-- __ .. ~ --:.-,,--~. ____.....

";~ .. ,
, ", _ -" ,;'.~: '_ -;!;;:;,:~;..;., •• ~
". ",
· ... 1
~ ~ 2::n nn -\/lnn nn trJnn ,...,n >-ti
o.g o.g ,.....o~ o..§ n o~ trJ~ g;
tn tn Z ;=,: Z ..... :> za· z ..... o z .... · ~ 1~.
~ ~ ,...,s ,...,s Z,...,S c+ >-rJ
os... n""'O CJ :>
&1[ tn&18" &1[ 0&18" H 1"'-
oS r ,_. (i') ... ~~ .,...,
N ...... ~ -J f-< 0\ 0""" VI f-< +:>. ~H~ ;J> ....... :>(
r ?O t: . r nr ~)
f-< ,..... o~
,..., >-ti ,..... ~ n;;: ,...,
tn ~ tTJ :> ':>
C/1 n ,_, c::~ ,..., >-rJ,..., >- tTJ
~ 0 tn- ~tTJ tTJ ZtTJ o Q
:>" :> .~.~ ......
Z ?O:> 0 u: o
r ,..., ~ .,..., tJ C/1 Z ,...,
tJ 5; ,..., n:;o ,..., iO C
,.....tT1 ~(
trJ t=1 """n 0 ,.....Z 6; ~
........ 0 o ~n
n r 0 ,.....
Z ~ >-< r ~
0 ?( :> tnf-< r
Z n ~ >-c;i ...... 0
~( ,..... :> ,..., :;0 -
,..., trJ r r ?( L:
~ r 0 trJ .,..., n
0 ,..... iO 0 \ZJ
l' r H
H :;0 0 0 ....., Z
>-rJ ?O :;0 ~
....., Z
@ 0
~ >-ti H
tT:I r
! ~ tT:I
.,...,
.....,
~
.....
w w N N _. _. 00 VI
VI W 00 -J \0 ...... 0\ 0
\0 -J \0 ...... -J 0\ i

'f

i

t f

;1

f

CAPITOLUL 1

TEHNICAINREGISTRARILOR CONTABILE

Ateruie, fncepem !

CETREBUIE SA REALIZEZE CONTABILITATEA SI CARE SUNT MODALITATILE PRACTICE UTILIZATE ?

ART. 12 din Legea Contabllitatii

" Obiectul contabilitatii 11 eonstituie refleetarea, in expresie baneasca, a bunurilor mobile ~i imobile, inclusiv so lul, bogatiile naturale, zaca-

, mintele si alte bunuri eu potential economic, disponibilitatile banesti, titluri1e de valoare, drepturile si obligatiile unitatilor patrimoniale, preeu~~i!,n:l1i§c,able ~i modificarile intervenite in urma operatiilor patrimpn~ar~r~~~~tuate, eheltuieli1e, veniturile ~i rezultate1e obtinute de

acestea",

Esentializare

Obiectul contabilitatii ( deci eu ce se ocupii, ce trebuie sa faca etc.) il constituie reflectarea, in expresie baneasca (V ALORICA), a:

- Existentei elementelor patrimoniale

- Miscarii si modi fi carii acestora, intervenite in urma operatiilor

efectuate;

- Veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor obtinute

Deci, contabilitatea trebuie sa realizeze reflectarea, in expresie,

valorica a existentei si miscarii elementelor patrirnoniului (averii). '

Preciziiri

o Ce inseamna "in expresie valo~i~a"? Inseamna inmultirea cantitatilor exprimate in unitati naturale (metri, 1itri, kg etc.) cu preturi unitare stabilite in bani.

~"'"==>-=r

COL __ ~_jtatl. e- _~tru 'L_-r-.Hori

._
D EI'fUl\URE ViM CANTITATE PIU VALOARE
PRODUS
CUrE Kg 10 25 250
TABLA. Mp 5 100 500 In contabilitate, cele 10 kg de cuie vor fi reflectate In forma: cure, 250 lei sau "materiale", 250 lei.

fl Ce insearnna "patrirnoniu" si "elernente patrirnoniale''?

N u riscam definitii; prin patrimoniu sa intelegem "averea" societatii comerciale sau totalitatea bunurilor de care dispune aceasta la un moment dat, inclusiv drepturile si obligatiile fata de terti.

Elementele patrimoniale: componentele averu, cornponentele patrimoniului.

Exemplu: 2 strunguri, 1 tona de laminate, 200.000 lei depusi In cont la band ca urmare a unui credit primit.

Valorile adunate ale tuturor elementelor patrimoniale patrimoniului.

~ Cum adica elementele patrimoniale lise misca, se modifica in urrna operatiilor efectuate" ?

valoarea

Presupunem ca, folosind cele doua strunguri, se vor prelucra aminatele din magazie, obtinand un "produs finit"; acesta va fi vandut contra bani, banii fiind folositi pentru cumpararea de alte laminate ~i oentru plata creditului catre banca.

CARE SUNT OPERATIUNILE EFECTUATE $1 MOD1F1CA-RILE ~ElvfENTELOR PATRIMON1ALE?

OPERATIUNI MODIFICARI
SCOA TEREA LAMINATELOR DIN Se modifies locul de evidenta,
MAO.A..2I~ l.nrn_~.:l:U9. t"""le rtfi.Andu-se "i'n. con.suIn. "
PRELUCRA.REA LOR iN CADRUL Se schimba infatisarea fizica a
PROCESULUITEHNOLOGIC laminatelor III produsulfinit ~l~e~h~n~ic~'a~I~Il~r~eg~i~s:I~T_:a':_(j::.lo:::r:_:_c'::H::,,=,,=-,)=-il.::_c . __

STRUNGURILOR

Scade valoarea initiala (In stare nouii) a strungurilor

STRUNGARILOR

Se naste 0 obligatio a societatii comerciale fata de salariati in legiitmii eu plata muncii

PRODUSULUI FINIT iNCASAREA SUMEI

Produsele finite se afla "in decontare" si, ulterior, nu se mai urmaresc, primindu-se contravaloarea lor '

PLATA ALTEI CANTlTA T1 DE LAMINATE

Se procura, contra bani, materie primfi destina tii productiei

PLATA CREDITULUI

Se scade obligatia faPl de banca cu suma p15tit5

6 Care sunt "veniturile, cheltuielile ~i rezultatele obtinute" ?

Cheltuielile sunt: valoarea laminatelor date spre prelucrare, uzura strun zurilor salariile muncitorilor.

b '

Veniturile sunt: sumele primite reprezentand contravaloarea pro··

duselor finite vfindute.

Rezultatele se obtin prin cornpararea -valorii cheltuielilor cu valoarea veniturilor realizate intr-o perioada de timp data (luna, conf. art.

19 din Legea 82/91).

'f ., J It ielilor reprezinta WI rezultat

Depa,yirea venuuri Or asupra c ieuut ..

favorabil numirPF0FIT

'>./l tJek~1/;.J.~~1? cheltuielilor asupra veniturilor reprezinta un rezultat nefJ~~,(>r(l~ilff{£lfl1it PIERDERE

DE RETINUT ca orice activitate econornica fnnctioncaza pc prineipiul acoperirii cheltuielilor efectuate din veniturile realizate si, in

plus, realizarea unui profit

CONCLUZIE:

,

\, \

Contabilitatea trebuie sa asigure reflectarea valorica a existcntei 0' a miscarilor elementelor patrimoniale care participa la operntiuni

economice - in cazul societatilor comerciale - destinate obtinerii de profiruri.

IN MOD FIRESC, SE NA~TE INTREBAREA:

CUM SE JNDEPLINESTE OBIECTUL CONTABILITATII ?

Calea de urmat pentru indeplinirea obiectului 0 constituie METOD~'<_i

~ < "-df,-

CONTABILITATII. 'i}::~l\';i

Intelegerea exacta ~i corecta a contabilitatii este conditionata de cunoasterea si stapanirea in foarte bune conditiuni a trasaturilor metodei contabilitarii, in special a dublei reprezentari.

ment de decontare cecul (principala caracteristica a: acestui instrUl~ent de decontare este a~eea potrivit careia momentul incasarii sun:ei, ~eplllde de data la care furnizorui introduce in banca fila de cec ~n~11lta de la beneficiar). Materiile prime pro curate de la furnizor pot fi pnvite:

• pe de 0 parte, ~ub aspectul existentei lor fizice, ele putand fi ""yazu.t(;) S0p;1en,~llra .e, depozitate;

;.,',;, ~t~'~~:!~~f~a parte, sub aspectul sursei de formare, pana in mornentul

I-t" .nascut 0 OBLIGA TIE fat a de furnizor In legatura cu plata lor.

p a,11, s-anasc " ,

Deci, in contabilitate, aprovizionarea cu materi~ prim,e de la f~rni.zor va fi reflectata ca 0 majorare a valorii materiilor pnme din magazie ~I ca o majorare a obligatiei fata de furnizor.

ACUM, DVS. !,

- 1.3.3 Furnizorul din exemplul de mai sus introduce in banc~ fila ,de

~ 1 . de 70 000 lei primita pentru plata materiilor pnme, iar

cec In va oan, . ,

banca face transferul sumer din contul beneficiarului in contul furnizorului.

1) DUBLA REPREZENTARE A ELEMENTELOR PATRIMONIALE:

1.1 irnportanta: este socotita "cheia de bolta" a contabilitatii modeme;

1.2 conrinut: reflectarea existentei si a rniscarii elementelor patrimoniale sub douaaspecte: sub aspectul existentei lor fizice, identificabila ca atare prin intermediul analizatorilor (vaz, simt tactil etc.) si sub aspectul sursei de form are, al modului de intrare in patrimoniu, al destinatiei.

1.3 Exernple:

1.3.1 Sa presupunem ca 0 societate comerciala obtine un imprumut, in valoare de 200.000 lei, de la 0 banca; aceeasi surna, 200.000 lei, va fi privita din doua puncte de vedere: sub aspectul existentei fizice (banii, suma alcatuita din bancnote care pot fi vazute, nurnarate) si sub aspectu] sursei de form are, al modului de intrare in patrimoniu (suma primita constituie un imprumut primit) se naste, deci, 0 obligatie de restituire fata de banca in valoare de 200.000 lei. Deci, un singur element suma de 200.000 lei va fi reflectata in contabilitate 0 data ea majorare a disponi)ihtiitilor banesti si, concornitent, ca 0 majorare a obligatiilor fata de Janca, eli aceeasi valoare.

1.3.2 Ba presupunem ca aceeasi soeietate comerciala procura le la un furnizor rnaterii prime ,in valoare de 70.000 lei. Acestea LInt aduse si depozitate in magazie. Pentru plata se foloseste, ca instru-

SUCCES 1

. 0Jz~k

2. DUBLA iNREGISTRARE

t~ continuare a dublei reprezentari, cu un caracter

2.1. irnportanta: 0

practic mai pronuntat.

~.2.

continut: asigura urmanrea miscarilor si a transforrnarilor ~atrimoniale in cadrul proceselor economi~e. Se_ yoate slhtagma: "orice operatiune economica se inregistreaza 111 eel

t""

fbcuri".

'f',".

)

3. CENTRALIZAREA DATELOR CONTABILE

3.1. impori"anta: In scadere, in conditiile economiei de piata la nivel

, j ~ ,

macro-economic, dar necesara Ia nivelul agentilor economici.

3.2. continut: gruparea si centralizarea datelor contabile in scopul efectuarii analizelor activitatilor economice (rentabilitate, productivitate

a rnuncii etc.) , .

PRECONCLUZIE: obiectul contabilitatii se indeplineste prin metoda sa, caracterizata prin trei trasaturi definitorii, Cea mai importanta este dubla reprezentare, care inseamna sa privim acelasi element patrimonial san operatiune economics din doua puncte de vedere:

a) al existentei fizice .

b) al sursei de formare, al modului de intrare in patrimoniu, al destinatiei.

METODA CONTABI~ITATII ESTE ALCATUrrA DIN'MAl MUL TE PROCEDEE

Procedeele sunt destinate sa indeplineasca efectiv obiectul contabilitatii, deci sa reflecte, in expresie valorica, existenta si rniscarile elernentelor patrirnoniale in cadrul proceselor economice.

PROCEDEELE METODEI SUNT: '0/ SPECIFICE CONTABILITATII:

BILANTUL, CONTUL, BALANTA DE VERIFICARE 'If COMUNE CONTABILITATII ~I ALTOR DISCIPLINE:

EVALUAREA, CALCULATIA, DOCUMENTATIA, IN VENTA RIEREA.

BILANTUL

..

este procedeul eel mai reprezentativ al metodei contabilitatii:

, ,

III el reflecta situatia patrimoniului societatii comerciale, precum §i rezultatele financiare obtinute la un m?ment dat.

• exprimandu-ne metaforic, bilantul este 0 "fotografie" a patrimoniului la un moment dat.

•. bilantul are. la baza principiul dublei reprezentari, reflectfind patrirnoniul sub cele doua aspecte cunoscute.

.trebuie facutii distinctia dintre bilan] ca procedeu al metodei contabilitatii §i bilantul ca document de raportare, despre care va

fi vorba mai tarziu.

· ... Tr'..."nA.ND DIN ACEST MOMENT, YOM LUeRA iM-

TREBUIE SA FACEM ?

TREBUJE SA LAMURlM AFJR!vJATIILE DE A1AJ SUS iN LEGA~TURi CU BILANTUL CA PROCEDEU AL ME TODEl CONTAB1Ll1>{TlI $1, iN PLUS, s·l AFLA)vf $1 ALTE ELEMENTE

SUPLIMENTARE

Sa urrnarim scenariul debutului activitatii unei societati comerciale cu raspundere limitata, ce se infiinteaza prin vointa a doi asociati.

De retinut ca scenariul se bazeaza pe prevederile Legii nr. 3111990 - Legea societatilor comerciale.

1. Asociatii intocmesc contractul de societate ~i statutul, CONVENIND a situa nivelul capitalului socialla lirnita minima prevazuta de lege, pentru S.R.L., 100.000 lei; in hotararea judecatoreasca de autorizare a infiintarii, apare, deci, capitalul social de 100,000 lei,

YOM SCRIE:

CAPITAL SOCIAL 100.000 lei

2. Pentru autorizarea infiintarii, asociatii trebuie sa faca dovada vARsARn capitalului 'social prevazut 111 statut ~i in contractu] de societate (capitalul social SUBSCRIS).

Legea permite varsarea in natura, sub fOITI1a de mijloace fixe (cladiri, utilaje, agregate etc.) materiale, marfuri, dar nu mai mult de 60% din capitalul social subscris; diferenta de 40% se varsa obligatoriu, in numerar (bani lichizi). ,

In cazul nostru, asociatii prezinta procesul verbal de evaluare, intocrnit de un expert autorizat, din, care rezulta ca varsa capital social in natura sub fOITI1a unor materiale in valoare de 60.000 lei: de asernenea, prezinta 0 chitanta ;::1 un extras de cont care cerrifica depunerea la band a sumei de 40.000 lei, capital social varsat in numerar.

Vom scrie:

MATERIALE

60.000 lei

CAPITAL SOCIAL 10Q.000 lei

BANI LA BANCA 40.000 lei

3. Asociatii, pentru a putea incepe : activitatea, au nevoie

de multi bani lichizi, necesari pentru aprovizionarea cu materiale, marfuri etc. Ei reusesc, prin valorificarea unor bunuri proprietate personals, imprumuturi .particulare, sa obtina suma de 800.000 lei, SUl11~i,J , ce 0 vor depune, contra chitanta, in casieria societatii si hotarascSa" , utilizeze 600.000 lei pentru a face 0 investitie (amenajare spatiu); pentru

cei 200.000 lei ramasi, nu au prevazut nici 0 destinatie expresa.

In viitor, asociatii nu vor retrage aceasta sum a, considerand ca este avantajos pentru ei a realiza pro fituri , urmarind astfel sa realizeze castiguri substantiale,

Pentru a putea inscrie nona situatie a patrimoniului, sa analizam enuntul nr. 3 prin prisma dublei reprezentari:

Rezulta aparitia, in casierie, a sui:nei de 800.000 lei, care are doua destinati i:

600.000 lei pentru 0 investitie (In limbajul comun spunem: un FOND de investitii) ;::i 200.000 lei rara 0 destintie precisa (alte fonduri)

Acum putem scrie:

MAT£IUALE

60,000 CAPITAL SOCIAL 100.000

BANI LA BANCA

40,000 FOND DE INVESTITII 600.000

BANI iN CASIERIE 800,000 ALTE FONDURI

200.000

" ." - d la un fumizor marfuri, in valoare 80.000 lei,

4. Asociatn procura e, d 1 t- d - trei zile de la data aducerii

1 '[ 't- u un ordin epa a, upa

pe care e ac 11 a, c .' 1 1 de trei zile se numeste

, . 1 1 ~ d zitul propnu' interva u, ,

matena e or in epo . ' t fectuarea receptiei cantitative ~l

"termen de acceptare" ~l serveste pen ru e ,

calitative a rnaterialelor pro curate. " ~ .

. I - d 'p' arte apantia III depozlt

Conform dublei reprezentan rezu ta, pe e-o , _ te 0

_ . ~ ,de 80.000 lei si, pe de alta parte, se nas

a un or marfuri III va~oare ~ I _ - lata acestora, tot 'in valoare de

obligatie fata de furnizor, in egatura cu P

80.000 lei. ACEST

sA INSCRIEM SITUATIA PATRIMONIULUI LA

MOMENT:

MATERIALE

60,000

BANI LA BANCA 40.000 BANI IN CASIERIE 800.000

80,000

CAPITAL SOCIAL

. FOND DE INVESTITII AL TE FONDURI OBLIGATIE FATA DE FURNIZOR

100.000

600,000 200.000

80.000

sA RECAPITULAM RELATIILE DINTRE ELEMENTELE PATRIMONJALE DE MAl SUS

CAPITAL SOCIAL / a) MATERIALE

100.000 z____ b) BANI LA BANeA

FOND DE INVESTITII ~

600.000 0/ BANI iN CASLERIE

ALTE FONDURI 200.000

OBLIGATIILE FATA DE FURNIZOR

I

I'

60.000

40.000

80'0.000

80.000 MARFURI

80.000

sA OBSERVAM:

• elementele patri '1 ' '

1mOnIa e prezentate sunt de d ~ ti ,

oua rpun:

1. de tip MIJLOACE' .

., : matenalele "1 '

mijloacele materiale (marfurile); , m1J oacele banesti (banii),

2. de tip RELATII'

, ,,' surse de form are (ca '1' ,,,

(fondul de investitii: alte fo d i) blizatii pita social), destinatii

• ' • , II un , 0 19a1lI (obligatia fala de furnizor) .

patnmoniul se compune di 1 . .

( t '1 1 III e emente de ti ""1 ,"

rna ena e e, ban ii, marfurile) 'd' 1 . lp rmj oace '

facut ,. §! III e ementele de t "1 .. "

racu posibila aparitia element 1 d ' Ip re atn ce au

c d ' ' e or e tip "mijlo "( '1

ron unle, obligatia), . ace capita ul social,

• valoarea totala a ell' '

d . . emente or patnmoniale de tipt'mijl "

e. mIJ oace este

60.000 + 40.000 + 800 000 + 80' 000

. ,= 980.000 '

• valoarea totala a el t 1 . ,

emen e or patrirnoniale de tip " 1 tii"

re a II este de'

:00,000 + 600.000 + 200.000 + 80.000 ~ 980.000' '

INTRUCAT ESTE VORBA '

FLECTATE SUB DouA ASp~E ACELEA$r ELEMENTE RE~

PREZENT ARr V ALORILE T TE, CONFORM DUBLEr REDE ELEMENTE SUNT EGAL~TALE ALE CELQR DouA TIP URI

Gruparea elementelor de tip "rnijl ' . " .

gruparea elernentelor de tip "rei' tOO" .oace se numeste ACTIV, iar a,1I se numeste PASIV

IAT A cA AM AJUNS LA : .

BILANT LA DATA DE

, ~ .. ~
............. .......
ACTrv
MATERIALE PASIV
BANI LA BANCA 60.000 CAPITAL SOCIAL
100.000
40.000 FOND DE INVESTITII
BANI IN CASIERIE 600.000
800,000 ALTE FONDURI
MARFURI IN DEPOZIT 200,000
80.000 OBLlGATII FArA. DE
TOT AL AtTIV FURNIZOR 80.000
" 980.000 TOTAL PASIV
980.000 I

I·

\1,

"_.

.>

t,

Relatia fundaroentala, in cadrul bilantu1ui, 0 constituie egalitatea dintre ACTIV si P ASIV, exprimata matematic In formula:

[A=P]

Relatia este cunoscutii sub denuroirea de EGALITATE BILANTIERA si este garantata de dubla reprezentare.

IATi ci, Ul1Uz4ND ACEST PROCEDEU AL METODEJ CONTABIL1TiTII _ BILANTUL - AM REUSIT SA iNDEPLlNIM 0 PARTE DIN OBIECTUL CONTABILlTATIl: AA1 REFLECTAT iN EXPRESIE VALORlLif, E)(ISTENTA ELEMENTELOR PATRlJvfONIALE

Dupa cum va amintiti desigur, contabilitatea trebuie sa reftecte valerie atat EXISTENT A, cat si MI$cARILE si MODIFlCARILE elementelor patrimoniale in cadrul proceselor economice.

BILANTUL poate sa reflecte MI~cARILE §i MODIFICARILE ?

sA VEDEM, IMPREUNA !

. Sa urmarim enunturile de mai jos, care au ca baza de plecare biLmtu1 incheiat anterior.

+ Se depune eu "FOAIE DE V ARsAMANT CU CHITANTA", 'in rIde la banca, suma de 700.000 lei.

te ¢ste modificarea produsa 'de aceasta operatiune economica In

ttl de baza ?

., l'entTIl a observa aceasta modificare, completati dvs. cifrele care

lipsesc din hilant

BILANT LA DATA DE: ·· .. · · .. · .. · · · .. ·· .. · ..

ACTIV 1 PASIV
MATERIALE 60,000 CAPIT AL SOCIAL 100,000
BANI LA BANCA' 1~b()dl FOND DE INVESTITII 600,000
BANI IN CASIERIE {f)'PfJtJ@ AL TE FONDURI 200.000
MARFURI iN 80,000 OBLIGATII FATA DE 80000
DEPOZIT FURNIZOR
TOTAL ACTIV -ggt)OOO TOTAL PASIV 980,000 .. ~'U .ul..AA£.!::!.t;)fJ

- ="';;;:;.'-""""'='_'-~'- - -

C--:\ce.r::-mO';;;;;;;;re este 0 lUodificare de tip "nuroai ill activ" §i, pomind de Ia reIatia egali'api bilanliere A = P, se reprezinta rnatemaric prin relatia:

[A+X -X=p].

2. Asociatii stabilesc ca destinatia neprecizata a sumei de 200.000 de Ia "ALTE FONDURI" sa devina FONDm DE lNVESTITII; cu alte cuvinte, se ruajoreaza fonduI de investitii pe seama alter fonduri,

Din nou, vii rugiim sa comple'ati dvs, sumele cardipsesc din bilaot si care trebuie sa consemneze, de fapt, ruodificarea produsa de operatiunea cuprinsa in enunt,

BILANT LA DATA DE. , ..

ACTIV PASTY
MATERIALE 60.000 CAPlT AL SOCIAL 100.000
BANI LA BANCA ';f~()()()f!J FOND DE J60000
INVESTITII
BANI IN ~f)'f)D'i@ AL TE FONDURI
CASIERIE .... ~.'"
MARFURI IN 80.000 OBLIGATH FATA 80.000
DEPOZIT DE FURNIZOR
TOTALACTIV ~f()ot)o TOTAL PASIV 9'1o~ Modificarea este de tip "numai 10 PASlV" ~i, pornind, de asemenea, de Ia relapn egalitatii bilatltiere,o vorn reprezenta prin formula:

3. Se achitli, prin banea, contravaloarea materialelor prOCllTate d~ Ia furnizor Ia expirarea tennenului de acceptare.

Com va arata patrimoniuI societalii comerciale dupa aceastii operatie?

""--'--'''~ _.>.----: -. ."

l' , 1etati dvs. sume1e care ipsesc :

,

ACTIV

BANI CASIERIE

60,000

CAPITAL SOCIAL

100,000

FOND DE INVESTITII

, ALTE FONDURI

80.000

OBLIGATII FA

, DE FURNIZOR AL PASrv

TOTAL ACTlV

, , IV" , sensul

. " 't in ACTIVcit 91 In PAS ,In .

Modificarea este de tip, ata .. t 0 vom reprezenta pnn

. . ~ ... form procedurii cunoscu e,

micsorarn 91, con ,

formula:

I A- x = P - x I

I a totala a

~ . de modificare afecteaza va oare,

De remarcat ca acest tip , ~ d '3f)oa ~.';~ ..

., fi' d acum In suma e .

patrirnoniului, aceasta un li itare in bilant, in

' . t d e elemente sup imer '. .'

4) Pentru ant mal I~ r? uc dif e sa consideram cii asocratn

1 lti t de mo I lcar , .

,',scop' u1 de' ~ i:~ustra un u tim ~ 'P . ~ 1 d 100,000 lei, cu plata pnn .; ;._. If', f ' marfun In va oare e '" ~ 'I '

proc-ura de la un UI~mzo~ ~ tul primirii marfuri or" ~I

. Cit, a"ceptai~ (situatie in care intre oerioada de timp).

l l~ ... t ra se scurge 0 penoa

momentul platii aces 0 , _. letati dvs. cifrele care

~ ~ ( lti ) va rugam sa compietat , ..

Pentru inca 0 data u tIm~ , '1' d a producerea acestei operant. - fl t oua situatie a patnmoniu UI up

sa re ec en,

.::2

Conranllltare pentru mcepatort

BILANT LA DATA DE: : .

ACTIV PAS IV
MATERIALE 60.000 CAPITAL SOCIAL 100.000
BANI LA BANCA ~Gf)U~ FOND DE ~t)O()()O
LNVESTITII
BANI IN ALTE FONDURI ;:, i
fClI/;f?tJ((J ;Y
CASIERIE
.~
MARFURI IN OBLIGATII FATA
DEPOZIT ~£ooa() DE FURNIZOR 1l(}~OO!J
TOTAL ACTIV -¥ coo f)(Jf» TOTAL PAS IV '" ~()IJ(J;(Je> ~ ~~est ultim tip de modificare bilantiera se numeste, "atat in ACTIV

CIt 91 10 PASIY", in sensul majorarii 9i are formula: _

IA+X=P+x I

. C: si incazul p.!iecede~t, valoarea patrirnoniului s-a modificat, acum

fiind in suma de .. J\;(J/!U2 .. ~ .

Care este situatia patrimoniului societatii comerciale dupa producerea ceIor patru operatiuni?

Daca ati interpretat corect toate enunturile si, de asemenea.rdaca ati

operat corect modificarile, ar fi trebuit sa obtineti: '

, ,

BILANT LA DATA DE: .

ACTIV PASIV
MATERIALE 60.000 CAPlT AL SOCIAL 100.000
-
BANI LA BANCA 660.000 FOND DE 800.000
'. LNVESTITII
BANI IN 100.000 AL TE FONDURI 0
CASIERIE
MARfURI IN 180,000 OBLIGATII FATA 100.000
DEPOZIT DE FURNIZOR
TOTAL ACTIV 1.000.000 TOTAL PASIV 1.000.000 . Rezulta deci, ca, utilizand bilantul ca procedeu al metodei contabilitatii, sepoate realiza obiectul acestei discipline, -deoarece am reflectat, In expresie valorica, atat existenta, cat si miscarile si modificarile elementelor patrimoniale.

Este, insa, foarte dificil, incomod, ca, dupa producerea fiecarei .opewtillp:i~.~9gom; ce, sa intocmim cate un bilant.

., ,}: ; Ani '~b;~~~it ca:

T producerea fiecarei operatium a afectat doua elemente patrimoniale, celelalte ramanand neschimbate;

..... bilanturile intocmite dupa fiecare operatiune difera intre ele numai prin valorile elementelor patrimoniale care au suferit rnodificiiri.

In aceste conditii, pare a fi mai indicat s11 mregistram modificarile numai la elementele care sunt afectate de producerea operatiunilor, urmand ca, la 0 perioada de timp data, sa intocmim bilantul contabil.

Acest lucru este posibil daca utilizam un alt procedeu al metodei contabilitatii, ~i anume:

CONTUL

..... contul este procedeul uzual de lucru al rnetodei contabilitatii;

..... contul asigura reflectarea, In expresie valorica, a existentului si a TUTUROR MI$CARILOR, MODIFICARILOR care au loc la un singur element patrimonial; evidenta fiecarui element patrimonial se conduce ell

ajutorul a cfite unui cont;

T conturile asigura aplicarea "dublei inregistrari" - trasatura a metodei contabilita!ii;

T conturile asigura evidenta atfit a elementelor patrimonia.le, cfit 91 a lor econornice, a veniturilor,' a cheltuielilor si a rezultatelor

PREZINTi UN CONT $1 CARE SUNT ELEMENTELE DE URA ALE CONTURILOR?

ContuI - ca procedeu aI metodei contabilitan! - se reprezinta intr-o

forma bilateraIa, sugerand 0 balanta, astfel: '

Elementeledestructura sunt UDhatoareIe:

TITLUL CONTULUI: indica denumirea elementului patrimonial . (proces economic, venit, cheItuieaUi, rezultat) a ca~i evidenta 0 tine

contul respectiv. ' ,

Spre exemplu, pornind de la eIementeIe patrimoniale cuprinse In

bilantul intocmit impreuna:

- pentru materiale: contul "Materiale consumabile"

- pentru banii de la banca: contul "Conturi la banci in lei"

- pentru banii din casicrie: contul "Casa in lei"

- pentru marfurilc din depozit: contul "Marfuri"

- pentru capitaIuI social: contuI "Capital social"

I

- pentru fondul de investitll: contul "Fond de dezvoltars''

- pentru obligatia rata de furnizori: contul "Furnizori"

V de regula, titlul contului este foarte apropiat de denumirea elementului patrimonial a carui evidenta 0 tine.

I

T titlurile conturilor, impreuna cu 0 reprezentare cifrica _ denumita simboI - care este atribuita fiecarui cont, se gasesc cuprinse in "PlanuI de conturi general" elaborat de Ministerul Finantelor.

DEBITUL: in mod conventional, partea stanga a contul~i se nume~te

debit. '.

CREDITUL; in mod convenjion!lI, pm-tea drc:;apta a contului se 1Ume~tc credit.

DEBITAREA ~I CREDITAREA: ~nregistrarea de sume in debitul, respectiv creditul unui cont.

RULAJELE: reprezinta totalul ~umelor inregistrate in debitu~ $! creditul unui cont; exista, deci, un rulaj debitor (R.D.) care reprez~nt: totalul sumelor inscrise in debit ~i un rulaj creditor (R.C.) care reprezinta totalul sumelor inscrise in credit.

SOLDUL: reprezinta diferenta dintre rulaje, stabilita la un interval de timp dat, sau de cate ori este nevoie.

. legatura Cll soldul, pot exista urmatoarele situatii:

(R.D. este mai mare decat R.C., rezulta un sold debitor

'tdaca R.C. este, mai mare decat R.D., rezulta un sold creditor

c) daca U.D. = RC, rezulta sold zero (cont soldat, balansat)

Sa echipam reprezentarea generica a contului cu aceste elemente de structura, utilizand cifre arbitrare:

DEBIT

TITLUL CREDIT

10.000 DEBITARE \ 16.000

. 8.000

. 20.000

4.000 2.000/CREDITARE

10.000 .

RULAJ DEBITOR SOLD DEBITOR

54.000

16.000

RULAJ CREDITOR

38.000

DE CATE FELVRI SUNT CONTURILE ~I CUM SE CLASIFICA ACESTEA

Conturile se clasifica dupa mai muIte CRITERII. Cele sernni ficative sunt:

mm

1. DUP A CONTINUTUL ECONOMIC

, 1._1~ conturi de mijloace: conturile care tin evidenta active lor Imoblll~ate, a stocurilor si productiei in curs de executie, ~i a trezoreriei dreptunlor asupra tertilor:

, ,

~.2., conturi de 'procese: conturile care' tin evidenta cheltuielio- ~i a veniturilor;

1.3. conturi de surse, fonduri: co~turile care tin evidenta capitalurilor, rezultatelor si aobligatiilor fata de tertii.

2. DUPA SFERA DE CUPRINDERE

2.1. conturi sintetice: conturile care tin evidenta elementelor patrimoniale generice, spre exemplu pentro' numeraml din casierie ~ontuI ,"Casa In lei" pentru valoarea materialelor din magazie, contui Matenale consumabile'"

,

2.2. conturi analitice: conturi care "explica" conturile sintetice de

exemp~: '

- cant sintetic

"Materiale consumabile"

- conturi analitice de gradul I "Materiale consumabile. Tabla" "Materiale consumabile. Teava" - conturi analitice de gradul II "Materiale consumabile.

Tabla galvanizata" "Materiale consumabile.

Tabla alba"

"Materiale consumabile.

Teava diametru.g"

Te hu rc a lurcg.,,11 ar ilor ~v ... abile

"Materiale consumabile.

Teava diametrul 10"

,

Dezvoltarea in analitic nu este reglernentata prin norme obligatorii, fiecare loc de evidenta organizand deschiderea de conturi ana1itice conform nevoilor proprii de informatii.

2.3. conturi sintetice ~ • ada."'. conturile cuprinse in Planu1 de conturi general, elaborat de Ministerul Finantelor, simbolizate ell trei cifre, utilizate obligatoriu de unitatile patrimoniale mici si mijlocii (unitatile patrimoniale mici si mijlocii sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii: cifra de afaceri de pana la 10 miliarde lei in 12 luni,

sub 300 angajati permapenti - art. 3(1) OG. 70/94). .

4 . .atl~\:{ t.Jl.. ...l I _II" '1 '~1 1 d

2 •• conturl ~jjtutlCCirlt gl dGHI "'i't:contun e cupnnse III p anu e

conturi genera) elaborat de Ministerul Finantelor, simbolizate cu patru ob igatoriu de unitatile patrimoniale rnari.

3. DupA FUNCTIA CONTABILA

3.1. Conturi DE ACTIV: conturile care tin evidenta mij1oacelor, a drepturilor ~i a cheltuielilor;

3.2. Conturi DE P ASIV: conturile care tin evidenta surselor, a fondurilor, a obligatiilor si a veniturilor.

4. DupA APARTENENTA LA BILANT

4.1. Conturi de bilan]: conturile care tin evidenta elementelor patrimoniale si a proceselor economicecare au. loc in cadrul societatii cornerciale;

4.2. conturi In afara hilantului: conturile care tin evidenta un or

, "

bunuri econornice care nu fae parte din patrimoniul societatii comerciale,

dar se gasesc ternporar in circuitu1 ei economic (rnarfurile primite pentru comercializare in regim de consignatie, sumele consemnate cu titlu de garantii gestionare etc.)

28

Conrabllltate pentru Incepator]

CUM FUNCTIONEAZA CONTURILE PENTRU A iNDEPLINI OBIECTUL CONTABILITATII

A~a cum am aratat, conturile evidentiaza, in expresie valorica, EXISTENTUL ~I TO ATE MODIFICARILE care se pro due la fieeare element patrimonial, ea urmare a derularii proeeselor eeonomiee. Cum 'ealizam practic acest lucru? Evidentierea, inregistrarea In conturi se face orin DEBITARE si CREDITARE, adica prin inregistrarea de sume in Iebitul si, respeetiv, ereditul eonturilor.

.

Debitarea ~i Creditarea reprezinta functia contabila a contur ilor

jj s~ realizeaza diferentiat pentru contur ile de ACTIV ~i cele de f'ASIV, corespunzator urrniitoarelor REGVLI DE FUNCTIONARE:

1. Conturile DE ACTIV l~i incep functia contabila prin a se debita; ;e debiteaza eu existentul ~i majorarile de mijloaee si drepturi ~i se .rediteaza cu diminuarile acestora. Soldul poate fi debitor sau eel mult ~ero.

II. Conturile DE P ASIV i~i incep functia contabila prin a se credita; e crediteaza eu existentul si majorarile de surse si obligatii si se iebiteaza eu dirninuarile aeestora. Soldul poate fi creditor sau eel mult :ero.

ATENTIE: ACESTE· REGULI TREBUIE lNSU~ITE ~I

;fEMORATE, URMAND sA DEVINA. "0 A DOUA NATURA" 'ENTRU PERSOANELE CARE VOR LUCRA IN CONTABILITATE.

CONT DE ACTIV D C EXISTENT

+

CONT DE P ASIV

D' C

EXISTENT

+

MIJLOACE ECONOMICE DR EPTURI

SURSE $1 OBLIGA TIl

~' .

Tehnica tnregtstraruor conrantle

29

CUM SE EFECTUEAZA, DE F APT, lNREGISTRARILE IN CONT ABILITATE CU AJUTORUL CONTURILOR

Ne amintirn principiul "DUBLEI INREGISTRAAI" exprirnat sintetic: oriee operatiune economics se inregistreaza .In eel putin doua locuri; aeum, aceste "loeuri", a devenit clar, reprezinta CONTURI.

Deei, oriee operatiune economica se inregistreaza in eel putin doua conturi; rezulta ca 0 singura operatiune economica afecteaza minimum doua eonturi. Intre acestea stabilindu-se, din aeest motiv, 0 CORESPONDENTA.

Putern, astfel, ernite afirmatia:

A efectua inregistrdri ale operaiiunilor economice in contabilitate inseamna de [apt, a stabili corespondenta dintre conturi.

Pentru a putea prezenta corespondenta dintre conturi, stabilita dup({'producerea fiecdrei operatiuni economice, este nevoie de o formulii contabilii.

'~;femem'oram unexemplu simplu: depunerea de numeral' din ::tn e~ntul de la banca, in suma de 700.000 lei. Modificarile care 'I-~duce:

se

. ;,'t,Q·:!\! .,

.&~b.de numerarul existent in casierie eu 700.000 lei r;~-ii~"

lI'cre;;te disponibilul pastrat in cont la banca cu 700.000 lei

Evidenta acestor doua elemente patrimoniale este asigurata de dona conturif'Casa in lei" ;;i "Conturi la banci in lei"), care sunt afectate de operatiunea mentionata eu aceeasi sum a; intre eonturile afeetate se va stabili deei 0 corespondents ale carei elemente sunt:

" .

• micsorarea eontului "Casa in lei" eu 700,000 lei

• majorarea contului " Conturi 1a banci in lei" eu 700,000 lei

Am bele conturi sunt eonturi de rnijloace, deci conturi DE ACTIY.

Corespunzator regulilor de functionare a conturilar, vom ration a:

Contul "Casa in lei", fiind un cont "de activ" $1 inregistrdnd 0 diminuare de 700.000 lei, se va credita Cll 700.000 lei.

---'

-,0

Contul "Conturi la biinci in lei", fiind un· "cont de activ" si inregistrdnd 0 majarare de 700. 000 lei, se va debita eli 700. 000 lei.

Corespondenta se stabileste prin interrnediul sernnului "este egal", care joaca rolul barei verticale din reprezentarea schematics a conturilor, acea care delimiteaza In partea stanga DEBITUL $i in partea dreapta CREDITUL.

YOM INSCRIE CORESPONDENTA STABILITA DUPA PRODUCEREA OPERATIEI, SITUAND IN STANGA SEMNULUI EGAL CONTUL CARE SE DEBITEAZA $1 IN DREAPTASEMNULUI, CONTUL CARE SE CREDITEAZA; INTRUcAT SUMA ESTE ACEEA$I PENTRU AMBELE 'CONTURI, 0 VOM INSCRIE 0 SINGURA DATA, IN DREAPTA, DEC!:

" Conturi la banci in lei"

=

Casa in lei 700.000*

Aceasta egalitate, stabilita prin rationamentul parcurs, se numeste FORMULA CONTABILA.

Concluzie: a efectua inregistrari In contabilitate inseamna a stabili corespondenta dintre conturiprin interrnediul forrnulei contabile.

Forrnulele contabile se obtin in urma derularii unui rationament

, ,

algoritrnizat nurnit ANALIZA CONTABILA.. Deja parcurse impreuna, etapele analizei contabile sunt urmatoarele:

1. Stabilirea naturii operatiunii economico:.financia~e. Aceasta inseamna a examina documentel~ justificative (facturi, chitante, stated~,~,ti plata etc.) $i a reda, sub forma de enunt,informatia economic a consemnata in acele documente. Formularea enunturilor serveste 1a identificarea elernentelor patrimoniale care sufera modificari, Spre exemplu, natura operatiunii economico-financiare corisemnate de urmatorul document va fi:

•

Nota : vezi pag. 98

CHITANTA

Casler,

"incasat venituri din vanzarea marfurilor 161.214 lei"

2. Stabilirea elementelor patrimoniale care suferii rnodiflcarl eli urrnare a produ cerii operatiei economico-financiare.

Utilizand natura operatiei deterrninata mai sus, se observa ca elementele patrimoniale, care se modifies, sunt:

• numerarul din casierie

,

• volumul veniturilor din vanzarea marfurilor;

3. Stabilirea conturilor care tin evidenta elernentelor ce sufera modificarl.

1

, .

Identificarea conturilor se face utilizand Planul de conturi general si

instructiunile de aplicare a acestuia. De regula, titlul contului inscris In planul 'de conturi sugereaza denurnirea elementului patrimonial a carui .•. evidenta 9,tin,e. I aca aceasta identificare nu este certa, se cornpleteazii

'~;:,>-:-',}<. ;,;:' '_,--- /:-,': :,~~,~

,,!,"de1uersllt pr1riconsultarea continutului economic si a functiei contabile a

, coi'{turi16r alese, cu ajutorul instructiunilor de aplicare a planului de conturi, In cazul prezentat, pentru numerarul din casierie, contul este 5311 "Casa In lei" un cont de activ, iar pentru volumul veniturilor din vanzarea marfurilor, contul 707 "Venituri din vanzari de rnarfuri", un cont de pasiv .

Reprodus in anexa 1

4. Stabllirea sensului modiflcarilor.

Sensul modificarilor se exprima fie prin majorari (+), fie prin diminuari (-), astfel: creste numerarul din casierie ~i creste si volumul veniturilor din vanzari de marfuri.

5. Aplicarea regulior de functionare a conturilor.

Deoarece am determinat conturile afectate si sensul modificarilor, putem aplica regulile de functionare a conturilor:

Acelasi rationament se poateprezenta si astfel:

5311 A "Casa in lei" + .....

D

707 P "Venituri din vanzari de marfuri'' + C

6. Stabilirea forrnulei contabile,

5311 = 707 161.214

Fiind acum in posesia "tehnicii" stabilirii corespondentei intre conturi sa ne reamintim datele din exemplul utilizat la pagina l'S.

a) situatia patrimoniului societatii eomerciale, reflectata pnn intermediul bilantului contabil, se prezenta astfel:

ACTIV PASIV
MATERIALE 60.000 CAPlT AL SOCIAL 100.000,
BANI LA BANeA 40.000 FOND DE INVESTITII 600.000
-. .'
BANI IN CASIERIE 800.000 ALTE FONDURI 200.000
MARFURIIN 80.000 OBLIGATII FATA DE 80.000
DEPOZIT FURNlf:0R
TOTALACTIV 980.000 TOTAL PASIV 980.000 b) operatiunile economico-financiare, care au avnt loc, sunt urmatoarele:

1. depus numerar, In contul de labanca, suma de 700.000 lei;

2. majorat fondul de investitii, pe seama altar fonduri, cu 200.000 lei;

I

,

;

I

I fi.

r

r

3. achitat prin cant obligatia fata de furnizor 'in valoare de 80.000 lei; .4. procurat materiale de la un furnizor, ell plata prin aeceptare, 'in valoare de lOQ.OOf) lei.

i ''r~:.;>,[S.~:·}iUi~tfJam inregistrarea in contabilitate a .acestor operatiuni, ;0;, j/" f616~iri(fd~:f~spondenta eonturilor.

Deruland analiza contabila a fiecarei operatiuni, vom obtine:

1.5311 A

"Casa in lei"

- C (se va credita}

5121 A " Conturi la banci in lei" deci formula contabila:

(se va debita)

+D

5121

5311

700.000

" Conturi la banci in lei"

"Casa in lei"

2. III P "Fond de dezvoltare" 118 P "Alte fonduri"

+ C (se va eredita)

- D (se va debita)

deci, formula contabila:

118

111

200.000

"Alte fonduri''

"Fond de dezvoltare"

~. 401 P "Furnizori"

5121 A "Conturi la banci in lei"

- D (se va debita)

- C (se va eredita)

5121 80.000

" Conturi la banci in lei"

• NOTA: Inregistrarea a fost prezeutata in acest mod din ratiuni didactice; pentru derularea operatiunii III conformitate cu Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii vezi pag. 98

34

4. 371 A "Marfuri''

401 P "Furnizori"

deci, formula contabila:

371

"Marfuri"

+D -C

(se va debita) (se va credita)

401

100.000

"Fumizori"

Conturile utilizate, conturi care tin evidenta elementelor patrimoniale care au suferit rnodificari, precum si simbolurile acestora, au fost indentificate folosind "Planul de conturi general" elaborat de ministerul Finantelor publicat In forma definitiva In lucrarea: "Sistemul contabil al agentilor economici". Acum sa echipam conturile cu care vom lucra cu "existentul" din bilant:

301 5121 5311
Materiale Conturi la banci Casa in lei
D C D in lei C D C
T r ~ 371 Marfuri

D C

T

111 Fond de

D dezvoltare C

TO

101 Capital social

D C

TO

118 Alte fonduri

D C

TO

401 Furnizori

D C

T

~"huicA m.egist.~.uJr cc ,.. __ ile

35

Vom continua inregistrand in conturi sumele aferente fiecarei formule contabile "peste" existentul initial:

1. 5121

"Conturi labanci In lei"

=

, 5311 "Casa in lei"

700.000

5121 .

5311

Casa in lei Conturi la banci

D· C D in lei C

800.000 700.000 S.~r 40.000

-if ~·o ~~c_ f"D u.J

~c:o;~W;I; 700.000 .

j C =.feo tw. \'- '---~~.-. --

,_~e.~~ .. ""''''- R~ =c '>!OO Im,' R (' - e .

l:f.! I AoOv.u ;?\- ~- ~-t··-

"Fond de dezvoltare"

2.

118 "Alte fonduri"

200.000

3.

118 "Alte fonduri"

D C

200.000 200.000~;

___ I

111

"F ond de dezvoltare"

D C,

600.000 &\'

401 "Furnizori"

5121

"Conturi la banci 80.000 in lei"

=

401

5121

"Furnizori" "Conturi la banci

C D In lei" C

=8-')-. 0-00--'-8-0-. 0-0-0 ~l ~ 40.000 80.000

G • ~c - 700.000

. -~Qooa Rh.cUP'MO,~Rc_-··-~. .

'<t, "TU - --Pt fl. ~~;") 'Il e. - .J!':), 00 '"

--j::,t' b'~O fl<:!~

4.

371 "Marfuri"

=

401

"Furnizori" 100.000

371 401
"Marfuri" "Furnizori"
D C D C
l.; 80.000 80.000 80.000 ~ "Materiale "Conturi la bane] "Casa in lei"
D consumabile" C D in lei" C C
60.000 40.000 80.000 800.000 700.000
700.000 371 Marfuri

D C

80.000

100.000

101

Capital social

D· C

)I'

100.000

R.D.,'MIiYQ - R.C. R.D. - R.C. \090'00

___,;.;::...;._--:--+--=~

S.C. \0(100 o

401 Furnizori

s.D.\20fXX 111

Fond de

D dezvoltare C 600.000 200.000

118

\ Alte fonduri

D C

200.000 200.000

'C

,I;

80.000

80.000 100.000

R.D. - ),101,;:R.C.

S.c. )OO()(JO

R.DJ...ck>~oo fJWt' R.C. -- S.c.,

S.C. \ Q(I'QQQ

Grupati acum soldurile pe care le-ati obtinut in structura bilantului contabil :"".

-
ACTIV PASIV
MA TERIALE30/ 60 ' tJ(t_-' () • CAPITAL SOCIAL /'.#)e'), tJd~ ,
/o ,
BANI LA BANC\ . 660, (!Jot;!) , FOND DE II/ .fiN}, (leo.
6'2-1 INVESTITII
,
BANI IN l CltJ, oo o , ALTE FONDURI -
CASIERIE 53?! ~ pR.
" ,
MARFURI IN Ij'(} , ooo . OBLIGATII FATA /(J(). tJaf!) ,
DEPOZlT 3:1--1 DE FURNIZOR,{-o!
TOTAL ACTIV I. tJfJt!), tJ; f) (J TOTALPASIV "t!)()a "'~ , " Comparati :,bilal1!U1 obtinut cu eel aflat la pag. 22, care reflecta situatia '., patfimoni'ul{~itsocietatii comerciale dupa procedura tuturor operatiunilor econornico- financiare.

Din cornparatie, rezulta valoarea si structura identica a bilanturilor obtinute prin utilizarea celor doua procedee specifice contabilitatii. Intrucat eel de-al' doilea procedeu, contul, of era in lucru 0 serie de avantaje, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate se foloseste, in exclusivitate, corespondenta conturilor, bilantul fiind folosit pentru contabilitatea centralizatoare, ca document de sinteza a activitatii financiar contabile ..

BILANTUL CONT ABIL SE iNTOCME~TE ANUAL, PE BAZA SOLDURILOR CONTURILOR LA SFAR~ITUL ANULUI .

Desigur, intr-o perioada de timp atilt de indelungata, se pot comite greseli, la inregistrarea operatiunilor econornico-financiare in conturi, Aceste date eronate nu permit incheierea bilantului contabil si deci, se impune necesitatea unui mijloc de control periodic in cursul anului, care sa certifice corectitudinea ~i exactitatea inregistarilor efectuate In conturi. Pentru realizarea, in principal, a acestui obiectiv, metoda contabilitatii dispune de un alt procedeu specific, BALANTA DE VERIFICARE.

'~38

T face legatura dintre conturi ~i bilant, avand ca principal obiectiv verificarea exactitatii datelor inscrise In conturi;

T prin Iegatura pe care 0 asigura iutre conturi si bilant, balanta de verificare asigura corelatia dintre trasaturile metodei contabilitatii: dubla reprezentare si dubla inregistrare.

T reprezinta, in esenta, un tab lou care inIati~eaza desfasurat informatiile fumizate de conturi (rulaje, solduri).

T intrucat are la baza dubla reprezentare si dubla Inregistrare, balanta de verificare opereaza cu EGALITATI ale RULAJELOR debitoare si creditoare si ale SOLDURILOR debitoare si creditoare.

Balantele pot oferi inforrnatii cat mai complete eu cat prezinta mai multe serii de egalitati; numarul aeestora nefiind, insa, mai mare de 4.

Exista balante cu 0 serie de egalitati (egalitatea soldurilor), cu doua serii de egalitati (egalitatea rulajelor §i egalitatea soldurilor, cu datecumulate de la inceputul perioadei), ell trei serii de egalitat! (egalitatea soldurilor initiale, egalitatea rulajelor Iunii eurente §i egalitatea soldurilor finale) si eu patru serii de cgalitati,

lata cum arata 0 balanta de verifieare eu 4 sern de egalitati, cornpletata eu datele din exemplele anterioare (vezi pag. 39).

Corelatiile, care se stabilesc in cadrul balantei de verificare cu patru

serii de egalitati, observabile in exemplul dat, sunt urmatoarele: '

a)

total sume din luna

total sume din luna

precedenta debitoare = precedenta ereditoare

- b)

rulaje luna curenta debitoare

rulaje luna curenta creditoare

total sume creditoare total solduri creditoare

c) 0)

total sume debitoare total solduri debitoare

f'rin cgalitatea surnetor ~i a nnajelor debitoare ~i creditoare, balanta reflecta dubla inregistrare, iar prin egalitatea soldurilor debitoare si creditoare, balanta reflecta dubla reprezentare a mijloacelor §l a fondurilor.

§ g

,-(

8

o

~

8 0 o ~ o

00 @

,.-<

:3

o

§

N

o o o

g

§

o

00 ,-(

§ g

rl

o

S

o a a ,....;

a

§

a a rl

§ g

r-

8 a o 8 g 0

,-( 00

g § g fE

N

rl a rl

rl rl rl

40

Contamurate pentru Inceparor!

In afara de aceste patru corelatii, mai exista 0 corelatie intre totalul sumelor debitoare sau creditoare 9i totalul sumelor tuturor formulelor contabile, corelatie pe care 0 vom explica putin mai tarziu.

Sa abordarn, acum, 0 problema deosebit de importanta care ne va apropia foarte mult de practica contabila.

REGISTRELE DE CONTABILITATE

Registrele de contabilitate servesc la consemnarea inregistrarilor contabile (formule contabile si debitari sau creditari ale conturilor), asigurand totodata posibilitatea exercitarii unui control asupra acestora .. Principalele registre de contabilitate, prevazute de lege, sunt: registrul jurnal, registrul-inventar si cartea mare. Legea contabilitatii, la articolul 2, stabileste ca organizarea contabilitatii trebuie sa asigure iNREGISTRAREA CRONOLOGICA ~I SISTEMATICA a operatiunilor economico - financiare, publicarea si pastrarea informatiilor eu privire la situatia patrimoniala ~i rezultatele obtinute.

iNREGISTRAREA CRONOLOGICA a operatiunilor economicofinanciare inseamna a inregistra TOATE operatiunile in ordinea pr.oducerii lor, cu ajutorul formulelor contabile, in REGISTRUL JURNAL.

iNREGISTRAREA SISTEMATICA a operatiunilor economicofinaciare inseamna a prelua din formulele contabile sumele cu care debiteaza sau se crediteaza conturile corespondente si a le inregistra fiecare cont afectat de operatiunile respective, in registrul CARTEA MARE.

REGISTRUL JURNAL, in conformitate cu REGULAMENTUL de aplicare a legii contabilitatii, este un document contabil ob1igatoriu in =re se inregistreaza toate modificarile patrimoniale, operatic cu operatic ~1 21 eu 21, tara £:patil hbere si fata stersituri. Registrul jumal trebuie numerotat, snuruit ~i sigilat dupa care se depune obligatoriu la organele fiscale pentru inregistrare; numai indeplinind aceste conditii, registrul poate fi adus ca proba in caz de litigii sau in relatiile. cu organele fiscale

1. "JJJ.tiClrl11~ "lOistrli. U:-" conL

-~-:j.l

,'utdritiiti pub lice. Acolo unde exista un volum mare de ~ec6nomico-financiare, se pot utiliza registre jurnale auxiliare

. e de casa si banca, decontarile cu furnizorii, debitorii

etc.. . ele centralizate in jurnalele auxiliare se inscriu lunar in registrul

jurnal general.

Consult and page 42 , veti gasi operatiunile economico-financiare pe care le-arn utilizat in exemplele anterioare, inregistrate, de data aceasta, in registrul jumal.

, . .

In conformitate cu punctul 114, alineatul ultim din Regu1amentul de

aplicare a Legii contabilitatii, "Notele contabile" (14.6.2A sau 15.6.2/cA) pot indeplini functia de registru jurnal. Si asupra notelor de contabilitate se extind normele de numerotare, sigilare, inregistrare si utilizare, valabile pentru Registrul jumal. Tot acurn, putern veri fica cea de a cincea corelatie din balanta de verificare (vezi pag. 39), respectiv egalitatea dintre totalul sumelor creditoare sau debitoare din balanta ~i totalul surnelor inregistrate in Registrul jurnal; prin aceasta se veriflca corelatia dintre contabilitatea cronologica ~i cea

, ,

sistematica.

Asa cum aminteam, dupa inregistrarea cronologica a operatiunilor eco~omico-financiare in Registrul jurnal, sumele fiecarei formule contabile trebuie inregistrate in contabilitatea sistematica, la fiecare cont deci, in registrul cartea mare.

Ci\.RT~~:t\fA: tE este un document contabil obligatoriu, avand ;a661a~i~egirt1':~; jnregisttare la organele fiscale ca si registrul jurnal. ;;'A~adai-,el ;se?!iumeroteaza fila ell fila, se snuruieste si sigileaza si se depune pentru inregistrare la organele fiscale, dupa care poate fi intrebuintat.

Cartea mare este un document contabil de sinteza si sistematizare care contine simbolul contului debitor ~i a1 conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor ~i creditor la inceputul anului, precurn ~i soldul contuluidebitor pentru fiecare luna a anului curent.

,...!.w § 0 0 0 0
O~ 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
W<t:: g g s 0 g 0
~O d \C)
Ul Uf:-; 0\ (-- N 00 ,..., 0
....J N
<X:
I-
0 W § 0 8
l- I 0 0 §
-~ 0 0 ~ 0
~<t:: 0 0 d
Ul Wo d 0 d 0 0 \C)
:E 00 0 ~ 0
of:-; 0\ c- 00 ,...., q
:::> N·
CJ)
,...!.W
Ul OP:::
W<t::
....J P:::O
oCt UE-<
1-. W
a: I
oCt -P:::
~~
a. Wo
of:-;
.,.!.W ,
~~ ,...., ,...., ,...., ,....,
,...., ,...., N ~
....J M ,...., ,....,
01- 1II 1II
IllZ UE-< ,.
::0 I W
-u -~ ,....,
CJ) ~~ N 00 ,...., ,....,
,...., ~ r-
Wo ,...., ,...., M
of:-; 1II
...... ......
1-' ~ ~ P:::-
@~ Ow O~
- z ~ N.....:I ~O
j::. « ~~ 0- -~ ~N
....J Z_ )~ ......
« III ~~ ~~ ~~
o ~8 ~t; Ow
:::i I- ~H ~~
a. a: cnZ O~ ~~
x 0 0" .... ' oj
Ul a. c, ~ ...... tw
Ul w ::to Uw
a: 0 U ~O ....J
<t:: , p... .~
0
I-
,........ )<t::
~~~ ~
U W ~ ;:> ;;:.: 0. 0
O~uj ~ 0..; Q b
Q ~ a;
.._.
~2S
,_;~ ,...., N M "'"
Zu .....

Z

/

..... -~-..,.

9 0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
,..., 0 ~ d d
0:; 0 ~ \C) \C)
(/) r- \C) \C)
~ U
--
Q
0
U ,....,
.....:I N
.-!
0 1II
~ f:-; 8 0
2§ ......
Q 0
W C! q
(/) 0 @
~ 00
U
po. 0 0 0
s 0
...... 0 0
~ q ~
w ~ 0
0
Q {-- r--
.....:I 0..; .. '
o~ffj ,...., ,....,
,....,
~o~ M ~
::;Suo 1II
Vi U
..... ·c ~
,.... oj 0 <t:
,.... ..... N
- E-t- §~ (J '2 Q
I;I;l c) S _.
~ ..... :5
~ := 0 ..8
~ ~ t)
Z p.......l ttl ~ _. .....:I
w- oj
- p... := c .... ~ ~
,< >< ~~ 0..
III
U W Q ~ OW
Z po.Q
<
~
<
....l ,_; ,...., M
~ f:-; Z
- Z
~ W
f:-;- ~
ZZ 0
00 U
Ue; 0 ....l
ril- Q ....., .....,
00 ~ ~ ~
<..:l
r:r;.;;;;J
-f:-;
r..z ~~
0
u d Q § § 8
...-i ....:l 0 0
$ 0 c:i g g
o: 00 ...-i ...-i
~ U
---
0
0
U
....:l ,...,
0 ~
p::) 1-0 0 §
~ ,..... 0
Q 0 8
...... 0
(/) ~ c:i g c:i
p::: 00
u 00 M ...-i
1-0 § 8
,.....
p::) 0
~ c:i c:i
0 00 00
....:l p.;
o~~ ...-i ...-i
('1
P::)o~ ,..., ~
::::8uo tr)
t;) u
.... ·c ~
,..... ...
,..... 0 ..a ~
E-- ~~ .~ ,@ 0
c5 I=i
.... S j
,..... .a ...
....:l ~ <':l
~ '~ ,..... ... ....:l
p:::p::) :B ::;l ~ ~
u
~ u 0
-< P:: o~
1-00
...; (1') oo::t
- ~ z
~
Eo< ° ~
'::::8
z~ ~
oz u
u~ 0 ....:l
r,-wO 0 ....., .....,
~~ fJ.l ~ ~
~
-«:.....J
tf.tO
-Eo<
.... z ~~
0
U QE-i 1 ennica mrcgisti itlmJr Co~._~.le

In conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii contabiliHitii, acest registru poate fi suplinit de "Fisa de cont pentru operatii diverse" (cod 14-6-22).

Intrucat intelegerea modu1ui de utilizare a acestui imprimat de evidenta este ITuiiacc:'esibiHi, vom exemplifica modul de completare a fi~_d6r de cont pentru un cont de activ si pentru un cont de pasiv, folosind datele din exemplele cunoscute. (pag. 43, 44)

. remarcat, desigur, diferenta dintre modul . de efectuare a or in ce1e doua conturi: 1a contul "Conturi in banci in lei", uh cont de activ, semnificatia coloanelor din fisa de cont, cu operatii aritmetice, este:

I debit: "+" I

1 credit: "_" 1 I sold: "=" I

Sau, cu alte cuvinte, sumele inscrise in coloana debit se aduna 1a sold iar cele inscrise in coloana credit se scad din sold. La sfarsit de periods se totalizeaza surnele pe co1oane, stabilindu-se rulaju1 debitor (totalul pe verticala a1 sumelor inscrise in colo ana debit), rulajul creditor (totalul pe verticaUial sumelor inscrise in coloana credit) ~i soldul contului care trebuie sa fie egal cu diferenta intre rulaje, Aceste date, furnizate de fisa fiecarui cont, servesc la intocmirea balantelor de verificare, de [apt un tab lou desfasurat a1 conturilor.

Pentru contu1 "Furnizori", care este un cont de pasiv, semnificatia aritmetica a coloanelor din fisii este inversa, respectiv:

I debit: " It
I credit: "+"
I sold: "=",1 ~46

sau, altfel spus, sumele inscrise pe coloana credit se aduna la sold iar

surnele inscrise in coloana debit se scad din sold.. '

Pentru a verifi~a intelegerea corecta a modului de utilizare a fiselor de cont, completati dvs. cu datele extrase, desigur, din registrul jurnal de la pag. 43 fisele de cont a doua conturi, unul de activ, celalalt de pasiv

(la alegere), folosind rubricatia de la pag. 48. .

AI' mai trebui cunoscut:

T trebuie sa existe 0 fi~a de cont pentru fiecare cont utilizat;

T daca se epuizeaza rubricatia imprirnatului, se vor reporta rulajele §i soldul pe 0 noua fila, numerotata cu nr. 2-3 :;;i asa mai departe, atat<'{%i~VJ,i este necesar; . I,f' ,

. ~ fi~.ele de cont se pastreaza si se arhiveaza separat de documentele justificative, avand regimul registrelor de contabilitate;

T corectarea erorilor facute in registrele de contabilitate se face in

toate cazurile, prin STORNARE. '

SCURT A RECAPITULARE

1: Coot.abi.litatea. trebuie sa asigure reflectarea 10 expresie valorica , a ex~stentel ~l a miscarilor patrimoniului - OBIECTUL CONTABILITATII

2. Pentru aceasta, sunt utilizate mai rnulte procedee de lucru grupate

in: METODA CONTABILITATII '

3. Metoda contabilitatii are la baza DUBLA REPREZENTARJtA-····~ MIJLOACELOR SI A FONDURILOR, cheia intelegerii intregului sistem contabil.

4. Esential 10 ceea ce priveste PROCEDEELE specifice contabilitatii, este a retine: tipurile de modificiiri bilantiere, felul conturilor ~i structura lor, regulile de functionare ~i etapele analizei contabile, tipurile de balante ~i corelatiile in cadrul balantei de verificare cu patru serii de egalitati.

5. Inregistrarile contabile se consernneaza dupa criteriul cronologic in REGISTRUL JURNAL si, ulterior, dupa criteriul sistematic, in CARTEA MARE (FISA DE CONT).

de inregistrare se corecteaza numai prin stornare.

ETAPELE PRACTICE ALE iNREGISTRARILOR CONTABILE

1. Se ordoneza documente le justificative (facturi, registre de casa, ordine de plata etc.) in ordinea datelor calendaristice, incepiind.~u prirnul

document neinregistrat; ~,-

2. Se deruleaza etapele analizei contabile pentru fiecare document justificativ in parte, stabilind FORMULELE CONTABILE;

3. Forrnulele contabile se inscriu in cerneala direct pe documentele justificative, operatic numita CONTARE (aceasta etapa poate fi ornjsa);

4. Formulele contabile, irnpreuna cu sumele fiecarei operatii, se inscriu In contabilitatea cronologica, in Registrul jurnal sau notele de contabilitate, Cll respectarea normelor de utilizare a acestor registre;

5. Sumele de la fiecare formula contabila din Registrul jurnal se tree in fisele conturilor corespondente, cu respectarea regulilor de completare a acestora;

6. La star~itde luna (ori de cate ori este necesar) se "inchid" conturile, stabilindrulajele si soldurile acestora;

;;

.... .... <Il

._

- 00 Q)

~ d

._

"0 Q)

Q

....

(':j

"0 ::l C,)

""--

e

o u

Cl § 0 0 0 9 0
c:5 0 Q c 9 9 0
.....l o 0'-
pS ~,==- 0 0 0
0 8 0 0 pS ~ 0 Q 0
IZl G 0 0 Q:
ex) -:.::::. _- IZl 0 <:) Q
c9 C<> ~

~ u ~ u
---
A -<;
0 0 Q
u ~-.- U
.....l --- ....:l .--:::.:_
0 <:.(/ f-< 0 0 0 -~' K
p:) _,..c f-<
~.S:') ...... 0 Q p:) 0
~ Ci 0 ::E ...... 0 ~
...... ~ o 8 Q .t.::...--
IZl ...... W 0 0-
~ ~ * IZl ~ 0 0'
U U 0 c0
. cS
0
E-< 0 Q E-< 0 0
..... 0 0 0
p:) 0 ......
w 0 0 p:) G --0
Sl 0 W 0, 0'
A >;:x) Cd , Ci ., b, q
<><J c<. c<.
....:l ~ ~ .....l ~
0 IZl - ~
W d 0 IZl
~ ~
::E 0 ~ -- ~ 0 ~ v-~
..... u 0 CD ::E u 0 -=--
IZl U ...... ~
IZl U
I;;;:
15
....._) r-. ?
~ c 1 --1
...... ",-~ ,r
...... ~ ......
~ .~; ......
_J ~ ~ jJ
u C ,_j) '"
~ u (,).- rP
--' ~
~ VI"
~ ~ .t::$' ~ 51 t? ~A
w _j' w Cl
Q J\ .-.->~ 1_0 i.):- 0; ~J~
~ ;;> 51
{.I.- '$~ )3
ZJ ~~ '0£1 ~ 1 tf4
y \ ,.._ po'
0
. ~. ...: (3
~ ~ Z -ee- :tl E-< ~ ~
Z
Eo-<-;: W Eo-< ~ W
Zl- ::E Z ::E
o '.- ::J 0 A 0
uj u u ~ u
w ~ 0 .....l 0 0 .....l
Q Ci W 'J7 W [.l- A
Q 1 g:
.3 !:I.. d ~
-..: .J
IJ)O -< ()
- E-< rJJ'~
"'" - Eo-<
Z ~ ~ "'" Z
0 ~ ~
u 0
u 7. Pe baza conturilor "inchise" se completeaza balanta de verificare, prilej ell care se certified exaetitatea ~i coreetitudinea

inregistrarilor efeetuate.

Jncep(md cu capitolele urmatoare, vom parcurge fmpreunil contabilitatea principalelor naturi de opera/iuni economico-jinon.ciare (producJie, comer], servicii etc.}, vom cunoa!fte cOfl!inutu! economic si [unctia con/abi/li a conturilor din Planul de conturi general si vom rezolva mal multe seturi de exercitii .!)'i probleme practice.

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONT ABILIT A.Tn PATRIMONIULUI,

Iata-ne acurn In posesia "tehnicii" inregistrarii contabile a operatiunilor economico - financiare. Stapanirn rationamentul care conduce 1a stabilirea corespondentei dintre conturi, cunoastem cum se materializeaza operatiile In registrele de contabilitate si, de asemenea, avem imaginea succesiunii etapelor practice ale inregistrarilor, Pare ca stim deja foarte muIt si, dintr-un anurnit punct de vedere, suntem indreptatiti sa sustinem acest lucru: posedam "numitorul comun" al tuturor componentelor care alcatuiesc 'problematica contabilitatii; stiind ce trebuie facut, cum trebuie facut ~i unde trebuie consemnat, raspundem unei cerinte prevazute in 1egea contabilitatii: inregistrarea cronologica ~i sistematica a operatiilor econornico-financiare.

Cu toate acestea, este lesne de inteles ca aceste cunostinte - ESENTIALE - nu sunt suficiente pentru a putea organiza si a conduce contabilitatea unei societati comerciale.

MAl ESTE NECESAR sA. CUNOA~TEM: /

1. Care sunt componentele patrirnoniului societatilor cornerciale (i':,'[Ji

"

in conceptia noli contabilit/ui - sau, altfel spus, cum se reflecta

elementele patrimoniului 'in spiritul structurilor si mecanismelor economiei de piaFi; de asemenea, sa retinem care stint caile de intrare si iesire in §i din patrimoniu ;o;i care sunt regulile de evaluare prevazute pentru fiecare element patrimonial in parte. '

REA MIN TTh1: OB1ECTUL CONTAB1UTATII tt. REPREZ1NTA REFLECT A REA, iN EXPRESIE VALORICA, A EX1STENTE1 $1 A MI$CARILOR ELEMENTELOR PATRIMONIALE'- ESTE INDISPENSABIL, DEeI, sA AFLAM CATE CEVA (CAT MAl MULT) DES:PR£ FI£CARE

ELEMENTP ATRIMONIAL.

.. "",." .. , .. J,~

;i~eved~rile legale referitoare la organizarea adivitatii 't:ar-contabile ,",uprinse in Legea contabilitatii ;o;i in Reg:lamentul

fi rta . care statueaza NO UL

de aplicare a acestei legi - acte normative

SISTEM DE CONTABll.,ITATE. .

3 Continutul economic, functia contabila ~i principalele corespon,Jente 'ale eonturilor preva~ut~ in Planul = conturi general care asigura, de fapt, efectuarea inreglstran lor contabile.

~ ( . t~t", "11e finnnte-

4. Legislatia economics generala socie a,1 c~merCIL , ' ,

contabilitate, 'privatizare, fiscalitate, drept comer~tal etc.), _ d~oarece relatia de detem1inare, sau, daca dorirn, raportul dintre cauza !?l efect, este' urmatoarea: mai intai exista mijlocul,~ fenomen~l~ ~sau pro~es~~

. ' . ~ gl'strarea ncestora lO contabIhtate. DecI,

economIC ~l apOl mre .' ~

contabilitate se vor inregistra operatiunilc eco.nomlco-~nancln~e car", s-au

desfasurat in conformitatc cu ptevederile legilor speCIale. Spre exemI:lu, inregistrarea varsarii capitallllui social sub~cris la 0 S.R.L.~ se va !:'C"~

" d . evederile Legii 3111990 refentoare la aportul in natur a ~l

cunoscan pr . d finit

, rti de 60 si 40%' expedlerea de pro use rru e

numerar, respectiv propo ,Ia 'J" , .•

catre clienti se va inregistra tin and cont de prevede:lle ?rdonan1el

G lui 3/1992 ~ln! lesratura cu taxa pe valoarea adaugata etc.

uvernu UI nr. ,D

~I ACUM, DIN. NOU, LA TREABA.!

.' . l' ~ ~ rt CLl doua criterii:

A. Structura patrimomulm se deta iaza In rapo

criteriul, STATIC ~j .criteriul DINA:MIC, astfel;

,c . ... •.••...• tr,{.J ....

·.D·· '" "'t'8!;' I STA1'IC PAT'RIMONIUL cuprinde:

upa en erru , .

1. MI.TLOACE ECONOMICE ~I DREPTURI (ACTIVE)

. 2. SURSE DE FORMARE $I OBLIGATII (PASIVE)

D ~ "t ' 1 DINAMIC PATRIMONIUL cuprinde:

upa en eriu ,

1. VENITURI

2. CHELTUIELI

3. REZULT ATE

Deci, patrimoniul societatilor comerciale.se c.om~.Llne din n~ijlo~ce econornice si drepturi, pe de-o parte si surse ~l obhgatll, pe de alta P~l teo

Atunci cand aceste "elemente patrimoniale" incep sa se transforme ca urrnare a derularii unor procese economice (prodpctie, comer], prestari servicii), ele devin venituri, cheltuieli, rezultate.

Activele se impart in douacategorii:

ACTIVE FIXE ~i ACTIVE CIRCULANTE, CA URMARE A UNOR CARACTERISTICI COMUNE, ASTFEL:

1. ACTIVE FIXE (ACTIVE IMOBILIZATE)

T participa la mai multe cicluri economice (productie, comer], servicii) ;

y in timpul utilizarii lor in procesele economice, i~i transmit 0 parte din valoare asupra rezultatelor obtinute, ca urmare a uzurii fizice;

Y partea din valoarea initiala, care se pierde treptat prin uzura, ~e recupereaza prin includerea ei in costurile activitatii, care, la randul lor, se recupereaza prin pretul ce se va incasa.

Exemplu:

a) mijloace: - unstrung (mijloc fix)

- un muncitor (forta de munca)

- 0 bad de metal (materie prima)

b) scop: prelucrarea barei de metal si transfonnarea ei intr-o piesa/ (produs finit)

c) ce se con surna? (care sunt costurile acestei activitati)

• se consuma bara de metal (materia prima) integral;

• se va achita salariul pentru muncitor;

• uzura strungului,

d) presupunand ca barade metal costa 1000 u.b., salariul muncitorului 800 u.b., iar uzura strungului 100 u.b. si se doreste un profit de 15%. care va fi pretul de vanzare al produsului finit?

.

",,,,..~_~,f',.

53

(Materie prima + salariu muncitor + uzura strung) + profit15'% = pre!

;! tJ tJ ()p () () i -?{)/ « (

........ : : u.l- + :: ' u.b.+ ~.~·.~ u.b.+ .. ~·~ : u.b. =

PROFIT

,/

...

, "'"

...

COST

- J I.f!

- u.b.

~ PRET

Rezulta, din acest exemplu, c5 partea din valoarea activelor fixe, '(strung) care se pierde ca urmare a participarii la procesul economic (productia de bunuri), se recupereaza prin includerea in costuri; acestea urmeaza a se recupera, la randul Ior, dupa incasarea pretului,

Cum, de regula, activele fixe sunt obtinute ca urmare a unui efort financiar de proportii, .folosim si in vorbirea curenta termenul "investitie". Recuperarea prin includerea in eosturi determina 0 "amortizare" a investitiei intr-o perioada de timp data.

Despre aceasta arnortizare a activelor fixe se vor face referiri mai pe larg, in special, atunci cand va fi yorba de mijloacele fixe.

2. ACTIVELE CIRCULANTE

V participa la un singur ciclu economic (productie, comer], servicii); T se transforma, pierzandu-si forma initiala, ca urmare a desfasurarii , procesului economic respectiv;

T'-i~i transfera valoarea integral si dintr-o data. asupra rezultatelor Ii i, deci recuperarea se face prin includerea, in costurile acti!/,intregii valori a activelor circulante care au participat la ',prq~e,sului respectiv.

se va relua exemplul prevazut pentru activele fixe, de data aceasta urma~ind pozitia si dinamica elementului "bani de metal".

SA NE OCUPAM, IN CONTINUARE, DE PRIMA CATEGORIE:

ACTIVELE FIXE!

Aceasta grupa de active cuprinde: a. Irnohiliziir] necorporale

V cheltuieli de constituire

." cheltuieli de cercetare, dezvoltare " concesiuni, brevete, licente,' marci T fondul comercial

V software

b. Imoblllzari corporale V terenuri

T mijloace fixe

c. Irnohilizar] financiare

V titluri de participare

T titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu T creante imobilizate

De ce "imobiliziiri'") Ce sernnificatie economica are aceasta notiune?

, ,

Exp'licatiile pot fi vaste; sa retinern numai esenta: imobilizarile (corporale, necorporale, financiare) reprezinta mijloace' econornice care incorporeaza valoare, pentru achizitionarea, obtinerea sau realizarea carora societatile comerciale au investit resurse financiare si a carer recuperare se face in timp, pe seama rezultatelor activitatii eurente

, .

CE REPREZINT A CHELTUIELILE DE CONSTiTUIRE ?

In aceasta categorie de imobilizari necorporale se includsumerd,'r'del bani achitate eu ocazia infiintarii (modificarii) societatii eomefciale' eu titlu de taxe judecatorestj §i de publicitate (Registml Cornertului,

- .... '-~.--'

/

Organtzarea contabllltatu parrlmonuuui

Monitorul Oficial), cheltuielile eu emiterea si vanzarea de titluri de valoare (actiuni sau obligatiuni),

Aceste cheltuielise amortizeaza intr-o perioada de eel mult 5 ani.

,CE SUNT CHELTUIELILE DE CERCET ARE - DEZVOL TARE?

amentul de aplicare a legii contabilitatii defineste cheltuielile de ltare ca fiind acele cheltuieli destinate unor actiuni sau

of era garantia realizarii unui plus de eficienta economica si aplicarea lor in activitatea curenta a societatii co-

, Sumele . sau valorile utilizate pentru realizarea obieetivelor,

vizand cercetarea-dezvoltarea, se recupereaza intr-o perioada de eel mult 5 ani.

CE SE INTELEGE PRIN CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, M.4.RCI, KNOW HOW-URI?

Este vorba de surnele achitate de catre societates cornerciala pentru achizitionarea dreptului de a exploata un spatiu, teren sau a presta un serviciu (concesiune), a dreptului de a desfasura activitati intr-un anumit domeniu (turism) sau a obtine 0 acreditare (brevete), a dreptului de a produce sub finna altei societati comerciale (licente, marci) etc.

Sumele aehitate pentru achizitionarea acestor active se amortizeaza, pe durata prevazuta pentru utilizarea lor, de ciitre societatea cornerciala care le detine.

CARE ESTE CONTINUTUL NOTIUNII DE "FOND COMERCIAL" ?

Fondul cornercial reprezinta sumele achitate in vederea achizitionari i unor obiectivecomerciale (magazine, ateliere), sume care nu au un coresponpf(\1t,p.e .iatura materiala de genuI cladirilor, instalatiilcr, 'terenuriIors.~A spatiilor. Pentru a intelege mai user notiunea de fond cornercial, sa ne irnaginam ca o . societate cornerciala trebuie sa achizitioneze un atelier de confectionat palarii care sa aiba si raion de

56

v.ontabunare pemru mcepawrl

-------------------- __ ---------------

vanzare catre publicul consumator; identifica doua astfel de objective care au caracteristici tehnico-constructive identice, deosebindu-se pnn

urmatoarele caracteristici: .

T primul este situat pe 0 artera comerciala si are 0 traditie ~l 0 continuitate in producerea de palarii, de peste 20 de ani;

T al doilea este situat 1a periferie 9i nu a mai produs niciodata palarii, Este foarte usor de dedus ca, in ciuda caracteristicilor constructive identice, pretul eelor doua obiective va fi diferit: primul va costa mult mai mult decat eel de-al doilea. Motivul? Simplu: vadul comercial, clientela deja fermata in cei 20 de ani, reputatia castigata in acest timp etc.

Deci, dad suma, ce a trebuit achitata pentru cele doua constructiie.ar f egala, pentru primul obiectiv se va achita 0 suma rnai mare ca sa se compenseze avantajele de mai sus; aceasta diferenta reprezinta 0 irnobilizare de resurse financiare ' cu aspect necorporal, numita FOND COMERCIAL.

Amortizarea fondului comercial ise po ate detennina si aplica, de regula, numai in cazul constatarii unei deprecieri ireversibile; in celelalte cazuri, fondul comercial nu este supus amortizarii.

CARE ESTE REGIMUL SOFTW ARE-nlni ?

Sumele achitate, pentru realizarea prin mijloace proprii sau achizitionarea programelor informatice, reprezinta, de asemenea, imobilizari necorporale; recuperarea acestor sume se face prin amortizare, considerand ca "duratd de serviciu" a fiecarui program, durata probabila de utilizare a acestuia. Amortizarea integrala se va realiza intr-o perioada

de panii 1a 3 ani. .

CE TREBUIE SA RETNEM iN LEGATURA CU TERENURILE?

,. '-,,,.,,

Ca imobilizare corporala, terenurile trebuie sa fie asimilate sumelor achitate pentru achizitionarea lor; daca terenurile auintrat in patrimoniu pe calea aportului la capitalul social (la constituirea unei societati

iui

cornerciale, unul dintre asociati "participa" eu un teren), ele reprezinta, de asernenea, 0 imobilizare, avand in vedere, pe de-c parte potentialul economic pe care il detin (capacitatea de a genera profit) si, pe de alta parte, caracterul lor "static", faptul ca "circuli" pe calea vanzarii mult rnai rar in cornparatie ell alte clemente patrimoniale. Terenurile se evidentiaza pe urmatoarele categorii: terenuri (agricole ~i silvicc, terenuri rara constructii, terenuri eu constructii, terenuri ell zricam i nte) $i

. amenajari de terenuri. De regula, terenurile nu se amortizeaza, fiind amortizabile numai sumele utilizate pentru amenajarea lor.

. ATENTIE!

CUNOASTEREA CARACTERISTICILOR ESENTIALE ALE FIEC/lRUI ELEME1T PATRIMONIAL FACILITEAzA CONSIDERABIL .CONTABi1jllARi:"A OPERATIUNILOR ECONOMICE LA C,1Rf A CESTEi!~4RTlCIP l.

E..~TE NECESAR, DECI, sl PARCURGETI Sf sA RFTJNETl INFORMATIILE CUPR1NSE iN ACEST CAPITOL, DE UT1LlTATEA A CESTUI DEMERS URMAND A VA~ CONVINGE A TUNCI CAND VO/I;! STUDIA CONTABILITATEA PRINCIPALELOR NATURI DE OPERAFUNI ECONOlvfICO-FINANCIARE.

MIJLOACELE FIXE

Cea mai cunoscuta definitie a mijloacelor fixe este urrnatoarea: "obiectul singular sou complexul de obiecte care indeplineste 0 [unctie economicd omogenii, intrunind cumulativ urmatoarele conditii:

a) valoarea mal ~nare dedi! cea minima prevazuta de lege, respectiv 200.000 lei

b) durata de [unctionare mai mare de un an. "

De retinut ca exista 0 lege speciala care reglementeaza regimul mijloacelor fixe, si anume, Legea nr. 15/24.03.1994 (M.O.F.nr. 80/1994).

LuutabimaUl pentru lllcepator,.

CATEGORII DE MIJLOACE FIXE:' ~:onform .1~g,is,Iatjei in vigoare, categoriile de mijloace fixe sunt urmaloarele: cladiri, constructii speciale, ma:;;inii utilaj e si it t 1· ti d

I LIen ~'. t " 1.' . ~ '.,. 1S a a,1I e

.1, apara e ';;l insta atn de masurare control "1' regla "1 d

• c- ' ' 'Y' re, ml) oace e

lran...>p~rt, ammaJe, de m,unca, plantatii, unelte, inventar gospodarese :;;1

alte mijloace fixe, inclusiv amba1ajele de natura mijloacelor fixe,

DE RETINUT, IN MOD DEOSEBIT, LA MI.JLOACELE FixE:

I. CA"ILE DE INTRARE iN PATRIMONIU

..... aport 1a capitalul social (cu ocazia constituirii societatii comerciale).

V reaJizate, construite prin mijloace proprii .

V cumparat-, ,achizitionate cu titlu oneros

V primite prin donati~

. ,

2. VA. LORILE Ml.JLOACELOR .FIXE

1 A. - ~ aloa rea de intrars care reprezi~ta, desigur, valoarea mijoacelo~ fIX: Ia data Ia care supt cuprinse In patrimoniul societatii

comerc131e; In raport cu calea de intr ta " I '

~ <. 1 are, aceas a va .oare de intrare" este

egala cu:

V valoarea d rt d '1'

, , _ e ap~, e uti itate, acceptata de parti si celiificata

prmtr-o expertiza tehmco-economica pentru mijloacele fixe' t t '

rt 1 '1 ' '. . l Il ra e pnn

apo a capita ul social;

T ~ostul de prod:lc~ie, pentru mijloacele fixe 'coustruite san produse de Socletatea cornerciala-

,

V costul de achizitie, inclusiv taxele nereeuperabile cheltuielile de

transport, aprovizionare ~i alte cheltuieli efectllate in ' 1

scopu punerii in

stare de functionare, pentru mijloacele fixe eumparate;

V v~l~a.~ea actuala obtinuta prin cornparare eu mijloace fixe en caractenstlcl tehnice simiiare, pentru cele obtinute ell titJu gratuit.

B. - Valoarea arnortizata reprezinta partea din valoarea de intrare care a fost recuperata, la un moment dat, sub forma amortizari i, Desi vom face referiri mai pe larg asnpra amortizarii ceva rnai tnr7il!, pentru intelegerea coritinutului "valorii amortizate" preciziim d arnortizarea se intinde rpc toata durata de folcsinta stabilita pentru ficcare mijioc fix; deci, sa presupunem cii la jumatatea duratei de functionare vom avea, ca "valoare amortizata'', jumatate din valo~rea de intrare.

C. - Valoarea contabila neta reprezinta partea din valoarea de intrare ce nu a fost inca recuperate sub forma amortizarii san altfel spus, diferenta idintre valoarea de intrare :;;i valoarea amortizata. (Se mai numeste valoare ramasa).

D. - Valoarea reziduala este considerata a fi valoarea bunurilor valorificate eu ocazia scoaterii din folosinta a mijloaeelor fixe,

.10 legatura cu mijloacele fixe, 0 aWi problema Trnportanta 0 ituie aceea a arnortizarfi.

ortizarea, asa cum credem cii s-a In!eles deja, reprezinta recuperIdrii de intrare prin includerea, lunar, 'in costurile activjtatii a unei

r>

:>Clinivaloarea mijloacelor fixe, pe tot parcursul duratei de folosinta a

Vii reamintiti, desigur, exemplul ell bam de metal, strungul si muncitorul care trebuia sa asigure prelucrarea; din ace1 exemplu ar fi trebuit desprins urrniitorul rationarnent, vizavi de amortizarea mijloacelor fixe:

"if amortizarea se include In costuri; ,

V eosturile constituie baza de forrnare a preturilor;

V prin vanzarea si, implicit, incasarea preturilor se recupereaza costurile, deei si arnortizarea inclusa in acestea,

Se poate formula urmatoarea intrebare:

CE SUMA, REPREZENTAND AMORTIZAREA, SE VA TRECE LUNAR PE COSTURILE (CI-IELTUIELILE) ACTIVITATII ?

Ir1Clinte de a.da riispunsul 13 aceasta iutrebare, sa Iarnurim, daca mai este cazul, termenul "lunar"; de ce amortizarea se calculeaza ~i recupereaza lunar? Pentru cii amortizarea este 0 clieltuiala si, conform legii contabilitatii, comparatia dintre venituri 91 cheltuieli in vederea

stabilirii rezultatului final, se face LUNAR. '

sr, ACUM, DESPRE AMORTIZARE, MINIME PRECIZARI:

T arnortizarea este individuala; pentru fiecare rnijloc fix se determina arnortizarea sa lunara;

V pentru fiecare mijIoc fix se completeaza 0 "fisa de evidenta" in care se ins,cril~ printre aitele: valoarea de intrare, amortizarea luni de luna, precum 91 valoarea contabila neta la sfarsitul fiecarei Iuni,

Denurnire si date tehnice de identificare FI~A
MIJLOCULUI Categoria ......................... : ....
FIX Durata de folosinpi ... l0 ani
, Data darii In folosinta:
Autocamion ... DAC 665-T Serie motor ....... 814621 - M An ... 1993 ...
An fabricatie ..... 1989 Serie sasiu ....... .46341142 Data arnortizarii complete:
An ...... 2003 .....
Luna .. .Martie ... "
Norma de amortizare
Nr. inventar Docurnen- Operatiile care privcsc Nr.
I de la nurnar rul (data, rniscarea, crestcrea sau bue.
la n,umar fel, nr.) diminuarea valorii Debit Credit Sold
mijlocului fix
8164213 Fact. Nt. ACHIZITIONAT 1 12.300.000
86-28.01.93 12.300.000
AMORTIZARE . 102.500 12.197.500
AMORTIZARE 102.500 12.095.000
AMOR~IZARE 102.500 11.992.500
Fact. Nr. VANDUT.
86-28.01.93 0 T exista trei variante, posibilitati, de determinate a arnortizarii lunare.

--~ q"jt'---'~lrea ·~-·--Ibilil--· \atri~--'llui ---.---

; : ."~;~,!

CONFORM REGULAMENTULUI DE APLICARE A LEGI1 CONTABILATATiI, SE POT APLICA URMATOARELE REGIMURl DE AMORTIZARE:

" 'Amortizarea lineara: consta In recuperarea lunara [I aceleiasi sume sub forma nmortizarii, de la inceputul duratei de folosinta si p~lnJ. la sfarsitul acesteia. Deoarece amortizarea Iineara este baza a celorlalte regimuri de amortizare, sa exemplificam modul ei de determinare:

Consideram un mijloe fix eu valoare de intrare de 1.000.000 lei si 0 durata de functionare, conform legii mijloacelor fixe, de 10 ani .

Pentru determinarea amortizfiru lunare a acestui mijloc fix se procedeazii astfel:

1) 'Se stabileste norma individuala de amortizare (Na)

100 100 0

Na = -----------------7------- = ------------- = 10 Yo

Durata de functionare 10

In ani

2) Se determina amortizarea lunara (AI) dupa formula:

CALCULATI $1 DVS. AMORTIZAREA LUNARA PENTRU UN

Mln~OC FIX, CUNoscAND: Vi = 800.000 DF = 18 ani

100 .(

Na = -----,~-------: = .. ~li.<?' %

800.000 • ... $..'.~§ .. "

Al = ----------------------------.------- =

100 • 12

"V Arnortizarea degresiva : presupune ca, in primul an de utilizare a rnijiocului fix respectiv, sa se recupereze :o surna mal mare urm5nd8dil'

aceasta sa scada catre ;:;far.;;itul duratei de folosinta. ' ..••

Cote le cu ajutorul carora se obtine cuantumul lunar de amortizare degresiva rezulta prin multiplicarea cotelor de amortizare lineara cu 0 .

serie de c?eficienti prevazuti de lege, astfel: '

- 1,5 dad durata de functionare a mijlocului fix este intreZ ~i 5 ani;

. - 2,0 dad durata normala de.utilizare a mijlocului . fix de amortizat

este intre 5 ';;1 10 ani; .... ,

- 2,5 daca durata de functionare a mijlocului fix este mai mare de 10

ani. .

Coeficientii de mai sus sunt prevazuti ~l I 15/1994 ' ~

n,egea 11r. sr, m

temeiul aceleiasi legi, ei pot fi modifica~i prin Hotarare de Guvern, la

propunerea Ministerului Finantelor '

, .

,,,!, Amortiza.rea accelerata consta in calcularea, in primul an de. utilizare, a ,unel amortizari de piina la Iimita prevazuta de lege din valo:lr:a de mtr~'e a acestora, urmfind ca, In anii rarnasi pana la sfarsitul durate.l ~~, fo~oslD~a amortizarea lunara, sa se calculeze dupa procedeul amornzaru lineare, prin raportarea valorii ramase de amortizat la numarul de ani de utilizare rarnasi.

. "f" Intrucat se poate observa di "politica" de amortizare constituie un mstr~l~~n.~ manage~ial i~11portant (fapt explicat, in special, prin destinatia amortizar ii, respectiv alirnentarea fondului de dezvoltare), conform Legii 1511994 ,~ompeten~a de a stabili regimul linear si degresiv revine conducem fiec5rei societati cornerciale, iar regimul de arnortizare acceler~ti s.e aproba de Ministerul Finantelor la solicitarea societatilor

comerciale. '

CE REPREZli'-ITA, IN GENERAL, IMOBILIZARILE FINANCIARE?

Cantinut1.11 imobilizarilor fmanciare 11 reprezinta sumele achitate de regula, pentru achizijio!1area unor titluri de valoare de pe piata

Now. : Dctalii suplimcntare ill cap. 6

financiara, iar acolo .nde exista, de la bursa de valori. Pentru intelegerea corespunz~t()at~f a specificitatii acestor elemente patrimoniale, trebuie cunoscuteO is<~rie de aspecte legate de constituirea ~i modificarea CAPIT AL VL VI SOCIAL a1 societatilor cornerciale pe care le voi In f3ti~a cat mai sintetic:

T la constituirea unei societati cornerciale, in documentele de infiintare (de regula statut) se prevede valoarea CAPITALULUI SOCIAL, impreuna cu modul de formare-varsare.

T Valoarea capitalului social 0.1' reprezenta echivalentul valerie al tuturor mijloacelor economice de care va dispune societatea comerciala pentru a-si indeplini obiectul de activitate (de aici si afirmatia de 0 deosebita importanta pentru contabilitate: capitalul social reprezinta SURSA DE" FORMARE pentru mijloacele economice).

V La constituire, CAPITALUL SOCIAL se varsa sub forma de APORT de catre persoanele fizice sau juridice care infiinteaza societatea comerciala; aportul poate fi in natura (mijleace fixe, materiale, marfuri etc.) si in numerar (lichiditati banesti in conturi 1a banci).

Y Pentru a avea permanent situatia cotelor de parncipare la constituirea "averii" societatii, co. urmare a faptului ca elernentele varsate ca aport se transforms unele in altele prin participarea la activitatea economica, ~i deci, nu sepoate " recunoaste ", la un moment dat, "partea" fiecarui fondator, se divide capitalul social in part: cu valoare norninala egala, pii.rti ce vor intra in detinerea fiecarui fondator, proportional cu valoarea mijloacelor economice aportate; aceste diviziuni ale capitalului numesc "porti socia/e" pentru societatile cornerciale in nume C), in comandita simpla (SCS) si cele cu raspundere limitate

",~entru societatile peactiuni.

reprezinta "[ragmente" de proprietate, aceste titluri de v'constituie obiectul unor tranzactii intre detinatorii lor care pot opta, In anume situatii, pentru vanzare si diverse persoane fizice sau juridice ale ciiror interese le impun sa devina curnparatori.

Procurand actiuni apartinand altar societati comerciale, se realizeaza dona obiective:

." pe de-o parte, cumparatorii devin proprietari asupra unei pi:rti a patrimoniului vanzatomlui;

'" pe de alta parte, cumpariitorii pot incasa, 1a finele exercitiului financiar, cote-patti din profitul realizat de vanzator, propoI1ionai cu valoarea titlurilor de valoare detinute.

Ca elernente patrimoniale, In categoria imobilizarilor financiare, se includ urrnatoarele:

V titlurile de partfcipare asigura detinatorului exercitarea unui control sal! influente semnificative asupra societatii emitente, inclusiv realizarea unui profit.

T titJuri imobilizate ale adivitatii de pOI-tofoliu: se deosebesc de titlurile de participare prin aceea ca detinatorul l1U poate interveni In gestiunea emitentulnj, putand obtine, insa, venituri din revanzarea lor.

Y cr'eanre imobilizate: drepturile societatii comerciale asupra terti lor, ocazionate de acordarea de imprumuturi sau depunerea de cautiuni si garantii. In aceasta categorie se includ creantele legate de participanti (acordarea de imprumuturi chiar societatilor la care se detin titluri de participare), Impmmuturile acordate pe termen lung (imprumuturile acordate pe baze contractuale care prevad obtirierea unei dobanzi legale), precum ~i garantiile sau cautiunile depuse la terti,

st ACUM, ACTIVELE CIRCULANTE

\

Structura active lor circulante este urmatoarea:

a. Stocuri:

T rnaterii prime simateriale consumabile T obiecte de inventar

T semi fabricate

T produse finite T marfur]

(-- ..

. b. Creante

.". clienti T debitori

T actionari <:i asociati

, 'f ,

T efecte comerciale de primit sponihilitati banesti

T numerar In casierie

..., disponibil in conturi la banci ..., acreditive

T disponibil in carnete de cecuri .... alte valori

CE REPREZINTA MATERIILE PRIME ~I MATERI~LELE CONSUMABILE?

. Materiile prime sunt acele mijloace care participa la un si,ngm cich~ economic (de regula, productie), transmitandu-si valoarea l~tegr~l ~l dintr-o data asupra rezultatelor; ele se pot regasi ~n produs.ul fin,It obtm~t: integral sau partial, fie in starea initiala, fie sufennd anumite transforman (ex. pielea bruta in produsul "pantof"),

Materiale consumabile sunt acele mijloace care au regimul participarii la ciclul economic identic cn eel al materiilor prime, dar nu pot, fi identificate, In· mod direct, pe produs; ele sprijina proces~l ,tehnologl~, . imbracand, de regula, forma de piese de schimb, cornbustibil, ambalaje etc.

CE SUNT OBIECTELE DE INVENT AR?

Obiectele de inventar reprezinta acele mijloace care participa la mai multe cicluri economice, transmitandu-si valoarea, in mod ~repta,t, asupra rezultatelor, tadi a indeplini, insa, conditiile pentru a fi mregistrate la rnijloace fixe, respectiv:

• au durata de functionare mai mare de un an, dar valoarea mai mica decat cea prevazuta de legea mijloacelor fixe;

• au valoarea mai mare decat cea prevazuta de legea mijloacelor fixe, dar durata de functionare mai midi de un an.

Partea din valoarea obiectelor de inventar, care se transmite asupra rezultatelor, se recupereaza prin includerea in costuri, sub forma uzurii.

Uzura se poate include in cost integral ~i dintr-o data, cu ocazia darii in folosinta a obiectelor de inventar (metoda integrala) sau se poate include treptat, intr-o perioada de eel mult 3 ani (metoda pe baza cotelor . medii). Chiar daca se aplica metoda integrala, respectiv inregistrareaJa darea in folosinta a intregii uzuri pe costuri, obiectele de inventar af1ate in lIZ raman evidentiate in contabilitatea analitica, Categorii de obiecte de inventar: mecanisme, dispozitive,aparate de masura, matrite, echipament '

de lucru si protectieetc. .

CARE, ESTE CONTINUTUL SEMIFABRICATELOR ~I AL PRODUSELOR FINITE?

Semifabricatele reprezinta mijloaee economice care au strabatut numai unele faze ale procesului tehnologic si pot treee in fazele urrnatoare sau pot fi vandute clientilor ca atare. (exemplu: tesaturile, la 0 fabrica de confectii),

Produsele finite reprezinta mijloaee eeonomice care au pareurs to ate fazele proeesului tehnologic si se afla depozitate, ca at are , la magaziile

de produse finite. Din punet de vedere al contabilitatii de regula

t' , ,

evidenta acestora se tine la un pret prestabilit, numit si pret standard; la

finele lunii, atunci cand se cunosc cheltuielile efective, se compara valoarea produselor finite obtinute in luna respectiva, exprimata in pre! standard, cu valoarea produselor obtinute in aceeasi perioada, exprimata in cost efectiv.iDiu aceasta comparatie, rezulta DIFERENTE DE PRET care sunt categorisite In raport cu influenta lor asupra situatiei valorii stocuriJor de produse finite drept favorabiJe san nefavorabile, astfel:

Val. PF CEF > Val. PF PStd "-." DIF. NEFAVORABILA Val. PF CEF < Val. PF PStd "-+" DIF. FAVORABILA.

Diferentele de pret astfel determinate se evidentiazji separat de. produsele finite si se vor repartiza prin intermedinl unor procedee conventionale, asupra valorii (exprimata in cost standard) produselor finite iesite In eursullunii.

CE SUNT MARFURILE?

Pentru a pozitiona un bun economic in categoria "marfuri'' , se cere conditia ca acel bun sa fie achizitionat in scopul revanzarii lui.

Aceastacondi1· e reprezinta, de fapt, esenta actului comercial: achizitionare :dejJunuri, de 13 producatori sau alti cornercianti, conditionarea lor in ved~fb·a vanzarii si vanzarea acestora unor consumatori, de regula finali, prin intermediul unor retele specializate (magazine).

Ca .orice activitate, activitatea comerciala trebuie sa genereze profit; sursa profitului in comer] 0 reprezinta diferenta dintre costul de achizitie a bunurilor destinate vanzarii ~i pretul de vanzare catre consumator al acestora. Aceasta diferenta de pre] se stabileste cu ajutorul "adaosului comercial", element de fundamentare al pretului de vanzare. Asa cum se va observa 'in detaliu la capitolul destinat contabilitiitii stocurilor, evidenta marfurilor trebuie sa asigure informati: referitoare la structura pretului de vanzare adaosul comercial aferent marfurilor vandute in

, '

cursu} unei luni, departajarea componentei fiscale (T.Y.A.) cupnnsa in

valoarea incasarilor zilnice etc.

CARE ESTE CONTINUTUL NOT1UNII DE "CREANTE" ?

Prin "creante" se inteleg valorile avansate temporar de catre societatea comerciala tertilor, pentru care urmeaza sa primeasca, in viitor, un echivalent ce poate fi constituit din 0 suma de bani, executarea unei lucrari ori prestarea unui serviciu.

Facilitarea intelegerii continutului economic al creantelor este oferita de trecerea in revista a fiecarui element patrimonial in aceasta categorie,

d\ll?a cum urmeaza:

6'~

l.CLIENTII

Clientii reprezinta elementul patrimonial care reflecta DREPTURILE soclETATII COMERCIALE FURNlZOARE (PRESTATOARE) DE A PRIMI DE LA BENEFICIARII EI CONTRA V ALOAREA BUNURILOR LIVRATE, A LUCRARILOR EXECUTATE SAU A SERVICIILOR PRES-' TATE.

NE REAMINTIM FAPTUL CA "ACTIVELE" CUPRIND ELE MENTE PATRIMONIALEDE TIP: MIJLOACE ECONOMICE ~I DREPTURI

Clientii reprezinta elemente de tip "drepturi" si, pentru a intelege mai bine de ce sunt evidentiate ca "ACTIVE", sa incercam sa asociem notiunii de "clienti" sau, de ce nu, "drepturi de creanta" imaginea unui venit ce urmeaza a se realiza _intr-o perioada imediaturmatoare.

Concret, in momentul In care are loc 0 livrare de produse finite catre un beneficiar, din punct de vedere financiar contabil se produce urmatoarea modificare: pe de-o parte, scade valoarea produselor finite existente in depozit (magazie), iar pe de alta parte (pentru Ita pune ceva" In locul produselor finite livrate), SE CREEAZA. UN DREPT ASUPRA BENEFICIARULUI (numit si "client"), drept ce consta in faptul ca seva pretinde acestuia sa plateasca pretul produselor achizitionate, Cu alte cuvinte, in contabilitate, locul produselorfinite livrate va fi ocupat de dreptul asupra beneficiarului in legatura en plata acestora. In esenta,

.acesta este continutul economic al elementului patrimonial "clienti".

Evident, In momentul in care beneficiarii vor plati suma pe care 0 datoreaza ~I LA CARE SOCIETATEA COMERCIALA. FURNIZOARE ARE DREPTUL prin primirea sumei, DREPTUL DE CREANTA. SE VA STINGE si, deci, pozitia "CLIENTI" se va lichida.

o caracteristica definitorie a "CLIENTJLOR" este aceea ca dreptul de a primi 0 suma de bani se naste NUMAI IN LEGA.TURA. CU: LlVRAREA DE BUNURI, EXECUTAREA DE LUCRARJ ORJ PRESTAR.}_A DE SERVICll.

2. DEBITORII

Notiunea de "Debitori" se refera la drepturile societatii cornerciale de a pnmi diverse sume de bani de la terte persoane ·fiziee sau juridice, ocazionate de alte situatii decat cele ce tin de obiectul activitatii de baza. Principalele categorii de debitori sunt debitorii din lip~uri ;;i imputatii,

,_1';'

I

I

f

, ~.

t!

,

debitorii din sume preluate eronat din cont, debitorii din avansuri etc, Ca $i in cazul clientilor, drepturile asupra debitorilor se infiinteaza, se urmaresc si se lichideaza astfel incfit societatea cornerciala sa-si realizeze (in caseze), intr-un termen cat mai seurt, drepturi1e de creanta.

FIIND NOTIUNI DES UTlLIZATE IN LlMBAJUL FINANC!AR CONTABIL, sA. INCERCAM sA. RETIN'EM ESENTA ECONOMICA A NOTIUNILOR ANTONIME DE "DEBITORJ" ~I "CREDITORJ", FOLOSIND

URMA.TOARELE "A SO CIERI":

DEBITORI: persoane (fizice, juridice) de la care societatea cornerciala are de prirnit sume banesti (ARE DREPTURI ASUPRA LOR).

CREDITORI: personne (fizice, juridice) carora societate~ cornercialii trebuie sa Ie plateasca sume de bani (ARE OBLIGATII FATA DE ELE)

CTIONARI ~I ASOCIATI

; •. pozitie exprima drepturile reciproce pe care _Ie capata sau asociatii subscriitori asupra co-actionarilor sau color de a le cere varsarea capitalului social subscris. Este necesar . sa se explice cum se creeaza aceste drepturi si care este modalitatea de

stingere a lor. Momentul aparitiei 11 constituie inscrierea, in doc~lmentele de organizare a societatii comerciale (statut, contract de societate), a nivelului capitalului social, convenit de fondatori; aceasta activita~e se numeste SUBSCRIEREA CAPITALULUI SOCIAL. Legea de orgaOlzare ii functiouare a societatilor comerciale (legea nr.31/ 1990) p~:vede obligativitatea fondatorilor subscriitori de a aduce In societate mij loace economice (mijloace materiale sau lichiditiiti banesti) in concordanta cu valoarea capitalului social pe care au subscris-o, operatiune numita:

VARSAREA CAPITALULUI SOCIAL. Revenind la elementul patrimonial "actionari ~i asociaii", rezulta 61i drepturile se creeazii cu ocazia subscrierii si se lichideaza 0 data ell varsarea eapitalului social subscris. De asernenea, se produc modificari la acest element si in situatiile cand au loc majorari sau diminuari ale capitalului social cu respectarea conditiilor de fond ~i de forma prevazute in legjsla~a in vigoare (Legea ri.r.3111990 privind societatile comerciale si Legea

nr.26/1990 privind Registrul Comertului).

_Coll.b. ... ..wtate~ru·III--tori ~-~-

4, EFECTE COMERCIALE DEPRIMIT

Reprezinta drepturile societatii cornerciale asupra unor terti de a primi contravaloarea bunurilor livrate, In conditii de credit comercial. In scopul accelerarii san sporirii volumului vanzarilor, societatea cornerciala furnizoare poate oferi clientilor sai forme avantajoase de achizitie: le livreaza bunurile solicitate, urmand a primi contravaloarea lor dupa 0 perioada de timp de la 1 la 3 luni. Livrand marfa, rara a pritni contravaloarea ei intr-un termen obisnuit, se considera ca furnizorul a acordat clientului un credit care, la randul Iui, nefiind un credit in bani, ci in bun uri, se nurneste CREDIT COMERCIAL.

Dupa expirarea termenului prevazut, beneficiarul plateste suma datorata, "rambursfind" astfel creditul prirnit. Instrumentele, care asigura derularea unor astfel de operatiunii se numesc TITLURI DE CREDIT sau EFECTE COMERCIALE. Cele mai reprezentative sunt cambia, cecul ~i biletul la ordin.

CE TREBUIE CUNOSCUT IN LEGATURA CU· DISPONIBILIT ATILE BANE-5TI ?

Societatile comerciale I?i pastreaza disponibilitatile banesti, de regula, in conturi deschise la banci; prin aceste conturi se pot efectua incasari ~i pEitl pentru activitatea curenta. Pentru operatiile de cont. dispuse de titulari, biincile percep comisioane, iar pentru pastrarea sumelor, acorda dobanzi. Disponibilitatile banesti pot f pastrate si sub forma NUMERARULUI IN CASIERIE In limita unui plafon maxim, stabilit prin negociere cu unitatea bancara, De regula, 1a determinarea limitei soldului de casa se considera volumul platilor in numerar efectuat intr-un trimestru care se raporteaza la numarul de zile lucratoare ale aceleiasi perioade, ca baza de negociere, rezultand un nivel orientativ.

De rernarcat, in Iegatura cu operatiunile derulate prin casierie, este faptul di sumele fn numerar, ce se pot utiliza pentru stingerea obligatiilor patrimoniale dintre agentii economici, nu pot depasi 0 anumita Iimita St3 hiliti'i d~ D,,,,.=u N=t;<::>Iwlu,

Disponibilitatile banesti se mai pot afla si sub forma un or depozite temporare de Iichiditati create pe seama contului de baza, cu diverse

, t' fiind mai frecvent intalnite,

, " di t re se pot amin 1, ca

destmatll, 111 re c~ . . ~ RNETE DE CECURI.

disponibi1itiiti in ACREDITIVE ~l m CA , _

, .' t re in rev1sta a

. ., inchelat succmta rece

Cu aceaste consideratll am. . d P ASIVE. Pasivele

" . ,. R' ontinna pnn a ne ocupa e .

AC1IVELO ~1 vom c , ' ta elemente patrimolllale de

. .. d ti atii fondun) reprezlll . -

(surse, obligatii. es~ in , , . 1- Ele definesc relatii1e de natura

,. ~ b - and forma matena a. ,

tip relatll, nelm rac ~ ~ . existenta ~i ml ~carea

, 'fi anciara In legatura eu., , d"

economlca 91 in r., ~'I drepturi "precizan ,

d t' "loace economlce 'f ' •

dementelor e Ip illlJ , ' ' sursde de acopenrc,

, 'J J I de intrare in patnmonIU,

expllcan : roo u

destlnatia etc. TA.

" , , 1 espunde OBLIGA TIA FA,

Exemple: marfurilor aprovlzlonalte e cor tora: sumele in~asate din

OR ~ legatura cu P ata aces , ~ .t ,

DE FURNIZ III ,_ iturl di vanzarile de marfUlI,

activitatea comerciala reprezmta ve_[}l "" ~:sumarea FONDULUI DE

imobilizarile corporale se realize,~~a pn~c~nomice primite cu titlu de DEZVOLTARE; valoarea unor rrn] oace

gratuit reprezinta "SUBYENTII", " - ' ele

. . _ SIVELOR este aceea potrivtt careia

Deci, natura comnna a ,PA ~ ACTIVELE orice modificare a

_ ce se intampla cu ' U1

EXPLICA ceea . - fr' atilt asupra ACTIVUL ,

patrimoniului soci::ta1ii comerclale se ras an~e

cat si asupra I? ASi VULUI.\ ,- d

•. . lemente patrimoniale este determmata e

Existenta P ASIVELO~ ~~~. " UBLA REPREZENT ARE" asupra

trasatura metodei contablhtat~l: D .

_ , s au facut referiri in capIto lul antenor. carela - lQ

CE CUPRIND PASIYELE?

a, CAPITALURI PROPRII

Y CAPITAL SOCIAL

Y PRIME LEGATE DE CAPITAL

, Y REZE~VE

Y PROFIT

. Y FONDURI PROPRII

b,OBLIGATII

T DIN CREDITE BANCARE

T DIN EMISIUNEA DE OBLIGATII iMQBI-

LIARE DE PLASAMENT

T FATADE TERTI

T FA TA DE PERSONALUL ANGAJA T

T FATA. DE DIVERSE ORGANISME PUBLICE

CAPIT AL UL SOCIAL reprezinta nivelul valoric al mijloacelor economice, necesare a exista In scopul de a permite realizarea obiectului de activitate al societatii comerciale. Fondatorii (asociatii sau actionarii) vor trebui sa inscrie in documentele de organizare ale societatii (contract de societate, statut) la ce nivel trebuie sa se situeze valoarea mijloacelor materiale si financiare de care urmeaza sa dispuna societatea comerci~la ce se va infiinta, pentru a putea fi in masura a incepe sa execute activitatile propuse. In principiu, organele cu atributii pe linia autorizarii infiintarii societatilor comerciale verifies corelatia intre scopurile enuntate (obiectul de activitate) si mijloacele disponibile (capital social) in special in cazurile la care Legea societatilor comerciale nu prevede 0 limita minima de capital.

De interes pentru contabilitate sunt notiunile de capital social subscris si capital social "V ARSAT".

CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS reprezinta nivelul capitalului social prevazut a exista la societatea comerciala respectiva ~1 care va asigura realizarea obiectului de activitate.

Capitalul social vars~t reprezinta partea din capitalul social subscris, pentru care s-au depus aporturi in mijloace economice (bani, bunuri materiale). In general, la infiintare, capitalul social subscris trebuie sa fie varsat integral; exista, insa, in cazu1 societatilor pe actiuni, posibilitatea ca, la infiiutare, capitalul sa nu fie varsat in totalitate, acest lucru urmand a se petrece dupa 0 perioada de tirnp prevazuta de lege.

Subscrierile si viirsarile de capital social au loc atat la infiintarea SOcieta\H, cat ~i pe parcurslll existentei acesteia, 'cu ocazia majorarii capitalului social, cu exceptia majorarilor nominale (prin reevaluare).

PRIMEplt LEGATE DE CAPITAL reprezinta diferenta dintre valoaread6' ernisiune (vanzare), mai mare si valoarea norninalii (rnai mica) a actiunilor emise pentru majorarea capitalului social. In cazul unei majorari reale de capital social, se recurge (de catre societatile pe actiuni) la punerea'In circulatie de noi actiuni. Valoarea la care sunt puse in vanzare acestea, denumita si valoarea de emisiune, este, de regula, .mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. Diferentele reprezinta "prime" legate de capital si vor fi incorporate in aceasta.

REZERVELE sunt destinatii ce se atribuie unor mijloace econornice, in scopul acoperirii unor riscuri probabile in perioadele urmatoare. Ca ~i celelalte pasive, rezervele reflecta relatii in legatura cu elementele de activo in cazul lor relatii1e exprima destinatia sau scopul in care vor fi

, ,~ l

utilizate unele mijloace materiale sau banesti. Rezervele se constituie, de regula, la inchiderea exercitiului financiar, in mod diferit dupa natura lor,

asfel:

'1. REZER VELE LEGALE, prin prelevari din profitul brut (deci inainte de impozitare, rezultand cii sumele repartizate pentru· constituirea rezervelor legale se dedu~ din suma asupra careia se calculeaza impozitu1

pe profit).

2. REZERVELE STATUTARE prin alocari din profitul net (partea din profit ramasa dupadeducerea irnpozitului pe profit prevazut de 00 nr. 7011994). Rezervele legale sunt prevazute in acte normative, iar constituirea lor este obligatorie. In aceasta situatie se gaseste fondul de

- prevazut de legea societatilor comerciale. Fondul de rezerva se anual, prin aplicarea unei cote de 5% asupra profitului brut, nivelul luiva atinge 20% din capitalul social la societatile Cll autohton ~i 25% la eel Cll capital strain sau mixt, Rezervele sunt prevazute in documentele de organizare a societatii co erciale $i se constituie prin repartizari din profitul net. Destinatia lor se hotaraste de consiliul de'administratie (administratori).

Profitul reprezinta echivalentul valoric al diferentei favorabile dintre veniturile si cheltuielile aceleiasi perioade. Profitul este, deci, 0 relatie care exprirna depasirea veniturilor asupra cheltuielilor; dupa cum veniturile pot consta In sume de bani sau bunuri materiale, tot asa profitul, ca relatie determinata de excedentul de venituri, poate fi

~ont~~.",.lte POOllll u 'inc<:p,uvri

"acoperit" de mijloacemateriale sau bane~ti,Iara a se putea; CLL exactitate, preciza proportia acestora. Cu aIte cuvinte, se poate spune di acoperirea profitului este disipata in toate elementele de activ. Profitul realizat este supus impozitiirii, in conditiile prevazute de OG. nr. 7011994; partea reprezentand profitul net -se repartizeaza pe diferite destinatii, In conformitate cu prevederile legale in vi go are (eonstituirea unor fonduri, plata catre asociati sau actionari sub forma dividendelor, ' majorarea eapitalului social etc.)

FONDURILE PROPRII se constituie, de regula, prin alocari din profitul net; ele reflecta destinatia atribuita unor elemente deactiv (mijloace materiale sau biinesti}, Ca si profitul si, de fapt, to ate celelalte pasive, acoperirea fondurilor cu mijloace economice se asigura tara a se putea preciza, cu exactitate, proportia in care acestea participa, Ca urmare a miscarilor continue ale elementelor patrimoniale, miscari datorate participarii aeestora la procese eeonomiee, "acoperirea II eu mijloaee a fondurilor se modifica permanent;acest fapt duce la situatia

.potrivit careia atunci cand se utilizeaza un fond, mijloaeele, ee se consuma eu aceasta ocazie, sa fie cele existente in momentul respectiv 9i nu cele pe baza carora s-a realizat efectiv fondul.

OBLIGATIILE exprima relatii determinate de indeplinirea un or prevederi inscrise in legi si alte acte normative cum' sunt, spre exemplu, cele referitoare la plata salariilor, a impozitelor si taxelor cuvenite bugetului statului, pre cum si relatii. ce se stabilesc in legatura ell intrarea in patrimoniu a unor bunuri a c~ror plata nu se efectueaza in momentul achizitionarii si de asernenea in alte cazuri (retinerile din salarii datorate tertilor, de exemplu).

OBLIGATIILE DIN EMISIUNEA DE OBLIGATIUNI

Aceste obligatii deriva din derularea unei operatiuni destinate obtinerii de imprumuturi publice de catre societatile cornerciale pe actiuni.. tn scopul enuntat, numai acest tip de societate comerciala este abiiit~t~: conform Legii nr.3111990, sa puna in vanzare hartii de valoare bu 0 ",,,10,, r: .e no=.;nal'; fi purl:atoarc d", dobanda, raulbursabilc la scadenta,

Punerea lor In circulatie se face prin cumpararea lor, pe piata financiara, de agentii econornici care efectuez~plasamente financiare; prin incasarea valorii nominale, societatea cornerciala emitenta obtine suma de bani en

Organtzarea couranlllrau, patrlniourului

titlu de imprurnut, fiind obligata sa 0 restituie, l~ sca.dent:i" ~ri~ rascumpararea obligatiunilor. Obligatia, ca element patrimonial, expr~ma atat necesitatea de a restitui valoarea nominala, cat si dobanda aferenta.

LIGATII FATA DE TERTI

• FURNIZORI· Ii CREDITORI

• EFECTE COMERCIALE DE PLATIT

FURNIZORII exprirna obligatia societatii cornerciale beneficiate, ~ata de diversii agenti economici, in legatura eu plata bunurilor, a lucrari lor serviciilor aprovizionate. Aceasta obligatie se creeaza c~. urmare a faptului en platabunurilorse efectueaza dupa tre~~rea 1I.n:ll l~terval de timp de la momentul aprovizionarii (receptia lucrarii, serviciului).

Actul de vanzare-cumparare are ca esenta un mecanism simplu: vanzatorul da marfa, iar cumparatorul este obligat sa 0 plateasca; dad achita CLl numerar, aceasta obligatie se stinge eoncomiten.t ell ?perati~ de vanzare-cumparare si, deci, este lipsita de relevanta evidentierea er ~a pozitie distincta. Cum, de regula, platile se efeetlleza~fiira nu~e.r~r, pnn interrnediul bancilor, plata nu se poate efectua 0 data eu aCb1Zl!lOn.area bunurilor, ci, eel mai devreme, la un interval de 1-2 zile; pe acest b.mp, bunurile au trecut de la vanzator (furnizor) la cumparator (beneficiar), dar pentru faptul ca nu le-a achitat inca, cumparatorul va evidentia dis;inct 0 OBLIGATIE la elementul patrimonial "FURNIZORI". CREDITORU reprezi~tii elementul patrimonial care reflecta obligatiile , societatiicornerciale fata de terte persoane fizice sau juridice, in legatu:3. eu plat; un or sume de bani, ca urmare a unor alte sitn~tii decft5 cele ce ~1ll de desfasurarea activitatii de baza. Se pot enunta, III aces~~ ea:e~o.ne, creditorii din sume datorate In baza unor titluri executoru definitive, creditorii din ope) itiuni bancare gresit efeetuate etc.

·KFEt/.j.,j/ COMERCIALE DE PLA TIT constituie elementul patrimonial cai~ exprirna obligatia societatii comerciale beneficiare fa pi de furnizorii de la care s-a aprovizionat pe relatia de credit comerciaI.

Pentru evidentierea ~i stingerea obligatiei se utilizeaza, asa cum am amintit la pozitia' "efecte cornerciale de primit", instrumentele specifice,

,.""'_""" ,--- .-. -,. C!~L~""'-ilit -- ~""'"" ~ .. ," .. ",.~

--, -_ -_ ..... a ltru Alto} ..

cambia j.] bil t I I di

"f 1 e U a or In. lata cateva elemente caracterl'stI'ce

cambie: pentru

va incasa contravaloarea bunurilor livrate foarte repede, dar, in schimb, va vinde, ceea ce este important pentru el, in special in cazul pietelor in care oferta depaseste cererea.

•. I

.h! u de ~ c:edit p~ terrnen scurt ( 30, 60, 90 ~ zile) intocmit intr-o anumlta forma In tememI careia:

10 persoana se obliga sa plateasca neconditionat .

. . ' ,.

1: saIu .d~?uneA sa se pI~teasca tot astfel, de catre alta persoana Ia data

d. cu In _ icat m camble, 0 suma de bani aceluia pe '

esemneaza. care cambia II

• persoane: creditorul (numit triigator) (Hi oro' d bit I' ..

tras) 10 e 1 om uI(n~mlt

~ la scadenta

Sa achite -, ..

la prezentarea carnbiei

'I ,;\_..;." .. ';1·',1

i{

I 0 suma de bani 'BENEFICIARULUI

• cuprinsul cambiei

I denumirea de cambie

I ordinuI de a pHiti 0 suma I scadenta

I numele trasului

I indicarea locului unde se face plat~ I numeIe beneficiamlui

I moneda in care Se va efecrua plata

De retinut cat eva avantaje ale utilizarii carnbi . \

parteneri: rei pentru ambii

I ~um?a~oml. achizitioneaza bunuri rara a-si afecta resursele ..

valonfica ~l achita contravaloarea lor fumizomlu' d.' ~ '.. . . propru, Ie de mare (de Ia 1 b.3 lll.ni) rear " d " 1 upa un interval destul

, IZ3n, In Ul;cst mod, proritun.

A I vanzatoru] r~u~e~te, prin acest procedeu, sa-~i dinamizeze vanza '1"

vanzarea pe credit fiind foarteatractiva pentru partenerii d f: . n e,

e a aceri; nu

Ce posibilita]] are detinatorul cambiei?

Prima posibi1itate este aceea de aastepta pana la scadenta, moment cand va incasa contravaloarea cambiei, Cea de-a doua posibilitate este de a rascumpara cambia 'inainte de scadenta, oferind-o unei banci In schimbu1 unei ta .e de scont (suma ce se retine de band. ca pret al care 11 presteaza detinatorului cambiei), operatiune numita

o alta posibilitate este sa utilizeze cambia ce 0 detine pentru achitarea unor obligatii fata de fumizorii sai, transmitand-o acestora. Aceasta operatiune se numeste "andosare" si, asa cum se po ate intelege, 0 cambie, prin andosare, po ate sa stinga un numar mare de obligatii patrimoniale, trecand de la un detinator la altul, fapt ee elimina platile In bani.

[n Romania exista creat cadrul juridic pentru utilizarea titlurilor de credit, folosirea lor in relatiile dintre agentii economici interni (in relatiile externe s-au utilizat acesteinstrumente rara intrerupere) urrnand ase produceatunci cand conditiile economice concrete vor permite acest 1ucru.

OBLIGATII FATA DE PERSQNALUL ANGAJAT

• SALARII

• INDEMNIZATII IN CADRUL ASIGURARILOR SOCIALE D~ STAT SALARIILE reprezinta obligatiile societatii comerciale fat a de per-

sonalul propriu, in.legatura cu plata muncii.

.-'Ele se stabilesc prin contractu1 individual de rnunca Eii sufera m~9ific3.rile prevazute in diverse acte normative si stabilite de parti,

r 1ematica salarizarii muncii este deosebit de complexa ~j nu poate nsaIn cateva cuvinte, deci sa retinem ca, pentru contabilitate,

~:::onf--"ate i-u i1H~:- __ ort

s,alariile ~eprezintii obligatii ale societatii cornerciale fata de personal p !lmp~l cat ac~sta piesteazii munca, in baza unui cdntract de ml:nc: mchelat pe penoada determinara san nedetenninata ..

INDEMNIZATIILE IN CADRUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Reflecta oblig,atii1e societiitii comerciale fata de pers~nal in legatura cu plata unor ajutoare banesti, pe timpul incapacitatii temporare de . muneiL

Aceste indemnizatii se suporta din cota. de c t ib ti , _ ..

'. on n u te a societatii

comer~lale la bugetul asigurarilor soeiale, incepand cu a 11 'd'

absenta p ti di l' ; a Zl e

d 1' .. e mo rve me lea e (pentru primele 10 zile se suporta din fondul e sa arii).

OBLIGATII FATA DE BUGETUL PUBLIC

Sunt~ in princip~l, ace,lea ~are s~ refera la 'pla~a, de catre soeietiitile ~o~er~lale: a L1nor impozite ~I taxe. Intrucat fiecare impozit sau taxa este IllstltUlt_ pnntr,-U~ act normativ special, nu ne putem permite dedit sa enumeram pn~clpalele astfel de obligatii, urmand a reveni ulterior asupra unora dintre ele eu precizari suplimentare:

I impozit pe profit

I impozit pe dividende

I taxa pe valoarea adaugata I accizele

OBLIGATII FATA DE DIVERSE ORGANISME PUBLICE

In aeeasta categorie se inc1ud obligatiile privind rtici

. en. ,pa iciparea

socie au or comerciale la constituirea unor fonduri eu destinatie specials cum sunt: ' ,

I fondul special pentru sanatate

I fondul pentmplata ajutorului de somaj

Ne amintim ca am afirmat la inceput ca nu putern desparti contabilitatea de legislatia econornica generala; in acelasi timp, contabilitatea insasi ise organizeaza ;;i conduce dupa 0 lege proprie, respectiv Legea nr, 82 din 1991 - Legea contabilitatii - si dupa un Regulament de aplicarea acestei legi, aprobat prin H.G. Nr. 70411993. In cele ce urmeaza, iata 0 evidentiere sl{ccinta a celor mai importante prevederi ale acestor acte normative;

VOR ORGANIZA CONTABILITATE:

Regiile ·autortome, societatile comerciale, institutiile publice, asociatiile profesionale, alte persoane juridice, pre cum si persoanele fizice care detin calitatea de comerciant.

"'NTABILITATEA TREBUIE SA ASIGURE:

.. .inregistrarea cronologica si sistematica, publicarea, prelucrarea, pa~trarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala 9i rezultatele obtinute atat pentru necesitati proprii, cat ~i pentru relatiile cu tertii.

III controlul operatiilor patrimoniale efectuate 9i a procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile.

• furnizarea informatiilor necesare .organelor de sinteza pentru stabilirea patrimoniului national si fundamentarea unor indicatori macroeconormci.

Sa retinem caracterul obligatoriu al organizarii contabilitatii atiit dupii criteriul cronologic, edt ~i dupii eel sistematic $; sa ne reamintim:

• Contabilitatea cronologica presupune inregistrarea tuturor I operatiunilor economiee, In ordinea producerii lor, cu ajutorul forrnulelor contabile, in "Registrul jurnal",

8v

• Contabilitatea sistematica presupune inregistrarea modificarilor pe care operatiunile economice Ie determina asupra elementelor patrimoniale, cu ajutorul conturilor, in registrul "Cartea mare" (fise de cont).

CONT ABILIT A TEA P A TRIMONIVL VI CVPRINDE :

1. Contabilitatea generalii (financiara), caracterizata prin:

• este' obligatorie pentru toate persoanele care organizeaza contabilitatea;

• organizarea si conducerea contabilitatii financiare se face dupa norme unitare stabilite prin legea contabilitatii si regulamentul ei de aplicare, prin instructiuni, norme metodologice, precizari, alte acte normative emise de organele competente (Ministerul Finantelor);

• obiectivele principale ale contabilitatii generale s~ circumscriu necesitatii de a furniza informatii economice atat- pentru necesitati proprii, cat si pentru relatiile cu terti;

2. Contabilitatea interns de gestiune, caracterizata prin:

,

• organizarea ei libera, in raport cu necesitatile fiecarei unit~ti patrimoniale, lara a exista norme obligatorii impuse de autorit~tile publice;

, • obiectivele vizeaza probleme de interes intern,' cum sunt: calculul costurilor, determinarea rentabilitatii un or activitati, Intocmirea bugetelor unor activitati $.a. .

RASPUNDEREA PENTRV ORGANIZAREA CONT ABILIT ATU REVINE eONSILIVLVI DE ADMINISTRATIE

(administratorului)

ACEST A V A ASIGVRA eONDITu PENTRU:

• tntocrmrea cocumentetor justtncauve

• tinerea la zi a contabilitatii

, ,

• executarea inventarierii si valorificarea rezultatelor acesteia

II intocmirea, publicarea si depunerea bilantului contabil

• pastrarea si arhivarea documentelor si a registrelor de contabilitate.

ACTIVIT A TEA FINANCIAR CATRE:

.. directorul tinanciar contabil;

CONTABILA ESTE eONDUSA DE

II contabilul sef

.• alta persoana rmputemicita de conducatorul societatii comerciale

Aceste persoane trebuie sa aiba st~dii superioare de specialitatc.

POT LUeRA IN CONTABILITATE

.. persoane fizice care detin calitatea de expert contabil sau contabil autorizat

• persoane juridice autorizate, in baza un or contracte incheiate cu

unitatile patrimoniale beneficiare

• orice alta persoana, pe raspunderea patronului (administratorului)

expert contabil sau contabilautorizat se obtine in urma examen organizat,in conditiile stabilite de Corpul si C~)11tabililor Autorizati". Esentia1 este. faptul ca

raspunderea pentru realizarea de acte ~nanciar ~ :ontablle ~ revme persoanelor autorizate si, respectiv admimstratorultll, _111 cazul 111 ~are contabilitatea unei societati comerciale se conduce de catre 0 persoana ce

nu indepline~te conditiile prevazute de lege. .

INREGISTRARiLE IN CONTABILITATE VOR AVEA LA BAZA DOCUMENTE JUSTIFICA TIVE

Orice operatiune patrimonialii se consemneaza Ill. l~~ment:ll produceriiei mtr-un inscris care stii la baza. inr.eglst~anl.or III contabilitate dobandind astfel calitatea de document JustlficatlV. Acesta

, .

angajeaza raspunderea persoanelor care le-an intocmit, vizat, aprobat on

inregistrat in contabilitate, dupa caz.

c_., __ ~ ---'~~-"'-'-"-,".",,.-., \;"~lUi:l[)I1I£~.!l.entr" " •• - 'p~t .

- ~ ::"__:'-"'T' a ,~."---

, Elementele principale ale d " '-_

d ocumentelor justif ti ,,,'r

ocumentului, denumir.ea<;:i sed' I I' ica ive sunt: 4enumirea

~ 1 y lU agentu ui eco' -.

numaru documentu1ui 'd ~ , " nOmIC care 11 intocme$te

~ $1 ata mtocmlm ~ rtil '

e ectuarea operatiunilor d t ,,' parp e care participa la

'. , a e cantItatIve ' I'

persoanelor care le-an intocm't 'fi. . $1 va once, semnaturile

1 , yen icat, aprobat.

~omp~et~rea documentelor justificative -, '.'

creion chimic, ma$ina de scri , , ~ se face cu gemeala, pasta

~ - , IS, lmpnmanta nead 't~ d '

lngrO$arl, razuiri, adaugari. ,ml,an U-se $tersilttlri,

Corect,an~a erorilor In documentele Justificative se face astfel:

II se tare cu 0 1" if . I

111le Cl, fa sau textul gre$it asfel ~":t _ _ , ,

• ~ , ' inca sa poata fi cmt:

se InSCTle la loc vizibil cifra sau textul corect: '

II, ,

se certifica corectarea Al ." d

s - , nscrnn data efectuar'I'I'

emnatura persoanei care a efectuat-o. . ,- acesteia si

Exemplu:

tabla

118Kg

18.06.1994

H-OKg

NU se, a~mit corecturi in documentel .~,.

numerarulU! $1 a altor dispo ib Tc ' b _ ,e . care ,aslgura"evldenta "

etc.). ,m 1 I ati anesti (cblt~n!e, cecuri de numer~'

Documentele de acest '

cazul documente"jor c tip, ~ gresit completate, se ANULEAZA.· In

' , are se mtocmesc ill ' 1 . .'

anuleaza to ate exernpIarel . mal mu te exemplare se

Ie, acestea trebumd sa fi - '

regu <1, Ia earner], ' c .re pastrate impreuna (de

Arhivarea documenteIor se f .

.. lOa ' "ace pe penoade de ti~1P deferite astfel:

ill, docllrnentele Justificative si registrele de c t bili

II!IIII 50 . on a 1 itate:

- am, statele dIe" ' ,

epa a a sa1amlor si bilanturile contabile.

A ELEMENTELE PATRIMONIALE SE EVALUEA..Z.A ASTFEL'

. La dala i, tr v •• ~ • '

~, ttraru tn patnmoniu b '. '1

Inreglstreaza la valoarea d ' t " un un e se evalueaza "'I

e III rare den 't"'" Y

, unu a $1 valoare contab'l~"

1 a .

':', !J

Valoare~contabila este diferita in raport cu modul de intrare a bunului respectiv in patrimoniu, distingandu-se urrnatoarele categorii ale valorilor de intrare:

• valoarea de utilitate pentru bunurile intrate ca aport la capitalul social

• costul de achizitie pentru bunurile achizitionate

• eostul de productie pentru bunurile realizate in unitatea patrimoniala

B, Cu ocazia ill ventarierii, bunurile se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita "valoare de inventar".

Valoarea de inventar se stabileste in raport cu uti1itatea bunului respectiv, in cadrul unitatii si cu pretul pietei.

C. La incheierea exercitiului financiar bunurile se evalueaza la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

Aceasta prevedere legal a este deosebit de importanta prin aceea ca aplicarea ei va determina ca la sfarsitul anului, prin bilantulcontabil care va cuprinde valoarea elernentelor patrimoniale stabilita in acest mod, sa se ofere 0 imagine fidela a structnrii patrimoniului societatii comerciale,

Totodata, in aceasta regula se afla originea constituirii provizioanelor, -c~~ elemente "corective", "rectificative", "asiguratorii" ale valorii elenwntelor patrirnoniale.

. ';/

"ptru a se intelege afirmatiile anterioare, sa observarn ce prevede

r lamentul de aplicare a legii contabilitatii '\'n legatura eu regimul qLs:r;.entelor ce se constata intre "valoarea contabila'' ~i "valoarea de

""','1 . , ,

. id~~'ntar" a elernentelor patrimoniale, determinate la inchiderea

exercitiului.

• Pentru elementele DE ACTIV

1. diferentele constatate in plus nu se inregistreaza

2. diferentele constatate in minus urrneaza urmatorul regim:

2.1. deprecierea reversibila - se contabilizeaza pe seama amortizarii 2.2. deprecierea ireversibila - se constituie un provizion

• Pentru elementele DE PASIV

1. diferentele in.minus nu se inregistreaza .

2. pentru diferentele In plus, se constituie un provizion.

Nu ne propunem, in acest stadiu, sa adancim problema provizioanelor (constituire, majorare, dirninuare, utilizare), ci am dorit sa rezulte cauzele care conduc la aparitia acestor elemente, deoarece, cunoscand necesitatea recurgerii la provizioane, se va putea intelege mai bine mecanismul functionarii lor. Pentru a putea intregi cele afirmate, putem retine 0 definitie a provizioanelor, care, acum, poate fi mai usor inteleasa:

PROVIZIOANE: Cheltuieli ell caracter exceptional, reversibile, care sunt exprim ate III mod rezonabil la inchiderea exercitiului financiar, pentru reflectarea unei situatii corecte prin bilans.

D. La data iesirii din patrimoniu, bunurile se evalueaza la valoarea lor de intrare.

CONTABILITATEA SE ORGANIZEAZA ~I CONDUCE DUPA URMATOARELE PRINCIPII:

• Principiul prudentei: nu se admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, nici subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, considerand deprecierile, riscurile ~i pierderile posibile in

anul curent sau in eel anterior. .

• PrincipiuJ perrnanentei metodelor: pastrarea acelorasi reguli ~i norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elernentelor patrimoniale, asigurand, prin aceasta, comparabilit<it~~e4h

timp a informatiilor contabile. '

• PrincipiuI continuitiitil activitarii: se considers ca unitatea i~i

continua: 1'n mod nonnal £ullcj:ionarca ,utr-un viitor previzibit, Uirii a intra

111 stare ~ lichidare sau restrangere sensibili; a activitatii.

o rganizareacontabilitatii patfimonlUlUi

8.,

JI Principiul inoependentei exercitiuIIU,i:l'lconst! int n:~:;~~~~~i~

, _ ,. ~ timp a veniturilor si che tuie 1 or aleren e c ,

narn 1ll ,_ .' tora ei a trecerii lor la

patrimoniale, pe masura angaJam aces_ ora y

financiar a1 exercitiullli la care se refera.

. _ .. d it mpensarea elementelor

.. -iplul necompensarll: on se a [TIl e co

n~: cele de pasiv si nici a veniturilor cu cheltuielile in contul de

profit si pierdere. ,

• Principiul intangibilitatij bilantul~i ~e deschide:e: bl,lantul de deschidere a unui exercitiu financier trebuie sa corespunda cu bilantul de

mcuidere a eXercitiului financiar precedent.

CAPITOLUL 3

CONT ABILIT A TEA PRINCIPALELOR NA TURI DE OPERA TIUNI ECONOMICO-FINANCIARE

- TREZORERIE -

Incepiind eu acest capitol, ne propunem sa aborddm un nou segment important al ansamblului de cunostinte care sa va asigure, in jjnPl!i capacitatea de a efectua inregistrdri in contabilitatea societ'aiil~f' comerciale. Este vorba despre partea ce se, va ocupa de contabilitatea operatiunilor economico-financiare uzuale, in care vom fnviifa continutul economic, functia coniabild -if principalele corespondente ale unor conturi, precum si schemele de baza ale inregistrdrilor contabile in comer], productie, servicii etc.

SA NE REAMINTIM

.. Fiecare operatic economics se consemneaza m momentul producerii ei intr-un inscris care angajeaza raspunderea persoanelor care. l-au intocmit, semnat, aprobat, dobandind astfel calitatea de document justificativ,

.... Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea vcronologica :;;1 sistematica a tuturor rnodificarilor pe care operatiunile economice le determina asupra elementelor patrimoniale.

... Contabilitatea indeplineste aceste exigente utilizand procedee specifice, baza inregistrarilor contabile constituind-o "corespondenta conturilor" .

.... Operatiunile produse se inregistreaza cronologic, cu formule contabile care exprima corespondenta conturilor si, in mod sistematic, preluand din formule sumele care produc rnodificari la conturile cQrv0pond.;oute.

" Formulele contabile se inscriu inllRegistrul jurna I" , tar rnodificarile in registrul "Carteamare" (fise de cont).

Contabllltateaprtnctpalelor naturl de operatlum ecunomn..v-unalll.~·.~-~~

CONCLUZIE:

Operatiunile econornico-financiare se consemneazii in docurnente justificative; docurnentele justificative se inregistreaza in COBtabilitate dupa cr iteriul cronologic, cu formule contabile, in "Registrul j urnal" e dupa crlfer iul sistematic, in registrul "Cartea mare II (flse deictlnt).

. ...;{.

Aceste consideratii trebuie sa constituie "baza teoreticd" pe care 0

vom aveain vedere, indiferent de domeniul pe care il vom studia, cunoscand faptul ca toate inregistrarile contabile se efectueaza dupa aceste reguli generale.

Din materialulparcurs pana in acest moment, s-a retinut, desigur, faptul ca activitatea de contabilizare a operatiunilor economice se desfasoara conform urmatoarei scheme:

INTRARI DE DATE » I PRELUCRARE J»

INFORMA TIl .

IE$IRI DE RAPOARTE SITUATII

Documente justificative Contabilitatea

- Balante de veri ficare

-Bilant contabil

care consernneaza operatii economicofinanciare

cronologica ~1 cea sistematica

Principalele surse de informatii econornico-financiare, care trebuie prelucrate prin intermediul "tehnicii" contabile, sunt: operatiile derulate prin casierie si prin conturile de la banca; apoximativ 70% din operatiunile curente ale societatilor cornerciale provin din efectuarea incasarilor :;:ia platilor de diferite naturi si pe diferite destinatii prin casierie, in numerarsiprin cont, fi'ira nurnerar, Pentru aceste considerente casidin ratiuni de ordin "didactic", vom continua prin a ne referi la:

. TABILITATEA INCASARILOR SI A PLATILOR

util ca, inainte de a ne ocupa de contabilizarea acestor sa)nIati~am 0 schema a forrnelor si instrumentelor de decontare

utilizate, pentru stingerea obligatiilor patrimoniale, de catre agentii econornici:

FORME DE DECONTARE

1. CU NUMERAR

Ordin de plata Dispozitia de plata

ACCEPT AREA Dispozitia de

2.FARA

ACREI:nTIVUL

incasare

Cecul

SCRISOARE

DE GARANTIE ) Cambia

DEVIZELE ,. Biletulla ordin

De retinut ca limita platilor in numerar, in cazul operatiilor de incasa:~ ~i plati intre agentii economici, este stabilita prin regulamentul operatiilor cu nurnerar emis de B.N.R. in 1991 (M.Of.153/91), modificat prin circulara Nr.7/1993, la suma de 250.000 lei, si actualizat la plafonul de 5.000.000 (fond de casiimaxim zilnic) conform Ordonantei

Guvernului nr. 15/1996.· '

NUMERAR

Efectuarea de catre agentii economici de plati si incasari peste aceasta limita se sanctioneaza contraventional cu amenzi substantiale atentie

.... ' , "

atat pentru eel care plateste, cat ;;i pentru eel care incaseaza !

Societatile comerciale i;;i pastraza disponibilitatile banesti in conturi deschise la b~nci. Din aceste conturi titularii dispun efectuarea de plati In favoarea tertilor, ca urmare a desfasurarii activitatii curente.

Esenta acestor pEiti efeetuate prin eonturile baneare, pliiti numite "deconiari" tara numerar, 0 constituie transferul unei sume. de' bani din contul platitorului, in contul beneficiarului, transfer efectuat de band.

Instrumentele, prin intermediul carora titularii de conturi bancare dispun efeetuarea platiJor, sunt:

• ordin de plata

• cee.

,.

Contaolluatea prlllcipa~<'lVl natull u .. opeCapuui ec(,~~ ... jco:-f.~~~~iare

, (Regulile privind utilizarea aeestor instrumente de decontare stlrit cuprinse in "Normele metodologice" ale ~ancii.)

Aceste instrumente I se utilizeaza in cadrul formei de decontare "acceptarea", care consta, in principal, in aceea ca platile din conturile bancare sunt supuse avizarii titularului de cont care trebuie sa-si exprime acceptul in legatura cu efeetuarea platilor repective, Acceptul se exprima prin depunerea la banca a ordinelor de plata.

,Fonna de decontare "acreditivul" consta in crearea unui depozit temporar de lichiditati banesti intr-un cont special, la dispozitia unui anumit furnizor, din care se pot efectua plati nurnai in favoarea acelui . Acesta nu livreaza bunurile inainte da a i se face dovada .. .acreditivului, prin aceasta obtinand garantia ca va putea contravaloarea bunurilor livrate.

operatiunilor de import, deschiderea acreditivelor este

"Scrisoarea de garml{ie" reprezinta un acreditiv deschis pe searna creditelor bancare.

Devizele, denumire generic a atribuita decontiirilor efectuate "pe credit", sunt utilizate, cu precadere, in relatiile eu partenerii externi; fiind insa instrumente specifice economiei de piata, utilizarea lor, In relatiile patrimoniale dintre agentii economici interni, se va face simtita atunci cand conditiile economice ;;i organizatorice vor permite acest lucru, cadrullegal fiind deja creat,

Denumite ~i "titluri de credit", devizele servese la stingerea

obligatiilor patrimoniale, in situatia in care livrarea bunurilor are loc farii

plata imediata.

Deoarece se livreaza de catre furnizor, produse, marfuri, tara a pretinde beneficiarului' plata intr-o perioada de timp mai mica de 30 de zile, acesta livrare se considera a fi 0 "livrare pe credit" sau, altfel spus, .furnizorul a acordat beneficiarului un "credit comercial" .

Devizele au drept scadenta 0 data situata la distanta de 30, 60 sau 90 de zile de la data livrarii. Mecanismul decontarii are in vedere intocmirea

I

lor, de catre furnizor la data livrarii ~i acceptarea, de catre beneficiar, cu

9()

Coniaollltate pentru mcepaterr

aceeasi ocazie; la scadenta se primeste, de catre furnizor, contravaloarea devizelor, de regula, de la banca beneficiarului.

Furnizorul, detinator al devizelor, le poate utiliza inainte de scadenta pentru acbitarea unor obligatii proprii fata de terti, operatiune numj~a "andosare", sau, le poate rascumpara de la orice banca, contra unui comision, operatic numita "scontare If.

PASTRAREA ~IEVIDENTA MIJLOACELORBANE~TIALE

SOCIETATll COMERCIALE .

,

. .

Sa ne reamintim una din premisele ce le-am formulat atunci cand am inceput studiul contabilitatii, 9i anume aceea potrivit careia, mai intai, exista fenornenul, procesul, operatia economica si, ulterior, se pune

problema inregistrarii lor in eontabilitate. .

In cazul contabilizarii incasarilor si a platilor, este cazul sa cunoastem cateva sumare reguli privind evidenta mijloacelor banesti ale soeietaHlor eomereiale, aceasta §i pentru ca 0 foarte mare parte din operatiunile e'e se produe, in mod curent, se deruleaza fie prin casierie, fie prin band. .

EVIDENTA OPERATIUNILOR PRIN CO NT

Societatile comereiale i§i pastreaza mijloacele banesti in eonturi la banci.

• I

Desehiderea eonturilor se face pe. baza metodologiilor elaborate de banci, solicitandu-se, in afara unei .cereri de deschidere, 0 sene de ~o~u~ente din care sa rezulte atributele care confera personalitate juridica firmei solicitante (contract de soeietate, statut eertifieat de

inmatriculare, cod fiscal etc.). '

T 6t6data, se solicita completarea unei the cu specimene de semnatura ale persoanelor din cadrul societatii eomereiale care vor dispune de sumele aflate in contul de la banca. De regula, aeeste persoane sunt, pe

ContablHtatea prmctpaleror uaturl u"" vperapUlH ecot,v,,",,·(}-fh._ .. _.are

9.

de 0 parte, persoane din eonducere (director, administrator, manager) persoane cu drept la "prima semnaturii'' si, pe de alta parte, persoane din eompartimentele financiar-contabile (director financiar, contabil sef ete.). Fisa cu specimene de sernnatura va fi inscriptionata eu amprenta stampilei societatii .comerciale; fisa ramane valabila pana la inlocuire. Toate documentele prin care se dispun plati din contul de la banca vor fi semnate de persoane autorizate (cele treeute in fisa) si vor fi stampilate cu stampila societatii; numai astfel doeumentele vor fi acceptate si platile se vor efectua.

Pentru sumele aflate in conturi la banci, aeestea acorda dobanzi, iar pentru operatiunile dispuse de titularii de conturi, pereep comisioane. Pentru a face cunoscuta titularilor de cont situatia disponibilitatiIor, bancile elibereaza "extrase de cont" in care se inscriu: soldul zilei precedente, sumele primite, sumele platite si soldul la star.;;itul zilei.

Extrasul de eont este individual, adica se elibereazii cite un extras . fiecare, coi.t deschis. Periodicitatea extraselor este in raport cu operatiunilor de incasari si de plati, Ia contul respectiv, deci, pentru zilele in care nu au loe operatiuni, nu se elibereaza extras. Din

punct de vedere economic, extrasul reflects obligatia bancii fata de titularul de cont, in legatura cu dreptul de dispozitie a1 acestuia asupra sumei existente in cont; din. acest motiv, functionarea extrasului se

, conduce dupa regula de functionare a conturilor de pasiv, astfel incat sumele primite in cont majoreaza obligatia bancii fata de titular, iar sumele platite din eont diminueazii obligatia.

sA RETINEM, DECI, iN LEGATURA CU EXTRASUL DE CONT

T SUMELE DE PE CREDIT REPREZINTA~ SUME PRIMITE itv CONT

T SUMELE DE PE DEBIT REPREZINTA SUME PL4TITE DIN CONT

~. _~_, ,,_"___ _","," . ",'ii'-"~"T'

.nral .e pL," _ incej, ... J. i

BANCA COM. SUC. MUN. BVC. CONT.47.16.2l.1.00 18.10

-OPERDO~-c7CONT -DEBIT=~-~"CREr5IT-'-~"soi1)=-~ C.

....................................................... •••••••••••••••••••••••••••• •••••••••••••••••••• u ••••••••••••••••••••• oa ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Existent in cont la inceputul zilei

Sume pnrnite in cont (t)

Surne platite din cont (-)

Total sume Total sume

platite primite

Existent in cont la sfarsitul zilei

. '.-~.,-.~

In spatele extrasului de cont trebuie atasate documentele 2are sustin , .. '

cifrele de pe extras. Aceste documente sunt, de reguUi, ordine 'q.e plata, sustinute, Ia randul lor, de facturi, devize, situatii de plata etc. '

EVIDENTA OPERATIUNILOR PRIN CASIERIE

Pentru desfasurarea activitatii curente, societatile comercia1e efectueaza si operatiuni de incasari si plati in' numerar, in conditiile stabilite prin Regulamentul operatiunilor cu numerar emis de B.N.R.

(M,Of. 153/1991). .

Sumele In numerar, care "intra" In casierie, pot proveni din incasari diverse legate de realizarea obiectului de activitate si din ridicari de numerar din contul de la banca. Platile in numerar se efectueaza In conditiile prevazute de actele normative In vigoare :;;i vor avea Ia baza cocumente justificative legal tntocmite.

ico-J

clare

Evidenta analitica a numerarului se conduce cu ajutorul registrului de casa. Acesta reflecta existentul de numerar la inceputul zilei, incasarile ;;i platile efectuate in ziua respecti vii, precum :;;i soldulla sfarsitul zilei.

Se .intocmeste, de regula, zilnic, de catre easier, In doua exemplare, cu urrnatoarea destinatie: exemplarul nr.l (originalul) ramane la camet, exemplarul nr.2 (copia), insotit de toate documentele de incasari ~i plati, . se depune la cont~bilitate pentru inregistrare,

Indiferent de existenta si functionarea caselor electronice de marcat, registrul de casa trebuie intocmit obligatoriu.

SIACUM, CONTAB1L1TAIEA PROPRlU-Z1SA A

OPERAT1UN1LOR DE iNCASARl $1 PLATl! .

Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de incasari si plati se utilizeaza, in principal, urmatoarele conturi:

"Virarnente interne"

"Conturi la banci In lei"

"Casa In lei"

"Carnete de cecuri "

:1-;,xtt:}J~(;

JI1REC1ZARE

>~·:tiI1 '

',;;.,

S'-a observat, desigur, ca disponibilitatile banesti ale societatii

comerciale pot fi pastrate sub mai multe forme: ca numerar in casierie, disponibil Tn cont la banca, disponibil in carnetele de cecuri etc. "Transferurile tI de sume intre aceste pozitii se considera a fi "viramente interne". Deci, ridicarea :;;i depunerea de numerar din (in) contul de la band, infiintarea, suplimentarea :;;i lichidarea disponibilului In carnetele de cecuri deschiderea acreditivelor constituie viramente Intre conturile

,

apartinand aceleiasi societati, numite, din acest motiv, virarnente interne.

............ _

~_..Itabl._._._ pen • .lcep _

iN SFARSIT, CONTURILE:

5121 AlP »».» "CONTURI LA BANCI iN LEI"

Evidenta disponibilitatilor in lei aflate in eonturi la banci ;;1 a miscarilor aeestora

D: sumele primite III cont C: sumele pliititedin cont

SD: disponibilitiuile La un moment dat SC: creditele primite

5121 = "Conturi la band In lei"

581 - "Viramenteinterne"

Surnele depuse din casierie, carnete de cecuri, acreditive

411 "Clienti"

Surnele primite de la clienti

456 Surnele depuse ca aport la

"Decontari eu actio- capitalul social

narii privind capitalul"

461

Surne Incasate de la debitori : diversl

"Debitori diversi''

462 "Creditori diversi"

Sume primite in cont ~i necuvenite unitatii

,

7XX "Venituri"

Diverse venituri

.

rna, .e op, ;_ .1l1i e -~ ... ~.nic(} ,w .. aclar ~

.%

= 5121

------------------------~

"Conturi la

banci In lei"

Sumele virate in alte conturi

581

de trezorerie

401

Achitarea obligatiilor fapt de furnizori

Virarea la destinatie a contributiei unitatii la

, ,

asigur arile sociale

"Furnizori"

431

"Asigurari soeiale"

" I

446

"Alte impozite, taxe

~i varsaminte asimilate" 427

"Retineri din remuneratii

, ,

datorate tertilor"

Plata accizelor, alte varsarninte asimilate Virarea la destinatie a retinerilor din

drepturile banesti cuvenite salariatilor

,

6XX "Cheltuieli"·

Diverse cheltuieli achitate prin contul de la banca

53UA

"CASA iN LEI Ii

»».»

'j Evi~e~t~p.urr erarului existent in casieria societatii, pre cum st

'ilfO:i~Fa~9?fj;'~,~~~tuia) ca urmare a incasarilorsi.a platilor efe~tuate

/)~ .. >l,,~\'. ~:(':;.Y:'~r~: .

D: sumele incasate ln numerar C: sumele platite In numeral'

S: numerarul existent ill casierie fa un moment dat

96

Couranilltate peutru iucepator ,

5311 = %

----------------------------~--

"Casa in Jei"

581 "Viramente interne"

455 "Asociati, eonturi eurente"

456 "Decontari eu asociatii privind capitalul"

461

"Debitori diversi"

462 "Creditori "

7XX

"Venituri"

Ridlcarl de numerar din contul debanca

Surnele depuse in numerar de asociati

Surnele depuse ca aport.in nurnerar la capitalul social

Sume incasate de la debitori

. Surne 'incasate de la creditor]

Diverse venlturi incasate in numerar

=

5311 __

"Casa in lei"

581

"Viramente interne'" 201

"Cheltuieli eonstituire" 401

"Furnizori"

421

"Personal remuneratii datorate" 542

I\Avansur~ de trezorerie''

Sumele depuse in cont la band

Pliiti efectuate pentru constituirea societatii

,

PHiti catre furnlzori] de bunuri,. lucrarl, servicii -. Plata salariilor

Acordarea de avansurt In numerar personalulut pt.

-",'~" --- , ~-~~-~~

'-untablll .... ea pr JUHpa le 1:::-" turl =-=-~-:-erar'~=~--colh-~·--· ... fin: .. · .. ··re

97

6XX

procurari de bun uri, chelt, de transport, delegare, detasare

Diverse cheltuieli achitate in numerar

"Cheltuieli .... "

5126 Am»»

"CARNETE DE CECUm"

Evidenta disponibilului aflat in contul cametelor de cecuri si miscarea aeestuia.

D: Sumele primite din contul de disponibil, eu ocazia infiintarii si suplimentarilor.

C: Sumele achitate furnizorilor si, dupa caz, restituite in contul de . disponibil

1. Infiintar~a disponibilului in cont

581 "Viramente interne"

5121

"Conturi la banci in lei"

800.000

=

2. Achitarea, cu aceeasi ocazie, a costului carnetului (ca I imprimat)

604

2.000

=

5121

"Conturi la banci in lei"

"Cheltuieli eu materiale . nestocate'' ' ,

identa disponibilului in carnetele de cecuri

5126

't:te de ceeuri "

581 "Viramente interne"

800.000

=

98

Courabllltare pentru mcepjitor i

4~ Achitarea unui furnizor cu cec

401 "Furnizori "

5126 "Carnete de cecuri"

750.000

5. Restituirea soldului neutilizat, in contul de disponibil

581 "Viramente interne"

5126· "Carnete de cecuri "

so.oco

5121

581

50.000

=

"Conturi la banci in lei"

"Viramente interne"

581 A»»»)

"VIRAMENTE INTERNE"

Evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturi1e de trezorerie D: Sumele virate dintr-un cont de trezorerie in a1tu1

C: Sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie S: 0 (nu prezinta sold)

l.Depuned de nurnerar din casierie

581 "Viramente interne"

5311 "Casa in lei"

si ulterior

5121.

581

"Vir9.tnente in terne "

99

2. Rldicarl de nurnerar din cont

581 "Viramente interne"

5121

"Conturi 1a banci in lei"

si ulterior

5311 "Casa in lei"

581 "Viramente interne"

"''''''7P'nt"t continutul economic, functia contabila 9i unele din cele corespondente ale conturilor, cu ajutorul carora se aza operatiunile cu disponibilitati banesti si numerar.

Corespondentele prezentate reprezintiiinregistriiri ill cdntabilitatea cronologicii a operatiunilor economico-financiare enuntate si au fost obtinute prin efectuarea analizei cantabile a fiecareia:

'Deci, IlU trebuie inviuate [ormulele contabile ca atare, ci, cunosciin d continutul economic s! [unctia contabilii a acestor conturi, prin analiza contabila a operatiunilor, se stabilesc corespon dentele.

In' cele ce urmeaza, vom rezolva impreuna un miniexercitiu practic care consta in stabilirea formulelor cu ajutorul carom vom inregistra in contabilitate operatiuni economico-financiare consemnate pe documente justificative .. In acest seop, vom reproduce documentele care COI1- semneaza operatiuni de incasari si plati in numerar ;;i prin cont, irnpreuna Cll registrul de: casa si extrasele de cont, asa cum acestea se intalnesc in activitatea curenta.

Registrul de casa din ziua de 18 octombrie se prezinta astfel:

100

Contabilitate pentru rncepatort

UNITATEA DATA
OP.PAD Registrul Zi Luna An
I 2 de casa 3 3 3
III 11II III . 1 8 1 10 I
Nr.crt Nr. act. Nr. EXPLICATlA INCASARI PLAT! SIMBOL
casa anexa cont
8 9 10 II 12 13
1111 111111 I11I 11111111 11111111 111I1
SOLD ZIUA PRECEDENTA
1 (I~ 7~ 51P2 Ridicat numerar I(~fj
2 '0 n ~~( Vanzarile zilei 11 ~(t(
3 On til Dobiindii imprumut 5 ~( IC
4 ~~ A vans din profit I~- I(
5 1.::8 8 7J;( Depus numerar 11 I(,(,c
TOTAL (, 1(10 I~ tD

SE SCAD PLATILE 1~ I( I(
SOLD 1(1f!


I
REPORT PAGINA TOTAL
CASlER COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL Documentele, in baza carora a fost intocmit si care se gasesc anexate la exemplarul nr. 2, sunt urmatoarele:

~a erectuam rmprcuna analiza contabtla it opcruriurrii Q~niSo;;rnnntii Fe acest document:

Contabilitatea prrucipalelur uaturl uc uperat.UiH ",con(Ju .. ~,,-fiDf ••. -._;e

01

1) Natura operatiunii:

Ridicare de numerar din cont

2) Elernente care suferii modificarh 2.1. Disponibil in cont, la bancd 2.2. VolZanul viramentelor interne

3) Conturile care tin evidenta acestor elernente 3.1. 5121A "Conturi la biinci in lei"

3.2. 581A "Viramente interne"

4) Sensul modiflcarilor:

4.1. Disponibilul fa bancd scade

4.2. Volumul viramentelor interne creste

5) Aplicarea regulilor de functionare a conturilor:

5.1. Contul: 5121 "Conturi fa biinci in lei", fiind un cont activ si inregistrdnd 0 diminuare, SE VA CREDITA

5.2. Contul: 581 "Viramente interne", fiind un cont de activ ~i inregistrdnd 0 majorare, se va debita

6) Formula contabila va fi deci:

581

"Viramente interne"

5121

300.000

"Conturi la banci in lei"

102

Contabllltate pentru Incepator l

Vanzator s.c. SPERANTA SRL
(Denumirea, forma juridic a)
Nr. de inregistrare fiscala.. ............. CHITANTA FISCAL.\ Nr. 00400
Adresa ..... AMVR.q.v.L.v.U~ r, .. t~ ..... DATA 18 OCTOMBRIE/199 •••••.•..•.
...................................................... -
S-a incasat de la PETRESCU AUREL - CONFECTII II
SPECIFICA TIA UM CAN- PRETUL VALOA- din care:
TITATEA UNITARCU REA T.V.A.
AMANUNTUL TOTALA
1 2 3 4 5 6~ (001.5.18)
118
Va nzari le 118.000 Scutit conf OG.
zilei •. 118.000 3/92 art. i 12 .
Scmniitura ~I TOTAL 118.000
~tampila unltattl 1) Natura operatiunii: incasare in numeratde venituri din vanzarl de rnarfuri

2) Elementele patrimoniale care sufera modifidri: 2.1. Numerarul in casierie

2.2. Volumul veniturilor realizate din vdnzarea mdrfurilor.

3) Contllrile care tin evidenta elementelor ce sufera modificari 3.1. Contul531JA "Cas a in lei"

3.2. Contul 707P "Venituri din vdnzarea mdrfurilor" 4) Sensul modifidrilor

4.1. Numerarul in casierie va creste 4.2. Volumul veniturilor va creste.

5) Anlicarea ref!ulilor de functionare a conturilor

5.1. Cantu} 5311 IfCasa 'in lei", }i.ind coni de activ si inregistriind 0 majorare,

SE VA DEBITA

5.2. Contul 707 "Venituri din vtinzarea miirfurilor", fUnd cont de pasiv Jifnregistrand 0 majorare,

SE VA CRb~ITA

6) Formula contabila va fi deci:

=

707

118.000

5311

"Casa in lei"

"Venituri din vanzarea marfurilor"

DISPOZITIE DE *) PLATA l.S .. OC:.L. CUre casierie

nr. ~.~.~, din 26.01 .

CRISTEA SERGIU .

Numele si prenumele ~ ..

. . . .' - ASOCIAT-

Functia (calitatea) : · .. · · .. · .

= 250.000 = . /dJJ~~Ut~~iriJii~~,riimJi~~E~T::

Suma lei ..

, ~ .. _ .. avails dill profit

Scopul Incasarii -- plata ..

••••••• .;1· • ..-· ••••••••••••••••• ••••·••••••••••••••••••• •.••••••••••.•••.•••••.••••••••••••••••••

Compurtirnentul financiar-contabil

va inscrie "INCASARE" sau "PLATA", dupa caz

1) Naturaoperatiunii: Acordare de avans in numeral' din profit

2) Elementele patrimoniale care sufera modificari: .' 2.1. Numerarul din casierie

2.2. Dreptul societiuii comerciale de a cere justificarea avansului

primit

3) Conturile cate tin evidenta acestor elemcnte

3.1. Contul 5311A "Casa in lei"

3.2. Contu1461A t'Debitori diversi"

104

--I'

Luntablllmie penH u inCepdlJli

4) Sensul modifidirilor

4.1. Numerarul din casierie vq cre.r{e ...\ 0 ""'~ ~ ~e.. 4.2. Dreptul de a cere justificarea va creste

5) Aplicarea reguJilor de function are a conturilor

5.1. Cantul5311 "Casa in lei", fiind cant de activ, si inregistrdnd a

diminuare, SE VA CREDIT A

5.2. Cantul461 "Debitori'[ fiind un cant de activ si inregistriind 0 majorare, se va debita

6) FORMULA CONTABILA VA FIDECI:

461 "Debitori"

5311 "Casa in lei"

250.000

Vanzator S.c. SPERANTA SRL
(Denumirea, forma juridica)
N r. de inregistrare fiscala. ... 41.4.3.3. .. CHITANTA FISCAL:t Nr. 00401
Adresa ..... AMVR..GY~W. Nf:.H .... DATA 18 OCTOMBRIE/199 ...........
......................................................
S-a incasat de la POPA ION - s.c, QARCK SRL
SPECIFICA TIA UM CAN- PRETUL VALDA· din care:
TITATEA UNITARCU REA T.V.A.
AMANUNTUL TDTALA
J 2 3 4 5 6= (0015.18)
118 • '
Dobiindd Scutit conf. 00.
imprumut 50.000 3/92 art. i 12
Semnatura ~I TOTAL 50.000
~ta mpila unltitil 1. Natura operatiunll: incasarea, in numerar, a unuivenit din

dobanzi'

'2. Elernente care sufera modiflcarh

2.1 numeral' in casierie

1._

if! ;ii/

.2 volumul veniturilor din dobdnzi

',it'

/Conturile care tin evidenta elernentelor ce sufera modificari

5311 A "Casa in lei"

3.2 766 P "Venituri din dobdnzi" 4. Sensul modi ficarilor

4.1 numerarul din casierie va creste

4.2 volumul veniturilor din dobdnzi va creste

5. A plica rea regulilor de functionare a conturilor

5.1 Contul "5311 Casa in lei", fiind cant de activ ~i inregistrdnd 0 majarare,

SE VA DEBITA

5.2 Contul 766 "Venituri din dobdnzi", fiind cant de pasiv ~i inregistrdnd 0 majorare,

SEVA CREDITA

6. Formula contabilat 5311 .

"Casa In lei"

766

50.000

=

"Venituri din dobanzi"

Documentul de la pagina 107

1. Natura operatiunii: depunerea de numerar In cont

2. Elementele patrimoniale care sured! modifidiri: 2.1 numerarul din casierie

2.2 volumul virarnentelor interne

3. Conturile care tin evidenta acestor elemente: 3.1 Contul 5311 A "Casa in lei"

3.2 Contul 581A "Viramente interne"

,",vu.abiH.".", penn U lu.:ep:hull

4. Sensul modificarilor:

4.1 numerarul in casierie se va diminua ' 4.2 volumul viramentelor interne va creste

5. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor

5.1 Contul 5311 "Casa in lei", fiind cont de activ ~i inregistrdnd 0 diminuare,

SE VA CREDITA

5.2 Contul 581 "Viramente interne", fUnd cont de activ si inregistrdnd 0 majorare,

SE VA DEBITA

6. Formula contabila:

581 "Viramente interne"

5311

118.000

"Casa in lei"

Cu acesta ~ltima operatiune, am incheiat inregistrarea operatiilor eu numerar. S~ inregistram si operatiile ce se deruleaza, prin contul de la banca, in aceeasi zi.'

BANCA COM. SUC. MUN. BUC. CONT.47.1621.1.00

18.10

OPER. DOC. C/CONT DEBIT

CREDIT

SOLD

4.200.000

300.000

500.200 620.000

118.'000

l.420.200

118.000

2.897.800

0\ 2
0\ C
_-<
: <tI
to 0-
.r.::
..D 00:
S
0 0\:
u \0:
0 -.
00 0:
0
V) ;;:; 0:
c<l t- o:
~~ 00 z;
00 --<:
c 7" ~ N:
..: c \0:
U z ;:l 1"""'"'1:
< ~ t-:
;;l
P=I f-;. < 7:
.... ~ ~
;;l
;3 f-; ..;
f-; V1 ~
'j S ....
.... ~ c
<u ::r.:: u 0
o~ u u
o::Z
.... :.:J
;::;;:;::;;: ro
0< --,_)
U)~ vp;:
"UCIJ
~,~ ·<;:::x
Z~ .aw
<0 1-<0-
P=I~ ~~
~
oil 0..:r:
< "Ur-
6 v>z
oj [..:r:
-;;;; <tiP;:
<3 "Ow
;J roO-
u ,CIJ
bl CIJ <:>

bN

:L~··

::~ ..

;i ~

1" .-

Sa privim eu atentie, in primul rand, extrasul de cant Rernarcam:

• soldul zilei precedente

• sume primite in eont

(coloana CREDIT A EXTRASULUI) sume platite din cont

coloana DEBIT A EXTRASULUI)

4.200.000 118.000

1.420.200

2.897.800

le extrasului sunt anexate doua-ordine de plata care ne permit sumelor de 500.000 si 620.000 ce apar ea sume platite din cont: prima reprezinta infiintarea disponibilului in eametul de ceeuri, cea de-a doua, achitarea unei obligatii fat a de furnizor.

Nu exista documente justificative pentru suma 300.000, suma platita ~i pentru suma de 118.000, suma primita,

Coreland, insa, extrasul de cont eu registrul de casa din aceeasi 21, observam ca suma de 300.000 reprezinta 0 ridicaredin cont pentru alirnentarea casieriei, iar suma de 118.000 reprezinta 0 sumadepusa in cont. . In aeest moment, detinem toate datele necesare inceperii inregistriirii In contabilitate. Vom efectua analiza contabila a operatiunilor consemnate pe documente, de data aceasta rara a mai inscrie si denumirea fiecarei etape, trecand nurnai natura operatiunii,

1) RiJicat numerar Jin cont pentru alimentarea casieriei a) disponibilitati pastrate in banca

Contul 5121A "Conturi In banci In lei" "-" SE VA CREDITA b) volumul virarnentelor interne

Contul581A "Virarnente interne" "+" SE VA DEBITA

581 "Viramente interne"

5121

300.000

"Conturi la banci In lei"

----~~~-------

110

Contabilitate pentru incepatori

2) Infiintat disponibil in camdul de cecuri ~i achitat contravaloarea l:arnetului

a) dispooibiliHitile pastrate la banca

Contul 5121 A "Conturi la band' 'in lei" "-" SE VA CREDITA

b) volumul viramentelor interne

Contu1581 A "Viramente interne" "+." SE VA DEBITA

c) volumul eheltuielilor cu reehizitele (materiale nestoeate)

Contul 604 A "Cheltuiell cu materialele nestocate" "+" SE VA DEBITA

%

5121

. 500.200

=

"Conturi la banci in lei" 500.000

581 "Viramente interne" 604

"Cheltuieli eumateriale nestoeate"

200

Acesta ultima formula eontabila se numeste formula contabila cornpusa, ea urrnare a faptului ca se stabileste eorespondenta concomitenta a doua conturi ell un al treilea (in eazul nostru, dona conturi se debiteaza, iar eel de-al trei1ea se crediteaza).

Semnul "%", numit In contabilitate "urmatoarele", indica faptul ca toate conturile trecute sub acest semn intra in eorespondenta eu contul

trecut de cealalta parte a semnului "=" (egal) .

3. Achitat prin cont un furnizor

(I.) disponiba;Gti1e pastrate 1a banca

Contul 5121A "Conturi la banci in lei" CREDITA

II ."

SE VA

b) obligatii fata de furnizor

rllntlll 401P "Furnizori" "_I! SE V A DEBITA

401

5121 620.000

"Fumizori''

"Conturi la banci in lei"

4. Depus numerar in cont

a) disponibilitati pastrate la banca

Contul5121A I~Conturi Ia banci 'in lei " "+" SE VA DEBITA . Contul581A. "Viramente interne" "_" SE VACREDITA 5121 .

581

118.000

"Conturi.in bane In lei"

"Viramente interne"

Pentru operatiunile care s-au derulat prin cec, se detin urmatoarele documente:

BANCA COM. SUC. MUN. BUC. CONT.46.30.00.00 18.10

OPER~""DOC~"""c7cONT -'''-'-DEBIT-''-'-'CREDIT--'''-SOLD''''~--

0 •• ," •••••••••••• 0 ••••••••••••••• 0" 0" 0 •• '" ••••••• ~ ••••••••• 0 ••••••••••••• 0 ••••• 0' ••••••••• 0_ ••• 0 ••••••••••••• 0 •• 0 •••••••••• ,0, ••••• 0 •••• , •••••••••••••••••• ,_ •• , •••••••••••••••••••••••••

o

300.000

500.000

500.000

200.000

300.000

112

Contabilitate pentru inceplitori

Din documente1e existente, rezulta primirea, in contul special al cecului, a sumei de 500.000 lei si plata, din acelasi cont a sumei de 300.000 lei. Prima suma, cea de 500.000 lei, reprezinta infiintarea disponibilului in camet, iar cea de-a doua, achitarea unei obligatii fata de un furnizor. Analiza contabila a acestor operatiuni se prezinta in cele ce urmeaza:

1. infiintat disponibilin carnetul de cecuri .!!l disponibilul in

Contul5126A"Carnete de cecurl" "+" SE VA DEBITA b) volumul viramentelor interne:

Contul581A "Virarnente interne" "-" SE VA CREDITA

5126

581

500.000

=

"Carnete de cecuri "

" Viramente interne"

2. Achitat cu un cec, 0 obligat'ie fata de un furnizor a) disponibilul in cecul eli limita de suma

Contul 5126A "Carnete de cecuri" "-" SE VA CREDITA

b) obligatia fata furnizor

Contu1401P "Furnizori" "-" SE VA DEBITA

401

5126 "Carnete de cecuri"

300.000

=

"Fumizori" /

Qp!Vra~lunilc coouorrricc, consemllate pe documentele justificative prezentate, se vor inregistra in contabilitate astfel:

• cronologic: (cu fonnule contabile) in "Registrul jurnal"

.' sistematic: in fisele de cont

13

lata cum se reprezinta Registrul jumal in care s-au inregistrat operatiunile cuprinse in miniexercitiu:

Explicatii

Sume

Simbol conturi

Nr. Data Documen

crt. inreg, tul (felul,

nr. data)

Credi-

Debi-

Credi-

Debi-

Report

461

5311

250,000 250.000

766

50,000 50.000

5311

581

5311

118.000 118,000

120

o.r.

620.00

121

Extr, ct.

$i iata cum se prezinta fisele de cont ale conturilor "Conturi la banci in lei" si "Casa in lei" .

114

Contabilitate pentru lncepatori

FI~A DE CONT PENTRU OPERA TIl

DIVERSE Simbol cont Pagina
CONTURI LA B/iNCI iN LEI 5121 1
Data Document EXPLICATII Simbol Debit Credit DI Sold
cent C
coresp,
99.,. Fel Nr.
18.10 REPORT 4200000 4200000
RJ t 18 Ridicat 300000 3900000
.numerar,
119 Infiintat cec 500200 3399800
120 Achitat un 620000 2779800
furnizor
121 Primit din 118000 2897800
.casierie.
TOTAL LA 4318000 1420200 2897800
.is.ro FI~A DE CONT PENTRU OPERA TIl

DIVERSE Simbol cont Pagina
CASAiNLEI 5311 1
Data Document EXPLICATII Simbol Debit Credit D! Sold
cent C
coresp.
99 ... Fel Nr. .: '.
18.10 REPORT 0 0
RJ 113 Ridicat 581 30000Q 300000
.numerar,
114 Venituri 707 118000 418000
.vanzari
116 Dobanda 50000 468000
.imnr,
It5 Avans din 461 250000 218000
.nrofit
117 Depus 581 118000 100000
_n l.l:n.Rl:a .
TOTAL LA 468000 368000 100000
.is.io J)

tetinut ca, 0 data incheiate inregistrarile operatiilor care au avut loc intr-o zi, soldul conturilor "Casa in lei" si "Conturi la banci In lei", consernnate in fi~ele de coot, trebuie sa fie egale ell soldul din registrul de casa respectiv, ell extrasul de cont.

Verificati acest lucru!

Nota : Fisele de eont "se inchid", de regula, numai la sfarsitul lunii, In vederea intocmirii balantei de verificare.

CAPITOLUL4

CONT ABILIT A TEA STOCURILOR

CE SUNT STOCURlLE?

Stocurile reprezinta elemente patrimoniale din categoria activelor circulante, care pot fi consumate la prima utilizare sau vandute in stare a initiala ori dupa prelucrarea lor intr-un proces tehnologic. In categoria stocurilor sunt cuprinse, asa cum s-a_ aratat la un capitol anterior, materiile prime, materiale consumabile, semifabricatele, produsele finite, marfurile si ambalajele, obiectele de inventar.

De interes, pentru contabilitate, este, in primul rind, EV ALUAREA sto curi lor, ca urmare a faptului ca atat intrarile (aprovizionarile), cat si iesirile (consumurile sau vanzarile) de stocuri se fac la preturi diferite pentru acelasi produs, In raport cu lotul din care apartine.Tn cazul unei materii prime, spre exemplu, cauciucul brut, in cursul unei luni pot fi mai muIte aprovizionari; ca urmare a "mobilitatii" preturilor, este de presupus ca pretul fiecarui lot aprovizionat este diferit. In aceeasi perioada; pentru realizarea productiei (sa presupunem, anvelope), se va da ill consum cauciuc brut, din existentul aflat in magazie, de mai multe ori.

Se poate pune, deci, intrebarea: care este valoarea materiei prime data in consum?

Intrebarea este justificata deoarece In depozit s-auadusmai muIte loturi dioacelasi produs, eu caraeteristici fizice identice, diferentiate numai prin pretul la care au fost achizitionate, Au fost date in consum diverse cantitati care au provenit, de aseme~ea, din mai multe loturi.

Raspunsul la intrebarea enuntata mai sus este necesar pentru stabilirea a doua elemente foarte importante pentru contabilitate, si anume:

• Valoarea eonsumului de materie prima, care va servi la calculul costului de productie;

• Valoarea stocului final ramas in depozit la sfarsitul perioadei, care va servi la inventariere.

Existao -solutie foarte simpla care poate fi aplicata in scopul obtinerii datelor de' mai sus; este -vorba de metoda It costului istoric It care presupune evaluarea cantitatilor iesite la costul individual la care au fost achizitionate. Metoda este dificil de aplicat in situatia unor miscari frecvente ~i a unui numar mare de repere; in acelasi timp, legislatia in vigoare prevede ca stocurile vor fi evaluate prin una din urmatoarele metode: costul mediu ponderat (CMP) "prima intrare-prima iesire" (FIFO) "ultima intrare-prima iesire" (UFO) sau metoda preturilor standard.

lata, in cele ce urmeaza, caracteristicile principale ale acestor metode:

PRIMA INTRARE - P'RIMA IESIRE (FIFO)

Metoda se bazeaza pe principiul potrivit caruia "loturile procurate primele sunt ~i primele iesite" ceea ce determina faptul ca ultimele loturi . raman in stoc si vor impune pretul de inventariere.

Algoritrnul metodei:

I s~ determina valoarea soldului maxim disponibil adunand la soldul initial, valoarea intrarilor in cursul perioadei

sold maxim disponibil = sold initial + valoare intrari

• se determina soldul la inventariere, inmultind cantitatea inventariata

cu pretul ultimului lot 'i

, ~

, __ sold inventar = Q * pretul ultimului lot

se .stabileste valoarea vanzarilor, scazand din soldul maxim ibil.isoldul de la inventariere

.~IOlirevanzari = sold maxim disponibil- sold lnventar tru 0 mai buna intelegere, sa urmarim un exercitiu practic:

1) Soldul initial la produsul "A" 800 kg * 100 lei = 80.000 lei

2) Intrari in cursul perioadei 200 kg * 110 lei = 22.000 lei 300 kg * 120 lei = 36.000 lei

118

'-r Contabilltate pentru Incep~tori

TOTAL

100 kg * 125 lei = 12,500 lei 70.500 lei

3) Sold stabilit la inventariere 140 kg'

< 100 kg • 125 lei ~ 12.500 lei . 40 kg *120 lei = 4.800 lei

N uta: prin cantarire s-a inventariat cantitatea de 140 kg. Valoarea s-a stabilit potrivit principiului metodei FIFO, considerand ca preturile produselor din stoc vor fi preturile ultimelor loturi aprovizionate (in cazul nostru, din stocul de 140 kg, 100 vor fi evaluate la pretul ultimului lot care a fost tot de 100 kg, iar diferenta de 40 kg se presupune ca . provine din antepenultimul lot, acela de 300 kg si, deci, va fi evaluat la pretul de 120 lei)

4) Se stabileste valoarea iesirilor

(80.000 + 70.500) - 17.300 = 133.200

Aceasta metoda este avantajoasa prin aceea ca asigura 0 corespond~nta directa intre elementele de caleul. ~i fluxul fizic al stoeurilor si, in acelasi timp, soldurile finale sunt evaluate in jurul valorii de piata,

ULTIMA INTRARE - PRIMA IE~IRE (LIFO)

Metoda se bazeaza pe principiul potrivit caruia loturile procurate u1timele sunt eonsumate primele, iar primele raman in stoc ~i vor impune pretul la inventariere. ['

Algoritmul metodei

I se determina valoarea soldului maxim disponibil ca si In; cazul anterior

I se determina soldulla inventariere, inmultind cantitatea inventariata

ell pretul primului lot Ii: .

I se stabileste valoarea vanzarilor, scazand din soldul maxim disponibil soldulla inventariere

c.ontab.. ..... ea siv, u. llor

Utilizand datele din exemplul anterior, vom obtine:

1) sold maxim disponibil: 80.000 stoe initial

+ 70.500

= 150.500

intrari

140 Kg * 100 lei pretul primului lot 150.500 - 14.000 S.MxD

'2) sold la inventariere :

= 14.000

= 136.500 S.Iv

vanzarilor:

COSTUL MEDIU PONDERAT C.M.P.

Metoda consta in stabilirea unui cost mediu, care va fi aplicat stocului final stabilit prin inventariere, obtinand astfel valoarea soldului final.

Pr ecizare: notiunile de stoe si sold se utilizeaza astfel: .

pentru cantitati: pentru valori:

STOC SOLD

Pretul mediu se stabileste eu ajutorul urmatoarei formule de calcul

80.000 + 70.500

150.500

p=

107,50 lei

800 + 600

1.400

2) soldul final:

140 Kg *107,50 lei = 15.050

150.500 - 15.050 = 135.450 lei

3) valoarea iesirilor:

Din cele pareurse pana in prezent, sa retinem:

Ila intrarea in )atrimoniu, stocurile se evalueaza la costul de achizitie J/sah la costul de productie, daca sunt realizate prin mijloace

',-~;?--" "

I la iesirea din patrimoniu, evaluarea se face utilizand una din cele trei metode: FIFO, LIFO, ~MP.

Evidenta si evaluarea stocurilor se poate conduce si dupa metoda costului prestabilit sau pretul standard at:5.t pentru intrari, cat si pentru . iesiri,

Preturile standard reprezinta preturi medii pe produs, actualizate eel putin 0 data pe an. Ele se mai numese si preturi de inregistrare.

Evident ca fiecare aprovizionare, deci intrare ill patrimoniu, se face nu numai la preturi diferite de pretul standard (prestabilit), dar," adesea, la preturi diferite de la lot 1a lot.

Metoda de evidentiere a stocurilor la preturi standard presupune colectarea distincta a diferentelor de pre! intre preturile de achizitie ale diverselor loturi ~i preturile standard. Deci, inregistrarile vor fi efectuate eoneomitent eu valoarea la pretul standard al bunurilor achizitionate si eu valoarea diferentelor de pre! intre pretul de achizitie si eel prestabilit,

Relatia care exprirna cele de mai sus este:

Pre! achizitie

Pret standard

± Diferenta de pre!

(EFECTIV)

(PREST ABILIT)

Spre exemplu, sa presupunem ca se aprovizioneaza produsu1 "Aft (material eonsumabil), achitand furnizorului pretul inscris in factura de 600.000 lei. Pretul standard pentru produsu1 "A", valabil pentru perioada in care s-a facut aprovizionarea, este de 550.000 lei.

Inregistrarea aprovizionarii eu produsul "An se va face astfel:

Ila pretul standard - 550.000 lei

I diferenta nefavorabila - 50.000 lei

Dad dorim sa verificam relatia precizata anterior, vorn observa ca: 600.000 = 550.000 + 50.000

Rezulta ca, in eeea ce priveste inregistrarea intrarilor de stoeuri prin metoda preturilor standard, nu exista dificultati deosebite.

t\y¥~1;l;a apM, In:>a, atunci cand v a fi ncocsar sa. se i'nrcsistreze, prin aceeasi metoda, iesirile.

In aeest eaz se procedeaza oarecum similar, in sensul en se vor inregistra iesirile evaluate la pretul standard si, deasernenea, separat, diferentele de pre! aferente. Acest ultirn aspect, a1 diferentelor de pre! aferente bunurilor iesite, ridica problema determinarii lor cat mai exacte. Pentru a determina diferentele de pre! se utilizeaza un coeficient de repartizare obtinut prin formula:

soldul initial al diferente de pre! aferente

diferentelor de pre! + intrarilor In cursu! perioadei, cumulat de la inceputul anului

c

sol.iul initial al stocurilor valoarea intriirilor in cursul

la pre! de inregistrare + perioadei la pre! de inregistrare,

(standard) cumulat de la inceputul anului

Coeficientul astfel obtinut se.inmulteste cu valoarea bunurilor iesite evaluate 1a pre] standard, rezultatul reprezentand diferentele de pre! aferente acestora, Sa presupunem, utilizand exemplului anterior, ca, in cursul perioadei, a . iesit din patrimoniu produsul "A", evaluat la pre! standard de 400.000 lei. Pentru a putea rezolva exercitiul, vorn considera d. suntem in prima luna a anului si soldurile initiale sunt 10.000 pentru diferentele de pre! si 200.000 pentru stocul de produse A.

Trebuie sa aflarn care este valoarea reala a cantitatilor ie~ite in cursul lunii ..

Etape

• se determina valoarea la pre]

standard a bunurilor iesite (se da in tema)

• se calculeaza coeficientul de repartizare

400.000

10.000 + 50.000

60.000

c= * 100 * 100=7,5%

200.000 + 600.000 800.000

determina cota-parte de diferenta de pre], aferente bunurilor

122

Contabilitate pentru tncepatort

400.000 * 7,5% = 30.000

• valoarea 1a cost efectiv a bunurilor iesite este de :

. 400.000 + 30.000 = 430.000

Contabilitatea stocurilor poate fi condusa in doua moduri:

• inregistrand 'toate operatiile de intrare si iesire in momentul producerii lor, astfel incat sa se cunoasca in orice moment situatia cantitativa :;;i valorica a bunurilor existente, metoda denumita:

INVENTAR PERMANENT

• inregistrand iesirile ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale determinate pt::; baza inventarierii, metoda denumita: INVENTAR INTERMITENT-

De retinut ca, in conformitate cu principiul permanentei metodelor, in cursul unui an financiar, metodele de evaluare :;;i evidenta nu potti schim bate, ceea ce presupune ca, 0 data optat catre 0 anum ita metoda, toate lucrarile contabile se vor .realiza intr-un singur fel.

$1 A CUM, CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME $1 A MATERIALELOR

Se utilizeaza urmatoarele conturi:

a) 300 A "Materii prime"

Tine evidenta existentei si a miscarii materiilor prime, la pretul de . inregistrare (standard)

D: valoarea materiilor prime intrate din diverse surse C: valoarea materiilor prime iesite pe diverse destinatii S: valoarea materiilor prime existente

b) 301 A "Materiale consurnabile"

Tineevidenta existentei si a miscarilor materi'alelor consurnabile, evaluate 1a pretul de inregistrare.

Contabilitatea stocurllor

123

D: valoarea materialelor intrate din diverse surse C: valoarea materialelor iesite pe diverse destinatii S: valoarea materialelor existente

c) 308 Alp "Diferente de pret la materf prime ~i materlale"

Tine evidenta diferentelor de pret intre pretul de inregistrare si . costul de achizitie al materiilor prime si a1 materialelor.

D: diferentele in plus aferente intrarilor si diferentele in minus aferente iesirilor

C: diferentele in miDUS aferente intrarilor :;;1 diferentele in plus aferente iesirilor

,~.~a evidentiem functia contabila a acestor conturi, urmarind "f1uxul

10 . operatiunilor economice care au ca obiect dinarnica stocurilor .. prime $1 materiale. In conformitate cu prevederile Regula-

de aplicare a legii contabilitatii, inregistrarile ce urmeazii au la

de evidenta a preturilor standard (prestabilite). .

Aprovizionarea de la fumizori, cu materii prime, la cost de achizitie 300.000. Preted standard al materiilor prime aprovizionate este de 250.000.

401

costul de achizitie obligatio totals 300.QOO conf factura

"Furnizori"

300

"Materii prime" 308

"Diferenta de pre! materii prime"

250.000 pretul standard

50.000 diferenta In plus (pre] standardcost achizitii)

2) Aprovizionarea de la furnizor, cu materii prime.' Ia cost de achizitie 225.000; pretul standard al materiilor prime aprovizionate este de 250.000

-- ~- '''_. -~ "~~''''''''r :"._""'--

Cr., .. _.jlita"~ ... ~,jtru Ui. ... "pafOl I

300

"Materii prime"

250.000 pretul standard 225.000 costul de achizitie

% 401

"Furnizori"

308 "Diferente de pre] la materii prime"

25.000 diferenta In minus pre! standard -

cost de achizitie

3) Aprovizionarea cu materiale consumabile a carer achitare s-a facut din avansuri de trezorerie"

*Nuta: sume in numerar, "avansate" unor angajati in scopul procurarii unor bun uri, executarii unor deplasari etc.

3.1. initial, acordarea avansului

542

"Avansuri trezorerie"

5311

200.000

"Casa In lei':

3.2. procurarea de materiale consumabile si justificarea avansu1ui

301

"Materiale consumabile"

542

200.000

"Avansuri de trezorerie"

4) Intrari de materia1e ca aport 1a capita1ul social 4.1. initial, subscrierea capitalului social

456 1011

100,000

"Decontari cu actionarii

;;i asociatii privind capitalul"

"Capital social subscris nevarsat"

4.2. varsarea aportului in natura, sub forma de materiale

301

"Materia Ie consumabile"

456

60,000

"Decontari cu actionarii si asociatii privind capitalul"

4.3. evidenta varsarii capitalului social subseris .

lOll

"Capital social

subscris nevarsat"

1012

"Capital social

subscris varsat"

60,000

Nota: Diferenta de 40,'000 se varsa obligatoriu in bani, 5) Intrarea de materiale primite prin donatie

301 771

800.000

"Materiale consum"

"Venituri exceptionale din operatii de gestiune"

Fluxul operatiilor continua eu iesirile de materii prime si materiale.

Principala destinatie pentru aceste bunuri economice 0 eonstituie "dar.ea in consum", respeetiv consumarea in cadrul proceselor de productie, unde, ca urmare a prelucrarii lor, vor fi transformate in produse finite.

Exista, de asei:nenea, si alte tipuri de iesiri, cum sunt: trimiterea la terti spre prelucrare, vanzarea ca marfuri prin magazinele proprn, eventualele pierderi suferite in urma unor calamitati etc.

1) Darea in eonsum a materiilor prime

6(' )

"Cheltuieli cu materii prime"

300 "Materii prime"

1.1. Evidentierea darii in eonsum de materii prime 1a pret standard 100.000

(costul de achizitie 125.000) 600

"Cheltuieli cu materii prime"

%

125,000

100.000

300

"Materii prime" 308

"Diferente de pre! la _ materii prime"

25.000

1.2. Evidentierea darii In con sum de materii prime 1a pre] standard 100.000 .

126

.".""~~""" ,.~-- .,_ "~-"·T" -~,,'~,,",,"

Conraollltare pentru mcepators

(cost de achizitie 70.000) %

300 "Materii prime"

100.000

600

"Cheltuieli eu materii prime" 308

"Diferente de pre!"

70.000

30.000

2) Expedierea de materiiprime la terti, pentru prelucrare 2.1. Expedierea '

351

"Materii si materiale aflate la terti"

300

100.000

"Materii prime"

2.2. Returnarea materiilor prime prelucrate 300

351

100.000

"Materii prime"

"Materii si materiale aflate la terti"

2.3. Costul prelucrarii

%

401 "Fumizori"

70.800

628

"Cheltuieli eu servieiiIe exeeutate de terti" 4426

"T.v.A. deductibila"

60,000

1 0.'800

3) Transformarea in marfuri, .pentru vanzarea in magazinul propriu

371 % 130.000

"Miirfuri"

300 "Materii prime" 301 "Materia Ie consumabile"

30.000

100.000

/

CODllw.,jtate" <>lV..:urik.

--------------~--------,--------------------

/'/,;:) .

4) Inregistrarea pierderilor nerecuperabile produse de calamitati

%

15.000

671

"Cheltuieli exceptionale din operatii de gestiune"

10,000

300 "Materii prime" 301

5,000

"Materiale consumabile"

CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE

Inlegatura cu operatiunile privind produsele finite, este necesar sa se cunoasca urmatoarele:

• produsele se obtin in urma proceselor tehnologice, in tot cursul lunii, rezultand de aici faptul ca nu se cunoaste, in morrientul obtinerii lor, costul real.

• produsele obtinute se predau la magaziile de produse finite, ocazie cu care, pentruevaluarea lor, se stabileste un pre! prestabilit, numit pre! standard,

• la sfarsitul lunii se determina costul real al produselor finite te prininsum~rea cbeltuielilor efectuate pentru realizarea lor, stabilindu-se, deci, COSTUL EFECTIV

secompara valoarea produselor finite obtinute exprimata in cost cu valoarea produselor finite exprimata in pret' standard, -se astfel diferentele de pre! aferente,

SA MAl AVEM, DEC1, iN VEDERE Sl FAPTUL CA:

• in cursul lunii au loe livrari de produse finite catre clienti; clientilor produsele finite le vor fi vandute la pretul eu ridicata (de livrare), care include costul de productie si profitul producatorului. In 'documentele de livrare (factura) va fi trecuta §i componenta fiscala - In acest caz, taxa pe valoarea adaugata. Totodata, deoarece livrarea a avut loc inainte de stabilirea costului efectiv, trebuie sa retinern ca gestiunea

JL8

magaziei de produse finite este incarcata eu valoarea stabilita pe baza pretului standard.

Pentru edifieare, iata 0 schema a algoritmului operatiilor descrise mai sus:

Obtinere produse finite 1 ~i predare la magazii .

PRET STANDARD

2

Livrare eatre elienti PRET CU RIDICATA +

T.v.A.

PRET STANDARD

4

Repartizarea diferentelor de pre! si descarcarea gestiunii eu produsele livrate .

Stabilirea costului efeetiv si I

3. a diferentelor de pre]

• la sfarsitul lunii se va efectua, din proprie initiativa, operatiunea de "descarcare a gestiunii" cu valoarea la pre] standard a produselor finite, livrate clientilor si diferentele de pre! aferente.

CONTURILE CARE ASIGURA EVIDENTA PRODUSELOR FINITE

345 A "Produse finite"

Tine evidenta existentei si a miscarii produselor finite, evaluate la pretul standard

D: valoarea produselor finite obtinute in cursullunii

C: valoarea produselor finite ce au fost livrate in cursul .lunii (operatia se numeste "descarcarea gestiunii" si se efectueaza la sfarsitul lunii)

S: valoarea produselor finite existente 348 Alp "Diferente de pre] laP.F."

Tine evidcnta difcrcntclor dintre valoarea produselor finite exprimata in cost efectiv si valoarea produselor finite exprimata in pre] standard.

Cont ... v.utatea , .. vdJrik.

1

. D: diferentele nefavorabile aferente produselor finite obtinute, preeum si diferentele favorabile aferente produselor finite livrate, la operatia de descarcare a gestiunii.

C: diferentele favorabile aferente produselor finite obtinute, ;;1 diferentele nefavorabile aferente produselor finite livrate, la de descarcare a gestiunii.

;.':' S:' diferentele de pre] aferente produselor finite existente.

eele ce urmeaza sa exemplificam modul de inregistrare, in contabilitatea cronologica.,a operatiunilor eu produse finite:

1 obtinerea de produse finite la pre] standard 8.000.000

a) natura operatiunii: obtinerea de produse finite

b) elemente care sufera modificari:

valoarea produselor finite din magazie volumul veniturilor (latente potentiale ")

* se considers ca produsele aflate in magazie reprezinta un venit potential, in sensul ca, 0 data ell vanzarea lor catre clienti, acest venit latent se va t:ransforma intr-un venit eert.

e) conturile care tin evidenta elementelor ee suferamodificari:

t

345 A"Produse finite"

711 P "Venituri din productia stocata"

d) sensul modificarilor: valoarea produselor finite va creste volumul veniturilor va creste

e) aplicarea regulilor de functionare a conturilor

I contul 345 "Produse finite" fiind un cont de activ ";;i, inregistrand 0 majorare, se va debita

I contul 711 "Venituri din productia stocata" fiind un cont de pasiv si, inregistrand 0 majorare, se va eredita

1) formula contabila

130

Contabilitate pentru lncepatort

345

711

"Produse finite"

"Venituri din productia stocat~:', 'i"hl

. ..r _ - .... ;';j,·j:}.t!,'nl

8.000.000

2 Se stabileste la smqitullunii costul efectivla 7.500.000 lei Diferenta de pret se obtine comparand costul efectiv cu pretul stan-

dard, deci: .

7.500.000 -8.000.000 = -500.000

Semnul "_" ne indica felul diferentei, in acest caz, 0 diferenta favorabila (Cef<Pst)

711

. "Venituri din prcductia stocata"

500.000

348

. "Diferente de pre! P.F."

lata \>i analiza contabila a acestei operatiuni:

348 Alp "Diferente de pre]", diminuare, se va 'credita

711 P "Venituri productie stocata", diminuare, se va debita Sa urmarim acum situatia conturilor afectate:

D 345 C D 348 C

----~------ ----~~--~

8.000.000 . 500.000

D 711 C

500.000· 8.000.000

7.500.000

:Pr~t ~ta~d;~d:

1 __ ~ ,

iDife-r~~te d;p~;t -:

__ - - _.!. I

r C-o~t ~f;ctiv-: .

1----- 1

Rezulta, din cele de mai sus, i faptul ca, in contul "Venituri din productia stocata'Ta sfarsitul lunii, se gaseste valoarea produselor finite obtinute, exprimata In cost efectiv. Totodata, se observa si corelatia care se stabileste intre soldurile acestor conturi respectiv:

S.ct. 711

lS.ct.)":;

3 Se stabileste costul efectiv la 9.000.000 (enuntul reprezinta 0 alta varianta fata de cea propusa la pd.2)

contablmatea stocurilor

13

Comparam Cef ."1 Pst. astfel:

('.'/(c}9.000.000 - 8.000.000 = + 1.000.000

';j' ,f,',

. Semnulrv+" indica felul diferentei, .in acest caz, 0 diferenta

nefavorabila (cef > Pst)

348 "Diferenta de pre!"

711 1.000.000

"Venituri din prod. stocata"

Verificati dvs. corelatia dintre COil til rile afectate, in acest al doilea cazl

711

c

D

:Pr~t ~ta~1d;~d ~

1 , ,

f Co~t ~f-;cti; ~

1 1

4) Presupunand va intreaga cantitate de produse finite a fost livrata clientilor, sa se inregistreze descarcarea gestiunii

Varianta 1: ell diferenta de pret favorabila

711 345

8.000,000

"Venituri din prcductia stocata"

"Produse finite"

711 "Venituri din prcductia stocata"

500.000

348

"Diferente de pre]"

ria in conturi va fi urmiitoarea:

345 C

000 8.000.000

D 348 C

500.000 500.000

711

c

D

500.000 8.000.000 7.500.000

8.000.000 8.000.009 500.000 500.000

8.000.000 8.000.000

Varianta 2: cu diferenta de pre] nefavorabila

132

"~"T

Contabilltate pentru 'inceplltori

711

"Venituri din productia stocata"

%'

9.000.000

345 "Produse finite" 348 "Diferente de pre]'

1.000.000

'i:nscrieti durnneavoastra modiflcar ile in conturi!

D 345 C D 348

:-::-::~-::--,.---

8.000.000 1.000.000

C

D

711 C

8.000.000 , 1.000.000

Utilizand cunostintele acumulate pana III prezent, sa rezolvam un exercitiu care sa cuprinda toate operatiunile ce se deruleaza cu produse finite:

La S.C. "SPERANTA" S.R.L., in luna curenta, au loe urmatoarele operatii:

1. Se obtin si se predau la magazie produse finite evaluate la pre] standard, 1.000.000 lei.

2. Se livreazaclientilor produse finite conform faeturii nr. 86, astfel:

I produse finite la pret cu ridicata =1.300.000 I taxa pe valoarea adaugata -18% = 234.000

Valoarea la pre! standard a produselor livrate este de 800.000 lei.

3. La sfarsitul lunii, se stabileste costul efectiv al produselor finite obtinute: 950.000 lei.

SA REZOLVA~M!

1. Obtinerea de produse finites 345

"Produse finite"

711

"Veniruri din productia stoca til"

1.000.000

2. Livrarea dtre clienti de produse finite §i T.V.A.

nou intalnita, sa derularn analiza contabila pentru a

Elementele care sufera modifidiri:

a) drepturile de creanta (pag. 67) asupra clientilor

b) volumul veniturilor realizate din vanzarea produselor finite *

* .Ca urmare a prevederilor legislatiei in vigoare privind T.V.A., se considera ca, In mornentul livrarii bun uri lor catre beneficiari, furnizorul a realizat un venit, deci nu este conditionata realizarea venitului de momentul incasarii efective a bunurilor livrate.ci numai de momentul livrarii (se va reveni asupra acestui aspect atunei cand vorn discuta

despre exigibilitatea T V.A.). ,

c) valoarea T.V.A. ce se datoreaza de catre clienti proportional ell valoarea produselor livrate

Conturile care tin t:videnta acestor clemente: 411 A "Clienti"

701 P "Venituridinvanzarea produselor finite" 4427 P "T.V.A. colectata"

ile de creanta vor inregistra 0 majorare (+) . e: vor inregistra 0 major-are (+)

, .~;/c va inregistra 0 majorare (+)

A "Clienli" "+'\=> SE VA DEBITA

701 P "Venituri din vanzarea produselor finite" "+" => SE VA CREDITA

,,4427 P "T.V.A./e" "+" => SE VA CREDITA

134

-- ~-"--"-. -- ----r

Couraollltare pentru 11I\:t!patOtl

Formula contabiUi

411 "Clienti"

%

l.53A.000

701 "Venituri din productia stocata" 4427 "T.V.A.!colectat5."

1.300.000

234.000

3. Inrcgi strarea diferentelor de pret aferenre produselor finite
obtinute
Cef PSt = Dif
950.000 1.000.000 = -50.000 711

- "Venituri din productia stocata"

(Dif. favorabila)

348 50,000

"Diferente de pre!

-la produse finite"

4. Din proprie initiatfvil, la sfaqitul lunii, trebuie sa inregistrarn descarcarea gestiunii cu valoarea produselor finite llvrate, exprirnata 'in pret standard.

711

345

Valoarea produselor .

"Venituri din prod. stocata"

"Produse finite" finite livrate clientilor la pret standard

-:- ---------~-..L.i,l,,)·i;r,::J

- 711 Diferenta de prete]:) ;"

ii',

"Venituri din aferenta

prod. stocata"

348 "Diferente de pre]"

CE SUME SE CUNOSC DINTRE CELE NECESARE COMrLETA~RII FORilfULEI DE DESciRCARE A GESTIUNII?

I se cunoaste valoarea produselor finite livrate clientilor la pretul standard (se da in /exerci!iu 80Q.000 lei)

" .. -'"~-~"'" ! _.. '" ----.'"

,-,-,

hJ unoaste costul efectiv al lNTREGII cantitati de produse finite r= 950.000

j~' ,

dun6a~te diferenta de pre] aferenta INTREGII cantitati deproduse 'tinute = 50.000 lei

- ,

R~zulta, deci, ca nu se cunose elementele (cost efectiv, diferente) aferente livrarilor, Pentru a le afla, se procedeaza la REPARTIZAREA DIFERENTELOR DE PRET AFERENTE IESIRILOR, dupa urmatorul

.. , , ,

algoritm:

i.s, determinii un coeficient de repartizare

I

2. Se aplica coeficientul de repartizare obtinut asupra valorii la pre!

standard a iesirilor, obtinandu-se astfel diferentele de pre! aferente fiecarei naturi de iesire.

Soldul initial al diferentelor - de pre! .

+ Diferente de pre] aferente intrarilor in cursuL perioadei, curnulat de la inceputul anului

K~------------------------------------------

Soldul initial al produselor + - finite la pre] de inregistrare

Valoarea produselor finite obtinute In cursu! perioadei, cumulat de la inceputul anului

Presupunand di exercitiul se refera la luna ianuarie si soldul diferentelor de pre! este de 10.000 lei iar al produselor finite de 200.000, - coeficientul de repartizare va fi egal eu:

F/i'~r19.000 +' 50.000

/.·,.·.'"""i'·.,....---'- _

60.000

* 100 =

* 100:= 5%

200.000 + 1.000.600

1.200.000

Diferenta de pre! aferenta produselor finite livrate va fi egala cu:

ValoareaP, F.

livrate la pre] standard

* K

l.300.000 * 5% 65.000

36_-

Sa ne : intoarcem la formula contabila de descarcare a gestiunii, utilizand sumele determinate mai sus:

711 "Venituri din productia stocata"

345

"Produse finite"

Valoarea produselor finite livrate clientilor

, la pre] standai"dVJL

, . ':k ': .':~.'~::.

Sa ne amintim de relatia dintre soldurile celor trei conturi:

Set 711

Set 345 ±

+

Set 348

=

Pentru a afla, in cazul nostru, valoarea produselor finite livrate clientilor la cost efectiv, vom scadea din valoarea produselor finite livrate clientilor la pret standard diferenta depret calculata,

800.000

735.000

65.000

=

Formulele contabile complete pentru descarcarea gestiunii cu care incheiem exercitiul sunt, deci, urmatoarele:

348

"Diferente de pre!

711

"Venituri din productia stocata"

711 "Venituri din prod. stocata"

735.000

345

"Produse finite"

-_.----- ,

Sa urmarim, in cele ce urmeaza, un exercitiu In care vom avea de ,

rezolvat situatia diferentelorde pre] nefavorabile. Exercitiul se relera to! la luna ianuarie, soldul diferentelor de pre! fiind de 60.000 lei, iar al produselor finite 500.000 lei.

La S.C. "ALBATROS" S.R.L., in luna curenta, au Ioc urmatoarele

.operatii:

1. Se obtin si se predau la magazie produse finite realizate la pre! stan-

d.ard:;;; 3000000 '

2. Se Iivreaza clientilor produse finte conform facturii nr. 116, astfel: \

65.000

I produse finite la pre! cu ridicata = 3.600.000 lei I taxa pe valoarea adaugata 18% = 648.000 lei

Valoarea la pre! standard a produselor finite livrate este de 2.500.000

~.: .-·-·:(_\;h",J~/i}ft '.~:

La', sIar~itul lunii se stabileste costul efectiv al produselor finite

obtinute = 3.800.000 lei.

'Sa rezolvdml

1. Obtinerea de produse finite 345

"Produse finite"

711 "Venituri din productia stocata"

3,000,000

2. Livrarea catre clienti de produse finite $i T.V.A~

411 "CJienti"

%

4,248.000

701 3.600.000

'Venituri din vfinzarea

produseJor finite"

4427 648.000

T.V.A. colectata

Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite obtinute

Cef 3.800.000 . 348

PSt 3.000.000

Dif +800.000 800.000

711 "Venituri din productia stocatii"

initiativa, la sfarsitul lunii, se inregistreaza descarcarea valoarea produselor finite livrate, exprimatain pre! standard.

a putea efectua aceasta inregistrare, sa determinam diferentele aferen1:e produselor finite livrate clientilor,

138

.K =' 60,000 + 800,000 ' '* 100 = 24,57 %

500.000 + 3.000.000

Diferenta de pre! aferenta:

Valoarea produselor.finite iivrate clientilor la pre! standard

* K = 2.500.000* 24,57% = 614.250

Formula contabila pentru inregistrarea descarcarii gestiunii:

711 "Venituri din productia stocata"

"'/0

3.114.250

345

\ 2.500.000

"Produse finite'" 348 "Diferente de pre! ' la produse finite"

614.250

Am parcurs impreuna principalele operatii referitoare la produsele finite, evidentiind modul lor de inregistrarein contabilitatea cronologica.

, . i

Sa incercam sa pozitionam aceste operatii intr-un context mai larg,

pentru a- putea desprinde coordonatele de baza in ceea ce priveste activitatile economice, respectiv efectuarea cheltuielilor, realizarea veniturilor si obtinerea rezultatelor financiare (de formaprofiturilor sau a pierderilor).

Vom inva]a, cu aceasta ocazie, 0 succesiune de inregistrari contabile care se efectueaza, din proprie initiativa, la sfarsitul fiecarei luni, la toate societatile comereiale. Aceste inregistrari sunt grupate intr-un modul ce poate fi denumit "inchiderea .cbeltuielilor ~i inchiderea veniturilor" ~i au ca scop evidentierea rezultatului financiar al activitatii desfasurate in luna respectiva. Ca "masura' <I: rezultatului financiar se utilizeaza contul "Profit si pierdere", care functioneaza astfel:

D Profit ~i ierdere C

D Profit :;;1, pierdere C

CHEL TUlELI VENlTURI

CHEL TUlELI VENITURI

s.c. "PROFIT" (VENITURI ) CHEL TUIELI)

S.D. "PIERDERE'

(CHELTUIELI ) VENITURI).

Pentru a realiza obiectivele propuse, sa rezolvam impreuna urmatorul exercitiu:

.,tn luna ianuarie.Ta S.C: "SPERANTA" S.R.L., soldul diferentelor de pret.aferente produselor finite este de 40.000 lei, iar al produselor finite,

de 000 lei.

tiunile economico-financiare, care au loc, sunt prezentate mai

gistreaza aprovizionarea ell materii prime de la furnizori, astfel:

I T.V.A. 360.000

2. Se dau In consum materii prime = 1.500.000 lei

3~ Se achita Cll filii de cec, din carnetul de cecuri, obligatia fata de fumizor

4. Se inregistreaza obligatia societatii fat a de personalul angajat in legatura cu plata salariilor = 1.000.000 lei

5. Se obtin produse finite la pre! standard = 2.100.000 lei; produsele se predau la magazie

6. Se inregistreaza achitarea, prin contul de la banca, a consumului de

energie electrica, astfel: I energie = 200.000

I T.V.A. = 36.000

7. Se livreaza catre clienti produse finite, astfel:

•

11a pre! cu ridicata = 2.800.000 I T.V.A. = 504.000

Valoarea produselor finite livrate clientilor, evaluata.la pre! standard, este de 1. 900.000

{ ..........• il).'1,1 .

8. Se prin;ie~te, in contul de la banca, contravaloarea produselor finite

cllentilor, .

140

9. Operatiuni din pr;prie initiative lasIar9it~111unii (st.abi~~r:a c~stului efectiv, repa~izarea diferentelor de pre], descarca~ea gestiunii, inchiderea cheltuielilor si inchiderea veniturilor).

1. Aprovizionarea eu materii prime:

%

401

2:360.000

"Furnizori"

300 "Materii prime" 4426

"T.V.A. deductibila"

2.000.000

360.000

2. Darea in consum a materiilor prime

600 "Cheltuieli eu materiile prime"

1.500.000

300 "Ma.terii prime"

3. Acbitarea obligatiei fat a de furnizoml de materii prime 5126

2.360.000

401

"Furnizori"

. "Carnetede cecuri "

4. Inregistrarea obliga}iei privind salariile

~ 421

641

1.000.000

"Cheltuieli eu salariile"

"Personal - remuneratii datorate"

5. Obtinerea de produse finite 1a pre} standard

345 711

"Venituri din productia

2.100.000

•

"Produse finite"

stocata"

6. Achitarea consumului de energie electrica 5121

%

'236.000_.

605

"Cheltuieli eu energia si apa" 4426

"T.V.A. deductibila"

"Conturi la banci in lei"

36.000

Con.i... ... rates, ... v~urfk.

I"'L

7. Livrarea produselor finite catre clienti

411 ~~

"Clienti"

3.304.000

701

"Venituri din vanzarea P.F." 4427 ,

"T.V.A colectata"

,

2.800.000

504.000

8. Primirea contravalorii produselor livrate

51?l

··"",".T1'It·, 1~")ii.J;lei in lei"

411 "Clienn'': ,

3:304.000

Urmeaza acum operatiunile ce se efecrueaza din proprie initiatiya la sfarsitu] fiecarei Iuni.

• Este necesar, in primul rand, sa stabilim diferentele de pre}.

Pentru aceasta, avem nevoie de costul efectiv, deoareee valoarea acestuia TIU a fost inclusa in datele exercitiuln], Vom obtine costuI efectiv, cumuland toate eonsumurile inregistrate in eonturile de cheltuieli:

D 600C .1500000r-

D 605

c

D 641

c

200,000

1.000.000

• Costul efectiv al produselor finite realizate va fi egal eu:

(500.000

+

1.000.000

+

200.000

2.700.000

(materii prime)

(salarii)

(energie)

• Diferentelede pret vor fi:

Cef .000

Pst

Dif.

2.100.000

+ 600.000 (nefavorabila)

142

• Sa Ie inregistram in contabilitate: 348

"Diferente de pre]

Ja produse finite"

711 600.000

"Venituri din productia

stocata'

• Sa repartizam diferentele de pre] aferente produselor livrate clientilor

K=

40.000 +,600.000

700.000 + 2.100.000 * 100 = 22,85%

Diferenta aferenta produselorlivrate = produsele livrateIa pre] standard * K

Dif. = 1.900.000 * 22,85%

434.150

• Sa inregistram in contabilitate descarcarea gestiuniii eu valoarea produselor finite livrate

711 .

"Venituri din prod. stocata"

.%

2:334.150

345 "produse finite"

l.900.000

348 "Diferente de pre], la produse tinite"

434.150

• Sa pareurgem rezultatului financiar( veniturilor)

121

"Profit si pierdere"

modulul de inregistrari privind detenninarea modulul inchiderea eheltuielilor 9i inchiderea

%

2.700.000

600

l.500.obO

"Cheltuieli Cll mat. 'prime"

605 200.000

"Cheltuieli cu energia si apa"

641 1.000.000

"Cheltuieli ell

salariile personalului"

%

121 "Profit si pierdere"

3.165.850

701

"Venituri din vanzarea P.F." 711

"Venituri din prod. stocata"

2.800.000

.\~6~

. Rezultatul finaeiar se va observa din eonsultarea contului "Profit si pierdere"

D

121

PROFJT $I PIERDERE

C

2. 700. OQO

S.C. 465.850 "PROFIT"

3.165.850

2.700.000

3.165.850

CONTABILITATEA MARFURILOR

Buna intelegere a modului de efectuare a inregistrarilor in contabilitate a operatiunilor privind marfurile este conditionata de cunoasterea modului de formare a preturilor de vanzare ale acestora,

Marfurile provin din doua surse, respeetiv:

I din productie interna I din import

Comerciantii procura rnarfurile de -la furnizori, platindu-le acestora contravaloarea bunurilor livrate, inregistrand aceasta operatic la un "cost

de achizitie". .

Daca furnizorul este producator sau irnportator, costul de achizitie pentni comerciant este pretul ell ridicata(de livrare), astfel:

a)' Pretul ell ridieata al producatorilor interni:

144

Contabllitate pentru hicepator!

Cost +

Profit ==

P.R.P.

b) Pretul cu ridicata al importatorilor:

Valoare in varna + Taxa vamala + Accize + Marja (profitul) =

P~R.I.

Fumizorii (producatori sau importatori) vor inscrie pe documentele de livrare, respectiv pe facturi, componerita fiscala, anume taxa pe valoarea adaugata.

Astfel, un comerciant se va aproviziona de la un producator cu marfuri, dupa cum urmeaza:

I valoare marfuri la pre! cu ridicata I T.V.A. 18% .

1.000.000 180.000 1.180.000

I total factura

,

Cornerciantul va stabili iun pre! de vanzare pentru marfurile achi-

zitionate care sa-iasigure compensarea cheltuielilor efectuate si, in plus, obtinerea unui profit. In acest scop, la costul de achizitie va adauga ceea ce se numeste "adaos comercial", obtinand pretul de vanzare cu amanuntul,

Dar' componenta fiscalii, T. V.A.?

Conform legislatiei in vigoare, in mod exceptional, ill pretul de vanzare cu amanuntul se va cuprinde si T. V.A.. lata cum se forrneaza pretul de vanzare cu amanuntul la 0 societate comerciala care este platitoare de T.V.A.:

I se aprovizioneaza cu marfuri de la un producator sau importator, la pretul cu ridicata de 2.000.000.

I stabileste un adaos comercial de 4.0%

P.R.

2.000.000 800.000.

360.000 T.V.A. 144.000

A.C . ..I.ov.

P.Am

2.800.000

I

504.000

I

I

P.Am complet

3.304.000

Coutabhuarea stO'-Ul .. or

. Dad societatea comerciala este scutita de plata T.V.A" pretul de vanzare se va forma astfel:

P.R.

A.C. 40%

360.000

T.V.A.

2.000.000 800.000

504.000

P.Am

2.800.000

P.Am. complet 3.160.000

De retinut .!

• T.V.A. nu face parte din pretul cu ridicata al producatorului sau al importatorului

• T.V.A. se include in pretul de vanzare cu amanuntul cornplet.

• Nu se calculer la adaos comercialla T.V.A. !!!

Sunt necesare precizari in ceea ce priveste problematic a taxei pe adaugata, rara de care nu pot fi intelese corespunzator inregistrarile operatiilor privind rnarfurile.

CE SE POATE SPUNE DESPRE T. V.A.?

• Este o taxa generala de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pana la consumatorii finali ..

• Din punct de vedere fiscal, este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind TRANSFERUL PROl:'RIET ATn ASUPRABUNURILOR $1 PRESTARILE DE SERVICII.

• Este 0 taxa unica ce se percepe, iusa, in mod fractionat, corespunzator valorii ad aug ate la fiecare stadiu al circuitului economic.

CE ESTE VALOAREA ADAwUGATA?

Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic,

146r~-"

Exemplu: In cursul unei luni, 0 societate comerciala se aprovizioneaza cu diverse bunuri ~i servicii In valoare de 2.000.000 lei; valorifica produse finite catre clienti de 3.000.000 lei.

. ,

Valoare adaugata: vanzari 3.000.000 - , Cumparari 2.000.000 = 1.000.000

CARE SUNT OPERA TIlLE IMPOZABILE (supuse taxei)?

1. Operatii care au ca efect T~SFERUL PROPRIETArIl ASUPRA BUNURILOR

ill Livrari de bunuri:

I vanzari

I schimb de bunuri

I inchiriere cu .clauza trecerii in proprietate ,

• folosirea bunurilor in interes propriu sau puse .la dispozitia tertilor cu titlu gratuit

• Transferul proprietatii asupra bunurilor imobiliare:

I vanzare

• schirnb

• inchiriere cu clauza trecerii In proprietate pentru locuinte, vile, constructii industriale, agricole, terenuri, precum si bunuri de natura mobila ce nu pot fidetasate (levi cazane)

• Prestarile de servicii:

.lucrari de constructii montaj

• transport de persoane si marfuri

• inchiriere de bunuri mobile

• reparatii de orice fel

• Importul de bunuri si servicii

CARE SUNT OPERATIILE CARE NU INTRA IN SFERA DE

APL/CARE?

-l\i; Nu intra In sfera de aplicare a T.V.A. operatiile de livrare ~i prestari de servicii executate de catre:

.• asociatii tara scop lucrativ;

• organizatii sindicale, poIitice, religioase;

• institutii publice.

,

CARE SUNT OPERA TIlLE SCUT/TEDE T. V.A.?

Sun! scutite de T.V.A. operatiile efectuate de catre:

, .

• unitati sanitare si de asistenta sociala;

:t • unitati de stiinta, invatamant, cultura, sport;

'·:1 .

//

"f. organizatii de nevazatori si handicapati:

~iJ: . .

• institutii bancare, financiare, loteria, monetaria statului;

.• editari, tipariri si vanzarea de carti, ziare, reviste;

I importurile scutite de plata taxelor vamale;

I unitiitile cu un volum de activitate de pana la 50 milioane lei

anual.

,; In legatura eu ultima situatie de scutire trebuie precizat cii plafonul este annal. Dad in cursul unui 'an nu a fost depasit plafonul, in anul .urmator caIculul se reia de la zero. De asemenea, in situatia depasirii acestui plafon, unitatea respectiva va deveni platitoare de T. V.A., incepand cu data de intai a lunii a doua celei in care s-a depasit plafonul.

Exemplu:

V~lumuI veniturilor realizate in perioada ianuarie 49.800.000. Venituri realizate In luna aprilie: 1.000.000.

Obligatiile ce revin societatii comerciale aflate in aceasta situatie, sunt urmatoarele:

aprilie:

•. p~na pe data de 15 mai va depune la administratia financiara "Cererea de luare in evidenta ca platitor de T.V.A."

.Iincepand cu 01 iunie va deveni platitor de T.V.A. si va lua masurile organizatorice ce se impun privind evidenta operatiilor.v

CINE SUNT PLATITORIDE T.V.A.?

I Platitorii de T.V.A. sunt persoane juridice sau persoane fizice inregistrate ca agenti economici sau autorizate sa desfasoare activitati economice intr-o maniera independenta.

I Platitori de T.V.A. sunt liii persoanele juridice sau persoanele fizice chiar daca nu sunt agenti economici, PENTRU IMPORTURILE SU-

PUSE TAXELOR V AMALE. .

CARE ESTE BAZA DE IMPOZITARE ?

I preturile negociate intre vanzator ~i cumparator, inolusiv accizele (dupa caz);

I tarifele negociate pentru prestarile de servicii;

I suma. rezultata prin aplicarea cotei de comision in cazul operatiilor de intermediere;

I pretul cu ridicata al importatorilor. CARE SUNT COTELE ?

I Cota de 18% care se aplica asupra operatiilor de vanzari de bunuri mobile si irnobile (la intern), asupra prestarilor de servicii si importurilor de bunuri si servicii; cota redusa de 9% asupra unor bunuri specifice.

I Cota zero care se aplica asupra operatiilor de export de bunuri si servicii efectuate de ageutii ieconomici cu sediul in Romania, asupra serviciilor de intermediere la export, pre cum ~i asupra vanzarilor catre ambasade . ~i reprezentante straine. Aceasta cota asigura drept de deducere.

Desi nu este propriu-zis 0 cota, se mai poate discuta de ceea ce se numeste "cota recalculatii", rezultata din aplicarea unei tehnici de calcul fiscal, respectiv metoda "sumei miirite", Aceasta cota recalculata seutilizeaza in scopul determinarii taxei pe val,?are adaugata ce se inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul complet.

Valoarea cotei rezulta din raportul de mai jos:

,--ontaVllllatea S ,VL uiUor

COTA *

100+ COTA

18 X

100 =100 + 18 = * 100 = 15,25423°0

Pentru a afla care este valoarea taxei pe valoare adaugata, jnclus~ in pretul de vanzare eu amanuntul com?~et, .se a~lica cota r_ecal~ulata l~ valoarea sumei, reprezentand incasan din vanzarea marfunlor. Sa

urmarim exemplul de mai jos:

1. Se aprovizioneaza marfuri de la furnizori, astfel:

I marfuri 3.000.000 I T.V.A. 54 J.OOO

2. Se stabil~~te nivelul adaosului cornercial prin aplicarea procentului de 40%

Sa u~arim formarea pretului de vanzare cu amanuntul complet: 540.000 T.Y.A. 216.000

P.A.

3.000.000 1.2.00.000

A.c. 40% -

P.Am.

4.200.000

756.000

P.Am. complet 4.956.000

Sa "ext;agem" din suma total a valoareaT.V.A. prin intermediul cotei recalculate:

4.956.000 X 15,25423% = 755.999,63 = 756.000 Pr;cedeul i~i dovedeste utilitatea atunci cand au loc vanzari z~nic~ de \ marfuri, rezultand incasari diferite in raport cu I valoarea~ m.arfunlor

. \\ vandute. Estle necesar, pentru contabilitate, sa se cunoasc~ din ce se "compune" suma incasata la sfarsitul fiecarei zile, resp.e~t~v care este valoarea marfurilor la pret cu amanuntul (pre] achizitie + adaos comercial) si care este valoarea taxei pe valoarea adaugata.

Pentru societatile comerciale care dispun de case electronice de . marcat~ "compozitia" sumei incasate se obtine au~?mat ca. u:-mare a facilitatilor echipamentului de lucru electronic; agentn economici care nu

:-- . ,~ ... -.-~ .. ··_···T' .

. ContabIlitate pentru lllcepatori

di~pun ~ncii de cas~ electronice de marcat vor put~a sa rezolv~ problema pnn aplicarea coter recalculate. ' .

Exemplu:

sa presupunem ca 1a. sfarsitul unei zile se preda la casierie, cu monetar, su~a de 2.114.301 lei, reprezentand incasari din vanzarea marfurilor, Caslerul~ trebuie sa elibereze chitanta pentru suma prim ita §i are nevoie sa cunoasca care este valoarea T. V.A. cuprinsa in suma totala,

2.114.301 * 15,25423% = 322.5 J 5 I'ei

In chjtanta pe care 0 va elibera, va inscrie: suma totala 2.114.301 care T.V.A. = 322.515 lei.

CE REPREZINTA EXIGIBILITATEA T. V.A.?

Exigib~lita~ea T.V.A. .reprezinta momentuI in care ia nastere, pe de-o parte, obligatia a~entuIUl economic de a plati taxa, iar pe de alta parte, dreptul organului fiscal de a pretinde, la 0 anumita data plata taxei

datorate bugetului de stat (conform T V A ; d de Ii

iiI . . . . - mo e ap lcar~ -

rv .F.1993).

eu aIte cuv~n~e,. ~entru socictstile comerciale Inregist;ate ca platitoare de T.V.~., eXIglblhtatea se refera la momentui din care se datoreaza bugetului taxa.

Exigibilitatea ! .. ~.A est.e .s~abiIita conform legislatiei in vigoare, in mon:e.~tllI ~fectuaf11 operatiei impozabile (livrarea bunurilor, prestarea serviciilor, importul),

ATENTIE!

T..V.A se datoreaza din momentul livrarii si nu din acela al incasarii '" efective a contravalorii bunurilor

Ta~a .. aferenta operatiilor impozabils este exigibila din momentul efectuarii Io~, cu ,0 sI~gurii exceptie: operatiile a carer-plata, conform contractelor incheiate mtre fumizori $1 beneficiari se va efectua in rna' mutte tran~e. '. 1

Taxa pe valoarea adaugata pentru aceste operatii se numeste

"neexigibiUi". 0 data cu achitarea fiecarei transe, . 1

'J' proportional, taxa

'Lontabitnalea stocur uor

l)l

neexigibila va deveni exigibila, astfel ca, in final, la achitarea integra Iii a bun uri lor, toata taxa se regaseste in calculele efectuate privind detenninarea obligatiilor fata de bugetul statului.

CE ESTE DREPTUL DE DEDUCERE?

Esenta mecanismului T.V.A. il constituie dreptul de deducere. Acesta reprezinta: dreptul platitorilor de T.V.A DE A C01lIPENSA taxa .aferenta cumpararilor peseama taxei aferente vanzarilor efectuate in aceeasi luna ~i regularizarea diferentelor rezultate cu bugetul statului.

Pentru edificare, sa urmarim un circuit economic care va antrena un numar de trei societati comerciale: S.C."A." - producator de bunuri, S.C/13". - comerciant en-gross si S.C."D." - comerciant detailist. (vezi pagjna 152)

rna prezentata, rezulta, pentru fiecare societate cornerciala, care: aceasta exercita dreptul de deducere a T.V.A. si de' pe aceasta cale, a obligatiilor fat a de bugetul statului. Societatea co'm:<:lrtJ' - "A", producator de bunuri, se aprovizioneaza de la furnizori

i prime in valoare de 300.000; T.V.A. aferenta 54.000; valorifica catre clientii sai produse finite in valoare de 500.000; T.V.A aferenta 90.000.

La sfarsitul lunii in care s-au efectuat aceste operatii, exercita dreptul dededucere a T.V.A., respectiv cornpenseaza taxa aferenta cumpararilor de 54.000, pe seama taxei aferente vanzarilor de 90.000.

90.000 - 54.000 = 36.000

...

Diferenta de 36.000 se datoreazii bugetului statului, urmand a fi virata

pana pe data de 25 ale Iunii in curs, pentru luna expirata. Rezulta ca

\societatea cornerciala A nu a fost afectata de aplicarea taxei pe valoare adaugata, deoarece taxa achitata fumizorilor a compensat-e pe seama taxei de primit \ de la clieriti. Intrucat de la clienti va primi 0 taxa mai mare decat cea achitata furnizorilor, ceea ce ramane dupa efectuarea cornpensarii se va vira .la buget, deoarece taxa pe valoarea adaugata

reprezinta 0 sursa de venit a statului.

Aceleasi aspecte reliefate 'pentru S.C."A." sunt va1abi1e si pentru celelalte societati comerciale, B si D. Se observa ca, de fapt, taxa totala

este suportata de consumatorii fin~li care, evident, nu au cum sa deduca taxa.

Este momentul sa definim 0 sene de categorii de taxa pe valoare adaugata:

. I T.Y.A. aferenta cumparatorilor (intrarilor) se numeste T. V.A. DEDUCTIBlLA

I T.Y.A. aferenta vanzarilor (iesirilor) se numeste T. V.A. COLECTATA

Din cornparatia T.Y.A. deductibila cu T.V.A. colectata rezulta alte doua categorii, astfel:

I daca T.Y.A. colectata este mal mare decat T.Y.A. deductibila, diferenta reprezinta T. V.A. DE PLATA

I dad T.Y.A. deductibila este mai mare de cat T.V.A. colectata, diferenta reprezinta T. V.A. DE PRiMIT

In legatura cu ultima situatie, respectiv primirea de la buget a sumelor necesare cornpensarii taxei pe valoarea adaugata deductibile, legislatia In vigoare precizeaza ca aceasta operatie se realizeaza pe baza unei documentatii solide, In urmatoarele conditii:

I rambursarea efectiva a sumei"de catre organul fiscal, NOMAI PENTRU OPERATIlLE DE EXPORT

Materii prime Produse finite

300.000 ) IA' 500.000 T.V A. 54.0QO \:;:J T.v.A.90.000

Marfuri ' .__8_00_.O_O_0 -j ~1.000.00o T.v.A.144.000 \W T.VA. 180.000

Marfuri

COMPENSARE

COMPENSARE

COMPENSARE 90.000 - 54.000 = 36.000

1 .

DE PLATA LA BUGET

144.000 -90.000 = 54.000 ,180.000 - 144.000= 36.000

J 1 .'

DE PLATA LA BUGET DE PLATA LA BUGET

36.0()()

54.000

36.000

I compensarea sumei de primit, pe seama sumelor reprezentand T.Y.A. colectata, 111 lunile urmatoare, PENTRU CELELALTE OPERA TIl IMPOZABILE. '

DERETINUT:

• Nu se poate deduce T.Y.A.

I pentru bunurile destinate realizarii de operatii scutite;

I pentru bunurile folosite in interes personal sau date tertilor cu titlu de gratuit;

I pentru bunuri consumate lara legatura directa si exclusiva cu

activitatea firmei.

• Unitatile scutitede T.Y,A. nu au drept de deducere.

• Dreptul de deducere il au numai agentii economici inregistrati ca PLATITORI de T.Y.A. ~i numai pentru OPERATIUNILE Uv1POZABILE.

• In situatia in <are acelasi agent economic realizeaza atat operatii impozabile, cat ;;i neimpozabile, dreptul de deducere se exercita proportional eu participarea bunurilor achizitionate la realizarea "operatiilor impozabile.

Pentru a determina suma ce se poate deduce In situatia In care acelasi agent economic desfasoara operatiuni combinate, se procedeaza astfel:

1) Se determind coeficientul de deductibilitate

K = OPERA nUN! IMPOZABILE * 100 TOTAL OPERA TIUNI

.»

2) Se inmulteste coeficientul obtinut eu suma totala a taxei pe

valoarea adaugaui aferentd cumpariirilor (intriirilor).

lata un exemplu:

• Cumparari de bunuri

I materiale 2.000.000 360.000 T.Y.A.

154

I energie 1.000.000 180.000 T.V.A.

T.V.A. pentru intran: 540.000 • Vanzari de bunuri si servieii:

I din operatii impozabile 870.QOO

I din operatii neimpozabile 5.?00.000

156.000 T.V.A.

K == OPERA TIUNIIl\:1POZABILE TOTAL OPERATIUNl

* 100 == 870.000 * 1000 == 14,82% 5.870:000

. . ~ . * K = = 540.000X 14,82% =

T.V.A. de dedus = T.V:A. pentmmtran ,

80.028 . . fi d d a

. . . . Hi intrarifor si taxa ce poate .1.: .~lS ,

Dlferenta dintre taxa afere~ t ece pe costurile actlvltatn.

determinata priri calculul de mal sus, se va r ~ ~

. '. DAUGATA

CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA A

Se ulilizeazii urmatoarefe cOlllu,i:

a) 4426 A "T.V.A. deductibiHi" ,

. 1 adaugata afe.r~nta intrarilor,

Tine evidenta' taxei pe. ~a oarea

cu~pararilor de bunuri si servicu., . . ., d

. . nit d la fumizorn e

D: 1) taxa inscnsa distinct ~e. ~oC=l~entele pnml. e ce

.' ." cazia aclllZltlOnanlor efeetuate,

bunun ~l serVlell eu 0 ,. ' ....

d 't- xigibila in situatia achizitiiler efectuate cu

2) eu taxa evem a e '

plata in transe .'

, seama taxer colectate ~1 cu

C: la srar;;itu1 lunii, cu compen:area p.e .

eventuala diferenta reprezentfmd taxa de primit.

Nu prezinta sold fa ,ifar~itllffuIlH.

I t ta" b)4427 P "T.V.A. co ec a a

adflUgata aferenta ie~irilor, Tine evidenta taxei pe valoarea

vflOzaril~r de bunuri si servicii.

.. ~---. COIl--,itate--'-"~uril---

Ci 1) taxa inscrisa distinct pe doeumentele de livrare ermse catre clienti cu ocazia vanzarilor de bunuri si servicii.

2) cu taxa devenitii exigibila in situatia vanzarilor efeetuate eu plata . in transe .

D: la sfarsitul lunii, eu cornpensarea taxei deduetibile si eu eventuala

diferenta reprezentand taxa de plata.

Nu prezinta sold fa sfiirsitul lunii. c) 4423 P "T.V.A. de plata"

Tine evidenta obligatiei fata de bugetul statului In legatura eu .suma reprezentand T.V.A. ee se euvine aeestuia in urma compensarii.

.

C: suma datorata reprezentand diferenta dintre taxa colectata si taxa deductibila, atunci cand taxa colectata este mai mare decfit taxa deductibila.

D: eu ocazia virarii sumei la buget S: sum a datorata ~i nevirata.

j) 4424 A "T.V.A. de prirnit"

''fin~ evidenta dreptului asupra bugetului statului In legatura eu suma repro ~ntand T.V.A. ce trebuie rarnbursata unitatii, rezultata in urma

.: d'

,,·~:t suma de primit de la buget reprezentand diferenta dintre taxa de~f~~tibiIa si taxa colectata, atunei cand taxa deductibila este mai mare dec'afi taxa colectata.

C: suma primita de la buget sau ell eompensarea in Iunile urmatoare pe seama T.V.A. colectata.

S: suma cuvenitasi neprimita (necompensata) ';e)'4428 AI]> "T.V.A. neexiglbila"

Tine evidenta taxei pe valoarea adaugata aferenta operatiilor a caror eontravaloare se achita in transe,

C: 1) taxa aferenta vanzarilor eu plata in transe

l.JU

2) taxa devenita exigibila cu ocazia achitarii bunurilor si serviciilor procurate cu plata in transe.

D: 1) taxa aferenta cumpararilor in transe

2) taxa devenita exigibila cu ocazia incasarii eontravalorii bunurilor si servieiilor vandute cu plata in transe.

S: taxa aferenta .operatiunilor derulate cu plata in transe, respectiv a transelor inca neachitate.

Sii parcurgem, incele ce urmeaza, 0 sene de exemple ee vor ilustra modul de functionare a conturilor specifice T.V.A.

I 1) Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime. de la fumizori astfel:

materii prime 1.000.000

T.V.A.

180.000

2) Se inregistraza vanzarea catre clienti de produse finite, astfel:

I produse finite 3.000.000

IT.V.A.

540.000

Sa urrnarirn pozitia T.V.A.: in primul caz, al aprovizionarii, avem . de-a face ell T.V.A. DEDUCTIBILA, iar in eel de-al doilea, cu T.V.A. COLECT A T A. Inregistrarile contabile vor fi deci:

% = 401 1.180.000

"Furnizori"

1)

300 "Materii prime" 4426

"T.V.A. deductibila''

LOOO.OOO

%3.540.000

411 "Clientitt

.701 3.000.000

"Venituri din vanzarea produselorfinite"

4427 540.000

" TV.A. colectata''

hi

pun and ca, in cursul lunii, nu au mai avut loc alte operatii la lunii, din proprie initiative, se va inregistra regularizarea .de T.V.A. (operatic care se efectueaza pentru exercitarea de deducere). .

privim conturile de T.V.A.:

4426

D"T.V.A.deductibiHi" C 180.000

4427

D "T.V.A colectata" C 540.000

Exe:c~tarea dreptului de deducere inseamna compensarea taxei deductibile pe seama celei colectate ~i regularizarea diferentei rezultate

cu bugetul statului. '

4427

"TV.A. colectata" .

Sa privim din nou conturile:

4426

q"T. V.A.deductihilli" C

180.000 180.000

t

180.000 180.000

"TV.A. colec1:atii"

4426 "TV.A. deductibila'

180.000

:i' Rezulta' c~.hxa colectata este mai mare decat cea deductibila cu : 60~0~~, s~a care, in acest moment, dupa compensare, constituie soldul .... .' .."T. V.A. colectatd". La sIar~itullunii,acest cont (ca de altfel ~i contul "T.V.A. deductibila") nu trebuie sa Tilmana eu sold. Se va da deci

diferentei destinatialegala: ' ,

4427

4427

D "T.V.A colectatli" C

• 180.000 540.000

4423

360.000

"T.Y.A. de plata"

158

-.,-~-- .. -- "'-"1'

Contabilltate penrru Incepatorl

Completati dvs. datele din formula de mai sus in contul "T. V.A. colectata" si apreciati rezultatul obtinutl

Suma reprezentand obligatia fata de buget se va vira la destinatie, prin contul de la banca, pana la data de 25 ale lunii urmatoare:

4423

"TV.A. de plata"

5121

"Conturi Ia banci in lei"

360.000

UN ALT EXE!rI1:'LU ••

1) Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime de'la fumizori, .

astfel:

I materii prime 600.000 I T.V.A. 108.000

--

2) Se inregistreaza vanzarea catre clienti de produse finite, astfel:

I produse finite 400.000 IT.V.A. 72.000

Inregistrarile contabile vor fi urrnatoarele:

%

401 "Furnizori"

708.000

••

600.000

300

"Materii prime" 4426

"TV.A. deductibila"

108.000

2)

% ' 472.000

411 "Clienti"

701 400.000

"V enituridin vanzarea

, produselor finite"

4427 72.000 .

"TV.A. colectata" .

c.outaonuatea scocur llor

15<"

La sfarsitul lunii, dinproprie initiative, se va inregistra regularizarea conturilor de T.V.A.

4426

4427

Q"T.V.A.deductibila" C 180.00

D "T.V.A co[ectatii" C 72.000

.,./ .,

Sa inregistram exercitarea dreptului de deducere:

4427

"T.V.A. colectata"

4426 "T.V.A. deductibilii"

72.000

Situatia conturilor va fi urmatoarea: 4426

4427

,

!;,"T.V.A.deductibilil" C 180.000 72.000

D "T.V. A colectatii" C

72.000 72.000

72.000

72.000

Intiucat prin compensare nu s-au "inchis" arribele conturi, cunoscut fiind faptul ca nici unul dintre cele doua conturi nu trebuie sa prezinte sold, sa inregistram regularizarea diferentei in relatia eu bugetul statului:

" ,

4424

4426

36.000

"T.V.A. de primit"

"T.V.A. deductibila''

datele. din formula contabild de mai sus, in contul deductibila" si apreciati rezultatul obtinutl

primita de la buget poate fi rambursata de organul fiscal dad inoperatii de export:

4424

36.000

'TV.A. de primit"

160

sau se va compensa, in lunile urmatoare, pe searna "T.V.A. colectata", inregistrata in acele perioade pentru alte operatii decat exportul

4427

"T. V.A. colectata''

4424 "T.Y.A. de primit"

36.000

Din cele doua exemple prezentate, s-a desprins ideea ca import::mt, 111 ceea ce priveste contabilizarea operatiunilor supuse T.YA., este succesiunea de operatii care se efectueaza din proprie .initiativa la sIar~itul fiecarei luni, operatii grupate in modulul "regularizarea

conturilor de T.V.A."

Sa ne amintim ell am mai .intalnit si cu 'alte oeazii operatiuni care se inregistreaza la sfarsitul lunii ~i care erau destinate stabilirii rezultatelor finaneiare obtinute. Alaturi de acestea, situam acum si modulul de

regularizare a conturilor de T.V.A. '

Operatiile, ce se inregistreaza din proprie initiativa la sIar~itul fiecarei luni, sunt:

• Descarcarea gestiuniicu valoarea bunurilor iesite in cursullunii

• Inchiderea conturilor de cheltuieli si a conturilor de venituri prin contul de profit si pierderi.

• Regularizarea eonturilor de T.V.A.

Sii parcurgem acum cateva exemple din care sa rezulte modul de inregistrare in contabilitate a operatiunilor supuse taxei pe valoarea adiiugatii, in situatia platilor efectuate in mai multe transe.

1. Se inregistreaza aprovizionarea cu materiale consumabile cu plata in doua transe egale. Din factura rezulta:

I materiale consumabile:

2.000.000 360.000

IT.V.A.

t Se valoriflca elientilor produse finite, astfel:

I produse finite: 3.000.000

IT.V.A.

540.000

16

!. Se ac~ita., prin contul de la banca, prima transa in contul obligatiei

fata de hlmlzor.·' '

Sa rezolvam!

Pentru i~registrare~ _primei operatii trebuie avut in vedere faptul ca plata bununlor aprovizionate se va efectua in transe. Din acest motiv .' taxa _P~ ~a!~area adaugata aferenta nu este exigibila cu ocazi~ aprovlz1onam, urmand va. deveni astfel odata cu achitarea transelor. . Pentru a u<::ur ~ tId 1 . d

.. y. ~ .l~:,e egerea mo U.~l e functionare a contului "4428

T.V,A. neexigibila ,vom putea utiliza urmatoarea afirmatie: "Contul

T.V· igibila TINE LOC DE " '

nostru, fiind vorba de 0 aprovizionare, deci intrare , contul "T.V.A. neexigibila tine loe de T.V.A. deductibila'', '

vanzarilor, iesirilor vom afirma: "contul T V A nee . ibila t'

1 . ,... .. Xlgl 1 a me

oc "T V A 1 -It

. .... co e~tata. Aeeste afirmatii se refera, exclusiv, la

eont~nl~. de T .V.A. ;;1 sunt formulate In scopul de a facilita invatarea functiunii a:es.to~a. Vom observa ca la achitarea fiecarei transe, taxa pe valoare~ a~augata .aferenta se va transforma din neexigibila, in ceea ee ar fi ~rebUl: sa fie, d~ :apt, respeetiv In deductibila - in eazul cumpararilor eu plata III transe si III colectata - in cazul vanzarilor eu plata in transe.

Prima inreglstrare.

%

401 "Furnizori"

2.360.000

301

"Materia1e consumabile" 4428

"T.V.A. neexigibiiii"

2.000.000

360.000

Livrarea obisnuita:

41.1 "Clienti"

3.540.000

=

%

701 "Venituri din vanzar: P,F." 4427

"T.V.A. colectata"

3.000.000 540.000

-----------------------

'162

~-.~~ ·--"··0··.. ~'~-r -"~--

Contabilitate pentru rncepatorr

Achitarea prin contul de la banca a primei transe a obligatiei fata J~ furnizor.

Completati 'dumneavoastni datele din formula de mai sus in conturi si apreciati rezultatul obtinut!

Sa urmarirn, in cele ee urrneaza, un exemplu privind vanziirile ell plata in transe.

1. Se inregistreaza aprovizionarea de la furnizori eu materii pnme, astfel:

Sa ne reamintim ca datoria fata de furnizor era de 2.360.000, iar plata urrna sa se efeetueze in doua transe egale, deei valoarea unei transe este alcatuita din valoarea materialelor consumabile 1.000.000 ~i T:V.A. 180.000 lei.

401 "Furnizori"

5121

1.180.000

"Conturi la banci in lei" .

"T.V.A. deductibila"

"T.V.A. neexigibila"

,:',\_,,'

:,!',

Presupunand cii in luna respectiva nu au mal av'~t loe operatiuni, se intra in. modulul de inregistrari. de regularizare conturilor de T.V.A.;

4426 "T.V.A.

D deductibilll C 180.000

4427 "T.V.A.

D colectaHi C

540.000

44287 "T.V.A.

D neexigibilli C

360.000 180.000

360.000 180.000 S.D. 360.000

Pentru 'inchiderea conturilor de T.V.A., se efectueaza urrnatoarea inregi straree

4427

"T.V.A. colectata"

%

540.000

4426

"T. V.A. deductibila" 4423 "T.V.A. plata"

180.000

360.000

• materii prime

400.000 72.000

• TVA

2. Se inregistreaza livrarea de produse finite catre clienti eu plata 111 trei transe egale, astfel:

• produse finite

• TVA

3;000.000 540.000

Dupa efectuarea acestei inregistrarl, din proprie inltiativa, se va inregistra transformarea taxei neexigibile in deductibila,

4426 \ 4428 180.000

3. .Se primeste in contul de la banca contnivaloarea primei transe din aloare 'J .... bunurilor livrate clientilor

Inregistrarile contabile vor fi urrnatoarele:

%

401 "Furnizori"

300 "Materii prime" 4426

"T.V.A. deductibilii"

472.000

400.000

72.000

411 "Clien!i"

%

3.540.000

701

"Venituri din vanzarea produselor finite" 4'428

"T.V.A. neexigibila"

3.000,000

540.000

1.180.000

5121

"Conturi la banci in lei"

411 "Clienti"

<,

164

"'-. - ~ .. ~.~-. ---r

Conranilltate peutr u ·uu;"plitor.

Din proprie initatlva, transformarea taxei neexlgibile in colectata:

4427 180.000

4428

"T.V.A. neexigibila''

"T.V~A colectata"

1n final, regularizarea conturilor de T.V.A.:

4427

%

180.000

"T. V .A. colectata'

4426

72.000

"T.Y.A deductibila"

4423.

108.000

:'T. V.A. de plata"

Se observa, la ambele exemple, faptul cii la contul 4428" T.V.A. neexigibila'' va ramane sold. Acest sold reprezinta taxa pe valoarea adaugata, aferenta transelor care inca nu au fost achitate/primite.

Cu aceasta, am epuizat problemele referitoare la contabilitatea T.Y.A., probleme care ne vor fi utile la insusirea modului de inregistrare a operatiunilor privind marfurile, De fapt, pentru acest lucru, este necesar sa cunoastern, in principal, urmatoarele:

• modul de formare a pretului de vanzare cu amanuntul complet;

• modul de "extragere" a valorii T.Y.A. inclusa in sumele reprezentand incasari din vanzarea marfurilor;

• contabilitatea operatiunilor privind taxa pe valoarea adaugata, Se utilizeaza urmatoarele conturi:

a) 371 A "Marfuri"

. Tine evidenta existentei si a rniscarii marfurilor evaluate la pretul de vanzarecu amanuntul complet.

D: valoarea la cost de achizitie, adaosul comercialsi T.Y.A. aferente marfurilor intrate.

_:mtaL_ •. __ tea S .. _ ••. .Hor

C; valoarea la pre! cu amanuntul cornplet al marfurilor vandute in cursul lunii, la operatiunea lunara de descarcare a gestiunii.

S: valoarea marfurilor existente,

b) 378P "Diferente de pret Ia milrfuri"

Tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor ~1 dinamica

, ,

acestuia,

C: adaosul comercial aferent marfurilor intrate in gestiunea raioanelor de vanzare.

D: adaosul comercial aferent marfurilor vandute in cursul lunii, la operatiunea lunara de descarcare a gestiunii.

S: adaosul cornercial aferent marfurilor existente.

Principalele operatii privind marfurile sunt; 1) Aprovizionarea de Ia furnizori

• aprovizionarile se efectueaza la costuri de achizitie. Acestea sunt pre!un ;9U ridicata dad aprovizionarile se fac direct de la producatori sau im~~$~tori, sau potfi preturi cu arnanuntul (angrosisti).

.troeumentele, pe baza carora se fac aprovizionarile, sunt avizul de insqfii~a marfii si faetura. "A vizul de insotire a marfii" se intocmeste de cat~~~\mitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul liVraHi produselor, urmand a insoti bunurile pe timpul transportului.

I plata bunurilor aprovizionate se face prin intermediul formelor si instrumentelor de decontare cunoseute (innumerar, in limita legala, prin

I

virament, prin carnetul de cecuri).

:2. Incarcarea gestiunii raioanclor de vanzare cu pretul de vanzare cu amiinuntul cornplet al marfurilor achizitionate.

I marfurile aprovizionate ~i intrate in unitate trebuie "receptionate", Receptia marfurilor presupune verificarea concordantei cantitative si ealitative a bunurilor, inscrise in documentele de insotire, cu bunurile real primite.

166

"_. ~~, ---r

Contabilitate pentru rncepatorr

I cu ocazia receptiei, se stabileste si adaosul comercial ce va fi practicat pentru vanzarea bunurilor primite, precum ~i taxa pe valoarea adaugata aferenta, Deoarece marfurile se vand treptat, se considera ca incasarea contravalorii se efectueaza "in transe" si, din acest motiv, taxa pe valoarea adaugata, inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul cornplet, este socotita ca fiind neexigibila,

• pentru incarcarea gestiunii, se foloseste ca document "Nota de intrare-receptie"

3. Incasarea zilnica 'de surne rezultate din vanzarea rniirfurtlor.

I sumele incasate de la clienti se depun la sfarsitul fiecarei zile, contra chitanta, la casierie; se cunoaste cat din suma respectiva reprezinta marfuri evaluate la cost de achizitie si adaos comercial.

I daca nu se utilizeaza case electronice de marcat, se va extrage T.V.A. inclusa in suma totala prin procedeul sutei marite (ex. incasari tot ale 461.311 lei; T.V.A. inclusa va fi egala en: 461.311 *15,25423% = 70.368, valoarea la pret eu amanuntul va fi: 461.31.1-70.368=:=390.943)

T. V.A. aferenta vanzarilor este T.V:A. colectata, j\!c/,:,

4. Descarcarea gestiunii, la ' sfaqitul Iiecarei luni, eu va loa rea marfurllor vandute (livrate).

I Pentru descarcarea gestiunii este neeesar sa se cunoasca elementele care eompun sum a reprezentand totalul valorificarilor de marfuri din luna respectiva. Aceste elemente sunt:

- costul de achizitie

- adaosul comercial

-T.V.A.

I Suma total a a valorificarilor se cunoaste din rezultatul obtinut prin insumare aritmetica a incasarilor (livrarilor) din fiecare zi. Se cunoaste si T.V.A. aferenta sumei totale, rezultate prin acelasi procedeu de insurnare aritmetica a taxei aferente valorificarilor zilnice.

Scazand din suma totals valoarea T.Y.A., obtinem valoarea marfurilor vandute, exprimata in pret de vanzare cu amanuntul (cost de, achizitie si adaos comercial). Este neeesar, in continuare, sa stabilim, din aceasta

valoare obtinuta cat reprezinta valoarea marfurilor vandute, exprirnata in cost de achizitie' si cat reprezinta adaosul comercial.

In acest scop, se procedeaza la determinarea adaosului cornercial aferent marfurilor vandute, dupa urrnatorul algoritrn de lucru:

• se determina cota medie de adaos

• se aplica cota medie obtinuta la suma care reprezinta valoarea marfurilor vandute in cursullunii.

Sold initial al adaosului + Adaosul comercial aferent

comercial rnarfurilor intrate

K =

* 100

Sold initial al marfurilor + Valoarea marfurilor intrate

Exemplu:

a) solduri initiale: pentru adaos 30.000, pentru marfuri 100.000

b) intrari : marfuri 400.000, adaos 10%, 40.000, T.V.A neexigibila

c) sumatot,ala incasata 511.302, din care T.V.A. 77.995 (511.302*15,25423% = 77.995)

• Pentru descarcarea gestiunii:

I suma total a incasata 511.302, alcatuita din:

I cost de achizitie? • adaos comercial?

I T.Y.A. 77.995

• Valoarea la pret cu amanuntul a marfurilor vandute:

Suma totala - T.V.A. = 511.)02-77.995=433.307

• Adaosul cornercial aferent:

K=

30.000 + 40.000 . * 100 =

100.000 + (400.000 + 40.000 + 79.200)

70,000 *100 =

100.000 + 519.200

70.000 619.200

*100 = 11,30%

68

511,302 * 11,30% = 57.777

III Costul de achizitie a1 marfurilor vandute: 433.307-57.777=375.530 Sa verificarn rezultatele obtinute:

I cost achizitie a1 marfurilor vandute I adaos cornercial aferent

I T.V.A.

Suma total a incasata

375.530 57.777 77.995 511.302

%

• aprovizionarea cu marfuri de Ia furnizori:

1.180.000

371

"Marfuri"

44'26

"T.V. A. deductibila"

401 "Fumizori"

1.000.000

180.000

• incarcarea gestiunii cu valoarea adaosului comereial si T.V.A. aferenta

Utilizand cunostintele recent dobandite, sa rezolvam irnpreuna un exerciti u referitor la contabi1itatea operatiilor privind marfurile, considerand, ea solduri initia1e, 200.000 lei pentru adaos si 1.500.000 lei pentru marfuri.

1. Se inregistreaza aprovizionarea cu marfuri de la fumizori, astfel:

- marfuri 1.000.000

, .

- T.V.A.:

180.000

.' '.""'~"

2. Se receptioneaza marfurile primite 9i se incarca gestiunea raioanelor de vanzare cu intreaga cantitate· de rnarfuri, stabilind adaosul eomercial la 35%

371

"Marfuri'

% 593.000

378 350.000

"Diferente de pret la marfuri"

4428

243.000

"T.V.A. neexigibila"

,.In acest moment, in contu1371 "Marfuri'' se afla inregistrata valoarea marfurilor destinate vanzarii cu amanuntul, evaluate la pretu1 de vanzare

k~L . .

cu. ' '. 'anuntul Co.MPLET:

'i,' '.'

.,'cost de achizitie:

,·'(:l'1f . _ '

iO:f'·;·<:. _.' •

'(\J;adaos comercial 35%: '.,/(?~'

, I pre} cu amanuntul

3. Se inregistreaza incasari din vanzarea marfurilor in valoare de 1.213.626 lei

4. Se inregistreaza aprovizionarea cu marfuri de la furnizori, astfel: - marfuri: 2.000.000

- T.V.A.: 360.000

TOTAL:

1.000.000 si T.V.A. 180.000 350.0009i T.Y.A. 63.000

1.350.0009i ·T.Y.A 243.000

1.593.000 lei

5. Se receptioneaza marfurile primite si se incarca gestiunea raioanelor de vanzare cu intreaga cantitate de marfuri, stabilind adaosul comercial

la 25% '

Pentru determinarea T.Y.A. neexigibi1e, ce se include in pretul de vanzare cu amanuntul complet, se poate uti1iza si urmatorul mod de c~lcul:

6. Se inregisrreaza incasari din vanzarea marfurilor In valoare de 1.966.312 lei.

T.v.A. neexigibila = (cost achizitie+adaos comeroial)* 18% = (1.000.000+350.000)* 18%=243.000

• Inregistrarea incasarilordin vanzarile zilnice

170

'~''''- -"~ '--r "~~-,--"

l,vlJl<lbiIlt .... ., pcntrlt m\Ocpatun

5311 "Casa in lei"

% 707

"Venituri din vanzar~a

." miirfurilor" 4427

" T.V.A. colectata"

1.213.626 1.028:497

185.129

Sumele s-au obtinut astfel:

T.V.A. cojectatii== 1.213.626*15,25423%= 185.129 Veniturile =1.213.626-185.129=1.028.497

• aprovizionarea cu marfuri de la furnizori

% 371 "Marfuri" 4426

"T. V .A. deduetibilii"

401

2.360.000 2.000.000

360.000

• incarcarea gestiunii raioanelor de vanzare

371 "Marfuri"

%

378 "Diferente de pre] Ia.marfuri" 4428

"T.V.A. neexigibila"

• incasarea de venituri din vanzarea marfurilor

5311 _

"Casa In lei"

%

707

"Venituri din vanzarea

marfurilor" 4427

I "T.V.A. colectata"

1.966.312 * 15,25423% = 299.946 1.96~.312 - 299.946 = 1.666.366'

950.000 500.000

450.000

1.966.312 1.666.366

199.946

',', eaza ° suceesiune de inregistrari care, la sfarsitul fiecarei luni , 'tueaza din proprie initiativa, fiind destinate "inchiJeri( lunii".

• descarcarea gestiunii eu valoarea marfurilor valorificate

• regularizarea conturilor de T.V.A. 11l1chiderea veniturilor si cheltuielilor.

Sa parcurgem impreuna aceste inregistrari!

• Desciircarea gestiunii cu valoarea marfurilor v5.ndute in cursul lunii:

%

371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli cu marfuri" 378

"Diferenta de pre!" 4428

"T.V.A neexigibila"

Suma totala incasata

Costul de achizitie aI marfurilor vandute ' Adaosul eomercial aferent marfurilor vandute, T.V.A. aferenta marfurilor vandute

Sa determinam sumele:

a) Suma totala incasata = 1.213.626+ 1.966.312 = 3.179.938

b) T.V.A. aferenta =185.)29+299.946 = 485.075

c) ada,o,s,.SOJ,nen ial:

· - ," . ,,, : .. ~':'. , t' '; -,.. '_,

K=

200.000 + £350.000 + 500.000)

* 100 =

1.500.000 +(1.000.000+593.000+950.000+2.000.000)

200.000 + 850,000 1.500.000 + 4.543.000

*100= 1.050.000 *100=17,37% 6.043.000

3.179.938 * 17,37% = 552.355Iei. d) costul de achizitie

3.179.938 - (485.075 + 552.355) = 2.142.508 lei

172

F01TImla contabila pentru descarcarea gestiunii va fi urmatoarea:

%

371.

. "Miirfuri"

3.179.938

607 "Cheltuieli cu marfurile" 378 "Diferente de pre] la marfuri" 4428

"T.V.A. neexigibila"

552.355

485.075

• regularizarea conturilor de T.V.A.

%

4426

540.000

=

"T.V.A. deductibila"

4427

. "T.V.A. colectata" 4424' "T.V.A. de prim it"

485.075

54.925

.lnchiderea cheltuielilor si inchiderea veniturilor

121

"Profit si pierderi"

607

"Cheltuieli eu marfurile"

2.142.508

121

"Profit si pierdere"

2.694.863·~·

707

"Venituri din vanzarea marfurilor"

PARTICULARITATI ALE CONTABILIZARII MARFURILOR PRIMITE IN CONSIGNATiE

De prima importanta, in intelegerea contabilizarii operatiunilor privind marfurile din consignatie, este modul de formare a pretului de

y6l.nzare al acestora. '

Astfel, la prezentarea de catre deponenti a bunurilor ce urmeaza a se vinde 10 regim de consignatie, acestea vor fi EVALUATE, stabilindu-se pretul maxim la care pot fi vandute, pre] denumit II pret de evaluare".

Contabiuratea srocur llor

,

.Societatea comerciala de consignatie v.a negocia eu deponentul nivelul

comisionului ce urmeaza a-l retine din pretul de vanzare al bunului . respectiv ca "plata" a servieiului prestat.

»: .', '._ .,' --'i": > /_,,_';;:f .. ::.':~'. ,_:~

.......... Acest'se~;i~iu' poate fi denumit de "intermediere'' intre deponent,

····proprietatul bunului si cumparatori, Conform legislatiei T.Y.A., in aceste situatii, baza de impozitare 0 constituie suma rezultata prin aplicarea cotei de comision.

Pretul. de vanzare a bunurilor catre clienti va cuprinde:

• Pre] de evaluare (pret deponent+ comision)

• T.V.A. neexigibila (18% asupra comisionului)

Sa presupunem ca la 0 consignatie se prezinta o persoana fizica . (deponent) care aduce spre vanzare un tablou. Societatea cornerciala de consignatie 11 evalueaza la suma de 600.000 lei. .

Pentru faptul ca.ll vinde prin magazinul sau, societatea cornerciala obtine, prin negociere cu deponentul, un comision de 10%

600.000 * 10% = 60.000

Rezulta, piina aici, urmatoarele: I pre] evaluare 600.000 I'comision 10% 60.000

I pre] deponent 540.000

Daca societatea comerciala este inregistrata ca platitoare de T.Y.A., va .. calcula si include in pretul de vanzare si T.V.A asupra comisionului.

60.000 * 18% = 10.800

1 de vanzare catre clienti, prin rnagazin, va fi egal cu:

1. pre] deponent: 540.000

2. comision:

60.000 10.800 610.800

>

Pre! de evaluare .

3. T.V.A.

TOTAL:

Structura pretului de vanzare a marfurilor din consignatie este deosebit de irnportanta, avand in vedere particularitatile contabilizarii operatiilor cu aceste bunuri.

Este yorba, in principal, de faptul cii se considera ca marfurile primite in consignatie nu fac parte din patrimoniul societatii eomerciale primitoare, ele ramanand, pana la vanzare, in proprietatea deponentilor. Acest fapt da posibilitatea deponentilor sa le lase temporar unitatii de consignatie sau sa Ie retraga oricand, dad doresc.

Din motivele enuntate mai sus, rezulta ca operatiunile de primire si retragere de marfuri din consignatie nu vor fi evidentiate in contabilitatea financiara, in conturi de bilant, ci vor fi inregistrate in conturi in afara bilantului, Pentru simplificarea evidentei, in aceste conturi, inregistrarile se fac numai la pretul de evaluare.

Rezulta ca marfurile primite pentru comercializare in regim de consignatie, desi se afla la raioanele de vanzare, nu se gasesc inregistrate in contulsintetic "Marfuri", ci intr-un cont din afara bilantului. Aflanduse la raioanele de vanzare, este de presupus ca acestea se vor vinde; vanzandu-se, se va incasa contravaloarea lor de la clienti. lata ca, in acest moment, se creaza necesitatea de a "aduce" in contabilitatea de bilant valoarea marfurilor din consignatie vandute. Necesitatea este determinati de faptul ca s-a incasatcontravaloarea unor bunuri care nu figurau inregistrate in contul marfuri, existand, in schimb, suma obtinutaprin vanzare.

Corespondenta cu contabilitatea financiara (de bilant) se' realizeaza printr-o operatiune de "incarcare a gestiunii" cu pretul de vanzare a marfurilor din consignatie vandute.

Deci, ori de cate ori au loc- incasari din vanzarea marfurilor in consignatie, imediat dupa inregistrarea incasarii, se va inregistra si incarcarea gestiunii cu marfurile vandute; concomitent,· se va diminua si valoarea marfurilor inregistrate in contul din afara bilantului.

Incarcarea gestiunii se va face eu valoarea ee eoiespu~de elementelor de fundarnentare a pretului de vsnzare a marfurilor din consignatie, respeetiv:

I pretul deponentului I comisionul

IT.V.A.

Acestea reprezinta principalele particularitati ale contabilizarii marfurilor din consignatie, celelalte operatiuni inregistrandu-se similar cu marfurile proprii. Ar mai trebui adaugat si faptul ca descarcarea 'gestiunii. eu marfurile din consignatie vandute, operatiune ce se efectueaza la sfarsitul lunii, nu necesita determinarea unei cote medii de comision datele necesare fiind obtinute prin insumarea sumelor de la

, ,

fiecare incarcare de gestiune.

Acest mod de inregistrare a operatiunilor cu marfurile din consignatie este cuprins in Precizarile M.F. nr, 150.003/06.02.1992, in vigoare.

SA PAR CUR GEM iMPREUNA UN EXEMPLU !

1. Se primesc marfuri pentru cornercializare in regim de consignatie la pre] de evaluare de 800.000. Se obtine, prin negociere, comisionul de

10%

2. Deponentii retrag marfuri din consignatieIa pretul de evaluare de 100.000

3. Se incaseaza suma de 509.000 lei, reprezentand marfuri din consignatie la pn ~ de evaluar~ de 500.000

'-.,c0 _,

4. Se achita in nurnerar deponentilor contravaloarea marfurilor vandute din consignatie.

5. La sfarsitul lunii, se inregistreaza descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute din consignatie.

iEZOLVARE:

1. Primirea de marfuri de la deponenti

Debit 8038 "alte valori in afara bilantului" 800.000

2. Retragerea de marfuri de catre deponenti-

Credit 8038 "Alte valori in afara bilantului" 100.000

176

"=""""'-""~·r'"'

I .Contabllltate pentru Incepator!

3. Incasarea de sume din vanzarea marfurilor din consignatie.

Pentru a putea inregistra aceasta operatic va trebui sa stabilim valorile elernentelor ce compun pretul de vanzare, incluse in suma totala incasata.

-,

Pornind de· la valoarea la pre! de evaluare a bunurilor vandute, 500.000, sa determinam comisionul: 500.000 * 10% =50.000

Cunoscand pretul de evaluare. ~i comisionul, putem : afla pretul deponentului:

500.000 - 50.000 = 450.000

Sa calculam si T.V.A. aferenta: 50.000 * 18% = 9.000

Sa adunam:

pret deponent: 450.000

comision

50.000 9.000

T.V.A.

509.000

,Sa inregistram in contabilitate:

a) incasarear 5311 "Casa in lei"

509.060 500.000

% 707

"Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 .

"T.V.A. colectata"

9.600

b) incarcarea gestiunii: 371.01

"Marfuri in consignatie"

509.000 450.000

'%

462 "Creditori diversi" 378

"Dif. de pre; la rnarfun" 4428

"TV.A. neexigibila"

9.000

50.000

4.Plata'di(fe deponenti a bunurilor vandute

462 5311

450.000

"Creditori diversi"

"Casa in lei"

5. Descarcarea gestiunii la sHlqitullunii:

%

371.01 509.000

"Marfuri in consignatie"

607

"Cheltuieli eu marfurile" 378

"Dif de pre! la marfuri" 4428

"TV.A. neexigibila"

450.000

50.000

9.000

500.000

C8038

"AIle valori in afara bilantului"

In cele ce urmeaza, vii propun un exercitiu legatde comercializarea marfurilor pornind de la documentele justificative; dvs. urmeaza sa efectuati analiza contabila a fiecarei operatiuni, tara a uita operatiunile din proprie initiative la sfarsitul lunii.

,rezolvare, va situati la S.c. "SPERANTAuS.R.L.)

\'

~w:',

primesc marfuri de la furnizori:

Fumizor S.C.PLUSPRODCOM SA. . _ _ . SPERANTA
Cumparator s.c.................... '
(den., formajurid.) (den., formajurid.)
Nr. ord. registru com./an J40/144/91 Nr. de Inregistrare fiscala 5/3481
Nr.de Inregistrare fiscala 413331
Localitatea BU$TENI Localitatea BUCURE$TI
Judetul ........................................... Judetul ...................................... : ....
Cont :30.70.18.4.00.26 Cont: 40.72.13.1.000.18
B.C.R. BU$TENI B.R.D.- 8.M.B.
FACTURA
Nr. factura .................... 413286
Data (ziua, luna, anul) 18 IULlE
Nr. aviz insotirea marfii

Nr. Denurnirea produsclor sau a UM Cantitatea Pretunitar Valoarea Valoarea
crt. serviciilor (tara -lei - T.v.A.
T.V.A) -lei -
-lei -
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Pantalon 75 16.000 1.200.000 216.000
2 Compleu 40 20.000 800.000 144.000
3 Tricou 250 4.000 1.000.000 180.000
Sernnatura ~i stam- Date privind expeditia Total 3.000.000 540.000
pila fumizorului Numele delegatului : ...................
................... CRI8TEA SERGIU .. Total 3.540.000
mijlocul de transport .................. de plata
.......... : .... B.04.KLM .................... (col.5 + co1.6) 2. Se incarca gestiunea raioanelor de vanzare : vezi pag. 179,

3. Se incaseaza sume din vanzarea marfurilor: vezi pag. 180.

'#.

II '" "'x

~ 0

s

+ -c II

;:

ex: o N

Z

ex: ::::l u,

o

0\
0-,
.....
. ~
....
"S
0
0
0
00
r-< 0
on
~ r-
OO
ell 00
a 7
..:
U Z
;l <
~ r-o.
S ~
S r-o
,.0:( .... ....
...l~ ::d
.0:( ....
.... U U
U ....
p:~
1iOI~
~.o:(
U'<
<Z
?i~
~@
~
00
«
li:
'-'
"
l
a
OJ ;:$ 00:
.-< :
0:
Z 0:
"" 0:
-:
c c<):
~ ......
N:
"" r- .
0:
< 7;
""
r-o ...:
fa ~
~ ~
u 0
o Vanzator S. C. SPERA1vTA
(Denumirea, forma juridica)
Nr. de inregistrare fiscala., . .4/3326 CHITANTA FISCALANr. 00400
Adresa ......... Str. MIHAIL MOXA DATA 26.07.1199 ............
................ NR.20 ...................... : ...
S-a incasat de la ...... : ..................................................................................
SPECIFICATIA U.\! CAN- l'RETUL VALOAREA din care:
TITATEA UNITARCU TOTAL" T.V.A.
AMANUNTUL
1 2 3 4 5 6=
Vdnzdri Ie - -
zilei 3.884.116 592.493
Sernnatura ~i TOTAL 3.884.116
stampila unitalii Dupa parcurgerea punctelor 4 si 5, va sugeram a opera din proprie initiativa :

• Descarcarea gestiunii

• Regularizarea conturilor de T.V.A.

• Inchiderea conturilor de venituri ~1 a conturilor de

cheltuieli.

4. Se depun la banca sumele ce depasesc limita soldului de casa

5. Se inregistreaza operatiunile efectuate prin conturile de la banca, conform urmatoarelor documente :

BANCA COM. SUC. MUN. BUC. CONT.40.'72.13.1.000.18 20.07
~» ~""~~~__,.,
OPER. DOC. C/CONT DEBIT CREDIT SOLD
8.426.358
3.540.000
236.000 3.800.000
3.776.000 3.800.000 200.000 LontliOHllatea ~ IU': urlloi

18_

Analiza contabila a operatiunilor consernnate in docurnentele justificative 0 puteti derula cu sprijinul o±:erit in cele ce urmeaza:

Factura nr. 413286

• Natura operatiunii: aprovizionarea cu marfuri de la furnizori

• Elernentele patrimoniale ce se modi fica: - valoarea marfurilor;

- valoarea T.V.A. deductibila; '·~fI _ obligatia fata de furnizori.

Conturile

tin

evidenta

elementelor

pat~imoniale

care

Contul _ un cant de ACT I V

PAS I V

Contul un cant de .

Contul ; : un cont de ..

- Sensul modificarilor:

- valoarea marfurilor va CRESTE

SCADE

-- valoarea T.V.A. deductibila va ..

- obligatia fata de furnizori va ..

• Aplicarea tegulilor de functionare a conturilor:

Contul fiind un cont de ACTIV ~i inregistrand a MAJORARE

P ASIV DIMINUARE

sevaDEBITA CREDITA;

Contul ......... , fiind un cont de ...... ' §l inregistrand 0 ...... ,se va

.... _ ,

184

--1~

Contanllltare pentru rnc'epatorr

Contul ,fiind un cont de ., ~l inregistrand 0 ..•..•.. ,se

va ;

Formula contabila:

%

=

........ 3.540.000 3.000.000 540.000

Nota de intrare receptie nr.844

• Natura operatiunii: incarcarea gestiunii raioanelor de vanzare eu pretul eu amanuntul complet al marfurilor aprovizionate;

• Elementele patrimoniale modiflcate: _ valoarea marfurilor;

.: valoarea adaosului eomereial; _ valoarea T.V.A. neexigibila;

>

• Conturile care tin evidenta elementelor modificate

_ Contul un cont de .

_ Contul '" un eont de '" .

_ Contul : un cont de .

• Sensul modiflcarilor

_ valoarea marfurilor va ..

_ valoarea a"daosului comercial va ..

_ valoarea T.V.A. neexigibila va ..

• A~licnrell re1!ulilor de functionara n conturilor

_ Contul ,fiind un cont de si inregistrand 0 , se va ;

. _ Contul ·,fiind un eont de si inregistrand 0 ;se va ;

L·ontaoUIIa.tea SLUl;U rilor

18:

_ Contul , fiind un eont de i?l inregistrand 0 ......••. ,

se va ,

~ Formula contabila:

%

1.602.000 900.000 702.000

Chitanta fiscalii

.

• . Natura operatiunii: incasarea in numerar de venituri din . vanzarea marfurilo : si T.V.A.

• Elementele patrimoniale ce se modifica: numerarul in casierie;

volumul veniturilor din vanzarea marfurilor;

_ valoarea T.V.A. colectata,

• Conturile care tin evidenta elernentelor patrimoniale modiflcate

Contul un eont de ;

Contul un cont de ;

Contul un cont de .

• Sensul modiflcarilor;

_ numerarul din casierie va .

volumul veniturilor din vanzarea marfurilor va .

valoarea T.V.A. colectata va ..

• Aplicarea regulilor de functionare a conturilor:

- Contul ..... , fiind un cont de ..... si inregistrand 0 ...... , se va ......

186

Contabllitate pentru IncepiHori

Contul ? fiind un cont de si inregistrand 0 ~ -, se va .

Contul , fiind un cont de ., si inregistrand 0 , se va .

• Formula contabiHi:

3.884.116

592.493

Foaia de varsamant nr. 488750

• Natura operatiunii: preluarea de numerar din casierie, in vederea depunerii 'in banca

• Elernentele patrirnoniale modificate: numerarul din' casierie;

volumul viram~nte1or interne.

• Conturile care tin evidenta elementelor patrimonlale modificate:

- Contul un cont de .

- Contul un cont de .

• Sensul modiflciir ilur:

- numerarul din casierie va .

- volumul viramentelor interne va .

• Aplicarea regulilor de Iunctionare a conturilor

- Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 ....•. , se va .

- Contul , fiind un cont de si mre&istrand 0 , se va .

Contabilltatea stocurilor

• Formula contabila:

. 3.800.000

Din extra sul de cont, suma de pe CREDIT

• Natura operatiunii: pnrmrea in contul de la band numerarului depus din casierie

• Elementele patrimoniale modlficate - disponibilul pastrat in cont, la banca;

- volumul viramentelor interne.

•. Contur ile care tin evidenta elernentelor rnodiflcate

- Contul un cont de .

. - ContuI un cont de .

SensuI mcdiflcar'ilort

djsponibilui la band va .

volurnul viramentelor interne va .

• Aplicarea regulllor de functionare a conturilor

- ContuI , fiind un cont de si inregistrand 0 , se va .

• Formula contabila:

a

3.800.000

Din extra suI de cont, ordinul de plata nr. 128

188

• Natura operatiunii: achitarea pnn banes a obligatiei fata de furnizor

• Elernentele patr imoniale modificate: - disponibilul aflat in cont la band

- obligatia fata de fumizor

• Conturile care tin evidenta elernentelor rnodificate

, ,

Contul un.cont de .

Contul un cont de .

• Sensul modificarilor

- disponibilul aflat la banca va .

- obligatia fata de furnizor va .

• Aplicarea regulilor de functionare a conturilor

Contul , fiind uncont de si inregistrand 0 , se va .

Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 •..... , se va .

• Formula contablla:

=

3.540.000

Din extrasul de cont, ordinul de plata nr. 129

• Natura operatiunii:. achitarea prin banca a consumului de energie electrica si T.Y.A.

• Elernentele patrirnoniale rnodificate

- volumul cheltuielilor cu energia electrica;

- valoarea T.Y.A. deductibila; ,

- disponibilul aflat in cont la banca,

l,....-~

i

• Conturile care tin evidenta elernentelor patrirnoniale modificate

- Contul un cont de ;

- Contul un eont de ;

- ContuI un cont de .

• Sensul modiflcarilor

- volumul cheltuielilor eu energia va .

- valoarea T.Y.A. deductibila va .

- disponibilul aflat la banca va .

• Aplicarea regulilor de functionare a conturilor

- Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 se va .

- Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 se va " .

- Contul , fiind un eont de si inregistrand 0 se va .

• Formula contabila:

%i

..... 236.000 200.000 36.000

PENTRU A MERGE MAl DEPARTE, COMPLET A TI iN CONTURI SUMELE DE LA FIECARE FORMULA CONTABILA! (sumele aflate

in conturi reprezinta soiduri initiate) .

371

378

D "Miirfuri" C

s::J

1.000.000 I

D "Dif de pret" C Sl: 200.000

D

C

190

D

4428 "TVA D neexigibila"

C

C

D

5121 "Conturi in

D banci In lei" C

D

C

D::..__--. C

8.426.358

D

C

D

c

C

D

UTILIZAND DATELE PE CARE LE-ATI lNSCRIS lNCONTURI, lNREGISTRATI ACUM OPERATIUNILE DIN PROPRIE INITIATIVA

Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute

• Natura operatiunih descarcarea gestiunii cu valoarea rnarfurtlorvsndute in cursullunii

• Elernentele patrirnoniale care se m.pdifica

- valoarea marfurilor, la pre! cu amanuntul complet, vandute in cursul lunii;

., costul de achizitie al marfurilor vandute in cursul lunii

,

(volumul cbeltuielilor cu marfurile);

- adaosul comercial aferent marfurilor vandute in cursullunii;

- T.V.,A. aeexigibila cuprinsa In pretul marfurilor vandute in cursul Iunii.

• Conturile care tin evldenta elernentelor patrimoniale

modificate

- Contul : un contde .

- Contul un cont de .

- ContuI un cont de .

- Contul _ .. un cont de _ .

• Sensul moJificarilor

- Valoarea marfurilor, la pret cu arnanuntul cornplet, vandute in cursul Iunii va '" .. ;

~ Costul de achizitie al marfurilor vandute in cursuI luniiva ..... ;

- adaosul comercial aferent va ;

- T.V.A. neexigibila aferenta va ;

• Aplicarea regulilor de functionare a conturilor:

- Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 .... , se va ..... ;

7' Contul , fiindun cont de si inregistrand 0

v , se va ;

Contu] , fiind un cont de si inregistrand 0 , se va ;

...... , fiind un cont de ~i inregistrande, , se va ;

ormula contabila:

%

=

...... 3.884.116

592.493

192

PENTRU AFLAREA\ COSTULUI DE ACHIZITIE $1

ADAOSULUI COMERCIAL AFERENT MARFURILOR VANDUTE CURSUL LUNII, COMPLETATI CIFRELE CARE LIPSESC EFECTUATIURMATOARELECALCULE:

200.000 + .

K=

x 100 = ; %

1.000.000 + .

3.884.116x 0/0= .

3.884.116 - (593.493 + ) = .

COMPLET ATI ACUM FORMULA CONT ABILA PENTRU DESCARCAREA GESTIUNII, CU SUMELE DETERMINATE!

Regularizarea conturilor de T.V.A.

• Natura operatiuni: compensarea T.V.A. deductibile pe seama T. V.A. colectate

• Elernentele patr imonlale modificater r: valoareaT.V.A. colectata;

- valoarea T.V.A. deductibila.

- obligatia de virare 1a buget a depasirii T.V.A. colectata asupra

T.V.A. deductibila.

• Conturile care tin evidenta : elernentelor patrimoniale

modificate

- Contul un cont de ; .

- Contul un cont de ..

- Contul un cont de : ..

• Sensul modlficarilor

- valoarea T. V.A. colectata va ..

- valoarea T.V.A. deductibila va ..

obligatia fata de buget va .

licarea regulilor de function are a conturilor: "

, ,

Contul ..... , fiind un cont de ...... si inregistrand 0 ...... , se va ........

,

...:... Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 , se va .

- Contul , fiind un cont de ~i inregistrand 0 , se va ..

" • Formula contabila

%

592.493

lnchiderea veniturilor

• Natura operatiunii: inchiderea veniturilor realizate

• Elernentele patrlmouiale modific~te

- volumul veniturilor din vdnzarea marfurilor

. - valoarea rezultatului financiar al operatiunilor lunii

Conturile care tin evidenta elementelor patrhnoniale

-.ContuF un cont de .

,.' '.','. ~- .. '. .

,...Contul un cont de .

• Sensul modificarilor: volumul veniturilor din vanzarea

marfurilor va ; rezultatul financiar va .

1 '

• Aplicarea regulilor de functionare a conturilor:

- Contu1 , fiind un eont de # inregistrand 0 , se va ;

- Contul , fiind un cont de ":", si inregistrand 0 ..•... , se va ;

• Formula contablla:

=

%

• Formula contabila:

3.291.623

PENTRU' A VIZUALIZA REZULTATUL FINANCIAR AL

. OPERATHiNILOR INREGISTRATE, COMPLETKfI CONTUL

' .. ,PROFIT I;!I PIERDERE!

Inchiderea cheltuielilor

121

• Natura operatiunii: inchiderea cheltuielilor efectuate iri cursul lunii

C

• Elementele patrimorriale modiflcate:

- volumul cheltuielilor cu energia electrica;

- volumul cheltuielilor eu marfurile;

- valoarea rezultatului finaneiar al operatiunilor Iunii .

• Sensul modlflcarilor

- volumul cheltuielilor eu energia va .

- voIumui cheltuielilor cu marfurile va .

- rezultatul financiar va ~ .. : , .

• Aplicarea regulilor de functionare a conturilor

Contul , fiind un cont de si inregistrand 0 , se va ;

Contul , fiind un eont de ~i inregistrand 0 , se va ;

Contul , fiind un cont de ~i inregistrand 0 , se va ;

CAPITOLUL 5·

CONTABILITATEA DECONTA.RILOR INTERNE ~I A CELOR CU TERTI

,

activitatii curente a societatilor comerciale impune edificarea unui sistem de relatii patrimoniale cu furnizorii,

actionarii sau asociatii, autoritatile publice, alte persoane fizice relatii derulate in diferite faze ale proceselor economice care obiectul activitatii de baza.

in punct de vedere financiar-contabil, aceste relatii reprezinta "decontari", notiune ce include infiintarea ~iliehidarea de drepturi, preeum si crearea si stingerea de obligatii patrimoniale.

In ideea celor expuse mai sus, sa prezentam eonturile mai des utilizate si sa incepem cu contul :

401 P "FURNIZORI"

Tine evidenta obligatiilor fata de terti in legatura cu plata catre acestia a contravalorii bunurilor livrate, lucrarilor executate, serviciilor prestate.

C. : valoarea bunurilor, a lucrarilor, a servieiilor primite (crearea obligatiei),

achitarea contravalorii bunurilor, a lucrarilor, a serviciilor a obligatiei).

S. ,: obligatii existente, fnca neachitate.

Am intalnit jsi pana acum acest cont si, deci,· ne sunt eunoseute modurile de inregistrare a urmatoarelor operatii: ,

\

a) aprovizionar-a eu materii prime 2.000:000, T.V.A. 18%

401 P " FURNIZORl" "+" se va credita

300 A "MATERII PRIME" "+" se va debita

4426 A "TVA DEDUCTIBILA." "+" se va debita formula contabila :

%

401 FURNIZORI

2.360.000

300 Materii prime 4426

T. V.A deductibila

2.000.000

360.000

b) facturarea de catre fumizor (prestator)a contravalorii manoperei, in situatia realizarii unor lucraricu materialul pus la dispozitie de client,

, - . ,

astfel:

manopera 600. 000 T.V.A. 108.000

401 P " FURNIZORI"

628 A" CHELT. CU SERVo

, ~.n·t

"+" se va credita

"+" se va debita

PRESTATE DE TERTI"

4426 A "TV A DEDUCTIBILA." "+" se va debita

%

401 FURNIZORI

. 708.000

628 Chelt cu servo prestate de terti 4426

T. V.A. deductibila

600.000.

108.000

Ceea ce prezinta caracter de noutate in legatura cu contul "FURNIZORI" este faptul ca acest cont tine si evidenta obligatiilor societatii comerciale in legatura cu plata muncii prestatede persoane

v.ontabrntarea deconcartloi rucerue ~l a celor c u lertii

199

numite "colaboratori", persoane care executa diverse lucrari in baza unor contraete de prestari servicii.

Aceste persoane, care intra in' raporturi de munca cu societatea comerciala £ira a avea calitatea de personal angajat, sau cum se mai utilizeaza, "angajat permanent", sunt considerate a fi "furnizori de servicii" sau chiar;'fumizori de fort~ de munca" si, din acest motiv, obligatiile societatii comerciale privind plata muncii lor se evidentiaza contul "Fumizori".

. In eonform:itate eu prevederile Legii ill. 3211991, eu cornpletarile fill modificarile ulterioare, veniturile, obtinute de persoanele fizice ca plata a muncii, sunt supuse impozitarii, Transele de venituri impozabile precum si impozitul corespunzator fiecarei transe sunt cuprinse in "Calculatoarele de impozit pe salarii", actualizate cu ocazia indexarilor salariak si publicate in MonitorulOficial.

, ,

R~zulta, deci, urmatorul algoritm:

.' . ".

se incheie cu persoana fizica care urmeaza sa presteze munca un contract numit "de prestari servicii'' in care se stipuleaza drepturile si obligatiile partilor si, mai ales, nivelul remuneratiei convenite.

se intocmeste un stat de plata in care se vor inscrie: remuneratia brutto (cea din contract), impozitul pe remuneratie (conform calculatoarelor de impozit), suma netto de plata, sernnatura de primire .

- lata un model orientativ de stat de plata a colaboratorilor:

STAT NOMINAL

privind plata colaboratorilor pe luna .

200

~-..,..

ContabiHtate pentrulnce~aton

Pentru contabilizarea achitarii rernuneratiilor cuvenite colaboratorilor se pot distinge urmatoarele etape:

_ constltuirea obligatiei societatii comerciale fata de colaboratori In nivelul sumei brutto;

_ diminuarea aceaste obligatii cu valoarea impozitului, eventual ;;i a altor retineri;

-_ Iichidarea obligatiei, prin plata In numerar a restului de plata.

Prima etapa, constituirea obligatiei, are in vedere ca sumele, ce se vor plati, reprezinta, pentru societatea comerciala, 0 cheltuiala. Trebuie sa existe, in planul de conturi general, un cont de cheltuie1i care sa tina evidenta acestei naturi de cheltuiala, Consultand planul de

conturi, identificam contul:

621 A "Cheltuieli cu colaboratorii"

Tine evidenta cheltuielilor cu colaboratorii, -in legatura eu muneii.

D : eu drepturile euvenite

C : cu inchiderea la sfarsitul lunii prin contul de rezultate

s:o

In vederea stabilirii formulei contabile, sa derulam analiza contabila a acestei operatiuni:

a) natura operufiunji: .mregistrarea obligatiei privind plata cola·boratorilor

b) elernentele care sufera modiflcari

_ volumul "cheltuielilor eu colaboratorii"

_ valoarea obligatiei fata de "furnizorii de foria de munca"

c) cunturile care tin evidenta elernentelor rnodificate: contul 621 A "Cheltuieli cu colaboratorii"

contul 401 P "Furnizori"

d) sensu] modificarilor

r

.: .. '-Vl

_ cheltuielile cu colaboratorii vor creste _ obligatia fat a de furnizori va creste

e) aplicarea regulilor de functionare a conturilor

Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii" fiind un cont de Activ si, inregistrand 0 Majorare, se va Debita.

·Contul 401 "Furnizori'' fiind un cont de Pasiv A •

si, inregistrand 0

Majorare, se va Credita

f) formula contabila

621 401

Chelt.cu colab. Furnizori

400.000

.-".1: doua etapa, "diminuarea obligatiei", presupune, concomitent cu diminuarea obligatiei societatii comerciale fata de colaboratori cO}I~:ltu.irea ~mei alte obligatii, respectiv obligatia'de a vira la bugetul p~1~c irnpozitul ce 11 retine din drepturile colaboratorului.

:j,,~, '

_,t;Gonsultand planul de conturi, identificam contul 'care tine

e~;~~enta obligatiilor fata de buget in legatura cu impozitul pe salarii 9i

alt~·drepturi. Acesta este: .

444 P "Impozit pe salarii"

Tine evidenta' obligatiilor societatii comerciale fata de bugetul public

In legatura cu impozitul pe salarii. '

C : cu impozitul retinut de la salariati si colaboratori; D : cu virarea la destinatie a sumelor retinute;

S : impozitul retinut ~i nevirat.

Si acum, contabilizarea acestei a doua etape:

natura

- retinerea impozitului asupra drepturi lor cola boratorilor

,

operatiunii '

202

"'--r Contabilitate pentruiacepator!

(t,,,:~'1ll1tatea uc\:untat .. VI ,nter .. " '11 a cel::-:: tert:~'-'-'- 20.)

,~t;~~1(,: .

'r~ti~~a cum s-a putut observa in varianta de inregistrare prezentata mai s1J'~~soeietatii eomereiale nu Ii mai revin si alte obligatii in' legatura eu remuneratiile platite colaboratorilor de genul contributiilor la eonstituirea unor fonduri cu destinatie specials (ajutor de somaj, asigurari sociale, protectia sanatatii)_

, Aeeste obligatii suplimentare in legatura eu plata muncii se refera la salariile achitate persoanelor incadrate permanent (eu carte de munca) §i vor fi prezentate pe larg in cuprinsul aeestui capitol. De retinut ca to ate drepturile reprezentand plata a muncii, care sunt evidentiate in contu I 621 "Cheltuieli eu colaboratorii", nu deterrnina obligativitatea calcularii ~i achitarii nici unei obligatii suplimentare.

Un alt cant, care asigura evidenta decontarilor cu tertii, este contul "Clienti'', ut:ilizat pentru operatiile de livrari de bunuri, executari de lucrari ;;i prestari de servicii, a carer plata este ulterioara facturarii contravalorii acestora. Deci:

Ultima etapa "lichidarea obligatiei" se refera la plata in numeral', prin casierie, a restului de plata; fiind yorba de 0 operatiunecu grad redus de eomplexitate, analiza contabila poate fi prezentata intr-p.!,:orma

cornprimata, astfel: iii .

elernentele care suferii modiflciir i

conturiIe care tin evidenta acestor elernente

,

sensul modificarilor

aplicarea regulilor de functionare

a conturilor

formula contabila

obligatia fata de furnizor .

401 P

nurnerarul din casierie

5311 A

riH mula l'Ol\lllhili\: 401 "\\111111'1\'1'1"

- obligatia fa!a de furnizorul de servieii

- obligatia fata de bugetul statului

- eontu1401 P "Furnizori'' ,

- eontul444 P "Impozitul pe salarii''

- obligatia fata de furnizor V A SCADE

- obligatia fata de buget V A CRE~TE

- contul 401 "Furnizori" fiind un eont de P ASIV si inregistrand 0 DIMINUARE, se va DEBITA

- contul 444 "Impozitul pe salarii'', fiind un eont de P ASIV si inregistrand 0 MAJORARE, se va CREDITA.

401 "Furnizori"

444 "Impozit pe salarii"

104.000

=

"Fumizori'' "- ", se va DEBITA

"Casa In' lei'" It - It,

se va CREDITA

~" 5311

"( 'lI"!\ ~I\ kL"

2,<)6.000

411 A " Clienti''

Tine evidenta drepturilor asupra tertilor, in legatura eu pm11lrea de la acestia a eontravalorii bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a servieiilor prestate.

D : cu valoarea bunurilor, a lucrarilor, a servieiilor facturate

C : cu oeazia prirnirii in conturi de disponibilitati a sumelor euvenite

S :,v~lo~re'a bunurilor hvrate 9i neincasate

'Fiindy6ib~ de un cont ell 0 functiune contabila destul desimpla, vom

exernplifica aceasta folosind numai trei enunturi: ;

" a) se jnregistreaza livrarea de produse finite catre beneficiari, astfel: produse finite 2.000.000, T.V.A. 360.000

b) se inregistreaza faeturarea manoperei prestate in favoarea unui beneficiar, astfel: manopera 300.000, T.V.A. 540.000

c) se prj rneste, in contul de la. banca, contravaloarea produselor livrate fj; a rnanoperei facnn ate.