate de măsură şi control trebuie montate într-o cam eră com ună sau în cam ere separate, situate
adiacent camerei de manevră.

3.4.8 Instalaţia hidraulică din cam era de manevră este concepută astfel încât fiecare rezervor de fermentare sft
poată fi deservit de oricare schimbător de căldură sau pompă de recirculare.

3.4.9 C a m era de manevră trebuie prevăzută cu ventilare naturală şi cu instalaţii de ventilare forţată.

3.4.10 Conducta de alimentare introduce nămolul la partea superioară a cuvelor.

3.4.11 Conducta de evacuare a nămolului preia nămolul de la radierul cuvei şi îl descarcă la exterior, pe la
partea superioară a cuvelor; acestâ conductă trebuie să aibă diametrul corelat cu cel al conductei da aRmentare
pentru ca să se asigure menţinerea constantă a nivelului de funcţionare în cuvâ. *

3.4.12 Conductele de nămol se execută din oţel cu diametru de cel puţin 150 m m protejate anticorozlv ia
interior şi exterior.
Vitezele pe conductele de nămol sunt d e (1 ... 1,2) m/s.
 SR 12278

3.4.13 La rezervoarele într-o singură treaptă sau la prima treaptă. In varianta cu două trepte, apa de nămol nu
se evacuează

3.4.14 Pe conductele de biogaz ce pleacă de la rezervoarele de fermentare spre gazometre şl centrala termică
trebuie prevăzute:
- odorizator: instalaţie de introdus mercaptan In biogazul ce pleacă de la rezervoarele de fermentare la
consumator;
- purificator de hidrogen sulfurat: instalaţie de eliminare a hidrogenului sulfurat conţinut !n biogazul produs prin
fermentare;
• purificator de suspensii şi condens: instalaţie de reţinere a condensului şi particulelor în suspensie din
biogazul produs prin fermentare, având un rol de opritor de flăcări;
- supapă de siguranţă hidraulică;
- debitmetru de biogaz;

3.4.15 Rezervoarele de fermentare trebuie prevăzute cu următoarele aparate de m ăsură şi control care să
realizeze:
• măsurarea temperaturii nămolului brut, a nămolului din cuve şi a agentului termic;
- măsurarea debitului de nămol; (
i- măsurarea debitului de biogaz;
> măsurarea pH atât la nămolul brut cât şi la cel fermentat;
- măsurarea presiunii biogazului;
- automatizarea funcţionării pompelor de recircularo în funcţie de temperatura nămolului din cuve;
- semnalizarea stării de avarie şi de funcţionare a pompei de am este c;..
- analiza compoziţiei biogazului.

3.4.16 Rezervoarelor de fermentaro trebuie prevăzute cu instalaţii de recuperare a căldurii din nămolul
fermentat ce se evacucază spre instalaţiile de deshidratare.
Recuperatoarele de căldură sunt de tipul schimbătoarelor de căldură, la care agentul termic este constituit din
nămolul fermentat ce se evacuează din cuvele do fermentare, care circulă în contracurent cu nămolul brut, pe
care II preîncălzeşte.

3.4.17 Rezervoarole de fermentare se prevăd cu instalaţii de semnalizare pentru aviaţie cănd este cazul.

3.4.18 Instalaţiile de paratrăznot pentru rezervoarele de fermentare se analizează în ansam blul staţiei de
epurare.
 ANEXA 1.59
STANDARD DE S T A T
___________ E D I Ţ I E O F I C I A L A ____________ S TA S 12431-90
R O M Â N I A
c a x a u z A iii
! ntoculefit :
INSTITUTUL ROMAN
DE G R Ă T A R E I’ E XT R U STAŢI IU - DE E P U RA R E STAS lSJZl-Si
STANDARDIZARE A A P E L O R U ZA T E OR Ă ŞE N EŞTI
C la s iiic a r c a a lf a n u m e r i c i
Prescripţii generale de proiccture
Ic M

S ystèm e de canalisation» HiUiamisauiiH

Sewages G R I L L E S P O U R S T A T IO N S P E U IE TK H flJIH O 'IIIG T lf T B J Ib -
GRATES FOR URBAN W ASTE D 'É P U R Â T IO N D E S E A U X H b lX C T A IH U in rO P O A -
W A TE R TREATM ENT PLANTS R É S ID U E L L E S , U R B A IN E S C lvIiX C T O 'I I I M X H U A
D esign general specifications P rescrip tion s générales en vu e de O ùuyio iipettiiHiatiinn no
r é ta b lisse m e n t <les projets npot‘i;Tii|M>R;iiiiiio

1 GENERALITĂŢI

1.1 Obiect ş! domeniu de apllcuro »

Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de proiectare pentru grătarele folosite
la epurarea apelor uzate orăşeneşti in scopul reţinerii corpurilor de dimensiuni mari diu
apele uzate.
Dacii apele uzate au alte caracteristici dccît cele ale apelor uzato orăşeneşti, după
caz, pot fi utilizate grătare conform prezentului standard, dar acestea trebuie protejate cores­
punzător calităţii apelor respective.
Prezentai standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate si de
rezistenţă ale construcţiei, precum şi de proiectare a mecanismelor şi instalaţiilor de colectate
şi evacuare a depunerilor de pe grătar.
2.2 Clasificarea grătarelor
1.2.1 După modul de curăţire:
— grătare cu curăţire mecanică;
— grătare cu curăţire manuală.
1.2.2 După lăţimea interspaţiilor dintre bare, b :
— grătare dese, cu 16 < b < 25 mm, la curăţirea m ecanică;
— grătare dese, cu 20 ^ b < 30 ram, la curăţirea manuală ;
— grătare rare, cu 50 < b < 100 mm.
1.2.3 După forma suprafeţei grătarului:
— grătare plane; _
— grătare curbe. ^
1.3 Alegerea tipului de grătar, u modului d<* curăţire şi a numărului de grătare se face
pe considerente tehnico-economice pe ansamblul staţiei de epurare, în funcţie de debitul şi
caracteristicile apelor uzate.
La staţiile de epurare cu debite de calcul peste 100 dm3/s se recomandă curăţirea
mecanică. Pentru debite de 2 5 . . . 100 dm3/s se analizează de la caz la caz oportunitatea
curăţirii mecanice.
Pentru debite sub 25 dm3/s se recomandă curăţirea manuală.
Cînd se prevede curăţirea mecanică se recomandă automatizarea dispozitivelor de
curăţire.
La statiile de epurare se prevăd minimum două grătare dese active, cu excepţia
staţiilor cu deoite pînă la 25 din*/» la caro se poate prevâlea numai'un singur grătar clei
şi un canal de ocolire.
La staţiile cu debite mai mari de 25 dm3/g, înaintea grătarelor dese curăţite manual
se prevăd unul sau mai multe grătare rare. ^ ) • v - '
1.4 Grătarele se amplasează la intrarea apelor uzate In staţia de epurare. '
în cazul In care in cadrul schemei tehnologice se prevede pomparea apelor uzate la intra-
rea în staţia de epurare, grătarele se amplasează hr amonte de>staţia de pompare.
Clnd ridicarea nivelului apei In amonte de staţia de epurare se face cu tnansportoare
hidraulice, grătarele pot fi amplasate şi după instalaţia de transportoare hidraulice.

Elaborat d e i ! Aprobat de :
COM ISIA NA ŢIO N A LA PENTRU URBANI5M i INSTITUTUL R O M A N DE STANDARDIZARE D ata I n tr ă r ii in v ig o a r e :
Şl AM ENAJAREA TERITORIULUI B d „ j e p i n t i , ; e n r 5 BUCUREŞTI
liubtutul cte C . , c « i n . Studi. |l T e l c l . 1 13i 2 I.R .S . U 1 9 9 0 -0 7 -0 1
pentru U rbanism fi A m «n a ja r«a Teritoriului I
3TAS 12131-90

1.6 Grătarele jtnt, de reguli, construcţii In ner liber. Amplasarea lor in construcţie acoperiţi
«e face pe considerente tehnico-economlce, climatice şi de protecţia mediului.

2 PR ESC R IPŢII DE PROIECTARE

2.1 Aleătuire
2.1 J. G ri tarele slnt alcătuite, In principal, din :
— cameră grătar;
— grătar propriu-zls
— echipament de curăţire manuală sau mecanică;
— instalaţie de colectare ţi evacuare a depunerilor do pe grătare ;
— stavile sau batardouri de închidere ţi Izolare a grătarelor.
2.1.2 Grătarele plane cu curăţire manuală se alcătuiesc conform flg. 1.

' 1 — G rătar ; 2 — p a i are IA

F lg . 1

2.1.3 Grătarele plan© cu curăţire mecanicii se alcătuiesc conform fig. 2.

î - Ş aslo ; 2 — g r i t a r ; 3 — greblă ; 4 — c n ră ţlto r de greblă ; 5 — • m ecanism de antren a re;

7 — pasarelă de Întreţinere
• \ ; F,Î- 2.
 STAS 12431-90

2.1.4 Grătarele c i u I m» c u curăţire m ecanici se alcătuiesc conform fig. 3.

1 — Şasiu ; 2 — «n i Iar : 3 — ¿'rrhlif : 4 — ru n )| ltu r; 5 — d vseărcfitor: 6 — m ecanism tic antrenare *, 7 — jglicab c o le cto r

. . F I«. 3

2.2 Parametri trhiuilnjjtei şi relaţii de dimensionare !

2.2.1 Aria secţiunii ile trecere a apei prin inteispaţiile dintre bare A , se determină cu relaţia :

A - ?i [n\*] '
• V
în care
Qe debitul de calcul, în metri cubi pe Fecundă, stabilit conform STAS 1848-83-
şi reglement siiilor tehnice specifice;
v viteza de tieceie a apei prin inteippaţiile dintre barele grătaielor, în metri
pe secundă, caie tiebuie ^ă îie de 0,6 . . . 1.2 n»/s la debitul de calcul.

2.22 Lăţimea grătarului B, se deteimina cu relaţia :

l
; Bt * nb - f (n — 1) s [m ]

în care
n numărul dc interspaţii între ba re;
* grosimea unei bare, in metri, conform fig. 4 ;
b lăţimea interspaţiilor dintre bare, în metri. .

2.2.3 Pierderea dc sarcină prin grătare ht, so deteimină cu relaţia :

h. - [m H.O]

In care .

: • V" - ( i r -
P coeficient ce se deteim ină din talclul 1 fn funcţie de foi m a barelor (fig. 4 );
. 7 viteza apei în canalul din fire n te , in rrctii pe tecurdă;
. s ,b conform p ct. 2 .2 .â ; , 7 7 ' ;
7r a unghiul de înclinare a giSlaiuIui faţă de orizontală, confoim fig. 1 şi 2 ; î ;
g acceleraţia gravitaţiei, în m etii pe m u n d ă la pătrat j
t coeficient de rezistenţă letală Ia trcceica prin giătar.
STAS 12431-90

Pentru a ţine seama de pierderile tic rai cină suplimentare da torit ă infundării grătarului,
valoarea fc, rezultată din aplicarea relaţiei se multiplică cu trei, dar nu va fi mai mică
de 0,1 raH ,0,

ss*
d.

HI#. 4

F oru m barei (c o n fo rm ilR. 4) , a b c d c t

p 2 ,4 2 t ,s:t 1 ,67 i 0 ,W2 1 ,79

2.2.4 Cantitatea medie de depuneri, ( are *e colectează de pe grătar şi se evacuează, se deter­

m ini avind în vedere cantitatea de depuneri specificii precizată iu tabelul 2 pentru un coeficient
de variaţie orară 2 . . . 5.
Umiditatea depunerilor pe grătare se consideră 80%, iar densitatea specifică A acestora
0 ,7 5 ... 0,9;1 t/m».
T a b e lu l 2

CurAţire
IJItiinea Inlerapatiilor m a n u a li | m eca n ici
dintre bare
b , mm
C antitatea dc depuneri »peciflcA
d m */om .an

10 — • 6
20 4 5
25 3 3 ,5
30 2 .5 3
40 2 2 ,5
50 1 .5 2

20Q
 STAS 12431-9o

2.2.5 Viteza în canalul din amonte trebuie să fie minimum 0,4 m/s la debitul de verificare
determinat conform STAS 3846-83 şi reglementărilor tehnice specifice.
2.3 Prescripţii constructive
2.3.1 Grătarele se alcătuiesc, de regulă, din bare metalice cu grosimi de 6 . . . 12 mm.
2.3.2 Distanţele uzuale între bare sin t: *
— la grătare dese curăţite mecanic : 1 0 ; 2 0 ; 25 m m ;
— la grătare dese curăţite m anual: 2 0 ; 2 5 ; 30 mm ;
— la grătare ra re : 50; 60 ; 8 0 ; 100 mm.
2.3.3 Înclinarea grătarelor plane faţă de orizontală trebuie să fie d e :
45 . . . 75°, la grătare curăţite m anual;
45 . . . 90°, la grătare curăţite mecanic.
2.3.1 Camera grătarelor se realizează sub forma unui canal cu secţiune transYersală?do regulă,
dreptunghiulară. Pentru debite m icicind nu se asigură viteza minimă de la pot. 2.2.5 sc adoptă
secţiuni (Je canale de altă formă (triunghiulare, eiVculare etc.).
Se recomandă următoarele lăţimi ale camerelor grătarelor : 400; 60 0; 800; 1000;
1250; 1600 mm.
In camera grătarelor ţi tn canalul din amonte trebuie asigurată o Înălţime minimă
de siguranţă deasupra nivelului maxim al apei do 0,30 m.
2.3.5 In zona de racordare a camerei grătarelor cu canalul din amonte se recomandă ca
radierul să aibă o pantă de minimum 1 % , in vederea evitării depunerilor. Panta radierului
în camera grătarelor se determină prin calcul, ţinînd seaina de condiţia de la pct. 2.2.5, dar
trebuie să nu fie mai mică de 1 % 0.
2.3.6 ' La grătarul des, In aval de grătar, radierul camerei grătarului trebuie să fie mai coborit
cu valoarea pierderii de sarcină calculată conform pct. 2.2.3. #
2.3.7 Pentru curăţirea grătarelor sji manevrarea stavilelor saubatardourilor trebuie prevăznte
pasarele, care să fie amplasate cu minimum 0,30 m deasupra nivelului maxim al apei In camera
grătarelor.
 ANEXA 1.60
1RS
STANDARD ROMÂN STAS 12264
Septembrie ,1991
Indice de clasificare G 54

Canalizări; Separatoare de uleiuri şi grăsimi la

sta}iile de epurare orăşeneşti. Prescripţii generale
da proiectare
Sewerage*. OH and greases separators for municipal waste water
treatment plants. General design prescription

Canalisation. Séparateurs d'huile et de graisses pour les stations

d'épuration urbain. Prèscriptlons générales de projection

APROBARE Directorul G ene ra l al 1RS la 199 1-02-21 cu aplicare din

1991-09-01

ÎN L O C U IE Ş T E S T A S E 12264-84

D E S C R IP T O R I T I T Construcţie, canalizare, stajii epurare orăşeneşti, separatoare de

uleiuri, separatoare de grăsimi, prescripţii generale, prescrip|ii
proiectare

P rea m bu l ‘

Prezentul «tandurd stabUeft* pr*«crip|ii!« general* de proiectare pentru separatoarele de uleiuri fl

grăsimi folosite la epurarea apelor uzate orăfeneţtl «au Industriale ou caracteristici similare.
Standardul înlocuieşte S T A S E 122*4-84, fa|ă de care s-au reooneWerat preecrlptlHe privind cazuril*
In care se prevăd separatoarele de uleiuri fl grăsimi, s-au eliminat p rescripţie privind numărul minim ds
compartimente fl e-au completat toata reiaţi»* de dimensionare cu unU|tte de măsură corespunzătoare

IN S T IT U T U L R O M ÂN D E S TA NDAR DIZAR E (IRS), str. J . L Calderon 13 • 70243, Bucureşti

tel. (90) 111440 telex 11312 IR S R
 STAS I??*'»
-------------
1 G E N E R A L IT Ă Ţ I

1.1 O b ie ct şi d om e niu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile generale de proiectare pentru separatoarele de uleiuri ţi

grăsuni folosite la epurarea apelor uzate*orăşeneşti sau industriale cu caracteristici similare.
Prevederile prezentului standard se referă la separatoarele de uleiuri şi grăsimi cu insuflare de aer
de joasă presiune şi la cele cu plăci ondulate sau tuburi, bazate pe flotaţia artificială, respectiv naturală a
uleiurilor şi grăsimilor aflate in apă sub formă liberă (de peliculă) sau sub formă de particule independente
(in emulsii mecanice de tip mediu sau grosier). Uleiurile şi grăsimile rezultate din separatoare sint substanţe
extractibile In eter de petrol.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi de rezistentă ale
construcţiei şi mecanismelor.

1.2 Prevederea separatoarelor de uleiuri şi grăsimi In staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti este
obligatorie cind apele uzate conţin peste 50 mg/dm5 uleiuri şi grăsimi.

1.3 La o sta{ie de epurare separatorul de uleiuri şi grăsimi se amplasează intre deznisipatoare şi

decantoarele primare.
Deznisiparea apelor uzate in amonte de separatoare este obligatorie.

î.«l Proiectarea separatoarelor de uleiuri şi grăsimi se face pe baza studiilor şi cercetărilor, efectuate
confotm S T A S 10059-91 sau pe baza rezultatelor obţinute in exploatarea staţiilor de epurare pentru ape uzate
cu caracteristici similare.

1.5 Separatoarele de uleiuri şi grăsimi sint construcţii descoperite.

2 T E R M IN O L O G IE

Definiţiile, simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni specifici prezentului standard sint
conform tabelului 1.

Tabalti 1
Nr. Termen Simbol Unitatea de Definiţia
Cft. măsură

t Debitul influent de di­ O, m*/zi Debitul egal ou Q , amm atabiH oonform STAS 1946-00
m ensionare (de caicul) sau
m */h
sau
dm ’/*

2 Debitul influent da veri­ Q. m’ /ti . Debitul egal eu produsul dintre un ooafW ent şi Q , M M I
ficara sau stabilit oonform STAS 1846-00
dm Va

3 C oncentra)!« In ut«idr1 mg/dm* Cantitate« da subetan)ă «xtracSbilă In eter d e petrol

sau grăsimi « «palor conţinută Intr-un decimetru oub da apă uzată Intrată in
uzat», la intrarea In separator
separator

4 Conoentra{la In uleiuri o» mg/dm1 Cantitatea d « sub atan |ă extraoSbilă In atar da petrol,

sau grăsimi a apelor oonßnuti Intr-un decimefru oub de apă uzată evacuată
u zat«, la iefiraa din din separator
separator

5 Eficienţa r*flnerf uleiu­ •o %

rilor sau grăsimilor
n - î l S - i o o
o.
In car*
c\ conform nr. ert 3;
o , oonform nr. ert. 4
 ST A S 122M

Tabelul 1 (continuar*)

Nr. Termen Simbol Unitatea de Definiţie

cri m is uri

6 Viteza longitudinali ■ cm/s Viteza medie pe secţiunea de curgera care este parnieiA
\
apei uzata cu direcţia da miţcare a apelor uzata in separator

7 Vltaza da ridicare (aa- vf om/s Viteza de ridicare, pe w rtlcali. a unei particule indepen­
oenstonali) a particulei sau denta de ulfc sau grăsime aflaţi In apa u zaţi In regim
d e ulei sau grăsime m/h da mişcare laminară sau In repaus

8 încercarea superficiali u. m/h

Qc

tn care
Q c conform nr crt 1. In metri cubi pe orA:
A suprafaţa orizontali la oglinda apei pentru debitul
de calcul. In metri pătraţi

0 Num irul Reynolds al Re

m işcirll apel uzate v, R
Re . 1 ..
V

In care
vL conform nr. a t 6:
R raza Mdraullci. In centimetri;
V vlscozitatea cinnmatlcâ n npel uzalt* In cenllinHil
pAtraţi pe sncuniift conform S I *\S SMH0-/4

10 Numirul Reynolds al Re*

m ijciril particulei da „ . vr D
ulei sau grislm a In apa ' T
u za ţi
In care
vf conform nr crt. 7;
v conform nr crt. 9;
D diametrul particulei de ulei sau grăsime (consitif mld
s fe r e i pentru 0 S 800 >im)

3 P R E S C R IP Ţ II DE P R O IE C T A R E

3.1 Separatoarele de uleiuri yi grăsimi slnt alcătuite, fn principal din:

- camera de admisie a apei brute;
- cam era propriu-zisă de separare a uleiurilor şi grăsimilor;
- camera de evacuare a apei degresate;
- conducte şi rigole de admisie şi evacuare a apei brute, respectiv degresate, precum şi a nămolului
acumulat pe fundul bazinului;
• pachete din plăci ondulate sau din tuburi (in cazul separatoarelor cu plăci sau tuburi);
• dispozitive de colectare şi evacuare a uleiurilor şi grăsimilor reţinute (n separator;
- sisteme de admisie şi distribuţie a aerului comprimat tn compartimente (in cazul separatoarelor cu
insuflare de aer).

3.2 Separatoare de uleiuri şi grăsimi cu insuflare de aer la joasă presiune (0 ,4 ... 0,7 at)
 S T A S 12284

3.2.1 Scha m a da principiu, conform fig. 1.

, 1 • G rătar d o liniştire; 2 - o o n d u ctâ d a aar; 3 - » c ra n longitudinal; 4- o a m a r * d a a d m işi»;

5 - orificiu d a intrare; 0 - o a m a r i d a a v a o u a ra ; 7 • orificiu d a av a ou ara; 8 - z o n a d a liniştire
(d a s e p a r a r e ); 9- z o n a a c t iv i; 10 • jg h e a b pentru c o la c tara uiakiri yi g ria lm l; 11 - atraturl
d e pietriş; 12 - p * io i p o r o a s a ; 1 3 - o o n d u cta p erforate; 1 4 -ca n iv o u

Fig. 1

3.2.2 Parametri tahnoiogid şi rataţii da dimensionare

3.2.2.1 Vitaza da ridicare v, a particulei de ulei sau grăsime se consideră;

vr - 8 ... 15 m/h

3 .2.2.2 încărcarea superficială u, trebuie să îndeplinească condiţia:

* v, [m’/(m* •h)J

In care
Q0 debitul de calcul, In metri cubi pe oră;
A aria suprafeţei orizontale a unui compartiment, măsurată ia oglinda apei pentru debitul de
calcul, determinată cu relaţia:
A - n B, L [m2! '
n numărul de compartimente In funcţiune;
Bt lăţimea unui compartiment măsurată ta oglinda apei pentru debitul de calcul. 1n metri.
S e reoomandă B, - 2 ... 4,5 m;

L lungimea utilă a separatorului, ki metri S e recomandă raportul -t - 2 2,5.

3.2.2.3 Tim pul madiu da trscara t a a pal prin separatorul da ulalurl fl grislm l aa determ ini cu relaţia:

60 L
t « *"*. Imln]
v,

In care
conform pcL 3.2.2 2
2 0 2
 S T A S 12264

vL viteza longitudinală a apei uzat», determinată cu relaţia;

vL « (m3/(m2 •h)]
n

Q c,n conform p c t 3.2.2.2

S1 aria secţiunii transversale a unui compartiment, determinată cu relaţia:

S, > - .1 , .? - ! H [m ^

b lăţimea compartimentului ta partea Inferioară, In metri, determinată de

condiţiRe respectării adlncimH apei H In separator, a unghiului a - 60 ... 70*
de înclinare a pereţilor faţă da orizontală (la Interior) fi a asigurării spaţiului
necesar realizării sistemului ds distribuţie a aerului comprimat sub formă de
bule fine;
B1 conform p ct 3.22.2;
H ad in carnea apel in separator, In metri, măsurată Intre oglinda apel pentru
debitul de calcul fi nivelul superior al plăcflor poroase de distribuţie a aerului
comprimat, sau al stratului de pietriş ce acoperă plăcHe sau blocurile M din
beton. S e recomandă H - 1,2 ... 3 m.
Viteza longitudinală a apei uzate vL trebuie să îndeplinească condiţia:

v L i 15 u#

Tim pul mediu de trecere t se recomandă să fie de 5 ... 12 mln.

3.2.2.4 Supralnălţarea hy a pereţilor deversori ai jgheaburilor ds colectare a uleiurilor şi grăsimHor paste

nivelul apei aferent debitului de calcul, se determină din condiţia ca la debitul de verificare Q v apa să nu
d ep ăfe ascâ creasta acestor pereţi deversori, iar timpul mediu de trecere ţ, a apei prin separator la acest debit
să respecte condIţiHe:

80 V ¥
tv * ... . * 4 mln

In care
Vv volumul de apă din separator, In metri cu bl, corespunzător debitului influent; se determină cu
relaţia:
V „ - V ♦ n B , L hv - n S , L ♦ n B , l hv (m3!
Qy debitul Influent de verificare, In metri cubi pe oră;
n, B 1t L conform p c t 3-2.2 ?;
conform p c t 3.2.2.3.\

Q. « - 1 « , Qo
In care
Q„ conform p c t 3.2.2.2;
debitul specific de aer, In metri cubi aer pe metru cub apă uzată; in cazul insuflării prin
materiale poroase:

^aer " 0*3 m3 w r/m 3 apă uzată.

3.2.3 Prescripţii constructive

3.2.3.1 Insuflarea aerului se face prin plăd poroase sau blocuri M din baton acoperite cu două straturi de
pietriş sortat (stratul inferior de 10 cm grosime din pietriş cu granula d a 15 , » 3 0 m m , Iar stratul superior de
5 cm grosime din pietriş cu granula de 7 . . . 15 m m ), sau din plăd poroasa din sticlă sinterizată cu diametrul
porilor 200 ... 400 pm etc.

3 .2.3.2 Aerul furnizat de către suflante se filtrează înainte de insuflarea aerului prin materiale poroase pentru
a evita colmatarea acestora.
S T A S 12264

3.2.3.3 Trecere a apel aerate din ¿ona nctivă in zona de liniştire se face prin grătare din şipci de lemn sau din
bare de material plastic, sprijinite pe ecranele longitudinale submersate ale fiecărui compartiment.

3.2.3.4 Creasta ecranelor longitudinale trebuie să fie cu cel puţin 10 cm mai jos decit nivelul minim al apei
fn separator.

3.2.3.5 Evacuarea apei degresate se face fie prin canale deschise, fie prin conducte.

3.2.3.6 Pentru colectarea uniformă a uleiurilor şi grăsimilor, pereţii deversori ai jgheaburilor de colectare se
recomandă să fie prevăzuţi cu dispozitive de orizontalizare din plăci metalice sau din material plastic, cu dinţi
triunghiulari sau trapezoidall, reglabile pe verticală.

3 .2.3.7 Evacuarea uleiurilor fi grăsimilor colectate la suprafaţa apei din zonele de liniştire se face prin
Închiderea gradată a stăvltaruiui din aval astfel Incit să se realizeze un remuu pozitiv In compartimentul
respectiv care să asigure deversarea uleiurilor fi grăsimilor In jgheaburi, sau prin dispozitive de prelevare cu
bandă, disc sau tambur, precum fl alte instalaţii şi dispozitive adecvate.

3.2.4 Eficienţa reţinerii uleiurilor şi grăsimilor in separatorul cu insuflare de aer la joasă presiune este de
50 ... 8 5 % .
Eficienţa optimă de reţinere a uleiurilor şi grăsimilor se realizează prin insuflare continuă a aeruiui In
apă (cu excepţia perioadelor de evacuare a substanţelor reţinute din compartiment) şi prin reglarea debitului
de aer insuflat funcţie de mărimea debitului de apă tratată.

3.2.5 Separatoarele de uleiuri şi grăsimi se prevăd cu cel puţin două compartimente In funcţiune.
în cazul unor debite de apă uzată sub 50 dm3/s *e admite să fie alcătuite dintr-un singur compartiment,
cu obligativitatea de a avea canal de ocolire.

3.3 Separatoarele de uleiuri şi grăsimi cu plăd paralele sau cu tuburi înclinate, cu curgere In contracurent
(apă-ulel şi grăsime) .

3.3.1 Separatoarele pot fi echipate cu următoarele tipuri de pachete:

- pachete din plăci plane paralele (simbolizate PPP);
- pachete din plăci ondulate paralele (simbolizate PPO );
- pachete din tuburi (simbolizate P T).

3.3.2 S che m a de principiu conform fig. 2.

1 •Cameră da admiri«; 2 - carrwri de avacuare; 3 - canal d« aooes; 4 - jgheaburi da

dirijare a uleiurilor fi grăsimilor; S - pachet din pULd ondulat« sau tuburi; 6 • grătar da
dkijar« a nămolului; 7 - dispozitiv d« ooiectar« a grăsim4or; 8 - sistam aoleotare nămol;
9 - perete central; 1 0 - redkr; 1 1 - umplutură din material« local«; 12 - grătar d« dlsU-
buji«; 13 - oanai «vaouare apă degresată.

Fig. 2
 S T A S 1 2 26 *

3'3.3 Parametri tehnologici şi relaţiile de dimensionare pentru separatoare d9 uleiuri şi grăsimi prevăzute
cu otice tip de pachet

3.3.3.1 Viteza de ridicare v, a particulei de ulei sau grăsime se determină cu relaţia:

. [cm/s]
18 n
şi respectlnd condiţiile (In vederea realizării mişcării laminare din pachet):

Re S - J b î _ S 200
0.1 d

10 4 < Re* i 1
In care
g acceleraţia gravita|iei, In centimetri pe secundă la pătrat;
D diametrul particulei de ulei sau grăsime, in centimetri: se consideră că reţinerea uleiurilor şl
grăsimilor este suficientă, dacă se separă din a p i p.~iţia»Uf cu D < 150 10* cm
p, densitatea apei. in grame pe centimetru cub:
pQ densitatea particulei de ulei sau grăsime, in grame pe centimetru cub: in lipsa datelor
experimentale se poate considera:
Po - 0,9 g/cm3
q vlscozitatea dinam ici a mediului fluid, in grame pe centimetru şi secundă;
L,, lungimea zonei de tranziţie, in centimetri, situată in partea amonte a pachetului, de-a lungul
căreia •• face trecerea de la mişcarea turbulentă de curgere la mişcarea laminară; se
determină cu rela(ia:
L* - 0,1 d •Re
. L,, se adoptă de max. 50 cm.
d distanţa dintre două plăci paralele alăturate sau diametrul interior aJ tubului, in centimetri; se
recomandă ca d - 3 ... 4 cm.

3.3.3.2 Tim pul de ridicare pe verticală t, a unei particule de ulei sau grăsime se determină cu relaţia:

t, - _ i _ ui
V, c o s a
şi respectlnd condiţia:

t, i t - ----------------------- [•]
VL - V, sin a
In care
t timpul mediu de parcurgere a lungimii efective de separare, In secunde
v f, d conform pet 3.3.3.1;
a unghiul de Indinare ai pachetului faţă de orizontală, care se adoptă de minimum 30° pentru
ape uzate cu o concentraţie In suspensii sub 50 mg/dm* şi de minimum 46* pentru ape uzate
cu o conoentraţie In suspensii de peste 50 mg/dm3;
L lungimea efectivă de separare, In centimetri, reprexentfnd lungimea necesară a pachetului
pentru interceptarea unei particule de ulei sau de grăsime a/tată In mişcare de la placa
considerată pină la placa imediat superioară (sau de la generatoarea inferioară pe
generatoarea superioară In cazul tuburilor). Din considerente tehnologice, constructive şi de
întreţinere se recomandă L i 125 cm:
vt viteza longitudinală a apel uzate, In centimetri pe secundă; t e determină cu relaţiile din
tabelul 1 nr. c ri 8 şl 10 şi respectlnd oondiţiUe de la p e t 3.3.3.1.

3.3.3.3 Lungimea totală Lţ a pachetului se determină cu relaţia:

Lj - L ♦ L,, [cm]
In care
L conform pet 3.3.3.2
L* conform pet 3.3.3.1.
 S T A S 12264

3.3.3.4 Debitul specific de apă uzată deversaţi din canalul de acces In camera de admisle nu frebuie s i fie
mai mare de 20 dm3/(s.m), in scopul limitării grosimii lamei deversante la 5 ... 0 cm.

-S •Vi •10^ (dm3/el

In care
aria netă a secţiunii transversale de curgere a unui pachet. In centimetri pătraţi;
conform p ct 3.3.3.2.

3.3.3.0 Numărul de pachete rip se determină cu relaţia:

%
In care
debitul de calcul, In dedmetrt cubi pe secundă;
conform p ct 3.3.3.5.

3.3.4 Relaţiile de dimensionare specifice sepaValoareior de uleiuri fi grăsimi echipate ou pachete din pfăd
ondulate sau plane, paralele (fig. 3)

n1 ■ n ♦ 1

H * n d > n t i t hg (cm)

S0 - b H [cmJl

b,
P
¥

S - S 0 - n, p b • [cm2|

d _ 0 b d
[cm]
4 <p b ♦ ay

L- [cm]

COI g
[em*l
0„

10J
Sv, tcnV>]
A

b0 - b ♦ 6 (cm!

Bq * n p b 0 . (n p * 1) «o Jan]
in care
H înălţimea totali a pachetului, In centlmaM;
"i numărul da plici;
n numărul da lntar»pa|li Intra pitei;
d conform p c t 3.3.3.1;
• grotlm aa plăcii, In centimetri;
lnăi|lmaa unai ondula, In centimetri;
h înălţimea nată a pachetului, In cantimatrl;
b lăţimea «acţiunii transvaraaia da curgere, In cantimatrl;
*>, lăţimea raală a plăcii ondulau, In centimetrii
S conform p c t 3.3.3.S;
R raza hidraulici, In centimetri;
a, L conform p c t 3.3.3.2; •

%
 S T A S 127P4

conform p»:t. 3 3 3 3
co'»fici,‘ nt fjjal cu 1.05;
q. c c n frtn p-.:! 3 J J f*.
A suprafaţa d " s rp .u .ve cizon tală. In centimetri pătuţi. »
b. lăţimea cadrului do protecţie a unul pachet, In centimetri;
lăţimea bazinului In care se amplasează pachetelo. tn centimetri;
conform pct. 3.3.3.6;
distan|a dintre două cadre de protecţie a pachetelor, sau dintre cadre fl pereţii bazinului., In
centimetri; se recomandă s . - 2 ... 3 cm;
conform p c t 3.3.3.1;
vc conform p c t 3.3.3.2;
u, Încărcarea superficială a pachetului, In centimetri pe secundă.

3.3.5 Relaţii de dimensionare specifice separatoarelor de ulei şl grăsimi prevăzute fcu pachete din tuburi
(«fl. 4)
d. • d * 2 * [cm]

H ■ b * n d, [cm]

S . n* |d.* - * <d.* - d ’ ) j Icm*]

L - _ l _ « i - * , « tem)
cosa I 3 vr

q. * 10* [cm/*J
'■ V lv-
cos a
A ■ d Lr N (cmT
c.
N - ns
In car*
diametrul exterior al tubului. In eantimetrl;
conlorm pct. 3.3.3.1;

205
■'I 12 2 3 t

8 grosimea peretelui tubului, In centimetri;

H înălţimea totală a pachetului, in centimetri; '
b lăţimea totală a pachetului, In centimetri;
li numărul de tuburi pe lăţime sau înălţime;
S suprafaţa transversală netă, In centimetri pătraţi;
L conform p c t 3.3.3.2;
v, conform p ct 3.3.3.2;
conform p o l 3.3.3.1;
încărcarea superficială a unul pachet, In centimetri pe secundă;
conform p c t 3.3.3.5;
suprafaţa de separare orizontală, In centimetri pătraţi;
conform p c t 3.3.3.3;
coeficient de siguranţă egal cu 1,05;
numărul total de tuburi din pachet.

-K
r* > .
<t «r X
( r 1
?s
6■//

Fig. 4
3.3.0 Prescripţii constructive

! 3.3.6.1 Secţiunea transversală a paohetului se recomandă să fie pătrată, cu latura de 1 ,Q m.

; 3.3.6.?. Pachetul do plăci sau tuburi 6e Introduce lntr*un cadru do protecţie 6ub forma unei cutii paralelipi­
pedice cu feţele laterale din tablă zlncată, tablă din inox, poliesterl armaţi cu fibră de sticlă etc. Acest cadru
serveşte şi la manipularea pachetului in scopul montării sau demontării lui In bazin cu ajutorul macaralelor.

3.3.5.3 Liniştea şi uniformizarea curentului de apă In camera de admlsie se lealizoază prin intermediul unul
grătar de distribuţie, din bare paralele.
Unghiul de Înclinare po faţă de orizontală, al grătarului de distribuţie se determină cu relaţia:
P0 - 90» - a

3.3.6.4 Pachotele trebuie prevăzute In amonto şi aval cu grătare de dirijare din Jgheaburi curbate, caro să
conducă particulele de uleiuri şi grăsimi separate spre suprafaţa apel, respectiv nămolul ce alunecă pe plăci
6pre zona de colectare de la partea inferioară a bazinului.
Suprafaţa jgheaburilor trebuie să nu ocupe mai mult de 3 0 % ,din suprafaţa de intrare In pachet.

3.3.6.5 Distanţa dintre planul grătarului de dirijare a particulelor de ulei şi de grosime şl secţiunea de intrare
In pachet se adoptă de 5 ... 10 cm.
Aceeaşi distanţă se adoptă şl Intre grătarul de dirijare al nămolului şl secţiunea de ieşire din pachet.

3.3.G.6 Nămolul depus la partea inferioară a bazinului trebuie evacuat la maximum şase ore pentru a se evita
Intrarea lui In descompunere.
Evacuarea nămolului se poate face gravitaţional sau prin pompare.

3.3.8.7 Proiectarea separatoarelor de uleiuri şl grăsimi echipate cu pachete tip P P O sau P T se poate face
utilizlnd caracteristicile geometrice precizate In tabelele 2 şl 3 din Anexă pentru plăd şl tuburi din P V C .

3.3.7 Eficienţa reţinerii grăsimilor in separatorul de grăsimi cu plăci 6au tuburi este de 80 ... 9 9% .
 S T A S 12264

ANEXĂ

C A R A C T E R IS T IC I G E O M E T R IC E P EN TR U P ACH ETE DIN P L Ă C I O N D U L A T E PARALELE

Tabelul 2
Simbolul d Nr. da Nr. da înălj mea li|lm ea Supra/a|a a Raze
pach e­ m plftd lnlarapa|ll hkJrau-
tului
totală netă pach e­ reali a trans­ de R
H h tului plăcii versali separare. cm
cm cm b ondulate netă orizontali
cm b, S A
cm* cm*

ppo , • 2.0 4« 43 100 91. B 100 111 9132 649500 30- 0.982

550300 46*

375000 60*

PP O , 3.0 32 31 100 24 94.8 100 111 9420 447400 30' 1.46

365200 45*

250300 60*
PPO, 4.0 24 23 100 93.8 100 111 9547 332000 30* 1.93

271000 45*

191700 60*

Li.tgim ea lotalá a pacha Mul: L* - 175 cm

C A R A C T E R IS T IC I G E O M E T R IC E P E N T R U P ACH ETE DIN T U B U R I C U S E C Ţ IU N E C IR C U L A R Ă

r ibelu! 3
Simbolul Diametrul tubuiul Dimensiuni pachet Nr. de Suprnia|a Raza
°
pachetului tuburi hidraulici
Interior Exterior Inil|imea Lă|lmee N transver- R
de separwe.
d d, H b sală netă ori; on tată cm
cm om om cm S A
cm* cm*

PT, 2.8 3.2 100 100 961 8189 388400 30* 0.7

317000 45*

224000 60*

PT, 3.8 4.0 100 100 625 8508 324750 30* 0.9

265100 45*

187500 80*

P T. 4.5 6.0 100 100 400 8508 259000 30* 1.125

212100 45*

150000 60*

Lungimea totali a pachetului: - 175 cm.

206
 ANEXA 1.61
' S T A N D A R D D B AXAT STAS 3OS1-91
E D IŢ IE O F IC IA L A

ROM ÂNIA
InlKuUfU
INSTITUTUL ROUAN SISTEME DE CANALIZARE
STAS 30S1-4Í
DE CANALE A L E R E Ţ E L E L O R E X T E R IO A R E
CTANDARDIZARK DE C A N A LIZ A R E C lu U lc a r ta a lla a o m e rie

P rescrip ţii fu n d a m e n ta le de p ro iectare G 14

System e* da canalisation C m c t c m u KaKWtMsaqaa

S ew erage *.v*tem»
CHANNELS OP E X T E R N A I. CANAUX DES RE SE A U X ' KAIlAJIbI BHEUIHHX KAHAJ1H-
SEW ERAGE NETW ORKS E X T E R IE U R S 3AUH OH H blX CETSH
B a ile design rules P rescription « fon d am en tales p e u r réta­ OcHoBHue opeAnucaMKn
b lissem ent des p rofa ts n o n p o cK in p o a a n n ® ________

1 GEN ERALITĂŢI

1.1 Obieet
Prezentul itandanl 'Stabileşte prescripţiile fundamentale de proiectare a canalelor
tnchise sau deschise ale reţelelor de canalizare.
1.3 Definiţie
Reţeaua exterioară de canalizare este pai tea din sistemul de canalizare, alcătuită din
canale colectoare şi construcţii accesorii, cu a/utorul căreia apele de canalizare slnt colectate
şi transportate în afara suprafeţei unţi folosinţe.
lr.3 Domeuiu de aplicare
Prevederile prezentului standard se aplică canalelor reţelelor exterioare de oanalixare
ale :
— domeniului public al localităţilor, ftitre căminele de racord ale abonaţilor deserviţi
şi punctele de descărcare ale reţelelor de canalizare tn instalaţiile de epurare aau
In alt receptor;
— incintelor obiectivelor social-culturale şi economice de orice fel, de la locul de ieşire
a reţelei interioare de canalizare ptn& la descărcarea In altă reţea de canalizare sau
în receptor.
1.4 Prevederi generale /
1.4.1 Evacuarea apelor de suprafaţă şi meteorice de pe terenurile situate tn afara perime­
trului con8truibil al localităţilor şi incintelor izolate ale obiectivelor economice şi social-cul­
turale se face, de regulă, prin soluţii independente de reţeaua exterioară de canalizare.
In situaţii speciale, justificate din punct de vedere tehnico-economic, se poate admite
tranzitarea acestor ape prin reţeaua exterioară de canalizare.
Pentru dimensionarea hidraulică a acestor lucrări, se au In vedere şi prevederile STAS
1846-90, STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 şi STAS <4213-83.
1.4.2 Odată cu proiectarea reţelelor exterioare de canalizare, se analizează debitele de ape plu­
viale,. provenite din ploi excepţionale, In perimetrul construibil al localităţilor sau obiectivelor
social-economice care nu se preiau de reţelele de canalizare, precum şi posibilităţile de scurgere
superficială a acestor debite (pe străzi, alei, terenuri) astfel Incit să nu se producă inundaţ'i,
ţinîndu-se seama de prevederile STA8 4068/1-81, STAS 4068/2-87 şi STAS 4273-83.
Debitele excedentare astfel determinate se foloseso la elaborarea studiilor şi proiectelor
de sistematizare ale perimetrelor afectate.
1.4.3 Stabilirea procedeului de canalizare (separativ, unitar sau mixt) se face pe baza unei
analize compărative a mai multor variante, luîndu-se tn considerare caracteristicile apelor ceFe
evacuează, posibilităţile de epurare, influenţa apelor epurate asupra receptorului, realizarea
eşalonată a investiţiilor, eficienţa economică etc, ţintnd seama şi de prevederile STAS 1481-86.

E laborat dat J A p robat dat

C O M ISIA N A ŢIO N A LĂ PE N TR U U R B A N IS M IN S T IT U T U L R O M A N DE S T A N D A R D IZ A R E
ŞI A M E N A J A R E A T E n iT O M U M J I D a t a in tr ă r ii In v ig o a r e
In stitu ia ! 4« C ercetare, S istem atiza re,
Str. Jean Louis Calderon nr. 13
RrriTRESTT lîMii-nn.nt
1.6 Standard« eonexe
STAS 10808-80 Alimentări ou apă ţi canalizări. Terminologie
STAS 8591/1-91 Amplasarea reţelelor edilitare subterane executate In săpături,
In localităţi

2 P R E S C R IP ŢII FUNDAMENTALE

2.1 Forma ţi dimensiunile canalelor

2.1.1 Forma ţi principalele caracteristici geometrice ţi hidraulice ale canalelor Închise slnt
prezentate In anexele A, B fi 0 la prezentul standard.
Secţiunile nzuale ale canalelor deschise stnt triunghiulare, dreptunghiulare ţi trapezol-
dale.
în cazuri justificate din punct de^vedere tehnico-economic, se pot adopta şi alte forme
de canale.
2.1.2 Forma secţiunii transversale a canalelor se stabileşte lulndu-se In considerare :
— condiţiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurăţire;
— condiţiile de fundare ;
— gabaritele de execuţie disponibile;
— durata de execuţie;
— existenţa altor construcţii subterane sau supraterane din zonă (fundaţii, reţele etc) j

— aspectele economice.
2.1.3 Pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare a reţelei de canalizare, 1n speoial In
zonele ei incipiente, se recomandă ca dimensiunile minime ale secţiunii transversale a canalelor
să fie :
9
— pentru canalele circulare :
— In sistem de canalizare unitar, 300 m m ;.
— In sistem de canalizare separa t i v :
— 300 mm pentru ape m eteorice;
— 280 mm pentru ape u zate;
— pentru canale ovoide :
— 300 x 450 mm.
2.2 Materiale
2.2.1 Alegerea materialelor canalelor se face pe bază unei analize tehnlco-economice si ţinlu-
du-se seama de caracteristicile apei transportate, ale solului ţi apei subterane, de solicitările
mecanice maxime la care pot fi supuse canalele ţi de gradul de etanşeitate necesar.
2.2.2 Canalele deschise pot f i : '
— cu taluzuri inierbate sau brăzduite (numai In afara localităţilor);
— cu pereu uscat din piatră;
— cu pereu zidit din p ia tră ;
— cu pereu zidit din dale de b e to n ;
— din beton simplu ;
— din prefabricate din beton armat.
2.2.3 De regulă, oanalele Închise se realizează din beton simplu sau armat, monolit sau din
elemente prefabricate.
 2.3 * Amplasarea ©analelor şi construcţiilor accesorii
2.3.1 Amplasarea canalelor tn plan orizontal şi vertical, In localităţi, se face coordonat cu .
celelalte reţele exiHtontc «au proiectate.
în cazul amplasării canalelor în pămînturi sensibile la umezire se au în vedere măsurile
prevăzute de reglementările specifice in vigoare.
2.3.2 La proiectarea canalelor se iau măsuri pentru protejarea canalelor faţă de agresivitatea
apelor subterane (tn cazul canalelor de beton, agresivitatea apelor se determină conform STAS
3349-79) cit şi pentru protejarea straturilor dc apă subterană şi a surselor de apă, ca şi a solur
lui.
2.3.3 Adîncimea de fundare a canalelor se stabileşte pe considerente tehnico-economioş
tehnologice (preluarea racordurilor şi canalelor laterale), asigurarea pantei longitudinale, avîij
du-se in vedere protecţia lor contra îngheţului (adîncimea de îngheţ luată in considerare 68$
conform STAS 6054-77) si împotriva degradărilor datorate solicitărilor mecanice. ,
2.3.4 La proiectarea canalelor din tuburi prefabricate, se asigură realizarea unui contact
între baza tubului şi patul de fundare, pe o suprafaţă corespunzătoare unui unghi la centru de
minimum 90°.
Modul de realizare a patylui de fundare se stabileşte prin proiect, In funcţie denatura
terenului şi de solicitările exterioare.
2.3.5 Căminele de vizitare sint conform STAS 2448-82.
2.3.6 Se prevăd cămine de vizitare in următoarele situaţii:
a) la canale nevizitabile (cu înălţimea interioară sub 800 m m ):
— în aliniamente, la distanţe de maximum 60 m ;
— în punctele de schimbare a dimensiunilor;
— în punctele de schimbare a pantelor;
— în punctele de schimbare a direcţiei;
— In punctele de descărcare In alte canale colectoare;
— în punctele de intersecţie cu canale avînd lăţimea interioară de maximum 500 m m ;
b) la canalele semivizitabile (cu înălţimea interioară între 800 şi 1500 m m ):
— în aliniamente, la distanţe de maximum 75 m ;
— în punctele de intersecţie cu canale avlnd lăţimea interioară de maximum 500 mm \
c) la canale vizitabile (ou înălţimea interioară peste 1500 m m ):
— In aliniamente, la distanţe de maximum 150 m.
La toate canalele de mai sus, se prevăd cămine de vizitare şi In următoarele locu ri:
— în punctele unde apele de canalizare necesită un control calitativ ;
— în punctele de racord, pentru canale de racord cu aria secţiunii mai mare de 0,12 m *)
— în punctele de racord, pentru canale care evacuează debite mai mari de 100 l/s.
2.3.7 La intersecţiile canalelor cu lăţimi interioare peste 500 mm, se prevăd camere de inter­
secţie vizitabile.
2.3.8 La canalele cu lăţimi interioare mai mari de 1000 mm, schimbarea direcţiei "reţelei se
poate realiza prin curbarea traseului cu o rază egală cu 3 .. .10 ori lăţimea canalului. In funcţie
de amplasament.
2.3.9 Pe canalele semivizitabile şi vizitabile în sistem unitar, in funcţie de importanţa zonei
canalizate, se pot prevedea guri de zăpadă, însă la min. 500 m în amonte de staţii de pompare, •.
deversoare sau sifoane.
2.3.10 în punctele incipiente ale reţelei de canalizare cît şi pe traseu, oriunde nu se poate realiza
viteza de autocurăţire, tte amplasează cămine de spălare la extremitatea amonte a porţiunii
respective.
Tipul, volumele utile şi distanţele de amplasare a căminelor de spălare se stabilesc, de
la ck£;la caz, în raport cu lungimea, panta efectivă, fonnele şi ariile secţiunilor colectoarelor,
precum^şi de variaţia debitelor aferente acestora.
OXAO

Amplasarea căminelor (le spălare în pămînturi sensibile la umezire sau ou umflări şi

contracţii mari .se face respect îndu-se reglementările specifice in vigoare.
Distanţa între căminele de spălare pentru canale cu diametrul interior de pinii la 400 mm

1inclusiv, trebuie să nu depăşească 60 m, iar pentru canalele mai mari trebuie să nu depăşească
'120 m.
2.3.11 Pentru colectarea apelor meteorice de pe drumuri, pieţe, platforme, se prevăd guri de
scurgere, conform STAS 6701-82.
2.4 Calculul hidraulic
2.4.1 Debitele de calcul se determină conform STAS 1846-90, STAS 1795-87 sau STAS 9470-73
pentru fiecare porţiune de canal.
2.4.2 Canalele închise sau deschise care funcţionează cu nivel liber se dimensionează ţinînd
seama de rugozitatea materialului pereţilor udaţi, de panta terenului şi de gradul de umplere
necesar curgerii în bune condiţii.
La calculul hidraulic al reţelelor de canalizare închise şi al canelelor deschise, se reco­
mandă folosirea următoarei relaţii :

Q = A .k . P '2 (1)

tn care
Q debitul de calcul, în metri cubi pe secundă;
A aria secţiunii de curgere, în metri pătraţi;
k coeficient adimensional depinzînd de materialul folosit, avînd valorile :
Ic = 83 pentru tuburi metalice, de bazalt sau de gresie ceramică;
k = 74 pentru canalele din tuburi de beton şi din zidărie de piatră cu faţa cioplită;
Ic = 90 pentru canale din tuburi de azbociment, din policlorură de vinii sau din
poliesteri armaţi cu fibre de sticlă;
]c a 59 pentru canale deschise, căptuşite cu dale de b e to n ;
k = 50 pentru canale deschise, pereate cu piatră bru tă;
A: = 40 pentru canale deschise, brăzduite sau înierbate.
R raza hidraulică a secţiunii de curgere, in metri ;
I panta radierului canalului.
Pentru înlesnirea operaţiilor de calcul se pot folosi nomograme sau diagrame. In anexa B,
sînt prezentate diagramele pentru formele uzuale ale canalelor închise.
2.4.3 Vitezele maxime admisibile sîn t:
a) în canale închise ce transportă numai ape uzate menajere:
— 5m/s pentru tuburi metalice sau din beton arm at;
— 3 tn/s pentru tuburi din l>eton simplu, gresie, policlorură de vinii, azlx)ciment
şi poliesteri armaţi cu fibre de sticlii;
b) in canale închise ce transportă numai (sau şi) ape meteorice :
— 8 m /s pentru tuburi metalice şi din beton arm at;
— 5 m /s pentru tuburi din beton simplu, gresie, policlorură de vinii, azbociment si
poliesteri armaţi cil fibre de sticlă;
c) în canale deschise, conform tabelului 1

T a b e lu l 1

V it e z a m aximă
I m b r ica m in te a c a n a lu lu i
a d m is ib ilă , m /s

In ierbare 1 ,0 0
B r â z d u ir e 1 ,5 0
P e r e u u s c a t d in p ia t r a 2 ,5 0
P e r e u d in d a l e d c b e t o n 3 .5 0
P e r e u d in p la t r â c u m o r t a r d e c lin e n t 4 ,0 0
Z id ă r ie d e p i a t r â c u m o r t a r d e c im e n t ,
b e t o n sau b e t o n a rm a t 5 .0 0
 2 4.4 Pantele trebuie alese astfel în c ît :
2.4.4.1 La debitul orar maxim să se realizeze viteza de auto curăţire de cel puţin 0,7 m /s, fără
să se depăşească viteza admisibilă, conform pct. 2.4.3.
în cazul în care, pe anumite porţiuni ale reţelei de canalizare, nu se poate asigura viteza
de autocuiiţţire recomandată se aplică prevederile pct. 2.3.10.
Pentru canalele care transportă alte categorii de ape uzate declt cele oră^eneţti, viteza
de autocurăţire se stabileşte prin studii şi cercetări de specialitate.
r t Pentru toate tipurile de canale se recomandă ca pantă minimă din punct de vedere '
constructiv să fie 0,">%o.
2.4.4.2 Pe traseele cu pante mari, unde se depăşesc vitezele maxime admisibile, se prevăd cămine
de rupere de pantă sau dispozitive corespunzătoare.
2.4.4.3 în cazul unor variaţii mari de debite pentru asigurarea vitezelor de autocurăţire se
pot folosi forme speciale ale secţiunilor canalelor (cu cunetă).
2.4.3 Pentiu sistemul separativ, gradele de umplere (A/H) maxime admise pentru ape uzate
menajere sint indicate în tabelul 2.

Tabelul a

H
mm n h

p l n ă la 4 5 0 0 ,7 0
I n tre 5 0 0 . . .9 0 0 0 .7 6
p este 900 0 ,8 0

O B S E R V A Ţ I E — L a p r o i e c t a r e , se a le g p r o f ilu l ţ i d im e n s iu n e a c o l e c t o r u l u i c a r e c o n d u c la g r a d u l d e u m p le r e
c e l m a i m a r e , fă r ă a d e p ă ş i v a l o r il e d in t a b e lu l 2.

Pentru canalele în sistem unitar, ca şi pentru cele destinate apelor meteorice in sistem
feparativ, dimensionarea se face la secţiune plină.
în anexa C sînt date curbele de umplere parţială pentiu pro filele circular, ovoid, clopot
circular si clopot semieliptic.

3 DATE CONSTRUCTIVE

3.1 Pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a lucrărilor, in proiect se prevăd ţ i :

a) repere de planimetrie pentru :
— vîrfurile de unghi ale aliniamentelor;
— punctele de racordare a diferitelor porţiuni (sectoare) de canale;
— poziţia staţiilor de pom pare;
— poziţia căminelor, a gurilor de zăpadă si a altor construcţii şi accesorii, a traversărilor
de instalaţii subterane etc. ' x
b) repere de nivelment pentru :
— cotele radierelor căminelor de orice fe l;
— cotele radierelor la intersecţiile unde nu sînt amenajate căm ine;
— cotele radierului în punctele obligate ale canalului (traversări de instalaţii sub­
terane) ;
c) repere de planimetrie şi de nivelment definitive care se montează pentru urmărirea
în timp a comportării construcţiilor si instalaţiilor conform STAS 7833-90.
3.2 Săpăturile se prevăd in următoarea ordine de preferinţă: mecanizat, semimecanizat,
manual. .
în cazul execuţiei mecanizate, săparea pe ultimii 250 mm deasupra cotei de fundare se
prevede manual şi numai înainte de execuţia canalului.
leatul de pozare a tuburilor se nivelează obligatoriu la panta din p roiect; eventualele
denivelări se completează prin săpare iar umpluturile se realizează cu balast sau nisip.
La utilizarea tuburilor din azbociment sau PKEMO, pozarea se face obligatoriu pe un
strat de nisip, conform regulamentelor tehnice de utilizare a acestor materiale.

)8
 +

3.3 Forrn» fi dimensiunile trnnşeelor pentru execuţia'catmlclor închise se stabilesc pe b m i Uo

calcule tehnlco-economlce, In funcţie de :
— caracteristicile traseului : lucrări subterane fl suprntcrane existente, caracteristici
geotehnice »le terenului, necesitate» fi modul de coborlre a nivelului apel subterane etc. ;
— caracteristicile constructive ale colectorului, adlnciuiea de Îngropare fi tebhologia
de punere In operă ţ
— tehnologia de realizare a săpaturilor, sprijinirilor fi epuismentelor •,
— alţi factori de influenţii specifici zonei.
La nivelul de fundare a canalului închin (bnza tranşeei), lăţime» traiifeei (fi,) re sta-
bilefte cu relaţia :

B, - B . + 2« + &

In care
B . lăţimea exterioară a canalului, In m etri;
• grosimea sprijinirii, In metri f
t spaţiul tehnologic necesar pentru execuţia lucrurilor, In metri.
Pentru canale nzuale (din tuburi prefabricate), valoarea b se consideră :

b — 0,9 m, pentru B, < 0,5 ni

b -m 0,7 m, pentru B , > 0,3 m.

34 Lăţimea pe care se prevede desfacerea pavajulu' este egală cu lăţimea săpăturii - f l,3 m ,
In afarft de caşurile clnd prescripţiile de protecfle a muncii lu vigoare previld lăţimi m»l mari.
3.5 tn cazul pămlnturllor sensibile la umezire «au cu umflări fl contracţii mari se respectă
reglementările specifice In vigoare.
3.0 Se prevede, prin proiect, ca umplerea şanţurilor să se Iaci cu straturi de pămlnt de
300 mm grosime, com pactate ca malul.
De l i 800 mm peste creasta canalului, lucrările de umpluturii fi compactare se prevăd,
pe cit posibil, mecanizat, verificlndu-se In prealabil rezistenta structurii canalului la solicitările
respective.
3.T Prin proiecl se prevede ca execuţia reţelelor sil înceapă, de regulă, din ayal spre amonte,
pe cit posibil,de la punctul de descărcare In receptor, astfel Incit f i ne asigure «curgerea apelor
din săpătură fl darea In folosinţă a porţiunilor executate, In cazuri speciale puttudu-se stabili
altă ordine de atacare a lucrărilor.

4 V E R IF IC Ă R I

4.1 Verillearri lucrărilor

4.1.1 La canalele nevlzitablle trebuie verificate cotele, aliniamentele, pantele fl dimensiunile
canalului.
Se admit următoarele abateri limită faţă de p ro ie ct:
— la pante : ± 10%
— la cote : ± 30 mm, fără a se depăfi abaterile admise pentru pante.
4.1.3 La canalele vizitabile fi la cele deschise se verifică aliniamentele^ pantele, cotelo şi cali­
tatea tencuielii. Abaterile limită la dimensiunile interioare, In cazul In care acestca nu slnt regle­
mentate prin alte prescripţii, slnt de ± 3 % , restul abaterilor limită fiind aceleaşi ca pentru canalele
□evizi tăblie.
4.3 Ineerearea de etanşeitate
4.3.1 După terminarea lucrărilor de m ontaj, după ce betonul, chitul fi mortarul utilizate au
ajun» la rer.lstcnta pm ieelnlă, Înainte dc cxccuţla umpluturilor, sc oxecută încercarea de etan­
şeitate a canalelor luciilor, pe porţiuni.-
 4.2.2 In vedoiea Încercării care *o face cu apă, sc prevăd prin proiect următoarele lucrări
pregătitoare:
— umpluturi do pămlnt parţiale, lăsînd îmbinările libere;
— închiderea etanşii a tuturor orificiilor;
— blocarea extremităţilor canalelor $i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare
In timpul probei.
4.2.3 In cazul canalelor închise din beton sau azliociment, acestea se menţin iu prealabil pline
cu apă minimum 24 h.
4.2.4 Tronsoanele de canalizare ce pot funcţiona cu nivel liber se prob caza la etanşeitate pe
tronsoane de cel mult 500 in, la o presiune de încercare măsurată la cap Atul aval al tronsonului
de .‘».IO* y/m m *. Tronsoanele de colector ce pot funcţiona în exploatare şi cu secţiune plini,
sc probează conform reglementărilor tehnice pentru conductele sub presiune.
4.3.5 Pierderile de ap & admise in canale închise sînt conform tabelului 3.

T âbvh il 3

P i e r d e r ile de apJ a d m is ib i le In l ;m \ d e t u p r a fa (d u d a ţ i
D lm e n t lu iiile p e n tru e n n a le d in :
F orm a ca n a lu lu i
c a n a lu lu i
Iiich U fo n tă , a z b o c i­
mm
b e t o n sim p lu b e l aii u rm u l g re s ie m e n t , p o H c lo r u r i
d e v in ii, p o lle s t e r l

C ir c u la r ( f l j ;. 1) 250 II, 10 0 ,2 0 0 ,2 0 0 .0 0 2
1) 3 0 0 . . .0 0 0 0 ,3 0 0 .1 5 0 ,2 0 0 ,0 0 2
7 0 0 . . .1 0 0 0 0,V> ■ 0 , 1 .» — _
| W l t 1 0 00 0 .2 0 0 .1 0 - -

O v o ld ( f i * . 2 ) .1 0 0 /1 3 0 0 .3 0 0 .1 5
mu -1 0 0 /6 0 0 0 ,3 0 0 ,1 5 — _
5 0 0 /7 5 0 0 .3 0 (». 1:> _ _
0 0 0 /0 0 (1 0 .2 5 0 .1 3 — _
8 0 0 /1 2 0 0 0 ,2 5 o . i :i __ _
0 0 0 /1 3 5 0 0 .2 0 • 0 .1 0 _ _
1 2 0 0 /1 8 0 0 0 ,2 0 o .t o — —

A lte form e - 0 .2 0 ,1 0 - -

O IIS E H V A Ţ II

1 Valorile dlu tabel corespu n d presiunii de încercare de 5.10* N /m m * yl duratei de în cercare da m inim um
n 15 tn ln .
2 ('.mialele din gresie ţ i a zbocim en t treb u i« m enţinute o ori la pre*lun.i» de Incercarc, înainte do efectuare*
Incerrflril.

4.2.0 Valorile «lin tabelul 3 nu se aplică canalelor care transportă ape toxice sau injectate
(provenind de la spitale, sanatorii, fabrici de medicamente etc ) sau ape uzalc industriale chimic
impure şi catialclor care transportă ape uzate de orice natură, situate iu pămtnturi sensibile
la umezire, in straturi acvlfere sau în vecinătatea unor surse de apă.
Pentru aceste situaţii, pierderile se stabilesc pentru flecare caz în parte.
4.2.7 îrf cazul canalelor vizitabile sau deschise care transportă ape netoxice, cu acordul bene­
ficiarului de dotare, se admite ca încercarea la etanşeitate s l se facă prin umplerea parţiali a
tuburilor, pinii la nivelul maxim al apelor.
4.2.8 Condiţiile de încercare la etanşeitate a canalelor deschide se stabilesc prin proiect, de la
caz la caz, in funcţie de caracteristicile apei transportate, de implicaţiile pe care le pot avea
eventualele.pierden de apă asupra terenurilor, obiectivelor din zonă, plnzelor de apă subterane,
de natura terenului ţi a imbrăcăminţii canalului.
4.2.9 lu cazul cînd rezultatele încercării de etanşeitate nu şlnt corespunzătoare, se iau măsuri
de remediere, stabilite cu consultarea proiectantului.

209
 :4
A N E XA A t

P ROFILE U ZU ALE ALE CANALELOR INCHIBE

A — ari» secţiunii transversale, P — perimetrul secţiunii transversale, R — raza

hidraulic*.

Profil circular Profil ovoitl normal

A -= 1,153 B '
A “ "7
P =■ njD P = 3,972 B
R =. 0,350 B — 0,290 B

Flg. I F lg . 2

Profil clopot circular Profil clopot semleliptio

B tW H

A = 0,736 B '
P — 3,141 B
B - 0,234 B

F ig . 3 FU. <
 ANEXA B

DIAGRAM A PKNTRU DIM EX810N AREA CANALELOR CIRCULARE

C ü FORMOLA
S T A S .w .ţ-iU ________________________ __ _________________________________ A N E X A n (cnntlmmre-
n iA d U A M A r iî N T H U D IM E N S IO N A l t l ï A (IA N A l ,li l ,O l l ('I liC Ü I .A U U ÓU F O Í¿M ¡jÍ,'Á '
q = A ■ k ■ R *0 • I “ * k =* 83
 .AN EXA lî (conlimiaru)

DI AO KAMA PENTRU DIMENSIONAREA CANALELOR- OVOIDE CU FORMULA

Q = A ■k ■ ipi‘ • í 1«
A T A S 341', 1 •!)I

AN13XA H (coiilíinmn*)

DJAOKA.UA PKNTHC DIMENSION A HBA OANA LICJ.OU CM) POT SKM1C1KCULAR

CU KOHMUI.A
Q = A k U"' !'•' A: = 74

00
80
o sas

212
 A N K X A B (c(onHpufcre|

D IA O H A M A rBHTRÜ lU M K N B IO H A R K i CANA 1.1L O R CLOPOT S K M 1 E L I P T I 0 C U F O R M U IiA

Q 1rnlft i

Q I mV» I
STAS 3051-91

ANEXA O

CURBE DE UMPLERE PARŢIALI

Q — « Q, ; v = 0 »,

O B S E R V A Ţ I E : Qt şi v p r e p r e z i n ţ i d e b itu l şl v iţ e i* Ia s e c ţiu n e p lin i.

Profil circular

F lg . 10

EXEMPLE DE CALCUL :

Q = 1,5 ra9/a ; Q , *=» 2.ra5/ ^ ; *■ 3 m/s

<? 1,»
Se calculează! « = — = = 0,75 .
v,

Rezulţi ~ = 0,65 ca ordonaţii a punctului de intersecţie a curtai Q cu verticala

H
a = 0,75. Adicâ h — 0,65 H. Pentru aceeaşi valoare a ordonatei (I —
h = 0,65 \
J se citeşte la in­
tersecţia cu curba r valoarea £ = 1,1 pe abscisîl. Rezulţi v = $vp =*1,1 x 3 = 3,3 in/.“.

2. <? < 0,1 Q,

Q = 0,05 m3/s, = 2 m3/s, r , = 3 m/*

<?
Se foloseşte detaliul din dreapta diagramei. Rezult5 a = t~ = 0,025. Din diagrama
Qr
h
obţine “ = 0,11, iar v =» 3 vp = 0,43 x 3 = 1,20 m/s.

O B S E R V A Ţ I E : P e n tr u c e le la lt e p ro fite c a lc u lu l e*te an a log .

 A N E X A C (continuare)

Profil ovoid

F ig . 11

Profil clopot circular

F l*. 12
8TAS 3051-91

AN EXA C (coutinuare)

Profil clopot semieliptic

R nipniisnlillul p r o ie ctu lu i:
C N l'A T — In stitutul de Cercetare S tudii şl Proiectare
p en tru I'rb a n lsm *1 Am enajurea T eritoriului — l'R B A N
P R O IE C T
Tufţ. iJfinrIlfl Iun
H cdn ctat fin u l: Institu tu l Itoimin d r Sfnndiir<ll/.ar*
In g. D a n le ln -F le im M e jn n u
C o ln b o r o t o r i:
— M inisterul C on stru cţiilor — D lrcctin de Prescripţii
T ehnice şl E con om ico In Construcţii
— Instituiţii dc Inginerie Tehnologiei! şi Proicclilri pentru
Industrlu Chimicii
— Institutul de Proiectări P R O IE C T Hl.T,rHES>TI

214
 ANEXA 1.62
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE S T A T
R O M A N IA
___________ E D I Ţ IE O F I C I A L A _________ STAS 2448-82

CAXAU ZÄH !
tn lo cu ie fte :
C O N S IL IU L N A T IO N A L
P E N T R U Ş T IIN Ţ A
STA S 244t-U
C Ä M IM i DK V IZIT A H E
ŞI T E H N O L O G IE
IN S T IT U T U L R O M A N
DE
Prescripţii de proiectare C la s ifica r «* » a lfa n u m e r ic ii
<i r,4
STANDARDIZARE

S ew erages K:iiiu.-riiiuuun
IM ITS HIC C .ÔNTItOl.K
M ANHOLES C M O T P O B L I K K O J I O flU b I ’
l'rvscripU otix en vin- «Ic
Dosi>iii m ies I fojlM U np'KMiTHjKîBauiM
rc|:jt«lisKçtticiit îles |iriiji'lt

1 (îB N K K A i.ITA Ţi

1.1 Obicei si domeniu dc aplicare

Prezentul standard se referă ia căminele dc vizitare ale canalelor pentru evacuarea apelor
uzate, meteorice, de suprafaţă ni subteran«*.
C’ihn inele dc vizitare care constituie obiectul prezentului standard permit accesul in
canale in scopul supravegherii si întreţinerii acestora, pentru curăţirea- şi evacuarea depunerilor
sau pentru controlul cantitativ şi calitativ al apHoi, avind dimensiuni »are să j>ermit& intro­
ducerea uneltelor şi utilajelor specifice.
Prezentul standard nu se referă Ia :
— căminele speciale care permit introducerea utilajelor dc curăţire şi exploatare, cu
gabarit m are;
— căminele de rupere de p antă;
— căminele de spălare ;
— camerele de intersecţie ce trebuie prevăzute conform STAS 305 L-68 la inter­
secţia canalelor;
— căminele ce se ampla«caz:l in afara secţiunii transversale a canalelor;
— căminele de vizitare ce se amplasează in zone carosabile pentru un convoi cu sar­
cina pe roată dc peste 100 fcN.
1.2 Căminele de vizitare, după funcţionalitate, pot f i :
— de trecere ;
— de intersecţie :
— de racord ;
— de control al apelor.

Aprobat de :
IN STITU TU L R O M A N DE STANDARDIZARE F.laborc t I n li'.il In l'-'SI D au Intr&rli In v l f M r i :

Str. Roma nr. 3 2 -3 4 BUCUREŞTI R evizuit in I9CJ. 1*73 .«/ jp tl 19112-02-01

T e le x 11312 C N S T R
STAS 2448-82

1.3 Părţile componente ale crtm im îlor (U* vizitai«* sint :

— fundaţie;

— cameră de lucru, caro poate fi ciicularu (<•), sau rectangulară (r);

— coş du acces, inclusiv centura de rezema re a ramei capacului;

— capac ţi raliul;

— scară «le acces.

O B S f î H V A Ţ I K — fu f u n c ţ ie d e illiru n t iu n ilr c u n u lu lu i la c o n * se r1u ll7.c n 7.rt a c c c s u l. c a in c r a «Ic lu c ru poate fi

In c lu şii In f u u t la ll c « i b d e n u m ir e a d c c a m e r it d e lu c ru c a n a l.

2 F U E SC M P ŢII DK PKOI ECTAItK

2.1 Amplasare

2.1.1 Căminele «le vizitare se amplasează pe reţelele «le canalizare, conform STAS 3051-68.

2.1.2 Căminele de vizitare pot fi suprapuse secţiunii transversale a canalelor sau lateral
acesteia.

2.1.2.1 Amplasarea căminelor de vizitare suprapus secţiunii transversale a canalelor se face

prin :
—• includerea secţiunii transversale a canalelor in cămine, în cazul în care dimensiunea
orizontală maximă a secţiunii canalelor este sub 1,00 m ;

— amplasarea căminelor de vizitare, tangent interior la secţiunea transversală a ca

nalelor.
2.1.2.2 Amplasarea căminelor «le vizitare se poate face lateral canalelor, dacă înălţimea cana­
lelor la cm c se realizează accesul este mai mare de 1,80 m, prevăzimlu-se in acest caz, o ga­
lerie de legătură de la canale la căminele de vizitare.

2.2 Forme si dimensiuni

O lin c n ftiu iii Iii c m

2.2.1 Formele şl dimensiunile căminelor de vizita«» cu adiucimea hr < 7,0 in, sint prezentate
in mod exemplificativ in fiii. 1. .. 11 si tabelul 3.
Formele $i dimensiunile elementelor prefabricate clin beton care intră in alcătuirea,
căminelor de vizitare, sint indicate orientativ in anexa A, fijj. 12 . . . 16.
Dacă adinciniea ht este sub 2,0 ni se poate renunţa la camera de lucru.
Pentru adiueimi mai mari de 7,0 m. grosimea pereţilor cftminelar de vizitare va fi sta­
bilită pe bază de calcul.
Dimensiunile fundaţiilor precizate în fig. 1 . -----11 sint valabile pentru căminele de
vizitare amplasate in terenuri care, la nivelul tălpii inferioare a fundaţiilor, rezistă la o pre­
siune convenţională de calcul de minimum 1 kgf/cm5; in celelalte cazuri, dimensiunile funda­
ţiilor vor fi stabilite prin calcul vor fi luate măguri corespunzătoare de fundare.
 STAS 2443-82

2 .2 .2 (.‘a m in e d e v iz it a r e d o trecere

2 .2 . 2.1 (.'am in d e v iz ita r e d e tr e ce r e , p e n t r u c a n a le c ircu la re c u T ),H, 20 . . . 5 0 c m , a lc ă tu it

d in tu b u r i d e b e t o n , cn p ie s ă t r o n c o n ic â în t r e ca m e ra de lu cru şi c o ş u l de a c c e s , c o n fo r m f i" . 1
şi t a b e lu lu i.

SECŢIUNEA B-B S E C Ţ IU N E A A -A

215

d>
STAS 2 i 18-82

-■2.2.2 C ă m in <le v iz ita r e «Io tre ce rc, p e n tru c a n a lo cir c u la r e c u !> „ „ 2'0 . . . 50 c m , a lc ă t u it
d iu tu b u ri d e b e to n c u m u fă . c u p la c ă in tre ca m e r a d e lu cru si c o ş u l <lo a c c e s , c o n fo r m [¡g . J
şi tal>clului.

SECŢIUNEA B-B S E C Ţ IU N E A A -A

S E C Ţ IU N E A C-C

B~ f . .5

t 3- +
B - +

Fig. 2
 STAS 2448-82

2.2.2.3 C&inin de vizitare de trecere, peutru canale circulare cu Diat 20 . . . 50 cm, alcătuit din
zidărie de cărămidă, conform fig. 3 şi tabelului.
La căminele de vizitare de intersecţie, camera de lucru va avea dimensiunile de 3,00 x
X 1,00 m.

SECŢIUNEA A-A S E C Ţ IU N E A B -B

B -4-

S#Cţ'ur»*o C-C
F

A A

U
« *i /
r r - -

-1-
- 1
1
L . j i ----------------------- Sccţlw n«« 0 -0

A J7* . 1QQ . J7* â

b- 4
F lg . 3

©
S T A S 2148-82

2.2.2.4 Cămin de vizitare de trecere, pentru canale circulare cu DlnX 6 0 .. .100 cm inclusiv la celo
cu fundaţie de beton şi boltii prefabricata. conform fig. 4 şi tabelului. •
In cnzul în care 2>,nl > 80 cm secţiunea orizontala a camerei de lucru rectangulare este
de 1,00 x 1,00 m.

S E C Ţ IU N E A . A-A SECŢIUNEA B-B

S E C Ţ IU N E A C-C

+ -B

t
A
i tA

-M
- B * yi A* co respu n ză toare dim ensiun ilor canalului Ia care se fa c i accesul (la cele cu bolta prefabricată).
f grosim ea tubului.

Flg. 4
 .STA« 2448-82

2.2.2J5 Cîlniin «Io vizitare do trecere, pentru canale circulare eu J)h,t 1 10 . . . l.'iO cm, inclusiv
Ia cele cu fundaţie de beton şi boltă prefabricaţii, conform fi". "» şi Iubeţului.

SEC ŢIU NEA A-A SECŢIU NEA B-8

A -f-

A-—f-

SECTIUN EA C-C
w ; iio (î)
-f*-B

O ,,'Z
II sh
n
A mom
-f— >

« o
o
z i j l î 6 S o.

4- M
5.x

* n. L.
L L.

©
foi totT

« 12 140 21,60 -

© « s 1.05 a.to

© 10 8 1.15 “ 9.20

BETON ARMAT B150

OTEL BETON PC52
OTEL BETON 0B37
ACOPERIREA ARMATURII 3cm

bm v a r ia b il in f in ir i le «Ic / ) lP

217
STAS 2448-82

2.2.2.0 ( amin (lc vizitare de trecere, pentru canale cu sccţiiiiu» ovoidâ avind DjlL (Hi/UO . . .
"100/1."»O cm, inclusiv Iu cele cu fundaţia de beton şi boltă prefabricată, conform fi". (» şi
tabelului.

SECŢIUNEA A-A SECŢIUNEA B-B

S E C Ţ IU N E A C-C

+ -B

,---------------------- m -------------------------- ,
.15
/
- ___
ţ - -
___ -
FI t f Î ZÎ Î \
-------
t
-H -B
— B\ /•*. b* c o re s p u n z -W o a rc d im e n s iu n ilo r Ja c a r e * c fa c e a c c e s u l .

M». 6
 STAS 2448-82

2 . 2 .2 . 7 ('Tunin de vizitau* <li* trecere, pentru canale cu secţiune ovoidâ avind DIH J10/1 Oi» . . .
. . . l."»0/22."» cm inclusiv la cele cii fundaţia de beton si l>oltă prefabricata, conform ii^. 7 *i
tabelului.

S E C Ţ IU N E A A-A SECŢIUNEA B-B

SECŢIUNEA C-C

\ EXTRAS DE ARMATURA PT 1m
—

- |S r
+ ti­
Av o
u 2 . &

ii! ni
• o o <s
Z c ; O. c
+ ? B o
o -3
L. L
M 0 n. i . »oţ _ to t
12 13 2J* 2?.8‘ ~
— — ©

8 10 UO «320 -

<D 6 15 1.03 - 15..5

BETON ARMAT B150

OTEL BETON PC52
OTEL BETON 0B37
ACOPERIREA ARMATURII 3cm

i variabil tu fu n cţlr rir II.

STAS 2448-83

2.2.2.S Cămin do vizitare de treeere, pentru canale ovoide, clopot semieliptic*

îit"care H > 2,4 m, 7> > .1,00 m, conform fig. 8 şi tabelului.

SECŢIUNEA A-A SECŢIUNEA B-B

S E C Ţ IU N E A C-C

Armarea canalului se continuii şi în dreptul căminului cu excepţia armiUurii din

dreptul coşului de acces, care se prevede în proiect
Armarea radierulri canalului la care se face accesul, se va continua şi in radierul
căminului de vizitare.
h* conform proiect.
fi*. *

219
 STAR 2448-82

2.2.2.1) ('amin de vizitare de trccere, amplasat pe canal clopot circular, conform t'ig. 9 şi
tabelului.
Dacă, U > l ,5 0 m camera de lucru va ii «le 80 cm.

SECŢIUNEA A-A S E C Ţ IU N E A B-B

I r f\
S E C Ţ IU N E A C-C

> B

h* con form p roiect.

F ig . 9

©
STAS 2448-82

2.2.3 Cămine do vizitare, «le intersecţie

2.2..M Cămin <le vizitare de intersecţie, pentru canale circulare la care D :nt, D{ şi d < 50 cin,
coutoriu i'ig. 1, 2, 3, 10 $i tabelului.

SEC ŢIU NEA A-A S E C Ţ IU N E A 'B -B

A
4-

Col ele înscrise în paranteza se referii la căminele de vizitare cu camera de, lucru alcătuită,
ilin zidărie
F ig . 10

220
 STAS 2448-82

2.2.3.2 ( ’amine «ie vizitare de intersecţie, pentru canale circulare cu J)iut 0 0 . . . 100 cm si
<1< '.0 cm, conform fi.tr. 4 ; 0 ; 11 şi tal>elului.
Pentru > IO cm şi d >.10 cm camera «le intersecţii* va ti conform proiectului.
I*e canalul principal, Ia una din extremităţile camerei «le intersecţie se va prevedea un
câmiu de vizitai«*.

S E C Ţ IU N E A A-A S E C Ţ IU N E A B-B

+
C

S E C Ţ IU N E A C-C

-K B

*
-K >

-K B

hr se s la b ik -ţ t e p r in c a lc u l ; I n f o r m a t iv hr «

i 9 — K ro slm c tu l».

©
STAS 2448-82

2.2.4 Căminele «le vizitare «lc racor«l şi «Ic «*onlr«>l vor av«»a o alcătuire similara celor «le tre­
cere «iu «Ic intersecţie, «lupii cum sint amplasate.

2.3 Materiale
2.3.1 Materialele «lin care se execută cantinei,o «le vizitare, sint <;onform tabelului.

Poziţia E lem en t Figură Material

1 C ap oc si ramfl 1 ; 2; 3 S T A S 2308-81

S P ic i i prefubrtealft pentru a d u cem » la cotă 1 ; 2 ; 12 co n form p c t. A .l

3 T u b u ri circulare 1 ; 2 : 4 ...1 1 S T A S 81«-««»

4 Piesă Iron conlcă 1 , S T A S 8 18-8«

S M ortar pentru etanşarc (b in e rnalat) 1. . .11 M ortar de cim ent M 1«>0

9 T en cu ială 1 . . . 11 M ortar de cim ent M 100 (2 cm

grosim e)

7 P la c i Intre cam era de lucru şi co ş u l d e acces 2 : 13 con form p ct. A .2

4 T r e p lc «le acces sau scări cu v â n tu ri şi trepte 1 . . .11 O tel beton OU 37

0 20 S T A S -138/1-W>

U Piesă p refa brica lă p en lru rvzeinareo cap a celor ţi 1 ; 2 ; 1t co n fo r m p ct. A .3

ram elor

r Piesă p refabricată pentru rezem area c a p a celor şl 3 ; 15 con form p ct. A . l

ram elor

10 Z idărie d c cărăm ida ') 3 Cărăm idă calitatea A .

S T A S 157-71

11 F u n d a ţie 1 ...U H rlon simplu sa u arm ai : )

12 «¿m a l la care se face accesul 1 . . . 11 T u b u ri p refabricate

S T A S 810 *0
— F un daţie din beton şl boltă
p refabricată
— Deton arm at m onolit

13 Hitfolâ len cu ltă «4 scHvisItA *) 4 ...1 1 T encuială şi scllviseală din m or­

tar de cim en t M 10«) (2 cm
grosim e)

U B an ch ete ten cn lte 1 . . . 11 T encuială dîn m orta r de cim en l

M 100

ÎS P lacă in tre fu n d aţie şl cam era d c lucru 4 ; 8 ; 11 ; 18 con form p ct. A . 5

P lacă Intre fu n d aţie şi coşul de acces 5 ; 7 ; 17 C on form p ct. A .6

1) Pereţii căm in elor de vizita re tc execu tă din zidarii- d c cărăm idă nuni ni Iii cazurile In care nu p o l fi folosite
prefabricate din beton.

2 ) F u n d aţia că m in elor d c v izita re *e v a r m i i l a din betm i simplu snu armul m arcă B 1CV> dar nu m ai mică
<tc aceea a betonului din fu n d a ţia canalului la rare ««• fin e accesul. A n iin rca fundaţiei căm inului d c vizl-
tnrr v va con tin u a ti Iu fu n d aţia canalu lui.

.1) F orm a rlnolrl trebuie să fie :

— identiefl forturi secţiunii prin canul. tn cazu l căm in elor d e vizitare de tr e ce re ;

— profilaţii hidraulic. In ca zu l că m in elor d c vizitare d c intersecţie. •

2.4 Prescripţii constructive j ¿,

2.4.1 In cazul terenurilor In care nivelul maxim al apelor subterane so ririieft deasupra ra«lie-
rului căminelor, nu *e vor prevedea cămine «le vizitare «lin zidArie de cărămidă. Se vor prefera
căminele alcătuite din tuburi de beton cu mufă (fig. 2).
2.4.2 tn cazurile In care se impune Împiedicarea intrării in căminele «le vizitare a apelor sub­
terane de infiltraţie, precum şi impitMlicarea pionierilor de apă uzată din canalizare, se vor pre­
vedea priu proiect măsuri speciale (tencuirca căminelor pe toată suprafaţa ete.).
 STAS L*448-82

2.1.3 în cazul apelor agresive fala de Iwtoahe sau zidari«*, căminele se vor executa pe baza
proiectelor, din materiale rezistente la aceste si pe sau st* vor căptuşi pi* loată suprafaţa udată,
cu materiale rezistente, fără să st* micşoreze dimensiunile elementelor de rezistenţa precizate
în prezentul standard.
2.4.4 în cazul căminelor de vizitare amplasate in terenuri st*nsil>il<* Ia umezirc vor fi luate
măsuri speciale de protecţie împotriva exfiltrării apei «lin cămine, conform prescripţiilor spe-
cifice petttru aceste terenuri.
2.4.0 în cazul căminelor dc vizitare ce se amplasează la o schimbare de direcţie a canalului,
unghiul dintre cele doua direcţii trebuie să fie de maximum 00', in eazul canalului cu dimensi­
unea orizontală a secţiunii transversale piuă la ."»O cm inclusiv.
Pentru canale cu dimensiunea orizontală a secţiunii transversale pesle ol) cm se
vor proiecta cămine speciale astfel ca schimbarea de direcţie in cămine să se realizeze cu o rază
de mcordare lt ^ 3 in cazuri excepţionale so admite ca li ^ 2
2.4.0 Diferent» de nivel maximă intre două canale ce se intersectează (sau la racordări) va
fi de 80 cin măsurată astfel :
— pină la bancheta căminului, pentru canal receptor cu ."»o cm ;
— pină la radierul canalului receptor, pentru canal receptor cu i)M > 50 cm.
2.4.7 Fundaţia căminelor de vizitare amplasate pe canale executate din elemente prefabricate
sau cu dimensiunea orizontală a secţiunii transversale sub 1,00 in se vor executa independent
de fundaţia canalului.
2.4.8 Camera de lucru trebuie să aibă înălţimea minimă de 1,80 tu.Iu camera de lucru va
fi prevăzut un spaţiu de adăpostire lărgit in afata coşului de acces, pe toată lăţime» camerei,
cu înălţimea de minimum 1,80 i i i si lăţimea de minimum 0,20 m ca in fig. I . . . 0.
2.4.0 Pereţii interiori ai căminelor de vizitare vor fi protejaţi împotriva coroziunii prin :
— tencuire 2 cm grosime, în cazul pereţilor do beton monolit ;
— prin rostuire, în cazul pereţilor din zidărie «Ic cărămidă, sau din tuburi prefabricate
din beton.
Fundul căminului (rigolelor, banchetelor, radierul) va fi tencuit si sclivisit cu mortar
de ciment .M 100.
2.4.10 Îmbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment AI 100 si ro>«
tuirc in interiorul căminelor de vizitare.
2.4.11 Prima treaptă a scării de acces, in căminele de vizitare, va fi fixată la maximum .“>(1 cm
distanţă de la capac, iar ult ima va fi fixată la maximum 30 cm deasupra luvnchetei sau radierului *
(la ccle cu /),„,• > 50 cm).
2.4.11.1 Treptele vor fi confecţionate din oţel beton 0 20 mm protejat împotrivii coroziunii prin
vopsire cu minium de plumb.
Treptele vor fi dispuse pe două rinduri verticale (aşezate alternativ) avind următoarele
dimensiuni :
— lăţimea (paralel cu zidul) 20 cin j
— înălţimea (peri>ondieular pe zid) 15 cm ;
— distanţa intre trepte 30 c m ;
— distanţa intre cele două rinduri de trepte 5 cm.
Pentru evitarea alunecării piciorului in dreapta sau stingă, lăţimea treptei (cea paralel
cu zidul-20 cm), va fi mai joasă faţă de înălţimea treptei (cea perpendicular pe zid — 15 cm) cu
3 cili.
Dispoziţia treptelor este arătată in fig. 1 ,2 ,3 .
2.4.11.2 Ofturile pentru fixarea treptelor în tuburile de l>cton vor fi executate cu îngrijire pe
toată grosimea peretelui acestora.
în cazul folosirii scărilor cu vanguri, treptele vor avea echidistanţe dc 30 cm fiind con­
fecţionate (lin oţel beton 0 20 mm, iar vanguri le vor fi eonfccţionatc din oţel lat 50 xlO mm
STAS 305-80.
Vangurile scării se vor fixa in pereţii căminelor la o distanţă de maximum 1,50 m.

3 PKOHF. ŞI VEKIFIOAKI

Verificarea calităţii căminelor dc vizitare si proba de etanşeitate se vor face concomi­

tent cu verificarea şi proba canalelor, ţinînd seama de condiţiile de exploatare ale acestor».
STAS 2448-82

V\i: \M A

EU-:.MEXTE PItEFA.tJ.liICA'l’ E D IX «E T O N CAKE IX T K Ă IX ALCATCIKEA

CA.MIXET.OK DE VIZITAKE

A.l Piesă prefabricat<1 pentru aducerea la cotă, la căminele de vizitare circulare alcătuite
din tuburi dc beton (poziţia 2, fi*. I *i 2), conform fi". 12.

PLAN COFRAJ ARMARE PLACA

VEDERE A-A PLAN

tB

SECŢIUNEA B-B SECŢIUNEA B-B

t ÍH T

&
DETALIU PENTRU ARMATURA
3 V
i li
Z*
ai>i•ix>
<**S f i i © E tn tr ( ? ) C lrlig
L *035 L »0 .45
M * n i

© 5 2 xn BETON B 250
OTEL C337
@ & 2 lao

© 5 15 OJS

© 5 4 0.45

KIS. r j

222
 STAS 2448-82

A.2 Placă prefabricată între camera de lucru şi coşul de acces la căminele de vizitare cir­
culare alcătuite din tuburi de l>eton cu mufă (poziţia 7 fig. 2), conform fig. 13.

PLAN COFRAJ ARMARE PLACA

VEDERE A A PLAN

o
"5 2 S
£ o -
Ï s ; J ‘ 6 £ DETALIU PENTRU ARMATURA
s O
<§ o Í

M * n L

© 6 i 3.50 W
\ 28 7
£ ^ IfTXJ* -1DO
I Im tn »OfiO

© 12 1 3.50

© 6 1 2.95 ) Ci rKg

© U i 2.95

© 6 i 2.50

© 12 i 2.50 BETON B 250

OTEL OB37
© 6 26 0.60

© 6 3 0.70

F ig . 13

<3
STAS 2448-82

A .3 Piesă prefabricată pentru capace şi rame din fontă si bctou, Ia căminele de vizitare cir­
culare alcătuite din tuburi de beton (poziţia 9 fig. 1 şi 2), conform fi". 14.

PLAN COFRAJ ARMARE P LAC A

VEDERE ArA .P LA N

S EC ŢIU NEA B-B SECŢIUNEA B-B

DETALIU PENTRU ARMATURA'

-Q. n
© E t r l.r
t* 0 6 S L.0.6S

BETON B250
-OTEL 0B37

F lg . 14

22 3
 STAS 24-IS-S2

A .l Piesă prefabricată din beton arinat H 2o0 pentru capace şi rame ilin tontă şi betou Ia
căminele (le vizitare rectangulare alcătuite din zidărie de cărămidă (poziţia 9' lig. 3), conform
figr- io.

PLAN COFRAJ ARMARE PLACA

VEDERE ,A-A PLAN

SECŢIUNEA B-8 S E C Ţ IU N E A B -B

I » ( »
______________ 112______________

DETALIU PENTRU ARMATURA

-*2
■I Í ' ,d = z
2CH3 20 "
(D e ir w f © C t r llfl
t .U » L.0,55

BETON B 250
OTEL OB37

Fii. 13
STAS 2448-82

A .5 Plăcii între fundaţie si camera <le lucru (poziţia 15 i'ig. 4 şi (»), conform fig. lti.

PLAN COFRAJ A RM AR E PLACA

VEDERE A-A PLA N

t A
+
Í
DETALIU PENTRU ARMATURA

l-
U >

* * . 31
\ <5*1 ?0cm(3)

BETON B250
OTEL OB37

224
 STAS 2448-82

A.O Plaţii intre fundaţie şi coşul (le acces (fig. 3 şi 7) conform fig. 17.

DISPOZIŢIE GENERAU PLACA SECŢIUNEA 2-2

|2

s a

I 3

Ş,-------------|B,— -**—
A R M A R E S E C Ţ IU N E A 2-2
o r: iZ Z 3

BETON B2S0 V*k«» Wi«t •2SQ>o.Mim

O TEL O B37 £ • "•* '* 123,90«!
OTEL PC 5 2

Fig. 17
 ANEXA 1.63
S T A N D A R D DE ST AT
R£PUBLICA SOCIALISTA id it if o fic ia la STAS 3272-80
KOMAMA

i l i v m . i / .A i i i ln lo ep tritt STAS 3!7t-Tt

GUAT.AHE CU U.VllA, DIX l'ONTA, IMiMTRLl

«u n i DE s n HliERE C la s ific a r e a a lfa n u m e r ic *

0 !V4

S cw rra g ci Caunlisations K a H a jin a a u iiH

C A S T IK O N G R A T I N G S A N D G U I L L E S A V E C H AM fi, E N F O N T E , M V r V H H b I B P E I U E T K U C P A M O fl
l-H A.M ES, FO K » R A I N IlO L E S P O U lt IJ O tC H E S D É G O L T a - l f l O T B E P C T I IH CTOKA

1 GEN ERALITĂŢI

1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul standard se referă la grătarele ou ramă clin fontă, oaro intră In alcătuirea
gurilor do scurgere STAS 0701-82 ţi STAS 6701/2-7H.

1.2 în funcţie de zonele In care se folosesc, grătarele ou ramă sînt de două tip u ri:

— tipul A, amplasate în zone carosabile, pe rigole, în punctele de colectare a apelor

din pieţe, străzi, drumuri e tc .;

— tipul B, amplasate în zone necarosabile, in punctele do coleotare a apelor din curţi,

grădini ţi alte spaţii.

1.3 Notarea grătarelor cu ramă, diu fontă, se face indiclnd denumirea produsului, tipul
şi STAS 3272-80.

E x n n p lu d c notare a uni grătar cu ram ă din fo n ia tip A :

G rătar n i rama A STA S 3 2 7 2 - tH»

1.1 Grătarele tip A âhit dimensionate la oonvoaielş de caloul considerate pentru străzile
şi drumurile sistemelor rutiere conform reglementărilor tehnice iu rigoare.

A p rob a t :
E la b o r a t in iţia l in 1952 D a ta in tr ă r ii Ib v l c o a r a i
D ECRET AL C O N S IL IU L U I DE STAT
R e v iz u i t In 1 9 7 0 ; 197 s ş i 19S0 1981-12-30
Nr. 174 din 30 ¡uni* 1981
 STAS 3272-80

2 CONDIŢII TEHNICK DK CALITATE

2.1 Forme si tlinirnsiuni

Dim ensiuni in mm

2 .1.1 Forma şi dimensiunile ghitarelor cu ramă, tip A s in t:

'a»
— grătarul, conform fig. 1 o ;

4 -4
i
vra
> 'X

F ig . 1 o

225
 STAS 3272-80

— rama, conform fig. 1 b.

226
STAS 3272-80

2.1.2 Forma şi dimensiunile grătarelor cu ramă tip B sînt conform fig. 2.

,T

\ Lee pentru medert __

F ig . 2

2.1.3 Mas* ya f i :
2.1.3 — pentru tip A : mas. 50 kg pentru grătar;
max. 60 kg pentru ram ă;
— pentru tip B : zz 10 kg pentru grătar;
~ 20 kg pentru ramă.
2.2 Abateri limită la dimensiuni '
Abaterile limită nespecificate în figurile 1 şi 2 sînt conform STAS 1592/1-74, clasa IV-a
de precizie.
2.3 Material
Grătarele cu ramă se execută din fontă Fc 150 STAS 503-75.
2.4 Aspect şi c.\eeu|ie
2.4.1 Suprafeţele grătarelor şi ramelor vor fi curate, lipsite de bavuri, fisuri, crăpături, goluri,
stratificări, incluziuni nemetalice sau alte defecto care p ot influenţa negativ rezistenţa sau aspec­
tu l acestora.
*2.4.2 Suprafeţele pe care se circulă şi celo do asamblare trebuie să fie plane.
Abaterile limită de la planitate pentru aceste suprafeţe s în t:
0,7 mm, pentru grătarele ou ramă tip A ;
1,0 mm, pentru giătarele cu ramă tip B.
2.4.3 ’ Suprafeţele do contaot dintre grătar şi ramă trebuie să fie astfel, înclt să aaiguro o aşe­
zare corectă a grătarului pe ramă.
2.4.4 Se admit remanieri prin prelucraro la rece, ca do exemplu prin polizare, sablare ele.
Nu se admit remanieri prin sudură, chituiri otc.
 STAS 3272-80

3. REGULI PEN TRU VERIFICAI?EA CALITĂŢII

Verificarea calitilţii grătarelor ou ruină se faeo prin verificări de tip şi verificări de lot.

3.1 Verificări de tip

Verificările do tip constau din verificarea tuturor condiţiilor tehnice prevăzute la pol. 2
şi se foo asupra a cel puţiu cinci b u că ţi:
— la asimilarea în fabricaţie a produsului,
— la schimbarea tehnologiui do fabrioaţio.
ap--
3.2 Verificări de lot

3.2.1 Prin lot se înţelege cantitatea de grătaro ou ramă (ansambluri), de acelaşi tip, supuse
In acelaşi timp verificării.

3.2.2 Verificările de lot constau în verificarea formei, dimensiunilor, abaterilor limită, aspec­
tului şi execuţiei (pot. 2.1.2 şi pot. 2.4.3), efectulndu-sc prin control statistic cu un plan dublu
de control normal, un nivel de control No II şi un nivel de calitate acceptabil AQL 0,5%, con­
form STAS 3100-72.

3.2.3 Volumul loturilor şi eşantioanelor, precum ţi condiţiile do acceptaro sau' respingere

a loturilor slnt arătate tu tabelul do mai jos.
Loturile avind mai puţin do 20 ansambluri (grătare ou ramă) se verifica bucată cu
buoită.

N u m ărul d e an sam blu ri N u m ăru l d e ansam bluri

necoresp u n zâ toa rc ca re d eterm ina : V olu m u l n ecorespunzătoare din
V olu m u l
V olu m u l cclu l d c al am bele eşantioane
prim u lu i
iotu lu i doilea considerate îm preună,
eşantion exam inarea
(n u m ăr de acceptarea respingerea eşantion care d o te r m in ă :
(num Ar d« celu i de ni
ansam bluri) lutului lotu lu i (numAr de
a m a m b lu ri) d oilea acceptarea respingerea
m ux. m lu. ansam bluri)
eşantion lotu lu i lotu lu i
m ax. m in.

2 0 . . . 50 5 0 2 1 5 1 2

5 1 ...9 0 8 0 3 1 sau 2 8 3 4

9 1 . ..1 5 0 13 1 4 2 sau 3 13 4 5

151 ...2 8 0 20 2 5 3 sau 4 20 6 7

2 8 1 . .. 5 0 0 32 3 7 4 ...6 32 8 a “* 9

5 0 1 . . . 1 200 50 5 9 6 .. . 8 50 12 13

3.2.4 Condiţiile de la pot. 2.4.1 si 2.4.4 se verifioă bucată cu bucată.

3.2.5 Calitatea fontei, conform STAS 508-75, se garantează de către producător şi se veri­
fică lu oax do dubiu, la cererea bonofioiarului.

4 METODE DE VERIFICARE

4.1 Verificarea formei şi aspectului se face ou oohiul liber.

4.2 Verificarea inexistenţei fisurilor, crăpăturilor şi golurilor în piesă se face suspendînd

fiecare piesă In parte si lovind-o în mai multe locuri cu un ciocan cu masa de 1 k g ; sunetul pro­
dus trebuie să fie clar şi pliu.

4.3 Verificarea aşezării corecte a grătarului pe ramă se face prin apăsarea grătarului aşezai
orizontal po ramă, Iu patru loouri echidistante, pe periferia grătarului. Nu se admite ridicarea
părţilor opufto ou mai mult declt abaterile limită admise la pct. 2.4.2.
 STAS 3272-80

4.1 Vorifioarea dimensiunilor, abaterilor limit;1 la dimensiuni şi planitufii se face ou apa-

rato obişnuite do măsurat.

4.5 Verificarea calităţii fontei se face, la cerere, conform STAS 5HŞ-7'».

5. MAIK'AKE, AMBALARE, L IV lîA liE ŞI DOCUMENTE

5.1 Marcarea fiecărui grătar si ramă se face din turnare, înscriind pe feţele superioare,
conform fig. 1 şi 2, următoarele date :
— marea de fabrică a Întreprinderii producătoare;
— tipul (simbolul literal);
— STAS 3272-80.

O B S E R V A Ţ I E . — L a c e r c r e u b e n e f ic ia r u lu i, s c p o a t e lu s c r lc >1 n u m e le lo c a l i t ă ţ i i m u ie s e v a .li li/.a p r o d u s u l

5.2 Grătarelo cu ramă nu se ambalează.

5.3 Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de documentul de certificare a calităţii Întoc­
mit conform dispoziţiilor legale in vigoare.

E la b o r a t do : C onsiliul Pop u lar al M u n icip iu lu i B ucureşti Colaboratori :

G ru p u l În treprin derilor de g o ip o d ă ria com unală — InstitQtul ccn tral de c e rc cta rc proleetare f l d lrcctlvare
R e sp o n sab ilu l p ro tcctu lu l : In#. D u m iln i Georyescu In con stru cţii
V e r if ic a t : Institu tu l rom ii n de standardizare — C om itetul pentru P roblem ele C onsiliilor Populare
Ing. M a gd a Io n cscu — D irecţia drum u rilor din c a d ru l M inisterului Trans­
p ortu rilor şl T e lecom u n ica ţiilor
— F acu lta tca de m etalu rg ic d in cadrul Institutului
p oliteh n ic — B ucureşti
— Institutul d c ccr cc ta r e f i proiectare pentru sistem a­
tizare, lo cu in tc f l gosp od ă rie co m u n a li — •
— B u cu rcfti
— în t r e p r in d e r e a c a n a l-u p ă — B u c u r c fti
— F abrica m ix tă d c Industrie locală - R ăd ău ţi
— întrep rind erea de in d u strie locală T im ifu l — L u g o j
— în trep rin d erea ju d eţean ă d e Industrie loca lă —
— S ibiu
— întrep rind erea ind u strială d e stat Flacăra —
— P loieşti

227)
 ANEXA 1.64
REPUBUCA SOCIALISTA S T A N D A R D . DE STAT
ROMANIA E D IŢ IE O F I C IA L A
STAS 6701-82

CANAL1ZÂIU In lo cu leftt:
C O N S IL IU L N A Ţ I O N A L
S T A S 6701-13
PE N TR U Ş T IIN Ţ A
Ş I T E H N O L O G IE GHIU D E SCUKG13HK CU SIFON
INSTITUTUL ROMAN C la a lfţc a r c a a lf a n u m e r ic ă
Şl DEPOZIT*
DH
(Í 5*
STANDARDIZARE

S e v e ra g cs C analisations KauanH3auHi!
D I S C H A R G E O P E N I N G S W IT H J IH B H E n P H B M H M K il C TM ^PA-
T R A P A N D D E P O S IT B O l’ C.I IK S D ’ É C .O U T A V E C G A R D E BJIHMECKHM 3A TB 0P0M H
H lD H A U L I Q U i: R T D E P O T OTCTOflHHKOM

1 (.iBN KRAM TAŢI

1.1 Obicei ţi doiiiMiiu do aplicare ,

Prezentul standard se referă In. gurile de scurgere cu sifon şi depozit care se prevăd
la canalizări exterioare şi din incinte in sistem unitar şi la canalizări pentru ape meteorice.
Gurile de scurgere cu sifon şi depozit care fac obiectul prezentului standard pot fi
folosite şi in terenuri nuicroporice sensibile la umezi re, do umplutură etc., cu respectarea şi
a reglementărilor specifice pentru aceste terenuri.
.1.2 (3urile do scurgere cu sifoa şi depozit sint alcătui tc din :
— grătar;
— corpul gurii de scurgere, inclusiv placa de susţinere a grătarului;
— beton de egalizare.
1.3 (¡urile de scurgcrc cu sifon şi depozit sint do două tipuri:
— tip A, cu grătar carosabil;
— tij) 13, cu grătar necarosabil.
J.3.1 (»urile tip A, in funcţie de numărul grătarelor pot. fi :
— .tip AJ, cu un grătar carosabil;
— tip A2, cu două grătare carosabilc.
1.4 .Stabilirea tipului gurii do scurgere se face, in funcţ ie de debitul de calcuţ şi de modul
in cure se realizează accesul apei în gurilo de scurgere, conform tabelului 1.

A cce s u l apei ’p rin rlgolâ :

A cces u l npei din
d in lr -o sin gu r* lo a tc d ir e cţiile
din (Ionii d irecţii T ip u l gurii de scurgerc
d ir c c ţ ic

O c h itu l <lr m ic u l l/s

7 11 11 A l 4

11 17 17 A 2

- ' •1 4 B

1.5 In anexa A la prezentul standard sint date prescripţii constructive si referitoare la

modul de amplasare a gurilor de scurgcrc.
1.6 In anexa 13 sint prccizatc detaliile de alcătuire a plăcii de susţinere a grătarelor la
gurilo do scurgere tip A2.

2 DIMENSIUNI

2.1 Gurilo de scurgcrc tip A 1 sint conform fig. 3 şi tabelului 2 ; grătarul este tip A
carosabil ST A S 3272-7 6.

Aprobrft d e :
INSTITUTUL R O M A N OK r'TAN i\AIÎÎ)l7A!?E Elaborat in i fia i In 106.1 D a ta i n t r i r l i ;n v ig o a r e :
 STAS 0701-82

2.2 Gurile do scurgcro tip H KÎnfc conform iig. 1 yi tabelului 2 ; grătarul os te tip B ncca-
îoxabil STAS 3272-76.
S ecţiu n ea A - A

2.3 Gurile de scurgcro tip A 2 RÎnt couform fig. 2 yt tabelului 2.

Secţiunea A - A SecUurua B *B

228
 Tabelul 2

l'o /l| ia ' D enum ire M aterial

l

/ «îrfttar 1 (•rfllar din f«mlA lip A ca rosa b il sau lip 1) ne-

carosabil S T A S 3273-70

2 C.rftlar din fontii tip A carnsaliil S T A S 3272-71»

îH J «UtrjHd nurii «Ir Kcurtlcrc 1 PI ckc pentru nuri «Ic sc.urgcrt: •> S T A S 810-80

4 3 U eton sim plu H 100

5 2 l ’ icsfl pentru guri d c scu rgcrc S T A S 810-80

« 1 fi 3 ('.ol sim plu ~i l)n 1-r*0 sau î) n 2 0 0 — S T A S 810-80

; Uri «hi ctfallr.are 1 Ki 2 licl«m sim plu 11 « )

X l’ kwil «Ic susţinere a ^riUarclor 2 şi 3 Dctou arm nl iuouqIi I H 200 sau prefabricai D 2T>0

n T cn n d a la srllxisilft 1 Mortar M 100

•* 1V>xiţin H p o a le li ir a l i /a l f i si «liu lr - u n Iu l» r u s c c ţ i u n c c ir c u la r ii, c u ntuf.1. p r e v ii z u l c u ijlu ţ p c n l r u r a c o r d : n cc s l

t u b s r v a I n c a ş i ra p e IO «-iii. I n lr u n r a d ie r d in lw l« m s im p lu II IM» Iu u rn siiite d e W c m .

f n t r o toib si fin u lu i d o b e t o n , p re cu m ¡ ii I.it Iul) şi ş tu ţ, in e x lo r io r s o v a p u n e «Io

ju r îm p r e ju r m o r ta r d o ciment* M I(Ml p e n t r u el-aiu<aiT.

2.4 Ijog&bttra dintre gura «le- scurgere *i canalizare se face priulrun racord, oare trebuie
să aii) îl col puţiu :
— D ji 1 5 0 în c a z u l g u r ilo r d o s cu rg e re lip A l si tip 1!,
— Du 300 iu c.a-zul gurilor di*, scui’gore tip A 2.

2 .5 Itncordul gurii d o scurgere s r poalr ren li za aslf«*l :

— p rin le g ă t u r ă d ir e c t ă la n u m i, djtriV ko în d e p lin e ş te c e l p u ţin u n a din c o n d iţiile :
•— c a n a lu l a r e în ă lţim e a m ai m a r e «le 1,5 m ;
— v it e z a d e s c iir g e r o J)e rac-onl la d e b ilu l d e ca lcu l e ste m a i m a r e d o 1,5 m /s ;
— prin in te rm e d iu l unu i c ă m in d e v i z it a r e ; p a n ta r a c o r d u lu i v a tr e b u i s ă realizeze
v ite z e le d e 0 , 7 . . . 5 iii/ k, c o n fo r m S T A S 3 0 5 1 -OS.
P en tru r.tcord u ri cu I)n 150 p a u la m in im ă ho. d e le r m in ă în fu n c ţie d o d e b ite le d o
ca lc u l p r e c iz a te în ta b e lu l 1, astfe l in c it v ite z a m in im ii sâ fie d e 1 iu / k.

. 3 RKC.ULI ŞI M KTODIÎ 1)15 Y J ilflK K AJnC

3 .I Calitatea cxocuţ;ioi gurilor do scurgere se verifică pentru fiecare gură de scurgere în parte.
.’1.2 Verificarea calitaţ.ii constă din :
— vorificarca ctau ţoi l ă ţ i i ;
— ycrificarea legării ra c o r d u lu i la ca n a liz a r e . 1
3 .3 Vorificarca etanşei lă ţ ii se fn c c d n j»ă e c g u r a d e scu rg e re in c lu s iv r a c o r d u l au fost
m u p l u l c c u a p ă şi m e.nţ.inute astfe l tim p d e c e l p u ţin 21 I».
D u p ă a c e ia , g u r a d o scui-gorc in clu s iv ra c o r d u l kc« u m plu «lin n o u «mi a p ă irină la n ivelu l
fo ţo i iu lo r io a r o a r a m ei g r ă t a r u lu i; «lu pă t m r r c a unui tim p «le *J0 m in u te , n iv e lu l a]>ei nu
ţr e b iiio *ă scadă c u m a i m u lt «Io 4 c m .
3.4 Ycrificarea legării raconlului gurii de scui’gere la canalizare se face Iuruitul apa in
gura «le scurgere şi urmărind se.ui-gerea apei la «anal.
5'1'Ab ti

ANEXA A

rUKSMItM’T l! CONSTUUOTIVK Şl l>K AMIM jASAUK

A.l Prescripţii constructive

A. 1.1 în «iazul terenurilor m;vcroporice sensibile la umezirc, fundul săpăturii ţi pămîulul
de umplutură din jurul corpului gurilor do scurgere, se vor compact-a conform regle­
mentărilor tehnice în vigoare pentru aceste ((-¡renuri.
A.l/J în «*azul terenurilor macroporicc. sensibile la. um«*zire ce se 1.aşează sub greutate proprie,
gurile do scurgerc trebuie să nu piardă aj>â; iu asemenea situaţii, la rec-omandarca
proiectantului, se p o l folosi si gurile dc sc.urgcro conform STAN (»701/2-70.
A.3 i'rcsoripjii dc amplasare
A/J.L Amplasarea gurilor «le scurgere în cazul accesului apei prin rigole se face astfel incit
latura lungă a grătarului să fie paralelă eu bordura trotuarului, cu balamaua către
ac.esIa.
în cazul accesului apei «lin t-oato direcţiile, gurii«* «I«*. scurgere se amplasează Ia conver­
genţii paulelor «le colectare.
A/J.!! La intersecţiile dc rigole (colţuri «le slra«lă), gurii«* «1<*. scurg«'.re s«* amplasează de regulă
in amonte «le trecerile «le pietoni.
A/J.*» Oorpul gurilor de scurgerre va fi astfel amplasat pe verticală incit oglinda apei reţi­
nută de sifon să fie la o adincimo II (l'ig. 1 şi li) cel puţin egalii eu adincimea de
îngheţ, conform »STAS (»Or»l-77.
 STAS 0701-8*

D1ÎTAL1U DE A1AJĂTUIRK A PLĂCII 1)15 SUSŢINERE A GRĂTARELOR

LA GORILE DE SCURGERE T IP A,

DISPOZIŢIE GENERALA PLACA SECŢIUNEA 1-1

r. 5

9
**

ARMARE SECŢIUNE V1

ft

PC 52

EXTRAS ARMARE »A *

0 n L ssne PC 52 j îu . © trsB "

•# • 10 o *>#•»
i * 6 8-40
f) 9 075 675
3 4 J ft & 0P
13 nr buc ■ 5
± î ovs 495 0B 37 Elf#M0
i _ L-ieo : -
? f 140 .m o
7 nrbuc«15
7 f & 0.7S 4.50 0B 37.
a 0 3 OflO ¿.iu
u» ¿a J5 1S.W 1S15
2 J 2 i_ M ÎÎL
G /0 1595 6 25 2_w _ — A coperirea cu b e to n -á arm ăturii a » 1 , 5 crii
— D om eniu de u tilizare: carosubll greu cu V 80-
To*o< Kg 15.95 15 W
VMum b o lo n 8 250>O.K25rr.C. tic recom andă exccuţia p lăcilor d<* n n ilă ţl
C o n iu m Otel »3155K # specializate
BETON BÎ SO
OTEL OB37
OTEL PC 51
 ANEXA 1.65
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
ROMANIA e d iţ ie O F IC IA L A STAS 12594-87
c a x a liz A iu
C O M IT E T U L N A T IO N A L Inlwuieţtc : —
PENTRU Ş T IIN Ţ A STAŢIÏ l>E POMPAll 12
ŞI T E H N O L O G IE
INSTITUTUL ROMAN C lasificarea alfanum erică
DE P re s c rip ţii (/enchile (le p m ie e la re <i r.i
STANDARDIZARE

Scwcrntfes Cana Usai Ion» Kuiuciuaarţuii

I N J E C T IO N S T A T IO N S S T A T IO N S D E P O M P A G E CTAiurim DOAOIlOAbüMHUE
G eneral ru le» fo r designing* Prescriptions générales en vue tic O friuic apcAnucuiiun n o n pohkth -
l'établissem en t d es p rojets )M>naHUK>

1 G E N E R A LIT Ă Ţ I

1.1 OMi*ct *i dom eniu de aplica re

1.1.1 Prezentul xtundartl .stabileşte prescripţiile generale do proiectare pentru staţiile de pom­
pare a a])el()r de canalizare şi a nil molului provenit din staţiile do epurare, folosite In cadrul
sistem«*lor de canalizare ale centrelor populate «au alo obiectivelor induşi riale.
1.1 .2 Prezentul standard se aplica la staţiile de pompare echipat e : cu (>ompc eu ax orizont al,
cu pompe cir ax vertical, eu ]>ompc submersibile, eu transportoare hidraulice.
1.1.3 Prezentul standard nu so aplică la staţiile de pompare :
— ochi]>ate cu alt fel de pompe decît cele precizate la pot. 1.1.2;
— provizorii j
— pentru apo uzate industriale agresive chimic, sau caro conţin substanţe otrăvitoare
sau nocive pentru personalul do exploatare;
— pentru ape uzate radioactive;*
— pentru aj>e minerale sau nil moluri teraj>eutioe uzate, «Iacă au noţiune agresivă faţă
de materiale sau nocivitate bacteriologicii faţa de personalul 'do exploatare;
— pentru apeuzate din Incinte, in oare so pot deversa lichide combustibile care pivziiitil
pericol de incendiu sau explozie;
— pentru ape uzate im purificate bacteriologic sau virotie, care prezintă pericol de conta-
minare pentru personalul de exploatare.
Prezentul standard nu cuprinde prescripţiile privind calculele do stabilitate şi tio rezis­
tenţii ale construcţiei si ochi pa montelor şi nici prescripţii de dimensionare a echipamentului şi
instalaţiilor electrice.
1.2 Staţiile de pompare se folosesc In cadrul schemelor genonile do canalizare, atunci c itu l:
— relieful terenului obligil la adinciini mari ale colectoarelor (iu reţeaua de canalizare);
— din cauza reliefului terenului in amplasamentul staţiei tio epurare sau a variaţii*!
nivelului ajs i iu emisar nu so dispune In permanenţii de gmdientul hidraulic necesar jientru
curgerea gnvvitaţionairt a ajx-lor iul ni diferitele obicctc ale staţiei do epurare, sau pentru descur­
carea apelor epurate ?i a ajndor pluviale in emisar.
Alegerea soluţiei cu pomparea apelor de canalizare faţă do cea cu colectoare la adinciini
mari se face pe biiza unei fundamentări tehnico-oconomice (valoare «le investiţie, cheltuieli «le
exploatare si intreţincit*, consum spt*cific de euci-gic electricii si manoperă etc.).
La staţiile de epurare, 111 cazul în care cota colectorului principal impune fumlarea con­
strucţiilor îiţapfi subteranii, trebuie să sc analizeze telinieo-eco'nomic şi o variantă cu pompa­
rea apei.

E laborat d a 1
COMITETUL PENTRU PORBLEMELE
CONSILIILOR POPULARE
Inrtltutul da Corcatara şi Prolactara
pantru Sistematizară, Locuinţa
|i Gospodăria Comunală______
Aprobat de :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data Intr&ril In vigoara :
Bd. Iile P lntilie nr. 5 BUCUREŞTI I8 8 7 -1 2 -0 1
T e le x 11312 C N ST R
STAS 12594-87

1.3 Staţiile do -pompare a apelor uzate ho amplasează în cadrul schemei de canalizare, fio
In cadrul reţelei de canalizare pe colectoarele sau pe bazinele de retenţic a apei pluviale, fie In
cadrul staţiei de epurare, la intrarea In staţie, lntr-una ilin secţiunile fluxului tehnologic,*sau la
ieşirea din staţie, înainte do vărsarea In emisar.
Amplasarea staţiilor de pompare se face pe baza unui calcul tehnico-economic pe ansam­
blul sistemului de eanalir.vre.
1.3.1 Staţiile de po mpartMrebuie astfel concepute incit să fie posibilii descărcarea gravita­
ţionalii a apelor cai« Intru in aceste staţii In perioadele în care nivelurile de apă din aval permit
acest lucru.
1.3.2 Staţiile de pompare dotate cu pompe submersibile, cu ax vertical sau cu ax orizontal,
amplasate in cadrul reţelei de canalizare, trebuie să fie precedate de grătare, iar în cadrul
staţiilor de epurare, cind pompează apă brută, de grătare, deznisipatoare şi, după caz, şi separa­
toare do grăsimi.
1.4 La amplasarea staţiilor de pompare trebuie să se aibă în vedere organizarea teritoriului
pentru protecţia sanitară conform reglementărilor tehnice specifice.
In zonele de locuinţe, staţiile de pompare trebuie să fie astfel alcătuite si echipate îneît
zgomotele şi vibraţiile produse să se înscrie în limitele admise in reglementările tehnice specifice.
în jurul staţiei se prevede o zonă plantată cu rol de protecţic a spaţiului Învecinat
faţă de nocivităţile caracteristice acestui gen de staţie.

2 PRESCRIPŢII DE PROIECTARE

2.1 Alefituire

2.1.1 Staţiile de pompare pentru canalizare sînt alcătuite, do regulă, din :

— echipament tehnologic de bază, constituit din agregatele pompă-mo tor clectric;
— instalaţii hidraulice, cnprinztnd conductele de aspiraţie şi refulare aferente staţiei,
armăturile de închidere şi reglare, instalaţiile de preaplin, de golire, pentru epuisincnto, canalul
de intrare In staţie prevăzut cu instalaţie de închidere (stavile, vană etc.), canalul sau conducta
dc ieşire e tc.;
— echipament electric, compus din instalaţiile de forţă, automatizare de protecţie, do
iluminat şi do ntflsurore;
— dispozitive pentru manevrarea pieselor grele In timpul execuţiei şi exploatării;
— instalaţii de ventilaţie ţi, dacă este cazul, de încălzire;
— construcţia staţiei de pompare care adăposteşte echipamentele şi instalaţiile şi, după
caz, bazine de recepţie şi încăperi auxiliare.
2.1.2 Staţiile de pompare» pentru canalizare se proiectează, de regulă, ca obiecte indepen­
dente sau cuplate cu camera grătarului pe colectorul de intrare In staţie. în cadrul staţiilor
dc epurare, acestea se pot comasa cu alte obiecte ca, dc exemplu, în camera vanelor dc la rezer­
voare!? de fermentare a nămolului.
2.1.3 Staţiile dc pompare pentru canalizitfe trebuie prevăzute cu conducte de ocolire care să
ail>ă instalaţii de Închidere, ce se folosesc In cazul ieşirii din funcţiune a staţiei, prin punerea
sub presiune a canalului amonte.

2.2 Categoria de siguranţă

Din punct de vedere al siguranţei in exploatare, staţiile de pompare pentru canali­

zare se încadrează în categoria de siguranţă conform reglementărilor tehnice specifice privind
alimentarea cu energie electrică. ^

2.3 Parametri principali ,

Parametrii principali ai unei staţii de pompare sîn t:

— înălţimea de pompare a instalaţiei;
— debitul de apă uzată vehiculată.
 STAS 12594-87

2.3.1 înălţimea fie pompare a instalaţiei 1I„ definită conform STAS 7215-80, la staţii caro
nu sînt. prevăzute cu transportoare hidraulice, se determină cu relaţia :

II, = U „. + H „ + [in]
2a 2g

iu care

If0,o înălţimea geodezică totală (le aspiraţie şi refulare, in metri;

II)t pierderile de sarcină locale si liniare pe circuitele de aspiraţie şi refulare, in metri;

V2
—- înălţimea cinetică la intrarea in pompa, iu metri;
2< j

V2
—— înălţimea cinetică la ieşirea din pompă, in metri.
2*7

In cazul staţiilor cu transportoare hidraulice :

Ih = IT"0

2.3.2 Se iau în considerare următoarele debite conform STAS 7215-80 :

— debitul refulat Qv care reprezintă cantitatea de lichid pompată in unitatea de
timp, măsurată la flanşa do refulare a pompei;
— debitul nominal Qm, care reprezintă debitul de referinţă folosit la proiectarea pompei,
corespunzător turaţiei şi înălţimii de pompare nominale;
— debitul optim Qopti care reprezintă'debitul corespunzător randamentului maxim,
cînd pompa funcţionează la turaţir. nominsdă;
— debitul maxim si minim Qmax, Qmn care reprezintă debitele limită la care pompa mai
poato funcţiona chiar iu regim de lungă durată;
— debitele maxime şl minime necesare a fi pompate de instalaţia de pompare.

2.4 Numărul abrogatelor de pompare

2.4.1 Numărul agregatelor de pompare in funcţiune se stabileşte funcţie de debitele nominale

ale pompelor de fabricaţie curentă care asigură înălţimea de pompare luccsaiă, de variaţia
debitului cerut şi de modul de reglare a instalaţiei de ]x)inpare.
2.4.2 în cazul staţiilor automatizate, la stabilirea nunuUului de agregate in funcţiune trebuie
să se urmărească încadrarea cit mai eficientă in graficul vaiiaţici orare a debitului influent,
astfel incit timpul de acumulare in bazinul de recepţie să fie cuprins intre 2 şi 10 minute, asi-
gurindu-se funcţionarea staţiei în condiţii optime din punct do vedere em^rgetic. Intervalul de
timp intre două porniri ale aceleiaşi pompe trebuie să fie cel puţin J0 minute.
în cazul staţiilor neautomatizate (care trebuie prevăzute numai in cazuri izolate) nu­
mărul de agregate in funcţiune se stabileşte conform graficului de exploatare, sau pentru 0 ,5 .. .1
oră ti p de acumulare.
2.4 3 Numărul agregatelor de rezervă se stabileşte in funcţie de numărul agregatelor in
funcţiune, conform tabelului 1.

T abelul 1

N um ărul agregatelor N um ărul agregatelor

In funcţluiic d e rezervâ

1 ...3 1
4 . .7 ‘1
>8 3

2.4.4 în staţiile de pompare echipate cu pompe de capacităţi diferite, numărul agregatelor

de rezervă se stabileşte conform pet. 2.4.3. luiud in considerare agregatele cele mai nmri.
STAS 12.»94-S7

Alej|ere:t p o m p e lo r

•J.n.l Tipul si carsut eristicii«* ]M>mpe|or se stabilesc, în funcţi«* «le înălţimea «1«* jxmipar«* ne­
cesarii, do debilul necesar si', fie. ¿miiu{ki( (ţiuitul seama de compensarea variat ici debitului in­
fluent conform pot. *2 4.2), de domeniul de utilizare a pompelor recomaiulat de fabricantul
pompelor, de alura eurbei cjuiw.terist icc a ]x>m{>ci corelata cu modul «le reglare a carsu*teristi­
cilor, de condiţiile de lucru ale ansamblului staţiei de pompare conducta de refulare, de even­
tuale ext iudeii ale staţiei.
La staţiile cu iiansponoare ltidtaulicc, alegerea transportorului se fa«*«* in funcţie de
debit si inâlţimea de ridicare, îvzultiud din catalogul produsului diametrul nominal al trans­
portorului si unghiul de iuelinarc. iu funcţie de inâlţimea de ridicare se stabileşte lungimea
activa A a transportorului, lungimea lui totalii si puterea electromotorului

2.0 L'rcM*ri|>|ii eoii.vtrucliv<*

2 .6 .1 Staţiile de pomjmrc .*• realizează in spaţii închise. 1 ii cazul staţiilor prevăzute cu trans­
portoare hidraulice, acestea se realizează diutr-un spaţiu închis pentru electromotoarele de
acţionare şi altul deschis în care se montează. transportoarei«* hidraulice.
2.0.2 In funcţie «le nivelul apei subterane, de tipul pompelor, de caracteristicile geotehnico
ale terenului si «le «-ota «1«*- amplasare a ;ieest«»ra, staţia «le pompare se realizează iu c«mstruelie
îngropată sau semiingropshtâ.
2.0.3 Staţiile «le pompare pentru canalizai«* se prevăd cu lun« ţif)iiar«*a iucea‘ ă a pompelor.
2.0.3.1 Poziţia pompelor cu ax vertical sau submersibile se stabil«**!«* astfel incit sil se respecte
prescripţia privind înecarea minimii necesara pneizată «l«1! furnizor. In lipsa acestei indic,aţii,
se recomandă, ca nivelul minim al apei din bazinul «le m epţie al staţiei sâ fie deasupra corpului
pompei. ,
2.6.3.2 în cazul pompelor «*u ax. orizontal, cota axului pomp«*lor se stabileşte sub nivelul minim
al apei «lin bazinul «le iceepţic, in cazul in care iu-castă s«jluţie rezultă diutr-un calcul tehnieo-
economic, dar, in orice caz, cu intreg corpul pompei sub nivelul maxim.
2.6.4 Sala pompelor se dimensioiu'azâ rcsj)ectin<lu-se distanţele minime precizate în
tabelul 2.

Tabelul 2

P om p ă c u ax P om pă c u a.\
P o m p e s u b m e r s ib ile
1) ¡s ta n ţa o r iz o n t u l v e r t ic a l

D is t a n ţă m in im ă , m

t n t r e p e r e t e >i p ă r ţ ile p r o e m in e n t e « l e a g r e g u te lu r d e
p om p a re 0 ,8 0 ,8 0 ,8
I n t r e p e r e l e >i p o s t a m e n t ut u jjr c g a lu lu t d e p o m p a r e 1 ,o - -
I n t r e 'p o s t a m e n t e l e a g r e g a t e lo r d c p o m p a r e a ş e z a t e L ă ţ im e a p o s t a ­
p aratei m e n tu lu i a g r e g a ­ --
t u lu i d e p o m p a re ,
d a r m i n . 1 iii
t u tr e u g r e g p t u t d e p o m p a r e ţ i t a b lo u l e l e c t r i c , in c a - 1
x u 1 a l im e n t ă r ii : - 1
— p e t e n s iu n e d e HSO V t 1 .5 |
— p e t e n s iu n e d c ii l»V • j.u • i.d !

1.¿ U im e a s p a ţ i u l u i d c c ir c u la ţ i e ia M a p ilc d e p o m p a r e
!
c il d e b i t e :
— s u b 1 i i i 3,* i r» 1 .5 \ ' ..
— p este 1 i n ’ /.s 2 ,5
'•r’ 1

2.6.5 Pentru introducerea si scont «*rea agregatelor «le pompare sau a subansamhlurilor la
staţiile «le pompare «»chijiate cu pompt* cu ax orizontal, cu ax vertical sau submersibile, trebuie
prevăzut un număr de trape egal eu numărul «le agregate «le pompare sau, după caz, cu uşi
tehnologice, cu laturile mai mari cu cite 20 cm faţă «le dimensiunile agregatului sau subansam­
b lu ri.
2.6.6 La staţiile, «le pompare cu pompe cu ax orizontal sau cu ax vertical, inălţiint'a liberă, a
săi ii pompelor trebuie să fie «le mit». 3 m, in cazul iu care nu se prevă«l mecanisme pentru ridi­
carea agregatelor de pompate.
In cazul staţiilor «le p«unpare cu mecanisme «)o ri«li«at, înălţimea sălii ţx>mpelor se sta-
blleşto astfel iiwit piesa ridicată să poată fi transportată peste utilajul montat eu un spaţiu
do siguranţă de min. 0,3 ui.
232
 STAS 12'»04-8*»

2.0.7 La staţiile de pompare echipate <ru st$rr«>ţnvtv%«Ic pompare la care greutatea agregatului
sau a eelui mai greu mi I»ansamblu component este mai mare tio o .l t, trebuii* să .se prevadă
mecanisme de ridicat coufoim tabelului 3

T a b elu l 3

(¿ r p u * w lf4 u p r e g a t u lu i sa u
.M i'cu iih iu <U* li . l u 'a ’. r c c o u iu m la l
a .v.:l*aits,-unbluhtl

p rs ic < M p iu ă Iii u u iM iitn iu 0 / 1 1 l)lx | H irillv llio h ii «liMIKMlIillMl

p e s t e 0 ,:i plui* lu m u M tiiiiiii 2.H t M«Hi«>>iiiâ c u ptilau iiiau iiiil
21
p c s l» 1 ’ , » i M om ityriihIA c u cA r u ciu r şi p a la n u u u iu a l

......... - -. 1 . .. - ... .. - .

2.6.8 La staţiile de pompare echipate eu mecanisme de ridieat trebuie sa re reupeete distan­

ţele de siguranţă, pe orizontală, intre mecanismele de riilieal şi pereţi .«au părţile fixe ale insta­
laţiilor precizate iu prescripţiile ISOlll.
2 0 .0 L a „staţiile e e h ip a le e u p o m p e cu a x o r iz o n ta l c o t a s u p e tio a r ă a ])ost am eţitu lu i ag re g a -
tu lu i tr e b u ie *ă fie eu e e l p u liu 2"> c m d e a su p ra n ivelulu i pa rd o se lii sălii }>om polor, p e n tr u ea
e v e n t u a le le «cur#« ii «le a p ă d e p.* p a rd o se a lă să nu a ju n g ă la nu»t«»r.

2 0.10 La Hiivţiiţe echipate eu (>ompc eu ax orizontal sau vertical, pardoseala trebuie realizată
cu. pante si canale de scurgere către o başă prevăzută pentru colectarea pierderilor de apa din
instalaţii.
2.0.11 Evacuarea apei din basa de colectare se face prin pompe de epuisincnt. Descărcarea
pompelor de <puisment din staţie se leagă la conducta «le acces a apei in staţie, înaintea golirii
de avarie, altfel incit prin acţionari a unei vane, apa respectivii sil poată fi dirijata fie din nou
in staţie (pierderi nominale tehnologice), fie iu conducta de golire (cazaii de avarii).
2.0.12 Postul de transformare aferent staţiei poate fi amplasat in elildire independenţii sau
adiacenţii staţiei dc pompare, alegerea făcîndu-se pe considerente tehnieo-cconomice.

2.7 In stalaţii hidraulici*

2.7.1 'Racordarea conductelor la pompe trebuie să nu producă solicitări mecanice In flanşelc

pompelor. In acest scop se prevăd elemente corespunzătoare de nv.cn»are sau ile susţinere.
2.7.2 Traseul conductelor trebuie să permită accesul uşor la pompe iu timpul exploatării.
2.7.3 Instalaţia de pomj)arc trebuie astfel otmcepulă incit să permită demontarea oricărei
pompe fană a se demonta conductele şi fără a se opri funcţionarea întregii staţii.
IV conducta generală de refulare se prevede compensator de montaj, iar pe fiecare
conductă de refulare a pompelor se prevăd vană de izolare si dapetă de reţinere.
2.7.4 Conductele de aspiraţie trebuie să ail>ă traseele cit mai scurte, cu paule de mii». 5°/l9
către pompe, recomandindu-se ca pierderile de sarcină să nu fie mai mari de Im. La pompele
cu ax orizontal si vertical se utilizează reducţii asimetrice pentru racordarca conductei de as­
piraţie la pompă, pentru evitarea pungilor de aer.
2.7.0 La s ta ţiile d o t a t e cu j>omi>c cu ax o r iz o n ta l sau v e r tic a l, c o n d u c t e le de asp ira ţie si re­
fu la re se ¿Mizează de re g u lă , d e a s u p ra p a rd o se lii.

2.7.0 tu cazul staţiilor de pompare cu pompe KemiingropaU\cu ax orizontal se admite pozarea

conductelor iu canale acoperite cu plăci sau grătare dcmontabile. Dimensiunile Interioare ale
acestor canale se stabilesc in funcţie de diametrele conductelor astfel:
— pentru conducte cu diametre piuă la 400 nun, lăţimea />* = / ) - f- 600 mm şi adînci-
mea J[ = J) ■+■ 400 m m;
— pentru conducte cu diametre -nud mari dc 400 mm, lăţimea B = D 800 mm şi
adincimca II = D + 600 mm.
1u cazul montării mai multor conducte In acelaşi canal, Intre pereţii conductelor mon­
tate lu paralel,* distanţa va fi de minimum 300 mm la ooniluctc cu diametrul pină la 400 imn
şi de minimum 100 mm la conduote cu diametrul peste 400 nun.
STAR 13594-87

2.7.7 Diametrele conductelor Instalaţiei de pompare ee «tabileso ţinlnd leama de vitezele

apei pe conducte, conform tabelului 4.

T abelu l 4

V iteza ape*, m /s
D ia m etru l con d u ctei
mm con d u cte d e aspiraţie con d u cte d e refulare

p ln ă la 260 0 ,7 ...0 .8 1 ,0 ...1 ,1

p este 250 0 ,9 ...1 ,0 1 ,2 ...1 ,3

2.7.8 Trebuie să se asigure posibilitatea golirii tuturor conductelor din staţie pentru a se
evita îngheţarea apel în acestea, în perioadele intreruperilor în funcţionarea «taţi**! de pompare.
2.7.0 La staţiile do pompare de categoria I de «iguranţă (pót. 2 2) trebuie luate măsuri care
să asigure funcţionare neîntreruptă.

2.8 Alimentare eu energie electrică v

2.8.1 Alimentarea ca energie electrică a staţiilor de pompare pentru canalizare se face din
sistemul energetio naţional prin liuii electrice şi posturi de transformare, in condiţiile reglemen­
tate de Ministerul Energiei Electrice.
2.8.2 Instalaţiile electrice aferente bazinelor de aspiraţie se proiectează conform reglemen­
tărilor tehnice specifice In vigoare, privind protecţia autiexplozivă şi autldeflagrantă.

2.9 Instalaţii de automatizare şi semnalizare

2.9.1 Necesitatea şi gradul de automatizare ale fiecărei staţii do pompare se analizează pentru
fiecare caz in parte, urmăriudu-se aspectul calitativ al supravegherii şi al conducerii procesului
tehnologic, precum şi cel de eficientă.
2.9.2 In cazul prevederii automatizării funcţionării agregatelor de pompare, trebuie să se
aibă In vedere ooreiarea regimului tehnologic de funcţionare a staţiei de pompare cu regimul
de funcţionare pentru care sint construite motoarele de antrenare a pompelor, astfel Incit
acestea să nu fie suprasolicitate In cazul pornirii lor la intervale scurte.

2.10 Instalaţii de tneălzire ,

2.10.1 Sala pompelor se prevede, ţn general, fără instalaţii de încălzire. Acestea se prevăd
numai in situaţii speclalo precizate In reglementările tehnice specifice, «lupă caro se face şi
proiectarea lor. în aceste cazuri, încălzirea se face cu a p l caldă sau cu aburi de joasă presi­
une. Nu se admite Încălzirea locală cu sobe.
Conductele termice trebuie să nu fie amplasate In zone în care se pot acumula gaze
cu pericol de explozie.
2.10.2 în cazul staţiilor de pompare care au Încăperi arţexe (atelier de întreţinere, grup sanitar,
încăperi separate pentru instalaţii electrice) trebuie asigurate prin încălzire temperaturile, nor­
mate.
In cazul staţiilor izolate pe reţea, care nu beneficiază de dotările din construcţii apro­
piate, se prevăd grupuri sociale cu încălzire şi apă caldă la duş, la temperaturile normate.

2.11 Instalaţii de ventilii|ie

2.11.1 Staţiile de pompare, cu excepţia celor echipate cu transportoare hidraulice, se prevăd

cu instalaţii de ventilaţie mecanică separate pentru sala pompelor şi pentru bazinul do aspiraţie__
Instalaţia de ventilaţie la sala pompelor trebuie să asigure 20. . .25 schimburi de aer
pe oră, in perioada In care personalul dc exploatare lucrează in siaţle. / .^
2.11J2 Pentru evitarea accidentelor In situaţiile ocazionale In care personalul de întreţinere şi
exploatare trebuie să intervină In interiorul bazinului do aspiraţie, trebuie prevăzntă o insta- .
_ laţie de ventilaţie mobilă pentru introducere do aer proaspăt la locul de intervenţie.
Pentru bazinele de aspiraţie închise (acoperite), pot fi prevăzute suplimentar şi insta­
laţii de exhanstare fixe, In afara instalaţiei de ventilaţie naturală organizată (deflector) şi a
instalaţiilor de ventilaţie mobile. Ventilatoarele pentru exhauBtare se amplasează numai In
exterior.
 STAS 12594-87

2.11.3 Proiectarea instalaţiilor ilo ventilaţie se face cu respectarea prevederilor reglementarilor

tehnice specifice privind protecţia antiexplozivă şi antideflagrantă.

2.12 încăperi auxiliare

în staţiile de pompare izolate (pe reţeaua de canalizare) se prevede un spaţiu pentru
un banc de lucru dotat corespunzător.
La staţiile dc pompare din cadrul staţiilor de epurare nu se prevăd spaţii |>enlru depo­
zitare şi reparaţii, acestea prevăzindu-se în cadrul depozitului şi atelierului pe întreaga staţie
de epurare.

3 PRESC R IPŢII PR IVIN D PROTECŢIA M UNCII

3.1 Proiectul de execuţie al staţiei de pompare trebuie să conţină măsurile ce trebuie luate
pentru protecţia muncii c a : balustrade, legarea la pămint a părţilor metalice care ar putea
intra accidental sub tensiune, instalaţii de iluminat la tensiune iwperieulosisă, instalaţii de
ventilaţie mecanică etc., precum şi pivvederile din reglementările specifice pe care executantul
şi beneficiarul trebuie să le respecte în timpul execuţiei şi exploatării.
3.2 Exploatarea staţiilor de pompare se face conform instrucţiunilor de exploatare, care
trebuie să conţină şi măsurile de protecţia muncii, indieîndu-se, iii detaliu, toate operaţiile pe
care personalul trebuie să le efectueze în acest sens.
ANEXA 1.66
234
 I — cuvA ; 2 — eomlur.lA «le ven tila i I c ; J - cnpne e t n n ţ ; 4 — op ritor ilc flAcArl

l'l* I

3 IMtKHOJtlirril CON ST 11UOTIV15

3.1 Cuva căminului ao va executa diu beton simplu B 200, turnat, monolit, cu luarea tuturor
masurilor do asigurare a etanşei Uiţi i.
3.*2 Iu caxul în caro apelo vehiculat® sau colo subterano stnfo agrosivo, c&minolo şi conductele
do riicord vor fi oxooutato tji protojato cu matorialo corospunasdtoaro agresivităţii rospectiro.
3.3 Adîneiinoa căminelor va rozulta din luaroa în considerare a cotelor do nivel din profilul
longitudiual al canalului şi respectarea condiţiilor indicato la pct‘. 1.3.
3.1 O:\minolo cu tnchidero hidraulicii vor fi proviUute cu capace otauşo şi conduct©’ <Ie ven­
tilaţie cu opritori do flftcilri conform STAS 9394-73.
3.5 Tu caxul torcnurilor sonsibilo la Înmuiere se vor lua masuri speciale do evitarea oxiil-
traţlilor. f/~'
 A -A

J — c u v f i ; 2 — ten cu iala scllvIsilA ; .J, / , 5 — p e r e le ; fi— I r e p l e ; 7 — m p n c v¡ r a m ă ; * --» r a c o r d In trare;

9-*■ plesfl f ix n r c ; 10, l i — Niinşc ; 1 2 — Izolaţie ; /.? - r o b ln c l ; 1 4 — Iul» n i flnnşr ; 1 5 -- man$«»u ; 16 -
Inii b c lo u ; 11 — d o p ctnuşnre ; Ifi — s u p o r l iul» p r o le c lo r ; 19 — lljâ utniicvrA : 20 — r a cord eşire ; 21 — Iul»
p r o ie c t o r ; 2 2 — roata m nnevrâ ; 23 — ca p a c Iul» p ro te c to r

!l£lnl>nral »Ir. î MINISTJvltUL M IN K L M t, ritt'IW lL U L lll t.'itlaliornlorl :

$i g h u lo v u ;I
! I n s t it u t u l de c c r c r ln r r $î p r o ir r ia r e pentru p etrol şi g a r.r — (¿m iau d n in ru lu l pom pierilor
Chupina — Sert in tin p ro ie cta re IMoirţtl — (Utnxlliul l ’ op n lar ni M unicipiului llu cu reşll
Iresponsabilul p r o i e c t u lu i : lu g. Petre Te»Mlorr*«r»i — InxtMtilitl «Ic. in ginerio. lclmnlo|{tcA j l p rolc cta r* pentru
llC (l:ir .la l (lu n i : loM Itulul roinAn <lc Mnntlnnllxnrr industria cbim lcA
S erviciu l co n stru cţii. m iilrrln le «Ic con u lru cţll şi rconontle lid rr p rlu d rtc a fa n a i npA — M ucm eşil
forestierii Aliifl'la l»»ne*cu

23 5 ------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------—
 /

'i p í t í i i í IC E C Ö N S „A - O is c u r c R ii
i
% tsk * ? > i i i
-•... Jk # » V •• •''4*. -