Sunteți pe pagina 1din 5

1.

NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Investiţiile în criptovalute pot aduce o serie de avantaje, dar prezintă şi riscuri pe
măsură. Se pare că 2018 este anul criptomonedelor. Este puțin probabil ca până în acest
moment să nu fi auzit de Bitcoin, mai ales având în vedere faptul că începutul acestui an a
declanșat o nebunie în ceea ce privește monedele virtuale, afirmându-se chiar că ele
reprezintă viitorul atât în domeniul tehnologiei, cât şi al plăţilor sau în sectorul bancar.
Aşadar, ce sunt cripotomonedele, cum se explică dorința schimbării banilor actuali cu cei
virtuali şi care sunt argumentele pro și contra?
Criptomonedele reprezintă metode nebancare folosite ca mijloc de plată. Mai exact,
criptomonedele sau criptovalutele sunt bani virtuali care nu depind de bănci sau de guverne
şi care pot fi schimbate (cumpărate, vândute sau transferate) la fel ca orice monedă fizică
emisă de o autoritate bancară centrală.
Cele mai cunoscute criptomonede sunt Bitcoin, Ethereum, Bitcoin Cash,
Ripple, Litecoin, Dogecoin, Monero, Dash, Stellar Lumens şi Tron
Prin urmare, dacă analizăm numele pe care îl poartă, criptomoneda indică faptul că
este un mijloc de plată care foloseşte criptografia și care este descentralizat pentru a
controla tranzacțiile și preveni dubla cheltuială, o problemă de actualitate pentru valutele
digitale.
Tranzacțiile cu criptomonede sunt securizate cu ajutorul criptografiei între portofele
virtuale. Când se realizează o tranzacţie cu o criptomonedă, un portofel virtual va primi o
„cheie privată” care rezultă în urma criptografiei. Această cheie privată împiedică alterarea
sau modificarea tranzacției de către o altă persoană, acest lucru făcând ca tranzacțiile să
fie extrem de sigure.
Uneori se face confuzie între criptomonede și monede virtuale. Conform legii
existente la ora actuală în România, criptomonedele nu reprezintă monede electronice,
întrucât Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică definește
moneda electronică ca fiind „o valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic,
reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării
de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă
electronică”.
2. AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
 AVANTAJE
 este un sistem descentralizat, nu există o autoritate centrală, cum ar fi o bancă
centrală
 datele personale despre utilizatori sunt ascunse
 se poate crea o copie de rezervă criptată a monedei virtuale
 plata se poate face fără ca datele personale să fie asociate cu tranzacția
 utilizatorii au în permanență controlul tranzacțiilor
 transfer foarte rapid oriunde în lume
 nu există limită de sumă pentru transferuri
 comisioane variabile
 DEZAVANTAJE
 utilizare redusă
 volatilitatea datorită faptului că moneda este în cantitate limitată, iar valoarea ei este
dată de cerere și ofertă
 ireversibilitatea tranzacțiilor, anularea fiind imposibilă
 interdicția utilizării anumitor criptomonede în unele țări
 distribuția neuniformă a criptomonedei între primii utilizatori și cei actuali
 necesită un înalt nivel de securitate
 nu toți comercianții acceptă cripomoneda ca metodă de plată.
3. MINAREA ȘI TRANZACȚIILE CU CRIPTOMONEDE: PLĂTIM TVA SAU NU?

Create ca o alternativă la instrumentele financiare clasice, criptomonedele sunt astăzi


tot mai utilizate la nivel mondial, atât datorită profitabilității, cât și a confidențialității asigurate
de tranzacții. Ele reprezintă un sistem de plată care utilizează o monedă de schimb digitală,
descentralizată, transferul de la o persoană la alta putându-se efectua direct, fără a derula
tranzacția prin intermediul unui intermediar.
În România ca și în alte state, pentru tranzacționarea criptomonedelor este necesară
deschiderea unor „portofele digitale” pe platforme specializate unde se pot face tranzacții
de acest tip. Platformele sunt similare celor de internet banking, practic orice utilizator
putând să cumpere monedele la cursul de schimb afișat, ulterior putând să facă orice tip de
tranzacții cu partenerii care acceptă plata prin această monedă.
Minarea (producția de criptomonede) se face prin achiziționarea de echipamente
care să acceseze programele de rezolvarea a algoritmilor pentru obținerea de recompense,
transformând energia electrică în putere de procesare. De asemenea, societățile
producătoare de cripto au posibilitatea de a crea propriile platforme de schimb, prin care
introduc pe piață monede obținute.
Niciuna dintre aceste activități nu este reglementată specific de autoritățile din
România. Din perspectivă legislativă, întrebarea care apare este dacă activitățile de
„producție” și tranzacționare a criptomonedelor pot fi supuse prevederilor legislative privind
TVA regăsite în Codul Fiscal.
La nivelul acestor tipuri de societăți, nu există un flux de vânzări/ ieșiri, întrucât
monedele produse nu pot fi tranzacționate decât prin convertirea acestora pe o platformă
de schimb digitală.Cu alte cuvinte, deși este vorba de producția unui instrument de plată,
întrucât acesta nu este un bun material, care să se poată tranzacționa ca atare odată
produs, din perspectiva TVA nu se poate considera că societățile producătoare de Bitcoin,
prin activitatea lor, fac o livrare de bunuri în sensul art. 270 din Codul Fiscal, ci mai degrabă
o prestare de servicii în sensul art. 271 din Codul Fiscal, similar societăților care efectuează
schimb valutar.
Însă, dacă societatea producătoare de Bitcoin nu deține și platforma prin care
producția este valorificată și utilizează un portofel digital de pe o platformă deținută de o
terță parte, strict în baza prevederilor legislative în materie de TVA, aceasta nu va efectua
nici o livrare de bunuri nici o prestare de servicii.
În acest sens, din perspectiva TVA, se pune problema dacă această prestare de
servicii este taxabilă sau scutită la nivelul societății. Astfel, conform art. 292, alin. (2), lit. a),
pct. 4 din Codul fiscal, sunt scutite de taxă “tranzacțiile, inclusiv negocierea, privind valuta,
bancnotele și monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție,
și anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod
normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic”.
4. CONCLUZII
Deși există foarte multe controverse asupra legalității criptomonedelor în multe state
ale lumii, neexistând prevederi care să reglementeze producția și tranzacționarea acesteia,
ele rămân în continuare o alternativă la instrumentele financiare clasice, dar și o sursă
importantă de venit pentru foarte multe persoane, atât fizice cât și juridice.
Acceptarea la plată a monedelor digitale nu este obligatorie în România, însă există
o multitudine de comercianți din industria comerțului electronic, hotelieră, construcții,
agrement care au început să le accepte ca mijloc alternativ de plată. Oficial însă, nu există
nicio garanție că o vor putea face și pe viitor.
De altfel, conform unui raport al Autorității Bancare Europene emis în anul 2013, nu
există sisteme specifice de reglementare care să asigure acoperirea pierderilor în cazul în
care o platformă de schimb sau care deține monedele virtuale se prăbușește sau dă
faliment.
În concluzie, cu toate aceste neclarități, producția de criptomonede nu poate fi
calificată drept o livrare de bunuri, întrucât valorificarea acestora nu se poate efectua decât
prin tranzacționarea pe o platformă online, ceea ce reprezintă o prestare de servicii de
schimb de monedă virtuală și nu încadrează în activitățile supuse plății de TVA.
BIBLIOGRAFIE

1) https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptomoneda
2) http://www.jurnaluldeafaceri.ro/criptomonedele-obsesia-inceputului-de-an/
3) https://goanadupabitcoin.ro/legislatie/minarea-si-tranzactiile-cu-criptomonede-platim-tva-
sau-nu.html