Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADR
Marin Lepadatu
Consultant de specialitate: dr. Ionescu Victor
EDITIA 2000
CUPRINS
In Europa, transportul rutier de marfuri periculoase este reglementat de „Acordul European referitor la trasportul
rutier international de marfuri periculoase” – (ADR), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957. Incepand cu data de 1
ianuarie 1995, Romania respecta prevederile acestui acord, la care a aderat prin legea nr. 31/1994, promulgata prin
Decretul nr. 75/1994 al presedintelui Romaniei (publicat in Monitorul oficial, partea 1, nr. 136 din 31 mai 1994).
ADR-ul este un acord elaborat de Comisia economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la Geneva, prin care mai
multe state din Europa au convenit unele reguli comune pentru transportul marfurilor periculoase pe drumurile publice pe
teritoriul lor si pentru trecerea frontierei. Abrevierea „ADR” is gaseste originea in cuvintele cheie din titlul in limba
franceza: A – Accord, D – Dangereuse, R – Route.
La inceputul anului 1999 erau membre semnatare ale acordului urmatoarele state: Germania, Austria, Belarus,
Belgia, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Spania, Estonia, Republica Iugoslava a Macedoniei, Federatia
Rusa, Finlanda, Franta, Ungaria, Grecia, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia,
Portugalia, Republica Moldova, Republica Ceha, Romania, Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia si
Iugoslavia.
Acordul propriu-zis este scurt si simplu. Articolul cheie este cel de-al doilea. El precizeaza: cu exceptia anumitor
marfuri extrem de periculoase, celelalte marfuri periculoase pot face obiectul unui transport international in vehicule rutiere
cu conditia ca:
● Ambalajul lor si etichetarea sa fie in conformitate cu prescriptiile din anexa A a acordului.
● Constructia, echipamentul si exploatarea vehiculelor sa fie conforme cu prescriptiile din anexa B.
Anexa A enumera toate marfurile periculoase care pot face obiectul unui transport international. Aceasta anexa
stabileste regulile referitoare la ambalare si etichetare, inclusiv descrierea marfurilor in documentele de transport. Aceste
reguli trebuie aplicate toate de catre expeditorul de marfuri.
Anexa B stabileste regulile aplicabile vehiculelor si operatorilor de transport de care transportatorul este
raspunzator.
ADR-ul este un acord intre state. Nici o autoritate centrala nu poate schimba aplicarea sa. In practica, controalele
rutiere sunt efectuate de partile contractante. Daca regulile sunt violate, autoritatile nationale pot urmari pe cale judiciara
soferul aplicand legislatia lor interna ADR-ul nu prescrie nici o sanctiune.
In vederea asigurarii aplicarii uniforme si pentru a asigura liberul-schimb in Uniunea Europeana anexele A si B au
fost adoptate de toate statele membre ale UE si ele constituie baza regulilor interne. Un anumit numar de alte Parti
Contractante ale ADR-ului au facut acelasi lucru si este posibil ca si alte state sa actioneze in acest sens.
In anexe la unul sau mai multe paragrafe se regaseste un subiect dat. Numerele care apar in marginea textului
corespunzator se cheama „marginale”.
Sistemul de clasificare a marfurilor periculoase din ADR respecta Recomandarile privind transportul de marfuri
periculoase formulate de Comitetul de experti in domeniul transportului de marfuri periculoase din cadrul Consiliului
economic si social al ONU care a fost publicat intr-un document cu numele de Cartea portocalie (culoarea copertii sale).
Acest sistem a fost constituit pentru a fi aplicat la nivel mondial la toate modurile de transport, repartizand marfurile in
noua clase diferentiate in functie de pericolul principal care sunt susceptibile sa le prezinte la transport (explozibil, toxic,
inflamabil etc.).
Alte reguli ale primei parti privesc documentul de transport si declaratia care insoteste expedierea, ambalarea in
comun si modalitatile de clasificare a solutiilor si amestecurilor, intelegand prin acestea, inclusiv deseurile.
In anumite cazuri speciale, transportul de marfuri periculoase este exceptat de la toate regulile, spre exemplu daca
marfurile sunt transportate:
● prin particularitati pentru utilizarea lor;
● in masini a caror functionare implica prezenta lor;
● in cantitate limitata;
● printr-un serviciu de interventie de urgenta sau de vehicule de siguranta.
Daca pe o parte a traseului, un transport supus dispozitiilor din ADR care este sub acoperirea altor reguli
internationale va fi admis regulilor din ADR numai daca etichetele ambalajelor si GRV-urilor sunt conforme prescriptiilor
referitoare la transporturile maritime si aeriene, mai exigente decat cele din ADR privind fiecare clasa si documentala, iar
documentul de transport trebuie sa contina mentiunea „Transport potrivit marginalului nr. 2007 din ADR”.
ANEXA A – PARTEA A DOUA
Aceasta parte contine un capitol pentru fiecare clasa, de la 1 la 9 cu exceptia clasei 7 care face obiectul unei
prezentari speciale, alte capitole sunt divizate in sectiuni, de maniera analoaga, dupa cum urmeaza:
● Lista marfurilor de la fiecare clasa. Ele sunt desrise prin numarul de identificare ONU al substantei, urmat de
numele acesteia, spre exemplu acid sulfuric sau printr-un termen generic, spre exemplu, lichid inflamabil, toxic, n.s.a..
Aceste litere sunt abrevierea de la „nu se specifica amestecul”, ceea ce semnifica ca substanta respectiva nu are o denumire
individuala si nu a fost identificata printr-un numar de substanta unica.
● Marfurile similare sunt grupate sub cifrele de enumerare ADR: 1º, 2º, 3º, si inclusiv ce urmeaza. La cele mai
multe clase, cifrele de enumerare sunt insotite de literele a, b, c corespunzatoare gradelor de pericol:
a) pericol ridicat
b) pericol mediu
c) pericol redus
● Limitele de masa neta pentru anumite cifre si potrivit pericolului, marfurile care sunt exceptate de la
prescriptiile din ADR, cu conditia inscrierii numarului ONU si respectarea ambalajelor limitate.
● Prescriptiile generale pentru ambalaje de substante unice, ambalarea in comun si pentru marcarea si etichetarea
coletelor.
● Reguli referitoare la descrierea marfurilor in documentul de transport si declaratia de conformitate.
● Reguli referitoare la marcarea si etichetarea ambalajelor si cisternelor goale care prezinta pericol potential.
● Pentru anumite clase alte dispozitii generale speciale.
● Deseurile periculoase sunt tratate ca toate celelalte marfuri periculoase vizate de ADR si clasificate potrivit
gradului de pericol si compozitiei lor. S-a convenit, in acelasi timp ca in caz de deseuri periculoase, legislatia nationala si
internationala in domeniul mediului poate sa prevada alte respectari ale dispozitiilor din ADR, descrieri distincte si
documente suplimentare autorizand transferul, indicand originea substantei si punctul de eliminare.
● O dispozitie referitoare la clasa 3 (lichide inflamabile) autorizeaza vehiculele transportatoare prin exceptie de la
prescriptii, un rezervor de combustibil ca rezervor auxiliar sau bidoane. Pentru a beneficia de aceasta exceptie, capacitatea
totala a rezervoarelor de combustibil ale unui vehicul (rezervor normal si mai multe rezervoare auxiliare) nu trebuie sa
depaseasca 1500 l. O limita de 500 l se aplica cu ajutorul unor rezervoare auxiliare ale remorci. Cantitatea de combustibil
transportata in rezervoarele de securitate nu poate in total sa fie superioara la 60 l.
Ea contine un anumit numar de apendice, cele mai importante pentru operatii generale sunt urmatoarele:
● A5 – ambalaje
● A6 – mari recipiente pentru VRAC – GRV sau IBC
● A9 – etichetare
Apendicele A5 si A6 sunt fundamentate pe Recomandarile ONU, intelegand conditiile generale pentru diferite
tipuri de ambalaje si prescriptiile privind probele.
Prima parte comporta o sectiune generala si alte sase. Sectiunea generala contine un tablou indicand masa bruta la
substantele transportate la care sunt aplicabile un numar de prescriptii din aceasta anexa la vehicule si operatii de transport.
● Sectiunea 1 priveste modul de trimitere autorizat, spre exemplu in vrac, in cisterne, in containere cisterna si
marfurile care pot sa fie transportate.
● Sectiunea 2 priveste tipurile de vehicule, prescriptiile generale de constructie, echipamente, agrearea vehiculelor
si eliberarea certificatelor.
● Sectiunea 3 priveste prescriptiile generale de serviciu, formarea soferilor, supravegherea vehiculelor,
documentele si consemnele in caz de accident sau incident.
● Sectiunea 4 priveste incarcarea, arimarea si descarcarea.
● Sectiunea 5 priveste incercarea vehiculelor, modurile de stationare, masurile de luat in caz de urgenta.
● Sectiunea 6 priveste derogarile pentru probele de incercare asupra carora Partile contractante au convenit pentru
autorizarea anumitor transporturi avand in vedere amendarea si adoptarea Acordului.
ANEXA B – PARTEA A DOUA
A doua parte comporta, pentru fiecare clasa, un capitol indicand prescriptiile suplimentare aplicabile la clasa
vizata. Capitolele se prezinta in sectiuni sub aceleasi rubrici ca cele din partea I.
APENDICE A LA ANEXA B
Dispozitiile din anexa A se refera la identificarea marfurilor, ambalaj, etichetarea si documentele de transport.
Respectarea lor revine expeditorului de marfuri periculoase.
Anexa B poarta responsabilitatile transportorului in ceea ce priveste prestatia si echipamentul vehiculului si
consemnele inmanate soferului pentru a asigura ca parcursul este efectuat potrivit regulilor.
Dispozitiile cele mai importante aplicabile parcursului supuse prescriptiilor din ADR sunt rezumate mai jos.
Marginalele sunt indicate intre paranteze.
Toate trimiterile supuse prescriptiilor din ADR trebuie sa fie insotite de un document de transport. Nu exista un
model special, dar acest document trebuie sa furnizeze detaliile specifice indicate mai jos. In timp util, expeditorul trebuie
sa furnizeze, in scris, informatiile necesare unui transportator pentru pregatirea operatorului si sa inmaneze consemnele
soferului. Daca expeditia cuprinde mai mult de un vehicul, fiecare trebuie sa aiba documente distincte.
Descrierea trebuie sa cuprinda forma exacta indicata pentru fiecare clasa. Denumirea trebuie sa fie cea care
figureaza pe lista clasei, intelegand si numarul ONU de identificare al substantei, urmate de numarul clasei, cifra de
enumerare, inclusiv litera eventual, si sigla ADR spre exemplu:
1402 carbura de calciu, 4.3, 17º b), ADR.
Daca un colet contine mai multe substante, fiecare trebuie sa faca obiectul unei descrieri distincte. Descrierile sunt
urmate de alte detalii de expeditie: numarul si descrierea coletelor sau GRV, masa bruta in kg (si masa neta pentru
explozivi), denumirea si adresa expeditorului si destinatarului sau mai multi destinatari.
Documentul trebuie sa fie redactat intr-o limba oficiala a tarii expeditoare si daca aceasta limba nu este engleza,
franceza sau germana, in oricare din aceste limbi, in egala masura.
Daca trimiterea nu depaseste limitele de masa inferioara prevazute in anexa B, (10011) si prin urmare este
exceptat de la aplicarea unui numar mare de dispozitii din anexa B, trebuie sa fie facuta mentiunea in documentul de
transport.
Daca transportul marfurilor se deruleaza in baza unui acord convenit intre State potrivit marginalului 2010 si
10602, o copie a textului principal a Acordului trebuie sa fie atasat la documentul de transport.
Expeditiile pot sa fie exceptate de anumite prescriptii din ADR in ceea ce priveste ambalajul si etichetele daca ele
sunt in egala masura transportate pe apa sau in aer si satisfac acele reguli aplicabile in acest caz. Aceasta trebuie sa fie
mentionat pe documentul de transport.
Expeditorul trebuie sa declare, fie pe documentul de transport sa fie separat, ca marfurile au fost admise la
transport potrivit ADR-ului si ca toate regulile aplicabile la fiecare clasa au fost respectate.
1.1.2 Certificatul de pastrare al containerului (2008)
Daca un container este dirijat spre un port avand in vedere parcursul maritim, un certificat semnat de responsabilul
pastrarii coletului trebuie sa ateste ca marfurile sunt in bune conditii si aranjate convenabil in interior etc. in conformitate
cu sectiunea 12 din introducerea generala (volumul) din Codul Maritim International de Marfuri Periculoase.
Trebuie sa fie remise soferului instructiunile scrise precizand pentru fiecare substanta sau obiect in parte:
● Denumirea substantei sau obiectului ori grupei de marfuri, clasa si numarul ONU sau pentru un grup de marfuri,
clasa si numarul ONU sau pentru o grupa de marfuri, numerele ONU ale marfurilor ale caror consemne sunt aplicabile.
● Natura pericolului prezentat de marfuri, inclusiv masurile pe care trebuie sa le aplice si dispoztiile necesare
pentru protectia personala a soferului.
● Masuri pe care trebuie sa le ia imediat soferul in caz de accident.
Un exemplar din aceste consemne trebuie sa se gaseasca in cabina de conducere, intr-o limba pe care soferul o
poate intelege si in toate limbile tarilor de origine, de tranzit si de destinatie.
1.1.4 Certificatul de agreare pentru anumite marfuri periculoase (10 281 si 10 282)
Anumite vehicule enumerate la marginalul 10 282 (1) trebuie sa fie agreate. Aceasta agreare poate sa fie acordata
pe baza unei omologari de tip obtinut de constructor pentru vehiculul de baza aceasta insemnand inaintea montajului
compartimentului de incarcare sau la cisterna, in stadiul de prototip, furnizand detaliile de conceptie autoritatilor nationale.
Certificatele de agreare trebuie sa fie reinnoite in fiecare an de autoritatile competente, pentru ca vehiculul sa satisfaca
dispozitiile din ADR fiind apt de circulatie pe drumul publice. Copiile trebuie sa se gaseasca la bordul vehiculului.
Certificatul trebuie sa respecte modelul care figureaza la apendicele B3 si trebuie sa acopere tractorul si remorca.
Este vorba de certificatul de formare profesionala ADR eliberat de autoritatea competenta din fiecare tara soferilor
de vehicule care transporta marfuri avand masa autorizata mai mare de 3,5 tone pentru cantitati superioare celor prezentate
de la inceputul anexei B (10 011). Apendicele B6 contine un model de certificat.
Soferul trebuie sa urmeze un curs ageat de autoritatea competenta din fiecare parte contractanta si sa treaca un
examen scris. Valabilitatea certificatului este de 5 ani dupa care soferul trebuie sa urmeze un curs de perfectionare inaintea
reinnoirii certificatului. In apendicele B4 se gasesc modelul de certificat, detaliile privind formarea initiala si cursul de
perfectionare si numarul de ore de instruire pentru fiecare sectiune exercitiile practice, examenul scris etc.
Aceasta licenta poate fi ceruta de anumite state si poate fi obtinuta de la autoritatea competenta.
1.2 Ambalajul
Prescriptiile ambalejelor diferitelor substante sunt indicate pentru fiecare clasa in anexa A. Trebuie in general
utilizate ambalaje aprobate prin ONU descrise la apendicele A5, dar pentru fiecare clasa exista dispozitii speciale aplicabile
anumitor marfuri in particular periculoase.
Dispozitiile referitoare la GRV care trebuie de asemenea sa fie agreate de ONU sunt indicate in apendicele A6.
Ambalarea in comun inseamna ca doua sau mai multe marfuri sunt amplasate in ambalaje interioare distincte si
transportate in acelasi ambalaj exterior care face obiectul prescriptiilor pentru fiecare clasa. Ele au scopul de a elimina
posibilitatea unor reactii periculoase intre marfuri in caz de distrugere a ambalajului interior.
Daca pentru anumite marfuri periculoase capacitatea recipientului este limita de maniera de a nu depasi valoarea
limita prevazuta in marginalele 2XX1 la fiecare clasa si daca recipientii sunt ambalati in colete combinate, altfel decat sunt
definite in aceste marginale, aceste marfuri sunt exceptate de agrearea prevazuta prin sistemul ONU.
1.3 Marcajul
Dispozitiile referitoare la marcarea coletelor sunt cuprinse in egala masura in capitolele anexei A referitoare la clase. In
general ele impun un marcaj al numarului ONU precedate de literele UN pe toate coletele continand marfuri periculoase,
intelegand ca aceste ambalaje sunt in conformitate cu marginalele 2XX1 a.
1.4 Etichete
Forma lor este descrisa la apendicele A9. Ele in general au forma unui patrat cu latura de 100 mm. Etichetele de
dimensiuni mai mari, se denumesc etichete-placi si sunt destinate pentru cisterne. Acestea au in mod normal latura de 250
mm.
Pentru anumite marfuri coletul trebuie sa poarte eticheta clasei principale si una sau mai multe etichete de risc
secundar, spre exemplu inflamabil, toxic. O eticheta referitoare la securitate si manipulare este de asemenea aplicata pentru
a indica spre exemplu care parte a coletului trebuie sa fie orientata in sus.
Nu este impusa etichetarea coletelor daca acestea sunt conforme cu marginalul 2XX1a.
Expeditorul este obligat sa furnizeze si sa aplice etichete pe colete, containere si cisterne.
Marfurile nu pot fi transportate in vrac decat cele care sunt cuprinse in anexa B potrivit marginalelor XX111
autorizate.
Marfurile nu pot fi transportate in vehicule cisterna si containere-cisterna decat cele care sunt idicate in clasele din
a II-a parte a anexelor si apendicele B1 si B1 b care sunt autorizate.
Gama marfurilor autorizate este indicata in fiecare apendice B1 ca si in apendicele B5.
Panourile portocalii
Vehiculele trebuie sa poarte in fata si in spate panouri portocalii reflectorizante a caror baza este de 40 cm, iar
inaltimea de 30 cm, fara exceptie (10 011).
Vehiculele cisternam, vehiculele transportand containere cisterna si vehiculele sau containerele transportand
marfuri periculoase in vrac trebuie in egala masura sa poarte panouri portocalii pe fiecare latura a cisternei ale
compartimentelor cisternei sau pe ale vehiculelor/containerelor pentru vrac.
Ele trebuie sa poarte numarul de identificare a pericolului si numarul ONU indicat in apendicele B5.
Daca aceste vehicule nu transporta decat o singura substanta numarul ONU poate aparea pe placa portocalie in
fata si in spatele vehiculului.
Pentru cisternele cu mai multe compartimente transportand una din combinatiile UN 1202 (motorina) UN 1203
(benzina), UN 1223 (kerosen) nu este impus pe placile individuale pe fiecare latura a compartimentelor si numarul ONU.
Numarul ONU al substantei avand punctul de aprindere cel mai mic poate sa fie amplasat numai pe placile portocalii in
fata si spate.
Pentru containerele cisterna sau containerele pentru vrac, numerele ONU, trebuie sa fie aplicate pe containerul
propriu-zis, astfel incat sa ramana vizibil chiar daca este descarcat de pe vehicul.
Numerele de pe panoul portocaliu trebuie sa ramana lizibile dupa un incendiu cu durata de 15 minute. In acelasi
timp pe un container panourile pot fi inlocuite cu o folie autocolanta, o pictura sau un alt procedeu echivalent, cu conditia
ca materialul utilizat sa fie rezistent la intemperii si sa garanteze o semnalizare durabila. In acest caz prescriptia privind la
rezistenta la incendiu nu se aplica.
Numerele de identificare a pericolului sunt constituite dintr-o succesiune de numere ale claselor, care se cheama,
Codul Kemler pentru avertizarea pericolelor previzibile daca substanta este imprastiata accidental.
Cifra 0 amplasata dupa numarul clasei indica un risc simplu, spre exemplu 60 desemneaza o substanta toxica.
Daca numarul este in continuare repetat indica un risc indicat, spre exemplu 66 semnifica foarte toxic. Numerele adaugate
pentru a indica riscurile secundare, spre exemplu 46 semnifica solid inflamabil si toxic, 886 semnifica foarte coroziv si
toxic.
Daca numarul de indentificare al pericolului este precedat de litera X aceasta indica ca substanta reactioneaza
periculos cu apa, spre exemplu X423 avertizeaza ca este vorba de un solid care reactioneaza cu apa si produce un gaz
inflamabil.
Placi – Etichete
Independent de panourile portocalii vehiculele cisterna, vehiculele transportand containere cisterna si vehiculele
sau containerele transportand substante periculoase in vrac trebuie sa poarte placi etichete indicand clasa potrivit
prescriptiilor marginalului XX500 de fiecare clasa a anexei B. Cisternele si vehiculele pentru vrac trebuie sa poarte placi
etichete pe cele doua parti si in spate, pentru containere ele trebuie sa fie amplasate numai pe laturi.
Panourile si placile eticheta trebuie sa ramana amplasate pana ce unitatea de transport a fost golita si curatata sau
spalata si eliminate pericolele, atunci acestea pot fi scoase sau acoperite.
Containere incarcate cu colete trebuie de asemenea sa poarte pe fiecare latura si la spate placi – etichete
corespunzatoare etichetelor indicand clasa coletelor transportate.
Independent de agrearea vehiculelor mentinonate la paragraful 1.4 de mai sus, rezervoarele cisternei care
transporta marfuri periculoase trebuie sa fie agreate de autoritatea nationala. Dupa conceptia si constructia cisternei,
prototipul este inspectat si supus la probe.
Un certificat este eliberat atunci pentru atestarea respectarii prescriptiilor din ADR.
In acelasi timp omologarea de tip este valabila pentru alte cisterne din serie care sunt conforme cu prototipul, dar
fiecare cisterna trebuie sa faca obiectul unei inspectii, o verificare si o proba individuala inainte de a putea fi folosite. Dupa
darea in folosinta ea trebuie sa fie inspectata si supusa la probe la intervale regulate. Detaliile de omologare, probele etc.
trebuie sa apara si pe o placuta metalica fixata pe cisterna si pe vehiculul cisterna. Detaliile privind transportul, masa etc.
trebuie sa apara pe vehiculul insusi.
Certificatul sau livretul cisternei trebuie sa fie la bordul vehiculului cisterna, in special la procedura de agreare a
vehiculului.
Vehiculele – cisterna si vehiculele speciale pentru transportul explozibililor trebuie sa fie dotate cu echipamentul
electric partial sau total conform prescriptiilor de la apendicele B2.
Vehiculele cisterna trebuie sa aiba montate bare para-soc conform prescriptiilor si in caz ca transporta lichide si
gaze inflamabile in cisterne, trebuie sa respecte dispozitiile referitoare la motor, esapament si alimentarea cu combustibil a
vehiculelor.
Pentru transportul explozibililor, al vehiculelor cisterna, vehicule transportand containere cisterna si vehicule tip
III (speciale) noi puse in circulatie trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare antiblocaj si cu un sistem de franare de
anduranta. Toate vehiculele de acest tip trebuie sa fie echipate astfel inainte de sfarsitul anului 1999.
Vehiculele cu masa maxima depasind 12 tone, inmatriculate pentru prima data dupa 1 iulie 1998 trebuie sa fie
echipate cu un dispozitiv de limitare de viteza la 85 km/h.
Vehiculele trebuie sa fie dotate cu aparate de lupta contra incendiilor, cel putin pentru vehicul (capacitatea
minimala de 2 kg pudra sau capacitate corespunzatoare) si pentru incarcatura (minim 6 kg) si echipajul vehiculului trebuie
sa stie sa le foloseasca. Extinctoarele destinate incarcaturii trebuie sa satisfaca o norma recunoscuta si sa fie aplicata o
plomba care sa permita verificarea daca ele nu au fost utilizate inainte de inscriptie indicand data la care va avea loc
inspectia urmatoare.
Vehiculele cu masa maxima inferioara la 3,5 tone pot sa fie echipate cu un aparat de lupta contra incendiilor de o
capacitate minima de 2 kg.
Vehiculele trebuie sa fie dotate cu cale, doua semnalizatoare independente, vesta fluorescenta corespunzatoare si o
lampa portabila.
Echipamentul necesar pentru luarea masurilor suplimentare si speciale de catre sofer poate sa fie specificat
acestuia in instructiunile scrise conform marginalului 10 385.
Poate sa fie necesara supravegherea vehiculelor in permanenta care sunt stationate in conditiile indicate in
marginal. Posibilitatile de stationare sunt in ordine:
● Un depou sau dependinte uzinale oferind toate garantiile de securitate
● O parcare supravegheata
● O parcare unde vehiculul nu este supus la nici un risc
● Un spatiu liber situat la distanta de drumuri sau de locuitori si unde publicul nu trece in mod normal
Exista o cantitate limitata de marfuri la care prescriptiile de mai sus nu se aplica. Pentru anumite marfuri mai putin
periculoase ele nu se aplica deloc. Detaliile pentru fiecare clasa sunt indicate in a doua parte a anexei B.
Pentru clasele 1 si 7, securitatea vehiculelor si marfurilor, impune supravegherea permanenta, iar daca este cazul,
autoritatile sunt alertate imediat in caz de urgenta.
Nici un vehicul nu poate stationa fara ca frana de stationare sa fie trasa in caz de pericol particular daca un vehicul
este in stationare, spre exemplu in caz de scurgere pe sosea a substantelor periculoase, echipajul vehiculului trebuie sa
alerteze imediat autoritatile si sa ia masurile prescrise in consemnele de securitate.
Prin incarcarea in comun se intelege un tip de colete continand marfuri de la clase diferite incarcate pe acelasi
vehicul sau in acelasi container. Prescriptiile sunt indicate date pentru fiecare clasa a anexei B, potrivit compatibilitatii sau
altor criterii de clase. In general, substantele de la clasa 1, nu pot fi transportate cu alte substante din celelalte clase, dar
exista si altfel de restrictii.
Incarcarea substantelor incompatibile nu trebuie sa se faca in compartimente vecine ale vehiculului cisterna.
In cursul operatiunilor de incarcare, descarcare si manipulare este interzis sa se fumeze in apropierea vehiculelor si
in vehicule.
Regulile de manipulare speciale, enumerate pentru fiecare clasa in anexa B, pot sa fie aplicate la anumite marfuri
2. Clasificarea marfurilor periculoase
Prin marfuri periculoase se inteleg acele substante care prin natura lor fizico-chimica pot produce daune
persoanelor, lucrarilor, mediului inconjurator etc.;
a) CLASE LIMITATIVE (1 si 7): sunt clasele in care marfurile periculoase sunt admise la transport numai in
conditiile prevazute in note, celelalte fiind excluse de la transport.
b) CLASE NON LIMITATIVE (2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 si 9): sunt clasele in care unele marfuri
periculoase sunt excluse de la transport prin notele inserate in clauzele ADR, iar altele sunt admise la transport numai in
conditiile prevazute in aceste note. Marfurile care nu sunt mentionate in aceste note sau sunt indicate in diverse alte rubrici
colective sunt considerate marfuri periculoase in sensul Acordului si sunt admise la transport fara conditii speciale.
In functie de proprietatile fizico-chimice (starea de agregare, culoare, aspect, miros, gust etc.) si pericolul principal
substantele periculoase se impart in 9 clase:
Denumirea de clase limitative sau non limitative permite individualizarea fiecare substante, astfel:
● la clasele limitative (1, 7) daca substanta nu se regaseste in tabele sau la rubricile colective nu este admisa la
transportul rutier;
● la clasele non limitative (3, 4, 5, 6, 8, 9) daca substanta nu se regaseste in tabele poate fi transportata fara
precautii suplimentare;
● de asemenea, sunt substante care se admit la transport numai in anumite conditii ori sunt excluse de la
transportul rutier international (exemplu: in tabele de la clasa 4.1 sau 5.2 sunt substante care se admit la transportul rutier la
temperaturi controlate sau daca sunt stabilizate, iar alte substante sunt excluse de la transportul rutier);
● prin stabilizare se intelege operatia prin care se asigura proprietati constante unui produs chimic in conditii de
transport.
In cadrul fiecarei clase, substantele sunt subdivizate, conform caracteristicilor lor, in grupe si subgrupe ordinale,
definite printr-un numar si respectiv prin una, doua sau trei litere.
Substantele periculoase sunt impartite in grupe, subgrupe, iar daca o anumita substanta nu este definita implicit, ea
poate fi identificata dupa cifra de enumerare a substantei care este insotita si de o litera, iar la clasa 2 de una doua sau trei
litere.
Exemplu: substanta 3, 1º a) semnifica: clasa 3, grupa 1º, subgrupa a.
Pentru a lamuri grupele si subgrupele de la fiecare clasa precizam ca aceasta impartire este determinata si de
proprietatile chimice si de gradul de pericol (periculozitatea principala) pe care le comporta fiecare substanta:
● benzina: 3º b)
● alcoolul etilic (etanol): 3º b)
● alcoolul metilic (metanol): 17º b)
● gazolina: 32º c)
● ulei combustibil: 32º c)
Fiecare substanta este recunoscuta printr-un „numar de identificare” compus intotdeaua din patru cifre, valabil
pentru toate tarile semnatare ale ADR-ului si pentru toate modurile de transport (rutier, maritim, feroviar) – „numarul
ONU”.
Substantele periculoase sunt identificate prin numere, etichete si simboluri speciale care insotesc transportul.
Utilizarea corecta a numerelor, a simbolurilor sau a etichetelor reprezinta un sistem de codificare pentru identificarea
pericolelor, valabil in toate tarile aderente, elaborat de un comitet de experti ai CEE care functioneaza sub egida ONU.
Acest sistem de codificare permite identificarea imediata a substantei transportate, a naturii chimice a acesteia si,
in consecinta, a naturii pericolului pe care il reprezinta, in functie de care se vor adopta, intr-un timp cat mai scurt, masurile
corecte de interventie.
In concluzie, pentru identificarea pericolelor si substantelor periculoase transportate se folosesc doua numere, si
anume:
Este alcatuit din 2 sau 3 cifre, care indica pericolul principal si, respectiv, pericolul secundar.
● prima cifra de identificare a pericolului se refera la pericolul principal pe care-l prezinta substanta si se bazeaza
pe modul de repartizare a substantelor periculoase in clase:
● daca a doua sau a treia cifra a numarului de identificare este diferita de prima (sau de a doua) ea se refera la
pericolul (pericolele) secundar (secundare).
● dublarea unei cifre (prima sau a doua) indica intensitatea pericolului principal sau secundar aferent (foarte
periculos).
● daca prima cifra din numarul de identificare al pericolului este 3 la clasa 4.2 sau la clasa 4.3 aceasta semnifica
faptul ca substanta este in stare lichida.
In cazul in care pericolul reprezentat de o substanta poate fi indicat printr-o singura cifra, care indica natura
pericolului principal, aceasta va fi completata cu zero, semnificand ca nu mai exista un pericol secundar.
In general, cifrele indica urmatoarele pericole:
2. emanatie de gaz rezultata dintr-un recipient sub presiune sau dintr-o reactie chimica;
3. inflamabilitatea substantelor lichide (vapori), a unui gaz sau a unei substante autoinflamabile;
4. inflamabilitatea unei substante solide autoinflamabile;
5. comburanta (care favorizeaza incendiul, arderea);
6. toxicitate sau pericol de infectie;
7. radioactivitate;
8. corozivitate;
9. pericol de reactie violenta spontana.
Nota: prin pericolul de reactie violenta spontana, in sensul cifrei 9, se intelege posibilitatea (in functie de natura
substantei) unui pericol de dezagreare sau de reactie de polimerizare, urmata de degajarea unei temperaturi considerabile
sau a unui gaz inflamabil si/sau toxic.
Cand numarul de identificare a pericolului este precedat de litera „X”, aceasta indica faptul ca substanta
reactioneaza foarte periculos in contact cu apa. Pentru asemenea substante se impune interdictia totala a contactului
acestora cu apa, aceasta putand fi utilizata doar cu aprobarea expertilor.
Numerele de identificare a pericolului, cuprinde in listele Acordului ADR, au urmatoarele semnificatii:
20 Gaz asfixiant sau care nu prezinta un risc secundar
22 Gaz lichefiat refrigerat, asfixiant
223 Gaz lichefiat refrigerat, inflamabil
225 Gaz lichefiat refrigerat, comburant (favorizeaza incendiul)
23 Gaz inflamabil
236 Gaz inflamabil si toxic
239 Gaz inflamabil, putand provoca spontan o reactie violenta
25 Gaz comburant
26 Gaz toxic
263 Gaz toxic si inflamabil
265 Gaz toxic si comburant (favorizeaza incendiul)
266 Gaz foarte toxic
268 Gaz toxic si corosiv
286 Gaz corosiv si toxic
70 Substanta radioactive
72 Gaz radioactiv
723 Gaz radioactiv, inflamabil
73 Substanta lichida radioactiva, inflamabila (punct de inflamabilitate mai sau mai mic de 61ºC)
74 Substanta radioactiva, comburanta (favorizeaza incendiul)
75 Substanta radioactiva, comburanta (favorizeaza incendiul)
76 Substanta radioactiva, toxica
78 Substanta radioactiva, coriziva
Defineste si identifica substanta periculoasa transportata prin compozitia sa chimica specifica si este intotdeauna
compus din 4 cifre. Acest numar de ordine a fost atribuit intr-un tabel de substante periculoase, redactat de un comitet de
experti ai CEE care functioneaza sub egida ONU si inclus in anexa B a acordului ADR, fiind valabil pentru recunoasterea
fiecare substante in tarile aderente la ADR si in toate modurile de transport (rutier, maritim, feroviar) – „numarul ONU”
4. Modalitatea de expediere
Transportul anumitor marfuri periculoase este supus utilizarii obligatorii a unui material sau tip de transport
determinat. Aceste conditii particulare fac obiectul marginalului XX105 de la II-a parte a anexei B.
Incarcare completa
Daca dispozitile privind transportul „prin incarcare completa” sunt aplicate autoritatile competente pot impune ca
vehiculul sua containerul mare utilizat pentru transportul in cauza nu trebuie sa fie incarcat decat intr-un singur loc si
descarcat intr-un singur loc.
Transportul in vrac
Substantele solide nu pot sa fie transportate in vrac decat daca acest mod de transport este explicit admis pentru
aceste substante prin dispozitii din a I-parte a anexei B.
Pentru transportul in vrac trebuie sa se asigure, prin masuri potrivite, ca nici o pierdere a continutului nu se poate
produce.
Transportul in containere
Transportul in cisterne
Transportul substantelor periculoase nu poate sa aiba loc in cisterne decat daca acest mod de transport este explicit
admis pentru aceste substante prin dispozitii pentru utilizarea cisternelor fixe, cisternelor demontabile si a vehiculelor
baterie.
Referitor la modalitatea (maniera) de transport a marfurilor periculoase prevazuta in acordul ADR distingem
substante periculoase care se pot transporta in:
● cisterne;
● containere cisterna;
● container;
● ambalaje;
● vrac.
Vehiculele care transporta marfuri periculoase, avand masa maxima autorizata ce depaseste 3,5 t, trebuie sa aiba
doua panouri (unul la partea anterioara si altul la partea posterioara) de culoare portocalie, reflectorizanta, cu baza de 40
cm si inaltimea de 30 cm, cu un contur negru cu o grosime de 15 mm.
La autovehiculele tip cisterna, pe aceste panouri trebuie sa apara numerele de identificare a periculului si a
substantei cu o grosime de 15 mm si inaltime de 100 mm, de culoare neagra, inscriptionate astfel incat, in cazul unui
incendiu, sa ramana lizibile timp de 15 minute.
Daca dimensiunea si constructia vehiculului sunt astfel incat suprafata disponibila nu este suficienta pentru a fixa
aceste panouri, dimensiunile lor pot fi reduse (dimensiunea minimala 30 cm x 12 cm).
Pozitionarea panourilor trebuie sa fie facuta astfel incat acestea sa fie vizibile:
● numarul inscriptionat la partea superioara a panoului este cel care identifica pericolul (numarul lui Kemler),
compus din doua sau trei cifre;
● cel inscriptionat la partea inferioara identifica substanta transportata (numarul ONU) si este format din patru
cifre.
Numerele de identificare ale pericolului si ale substantei trebuie plasate doar in cazul unui transport executat cu o
unitate de transport, avand una sau mai multe cisterne de o capacitate maxima mai mare de 3000 l si/sau o masa maxima
autorizata ce depaseste 3,5 t.
Aceste numere furnizeaza toate informatiile necesare privind interventiile ce se pot face in caz de accident, cu
referiri principale la primul ajutor, la siguranta circulatiei si la utilizarea echipamentelor de protectie.
Un vehicul ce transporta ambalaje cu marfuri periculoase nu trebuie sa poarte niciodata panouri cu numerele de
identificare ale periculului si ale substantei.
Cand cisternele sau containerele-cisterna sunt transportate goale dupa ce au fost curatate, panourile nu trebuie sa
fie vizibile si vor fi scoase sau acoperite cu huse.
In cazul in care se circula cu cisterna goala, dar necuratata exista obligatia de a expune numerele de identificare
ale pericolului si ale substantei (numarul ONU).
Daca cisterna este impartita in compartimente in care sunt transportate mai multe substante (cisterna kilolitrica),
numerele Kemler si ONU vor fi expuse pe panourile de pe partea laterala a cisternei, pe fiecare compartiment in parte. In
acest caz, panourile anterioare si posterioare nu vor mai fi inscriptionate cu numerele respective.
4.2. Etichete
In timpul transportului, ambalajele si vehiculele ce contin marfuri periculoase trebuie sa fie prevazute cu etichete
de pericol si manipulare prin care sa se identifice rapid si cu usurinta pericolul prezentat de substantele transportate,
precum si modul de manipulare a acestora.
Etichetele completeaza panourile de semnalizare, fiind expuse la vedere pe partile laterale si pe partea posterioara
a vehiculului, avand forma de patrat cu latura de cel putin 25 cm, cu contur negru si fixate cu diagonala patratului
pozitionata vertical. La partea inferioara a etichetei pot fi inscriptionate cifrele sau literele care indica clasa substantei
respective si natura pericolului.
Etichetele trebuie aplicate in asa fel, incat sa nu poate fi indepartate de pe vehicul.
La cisterne este posibil ca acestea sa fie inlocuite cu un marcaj imprimat pe cisterna, care sa corespunda exact
tipului si modelului prescris (dimensiuni, culoare, desen) si sa nu poata fi sters.
In cazul transportarii substantelor periculoase in vehicule cisterna, cisterne amovibile, containere-cisterna sau
baterii de recipienti, acestea trebuie sa fie insotite de una sau mai multe etichete de pericol, aplicate in exteriorul
vehiculelor (dotate cu containere-cisterna), obligatie ce este valabila si pentru cisternele sau containerele-cisterna (goale),
dar care au continut substante periculoase si nu au fost inca „bonificate” (curatate).
Daca transportul se efectueaza in cisterne fixe, etichetele sunt aplicate pe partile laterale si pe cea posterioara (3
etichete), iar in cazul containerelor-cisterna vor fi aplicate numai pe partile laterale (2 etichete).
ETICHETA 1
Negru pe fond portacaliu; bomba explodand, in jumatatea superioara, numarul diviziunii si litera grupei de
compatibilitate potrivita, in jumatatea inferioara; cifra „1” mica in coltul inferior.
ETICHETA 1.4
Negru pe fond portocaliu; numarul diviziunii „1.4” in jumatatea superioara, litera grupei de compatibilitate
potrivita, in jumatatea inferioara; cifra „1” mica in coltul inferior.
ETICHETA 1.5
Negru pe fond portocaliu; numarul diviziunii „1.5” in jumatatea superioara, litera grupei de compatibilitate „D”, in
jumatatea inferioara; cifra „1” mica in coltul inferior.
ETICHETA 1.6
Negru pe fond portocaliu; numarul diviziunii ”1.6” in jumatatea superioara, litera grupei de compatibilitate „N”, in
jumatatea inferioara; cifra „1” mai mica in coltul inferior.
ETICHETA 01
Pericol de explozie
ETICHETA 2
Butelie de gaz, neagra sau alba, pe fond verde cu cifra „2” mica in coltul inferior
Gaz neinflamabil si netoxic
ETICHETA 3
ETICHETA 4.1
Flacara neagra pe fond constituit din benzi verticale echidistante, alternative, rosu si alb
ETICHETA 4.2
Flacara neagra pe fond alb, triunghiul inferior al etichetei avand culoarea rosie
ETICHETA 4.3
ETICHETA 5.1
Flacara deasupra unui cerc, pe fond galben cu cifra „5.1” mica in coltul inferior
Substanta comburanta
ETICHETA 5.2
Flacara deasupra unui cerc, negru pe fond galben cu cifra „5.2” mica in coltul inferior
ETICHETA 05
ETICHETA 6.1
ETICHETA 6.2
Substanta infectioasa: se tine izolata de articole alimentare sau alte obiecte de consum si alimente pentru animale
in vehicule, precum si de locuri de incarcare, descarcare sau transbordare
ETICHETA 7 A
Trefla schematizata, inscriptia RADIOACTIVE, urmata de o banda verticala in jumatatea inferioara cu textul
urmator:
CONTINUT: ....
ACTIVITATE: .....
Cifra „7” mica in coltul inferior.
Simbolurile si inscriptiile negre pe fond alb, banda verticala rosie
ETICHETA 7 B
Substanta radioactiva in ambalaje de la categoria a II-a – GALBENE, ambalaje care se tin departe de colete care
poarta o eticheta cu inscriptia „FOTO”;
In caz de avarie a ambalajelor, pericol de sanatate prin ingerare, inhalare sau contact cu substanta imprastiata,
inclusiv riscuri de iradiere la distanta.
ETICHETA 7 C
Substanta radioactiva in ambalaje de la categoria a-III-a – GALBENE, ambalaje care se tin departe pe colete care
poarta o eticheta cu inscriptia „FOTO”;
In caz de avariere a ambalajelor, pericol pentru sanatate prin ingerare, inhalare sau contact cu substanta
imprastiata, inclusiv riscuri de iradiere la distanta.
ETICHETA 7 D
Trefla schematizata; inscriptia RADIOACTIVITATE si cifra „7”. Simbolul si inscriptiile negre. Jumatatea
superioara pe fond galben, jumatatea inferioara pe fond alb. Utilizarea cuvantului „Radioactivitate” in jumatatea inferioara
este optionala in scopul de a permite utilizarea acestei etichete pentru afisarea numarului de identificare al substantei
expediate.
Substanta radioactiva, prezentand pericolele descrise la 7A, 7B sau 7C.
ETICHETA 8
Picaturi care se scurg dintr-o eprubeta pe o placa si din alte eprubete pe o mana, negre pe fond alb, triunghi
inferior avand culoarea neagra, marginit de un chenar alb
Substanta coroziva
ETICHETA 9
Fond alb cu sapte benzi verticale negre in jumatatea superioara si cifra „9” mica, subliniata, in negru in coltul
inferior.
Substante si obiecte diverse, care in cursul transportului prezinta un pericol altul decat cele pe care le prezinta
celelalte case.
● Etichetele nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01, 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2 05, 6.1, 6.2, 7A, 7B, 7C, 8 si 9 au forma unui
patrat cu latura de 100 mm, dispuse cu o diagonala pe verticala. Ele sunt marcate pe toate laturile de o linie colorata in
negru plasat la 5 mm de margine.
● Daca dimensiunea ambalajelor o cere, etichetele pot sa aiba dimensiuni reduse, cu conditia sa ramana vizibile.
● Dimensiunea laturii trebuie sa fie de 250 mm, cel putin pentru eticheta 7D si alte etichete destinate sa fie
aplicate pe vehicule, cisterne de cel putin 3 m3 si containere.
● Este admis sa se figureze in partea inferioara a etichetelor inscriptii in cifre sau litere sustinatoare ale naturii
periculului.
● Inscriptiile pe etichetele de pericol trebuie sa fie aplicate de o maniera lizibila si sa nu poata fi sterse.
● Expeditorul este raspunzator de aplicarea etichetelor.
● Etichetele de pericol prescrise prin ADR, etichetele de pericol conform prescriptiilor aplicabile si altor moduri
de transport pot sa fie aplicate pe ambalaje, containere, containere-cisterna si vehicule baterii incarcate cu marfuri
periculoase care sunt transportate pe drumurile publice.
COLETE
CONTAINER CISTERNA
mai multe substante
Daca etichetele cisternei nu sunt vizibile etichetele trebuie amplasate pe partile laterale si pe spatele vehiculului.
● Eticheta „11” aplicata pe partea superioara a coletului indica obligatia ca la manipulare acesta sa fie manevrat pe
verticala.
IMPORTANT !
Este obligatia expeditorului de a alege si aplica etichete pe vehicule, inclusiv pe vehiculele-cisterna, containerele-
cisterna si pe containere.
Modul de semnalizare a vehiculelor care transporta substante periculoase este prezentat alaturi.
Etichetele sunt marcate de jur imprejur cu o linie continua de aceeasi culoare cu simbolul care figureaza pe
etichete, plasat la 5 mm de margine.
Eticheta nr. 11 are forma dreptunghiulara de format A5 (148 mm x 210 mm). Daca dimensiunea ambalajului
impune, eticheta poate sa aiba dimensiuni mai mici dat cu conditia sa devina vizibila. Doua sageti negre pe fond alb sau alt
fond constrastant apropiat. Sus: a se pozitiona eticheta cu varfurile in sus
Etichetarea ambalajelor se face in functie de prescriptiile corespunzatoare clasei de pericol a fiecarei substante
periculoase.
Fiecare ambalaj trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei continute, precedat de literele „UN”,
precum si etichetele de pericol si manipulare.
Asa cum s-a mentionat, acordul ADR contine apendicele B5 liste de substante care se pot transporta in cisterna
sau in vrac, precizandu-se pentru fiecare dintre acestea:
● denumirea chimica si/sau tehnica;
● clasa, cifra de enumerare, litera;
● numarul de identificare al pericolului (numarul lui Kemler);
● numarul de identificare al substantei (numarul ONU);
ATENTIE ! Pe fiecare ambalaj se trece clar si durabil numarul de identificare a substantei, format din patru cifre
precedat de „UN”.
Pe ambalaj se aplica una sau mai multe etichete, avand semnificatiile corespunzatoare clasificarii produsului.
Aceste etichete sunt patrate cu latura de cel putin 100 mm si se aplica astfel incat diagonala sa fie pozitionata vertical, sau
pot fi dreptunghiuri cu laturile de 148 mm si 210 mm (in caz de necesitate aceste dreptunghiuri pot fi reduse la dimenisiui
de 74 x 105 mm). In toate situatiile, obligativitatea alegerii si aplicarii etichetelor revine numai expeditorului.
Daca etichetele de pericol nu pot fi aplicate direct pe ambalaje, ele se vor aplica pe suporti rigizi care vor fi fixati
pe ambalaje sau pot fi inlocuite cu inscriptii sau marcaje care reproduc exact continutul etichetei, marcajul obtinut prin
poansonare avand avantajul ca nu se poate dezlipi. Daca ambalajul trebuie sa poarte doua etichete de acelasi tip, acestea
vor fi aplicate cu baza mica in jos, iar cele doua laturi care vin in contact trebuie sa se suprapuna.
In mod normal, trebuie sa se aplice o singura eticheta de pericol pe colet si pe container, iar etichetele de
manipulare se aplica pe doua fete laterale opuse ale ambalajelor sau containerelor.
Capitolul II
In ADR sunt precizate foarte clar exisgentele pentru ambalajele in care se transporta marfurile periculoase.
● Ambalajele trebuie sa fie construite si inchise de maniera de a evita pierderile rezultate, in conditii normale de
transport datorita vibratiilor, cresterii temperaturii, umiditatii sau presiuniii in conditii normale de transport. Nici o
substanta periculoasa nu trebuie sa adere la exteriorul coletelor.
● Partile ambalajului care sunt in contact direct cu substantele periculoase nu trebuie sa fie deteriorate de actiunea
chimica a acestor substante; daca este cazul ele trebuie sa aiba un invelis interior adecvat sau sa fie supus la un tratament
corespunzator.
● Aceste parti ale ambalajelor nu trebuie sa aiba componenti susceptibili de a reactiona periculos cu continutul
acestora pentru a evita formarea de substante periculoase.
● Fiecare ambalaj trebuie sa fie conform unui tip construit, incercat si agreat
● Daca ambalajele sunt umplute cu lichide trebuie lasat un marcaj de umplere. La temperatura de umplere de 15ºC
nu trebuie sa depaseasca:
● Ambalajele interioare trebuie sa fie ambalate in ambalaje exterioare de maniera de a evita, in conditii normale
de transport:
◊ Spargerea
◊ Perforarea
◊ Deversarea
● In acelasi ambalaj exterior nu trebuie reunite ambalaje interioare care contin diferite substante ce pot reactiona
periculos inttre ele provocand:
◊ O combustie si/sau o degajare de caldura
◊ O degajare de gaze inflamabile, toxice sau asfixiante
◊ Formarea de substante corosive
◊ Formarea de substante instabile
● In cazul unei suprapresiuni care se poate dezvolta intr-un ambalaj datorita degajarii gazului continut ca urmare a
cresterii temperaturii sau altor cauze ambalajul poate fi prevazut cu un orificiu prin care nu pot cauza nici un pericol
datorita toxicitatii sau inflamabilitatii sau cantitatii degajate.
● Ambalajele noi, reconstruite, reutilizate sau reconditionate trebuie sa indeplineasca conditiile prescrise.
● Ambalajele utilizate pentru substantele lichide trebuie sa fie supuse unei probe de etanseitate.
● Ambalajele utilizate pentru substantele solide care pot deveni lichide la temperaturi susceptibile de a fi intalnite
in timpul transportului trebuie sa poata contina aceeasi substanta si in stare lichida.
● Lichidele nu trebuie sa fie incarcate decat in ambalaje care rezista la presiunea de vapori ai substantei continute.
La umplere nu trebuie sa depaseasca 2/3 din presiunea de proba.
● Ambalajele trebuie sa fie fabricate si probate dupa un program de asigurare a calitatii care trebuie sa satisfaca
exigentele autoritatii competente.
2. Ambalaje
NOTA: Fiecare ambalaj trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei precedat de literele „UN” si
etichetele de pericol si manipulare.
Acordul ADR stabileste obligatia de identificare a ambalajelor prin marcaje, avand la baza un sistem de codificare
a tipurilor de ambalaje alcatuit din:
● cifra araba, care indica tipul ambalajului:
1. Bidoane, butoaie (confectionate din otel, aluminiu, material plastic, carton, placaj etc.)
2. Butoaie de lemn
3. Canistre (din metal sau plastic)
4. Cutii sau lazi (din otel, aluminiu, lemn natural, placaj, lemn reconditionat, carton, plastic)
5. Saci (din material plastic, textile, hartie etc.)
6. Ambalaje compozite (recipiente in plastic, sticla, portelan, gresie)
O. Ambalaje metalice usoare
● una sau mai multe litere majuscule latine, care indica materialul din care s-a confectionat ambalajul:
A. otel
B. aluminiu
C. lemn
D. placaj
F. lemn reconditionat
G. carton
H. material plastic
L. textile
M. hartie
N. metal (altele decat otel sau aluminiu)
P. sticla, portelan, gresie
In cazul ambalajelor compozite, putem identifica materialul din care sunt confectionate, se pot utiliza doua litere
majuscule latine: cea dintai pentru recipientul interior, iar cea de-a doua pentru ambalajul exterior. Cand se foloseste o
singura litera, aceasta se refera la ambalajul exterior utilizat.
Capacitatea si masa sunt limitate (niciodata mai mult de 450 l sau 400 kg, exceptand cateva recipiente pentru gaze
care poit avea pana la 1000 l).
In majoritatea cazurilor ambalajele trebuie sa fie supuse la teste asupra prototipului si controlate asupra respectarii
prevederilor acordului ADR, in ceea ce priveste calitatea ambalajului respectiv.
In functie de gradul pericolului prezentat de substantele transportate (stabilit prin prescriptiile particulare ale
fiecarei clase de substante, respectiv literele a), b) sau c) care insotesc cifrele de enumerare a substantelor, sunt prevazute
trei grupe de ambalaje, care atesta calitatea ambalajului respectiv:
Codificarea ambalajelor stabileste si identificarea printr-o litera majuscula latina a subgrupelor de substante pentru
care este agreat un anumit tip constructiv de ambalaje.
● X – pentru grupele de ambalaje de la I la III (respectiv, pentru substantele ale caror cifre de enumerare sunt
insotite de literele a), b) si c).
● Y – pentru grupele de ambalare II si III (respectiv, pentru substantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite
de literele b) si c)
● Z – pentru grupa de ambalaj III (respectiv, pentru susbtantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite de litera
c)
Referitor la identificarea ambalajelor de la clasa 2 se va reveni atunci cand se va analiza in amanunt aceasta clasa.
Expeditorul este responsabil de folosirea ambalajelor corespunzatoare, iar in documentele de bord scrise ale
soferului trebuie sa se regaseasca declaratia scrisa a acestuia ca ambalajul este conform prescriptiilor ADR.
Aceste inscriptii figureaza in interiorul unui chenar de forma unui patrat cu latura de cel putin 100 mm, asezat cu
varful in sus; daca acesta nu este posibil datorita marimii coletului, dimensiunea poate fi redusa cu conditia ca inscriptiile
sa ramana vizibile.
Pentru transportul ambalajelor continand mai multe marfuri periculoase, supraambalarea poate fi utilizata daca
corespunde conditiilor urmatoare:
● invelitoarea este utilizata pentru acelasi expeditor;
● contine doua sau mai multe colete si care;
● asigura o mai usoara manevrare si stivuire in timpul transportului.
Exemple de supraambalaje:
● o platforma de incarcare, cum ar fi un palet pe care sunt dispuse mai multe colete, legate si asigurate printr-o
folie de plastic sau husa bine intinsa;
● un ambalaj exterior de protectie cum ar fi o lada sau rachita.
Pe supraambalaj trebuie sa fie trecute numerele de identificare ale substantelor, precedate de literele UN, si
bineinteles etichetele tuturor coletelor care nu se gasesc in supraambalaj, cel putin etichetele reprezentative si numerele de
identificare sa fie vizibile.
Interdictiile de incarcare in comun se aplica si asupra marfurilor din supraambalaje.
In acelasi supraambalaj nu trebuie sa fie puse ambalaje care contin substante ce pot reactiona periculos intre ele,
provocand:
● o combustie si/sau o degajare puternica de caldura considerabila;
● o degajare de gaze inflamabile si/sau toxice ori asfixiante etc.;
● formarea unor substante lichide corozive;
● formarea de substante instabile (care se descompun ori polimerizeaza periculos);
● cresterea periculoasa a presiunii.
Supraambalarea permite transportarea unor partide de marfuri periculoase pentru mai multi destinatari, indicandu-
se de fiecare data numele si adresa destinatarului.
In cazul mai multor destinatari, cantitatea de marfa livrata poate fi precizata pe alte documente care se gasesc la
bordul autovehiculului.
Coletele cu marfuri periculoase care au fost deteriorate sau pot prezenta defecte ori marfurile care sunt returnate si
au fost reambalate intr-un ambalaj asemanator, din acelasi material sau ambalaj apropiat trebuie sa fie semnalizate si
etichetate corect.
Pe aceste colete trebuie sa se aplica nr. de identificare ale substantelor transportate, precedate de „UN”, etichetele
de pericol, si de asemenea se aplica mentiunea „SECURITATE” ori „SECOURS”
Lichidele de la clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 8 sau 9 care au atribuite diferite cifre, dar literele a) sau b)
continute in recipiente de sticla sau portelan trebuie sa fie ambalate intr-un material absorbant care sa nu provoace o reactie
periculoasa in contact cu aceste lichid. Aceasta protectie nu este necesara daca ambalajul exterior nu poate fi traversat in
conditii normale de transport.
Semnalizarea ambalajelor permite soferului sa inteleaga carei clase ii apartine substanta respectiva, permite sa se
evite incarcarea in comun a substantelor interzise.
Semnalizarea si etichetarea supraambalejelor trebuie facuta cu inscriptii, si/sau etichete de pericol sau manipulare
care se aplica pe supraambalaje in functie de pericolele pe care le comporta substantele continute in acestea, precum si de
modul cum trebuie manevrat ambalajul.
3. Conditii generale de utilizare a marilor recipiente pentru vrac (MRV sau in franceza GRV si IBC – in
engleza)
a) Al carui continut:
i. nu depaseste 3 m3 (3000 litri), pentru substante solide si lichide din grupele de ambalaje II si III
ii. nu depaseste 1,5 m3, pentru substante solide din grupa de ambalaje I, ambalate in GRV suple, din
plastic, materiale rigide, materiale compozite, din carton sau lemn
iii. nu depaseste 3 m3, pentru substante solide din grupa de ambalaj I ambalate in GRV metalice
b) Construit pentru o manipulare mecanica
c) Putand sa reziste la solicitarile produse de manipularea la transportul, ceea ce trebuie confirmat prin probe
specifice
d) Daca mai multe cisterne de inchidere sunt montate in serie, cel mai apropiat de substanta transportata trebuie sa
fie inchis primul.
e) In timpul transportului nici un reziduu periculos nu trebuie sa adere la exteriorul MRV-ului.
f) Orificiul pentru gaze. Orificiul nu trebuie sa permita pierderea de lichide sau patrunderea de substante straine.
g) Gradul de umplere este similar celui de la ambalaje simple:
● Daca ambalajele sunt umplute cu lichide trebuie lasat un marcaj de umplere. La termperatura de
umplere de 15ºC nu trebuie sa depaseasca:
Punctul de fierbere al < 60º > 60º > 100º > 200º >300º
substantei ºC < 100º < 200º < 300º
Gradul de umplere 90 % 92 % 94 % 96 % 98 %
h) Daca MRV (GRV) sunt utilizate pentru transportul substantelor lichide inflamabile al caror punct de aprindere
este egal sau inferior la 55ºC, sau praf susceptibil de a forma nori de pulbere exploziva, trebuie prevazut cu un dispozitiv de
scurgere a sarcinilor electrostatice care se creeaza la umplere si la golire.
i) In timpul transportului, GRV trebuie sa fie solid fixate in interiorul unitatii de transport de maniera de a
impiedica deplasarile laterale sau longitudinale sau socurile, si astfel ele sa furnizeze un suport exterior corespunzator. Pe
de alta parte, MRV (GRV) de tip 31HZ2 nu trebuie sa fie transportate decat in unitati de transport inchise.
Definitii:
● GRV metalice – se compune dintr-un corp magnetic, inclusiv echipamentul de serviciu si echipamentul de
structura asemanatoare
● GRV suple – flexibil
● GRV in plastic rigid
● GRV compozit cu recipient interior de plastic
● GRV de carton
● GRV de lemn
In cazul GRV compozit vor fi utilizate doua litere majuscule (caractere latine). Primul desemneaza materialul
recipientului interior al GRV, iar al doilea materialul ambalajului exterior.
a)
b)
A. Otel
B. Aluminiu
C. Lemn natural
D. Lemn placa
F. Lemn conditionat
G. Carton
H. Plastic
L. Textil
M. Hartie multipla
N. Metal
Codul de la GRV este urmat, in marcaj, de o litera indicand grupa de substante pentru care este agreat tipul
constructiv:
● X – pentru substantele din grupele de ambalaje I, II si III
● Y – pentru substantele din grupele de ambalaje II si III
● Z – pentru substantele din grupa de ambalaje III
Marcajul
Marcajul de baza:
Marcaj aditional:
Pentru GRV metalice, GRV din plastic rigid, GRV cu recipient interior in plastic
Ambalajele de dimensiuni mai mari pentru transportul in vrac GRV-urile (grands recipients pour vrac) sau
Container intermediar BULK (IBC) au o capacitate maxima de 3000 l si sunt concepute pentru a fi manipulate mecanic.
Si aceste ambalaje au fost testate si au aplicate marcaje pentru identificarea lor care incepe cu UN.
Ambalajele din grupa I, marcate prin litera X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa a) sau GRV
din grupa de ambalaje I, marcate prin litera X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa a);
Ambalajele din grupa II sau I sunt marcate prin litera Y sau X, pentru substante foarte periculoase care sunt din
grupa b) sau a) sau GRV din grupa de ambalaje II sau I, marcate prin litera Y sau X, pentru substante periculoase.
Ambalajele din grupa de ambalaje III, II sau I marcate prin litera Z, Y sau X, pentru substante foarte periculoase
care sunt din grupa c), b) sau a) GRV din grupa de ambalaje III, II, sau I, marcate prin litera Z, Y sau X pentru substante
mai putin periculoase.
Un GRV dupa ce i-a expirat termenul de verificare periodica poate sa transporte fara autorizatia autoritatii
competente timp de 6 luni maximum, pentru returul deseurilor periculoase din ADR in vederea eliminarii sau reciclarii. Pe
documentul de transport trebuie sa se precizeze suplimentar „Transport conform marginalului 3662”.
Capitolul III
1. Unitatea de transport
Vehiculele utilizate in transportul de substante periculoase trebuie sa indeplineasca „Conditiile tehnice pentru
vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania (RNTR-2)” precum si admiterii in
circulatia pe drumurile publice si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de substante
periculoase (RNTR-3).
Toate autovehiculele si remorcile destinate cu caracter permanent transportului de marfuri periculoase, ca si cele
care le transporta ocazional, trebuie sa dispuna de conditii optime, in special privind:
● motorul;
● echipamentul electric;
● echipamentul de franare;
● instalatia de incalzire a cabinei;
● caroseria;
● extinctoarele;
● echipamente diverse;
● aparate de iluminare portabile.
RNTR-3 cuprind „Reglementarile privind omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din
Romania, agrearea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase”.
„Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” se elibereaza numai
tipurilor de vehicule nominalizate si definite in ADR, atat pentru traficul national cat si pentru traficul international
respectiv:
● Vehicule cisterna;
● Vehicule purtatoare de cisterne demontabile;
● Vehicule-baterie cu o capacitate mai mare de 1000 l;
● Unitati de transport tip II sau III care transporta substante din clasa 1, autovehiculelor care tracteaza remorci sau
semiremorci corespunzatoare acestor tipuri de vehicule definite mai sus, atunci cand nu este specificat astfel in ADR.
● Sunt exceptate de la aceasta prevedere vehiculele lente (asa cum sunt definite in RNTR 2) care pot fi incadrate
in aceste tipuri de vehicule.
Pe timpul efectuarii transportului „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri
periculoase” trebuie sa fie prezentat obligatoriu la bordul autovehiculului:
● Tipul EX/II – vehicule destinate transportului de explozivi pentru care este necesara o unitate de transport de tip
II definita la marginalul 11204 din ADR
● Tipul EX/III – vehicule destinate transportului de explozivi pentru care este neceasra o unitate de transport III
definita la marginalul 11204 din ADR
● Tipul FL – vehicule destinate transportului de lichide cu punctul de inflamabilitate mai mic de 61ºC (cu exceptia
combustibilului diesel, motorina ori combustibil lichid pentru calorifere sau de gaze inflamabile, in cisterne fixe,
demontabile, in containere cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 l destinate transportului de gaze inflamabile
● Tipul OX – vehicule cisterna destinate transportului de susbtante din clasa 5.1, cifra 1º, a), in cisterne fixe sau
demontabile sau in containere-cisterna cu o capacitate mai mare de 3000 l
● Tipul AT – vehicule, altele decat cele de tip FL sau OX, destinate transportului de marfuri periculoase in
containere cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 l altele decat cele de tipul FL.
● Conductorii electrici trebuie sa fie bine dimensionati cu suficienta rezerva pentru a se evita incalzirile. Ei trebuie
sa fie izolati intr-un mod adecvat
● Toate circuitele trebuie sa fie protejate prin sigurante fuzibile sau cu intrerupatoare automate, cu exceptia
urmatoarelor circuite:
◊ De la baterie la sistemul de pornire si de oprire al motorului
◊ De la baterie la alternator
◊ De la alternator la cutia cu sigurante fuzibile sau intrerupatoarele automate
◊ De la bateria la demarorul motorului
◊ De la bateria la cutia de comanda a actionarii dispozitivului de franare de incetinire daca acesta este electric sau
electromagnetic
◊ De la baterie la mecanismul electric de ridicare al unei axe
● Cablajele electrice trebuie sa fie fixate solid si amplasate in asa fel incat conductorii electrici sa fie protejati
impotriva agresiunilor mecanice si termice.
● Un intrerupator pentru deconectarea circuitelor electrice trebuie montat cat mai aproape posibil de baterie de
acumulatoare
● Dispozitivele de comanda directa si indirecta trebuie instalate: unul in cabina de conducere si altul in exteriorul
vehiculului
● Ele trebuie sa fie accesibile si semnalizate distinct
● Comanda din cabina va fi amplasata la indemana conducatorului auto asezat pe scaunul sau.
● Ea va fi prevazuta fie cu un capac de protectie, fie cu o comanda cu o miscare completa, fie cu orice alt
dispozitiv care impiedica o declansare involuntara
● Intrerupatorul trebuie sa poata fi deschis in timp ce motorul este in functiune fara ca sa rezulte supratensiuni
periculoase
● Utilizarea sa nu trebuie sa prezinte riscul de provocare a aprinderii unei atmosfere explozibile
● Conexiunile electrice de la intrerupatorul circuitului de la baterie trebuie sa aiba un grad de protectie ridicat.
Acest lucru nu mai este cerut daca conexiunile se afla in interiorul unei cutii, care poate fi cutia bateriei, caz in care este
suficient sa se protejeze aceste conexiuni impotriva scurt-circuitelor, cu ajutorul, de exemplu, al unui capac de cauciuc.
BATERIILE DE ACUMULATOARE
● Bornele bateriilor trebuie sa fie izolate din punct de vedere electric sau sa fie acoperite de capacul izolator al
cutiei bateriei. Daca bateriile sunt situate in alta parte decat sub capota motorului, ele trebuie sa fie ficate intr-o cutie de
baterie ventilata.
TAHOGRAFE
● Alimentarea electrica a tahografului se va face printr-o bariera de securitate conectata direct la baterie.
● Tahograful si bariera de securitate trebuie sa satisfaca conditii referitoare la aparatele electrice asocitate conform
standardului european.
INSTALATIA ELECTRICA DIN SPATIUL CABINEI
● Ansamblul acestei instalatii electrice trebuie conceput si realizat si protejat in asa fel incat sa nu poata provoca
nici o aprindere, nici scurtcircuit, in conditii normale de utilizare a vehiculului si sa reduca la minimum aceste riscuri in caz
de soc sau deformare, in special
● Cablajele situate in spatele cabinei de conducere trebuie sa fie protejate contra socurilor, abraziunii sau frecarii
in timpul utilizarii normale a vehiculului. Totusi cablurile dispozitivului de franare antiblocare nu necesita o protectie
suplimentara
● Iluminarea. Nu trebuie utilizate lampi cu soclu cu insurubare.
● Componentele instalatiei electrice, cu exceptia tahografului, care raman sub tensiune atunci cand intrerupatorul
bateriei este deschis, trebuie sa fie adecvate pentru utlizarea in zone periculoase si trebuie sa fie in conformitate cu
prescriptiile standardului european, inclusiv cu cele pentru grupa de gaze corespunzatoare in functie de natura substantei
transportate.
● Autovehiculele cu masa totala maxima mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa
maxima mai mare de 10 t trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv antiblocare conform marginalului 220521 din ADR.
● Racordurile electrice ale dispozitivului antiblocare dintre autovehiculul tragator si remorca trebuie sa
corespunda standardului ISO 3795/1985.
FRANA DE INCETINIRE
● Autovehiculele cu masa totala maxima mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa
maxima mai mare de 10 t trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire conform conditiilor din ADR,
marginalul 220522.
● Daca autovehiculul care tracteaza remorci sau semiremorci nu satisface conditiile de eficacitate stabilite la
marginalul 220552 din ADR, atunci remorca sau semiremorca trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare de
incetinire conform aceluiasi marginal 220522.
● Pentru constructia cabinei indicate la marginalul 220531(1) trebuie utilizate numai materiale greu inflamabile
(un esantion din respectivul material prezinta o viteza de ardere mai mica de 100 mm/min).
● Aceasta conditie se verifica la omologare prin certificat de conformitate al producatorului, iar la inspectia
tehnica printr-o declaratie pe propria raspundere.
● Cu exceptia cazului in care cabina este construita din materiale greu inflamabile, in spatele cabinei trebuie
dispus un scut metalic sau din alt material adecvat, cu latimea egala cu cea a cisternei. Toate ferestrele din spate ale cabinei
sau ale scutului trebuie inchise ermetic, trebuie sa fie confectionate din geam securizat rezistent la foc si sa aiba rame
ignifugate. Intre cisterna si cabina sau scut trebuie asigurat un spatiu liber de cel putin 15 cm.
REZERVOARELE DE COMBUSTIBIL
● Trebuie amplasat in asa fel incat sa fie protejate atat cat este posibil impotriva oricarui impact
● In caz de scurgeri, combustibilul trebuie sa se scurga direct pe sol, fara a veni in contact cu partile calde ale
vehiculului sau incarcatura
● Rezervoarele care contin benzina trebuie echipate cu un dispozitiv antifoc eficace adaptabil la orificiul de
umplere sau cu un dispozitiv care permite mentinerea orificiului de umplere inchis ermetic.
MOTORUL
● Trebuie echipat si amplasat in asa fel incat sa se evite orice pericol pentru incarcatura ca urmare a incalzirii sau
aprinderii.
● In cazul vehiculelor de tip EX/II si EXIII, motorul trebuie sa se gaseasca in fata pereteloui anterior al volumului
pentru incarcatur. Totusi el poate fi amplasat si sub acest volum, cu conditia ca sa evite orice incalzire, chiar localizata a
incarcaturii.
DISPOZITIVUL DE EVACUARE
● Dispozitivul de evacuare, precum si tevile de esapament trebuie amplasate si protejate in asa fel incat sa se evite
orice pericol pentru incarcatura sau ca urmare a incalzirii sau aprinderii.
● Partile dispozitivului de evacuare eventual aflate direct sub rezervorul de combustibil (motorina) trebuie sa se
gaseasca la o distanta de cel putin 100 mm de acesta sau sa fie protejate printr-un ecran termic.
● Pentru vehiculele de tip EX/II si EX/III, sistemul de evacuare trebuie sa se gaseasca in fata peretelui anterior al
volumului pentru incarcatura sau separat de acesta printr-un paravan rezistent la foc si izolat termic. Orificiul tevii de
esapament trebuie sa fie in acest caz indreptat spre partea exterioara a vehiculului.
FRANAREA DE INCETINIRE
● Vehiculele echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire care dezvolta temperaturi ridicate, aflat in spatele
peretelui posterior al cabinei, trebuie prevazut cu o izolate termica intre acest dispozitiv si cisterna sau incarcatura, fixata
solid si amplasata astfel incat aceasta sa permita evitarea oricarei incalziri, fie si locala, a peretelui cisternei sau
incarcaturii. Aceasta izolatie trebuie sa protejeje dispozitivul de franare si impotriva scurgerilor din produsul transportat.
INCALZIREA SUPLIMENTARA
● Aparatele de incalzire suplimentara trebuie sa fie suficient de sigure in ceea ce priveste protectia contra
incendiului. Ele trebuie sa fie dispuse inaintea peretelui de protectie (peretele din spatele cabinei). Aparatul de incalzire
suplimentara trebuie sa fie dispus cat mai in fata si cat mai sus posibil (la cel putin 80 cm fata de nivelul solului si sa fie
prevazut cu dispozitive care impiedica punerea unor obiecte in contact cu suprafetele calde ale aparatului sau ale tevii sale
de evacuare. Pot fi utilizate numai aparatele prevazute cu un dispozitiv de repunere rapida in functiune a motorului de
ventilatie pentru aerul de combustie.
● Autovehiculele cu o masa maxima mai mare de 12 t vor trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare a
vitezei conform marginalului 220540 din ADR care sa limiteze viteza maxima la maximum 85 km/h.
● Spatele vehiculului trebuie sa fie dotat, pe toata latimea cisternei, cu un parasoc suficient de rezistent la impactul
din spate.
● Intre peretele din spate al cisternei si bara parasoc trebuie sa fie o distanta minima de 100 mm. Se vor considera
solutii tehnice satisfacatoare si existenta unei structuri de protectie suficient de rezistente pentru echipamentele de la
spatele cisternei care sa actioneze in acelasi fel ca o bara parasoc sau o depasire a cisternei de catre longeroanele sasiului cu
minimum 250 m.
ECHIPAMENTE DIVERSE
Acest echipament este necesar pentru luarea masurilor suplimentare si speciale indicate in fisele de siguranta.
● Aceasta conditie se verifica la omologare prin certificat de conformitate al producatorului, iar la inspectia
tehnica printr-o declaratie pe proprie raspundere.
3. Conditii tehnice suplimentare privind omologarea, agrearea si inspectia tehnica a autovehiculelor care
transporta anumite marfuri periculoase
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza numai pentru
tipurile de vehicule nominalizate si definite in ADR, atat pentru traficul national, cat si pentru traficul international,
respectiv pentru:
● Vehiculele cisterna;
● Vehiculele purtatoare de cisterne demontabile;
● Vehiculele-baterie cu o capacitate mai mare de 1000l
● Vehiculele care transporta containere-cisterna cu o capacitate mai mare de 3000l
● Unitatile de transport de tip II sau III care transporta substante din clasa 1, autovehiculele care tracteaza remorci
sau semiremprci corespunzatoare acestor tipuri de vehicule definite mai sus, atunci cand nu este specificat altfel in ADR.
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase poate fi eliberat numai daca:
● Vehiculul indeplineste conditiile tehnice conform R.N.T.R. 1 sau R.N.T.R. 2, dupa caz, si pe cele specifice in
ADR (pentru transportul international) sau cuprinse in anexa nr.3 din R.N.T.R.3 (pentru transportul national)
● Pentru suprastructura exista si este valabil unul din urmatoarele documente, dupa caz: autorizatie, certificat de
conformitate cu prototipul, certificatul de inspectie tehnica initiala, anuala sau periodica, emise de catre Societatea
Comerciala IPROCHIM – Departamentul Utilaje.
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza de catre Regia
Autonoma „Registrul Auto Roman” detinatorului vehiculului, individual si la cererea scrisa a acestuia, dupa inmatricularea
vehiculului indiferent de modul de omologare (individuala sau de tip) si este valabil maximum un an, cu posibilitate de
prelungire. El se poate elibera si pentru vehicule deja omologate si inmatriculate anterior, dar care nu au solicitat agrearea
pana in acel moment. Si in aceste cazuri eliberarea certificatului se va face numai daca sunt indeplinite conditiile specifice
si numai in urma inspectiei tehnice conform prevederilor cap. 5 din R.N.T.R. 3.
Termenul de valabilitate al „Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri
periculoase” este egal cu cel mai scurt dintre termenele cuprinse in documentele mentionate la articolului 9, fara a depasi
insa un an.
Pentru transportul pe drumurile publice din Romania se va folosi unul dintre modelele de certificat prezentate in
anexa nr. 1 sau 2.
Certificatul prezentat in anexa 1 se foloseste in cazul in care se efectueaza numai transport in trafic national, iar
cele prezentate in anexa nr. 2, daca se efectueaza transporturi internationale. Certificatul pentru transporturi internationale
este valabil si pentru efectuarea de transporturi in trafic national.
„Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase”, pentru transporturile
internationale, trebuie redactat, in afara de limba romana si intr-o limba de circulatie internationala (franceza, engleza sau
germana la alegerea solicitantului) si va fi varat cu o diagonala de culoare roz.
Pe timpul efectuarii transportului „Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri
periculoase” trebuie sa fie prezent in mod obligatoriu la bordul autovehiculului:
● in original (pentru trafic international)
● in original sau copie legalizata (pentru trafic national)
In cazul unitatilor de transport formate dintr-un autovehicul (autotractor) si o remorca (semiremorca) se elibereaza
cate un certificat pentru fiecare vehicul in parte, daca nu este altfel stipulat in A.D.R.
Impreuna cu „Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” si, daca este
posibil, cu aceeasi durata de valabilitate, se elibereaza (sau se completeaza) anexa la certificatul de inmatriculare si se
aplica ecusonul pe placa cu numarul de inmatriculare (conform Reglementarilor R.N.T.R. 1).
TIPURI DE VEHICULE
pentru care se solicita certificat de agreare ADR in traficul international
Tip EX/II pentru vehicule destinate transportului de exploziv, pentru care o unitate de transport de tip II este
necesara definita la marginalul 11204 din ADR.
Tip EX/III pentru vehiculele destinate transportului de exploziv, pentru care o unitate de transport de tip Iieste
necesara definita la marginalul 11204 din ADR
Tip FL pentru vehiculele destinate transportului de lichide avand punctul de aprindere inferior sau egal la 61ºC sau
gaze inflamabile, cisterne fixe, demontabile, containere-cisterne de o capacitate superioara la 3000 l sau in cisterne fixe sau
demontabile si pentru vehiculele-baterii cu o capacitate superioara la 1000 l destinate transportului de gaze inflamabile.
Tip OX pentru vehiculele destinate transportului de substante de la clasa 5.1, marginalul 2501, cifra 1º a), in
cisterne fixe, demontabile sau in containere-cisterna de o capacitate superioara la 3000 l
Tip AT pentru vehiculele, altele decat cele de tip FL sau OX, destinate transportului de marfuri periculoase in
containere-cisterna de o capacitate superioara la 3000 litri sau in cisterne fixe sau demontabile si pentru vehicule – baterie
de capacitate superioara la 1000 l altele decat cele de tip FL.
La marginalul 11204 sunt definite unitatile de transport autorizate sa transporte substante si obiecte de la clasa 1,
dupa cum urmeaza:
a) Vehiculele trebuie sa satisfaca dispozitiile din apendice B.2 aplicabile la vehiculele EX/II.
b) Vehiculele trebuie sa fie construite si echipate astfel incat substantele sau obiectele explozive au fost protejate
de riscurile exterioare si de intemperii. Ele trebuie sa fie inchise sau cu prelata. Prelata trebuie sa fie rezistenta la rupere si
construita dintr-un material impermeabil si greu inflamabil. Prelata trebuie sa acopere bine toate laturile vehiculului si sa
coboare cel putin 20 cm pe partile laterale astfel incat sa poata fi inschisa cu cel putin un dispozitiv de zavorare.
Compartimentul de incarcare al vehiculelor inchise nu trebuie sa aiba fereastra.
c) Daca prin unitatea de transport se intelege o remorca, dispozitiviul de remorcare trebuie sa fie in conformitate
cu Regulamentul ECE nr. 55; remorca trebuie sa aiba un dispozitiv eficace de franare sau de oprire.
a) Vehiculele trebuie sa satisfca dispozitiile din apendicele B.2 aplicabile la vehiculele EX/III.
b) Vehiculele trebuie sa fie inchise. Suprafata de incarcare, intelegand inclusiv peretele nu trebuie sa aiba
interstitii. Calitatile de izolare si de rezistenta la caldura ale caroseriei trebuie sa fie cel putin echivalente cu ale unui
compartiment construit dintr-un perete metalic, dublat cu un strat de lemn ignifugat cu o grosime de 10 mm sau caroseria
trebuie sa fie construita astfel incat sa garanteze ca nu se va produce nici o penetrare de flacara sau punct cald de mai mult
de 120ºC la suprafata interioara a peretilor, timp de 15 minute dupa declansarea unui incendiu care ar putea fi determinat
de functionarea vehiculului, spre exemplu la nivelul pneului. Toate usile trebuie sa poata fi zavorate.
c) Daca prin unitatea de transport se intelege o remorca, dispozitivul de remorcare trebuie sa fie in conformitate cu
Regulamentul ECE nr. 55; remorca trebuie sa aiba un dispozitiv eficace de franare actionand pe toate rotile, actionat la
comanda franei de serviciu a vehiculului tractor si care franeaza automat remorca in caz de ruptura. Utilizarea remorcii
echipate cu unic sistem de franare de inertie trebuie sa fie limitata incarcatura reprezentand o masa neta maxima de 50 kg
de substanta exploziva.
ECHIPAMENTUL ELECTRIC
CONDUCTORI
(1) Conductorii electrici trebuie sa fie dimensionati pentru evitarea incalzirii. Ei trebuie sa fie convenabili izolati.
Toate circuitele trebuie sa fie protejate prin sigurante adecvate fuzibile sau disjunctoare automate, cu exceptia circuitelor
urmatoare:
● baterie – sistemul de pornire la rece si oprirea motorului;
● baterie – alternator;
● alterator – sigurante fuzibile sau disjunctoare;
● baterie la demaror;
● bateria la cutia de comanda a sistemului de franare de anduranta (franca incetinitoare), daca aceasta este
electrica sau electromagnetica.
● baterie la mecanismul de ridicare electrica a osiei.
Circuitele neprotejate de mai sus trebuie sa fie cat mai scurte posibile.
(2) Conductorii electrici trebuie sa fie solid atasati si plasati de asa maniera incat cablurile sa fie protejate contra
agresiunii mecanice si termice
SIGURANTA BATERIILOR
(3) Un intrerupator servind la intreruperea circuitelor electrice trebuie sa fie montat cat mai aproape posibil de
baterie.
(4) Comanda intrerupatorului general trebuie sa fie dubla: unul in cabina de conducere si altul in exteriorul
vehiculului. Ele trebuie sa fie usor accesibile si semnalizate distinct. Comanda din cabina de conducere sa fie la indemana
soferului asezat pe scaunul sau. Ea va fi echipata cu un capac de protectie, adica o comanda cu o miscare complexa pentru
a fi diferita de alte dispozitive, evitand in acest mod o declansare involuntara.
(5) Intrerupatorul trebuie sa poata fi deschis atunci cand motorul functioneaza fara ca aceasta sa conduca la
supratensiuni periculoase sau flama. Utilizarea sa nu trebuie sa produca riscuri care sa cauzeze aprinderea unei atmosfere
explozibile.
(6) Legaturile electrice ale intrerupatorului bateriei trebuie sa aiba un grad de protectie ridicat.
BATERIILE
Bornele bateriilor trebuie sa fie izolate electric sau acoperite printr-o carcasa izolata de capacul bateriei. Bateriile
de acumulator, daca nu sunt bine situate sub capota motorului, trebuie sa fie amplasate intr-o carcasa ventilata executata
dintr-un material care ofera o rezistenta echivalenta cu peretii interiori, izolati electrici.
TAHOGRAF
Alimentarea electrica a tahografului se efectueaza printr-un cablu de securitate conectate direct la baterie.
Cablurile de alimentare electrice de plecare si sosire la tahograf care raman sub tensiune cand intrerupatorul bateriei este
deschis trebuie sa fie de o securitate intrinseca.
Dispozitii aplicabile partii din instalatia electrica amplasata in spatele cabinei de conducere.
(1) Ansamblul acestei instalatii trebuie sa fie construit, realizat si protejat astfel incat sa nu provoace nici
incalzirea, nici scurt-circuitul, in conditii normale de utilizare a vehiculelor si sa minimalizeze aceste riscuri in caz de soc
sau deformare.
(2) Cablurile situate in spatele cabinei trebuie sa fie protejate contra socurilor, loviturilor si frecarilor printr-o
protectie suplimentara de poliamida sau poliuretan.
LUMINILE
(1) Mecanismul de ridicare electrica a unei punti trebuie sa fie amplasat in afara longeroanelor sasiului intr-o cutie
etansa.
ECHIPAMENTUL DE FRANARE
Vehiculele cu motor avand masa maxima admisa mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca
cu masa maxima depasind 10 tone trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare antiblocaj (ABS).
Aceasta dispozitie se aplica in egala masura tuturor vehiculelor cu motor autorizate sa tracteze remorci cu o masa
maxima depasind 10 t.
NOTA: Fiecare vehicul (vehicul motor sau remorca) care face parte dintr-o unitate de transport care nu a fost
specificata la paragraful (1) si care este inmatriculat pentru prima data incepand cu data de 30 iunie 1997 trebuie sa
satisfaca prescriptiile tehnice din Regulamentul nr. 13 privind omologarea vehiculelor M, N si O in ceea ce priveste
franarea.
Se intelege prin „dispozitiv de franare de anduranta” dispozitivele destinate sa stabilizeze viteza pe o panta lunga,
fara utilizarea franei de serviciu sau franei de securitate ori franei de securitate ori franei de stationare.
Vehiculele cu motor cu masa maxima care depaseste 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa
care depaseste 10 t trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv de franare de anduranta care raspunde prescriptiilor urmatoare:
● Dispozitivul de franare de anduranta poate sa fie un dispozitiv unic sau o combinatie de mai multe dispozitive.
Fiecare dispozitiv poate sa aiba propria sa comanda.
● Trei posibilitati de comanda a franei de anduranta sunt prevazute in Regulamentul ECE nr. 13, dar in caz de
defectiune la dispozitivul de antiblocare, incetinatoarele integrate sau combinate trebuie sa fie automate deocamdata.
● Dispozitivul de franare de anduranta trebuie sa suporte mai multe nivele de eficacitate.
Cabina
(1) Numai materialele dificil de aprins (greu inflamabile) trebuie sa fie folosite pentru constructia cabinei. Viteza
de ardere a acestor materiale nu trebuie sa depaseasca 100 mm/min.
Rezervorul de combustibil
(1) Rezervoarele de combustibil trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa fie protejate in caz de impact.
(2) In caz de pierdere, combustibilul trebuie sa se scurga direct pe sol fara sa vina in contact cu partile calde sau cu
incarcatura.
Motorul
(1) Motorul de antrenare a vehiculului trebuie sa fie echipat si amplasat in fata peretelui fata al spatiului de
incarcare.
Instalatia de evacuare
(1) Instalatia de evacuare inclusiv tubulatura de evacuare trebuie sa fie perfect etansa, orientata si protejata in fata
astfel incat sa evite orice pericol pentru incarcatura ca urmare a incalzirii sau inflamarii.
(2) Partile instalatiei care se gasesc direct deasupra rezervorului de combustibil (motorina) trebuie sa se gaseasca
la o distanta de cel putin 100 mm sau sa fie protejate prin scut sau ecran termic.
(3) Orificiul tevii de esapament trebuie sa fie orientat catre exteriorul vehiculului.
Frana de anduranta
(1) Vehiculele care sunt echipate cu frana de anduranta degajand temperaturi ridicate, in timpul functionarii,
plasata in spatele cabinei, trebuie sa dispuna de o izolatie termica intre acest subansamblu si cisterna sau incarcatura, chiar
locale ale peretelui cisternei sau incarcaturii.
(2) Aparatul de incalzire trebuie dispus cat mai in fata si cat mai sus posibil (80 cm cel putin de nivelul solului).
(1) Vehiculele cu motor avand masa maxima de 12 tone trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare de
viteza conform Regulamentului ECE nr. 89
Capitolul IV
In transportul intern si international de marfuri periculoase este necesar ca autovehiculele sa fie agreate si soferii
trebuie sa fie recunoscuti ca apti de catre organele competente, care sunt:
● Ministerul Transporturilor.
● Registrul Auto Roman.
● Autoritatea Rutiera Romana, reprezentantele judetene sau a municipiului Bucuresti.
● Alte institutii abilitate de Ministerul Transporturilor.
1. Documentele vehiculului
Licenta de transport – document prin care se atesta capacitatea operatorului de transport rutier de a executa
transporturi rutiere de marfuri si persoane, in interes public sau in folos propriu, si de a indeplini conditiile cerute de
legislatia interna si internationala in domeniu si pentru care s-a angajat sa respecte prevederile caietului (caietelor) de
sarcini anexa la licenta.
Licenta de executie – documentul prin care operatorul de transport rutier autorizat sa execute anumite tipuri de
transporturi rutiere de marfuri si persoane, in interes public sau in folos propriu, in traficul national si/sau international, in
conformitate cu caracteristicile tehnice constructive ale autovehiculelor pe care le detine si pentru care s-a angajat sa
respecte prevederile legislatiei din domeniul transporturilor rutiere nationale si internationale si cu caietul de sarcini ce le
insotesc.
Certificatul de agreare ADR care atesta, din punct de vedere tehnic, valabilitatea autovehiculului destinat
transportului de marfuri periculoase in cisterne, vehicule-baterii si autovehicule tip III (care transporta substante explozive
de la clasa 1).
Acest document, eliberat de R.A.R. este valabil in trafic international pe o perioada de 12 luni. Certificatul de
agreare A.D.R. trebuie sa fie obtinut de catre fiecare autovehicul in parte, combinatie cu remorca, combinatie autotrac cu
semiremorca etc.
Prezentare
● certificatul se elibereaza de catre Registrul Auto Roman;
● poate fi identificat dupa banda roza aplicata in diagonala.
Continut
● identificarea vehiculului (marca, tipul, numarul sasiului) si proprietarul acestuia (numele si adresa);
● tipurile de marfa periculoasa care pot fi transportate;
● data expirarii.
Pentru un tractor si semiremorca se solicita de asemenea cate un certificat pentru tractor si un altul pentru
semiremorca. Se cere de asemenea, dupa caz, un certificat suplimentar pentru o remorca.
Certificatul de agreare trebuie sa fie pus la dispozitia soferului de catre proprietatul vehiculului.
Este interzis sa se transporte marfuri periculoase intr-un vehicul daca numele sau clasa si cifra acestor marfuri nu
au fost mentionate pe certificatul de agreare ce insoteste acel vehicul.
Sunteti in masura sa controlati acestea, referindu-va la indicatiile din documentul de transport (denumirea
substantei, clasa si cifra).
Acest certificat are valabilitatea un an; aveti grija sa nu conduceti cu un certificat expirat !
In acesta sunt specificate caracteristicile tehnice si constructive ale cisternelor sau containerelor – cisterna, datele
referitoare la omologari si la verificarile tehnice periodice facute in mod obligatoriu la fiecare 3 ani.
Acest livret contine si lista cu materiile periculoase pe care cisterna respectiva le poate transporta si de asemenea
principalele caracteristici chimice ale acestor materii. Doar materiile enumerate in livret pot fi incarcate si transportate cu
cisterna respectiva.
SC IPROCHIM SA
FILIALA UTILAJE
2. Stingatoarele de incendiu ale vehiculului in numar si de capacitati corespunzatoare vor fi incarcate cu PRAF SI
DIOXID DE CARBON pentru realizarea compatibilitatii incarcaturii stingatoarelor de incendiu ale vehiculului cu
substantele pentru care este autorizat a le transporta.
3. Vehiculul este insotit de instructiuni adecvate privind modul de a actiona al personalului de operare (conducator
auto, insotitor etc.) in eventualitatea unui accident in timpul transportului.
5. Prima INSPECTIE TEHNICA PERIODICA (I T P) se executa pana in anul 2000, luna AUGUST si ulterior la
intervale de maxim 4 ani.
Anual, cu exceptia anului in care s-a executat omologarea si a anilor in care se executa I T P, totdeauna pana in
luna inspectiei anterioare, se executa INSPECTIA TEHNICA ANUALA (I T A).
AMESTEC DE
SUBSTANTA ACETAT DE ACETAT DE TRIMETIL
METOXI – 1
AUTORIZATA LA IZODECAN METOXI METIL BENZEN CU
PROPANOL
TRANSPORT PROPANOL CILOHEXIL TRETRAMETIL
BENZEN
TEMPERATURA DE
43 38 43 58 63
INFLAMABILITATE
GRAD DE
88 88 82 82 88
UMPLERE%VOLUM
C Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa
Capacitatea
O Pozitia disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta
efectiva
M L Kg L Kg L Kg L Kg L Kg
P 1F 11500 10810 8108 10120 9164 9430 9119 9430 9147 10120 9108
A
R 2 5800 5450 4088 5105 4623 4755 4598 4755 4612 5105 4595
T
I
M
E 3S 11500 10810 8108 10120 9164 9430 9119 9430 9147 10120 9108
N
T
SUBSTANTA
ACID ACID 2 – ETIL ACID ACID
AUTORIZATA LA ACID PIVALIC
IZOBUTRIRIC HEXANOIC NEODECANOIC DECANOIC
TRANSPORT
TEMPERATURA DE
55 64 114 129 -
INFLAMABILITATE
GRAD DE
82 88 88 88 88
UMPLERE%VOLUM
C Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa
Capacitatea
O Pozitia disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta
efectiva
M L Kg L Kg L Kg L Kg L Kg
P 1F 11500 9430 9053 10120 9159 10120 9108 10120 9007 10120 9007
A
R 2 5800 4755 4565 5105 4620 5105 4595 5105 4595 5105 4543
T
I
M
E 3S 11500 9430 9053 10120 9159 10120 9108 10120 9007 10120 9007
N
T
TAIAT
SUBSTANTA
N – METIL
AUTORIZATA LA
PIROLIDONA
TRANSPORT
TEMPERATURA DE
-
INFLAMABILITATE
GRAD DE
88
UMPLERE%VOLUM
C Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa Capacitatea Masa
Capacitatea
O Pozitia disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta disponibila echivalenta
efectiva
M L Kg L Kg L Kg L Kg L Kg
P 1F 11500 10120 11233
A
R 2 5800 X X
T
I
M
E 3S 11500 10120 11233
N
T
2. Documentele soferului
2.1 Certificat ADR de formare a conducatorilor de autovehicule care transporta marfuri periculoase
Soferii autovehiculelor care transporta marfuri periculoase in cisterne fixe sau demontabile, avand o capacitate
totala mai mare de 1000 l si soferii vehiculelor care transporta marfuri periculoase in containere-cisterna avand o capacitate
mai mare de 3000 l per unitatea de transport, trebuie sa posede certificat de formare profesionala ADR.
Soferii vehiculelor a caror masa maxima admisa depaseste 3500 kg si care transporta marfuri periculoase trebuie
sa detina un certificat de formare profesionala ADR.
Certificatul de formare profesionala a soferilor care transporta marfuri in regim ADR este obligatoriu, incepand cu
data de 1 ianuarie 1995.
Certificatul de formare A.D.R. este eliberat de catre Ministerul Transporturilor soferilor posesori de permis de
conducere cel putin pentru categoria C de autovehicule care au absovit un examen de aptitudini, dupa ce au urmat un curs
de instruire profesionala.
Certificatul are valabilitate 5 ani, iar pentru reinoirea lui este necesar (pe langa declaratia firmei la care soferul a
fost ultima data angajat) sa se frecventeze un curs de perfectionare a soferilor autovehiculelor ce efectueaza transporturi in
regim A.D.R. si sa promoveze un test stabilit de catre autoritatea competenta.
In acest mod se poate garanta calitatea pregatirii profesionale corespunzatoare pentru soferii angajati in activitatea
de transport de marfuri periculoase.
Rolul dvs.
● este strict interzis a se efectua alte transporturi de marfa din alte clase decat cele mentionate pe certificatul de
formare;
● daca efectuati transporturi pentru care este cerut certificatul de pregatire ADR, trebuie sa-l puteti prezenta
oricand; de aceea, este bine sa-l pastrati impreuna cu documentul de identitate si permisul de conducere;
● certificatul de formare este eliberat cu titlu personal: imprumutarea certificatului unui alt sofer poate antrena
consecinte juridice dintre cele mai grave, cu atat mai mult cu cat intre timp circulati fara certificat;
● pastrati la vedere data de valabilitate a certificatului si nu asteptati ultimul moment de a prelungi valabilitatea;
● nu uitati sa semnati documentul la primirea acestuia.
Transportul de marfuri periculoase poate fi efectuat in cont propriu sau pentru nevoile altora, iata de ce
documentele care insotesc marfurile pot fi diferite.
Producatorul marfii periculoase trebuie sa emita documentatia scrisa necesara derularii unui transport de substante
periculoase si anume:
● declaratia transportatorului privind modalitatile de derulare a transportului (scrisoarea de trasura CMR-ADR –
anexa 20), iar in lipsa acestuia
● declaratia scrisa a expeditorului referitoare la respectarea intocmai a prevederilor acordului ADR, care
completeaza datele din scrisoarea CMR, utilizata la celelalte transporturi de marfuri;
● fisa de siguranta (instructiuni scrise pentru sofer referitoare la substantele transportate);
● copia dupa un acord bilateral sau a unei derogari nationale.
Declaratia expeditorului, ca a respectat prevederile acordului ADR, din care sa reiasa ca:
● substantele transportate sunt admise la transportul rutier;
● ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prevederilor din acordul ADR;
● ambalarea in comun, in acelasi colet sau container (a mai multor substante) este admisa;
● transportul se deruleaza cu respectarea unei prevederi specifice (se precizeaza marginalul din ADR).
(1) In ipoteza unui accident sau incident care poate surveni in timpul transportului, trebuie sa fie remise soferului
instructiuni scrise, de o maniera concisa, pentru fiecare substanta periculoasa sau pentru fiecare grupa de marfuri
periculoase transportate, cuprinzand:
a) denumirea substantei sau grupei de substante, clasa si numarul de identificare ONU sau (pentru un grup de
substante), numerele de identificare ONU ale substantelor pentru care aceste instructiuni sunt destinate sau sunt aplicabile;
b) natura pericolului prezentat de aceste substante, masurile pe care soferul le poate lua si echipamentului de
protectie personala pe care trebuie sa-l utilizeze;
c) masurile de ordin general, spre exemplu prevenirea altor participanti la trafic si a trecatorilor si sa apeleze la
politie si sau pompieri, pe care soferul trebuie sa le ia in caz de accident.
d) masuri suplimentare pe care trebuie sa le ia pentru a putea sa faca fata pierderilor sau deversarilor usoare si
inclusiv sa evite sa le agraveze, cu conditia ca nici o persoana sa nu fie expusa la riscuri
e) masuri speciale pe care trebuie sa le ia pentru produse speciale, in caz de pierderi;
f) echipamentul necesar pentru a aplica masurile de ordin general si, in caz de pierdere, masurile suplimentare
si/sau speciale.
Aceste instructiuni trebuie sa fie furnizate de expeditor si date transportatorului cel mai tarziu o data cu ordinul de
transport, astfel incat sa-i permita sa ia toate masurile necesare pentru a veghea locul de incarcare, respectarea informatiilor
din aceste consemne si in acelasi timp daca sunt executate corect.
Expeditorul este responsabil de continutul acestor consemne. Ele trebuie sa fie furnizate intr-o limba pe care
soferul o intelege si in limba tarii de origine, de tranzit si de destinatie.
(2) Instructiunile trebuie sa fie furnizate de expeditor, acesta asumandu-si responsabilitatea pentru continutul lor,
prezentat intr-o limba pe care soferul o intelege, cu conditia ca limba respectiva sa fie o limba pe care soferul o intelege, cu
conditia ca limba respectiva sa fie o limba oficiala a unei tari, parte contractanta a acordului ADR.
(4) Aceste instructiuni trebuie tinute separat de alte documente, pentru a se evita confuziile.
(6) In cazul incarcarii in comun (in acelasi ambalaj) a mai multor marfuri apartinand unor grupe diferite de
substante, prezentand insa aceleasi pericole, instructiunile scrise pot fi limitate la o singura clasa specifica marfurilor
transportate. In acest caz pentru nici una din substante numarul ONU de identificare al substantei nu este necesar sa
figureze in instructiuni.
INCARCATURA
● denumirea tehnica sau chimica a susbtantei transportate, grupa si subgrupa, clasa si numarul ONU.
● descrierea substantei ce limiteaza de exemplu la: starea fizica, cu indicarea culorii, a mirosului, legate de
aspectul pierderii sau scurgerii.
NATURA PERICOLULUI
PROTECTIA INDIVIDUALA
Consemnele trebuie sa cuprinda la aceasta rubrica inclusiv lista echipamentului necesar al soferului pentru a
proceda la luarea masurilor suplimentare si/sau speciale numai la clasa/clasele de marfuri transportate (spre exemplu
recipient colector, lopata).
Se considera ca soferii de vehicule trebuie sa fie instruiti si formati pentru a lua masurile suplimentare in caz de
pierderi sau deversari minore, inclusiv sa impiedice sa nu se agraveze cu conditia ca ace4sta sa poata fi facuta fara riscuri
pentru persoane.
Se considera ca toate masurile speciale recomandate de expeditor necesita o formare speciala a soferului. Daca
este cazul, consemnele de securitate vor indica aici, inclusiv lista materialului necesar pentru a aplica aceste masuri
speciale.
● Soferii trebuie sa fie formati si instruiti pentru a face usor fata scurgerilor sau pierderilor si pentru a evita
agravarea lor, putand sa faca fata situatiilor fara riscuri pentru ei insisi.
● Soferii trebuie sa fie antrenati in cursul de formare pentru a putea interveni in cazul unui incendiu limitat la
vehicul;
● Soferii nu trebuie sa fie antrenati in cazul unui incendiu in care este implicata incarcatura;
● Se vor indica marfurile transportate care reactioneaza periculos cu apa.
INFORMATII SUPLIMENTARE
In situatia in care se incarca marfuri care au aplicate etichetele 6.1 sau 6.2, precum si unele substante cu eticheta
model nr. 9, acestea vor fi separate de marfuri alimentare sau de bunuri de consum, astfel:
● Prin pereti despartitori plini, care trebuie sa fie mai ridicat decat coletele cu etichetele mentionate;
● Prin colete care nu au aplicate etichetele de pericol 6.1 sau 6.2 ori 9;
● Printr-un spatiu de cel putin 0,8 m.
ROLUL DVS.
Dvs. Trebuie sa verificati daca ati primit instructiunile de securitate corecte – fisa de siguranta.
Instructiunile de securitate trebuie furnizate de fabricant sau expeditor. Trebuie sa comparati mentiunile din
specificatie cu cele ale documentului de transport: denumirea produsului si clasificarea ADR (clasa, cifra si eventual litera)
trebuie sa corespunda.
Remarca:
● instructiunile de securitate trebuie sa se gaseasca in interiorul cabinei vehiculului respectiv;
● in cazul cisternelor, aceste instructiuni de securitate trebuie sa fie puse intr-un loc vizibil al cabinei, intr-un
ambalaj de culoare portocalie;
● in locurile mentionate mai sus trebui sa fie gasite numai instructiunile de securitate corespunzatoare produselor
transportate.
● exista fisa de siguranta pentru un singur produs ori pentru mai multe produse;
● soferul trebuie sa cunoasca continutul instructiunilor de siguranta inca de la inceperea transportului;
● nu este suficient sa posedati consemnele de securitate, trebuie sa le cunoasteri continutul si daca este cazul sa
executati imediat operatiile indicate in cazul respectiv.
La un transport de marfuri periculoase in scrisoarea de transport sau in documentul de transport se fac urmatoarele
mentiuni:
● denumirea (chimica sau tehnica) substantei periculoase (chimica sau tehnica) transportate;
● nr. de identificare al substantei (nr. ONU);
● clasa careia ii apartine substanta periculoasa;
● cifra si, eventual, litera sub care a fost clasificata substanta;
● initialele ADR, care atesta ca transportul se desfasoara cu respectarea prevederilor acordului;
● masa bruta;
● numarul si descrierea coletelor;
● denumirea, adresa expeditorului;
● masa neta, numai pentru clasa 1.
Mentiuni speciale:
● expeditorul trebuie sa certifice, fie in documentul de transport, fie intr-o declaratie speciala, ca substanta
prezentata este admisa la transportul rutier, iar ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prescriptiilor ADR;
● daca mai multe marfuri periculoase sunt ambalate in acelasi ambalaj colector sau chiar in acelasi container,
expeditorul trebuie sa declare ca aceasta ambalare in comun nu este interzisa;
● daca transportul se face urmand conditiile unei derogari autorizate (de ex. un acord bilateral) mentiunea trebuie
sa fie adaugata pe documentul de transport: „Transportul convenit dupa marginalul ....”
mentiunile din documentul de transport trebuie sa fie redactate in limba oficiala a tarii de expeditie si in plus, in
franceza, engleza sau germana, daca limba oficiala nu este nici una din cele trei precizate mai sus.
Soferul poate inscrie anumite rezerve si observatii pe scrisoarea de trasura, care pot conduce la refuzul la plata a
marfii de catre destinatar sau la pretentii si reclamatii fata de incarcator.
In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura a rezervelor motivate ale transportatorului, exista prezumtia ca marfa
si ambalajul ei erau in stare buna in momentul primirii de catre transportator si ca numarul de colete, cat si marcajele si
numerele lor erau conforme ca mentiunile din scrisoarea de trasura.
Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avariere, produse in momentul
primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cat si pentru intarzierea in eliberare.
Prin urmare, transportatorul nu poate fi exonerat de raspundere pe motiv ca soferul nu a putut sa constate daca s-a
incarcat toata cantitatea sau ca unele colete erau avariate.
Expeditorul trebuie sa semnaleze natura exacta a pericolului pe care marfurile il reprezinta si precautiile care
trebuie luate.
In cazul in care marfurile periculoase nu au fost semnalate si cunoscute de catre transportator in conditiile
prevazute la paragraful precedent, acestea pot fi, in orice moment si in orice loc, descarcate, distruse sau neutralizate de
catre transportator pentru toate cheltuielile si daunele rezultand din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru
transportul lor.
Daca incarcatura contine mai multe tipuri de marfuri periculoase, masele respective trebuie sa fie multiplicate cu
un coeficient multiplicator; daca suma lor nu depaseste cifra de o mie de kg se aplica o exceptie partiala.
EXCEPTIE PARTIALA
● se refera exclusiv la transportul unor cantitati mici de substanta periculoasa in ambalaje autorizate ADR;
● sunt stabilite limite, in volum si masa pentru substantele periculoase transportate in colete, pentru care nu este
necesar sa se respecte normele ADR;
● sunt aplicabile numai daca ambalajele care contin substantele periculoase respecta dispozitiile ADR’
● fiecare colet trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei precedat de literele „UN”;
● documentul de transport contine cuvintele „IN CANTITATE LIMITATA”.
Cantitatea maxima care se poate transporta aplicandu-se numai prescriptiile mai sus sunt indicate in tabelul de mai
jos:
Pentru numerele de identificare 0081, 0082, 0084, 0241, 0331, 0332, 0482, 1005 si 1017, cantitatea maxima totala
pe unitatea de transport va fi de 50 kg.
In tabelul de mai sus prin cantitatea maxima totala pe unitatea de transport se intelege:
● Pentru obiecte, masa bruta in kilograme pentru obiectele de la clasa 1, masa neta in kg de substanta exploziva)
● Pentru substante solide si gaze lichefiate refrigerante si gaze dizolvate sub presiune, masa neta in kg
● Pentru substantele lichide si gazele comprimate, continutul nominal al recipientului in litri
Daca marfurile periculoase apartinand categoriilor de transport diferite cum sunt cele definte in tabelul de mai sus
transportate in aceeasi unitate de transport suma:
● Cantitatile de substante si obiecte apartinand categoriei de transport 1 este multiplica cu „50”
● Cantitatii de substante si obiecte apartinand categoriei de transport 2 este multiplicata cu „3”
● Cantitatii de substante si obiecte apartinand categoriei de transport 3 nu trebuie sa depaseasca „1000”
Cand un transport se efectueaza pe baza unui acord bilateral sau a unei derogari nationale o copie a textului acestui
acord sau derogari sa se afle la bordul unei unitati de transport.
Deci soferul trebuie sa vegheze ca acest document sa se gaseasca printre documentele de bord, cand documentul
de transport mentioneaza:
„Transport convenit potrivit marginalului 10.602 sau 2010 al ADR-ului”.
NOTA: Daca documentele de bord nu par a fi in ordine, conform cu ceea ce vi s-a explicat pana acum trebuie sa
anuntati imediat patronul dvs.
Conventia TIR acorda transporturilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de
marfuri. Prin crearea posibilitatilor de a transporta marfuri fara controale vamale la vamile de tranzit, durata transportului
de scurteaza, atragand dupa sine o micsorare a cheltuielilor de transport in devize.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca durata de transport are o mare insemnatate pentru transportul de marfuri
periculoase – in sensul ca daca durata transportului este mica si probabilitatea de a se produce un incident este mai mica.
Precizam ca in conventia TIR este stipulat clar ca, in situatia cand exista un pericol iminent care impune
descarcarea imediata, partiala sau totala, conducatorul auto poate lua masurile necesare, fara sa mai astepte interventia
autoritatilor competente. In acest ca insa, el va trebui sa dovedeasca de o maniera satisfacatoare ca a fost nevoit sa
procedeze astfel in interesul vehiculului, al containerului sau al incarcaturii transportate si imediat dupa luarea masurilor
preventive de prima urgenta, el va face mentiunea respectiva in carnetul TIR si va anunta autoritatile competente pentru ca
acestea sa constate faptele, sa verifice incarcatura, sa sigileze vehicululul sau containerul si sa redacteze un nou proces
verbal de constatare. Procesul verbal de constatare va fi anexat la carnetul TIR si va insoti incarcatura pana la biroul vamal
de destinatie.
● oprirea motorului, franarea vehiculului, pozitionarea calelor si daca este necesar actionarea intrerupatorului
bateriei;
● folosirea echipamentului de protectie individuala;
● supravegherea stivuirii corecte a ambalajelor, inclusiv utilizarea chingilor din dotare, daca este cazul;
● suprapunerea ambalajelor mai putin periculoase pe cele mai periculoase;
● sa nu abandoneze vehiculul in timpul operatiilor de incarcare sau descarcare;
● sa verifice daca i-au fost remise documentele necesare pentru transport;
● sa utilizeze materiale de intercalare, pentru evitarea contactului intre ambalaje;
● sa refuze incarcarea ambalajelor aparent periculoase;
● sa asigure incarcarea uniforma pe osie;
● sa actioneze personal eventualele dispozitive de incarcare;
● sa utilizeze folii protectoare cand este necesara protejarea marfurilor;
● sa adreseze intrebari expeditorului daca are neclaritati referitoare la etichetarea marfurilor, semnalizarea si
etichetarea vehiculului, documentele primite etc.
● sa asigure, la final, inchiderea corecta a usilor.
● Este interzis fumatul in prezenta marfii periculoase, in apropierea vehiculelor aflate in stationare si in interiorul
autovehiculelor, pe timpul transportului de marfuri inflamabile, precum si pe durata operatiunilor de incarcare si descarcare
a marfii.
● Este interzisa patrunderea intr-un autovehicul cu aparate de iluminare cu flacara, sau cu cele care prezinta o
suprafata metalica susceptibila de a produce scantei
● Diferitele elemente ale unei incarcaturi cu substante periculoase trebuie sa fie dispuse in mod corespunzator pe
vehiul si fixate intre ele prin mijloace sigure, astfel incat sa se evite orice deplasare a acestora, unele faa de altele cat si fata
de peretii vehiculului.
● Este interzisa incarcarea unor colete cele fragile sau a substantelor lichide peste cele solide.
● Coletele cu substante periculoase trebuie separate de alte colete (diferentierea de clase).
● Coletele cu substante periculoase trebuie separate si grupate pe clase, avand etichetele de pericol orientate catre
usile de incarcare/descarcare, respectandu-se interdictia transportului in comun al produselor incompatibile.
● Este interzisa deschiderea coletelor; inainte de a trece la operatiunile de incarcare trebuie sa se verifice daca
ambalajul este intact.
● Diferitele elemente dintr-o incarcatura periculoasa trebuie sa fie convenabil asezate in vehicul, asigurate cu
mijloace potrivite, pentru evitarea tuturor deplasarilor semnificative a acestor elemente unele fata de altele si fata de peretii
vehiculului
● Incarcatura trebuie sa fie protejata prin:
◊ chingi fixate pe peretii laterali;
◊ traverse culisante si suporti reglabili;
◊ saci gonflabili;
◊ dispozitive de zavorare antiglisante.
● Distribuirea marfii in autovehicul se va face astfel incat:
◊ sa nu se depaseasca masele maxime autorizate pe axe;
◊ produsele lichide sa nu fie dispuse deasupra celor solide sau a pulberilor;
◊ cisternele sa fie legate electric la pamant intr-un mod corespunzator;
◊ marfurile sa fie pozitionate in mod corect.
● Destinatarul trebuie sa verifice, la livrarea marfii daca au existat pierderi sau scurgeri pe durata transportului, iar
in caz afirmativ, sa anunte autoritatile competente sau sa dea transportatorului posibilitatea de a decontamina autovehiculul
inainte de a efectua o noua cursa.
● Este interzis a se transporta calatori in unitatile de transport incarcate cu substante periculoase.
● Motorul trebuie sa fie tinut oprit, in cazul in care acesta nu conditioneaza functionarea dispozitivelor care
asigura incarcarea si descarcarea marfii.
● In cazul vehiculelor articulate incarcate la masa maxima totala admisa, masa repartizata pe axele semiremorcii
nu trebuie sa depaseasca 60% din greutatea totala a acesteia.
● Nici un vehicul de transport al marfurilor periculoase nu trebuie sa stationeze fara sa aiba frana de stationare
pusa. Daca stationarea se face in conditii de vizibilitate redusa sau noaptea, lampile cu lumina galbena intermitenta trebuie
amplasate la partea din fata si din spate la o distanta de cel putin 10 m in fata si spatele vehiculului.
Reglementarile nationale asupra circulatiei contin si prevederi referitoare la modul de efectuare a transporturilor
de marfuri periculoase.
Redam si cateva prevederi din unele tari europene referitoare la derularea transporturilor de marfuri periculoase pe
teritoriul acestor state.
GERMANIA
In situatia in care vizibilitatea este redusa sub 50 m, datorita conditiilor meteo-nefavorabile (ceata, ninsoare,
ploaie), conducatorii vehiculelor care transporta marfuri periculoase, echipate cu panouri portocalii, trebuie sa ia masuri
pentru ca transportul sa se desfasoare in conditii de deplina siguranta.
Daca este necesar, vehiculul trebuie sa se indrepte spre cel mai apropiat loc de parcare.
Aceeasi dispozitie se aplica atunci cand suprafata carosabilului este alunecoasa din cauza zapezii sau a poleiului.
Transportul unor marfuri periculoase poate fi efectuat numai pe autostrazi, cu exceptia cazului cand distanta totala,
ca urmare a utilizarii autostrazilor este superioara dublului distantei determinata de parcurgerea altor itinerarii.
Unele substante periculoase nu pot, de asemenea, fi transportate pe caile rutiere, daca exista posibilitatea ca
acestea sa fie transportate pe calea ferata, pe caile navigabile sau prin transporturile combinate. Substantele vizate, ca atare
pot fi transportate si in vehicule rutiere, cu mentiunea, ca transportul pe calea ferata sau pe caile navigabile este imposibil.
BELGIA si OLANDA
● In general, toate vehiculele care transporta marfuri periculoase si sunt prevazute cu panouri portocalii trebuei sa
circule pe autostrazi, cu exceptia cazurilor de necesitate.
● Viteza este limitata, la substantele din clasa 1, pe toate categoriile de drum; in aceasta situatie trebuie sa se ceara
lamuriri suplimentare de la expeditor privind viteza de circulatie, iar in aglomeratii viteza vehiculului nu va depasi 30
km/h.
● Itinerar obligatoriu: vehiculele care transporta marfuri periculoase trebuie, pe cat posibil, sa evite aglomeratiile.
● La traversarea unui curs de apa cu bacul trebuie, sa se ia legatura cu barcagiul sau cu serviciul de pe chei, pentru
a se da informatii privind substanta transportata.
● Transportul prin tunele este strict reglementat.
● Orice transport de marfuri periculoase este interzis in caz de carosabil alunecos sau in situatia in care
vizibilitatea este mai mica de 50 m.
Exceptand cazurile mentionate mai sus, un transport de substante periculoase inceput nu trebuie sa fie intrerupt
fara motiv si trebuie derulat cat mai rapid posibil, in conditii de deplina securitate.
FRANTA
Limitele de viteza: autovehiculele care transporta marfuri periculoase, avand masa maxima autorizata mai mare de
12 tone, nu pot depasi limitele de viteza:
● 80 km/h pe autostrada;
● 70 km/h pe rutele de mare circulatie, daca au sisteme ABS;
● 60 km/h pe drumuri publice;
● 50 km/h in aglomeratii.
In unele locuri (ex. tunele etc.) pot fi impuse limitari mai riguroase..
Restrictii de circulatie: transportul marfurilor periculoase cu ajutorul vehiculelor este interzis duminica si in zilele
de sarbatori, de la ora 0 la ora 24, iar sambata si in ajunul zilelor de sarbatori, de la ora 12 la 20.
In Franta exista un numar mare de restrictii locale de circulatie pentru transportul rutier de substante periculoase:
● interdictia de a circula pe anumite sectiuni de autostrada (Ille de France);
● interdictia de a transporta la anumite ore si zile marfuri periculoase cu vehicule a caror masa maxima autorizata
depaseste 7,5 tone din directia Paris – provincie sau invers;
● interdictia de a transporta marfuri periculoase in toate tunelurile cu lungime mai mare de 150 m; in anumite
tuneluri (Frejus, Mont-Blanc etc.) transportul de marfuri periculoase este autorizat in anumite zile si ore, limitand viteza si
respectand o distanta minima intre vehicule.
● In general, oricare ar fi marfa transportata, este interzis transportul persoanelor care nu fac parte din echipaj.
Autovehiculul trebuie sa fie supus curatirii inainte de a fi din nou incarcat, in afara cazului in care marfa care
incarca nu este de acelasi tip cu cea transportata anterior.
In cazul in care marfa de incarcat este exploziva, din caroserie trebuie inlaturate orice urme de resturi de ambalaj,
resturi textile, suruburi, cuie etc. care nu fac obiectul transportului.
Este de asemenea, necesar sa se verifice inainte de incarcare daca la transportul precedent au existat pierderi de
substante, in acest caz fiind obligatorie curatirea autovehiculului.
Operatiile de decontaminare, curatire si spalare se fac in locuri special amenajate si de personal specializat. De
regula, aceste operatii se fac imediat dupa descarcare sau/si incarcare.
Pe timpul transportului este necesar ca incarcatura sa fie protejata foarte bine, in sensul ca la usi trebuie sa se
inlature eventualele neetanseitati (pentru ca sa fie perfect inchise), iar materialele destinate acoperirii incarcaturii trebuie sa
fie impermeabile.
Pe partea exterioara a autovehiculelor destinate transportului in regim ADR, nu trebuie sa existe urme de materii
periculoase, iar in cazul unor eventuale improscari cu substante periculoase, trebuie sa se efectueze curatirea suprafetelor in
cauza.
Soferul unui autovehicul destinat transportului de marfuri periculoase trebuie sa cunoasca responsabilitatile care
deriva din tipul de marfa transportata si sa conduca preventiv. Este firesc ca tipul de marfa pe care soferul il incarca sa
influenteze atitudinea soferului in trafic, avand in vedere responsabilitatea derularii unui transport de marfuri periculoase in
conditii de deplina siguranta, mai ales ca prima persoana afectata de consecintele unui incident este soferul, dupa care pot
fi afectati si ceilalti participanti la trafic, precum si mediul sau autovehiculul in care se transporta marfurile periculoase.
OBLIGATIILE EXPEDITORULUI:
Capitolul V
Substantele si obiectele continand gaze sub presiune de la aceasta clasa sunt subdivizate dupa cum urmeaza:
Gazele au o densitate foarte mica; greutatea unui volum de gaz este mult mai mica decat cea a unui lichid sau
solid.
Pentru a putea transporta un gaz intr-o maniera rentabila, masa cuprinsa intr-un volum determinat trebuie sa fie
puternic marita.
Presiunile ridicate din timpul transportului de gaz sau cele care pot aparea din cauza cresterii temperaturii,
constituie pericolul principal pentru aceasta clasa, stiind ca eliberarea brusca a unui gaz de sub presiune poate provoca
pagube enorme.
Contactul cu gaze puternic refrigerate (de ex. metanul la -162ºC) poate cauza rani foarte grave, asemanatoare
arsurilor.
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
1º A Gaze asfixiante (care nu prezinta riscuri secundare)
1006 ARGON COMPRIMAT
1047 HELIU COMPRIMAT
1048 AZOT COMPRIMAT
1º O Gaze comburante
1072 OXIGEN COMPRIMAT
2451 TRIFLORURA DE AZOT COMPRIMAT
3156 GAZ COMPRIMAT COMBURANT N.S.A
1º F Gaze inflamabile
1049 HIDROGEN COMPRIMAT
1962 ETILENA COMPRIMATA
1971 METAN COMPRIMAT
1º T Gaze toxice
1955 GAZ COMPRIMAT TOXIC N.S.A
1º TF Gaze toxice si inflamabile
1016 MONOXID DE CARBON
1017 GAZ DE PETROL COMPRIMAT
1953 GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL N.S.A
1º TC Gaze toxice si corozive
1008 TRIFLORURA DE BOR COMPRIMAT
1859 TETRAFLORURA DE SILICIU COMPRIMAT
2198 PENTAFLORURA DE FOSFOR
1º TO Gaze toxice si comburante
3303 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT N.S.A
1º TFC Gaze toxice, inflamabile, corozive
3305 GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL, COROSIV N.S.A
1º TOC Gaze toxice, comburante, corozive
1045 FLUOR COMPRIMAT
1046 MONOXID DE AZOT COMPRIMAT
3306 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT, COROSIV N.S.A
2º Gaze lichefiate a caror temperatura critica este egala sau superioara la 20ºC
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
2º A Gaze asfixiante
1013 DIOXID DE CARBON
1080 HEXAFLORURA DE SULF
1028 DICLOR DIFLOR METAN (GAZ REFRIGERAT R 12)
2º O Gaze comburante
1070 PROTOXIDUL DE AZOT (HEMIOXIDUL DE AZOT)
3157 GAZ LICHEFIAT COMBURANT N.S.A
2º F Gaze inflamabile
1011 BUTAN
1978 PROPAN
1965 HIDROCARBURI GAZOASE IN AMESTECURI LICHEFIATE
2º T Gaze toxice
3162 GAZ LICHEFIAT TOXIC N.S.A
2º TF Gaze toxice si inflamabile
1053 SULFURA DE HIDROGEN
2204 SULFURA DE CARBON
3160 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL N.S.A
2º TC Gaze toxice si corozive
1017 CLOR
1076 FOSGEN
1079 DIOXIDUL DE SULF
2º TO Gaze toxice si comburante
3307 GAZ LICHEFIAT TOXIC, COMBURANT N.S.A
2º TFC Gaze toxice, inflamabile, corozive
2189 DICLORSILAN
3309 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, COROSIV N.S.A
2º TOC Gaze toxice, comburante, corozive
1067 DIOXIDUL DE AZOT
1749 TRIFLORURA DE CLOR
2548 PENTAFLORURA DE BROM
2901 CLORURA DE BROM
Nota 2421 TRIOXIDUL DE AZOT NU ESTE ADMIS LA TRANSPORT
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
3º A Gaze asfixiante
2187 ARGON LICHID REFRIGERAT
2187 DIOXID DE CARBON LICHID REFRIGERAT
1977 AZOT LICHID REFRIGERAT
3º O Gaze combinate
1003 AER LICHID REFIRGERAT
1073 OXIGEN LICHID REFRIGERAT
3º F Gaze inflamabile
1038 ETILENA LICHIDA REFRIGERATA
1961 ETAN LICHID REFRIGERAT
1966 HIDROGEN LICHID REFRIGERAT
3º TC Gaze toxice si corozive
Nota 2186 CLORURA DE HIDROGEN LICHIDA REFRIGERATA NU ESTE
ADMISA LA TRANSPORT
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
4º A Gaze asfixiante
2073 AMONIAC IN SOLUTIE APOASA cu densitatea inferioara la 0,880
la 15ºC continand mai mult de 50% amoniac
2672 AMONIAC IN SOLUTIE care contine cel putin 10% dar nu mai mult
de 35% amoniac este o susbtanta din clasa 8
4º F Gaze inflamabile
1001 ACETILENA DIZOLVATA
4º TC Gaze toxice si corozive
3318 AMONIAC IN SOLUTIE APOASA cu masa volumica inferioara la
0,880 kg/l la 15ºC continand mai mult de 50% amoniac
5º Generatori de aerosoli si cartuse de gaze sub presiune de capacitate mica care contin un gaz
NOTA:
● Generatoarele de aerosoli, aceasta inseamna gaze sub presiune, intelegand toate recipientele care nu se
refolosesc, continand sub presiune, un gaz sau un amestec de gaze enumerate la marginalul 2207, cu sau fara lichid, pasta
sau pudra, si echipate cu un dispozitiv de eliberare care permite pulverizarea sub forma de particule solide sau lichide in
suspensie de gaz, sub forma de spuma, de pasta sau de pudra ori in stare lichida sau gazoasa.
● Prin recipientul de capacitate usoara care contin un gaz (cartuse cu gaze), se inteleg toate recipientele
nerefolosibile continand sub presiune un gaz sau un amestec de gaze enumerate la marfinalul 2207. Ele pot fi dotate sau nu
cu supapa.
● Generatoarele de aerosoli, recipientele usoare continand un gaz, trebuie sa fie clasate in functie de pericolul
prezentat de continutul lor, de la grupa A la TOC. Continutul lor este considerat ca inflamabil daca cuprinde mai mult de
45% in masa sau mai mult de 250 g, de compozitie inflamabila. Prin compozitie inflamabila se intelege un gaz care este
inflamabil in aer la presiune normala sau substante sau preparate sub forma lichida al carui punct de aprindere este inferior
sau egal la 100ºC.
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
5º A Gaze asfixiante
1950 AEROSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º O Gaze comburante
1950 AEROSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º F Gaze inflamabile
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º T Gaze toxice
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º TF Gaze toxice inflamabile
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º TC Gaze toxice, corozive
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º TO Gaze toxice, comburante
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º TFC Gaze toxice inflamabile, corozive
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
5º TOC Gaze toxice comburante, corozive
1950 AERSOLI
2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
6º A Gaze asfixiante
1044 EXTINCTOARE care contin un gaz comprimat sau lichefiat
2857 MASINI FRIGORIFICE care un contin un gaz lichefiat neinflamabil
sau netoxic sau amoniac in solutie apoasa (numarul de identificare
2672)
3164 OBIECTE SUB PRESIUNE PNEUMATICA sau HIDRAULICA care
contin gaz neinflamabil
Obiectele destinate functionarii ca amortizoare nu sunt supuse prescriptiilor ADR in conditiile in care:
● Are un compartiment de gaz cu o capacitate care nu depaseste 1 l si o presiune de incarcare care nu este
mai mare de 50 bari
● Are o presiune de explozie minimala de 4 ori superioara la presiunea de incarcare la 20ºC
● Sa fie fabricata dintr-un material care nu se fragmenteaza in caz de rupere
● In caz de incendiu sa fie protejat contra ruperii cu ajutorul unui element fuzibil sau un dispozitiv de
decomprimare care permite evacuarea presiunii interne si
● Sa fie fabricat conform normelor de asigurare a calitatii acceptabile pentru autoritatea competenta
3353 GENERATOARE DE GAZE PENTRU SACI GONFLABILI
6º F Gaze inflamabile
1057 BRICHETE care contin un gaz inflamabil
1057 INCARCATOARE PENTRU BRICHETE care contin un gaz
inflamabil
3150 MICI APARATE CU HIDROCARBURI GAZOASE SAU
INCARCATOARE CU HIDROCARBURI GAZOASE PENTRU
MICI APARATE, cu dispozitive de descarcare
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
7º F Gaze inflamabile
ESANTION DE GAZ NECOMPRIMAT, INFLAMABIL, N.S.A. sub
3167
o forma, alta decat LICHID REFRIGERAT
7º T Gaze toxice
ESANTIONA DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC, N.S.A. sub o
3169
forma, alta decat LICHID
7º TF Gaze toxice si inflamabile
ESANTIONA DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC SI
3168 INFLAMABIL, N.S.A., sub o forma, alta decat LICHID
REFRIGERAT
Cifra si
Numarul de identificare Denumirea si descriere
Grupa
8º Gaze inflamabile
RECIPIENTE potrivit marginalului 2211, GOALE
VEHICULE CISTERNE GOALE, inclusiv VEHICULE – BATERII
CISTERNE DEMONTABILE GOALE
CONTAINERE – CISTERNE GOALE
Substantele si obiectele cuprinse in fiecare subdiviziune sunt repartizate intr-una din grupele enumerate mai jos, in
functie de proprietatile generatoare de riscuri pe care le prezinta:
● A – asfixiant;
● O – comburant;
● F – inflamabil;
● T – toxic;
● TF – toxic si inflamabil;
● TC – toxic si coroziv;
● TO – toxic si comburant;
● TFC – toxic, inflamabil si coroziv;
● TOC – toxic, comburant si coroziv.
Gaze asfixiante: gaze necomburante, neinflamabile si netoxice care dilueaza sau inlocuiesc oxigenul prezent in
atmosfera.
Gaze inflamabile: gaze care la temperatura de 20ºC si la presiunea de 1 bar:
a. sunt inflamabile intr-un ameste de mai mult 13% (volum) cu aerul;
b. au o plaja de inflamabilitate cu aerul de cel putin 12% oricare ar fi limita inferioara de inflamabilitate.
Gaze comburante: gaze care pot (in general cu aportul oxigenului) sa cauzeze sau sa favorizeze arderea altor
substante mai mult decat aerul.
Gaze toxice: gaze cunoscute ca fiind toxice si corozive pentru om si care pot fi clasificate ca toxice, datorita
pericolului prezentat pentru sanatatea omului.
Gaze corozive: Gazele sau amestecurile de gaze care partial sau total corespund criteriilor de toxicitate si datorita
corozivitatii lor pot sa fie clasate drept toxice cu un risc secundar de corozivitate, prin efectul distructiv asupra pielii,
ochilor si mucoaselor.
In tabelul 1 sunt prezentate cateva exemple de gaze ordonate in functie de clasificarea din ADR, pe diviziuni, pe
grupe si subgrupe.
NOTA: Gazele care nu sunt clasificate si care nu au atribuite un numar de identificare nu sunt admise la
transportul rutier.
Conditii generale de ambalare
● materialele din care sunt construite recipientele, precum si toate elementele susceptibile de a intra in contact cu
continutul, nu trebuie sa fie atacate de continut sau sa provoace combinatii nocive sau periculoase cu substantele
transportate;
● recipientele metalice nu trebuie sa contina decat gazul pentru care au fost agreate;
● robinetii, supapele de siguranta etc. trebuie sa fie protejate prin capace si coliere de fixare;
● recipientele destinate transportului de gaze trebuie sa fie foarte bine ancorate, inchise, etansate si protejate
pentru a evita scaparile de gaze si sa raspunda sigur la exigentele normale din timpul transportului;
● recipientele trebuie sa fie fabricate astfel incat sa reziste modificarilor presiunii datorita schimbarilor de
temperatura care pot sa apara in conditii normale de transport;
● obiecetele de la 5º si 6º si recipientele destinate transportului de gaze de la 1º,2º, 4º, si 7º trebuie sa fie inchise
ermetic si etanse de o maniera de a evita scparilor de gaze.
Constructia si echipamentul
NOTA: Recipientele si robinetii trebuie sa fie astfel construite, dimensionate, fabricate, probate si echipate de o
maniera de a suporta toate conditiile normale de utilizare si transport.
La incarcarea recipientelor in vehicul soferul va verifica starea robinetelor, supapelor, existenta capacelor si
inelelor de protectie.
Etanseitatea robinetilor trebuie sa fie garantata printr-un dispozitiv suplimentar (capac, coif etc.) pentru a evita
pierderile datorita sistemului de inchidere in timpul transportul.
De asemenea, recipientele refolosibile trebuie sa poarte cu caractere bine lizibile si durabile urmatoarele inscriptii:
● numarul de identificare si denumirea gazului sau amestecului de gaz cu toate literele; (pentru gazele care au
mentiunea n.s.a., e suficient sa se indice numai numarul de identificare, iar pentru amestecuri de gaze doua componente
care contribuie la pericole);
● data (anul) urmatorului examen periodic.
Aceste inscriptii (marcaje) se pot prezenta fie agravate pe recipient, fie indicate vizibil pe o placuta (eticheta)
fixata pe acesta ori inscriptionata prin pictograme adezive.
Aceste inscriptii (marcaje) se pot prezenta fie gravate pe recipient, fie indicate vizibil pe o placuta (eticheta) fixata
pe acesta ori inscriptionata prin pictograme adezive.
● fiecare colet care contine recipiente incarcate cu gaze trebuie sa poarte vizibil inscriptionate >
◊ denumirea substantei transportate indicata in documentul de transport precedat de literele UN;
◊ numarul ONU, precedat de „UN” indicat in documentele de transport
◊ si mentiunea „clasa 2”.
Nu este necesar sa fie indeplinite aceste cerinte daca coletele contin recipiente cu inscriptii suficient de vizibile..
● coletele care contin generatoare (recipiente) cu aerosoli (1950 aerosol) de la 5º trebuie sa poarte de o maniera
vizibila inscriptia urmatoare: „UN 1950 AEROSOL”
Generatoarele cu aerosoli – recipiente cu gaze sub presiune, care nu se refolosesc, continand un gaz sau un
amestec de gaz enumerat, cu sau fara lichid, pasta sau pudra si echipat cu un dispozitiv de descarcare permitand expulzarea
continului sub forma de particule solide, lichide sau in suspensie antrenate de un gaz.
Generatoarele (recipientele) cu aerosoli (1950 aerosoli) de la 5º trebuie sa fie construite din metal, iar cele care au
diametrul mai mare de 40 mm trebuie sa aiba fundul concav.
Un colet nu trebuie sa cantareasca mai mult de 50 kg in ambalaj de carton, iar in alte ambalaje mai mult de 75 kg.
Capsulele (cartusele) cu gaze trebuie sa fie amplasate intr-un ambalaj exterior de o rezistenta suficienta si nu
trebuie sa cantareasca mai mult de 75 kg.
Etichete de pericol
● etichetele de pericol care se aplica pe coletele si recipientele cu substante din clasa 2 sunt:
GRUPA ETICHETA
A 2
F 3
O 2 + 05
T 6.1
TF 6.1 + 3
TC 6.1 + 8
TO 6.1 + 05
TFC 6.1 + 3 + 8
TOC 6.1 + 05 + 8
Toate coletele incarcate cu gaze lichefiate refrigerate de la subdiviziunea 3º trebuie sa aiba aplicate, pe doua fete
laterale opuse, eticheta de manipulare model nr. 11.
Pe buteliile de gaz etichetele pot sa fie aplicate pe recipienti si in consecinta pot sa aiba si dimensiuni reduse, cu
conditia sa ramana vizibile.
Echipament special
La transportul gazelor sau obiectelor care au atribuite literele T, TO, TC, TF, TFC, TOC, personalul de bord
trebuie sa aiba in dotare masca de gaze cu cartus filtrant.
Ambalarea in comun
Substantele si obiectele de la prezenta clasa pot sa fie reunite intr-un ambalaj exterior comun daca ele nu
reactioneaza, periculos intre ele.
Substantele si obiectele de la prezenta clasa pot sa fie reunite intr-un ambalaj exterior comun cu substante si
marfuri care nu sunt supuse prescriptiilor ADR, dar nu reactioneaza periculos intre ele.
Un colet nu trebuie sa depaseasca mai mult de 100 kg, in cazul utilizarii lemnului sau cartonului.
● incarcarea si descarcarea pe un amplasament public, in interiorul unor aglomeratii fara permisiunea speciala a
autoritatilor competente, urmatoarele substante: bromura de hidrogen, clor, dioxid de azot, dioxid de sulf sau clorura de
carbon, sulfura de hidrogen;
● incarcarea si descarcarea pe un amplasament public in afara localitatilor aglomerate, a substantelor de la a), daca
exista acordul autoritatilor competente, decat daca aceste operatii sunt justificate de ce contin aceste substante.
De asemenea, la operatiile de incarcare si descarcare trebuie sa se aiba in vedere separarea, tinand cont de etichete,
substantele si obiectele de natura diferita.
Recipientele trebuie sa fie astfel asezate in vehicule de la o maniera care sa nu se reverse, nici sa cada avand in
vedere asezarea acestora in pozitie longitudinala sau transversala.
NOTA: Intr-un loc public nu este permisa descarcarea substantelor de la clasele 1,2, 6.1 si 9.
Coletele care au aplicate etichetele 2, 3 sau 6.1 nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu marfurile care au
aplicate etichetele 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Stationarea pe o durata limitata sau pentru nevoile de serviciu
In cursul transportului substantelor periculoase de la clasa 2, in oprire sau stationare, pentru nevoile de serviciu
trebuie, sa fie luate toate masurile posibile, pentru a nu avea loc in apropierea locurilor locuite. Stationarea poate fi
prelungita numai cu acordul autoritatilor competente.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre, precedat de UN.
Denumirea substantei trebuie sa fie urmata de indicarea clasei, cifre, completata prin grupa si sigla ADR (exemplu
„2,2º F, ADR”:
In plansa nr. 20 este prezentat de un document de transport pentru marfuri periculoase in colete, completat pentru
transportul unor produse cosmetice (deodorante).
In acelasi document se remarca, in partea de jos a paginii, angajamentul expeditorului care cuprinde obligatoriu
urmatoarele mentiuni, intr-o limba de circulatie internationala (engleza, franceza, germana):
● marfa este admisa la transportul rutier international;
● ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prevederilor acordului ADR;
● ambalarea in comun a marfurilor este admisa.
Transportul recipientelor cu data examenului periodic expirat este permisa numai daca recipientele sunt
transportate in vederea examinarii iar documentul de transport contine mentiunea: „Transportul potrivit marginalului
2217(5)”.
Ambalaje goale
Pentru transportul substantelor de la clasa 2 in cisterne sau containere cisterne ori recipiente descarcate, dar
necuratate se pot face si alte mentiuni:
● „recipient gol, necuratat, 2,8º, ADR”
● pentru recipientele cu o capacitate mai mare de 1000 l, inclusiv pentru vehicule tip cisterne, goale necuratate,
aceasta mentiune poate fi completata cu:
● „ultima marfa transportata: 1017 clor, 2º TC”
La aceasta clasa intra substantele, inclusiv obiectele care contin substante de la aceasta clasa, care:
● sunt lichide;
● au la 50ºC, o tensiune a vaporilor de cel putin 3 bari si nu sunt complet gazoase la 20ºC si la presiunea standard
de 1 bar;
● au puntul de aprindere de cel mult 61ºC
Clasa 3, cuprinde in egala masura si substantele lichide inflamabile si substantele solide in stare topita al carui
punct de aprindere este superior la 61ºC si care nu sunt remise la transport la cald la o temperatura egala sau superioara
punctului de aprindere.
NOTA: Carburantul diesel sau gazolina sau combustibil usor, cu numarul de identificare 1202, avand un punct de
aprindere superior la 61ºC fara sa depaseasca 100º fac parte din clasa 3.
Substantele de la aceasta clasa: benzina, motorina, alcoolul etilic, alcoolul metilic etc.
Substantele si obiectele de la clasa 3, sunt in general atribuite la una din grupele urmatoare desemnate de literele
a), b) si c), potrivit gradului lor de pericol:
● litera a) substanta foarte periculoasa: substante lichide inflamabile avand punctul de fierbere sau inceputul
fierberii sau inceputul fierberii nu depaseste 35ºC si substante si substante lichide inflamabile avand un punct de aprindere
inferior la 23ºC, care sunt foarte toxice potrivit criteriilor de la marginalul 2600, sunt foarte corozive, potrivit criteriilor
marginalului 2800.
● litera b) substanta periculoasa: substante lichide inflamabile avand punctul de aprindere inferior la 23ºC, care nu
sunt clasate la litera a) cu exceptia substantelor de la marginalul 2301, 5º c).
● litera c) substanta prezentand un grad redus de pericol: substante lichide inflamabile avand un punct de
aprindere inferior de la 23ºC la 61ºC, valori limite cuprinse, inclusiv acele substante de la marginalul 2301, 5º c).
Incepand cu aceasta clasa, substantele au atribuite o singura litera, care insoteste cifra de enumerare (grupa
substantei respective), avand urmatoarea semnificatie:
a) substante lichide foarte inflamabile;
b) substante lichide inflamabile;
c) substante lichide putin inflamabile.
Pentru a intelege mai bine inpartirea pe grupe si sub grupe iata cateva exemple de substanta de la clasa 3:
1º Substante, solutii si amestecuri a caror tensiune de vapori la 50ºC depaseste 1,75 bari
a) 1089 acetaldehida, 1267 petrol brut, 1303 clorura de vinil stabilizata, 1308 zirconiu in suspensie intr-un lichid
inflamabil, 1268 distilati de petrol n.s.a. sau 1268 produse petroliere n.s.a., 3295 hidrocarburi lichide n.s.a.
2º Substante, solutii si amestecuri a caror tensiune de vapori la 50ºC depaseste 1,10 bari, dar este inferioara sau
egala la 1,75
a) 1155 eter etilic, 1267 petrol brut, 1280 oxid de propilena, 1302 eter etilvinilic stabilizat, 1308 zirconiu in
suspensie intr-un lichid inflamabil, 1268 distilati de petrol n.s.a. sau 1268 produse petroliere n.s.a., 3295 hidrocarburi
lichide n.s.a.
b) 1164 sulfura de metil, 1267 petrol brut, 1987 alcooli inflamabili n.s.a., 1989 aldehide inflamabile n.s.a., 2612
eter metil propilic, 1268 produse petroliere n.s.a., 3295 hidrocarburi lichide n.s.a.
3º Substante, solutii si amestecuri a caror tensiune de vapori la 50ºC nu depaseste 1,10 bari
b) 1203 esente pentru motoare de automobile, 1267 petrol brut, 1268 distilati de petrol n.s.a. sau 1268 produse
petroliere n.s.a.
Hidrocarburi:
● 1114 benzen, 1294 toluen, 1300 white spirt, 2241 cicloheptan, 3295
Substante halogene:
● 1107 clorura de amil, 1150 diclor etilena, 2339 bromo 2 butan, 2343 bromo 2 pentan, 2391 iodmetilpropan
Alcooli:
● 1148 diaacetona – alcool tehnic, 1170 alcool etilic sau 1170 alcool etilic in solutie apoasa continand mai mult de
70% in volum alcool sunt substante de la 31º c)
Eteri:
● 1159 eter izopropilic, 1179 eter etil butilic, 2350 eter butil metilic, 2398 eter metil tert butilic, 3271 eteri n.s.a.
Aldehide:
● 1178 aldehida etil butirica, 1989 aldehide inflamabile n.s.a.
Cetone:
● 1090 acetona, 1224 cetone n.s.a.
Eteri:
● 1123 acetat de butil, 1161 carbonat de metil, 1173 acetat de etil
Substante sulfuroase
● 2375 sulfura de etil, 3336 mercaptan in amestec lichid inflamabil, n.s.a.
Substante azotice
● 1282 piridina, 1648 cianura de metil, 2410 tetra – hidropirina
Alte susbtante, amestecuri si preparate inflamabile continand lichide inflamabile
● 1091 huila de acetona, 1293 tincturi medicinale, 1993 lichid inflamabil n.s.a.
4º Solutii de nitroceluloza in amestecuri cu substante de la 1º la 3º care contin mai mult de 20% si 55% sau mai
mult nitroceluloza iar procentul de azot nu depaseste 12,6% (masa uscata):
a) 2059 nitroceluloza in solutie, inflamabila
b) 2059 nitroceluloza in solutie, inflamabila
NOTA:
1. Amestecurile avand un punct de aprindere inferior la 23ºC
● cu mai mult de 55% de nitroceluloza sau
● cu 55% mai multa nitroceluloza iar procentul de azot nu depaseste 12,6% (masa uscata) sunt substante de la 5º.
5º Amestecuri si preparate, lichide sau vascoase, intelegand acelea care contin mai mult de 20% nitroceluloza iar
procentul de azot nu depaseste 12,6% (masa uscata):
a) avand un punct de fierbere sau debutul fierberii la 35ºC sau mai mult daca ele nu sunt clasate sub c)
● 1133 adezivi, 1263 vopsea (intelegand vopsele, lacuri, emailuri etc.) sau 1263 substante pentru vopsele (solventi
si diluanti)
1263 substante pentru vopsele (solventi si diluanti)
b) avand un punct de fierbere superior la 35ºC daca ele nu sunt clasificate la punctul c)
● 1133 adezivi, 1263 vopsele (intelegand vopsele, lacurim emailuri etc.) sau
1263 substante pentru vopsele (solventi si diluanti), 1266 produse pentru parfumerie, 1306 produse pentru
conservarea lemnului, 1866 rasini in solutie, 3269 rasini pe baza de poliester
c) 1133 adezivi, 1263 vopsea (intelegand vopsele, lacuri, emailuri etc.) sau 1263 substante pentru vopsele
(solventi si diluanti), 1266 produse pentru parfumerie, 1306 produse pentru conservarea lemnului, 1866 rasini in solutie,
3269 rasini pe baza de poliester
6º 3064 nitroglicerina in solutie alcoolica avand mai mult de 1% dar mai putin de 5% nitroglicerina. Conditiile de
ambalare ale acestei substante sunt descrise la clasa 1.
b) 1204 nitroglicerina in solutie alcoolica avand cel mult 1% nitroglicerina.
11º Nitrili
D. Substante avand un punct de aprindere inferior la 23ºC, toxice si corozive, inclusiv obiectele continand
aceste materiale
31º c) 1202 carburant diesel sau gazolina, 1223 kerosen, 1267 petrol brut
32º c) 1228 mercaptan lichid inflamabil, toxic n.s.a., 1986 alcool inflamabil toxic n.s.a.
41º a) substante si preparate al caror punct de fierbere sau inceputul fierberii nu depaseste 35ºC si/sau foarte toxic
b) substante si preparate al caror punct de fierbere depaseste 35ºC si toxice sau prezentand un grad redus de
toxicitate
2760 pesticid arsenic lichid inflamabil toxic, avand un punct de aprindere inferior la temperaturi la 23ºC
G. Substante avand un punct de aprindere inferior de la 61ºC, transportate sau remise la transport la cald
la o temperatura egala sau superioara punctului lor de aprindere
61º c) 3256 lichid transportat la cald inflamabil n.s.a. (intelegand metal topit si sare topita), avand un punct de
aprindere superior la 61ºC la o temperatura egala sau superioara punctului de aprindere
H. Ambalaje goale
71º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 3.
Nu sunt supuse prescriptiilor prevazute la aceasta clasa din ADR, cu exceptia celor prevazute la paragraful (7)
urmatoarele:
(1) Substantele de la 1º la 5º, de la 21º la 26º, de la 31º la 34º si substantele prezentand un grad minim de toxicitate
de la 41º daca se transporta in conformitate cu dispozitiile de mai jos:
a. substantele clasate sub a) de la fiecare cifra, pana la 500 ml in ambalaj interior si pana la 1 litru pe colet;
b. substantele clasate sub b) de la fiecare cifra, cu exceptia de la 5º b) si bauturile alcoolice de la 3º b) pana la 3
litri in ambalaje interior si pana la 12 litri pe colet;
c. bauturile alcoolice de la 3º b) pana la 5 litri in ambalaj interior;
d. substantele clasate sub 5º b) pana la 5 litri in ambalaj interior si pana la 20 litri pe colet;
e. substantele clasate sub c) de la fiecare cifra pana la 5 litri in ambalaj interior si pana la 45 litri pe colet.
(2) Substantele clasate sub b) sau c) de la cifrele 2º la 5º, de la 21º la 26º, 31º de la 34º si 41º, continute in
ambalaje interioare metalice sau in plastic care nu este susceptibil de a se sparge sau de a fi usor perforate si transportate in
bacuri in huse retractabile sau extensibile dupa voie in ambalaje exterioare in conformitate cu dispozitiile de mai jos:
a. substantele clasate sub b) de la fiecare cifra, cu exceptia cifrei 5º b) si bauturile alcoolice de la 3º, pana la 1 litru
pe ambalaj interior si 12 litri pe colet;
b. bauturile alcoolice de la 3º b) pana la 1litru in ambalaj interior;
c. substantele clasate sub 5º b) pana la 1 litru in ambalaj interior si pana la 20 litri pe colet;
d. substantele clasate sub c) de la fiecare cifra pana la 5 litri in ambalaj interior.
(3) Bauturile alcoolice de la 31º c) in ambalaje al carui continut maximal este de 250 litri.
(4) Combustibilul continut in rezervoarele vehiculului care efectueaza o operatiune de transport si care va fi folosit
pentru propulsarea sau functionarea oricaruia din echipamentele sale sub rezerva respectarii indicatilor de la paragraful (6);
(5) Combustibilul continut in rezervoarele vehiculului sau in alte mijloace de transport care sunt transportate la fel
ca incarcatura daca este destinat propulsarii sau functionarii unui echipament.
(6) Carburantul mentionat la paragraful (4), poate fi transportat in rezervoare de carburant fixate direct legate de
motor si/sau la echipamentul auxiliar al vehiculului care sunt conforme cu prescriptiile tehnice. Capacitatea totala a
rezervoarelor fixate nu trebuie sa depaseasca 1500 litri pe unitatea de transport si cea a rezervoarelor montate pe o remorca
nu trebuie sa depaseasca 500 litri. Cantitatea totala transportata in recipiente de carburant portative nu trebuie sa
depaseasca 60 litri pe unitatea de transport. Aceste limite nu se aplica la vehiculele utilizate la serviciile de urgenta.
(7) Pentru transportul in conformitate cu paragrafele 1 si 2 fiecare colet trebuie sa poarte sub o forma clasa si
durabila:
a. numarul de identificare al marfii continute, precedate de literele UN;
b. in cazul marfurilor diferite, avand diferite numere de identificare transportate in acelasi colet:
● numerele de identificare ale marfurilor continute precedate de literele UN sau/literele LQ (LQ –
abrevierea de la termenul englezesc Limited Quantities – Cantitati Limitate)
Aceste inscrisuri trebuie sa figureze in interiorul unui chenar in forma de patrat de cel putin 100 mm latura. Daca
aceasta nu este posibil, pe colete de talie mai mica aceste inscrisuri pot fi de dimensiuni mai mici cu conditia sa ramana
lizibile.
Alte proprietati fizico-chimice (in afara starii de agregare, culoare, miscibilitatea etc.):
● vaporizarea;
● volatilitatea,
● temperatura de autoaprindere;
● presiunea de vapori;
● punct de inflamabilitate (temperatura de aprindere);
● vascozitatea;
● punct de fierbere;
● electrizarea combustibililor.
● Punctul de fierbere este temperatura la care un lichid poate trece la presiunea normala de 1 bar in intregime in
stare de vapori. Este o vaporizare in toata masa lichidului. Apa are temperatura de fierbere de 100ºC, iar eterul 35ºC.
● Miscibilitatea: proprietatea a doua sau mai mult substante de a forma un amestec omogen.
● Vaporizarea: procesul de trecere a unei substante din starea de agregare lichida in stare gazoasa (vapori) sub
actiunea caldurii.
● Volatilitatea: proprietatea unor substante de a se evapora usor iar pentru combustibilii petrolieri este in functie
de masa moleculara si de natura diferitelor hidrocarburi componente. Lichidele care se evapora rapid se numesc volatile,
iar evaporarea lor rapida este denumita vaporizare.
● Temperatura de autoaprindere: punctul termic la care combustibilul se aprinde fara interventia unei surse
exterioare de initiere a oxidarii.
● Presiunea de vapori: depinde de gradul de evaporare a diferitilor constituenti si de presiunea de vapori a fiecarui
constituen
● Punct de inflamabilitate: temperatura minima, la presiunea atmosferica normala la care vaporii de la suprafata
combustibilului se aprind in contact cu o flacara.
● Electrizarea combustibililor
Prevenirea incendierii la incarcarea si descarcarea vasului cisterna se face prin legarea la pamant a vasului cisterna
(impamantarea) inainte de efectuarea operatiilor de incarcare sau descarcare.
NOTA:
● combustibilii proveniti din procesele de prelucrare a titeiului sunt instabili in conditiile obisnuite de manipulare,
transport si depozitare;
● instabilitatea chimica a combustibililor pentru motoare reprezinta efectul cumulat al mai multor reactii:
autooxidare, descompunerea peroxizilor, polimerizarea etc.
● pentru evitarea descarcarilor electrice si a initierii exploziilor si incendiilor in timpul efectuarii combustibililor
este necesara legarea la pamant a rezervoarelor, autocisternelor si canistrelor si utilizarea aditivilor.
NOTA: Capacitatea totala a rezervorului de combustibil nu trebuie sa depaseasca 1500 l pentru o unitate de
transport, iar rezervorul montat pe remorca nu trebuie sa depaseasca 500 l.
Nitroglicerina in solutie alcoolica trebuie sa fie ambalata in recipienti de metal cu o capacitate maxima de 1 l,
acestia putand fi ambalati intr-un colet care poate sa contina maximum 5 l solutie. In aceasta situatie recipientele trebuie
izolati intre ei cu substante tampon avand proprietati absorbante.
In acelasi colet nu trebuie sa fie puse ambalaje care conton susbtante ce pot reactiona periculos intre ele,
provocand:
● o combustie si/sau o degajare puternica de caldura considerabila;
● o degajare de gaze inflamabile si/sau toxice;
● formarea unor substante lichide corozive;
● formarea de substante instabile.
Pe colete, in general, se scrie sau se aplica clar si durabil numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea chimica sau tehnica a substantei continuta.
De asemenea, pe colete se aplica de catre expeditorul marfii etichetele de pericol, precum si etichetele de
manipulare. Etichetele de pericol se aplica pe o singura fata, iar cele de manipulare pe doua fete laterale opuse.
Pe coletele cu substante de la aceasta clasa se aplica eticheta model nr. 3 (pericol principal – inflamabiliatea), la
care se adauga, astfel:
● eticheta model nr. 11, pe doua fete laterale, daca recipientele din colete trebuie manevrate in pozitie
verticala
● Coletele care contin susbtante de la 11º la 19º, 32º si 41º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1, deoarece
substantele prezinta riscul secundar – riscul de toxicitate.
● Coletele care contin substante de la 21º la 26º si 33º vor avea aplicate si eticheta model nr. 8, deoarece
substantele prezinta riscul secundar – riscul de corozivitate.
● Coletele care contin substante de la 27º si 28º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1, si eticheta model nr. 8
deoarece substantele prezinta riscurile secundare – riscul de toxicitate si riscul de corozivitate.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Coletele care au aplicate etichetele nr. 3, nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu coletele care au aplicate
etichetele conform modelelor nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra;
● litera;
● sigla ADR sau RID.
Exemple: „3,1º.a)”
In anexe aveti un document de transport intocmit pentru produse de parfumerie (lichide inflamabile ce apartin
clasei 3).
In acelasi document se remarca, in partea de jos a paginii, angajamentul expeditorului care cuprinde obligatoriu
urmatoarele mentiuni, intr-o limba de circulatie internationala (engleza, franceza, germana):
● marfa este admisa la transportul rutier international;
● ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prevederilor acordului ADR;
● ambalarea in comun a marfurilor este admisa.
Pentru transportul substantelor si preparatelor folosite drept pesticide in documentul de transport se precizeaza
substanta activa.
De exemplu: „2784 pesticide organofosforice lichide, inflamabile, toxice (Dimefos) 3,41º b) ADR”
De asemenea la transportul unor substante sau in solutie ori in amestec se poate preciza: „in cantitate limitata”, „in
solutie”, „in amestec”.
Pentru transportul deseurilor se precizeaza denumirea substantelor, spre exemplu: „Deseuri, contine 1230 metanol,
3,17º b) ADR”
Pentru expeditiile conforme marginalului 2301, expeditorul trebuie sa precizeze in documentul de transport:
„Transport potrivit marginalului 2301”
Ambalaje goale
Substante de la aceasta clasa: sulful, naftalina, chibriturile, filmele pe suport de nitroceluloza, celuloidul etc.
Substanta organica – substanta care este compuse din hidrogen si carbon si uneori si alte elemente chimice:
oxigen, azot etc.
Substanta anorganica – substanta care este de origine minerala, care se gaseste in natura.
Semnificatia literelor care insotesc cifra de enumerare – numeralul ordinal este aceeasi ca la clasa 3, adica:
a) foarte inflamabila;
b) inflamabila;
c) mai putin inflamabila.
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 4.1.:
2º c) 1331 chibrituri
4º c) 3173 solide sau amestecuri de solide continand un lichid inflamabil avand un punct de aprindere inferior sau
egal la 61ºC.
G. Ambalaje goale
51º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise susbtante de la clasa 4.1.
Nu sunt supuse prescriptiilor prevazute pentru aceasta clasa si in anexa B, cu exceptia celor de la paragraful 3 de
mai jos:
Aceste cantitati de substante trebuie transportate in ambalaje combinate care raspund cel putin conditiilor
marginalului 3538
Substantele de la 1º la 4º, 6º si 11º la 14º continute in ambalaje interioare metalice sau de plastic care nu sunt
susceptibile de a se sparge sau de a fi usor perforate si transportate in conformitate cu dispozitiile urmatoare:
e) Substantele clasare sub b) la fiecare cifra, pana la 500 g pentru ambalaj interior si pana la 12 kg pe colet
f) Substantele clasate sub c) la fiecare cifra pana la 3 kg pe ambalaj interior.
Aceste inscrisuri trebuie sa figureze in interiorul unui chenar in forma de patrat de cel putin 100 mm latura. Daca
aceasta nu este posibil, pe colete de talie mai mica aceste inscrisuri pot fi de dimensiuni mai mici cu conditia sa ramana
lizibile.
Substantele autoreactive se pot descompune rapid si necontrolat datorita caldurii, contactului cu impuritatile (acizi,
baze, compusi cu metale grele), scantei sau socuri.
Descompunerea in absenta arderii poate antrena degajarea de gaze sau vapori toxici.
Substantele autoreactive sunt repartizate in functie de gradul de pericol pe care-l reprezinta.
Tipurile de substante autoreactive variaza de la tipul A, care nu sunt admise la transport si tipurile de la B la F,
care sunt admise la transport in anumite conditii de transport, in anumite cantitati si in conditii specifice de ambalare.
Substantele autoreactive tip B, C, ... F sunt admise la transport in anumite conditii. Aceste substante se transporta
de regula in autovehicule dotate cu agregat TK (Thermo-King), deci se transporta numai in conditii speciale, la temperaturi
controlate.
La astfel de modalitati de transport a substantelor expeditorul ete obligat sa precizeze concentratia, modul de
ambalare, temperatura de reglare (Tr), si temperatura critica (Tc).
Temperatura de reglare – temperatura la care se regleaza agregatul TK si care este precizata de furnizorul sau
expeditorul marfii.
Ambalarea in comnun
Substantele de la clasele 21º la 26º si 31º la 50º nu trebuie sa fie reunite in acelasi colete cu marfuri.
Un colet nu trebuie sa depaseasca 100 kg in caz de utilizare de lazi de lemn sau de carton.
Inscriptii
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentul de transport, precedat de literele UN.
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante de la clasa 4.1 vor avea aplicate o eticheta model nr. 4.1
● Coletele care contin substante de la 7º, 16º, 22º si 25º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1, deoarece
substantele prezinta si riscul secundar – riscul de toxicitate, iar acelea care contin substantele de la 8º la 17º o eticheta
conforma cu modelul nr. 8.
● Coletele care contin substante de la 21º la 26º si 33º vor avea aplicate si eticheta nr. 8, deoarece substantele
prezinta riscul secundar – riscul de corozivitate.
● Coletele care contin recipientele cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Etichetarea coletelor
● Coletele care contin substante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta model nr. 4.1 (pericol principal –
inflamabilitatea).
● Coletele care contin substante ce prezinta si pericolul secundar corozivitatea vor avea aplicate si eticheta model
nr. 8
● Coletele care contin substante ce prezinta pericol secundar de explozie vor avea aplicate si eticheta model nr.
01.
● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale
eticheta model nr. 12.
● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie si numai pe verticala vor avea
aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.
Coletele care au aplicate etichetele nr. 4.1, nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu coletele care au aplicate
etichete conform modelelor nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Coletele care au aplicate etichetele nr. 4.1 si 01 nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul, cu coletele care au
aplicate etichetele conform modelelor nr. 1, 1.4., 1.5, 1.6, 2, 3, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 7A, 7B, 7C, 8, 9.
Cantitatea de substante transportate este limitata la 500 kg si 20.000 kg, in functie de substanta transportata si tipul
de vehicul utilizat.
Asa cum s-a mentionat substantele de la clasa 4.1 sunt periculoase deoarece:
● se pot provoca un incendiu prin frecare;
● se pot aprinde brusc in contact cu o scanteie;
● sunt solide usor inflamabile.
In timpul transportului, substantele de la clasa 4.1 trebuie sa fie protejate impotriva frecarilor si scanteilor si sa fie
tinute departe de sursele de caldura si de zonele cu mult soare.
Dispunerea coletelor (ambalajelor) trebuie sa fie facuta astfel incat sa fie usor accesibile si sa se poata usor
descarca in caz de urgenta.
Referitor la incarcarea substantelor autoreactive, dispunerea sa fie astfel facuta incat ambalajele sa fie bine aerisite
si departe de surse de caldura, iar compartimetul sa fie pregatit la temperatura indicata in document.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR.
Ambalaje goale
In timpul transportului, substantele de la clasa 4.2 trebuie impiedicate sa vina in contact cu aerul.
Substante de la aceasta clasa: fosforul alb si galben etc.
Substantele si obiectele de la clasa 4.2, care sunt ordonate in diferite cifre prezentate mai jos au atribuite una din
literele a), b) si c) potrivit gradului lor de pericol:
a) spontan inflamabile (piroforice),
b) auto-inflamabile
c) putin auto-inflamabile
Grupa de metale alcaline de pamant sunt elementele: magneziu, calciu, strontiu si bariu.
Grupa de metale alcaline sunt elemente: litiu, sodiu, potasiu, rubin si cesiu.
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 4.2:
3º c) 1365 bumbac umidificat, 1373 fibre de origine animala sau vegetale sau sintetice, impregnate cu ulei n.s.a.
D. Ambalaje goale
41º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 4.2.
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentul de transport, precedat de literele UN
Etichete de pericol
● Coletele contin substante de la clasa 4.2 vor avea aplicate o eticheta model nr. 4.2
● Coletele care contin substante de la 17º a), maneb sau preparate ale manebului de la 16º, c), inclusiv substantele
de la 31º la 33º vor avea aplicate si eticheta nr. 4.3.
● Coletele care contin substante de la 7º, 8º, 11º, 18º si 19º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1
● Coletele care contin substante de la 8º, 10º, 15º, 20º si 21º vor avea aplicate si eticheta model nr. 8.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Substantele lichide piroforice de la 6º a), 17º a) excluzand borhidrura de aluminiu continute in masini, 19º a) si 31º
la 32º, trebuie sa fie ambalate in recipiente de metal inchise ermetic, care nu sunt atacate de continut si avand o capacitate
de cel mult 450 l. Recipientele trebuie sa fie supuse la probe initiale si la probe periodice cel mult la 5 ani la o presiune de
cel putin 10 bari.
Un colet nu trebuie sa depaseasca 100 kg in caz de utilizare de lazi de lemn sau de carton.
Etichetarea coletelor
Etichetele de pericol si de manipulare care se pot aplica pe coletele cu substante de la aceasta clasa sunt:
● Coletele care contin substante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta de pericol 4.2.
● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar toxicitatea vor avea aplicate si eticheta model 6.1.
● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar corozivitatea vor avea aplicate si eticheta model
nr. 8.
● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar ca reactioneaza cu apa degajand gaze inflamabile
vor avea aplicate si eticheta model nr. 4.3.
● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale
eticheta model nr. 12.
● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie si numai pe verticala vor avea
aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.
Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 4.2 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi
vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”,
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica, la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR sau RID.
Alte mentiuni:
„in amestec”, „in solutie”, „pura”
5. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.3 – Substante care in contact cu apa degaja
gaze inflamabile
A. Substante organice, combinatii organometalice si substante in solventi organici, care in contact cu apa degaja
gaze inflamabile
B. Substante organice care, in contact cu apa, care degaja gaze inflamabile
C. Obiecte continand substante, care in contact cu apa degaja gaze inflamabile
D. Ambalaje goale
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 4.3:
A. Substante organice, combinatii organometalice si substante in solventii organici care, in contact cu apa,
degaja gaze inflamabile
11º a) 1428 sodiu, 2257 potasiu, 1407 cesiu, 1415 litiu, 1420 aliaje metalice de potasiu
b) 1400 bariu, 1401 calciu
c) granule de magneziu
18º a) fosfura de calciu, 1397 fosfura de aluminiu, 1419 fosfura de magneziu aluminiu
C. Obiecte care contin substante, care in contact cu apa, degaja gaze inflamabile
D. Ambalaje goale
41º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise susbtante de la clasa 4.3.
Inscriptii
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentul de transport, precedat de literele UN.
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante de la clasa 4.3 vor avea aplicate o eticheta model nr. 4.3
● Coletele care contin substante de la 1º la 2º vor avea aplicate etichete conform eticheta model nr. 3 si eticheta
conform model nr. 8
● Coletele care contin substante de la 3º, dispersiile de metale alcaline sau alcaline-de pamant, numarul de
identificare 1391, de la 11º, avand un punct de aprindere ce nu depaseste 61ºC sau hidrura de litiu-aluminiu (numarul de
identificare 1411) de la 16º eticheta model nr. 3
● Coletele care contin substante de la 14º vor avea aplicate si eticheta conform model 4.2
● Coletele care contin substante de la 15º, 18º, 22º si 23º vor avea aplicate si eticheta conform model nr. 6.1.
● Coletele care contin substante de la 24º si 25º vor avea aplicate si eticheta conform model nr. 8.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Etichetarea coletelor
Pe doua fete laterale, in functie de tipul si constructia ambalajelor, pe colete sau pe paleti, se aplica pe doua fete
laterale etichetele de manipulare 12 si/sau 11.
Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 4.3 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi
vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR.
In plus fata de echipamentul mentionat in cursul general, trebuie sa se gaseasca la bordul autovehiculului o folie
de plastic de cel putin 2 m x 3 m.
Acest echipament suplimentar este absolut necesar pentru ca in anumite situatii soferulu sa poata proteja marfa,
evitand in acest mod contactul cu apa.
Aceste substante accelereaza combustia, deoarece eliberea foarte usor oxigenul si pot provoca, in prezenta unei
flacari sau scantei, incendii foarte violente sau explozii, si aceasta chiar in absenta aerului.
Substantele de la clasa 5.1 sunt subdivizate dupa cum urmeaza:
A. Substante comburante lichide si solutiile lor apoase
B. Substante comburante solide si solutiile lor apoase
C. Ambalaje goale
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 5.1:
1º 2015 peroxid de hidrogen stabilizat sau 2015 peroxid de hidrogen in solutie apoasa stabilizata care contine cel
mult 60% peroxid de hidrogen
NOTA:
1. Peroxidul de hidrogen nestabilizat sau peroxidul de hidrogen in solutie apoasa stabilizata care contone cel mult
60% peroxid de hidrogen nu este admis la transportul rutier.
2. Peroxidul de hidrogen in solutie apoasa care contine mai putin de 8% peroxid de hidrogen nu este supus
prescriptiilor din ADR.
2º a) 1510 tetranitrometan
3º a) 1873 acid percloric in solutie apoasa care contine mai mult de 50% (masa), dar maxim 72% acid.
4º b) 2626 acid clorhidric in solutie apoasa care contine cel mult 10% acid clorhidric
11º b) 1452 clorat de calciu, 1513 clorat de zinc, 2427 clorat de potasiu in solutie apoasa
13º b) 1455 perclorat de calciu, 1475 perclorat de magneziu, 1502 perclorat de sodiu
C. Ambalaje goale
41º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 5.1.
Inscriptii
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentul de transport, precesat de literele UN.
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante de la clasa 5.1 vor avea aplicate o eticheta model nr. 5.1.
● Coletele care contin substante de la 2º, 5º, de la nitratul de sodiu de la 23º c) sau substante de la 29º si 30º vor
avea aplicate si eticheta model nr. 6.1. Coletele care contin substantele de la 1º a), 1º b), 3º a), 5º, 31º sau 32º vor avea
aplicate etichete conform eticheta model nr. 8.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Etichetarea coletelor
Pericolele pe care le prezinta substantele de la aceasta clasa pot fi identificate si dupa etichetele care se aplica:
● 5.1 si 8 (pericol principal comburanta si pericol secundar corozivitatea)
● 5.1 si 6.1 si 8 (pericol principal comburanta, pericole secundare toxicitate si corozivitate);
● 5.1 si 6.1 (pericol principal comburanta si pericol secundar toxicitatea).
Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 5.1 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi
vehicul cu colete care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● sigla ADR.
La transportul deseurilor se precizeaza:
„Deseuri, contin 1513, clorat de zinc, 5.1, 11º b), ADR”
La clasa 5.2 sunt substante organice continand structura bivalenta 0 – 0 si putand sa fie considerate ca derivati ai
peroxizilor de hidrogen, in care unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti de radicali organici.
Peroxizii organici sunt substante termice instabile care sunt susceptibile sa se descompuna exotermic la
temperaturi normale sau ridicate. Descompunerea poate sa se produca sub efectul caldurii, la contactul cu impuritatile
(spre exemplu acizi, compozitii de metale grele, amine) frecare sau soc.
Gradul de descompunere creste cu temperatura si variaza in functie de formula peroxidului organic.
Descompunerea poate sa antreneze o degajare de vapori sau gaze inflamabile sau nocive. Cativa peroxizi organici pot sa se
descompuna exploziv, chiar in conditii de izolare.
Multi peroxizi organici ard cu violenta. Contactul peroxizilor organici cu ochii trebuie evitat. Anumiti peroxizi
organici provoaca leziuni grave ale corneei, chiar intr-un contact de scurta durata sau sunt corozivi pentru piele.
Tipurile de peroxizi organici variaza intre tipul A, care nu este admis la transport in ambalaje, decat dupa ce a fost
supus la probe si tipul G, care nu se supune prescriptiilor de la clasa 5.2.
Clasamentul tipurilor de peroxizi organici variaza intre tipurile B si F si este stabilita si cantitatea de substanta
admisa intr-un ambalaj sau chiar intr-un vehicul.
Peroxizii sunt enumerati de la 1º la 20º iar rubricile colective precizeaza pentru fiecare tipul peroxidului, starea
fizica (lichida sau solida) temperatura de reglare si temperatura critica.
Cantitatea si ambalarea pentru fiecare peroxid este strict specificata in tabelele ADR de la clasa 5.2.
peroxizii organici sunt clasati in sapte tipuri in functie de gradul de pericol pe care-l prezinta.
C. Ambalaje goale
31º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 5.1.
Inscriptii
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentului de transport, precedat de literele UN
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante de la clasa 5.2 vor avea aplicate o eticheta model nr. 5.2.
● Coletele care contin peroxizi organici de la 1º, la 2º, 11º si 12º trebuie sa poarte si o alta eticheta conform
modelul nr. 01.
● Coletele care contin peroxizi organici care sunt substante corozive trebuie sa poarte si o alta eticheta conform
modelul nr. 8.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
In general substantele de la aceasta clasa se transporta in autovehicule dotate cu agregate Thermo-King sau in
cisterne speciale.
Mentinerea temperaturii prescrise este indispensabila pentru asigurarea securitatii transportului in cazul unui
numar mare de peroxizi organici.
Ambalarea in comun
Substantele de la clasa 5.2 nu trebuie sa fie reunite in acelasi colete nici cu substante si obiecte de la alte clase, nici
cu marfuri care nu sunt supuse la prescriptiile ADR.
Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 5.2 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi
vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 5.2 si nr. 01 nu trebuie sa fie incarcate in comun in
acelasi vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6, 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 6.1, 7A,
7B, 7C, 8 sau 9.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica, starea de agregare la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR.
Exemplu: „3108, peroxid organic tip E, solid (peroxid de dibenzol), 5.2, 8º, b), ADR”
Referitor la incarcarea peroxizilor organici care se transporta la temperaturi controlate se fac urmatoarele
precizari:
● autovehiculul trebuie sa aiba inspectia tehnica efectuata la agregatul frigorific;
● soferul trebuie sa aiba lista unitatilor service pentru agregatul Thermo-King;
● soferul trebuie sa cunoasca masurile pe care le poate lua in cazul defectarii agregatului TK;
● soferul trebuie sa aiba la dispozitie un sistem de racire de siguranta (de ajutor) in cazul unei defectiuni
intervenite pe parcurs la agregatul TK.
Aceasta clasa cuprinde substantele care, dupa experientele facute pe animale, pot provoca chiar in cantitate redusa
printr-o actiune unica si de scurta durata, afectiuni grave ale sanatatii omului sau pot provoca moartea (prin inhalare,
absorbtie cutanata sau ingerare).
NOTA: Substantele si preparatele folosite ca pesticide, lichide inflamabile, care sunt foarte toxice, toxice sau
prezentand un grad mic de toxicitate si care au un punct de aprindere inferior la 23ºC, sunt susbtante de la clasa 3.
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 6.1:
B. Substante organice avand un punct de aprindere superior sau egal la 23ºC sau substante organice
neinflamabile
25º a) 2810 lichid organic toxic n.s.a., 2811 solid organic toxic n.s.a.
26º a) 2929 lichid organic n.s.a., 2930 solid organic toxic n.s.a.
D. Substante care, in contact cu apa (umiditatea din aer), ori cu solutii apoase sau acide, pot degaja gaze
toxice; si alte susbtante higroreactive
65º b) 3287 lichid anorganic toxic n.s.a., 3287 solid anorganic toxic n.s.a.
67º a) 1809 triclorura de fosfor, 3289 lichid anorganic toxic, corosiv n.s.a.
68º a) 3086 solid toxic, comburant n.s.a., 3122 lichid toxic comburant n.s.a.
NOTA: Substante si preparatele servind ca pesticide, lichide inflamabile, care sunt foarte toxice sau prezinta un
pericol redus de toxicitate si care au un punct de aprindere inferior la 23ºC sunt substante de la clasa 3.
La pesticide semnificatia literelor este urmatoarea:
a) substante si preparate foarte toxice
b) substante si preparate toxice
c) substante si preparate cu un grad mic de toxicitate
G. Substante active cum ar fi cele destinate laboratoarelor si experientelor, inclusiv fabricarii de produse
farmaceutice, daca ele nu sunt enumerate sub alte cifre la aceasta clasa
90º a) 1692 stricnina, 3315 esantioane chimice, toxice lichide sau solide
b) 1654 nicotina, 3249 medicamente solide toxice n.s.a.
H. Ambalaje goale
91º Prin ambalaje goale se inteleg mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale,
cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 6.1.
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substatei indicate in
documentul de transport, precedat de literele UN
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante sau obiecte de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta conform modelului 6.1
● Coletele care contin substante de la 1º la 6º, 7º a), 8º a), 9º, 11º a) si b) 13º, 16º, 18º, 20º, 22º si 26º a) si b) vor
avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 3.
● Coletele care contin pesticidele inflamabile avand punctul de aprindere egal sau superior la 23ºC vor avea
aplicate si eticheta conform modelului nr. 3.
● Cotele care contin susbtante de la 7º a), 8º a), 10º, 11 b) si 28º vor avea aplicate si etichete conform modelul nr.
3 si model nr. 8
● Coletele care contin substante de la 26º si 54º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 4.2
● Coletele care contin substante de la 44º vor avea aplicate si eticheta conform modelului 4.3.
● Coletele care contin substante de la 68º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 0.5.
● Coletele care contin substante de la 24º, 27º si 67º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 8.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Etichetarea coletelor
● Coletele care contin susbtante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta model nr. 6.1 (pericol principal –
toxicitatea)
● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar de inflamabilitate vor avea aplicate si eticheta
model nr. 3.
● Coletele care contin substante solide toxice (pericol principal) si inflamabile (pericol secundar) vor avea aplicate
etichetele 6.1 si 4.1.
● Coletele care contin substante toxice si autoinflamabile vor avea aplicate etichetele 6.1 si 4.2.
● Coletele care contin substante toxice (pericol secundar) si corozive (pericol secundar) vor avea aplicate
etichetele 6.1 si 8.
● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale
eticheta model nr. 12.
● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie si numai pe verticala, vor avea
aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.
Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 6.1. nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi
vehicul cu coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Ambalarea in comun
Substantele de la clasa 6.1 nu trebuie sa fie reunite in aceleasi colete cu substante si obiecte de la clasele 1, 5.2 si
7.
Este interzis:
● Sa se incarce si sa se descarce intr-un loc public, in interiorul unei aglomeratii fara permisiunea speciala a
autoritatilor compentente, substante de la 1º la 5º si toate celelalte substante care au atribuite litera a)
● Sa se incarce si sa se descarce aceleasi substante pe un amplasament public in afara aglomeratiilor fara a
avertiza autoritatile competente.
Daca pentru un motiv oarecare, operatiile de manipulare trebuie efectuate intr-un loc public este prescrisa
separarea substantelor si obiectelor cu pericole diferite, avand in vedere etichetele aplicate.
Toate vehiculele care au fost murdarite cu substante de la 31º a) sau de amestecurile lor nu trebuie folosite decat
dupa ce au fost dezinfectate sub supravegherea unei persoane competente. Partile din lemn ale vehiculului care au fost
atinse de substantele de la 31º a) trebuie sa fie indepartate si arse.
Atunci cand se produce o pierdere de substante din aceasta clasa si care se imprastie in vehicul, acesta din urma nu
poate fi reutilizat decat dupa ce a fost curatat, si dupa caz, decontaminat. Toate marfurile si obiectele transportate in acelasi
vehicul trebuie sa fie controlate dupa ce au fost contaminate.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea susbtantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR.
Agentii patogeni sunt definiti ca micro-organisme (intelegand bacterii, virusi, paraziti si ciuperci) sau micro-
organisme modificate care pot provoca maladii infectioase la animale sau oameni. Aceste substante sunt supuse la
prescriptiile clasei daca ele pot, in caz de expunere, transmite boli la oameni sau animale.
NOTA:
1. Micro-organismele si organismele modificate genetic, produsele biologice, esantioanele de diagnostic si
animalele vii infectate sunt afectate la aceasta clasa daca indeplinesc conditiile de mai sus.
2. Toxinele toxice de origine vegetala, animala sau bacteriana care nu contin nici un organism infectios sau care
nu sunt continute in substantele sau organismele infectioase sunt substante de la clasa 6.1, cifra 90º, numarul de identificare
3172.
Substantele care nu sunt consemnate sub cifrele 1º, 2º si 3º trebuie sa aiba afectate sub baza de cunostinte actuale
in functie de grupa de risc astfel:
i) grupe de risc 4: agent patogen care provoaca in general o boala grava la om sau animal si se transmite usor de la
un individ la altul, direct sau indirect si contra careia nu se dispune, in mod obisnuit, de un tratament eficace (riscul
individual si colectiv ridicat);
ii) grupa de risc 3: agent patogen care provoaca in general o boala grava la om sau animal si care in principiu se
transmite de la un individ contaminat la altul si pentru care se dispune, in mod obisnuit, de un tratament de profilaxie
eficace (riscul individual ridicat si redus pentru colectivitate);
iii) grupa de risc 2: agent patogen care poate provoca in general o boala la om sau animal si care nu constituie un
pericol grav si contra careia exista masuri eficace de tratament si de profilaxie, iar riscul de propagare a infectiei este
limitat (riscul moderat pentru individ si scazut pentru colectivitate);
Animalele moarte despre care se stie ca au continut o substanta infectioasa trebuie sa fie ambalate, specificate si
transportate numai in conditiile fixate de autoritatea competenta a tarii de origine, semnatara a acordului ADR.
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 6.2:
C. Ambalaje goale
11º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale,cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 6.2.
Prescriptii scrise
b) un ambalaj exterior suficient de rezistent in functie de capacitatea sa, de masa si de utilizarea sa a carui
dimensiune exterioara nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Inscriptii
Fiecare colet trebuie sa fie inscriptionat clar si durabil cu numarul substantei indicate in documentul de transport,
precedat de literele „UN”
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante de la aceasta clasa trebuie sa poarte eticheta nr. 6.2.
● Coletele cu substante de la aceasta clasa transportate in azot lichid foarte refrigerat, trebuie sa poarte si eticheta
modelului nr. 2.
● Coletele continand materii lichide in recipiente care nu trebuie rasturnate trebuie sa poarte si eticheta model nr.
11.
Ambalarea in comun
Coletele care au o eticheta conform model 6.2 nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu coletele care au
aplicate etichetele nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6, sau 01.
Aceste substante ataca violent metalele, dar in special corpul, acolo unde vin in contact cu acesta (in special ochii,
pielea si caile respiratorii).
Ele reactioneaza adeseori foarte violent intre ele sau cu alte materiale periculoase. Cateva dintre aceste materiale
sunt si inflamabile.
Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 8:
Substante organice
2º a) 2031 acid azotic (acid nitric), care contine mai mult de 70% acid
b) 2031 acid azotic (acid nitric), care contine mai putin de 70% acid
4º a) 1802 acid percloric care nu contine mai mult de 50% acid in masa, in solutie apoasa
6º a) 1790 acid fluorhidric care contine mai mult de 85% florura de hidrogen
7º b) 1790 acid fluorhidric care nu contine mai mult de 60% florura de hidrogen
12º a) 1754 acid clor – sulfuric care contine sau nu trioxidul de sulf
Substante organice
41º b) 1813 hidroxid de potasiu, 1823 hidroxid de sodiu solid (soda caustica)
42º b) 1814 hidroxid de potasiu in solutie, 1824 hidroxid de sodiu (lesie de soda)
43º c) 2672 amoniac in solutie apoasa cu densitatea cuprinsa intre 0,880 si 0,957 la 15ºC, continand mai mult de
10% dar maxim 35% amoniac
52º a) 3259 amide solide corozive n.s.a., 3259 poliamine solide corozive n.s.a.
b) 3259 amine solide corozive n.s.a., 3259 poliamine solide corozive n.s.a.
53º a) 2735 amine lichide corozive n.s.a., 2735 poliamine lichide corozive n.s.a.
54º b) 2401 piepridina, 2734 amine lichide corozive n.s.a., 2734 poliamine lichide corozive n.s.a.
55º a) 3263 solid organic coroziv bazic n.s.a.
b) 3263 solid organic coroziv bazic n.s.a.
82º 1774 incarcatura de extinctoare, lichide corosive, 2028 bombe fumigene neeplozive, continand un lichid
corosiv, fara dispozitiv de amorsare
E. Ambalaje goale
91º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 8.
Inscriptii
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentul de transport, precedat de literele UN
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante sau obiecte de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta conform modelului 8.
● Coletele care contin substante de la 32º, b), 33º a), 35º, b) 37º, 54º, 64º b) si 68º vor avea aplicate si eticheta
conform modelului nr. 3.
● Coletele care contin substante de la 44º a) si 45º b) vor avea aplicate si eticheta conform modelele nr. 3 si 6.1
● Coletele care contin substante de la 67º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 4.1.
● Coletele care contin substante de la 69º si 70º vor avea aplicate si eticheta conform modelul 4.2.
● Coletele care contin substante de la 71º si 72º vor avea aplicate si eticheta conform modelul 4.3.
● Coletele care contin substante de la 2º a) 1,3º a), 4º 73º si 74º vor avea aplicate si eticheta conform modelul 0.5.
● Coletele care contin substante de la 2º a) 2, vor avea aplicate si etichetele conform modelele nr. 05 si 6.1
● Coletele care contin substante de la 1º a), 6º a), 7º, 9º b) si 10º b) si 12º a) si 14º si 44º b) si 45º b) si c, 53º b) si
c) 75º si 76º vor avea aplicate si eticheta model conform modelul nr. 6.1.
● Coletele care contin recipiente cu dispozitivele de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba
aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
Etichetarea coletelor
● Coletele care contin susbtante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta model nr. 8 – (pericol principal)
● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar de inflamabilitate vor avea aplicate si eticheta
model nr. 3.
● Coletele care contin substante ce prezinta pericol secundar toxicitatea vor avea aplicate si eticheta model nr.
6.1.
● Coletele care contin substante corozive (pericol principal) si comburante (pericol secundar) vor avea aplicate si
etichetele 8 si 05
● Coletele care contin substante corozive (pericol principal) si toxice si inflamabile (pericole secundare) vor avea
aplicate etichetele 8, 6.1 si 3.
● Coletele care contin susbtante solide corozive (pericol principal) si autoinflamabile (pericol secundar) vor avea
aplicate etichetele 8 si 4.2.
● Coletele care contin substante solide corozive (pericol principal) si care reactioneaza periculos cu apa (pericol
secundar) vor avea aplicate etichetele 8 si 4.3.
● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale
eticheta model nr. 12.
● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie, si numai pe verticala vor avea
aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR.
Alte mentiuni:
„in solutie”, „in amestec”, „Marfurile nu apartin clasei 8”
„Transport sub temperatura minimala a produsului de 32,5ºC”
Substantele si obiectele de la clasa 9 prezinta un pericol ce nu este evidentiat de celelalte clase, in special:
● substante care inhalate sub forma de praf fin, pun in pericol sanatatea oamenilor dupa un anumit timp (amiatul
alb si albastru si amestecurile ce le contin);
● substantele si aparatele care in caz de incendiu pot provoca dioxine sau vapori inflamabili (difenil policlorat,
transformatori, condensatori etc.).
Se stie ca amiantul este cancerigen; dioxina este cauza principala a accidentului grav produs la Seveso – Italia.
A. Substante care inhalate sub forma de pulberi fine pot pune in pericol sanatatea
B. Substante si aparate care in caz de incendiu formeaza dioxine
C. Substante care degaja vapori inflamabili
D. Pile de litiu
E. Dispozitive de salvare
F. Substante periculoase pentru mediul ambiant
G. Substante transportate la cald
H. Alte substante care prezinta un risc in timpul transportului care nu corespund definitilor de la nici o clasa
I. Ambalaje goale
A. Substante care inhalate sub forma de pulberi fine pot pune in pericol sanatatea
1º Amiante sau amestecuri continand amiant cum ar fi:
b) 2212 amiant bleu, amiant brun
c) 2590 amiant alb
2º Difenili si polihalogeni
b) 2315 difenil policlor, 3152 difenili polihalogeni solizi.
3º Aparate, cum ar fi transformatoarele, condensatoarele si aparate hidraulice care contin substante sau amestecuri
de substante de la 2º b).
4º Polimeri expansibili care contin lichide inflamabile avand un punct de aprindere care nu depaseste 61ºC, cum ar
fi
c) polimeri expansibili in granule care degaja vapori inflamabili
D. Pile de litiu
E. Dispozitive de salvare
6º 2990 dispozitive de salvare autogonflabile, cum ar fi rampele de evacuare, echipamente de supravietuire pentru
aeronautica si dispozitive de salvare maritima
11º c) 3082 substante periculoase din punct de vedere al mediului, lichide n.s.a.
12º c) 3077 substante periculoase din punct de vedere al mediului, solide n.s.a. bromura de zinc
21º Solide care sunt transportate sau remise la transport la o temperatura egala sau superioara la 240º
c) 3258 solid transporta la cald n.s.a. la o temperatura egala sau superioara la 240ºC
H. Alte substante care prezinta un risc in timpul transportului care nu corespund definitilor de la nici o
clasa
I. Ambalaje goale
71º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne
demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 9.
Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in
documentul de transport, precedat de literele UN
Coletele care contin substante de la 4º c) vor purta inscriptia „A se tine departe de sursa de aprindere”. Aceasta
inscriptie este aplicata in limba tarii de plecare si in alta limba cum ar fi engleza, franceza sau germana.
Etichete de pericol
● Coletele care contin substante sau obiecte de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta conform modelului 9.
● Coletele care contin substante de la 2º, b) avand un punct de aprindere inferior sau egal la 61ºC vor avea aplicate
si eticheta conform modelului nr. 3
● Coletele care contin substante de la 13º transportate in azot lichid foarte refrigerat vor avea aplicate si eticheta
conform modelului nr. 2
● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior
● trebuie sa aiba aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.
ETICHETELE care se pot aplica pe ambalajele incarcate cu susbtante de la clasa 9 sau pe cisterne:
● de pericol: „9”, „3”, „2”;
● de manipulare numai pe ambalaje: „11”.
Instructiuni scrise
In cazul transportului de substante de 2º b) sau aparate de la 3º, textul instructiunilor scrise trebuie sa indice ca
dioxina foarte toxica se poate forma in caz de incendiu.
Pentru substantele de la 11º si 12º, instructiunile scrise trebuie sa prevada masurile care trebuie luate pentru
evitarea sau minimalizarea pagubelor in caz de deversare a acestor substante considerate ca poluate pentru mediul acvatic.
● Sa se incarce si sa se descarce intr-un loc public, in interiorul unei aglomeratii fara permisiunea speciala a
autoritatilor competente, substantele acestei clase care au atribuite litera b).
● Sa se incarce si sa se descarce aceleasi substante care au atribuite litera b) pe un amplasament public in starea
aglomeratiei fara a avertiza autoritatile competente.
Daca pentru un motiv oarecare, operatiile de manipulare trebuie efectuate pe un loc public este prescrisa separarea
substantelor si obiectelor cu pericole diferite, avand in vedere etichetele aplicate.
Toate vehiculele care au fost murdarite cu substante sua obiecte de la 1º, 2º b), 3º, 11º c) sau 12º c) nu pot fi
reutilizate decat dupa ce au fost curatate ori dupa caz decontaminate. Toate celelalte marfuri transportate in acelasi vehicul
trebuie sa fie controlate de o eventuala murdarie.
Daca o substanta de la 13º se imprastie si contamineaza vehiculul, acesta din urma nu poate fi reutilizat decat dupa
ce a fost curatat, si dupa caz, decontaminat. Toate marfurile si obiectele transportate in acelasi vehicul trebuie sa fie
controlate daca au fost contaminate. Partile din lemn ale vehiculului care au fost atinse de substantele de la 13º trebuie sa
fie indepartate si arse.
Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 9 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul
cu coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.
Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”
si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:
● clasa;
● cifra de enumerare;
● litera;
● sigla ADR.
Pentru transportul solutiilor si amestecurilor, care contin mai multi componenti supusi ADR, cuvintele „in solutii”
sau „in amestec” trebuie sa figureze in documentul de transport.
NOTA: Intr-un loc public nu sunt permise incarcarea si descarcarea substantelor de la clasele 1-2-6.1-9
Pentru transportul substantelor usor perisabile de la 13º, trebuie sa fie furnizate informatii corespunzatoare: „Sa se
pastreze la racoare la +2/+4º” sau „Nu decongelati” sau „Nu congelati”.
Capitolul VI
Rareori marfurile periculoase sunt la originea unui accident, dar ele pot mari considerabil consecintele unui
accident in care sunt implicate:
● poluarea apelor de suprafata, a celor subterane;
● evacuarea cartierelor de locuinte;
● catastrofe.
Majoritatea accidentelor in cursul transporturilor marfurilor periculoase se datoreaza factorului uman – 85%.
Greselile cele mai frecvente ale conducatorilor de autovehicule care transporta marfuri periculoase sunt, in ordine
descrescatoare:
● viteza nelegala sau neadaptata;
● pierderea controlului vehiculului;
● nerespectarea regulilor de prioritate.
Masurile de prevenire adoptate dupa accident sau incident cu referiri particulare la primul ajutor, la securitatea
rutiera si la cunoasterea utilizarii echipamentului ADR au o importanta deosebita pentru protectia:
● dvs.;
● participantilor la trafic;
● autovehiculului.
In cazul pierderii susbtantei transportate in urma unui accident sau incident rutier sau datorita nefunctionarii
sistemelor de siguranta exista o serie de norme generale de comportament in caz de urgenta:
● Mentinerea calmului;
● Indepartarea daca este posibil a autovehiculului de pe partea carosabila
● Oprirea motorului
● Acordarea ajutorului victimelor; sa se evite sa se atinga materialul deversat;
● Sa se delimiteze zona accidentului pe o raza mai ampla sau mai putin curiosilor sau a amatorilor/neexepertilor.
Raza depinde de pericol produsului sau de directia vantului.
● Avertizarea autoritatilor competente informandu-le de natura si cantitatea pierderii.
● Avertizarea fabricii producatoare a materiei periculoase.
Actiunile de protectie sunt acele masuri luate pentru a asigura sanatatea si siguranta celor care raspund in cazul
unei urgente si a publicului in timpul unui incident in care sunt implicate scurgeri de substante periculoase.
Oamenii dintr-o zona afectata de un nor de gaz periculos trebuie sa fie evacuati si/sau protejati in interiorul
cladirilor.
Izolarea zonei de pericol si interdictia de a intra inseamna tinerea oamenilor departe de zona daca nu sunt direct
implicati in operatiile de urgenta.
Membri echipei de interventie nu au voie sa intre neprotejati in zona izolata.
Sarcina de izolare este facuta mai intai de toate pentru a obtine un control asupra zonei de operatii.
Acesta este primul pas pentru fiecare din actiunile de protectie care urmeaza.
Pentru a realiza evacuarea, trebuie sa existe timp suficient pentru ca oamenii sa fie atentionati, pregatiti si sa poata
parasi zona.
Daca exista suficient timp, evacuarea oamenilor este cea mai buna actiune de protectie.
Chiar si dupa ce oamenii sunt mutati la distantele recomandate, pot sa nu fie in deplina siguranta.
Nu trebuie sa li se permita sa se adune la asemenea distante.
Trimiteti pe cei evacuati intr-un loc sigur determinat pe o ruta specifica cat mai departe astfel incat sa fie mutati
din nou daca se schimba directia vantului.
Protectia din interior se realizeaza atunci cand oamenii aflati intr-o cladire raman inauntru pana cand pericolul
trece.
In cazul unei scurgeri de scurta durata si de nori de vapori toxici materialul poate sa fie deviat de o cladire cu mai
multe etaje si sa nu afecteze ocupantii cladirii.
Protectia interioara este folosita atunci cand evacuarea publicului ar cauza un risc mai mare decat ramanerea
acestuia unde se afla, sau atunci cand evacuarea nu poate avea loc.
ATENTIE !
Vehiculele pot oferi o anumita protectie pentru o scurta perioada daca ferestrele sunt inchise si sistemele de
ventilatie sunt oprite.
Vehiculele nu sunt la fel de eficiente cum sunt cladirile pentru protectia interioara.
Este vitala mentinerea comunicarii cu persoane competente in interiorul cladirii pentru a fi informati in legatura cu
schimbarea conditiilor.
Persoanele protejate in interior trebuie sa fie avertizate sa stea cat mai departe de ferestre datorita pericolului pe
care il reprezinta sticla si fragmentele de metal proiectate dintr-un foc sau/si explozie.
Fiecare incident de materii periculoase este diferit. Fiecare va determina anumite probleme si riscuri.
Actiunea de a proteja publicul trebuie sa fie selectata cu multa grija.
Aceste pagini pot ajuta in luarea deciziei initiale asupra modului de protejare a publicului.
Oficialitatile trebuie sa adune informatii si sa monitorizeze situatia pana cand pericolul este indepartat.
IMBRACAMITEA DE PROTECTIE
Aceste articole de imbracamite, ca de exemplu uniformele purtate de politie sau de personalul medical de
interventie nu ofera aproape nici un fel de protectie contra efectelor daunatoare ale substantelor periculoase.
O categorie de imbracaminte este imbracamintea de protecite in mod normal purtata de pompieri in timpul
operatiilor de stingere a focului.
Include o casca, haina, ghete/cizme, pantaloni, manusi si o gluga pentru a acoperi partile capului ramase
neprotejate de casca si masca de gaze.
Imbracamintea de protectie ofera o protectie limitata fata de cladura/flacara dar nu pot oferi o protectie adecvata
fata de vaporii daunatori sau lichidele ce pot aparea in timpul incidentelor cu substantele periculoase.
ATENTIE !
Nu presupuneti ca orice imbracaminte de protectie este rezistenta la cladura sau la expunere la flacara ci numai
cea care este certificata de fabricanti.
CONTROLUL INCENDIULUI
Extinderea focului/incendiu lui in cazul lichidelor inflamabile este in general controlata prin aplicarea spumei pe
suprafata materialului care arde.
Anumite lichide inflamabile incluzand cele mai multe produse petroliere, pot fi controlate prin aplicarea spumei
obisnuite.
Alte lichide inflamabile incluzand solventi (lichide inflamabile care sunt solubile in apa) ca de exemplu alcooluri
si cetone au diferite proprietati chimice.
Un foc/incendiu ce implica aceste materiale ce nu pot fi controlate cu usurinta cu spuma obisnuita si este necesara
o spuma rezistenta la alcool.
Desi este imposibil sa se faca recomandari specifice pentru lichide inflamabile care contin pericole secundare sau
corozive, spuma rezistenta la alcool poate fi eficienta pentru multe din aceste materiale.
Numarul de telefon de urgenta de pe documentul de transport sau al unei agentii de urgenta care trebuie sa fie
contactata cat mai curand posibil pentru a stabili ce agent de stingere a incendiului este cel mai potrivit.
Selectarea finala a agentului si a metodei depinde de mai multi factori ca de pilda localizarea incendiului,
expunerea la pericole, marimea focului, preocuparea pentru mediul inconjurator ca si disponibilitatea agentilor de stingere
a incendiului si echipamentul de la fata locului.
Apa este folosita uneori pentru a spala cu jet puternic scurgerile sau pentru a reduce sau directiona situatiile de
imprastiere.
In aceste cazuri lasati focul sa arda sau izolati scurgerea ori preveniti extinderea prin sapararea unui sant – pana
cand obtineti un sfat tehnic de suplimentar.
Liniile de baza pot sa va avertizeze de aceste reactii potential periculoase. Aceste materiale necesita sfaturi tehnice
pentru ca:
● apa patrunzand intr-un container rupt sau din care se scurge un produs poate cauza o explozie
● apa poate fi necesara pentru a raci containerele invecinate pentru a preveni explodarea lor sau o extindere a
focului
● apa poate fi eficienta la diminuarea unui incendiu ce implica un material ce reactioneaza cu apa numai daca
paote fi aplicata pentru o perioada cat mai mare de timp
● produsele din reactia cu apa pot fi mult mai toxice, corozive.
Atunci cand se raspunde la un incident in care sunt implicate materiale ce reactioneaza cu apa, trebuie sa se tina
cont de conditiile existente ca de pilda vant, precipitatii, localizare si accesibilitatea la un incident, la fel de bine ca si
controlul focului si al scurgerii.
Pentru ca sunt mult variabile de luat in considerare, decizia de a folosi apa trebuie sa se bazeze pe informatii de la
o sursa autorizata; de exemplu, producatorul materialului care poate fi contactat la numarul de urgenta al celei mai potrivite
agentii de urgenta.
Controlul vaporilor
Limitarea cantitatii de vapori eliberata dintr-un rezervor de lichide inflamabile sau de lichide corozive este o
problema foarte importanta.
Este necesara utilizarea imbracamintei de protectie adecvata, a echipamentului specializat, agenti chimic apropiati
si personal calificat.
Inainte de angajarea in controlul vaporilor tineti cont de un sfat de la o sursa autorizata pentru tacticile potrivite.
Sunt multe moduri de a minimaliza cantitatea de vapori ce se pierde din rezervoare de lichide ca de pilda spume
specializate, agenti absorbanti si agenti ce neutralizeaza.
Pentru a fi eficiente aceste metode de control al vaporului trebuie sa fie selectate pentru materialul specific
implicat si pentru a realiza o ameliorare si nu o inrautatire a incidentului.
Daca apa este foolosita ca un sigiliu de vapori trebuie sa se aiba grija sa nu se agite sau nu se extinda mai mult
imprastierea in timpul aplicarii.
Vaporii care nu reactioneaza cu apa pot fi directionati folosind curenti de aer ce inconjoara jetul de apa.
Inainte de a folosi jetul de apa sau alte metode de siguranta pentru a controla emisia de vapori sau pentru a
suprima arderea trebuie sa se obtina un sfat de specialitate bazat pe identificarea denumirii chimice specifice.
● Interventiile de urgenta necesare in urma pierderii produsului transportat depind de cantitatea substantei scurse
si de natura ei chimica.
● In caz de urgenta este necesar sa se incerce, daca este posibil, blocarea scurgerii operand cu instrumente de
protectie potrivite si cu spatele la vant
● Daca gazul este inflamabil sau comburant trebuie evitat ca substanta iesita sa patrunda in locuri inchise putand
sa se formeze un amestec explozibil
● In caz de incendiu in apropierea recipientilor este oportun sa se raceasca evaluand distanta lor de flacara.
Succesiv sa se intervina asupra focului incercand sa-l distinga si sa-l opreasca sa patrunda in recipiente.
● Zona trebuie sa fie delimitata pentru a evita incidente ulterioare. Aceasta poate sa ajunga la o raza de 600 m.
● Substantele apartinand acestei clase reactioneaza spontan cu alte substante, incluzand aerul cu care intra in
contact. Este necesar sa se evite scurgerea materialelor in caz de accident, blocandu-se pierderea, aceasta creeaza pericole
ulterioare.
● Este oportun sa se izoleze materialul contaminat folosind mijloace de protectie din dotare si sa nu se mearga pe
zona respectiva.
● In caz de incendiu se utilizeaza extinctoarele specifice pentru substanta transportata, dupa ce s-a dispus contra
vantului si a fost indepartata din zona incendiului, eventualele materiale periculoase
● Exista posibilitatea exploziei ambalajelor, chiar daca sunt intacte, in prezenta unei temperaturi mai mult sau mai
putin ridicate.
● Este necesar sa fie indepartate de incendiu daca este posibil.
● Aceste materii sunt deosebit de periculoase pentru ca scurgerea lor comporta o serie de riscuri diferite
● Utilizand mijloace de protectie, ochelari de protectie etc. trebuie sa se blocheze scurgerea, daca aceasta nu
prezinta pericole imediate
● Sa nu se foloseasca jeturi de apa sub nici un motiv
● In caz de incendiu este interzis sa se intrebuinteze extinctoare cu spuma
● Materiile comburante incendiaza foarte usor daca intra in contact cu alte substante
● Trebuie evitat contactul cu acestea si sa se dezbrace de haine daca acestea sunt impregnate cu substante. Ar
putea lua foc fara alta cauza sau fara scanteie
● Este interzis sa se foloseasca lemn sau rumegus pentru a acoperi produsul
● Peroxizii organici au un grad ridicat de inflamabilitate, prezinta posibilitatea de a forma amestecuri explozive si
aceste combinari pot detona la o ciocnire.
● Este necesar sa se elimine prudent pierderile folosind apa sau apa pulverizatoare.
● In caz de incendiu sa se foloseasca mijloacele de protectie (se reaminteste ca substantele din clasa 6.1 pot
provoca otraviri numai prin absorbtie cutanata sau inhalare ori ingerare, si in anumite cazuri arsuri).
● In cazul unui incendiu, considerand ca unele dintre acestea sunt inflamabile, se indeparteaza containerele de
flacara sau se incerca izolarea, delimitarea acestora.
● In fiecare caz trebuie avertizate autoritatile informandu-le asupra gradului de toxicitate a materialelor dispersate
(vezi fisa de siguranta).
● Daca materia transportata poate provoca infectii, trebuie delimitata zona si avertizata Autoritatea sanitara.
Materialele care prezinta riscuri care nu au fost evidentiate de celelalte clase sau sunt daunatoare pentru
mediu (clasa 9)
● Materiile ce apartin acestei clase sunt in general transportate in ambalaje, ceea ce nu exclude transportul in
cisterne sau in containere – cisterne; riscul major este inhalarea pulberilor (talc sau amiant pentru care este indispensabila
folosirea mijloacelor de protectie potrivite) pentru a evita contactul cu aceste substante.
● In caz de incendiu sa se evite incendierea materialelor ce degaja dioxina si in caz contrar, sa delimiteze zona si
sa avertizeze imediat Autoritatile sanitare
Masuri de urgenta:
● prima masura: trebuie oprit motorul;
● a doua masura: trebuie indepartat publicul si sa semnalizati pericolul prin triunghiurile reflectorizante si in caz
de vizibilitate redusa, prin doua lampi portabile, cu lumina portocalie intermitenta;
● a treia masura: trebuie indepartate sursele de aprindere (alte vehicule) din zona periculoasa.
Aceasta succesiune a operatiilor trebuie memorata perfect si executata fara sa intrati in panica.
Aceasta decizie trebuie luata tinand cont de circumstantele accidentului si de amploarea sa.
Actiunea intreprinsa de dvs.: Daca decideti sa stopati scurgerea sau incendiul, plasati-va in directia de unde bate
vantul, puneti-va echipamentul de protectie si treceti la actiune tinand cont de diferitele tipuri de pericole prezentate de
produs.
Primele ingrijiri ce trebuie date persoanelor ranite sau persoanelor contaminate de produsul transportat:
● persoanele ranite trebuie evacuate din zona de pericol;
● in caz de contaminare a ochilor, trebuie sa clatiti timp de mai multe minute cu apa (in lipsa, eventual cu cafea,
bere sau o bautura similara);
● toate vesmintele contaminate, imbibate cu substanta periculoasa trebuie scoase;
● nu ezitati sa chemati un medic in caz de nevoie.
Daca unul singur din aceste elemente este absent, incendiul nu se va produce !
● un lichid nu arde niciodata; vaporii care apar la suprafata sa sunt cei care pot sa se aprinda in contact cu o
flacara, scanteie etc.;
● toate lichide se evapora intr-o masura mai mare sau mai mica;
● cantitatea de vapori degajati este direct proportionala cu temperatura lichidului;
● doar la o anumita temperatura atinsa de lichidul inflamabil are loc formarea unui amestec (vapori si aer) care se
aprinde in prezenta unei flacari. Aceasta temperatura este numita ”punct de aprindere.
Daca temperatura este mai mica ,flacara se va stinge prin lipsa vaporilor inflamabili
cantitatea de vapori eliberata depinde si de lichid;
punctul termicvariaza de la un produs la altul
:benzina;-20ºC
pacura;+60º
ATENTIE ! Cu cat punctul de aprindere este mai mic cu atat pericolul de incendiu este mai mare ! Un produs cu
punctul de aprindere mai mic decat temperatura ambianta este mult mai periculos decat un produs care are punctul de
aprindere mai mare decat temperatura ambianta. Aceasta temperatura este mentionata in documentul de transport .
Fara oxigen izbucnirea focului este imposibila. O lumanare pusa sub un pahar se va stinge de la sine cand
oxigenul va fi consumat .
Orice produs inflamabil nu sea prinde decat pornind de la o anumita temperatura numita punct de auto-aprindere,
care este foarte ridicat:
● benzina : +250º C;
● eterul : +170º C .
I.ata de ce o sursa auxiliara de aprindere este indispensabila pentru a aducevaporii produsului la aceasta
temperatura
Sursele secundare :
Tipuri de stingatoare :
● cu pudra (pulbere ) ABC ;
● cu spuma ;
● CO2 ( anhidrida carbonica si dioxid de carbon ) ;
● cu apa propulsata de anhidrida carbonica
In concluzie:
● extinctorul trebuie cunoscut foarte bine si la produscerea unui incendiu este prea tarziu sa se citeasca modul de
folosire. Iata de ce dvs. trebuie sa cunoasteti modul de folosire al extinctoarelor
● trebuie actionat asupra focarului incendiului si nu asupra focului; de aceea, trebuie sa va apropiati cat mai mult
de focar;
● fumul si gazele formate in timpul incendiului sunt fierbinti si au tendinta de a se ridica; aerul impins de vant
alimenteaza focul;
● apropierea de focar trebuie sa se faca ramanand in zona aerului proaspat, tinand cont de directia vantului si
ramanand pe cat posibil aproape de sol;
● va puteti apropia de focarul incendiului aruncand cateva jeturi scurte de nisip la inaltime medie pentru a va
proteja de radiere si cu scopul de a acoperi materia inflamabila cu un strat de nisip;
● un pneu incepe sa arda prin acumularea caldurii in cauciuc; cu extinctorul stingeti focul prin izolarea substantei
inflamabile de aerul exterior, dar nu puteti raci cauciucul, deci pneul va incepe sa arda la cel mai mic suflu de aer; iata de
ce trebuie racit pneul, prin stropire cu apa.
Capitolul VII
1. Masuri de prim-ajutor
Legislatia rutiera din tara noastra prevede ca orice outovehicul trebuie sa aibala bord o trusade prim-ajutor
omologatade catre Ministerul Sanatatii .
Aceasta este compusa din:
● doau pipe Guedel pentru realizarea manevrelor de respiratie artificiala
● doua garouri pentru oprirea hemoragiilor de la nivelul membrelor
● doua atele Kramer din plastic si o piesa intermediara ce permite prelungirea uneia cu cealalta
● o lama (spatula) din plastic, de forma triunghiulara pentru deschis gura inclestata
● o pensa pentru nas
● o pompita pentru aspirarea secretiilor faringiene
● un dispozitiv pentru respiratie artificiala format din:
☺ piesa bucala
☺ blocul supapelor
☺ tubul de cauciuc prin care se face insuflatia
● o fasa
● un pachetel cu vata
● cateva comprese din tifon steril
● un flacon cu medicamente antialgice (Algocalmin, Fasconal, Codamin, etc )
● o siclutade cca. 100 ml cu alccol medicinal sau alccol iodat.
In cursul deplasarii cu autovehiculul pe un drum public puteti intalni un accident rutier ce tocmai s-a produs. Ce
masurai trebuie luate, avand in vedere ca in conformitate cu legislatia in vigoare orice conducator auto este obligat sa
acorde primul ajutor?
Trebuie anuntate atat Politia Rutiera, cat si cea mai apropiata Statie de ambulanta,prin orice mijloace, inclusiv
telefonia mobila.
Pentru a acorda primul ajutor in mod corect si eficient trebuie parcurse cateva etapein urmatoarea succesiune:
a) se realizeaza prin ridicare,astfel incat capul, gatul si trunchiul sa fie in acelasi plan si in acelasi ax;
b) daca aceasta manevra nu este posibila ( caroseria este foarte deformatasi conditiile nu permit dezmembrarea
ei) , atunci victima poate fi scoasa si prin tragere;
c) ESTE INTERZISA MANEVRA DE SCOATERE A VICTIMEI PRIN INPINGERE.
Dupa ce victima a fost degajata din caroseria autovehiculului accidentat, ea va fi asezata in pozitie intinsa pe spate
pe un plan neted si dur . Daca nu este posibila eliberarea victimei din caroseria autovehiculului prin manevre
lipsite de brutalitate, atunci vor fi asteptate ajutoarele competente.
Acestia vor fi evacuatirapid, deoarece din momentul in care incep sa realizeze ceea ce s-a intamplat sau de cand
incep sa simta durerea, devin foarte agitati.
c) a treia urgenta este reprezentata de accidentatii numai cu fracturi si/sau hemoragi externe, care vor fi evacuati
numai ndupa acordarea primului ajutor.
3. MIJLOACE DE TRANSPORT
Se va apela in primul rand la mijloacele de transport specializate (anbulante), dar in cazul in carea cestea nu sunt
disponibile sau nu pot ajunge in timp scurt la locul accidentului, vor fi preferate autovehiculele din trafic prevazute cu
platforma (Dacia break daca este rabatata bancheta din spate , Dacia papuc, o dubita , o furgoneta , un autocamion ,un
autobuz daca este liber culoarul dintre scaune, etc.).
Daca accidentatul este in stare de inconstienta, acesta va fi asezat intins pe spate cu capul inclinat intr-o
parte( stanga sau dreapta) pentru a evita inundarea cailor respiratorii in cazul in care continutul gastric refuleaza in
cavitatea bucala (in caz de voma).
Daca accidentatul a suferit o hemoragie in cantitate mare, acesta va fi asezat intins pe spate cu picioarele ridicate
mai sus de nivelul trunchiului, astfel incat sa formeze cu orizontala un unghi de 15-20 de grade: aceasta masura estre
necesara deoarece la nivelul membrelor inferioare sistemul venos poate sa contina o cantitate de cca. 1-1,5 l de sange, care
va fi mobilizata datorita gravitatiei spre inima si creier .
4.DESTINATIA
Accidentatul va fi transportat NUMAI la spital, unde exista conditiile necesare pentru salvarea accidentatului.
Responsabilitatea salvatorului (participantul la trafic) inceteaza odata cu predarea accidentatului personalului
medical la camera de garda.
FRACTURILE
Din punctul de vedere al salvatorului (participantul la trafic), fracturile pot fi clasificate in:
A)Mod de recunoastere:
B) Mod de recunoastere:
a. durerea: este un simptom care ne atrage atentia, dar care nu are in mod obligatoriu semnificatia
existentei unei fracturi:
b. deformarea regiunii: este cel mai important semn, putandu-se produce fie datorita unei miscari de
translatie in plan orizontal sau vertical a fragmentelor osoase, fie datorita unei miscari de rotatie in
acelasi ax a fragmentelor oaselor, fie datorita unei miscari de alunecare a fragmentelor osoase unul
pe langa celalalt, fie prin dispunerea intr-un unghi variabil a fragmentelor osoase, fie prin tumefierea
regiunii respectivedatorita aparitie unui hematon prin ruperea vaselor de sange din vecinatatea
fracturii;
c. miscarea nu se transmite dincolo de locul fracturii datorita stricarii continuitatii osoase; acest semn
nu va fi cautat in mod intentionat deoarece va produce dureri foarte mari accidentatului, putand duce
la transformarea unei fracturi inchise intru-na deschisa (in care fragmentele osoase strapungand
pielea), dar este bine sa fie cunoscuta semnificatia lui daca avem ocazia sa-l observam;
MASURI :
HEMORAGIILE EXTERNE
Hhemoragiile interne nu fac obiectului materialului de fata deoarece sunt greu de depistat , dar chiar si
atuncicand sunt diagnosticate nu se poate interveni in lipsa conditiilor necesare unei astfel de interventii.
A) Mod de recunoastere:
1. Culoarea sangelui:
a) se aplica garoul la un nivel situat mai sus decat locul hemoragiei (spre radacina membrului)
b) se fixeaza un biletel pe care s-a notat ora si minutul aplicarii garoului;
c) garoul poate fi lasat strans timp de30-35 de minute, dar nu mai mult de 90 de minute:
d)dupa trecerea acestui interval de timp, garoul se desface pentru o perioada de 3-5 minute (chiar daca rana sangereaza)in
felul acesta tesuturile aflate sub nivelul garoului vor fi irigate cu sange bogat in oxigen si elemente nutritive, impiedicand
moartea tesuturilor si aparitia gangrenei;
e) dupa acest interval de timp, garoul se strange, notand din nou ora si minutul aplicarii acestuia, pentru o alta perioada de
30-50 minute, dar nu mai mult de 90 de minute;
f) manevrele de mai sus se repeta ori de cate ori este nevoie pana cand accidentatul ajunge la spital
● se respecta toate indicatiile de mai sus, cu exceptia faptului ca garoul se aplica la un nivel situat mai jos decat locul
hemoragiei (spre extremitatea libera a membrului).
In cazul in care nu poate fi identificat tipul hemoragiei, garoul va fi aplicat numai deasupra nivelului hemoragiei
(daca hemoragia este arteriala,ea se va opri imediat, iar da cahemoragia este venoasa,aceasta se va opri dupa un scurt
interval de timp in care venele se golesc de sange).
B)In acest caz hemoragia nu poate fi oprita prin aplicarea garoului si se va recurge la aplicarea unui
pansament compresiv: dupa curatare si dezinfectare pe locul hemoragiei se aplica doua-trei comprese din tifon
steril, care vor fi imobilizate cu ajutorul a trei-patru ture de fasa, bine stanse.
.
ARSURILE TERMICE
Acestea se pot produce fie prin aprinderea hainelor, fie prin contactul cu lichidul de racire al motorului
autovehiculului accidentat.
Masuri :
● vor fi asigurate conditiile necesare unei bune respiratii si unei bune circulatii sanguine.
● nu se intervine in nici un fel asupra plagilor produse, deoarece arsurile sunt considerateca fiind sterile in primele
6-8 ore de la producerea lor (orice manevra efectuata asupra acestor rani in lipsa conditiilor si a instrumentului adecvat va
duce la infectarea acestora).
In toate situatilie cand este pus in fata unui ranit, salvatorul trebuie sa verifice functiile vitale ale acestuia si
anume:
● functia respiratorie,
● functia cardio-circulatorie.
Respiratiapoate fi verificata prin diverse metode, dar cea mai cunoscuta este cea a oglinzii (se apropie o
oglinjoara sau o suprafata foarte bine lustruita de narile accidentatului si daca apar vapori de apa care condenseaza
inseamna ca accidentatul respira).
Pulsul se cauta intotdeauna la artera carotida (cu doua sau trei degete se apasa usor catre inapoi pe langa laringe).
In functie de existenta sau absenta acestora doi parametri, salvatorul se poate afla in fata uneia dintre urmatoarele
situatii:
STOPUL RESPIRATOR
Accidentatul va fi asezat pe un plan neted si dur, intins pe spate. Pentru a actiona corect, trebuie retinuta
urmatoarea formula mnemotehnica:
HELP ME – ( AJUTA-MA in lb engleza)
Fiecare litera indica manevrele pe care trebuie sa le faca salvatorul si ordinea lor:
H – hiperextensia capului
Accidentatul va fi asezat in asa fel incat capul sau sa fie cat maimult dat pe spate; in acest scop sub umeri poate fi
asezata o haina facuta sul.
Se face toaleta rapida a cavitatii bucale si se dezobstrueaza orificiul glotic cu ajutorul indexului sau a doua degete
(index sau medius) infasurate intr-o batista sau intr-o compresa din tifon.
F – luxarea mandibule
Salvatorul se aseaza la capataiul accidentatului, apuca cu degetele ||, ||| si |Vale ambelor maini de ramura verticala
a mandibulei si trage spre el, apasand cu policele ambelor maini pe barbie; daca in urma acestei manevre gura ramane
incestata , salvatorul poate introduce lamela (spatula) de plastic, cu capatul mai ascutit, intre canin si primul premolar
(prima masea), pe care o rasuceste cu 90 de grade; daca nici in acest fel nu poate fi deschisa gura, nu se vor face alte
manevre mai brutale, care pot duce la fracturarea dintilor sau chiar a mandibulei.
Se fixeaza pipa Guedel in felul urmator: se introduce cu varful (capatul portiunii rotunde a pipei) spre cerul gurii
pana cand dintii de jos au trecut de maximul convexiratii partii rotunde si se rasuceste pipa cu 180 de grade, astfel incat
portiunea terminala a pipei sa ajunga in dreptul dintilor, iar partea rotunda sa prinda in concavitatea ei baza limbii,
impiedicand-o sa cada inapoi si sa astupe orificiul glotic.
P – pensarea nasului
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
In cazul in care situatia de mai sus se complica prin disparitia pulsului (stop cardiac), atunci salvatorul se va afla in
fata unui stop cardio respirator. In aceasta situatie se adauga manevrelor de mai sus si:
M – masajul cardiac
E – extern
Salvatorul se va aseza in partea stanga a accidentatului si isi va aseza mainile una peste cealalta la baza
semitoracelui stang al acestuia. Apasarea se face brusc, cu forta, astfel incat miscarea sa aiba o amplitudine de cca. 4-5 cm.
Frecventa cu care se fac aceste apasari este de 60-70 pe minut.
Resuscitarea cardio-respiratorie, pentru a fi efectuata corect, se face tinand seama de faptul ca intre numarul
insuflatiilor si cel al apasarilor asupra toracelui este un raport de 1/5 (adica, 1 insuflatie la 5 apasari)
Daca salvatorul este singur, atunci va proceda in felul urmator: va face doua insuflatii in ritmul de 14-16 pe minut,
apoi 10 apasari in ritmul de 60-70 pe minut. In continuare, manevrele se repeta in aceeasi succesiune.
Daca la locul accidentului sunt doi salvatori, atunci unul va efectua manevrele de respiratrie artificiala, iar celalalt
manevrele masajului cardiac, in felul urmator
● unul va face o insuflatie (timp in care colegul sau sta pentru a permite aerului sa patrunda in plamani);
● dupa ce primul a terminat insuflatia, cel de-al doilea va efectua cinci apasari.
Conducatori auto ce efectueaza transporturi de marfuri periculoase trebuie sa aiba in dotarea autovehiculului trusa
speciala A.D.R. Aceasta poate fi compusa din:
● un costum complet din material cauciucat rezistent la acctiunea acizilor, bazelor si solventilor organici ( nu este
obligatoriu decat in situatile speciale);
● un sort de protectie din acelasi material cauciucat rezistent;
● pereche de ochelari de protectie care sa se ajusteze bine pe conturul fetei;
● masca antipulberi care sa acopere bine gura si nasul;
● masca de gaze cu cartus filtrant adaptat produsului periculos transportat (obligatoriu in cazul produselor din
clasa 6);
● o pereche de manusi antitermice, cu fibre de azbest in tesatura;
● o pereche de manusi din material cauciucat rezistent;
● sticla de plastic cu capacitatea de 750-1000 ml pentru prepararea solutiilor antidot.
Exista mai multe tipuri de truse A.D.R. cu continutul diferit in functie de natura pericolelor pe care le poate
prezenta produsul transportat.
Conducatorul auto ce efectueaza transporturi de marfuri periculoase trebuie sa cunoasca foarte bine continutul
fisei de siguranta, document pe care expeditorul este obligat sa-l inmaneze transportatorului inca de la incarcarea
autovehiculului. Fisa de siguranta prevede care este continutul minim necesar al trusei A.D.R in fiecare caz in parte in
functie de clasa careia apartine produsul respectiv si care sunt masurile ce trebuie luate in diverse situatii.
Conducatorul auto trebuie sa ceara expeditorului fisa de siguranta in limba romana, corespunzatoare
produsului periculos ce urmeaza a fi transportat. Astfel, conducatorul auto poate afla carei clase apartine produsul,
daca are pregatirea necesara pentru atransporta acest produs, care este natura pericolului pe care acesta il
reprezinta si care este echipamentul minim necesar in vederea efectuarii transportului.
In cazul in care in timpul efectuarii unui transport de marfuri periculoase se produce un incident in cursul caruia
produsul periculos iese in afara ambalajului trebuie efectuate urmatoarele manevre:
● autovehiculul va fi oprit in afara parti carosabile si e intreerupe contactul electric general (mai ales in cazul in
care se transporta produse al caror pericol principal sau secundar este inflamabilitatea);
● conducatorul auto va delimita zon ain care se afla autovehiculul cu ajutorul celor sase panouri galben-portocalii,
care vor fi puse la 15 metri pe laterale, inaintea si inapoia autovehicolului, chiar daca se intrerupe traficul rutier (in
cazul in care transporta produse din clasa 6.1 sau 6.2)
● conducatorul auto va semnaliza autovehicolul conform indicatiilor din fisa de siguranta, dupa care va anunta
evenimentul produs fie la numarul telefnic indicat in partea inferioara a fisei de siguranta, fie autoritatilor indicand
atat numarul ONU corespunzator produsului, cat si numarul Kemler.
Daca in timpul efectuarii unui transport intalniti un coleg aflat in dificultate prima indicatie este sa treceti
mai departe si sa anuntati cat mai repede autoritatile, comunicand numerele de pe placa.Daca totusi doriti sa
interveniti atunci :
● asigurati-va ca aveti la dispozitie echipamentul corespunzator clasei si pericolelor indicate de numarul Kemler
de pe placa autovehiculului aflat in dificultate;
● opriti autovehiculul pe care il conduceti la o distanta de minim 50 metri si semnalizati-l corespunzator
instructiunilor din fisa de siguranta;
● interveniti NUMAI dupa ce ati inbarcat echipamentul de protectie coprespunzator clasei produsului transportat
in autovehiculul aflat in dificultate.
Conducatorul auto va inpiedica accesul persoanelor ne autorizate in zona autovehiculului pentru a preveni aparitia
unor posibile victime .In cazul in care din caroseria autovehiculului se degajeaza vapori sau gaze toxice
conducatorul auto se va indeparta de autovehicul in directia din care bate vantul.
● daca victima a inhalat gaze sau vapori toxici, va fi scoasa din zona si va fi dusa la aer curat ( deplasarea se va
face in directia de unde bate vantul), unde ii va fi supravegheata functia respiratorie;
● daca victima a fost stropita cu produs periculos, atunci se vor face urmatoarele manevre:
● daca victima a ingitit substanta periculoasa, in acest caz se proceda la efectuarea spalaturilor gastrice in felul
urmator : daca victima este constienta, i se va da sa bea o cantitate de 200-250 ml solutie antidot, dupa care ii va fi
provocata varsatura: manevra va fi repetata de patru sau cinci ori.
Solutiile antidot sunt in general oferite de catre expeditori in functie de natura si proprietatile produsului
periculos ce trebuie transportat. In afara acestora mai pot fi utilizate si alte solutii antidot, dintre produsele pe care
le utilizam in mod curent. Iata cateva dintre ele:
a) laptele: poate fi utilizat in intoxicatiile cu acizi corozivi ( acid azotic, clorhidric, bromhidric, fluorhidric, oxalic,
sulfuric, tricloracetic, etc.), cu baze corozive (hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, de amoniu, etc.), cu saruri
ale metalelor grele (nichel, crom, cadmiu, plumb, vanadiu, zinc, mercur, etc.), cu fenol;
Mai important este sa stim cand NU TREBUIE folosit laptele ca antidot: nu se utilizeaza laptele ca antidot in
intoxicatiile cu:
● produse petroliere (benzina, neofalina petrosim, motorina, etc.);
● solventi organici (in general diluanti pentru vopsea);
● insecticide (organo-fosforate si organo-clorurate);
● produse care contin fosfor.
b) albusul de ou (de cel putin zece oua): este folosit in intoxicatiile cu acizi corozivi, baze corozive, saruri ale
metalelor grele, naftalina, fenol; contraindicatiile sunt aceleasi ca in cazul laptelui.
c) solutia de caid citric sau de acid acetic 1% : poate fi folosita in intoxicatiile corozive ( mai ales in intoxicatiile
cu hidroxid de sodiu - soda acustica);
ATENTIE! IN CAZUL INGHITIRII UNEI SUBSTANTE COROZIVE BAZICE NU SE PROVOACA
VARSATURA!
● mod de preparare
◘ solutia de acid citric se poate obtine prin diluarea solutiei concentrate ( tip Hellas) in proportie egala cu apa sau
prin dizolvarea cristalelor de sare de lamaie sau prin stoarcerea fructelor (lamai, portocale, mandarine, etc.);
◘ solutia de caid acetic 1% poate fi obtinuta prin diluarea otetului alimentarin proportie de un volum de otet cu
cinci volume apa ( de ex.: 200 ml otet cu 500 ml apa).
d) solutia concentrata de sare de bucatarie: poate fi folosita in intoxicatiile cu bromuri si nitrat de argint.
e) solutia slaba de sapun: se foloseste in intoxicatiile cu detergenti cationici (tip Bromocet)
f) solutia de amidon ( de apret): se foloseste in intoxicatiile cu iod ( DE RETINUT: amidonuol , care in solutie are
o culoare alb-laptoasa, in combinatie cu iodul se coloreaza in albastru; pe masura ce se repeta spalatura gastrica , solutia
evacuata prin voma va fi de un albastru din ce in ce mai deschis);
● – mod de preparare: 80 g apret la 1000 ml apa.
g) solutia de permanganat de potasiu in concentratie de 1/5000 in intoxicatia cu etilenglicol ( antigel) si in
intoxicatia cu cianuri;;
ATENTIE! O cantitate de 50-100 ml antigel concentrat ESTE MORTALA pentru om !
h) alcoolul etilic poate fi folosit in intoxicatiile cu alcool metilic si etilenglicolic;
ATENTIE : o cantitate de 30-60 ml alcool metilic pur ESTE MORTALA pentru om!
i) uleiul de parafina este utilizat in intoxicatia cu benzina, petrosin.
j) solutia de bicarbonat de sodiu 4% se foloseste in intoxicatia cu alcool metilic.
k) uleiul comestibil poate fi folosit in intoxicatiile cu fenol .
l) carbunele activat poate fi folosit ca antidot in intoxicatii cu urmatoarele substante: anilina, antimoniu, argint,
arsen, benzen, clordan, clorura de mercur, DDT, dicloretan, etilenglicol, fenol, iod, lindan, paraqat (ierbicid),
parathion (insecticid), plumb, seleniu, stricnina, sulfura de carbon, tetracloretan, tetraclorura de carbon, thaliu.
m) oxidul de magneziu poate fi folosit in intoxicatiile cu acizi corozivi sau in cele cu saruri care contin arsen;
● mod de preparare: 40 g oxid de magneziu si apa pana la 1000 ml.
In cazul produselor care pot degaja gaze sau vapori mai grei decat aerul, se recomanda prevenirea
acumularilor de gaz sau vapori in gropi, santuri, pivnite, sisteme de canalizare, etc. sau daca acest lucru nu este
posibil, avertizarea echipei de interventie asupra situatiei produse si a evenimentelor consecinte ce pot decurge din
situatia creata.
In cazul producerii unui incendiu din timpul transportului unui produs din clasa 4 ( 4.1 , 4.2 , 4.3),
trebuie avut in vedere ca se pot degaja gaze care pot fi toxice, chiar daca, pe moment, nu exista nici o manifestare
fizica. Vor fi anuntate autoritatile medicale pentru a supraveghea persoanele expuse.
In cazul produselor ce au capericol principal sau secundar toxicitatea, vor fi anuntate si autoritatile
medicale asupra naturi pericolului pentru a pune sub supraveghere medicala persoanele ce au venit in contact cu produsul
sau care ar fi putut inhala gaze, vapori sau fum rezultat in urma incendiului.
CAPITOLUL Vlll
Formarea soferilor trebuie sa respecte dispozitiile din ADR, APENDICE B.4, marginalele 240000-240499.
Cunostintele teoretice si practice care sunt indispensabile soferilor pentru atransporta marfuri periculoase se obtin
in cazul cursului de formare teoretica si practica.
Controlul insusiri acestor cunostinte se face printrun examen aprofundat.
Formarea initiala si reciclarile sunt organizate sub forma unui curs de baza si, daca este necesar, de specializare.
● cursul de baza in care sunt tratate substantele care nu sunt specifice transportului in cisterne, in special cele
cele care se transporta in ambalaje si vrac;
● cursul de specializare pentru transportul substantelor
◘ explozive;
◘ radioactive;
◘ in cisterna.
NOTA :
(1) Pentru obtinerea certificatului pentru transportul in cisterna soferul trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
● cursul general;
● cursul de specializare pentru transportul produselor in cisterna.
(2) Pentru obtinerea certificatului pentru transportul substantelor explozive trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
● cursul general:
● cursul de specializare pentru substantele explozive.
2. Organizarea cursului
La cursurile generale pot participa soferi care indeplinesc condiitile de varsta, sanatate si pregatire, respectiv:
La cursul de specializare pentru substante explozive si cisterne soferi trebuie sa indeplineasca suplimentar
urmatoarele conditii:
● sa aiba varsta minima de 23 de ani;
● sa aiba o vechime si o experienta profesionala ca sofer, in cartea de munca de minim 5 ani.
Cursul de baza are o durata de 18 ore iar la finalul acestui curs soferi trebuie sa cunoasca:
Activitatile practice individuale trebuie sa se inscrie in obiectivele cursului de formare teoretica si trebuie
sa contina cel putin:
● echipamentul ADR;
● primele masuri de securitate;
● lupta inpotriva incendiului;
● masurile ce trebuie luate in caz de incident sau accident.
Pe parcursul cursului veti primi un volum mare de informati care va sunt utile in toate etapele de derulare
ale unui transport de marfuri periculoase.
Dupa terminarea pregatiri cursanti vor sustine un examen in fata unei comisi formate din instructori care
i-au pregatit si un reprezentant al Ministerului Transporturilor.
Examenul consta intr-o proba scrisa (chestionar tip grila cu 30 de intrebari) si o proba orala (interviu) in
care sde urmareste modul in care soferul si-a insusit obiectivele stipulate in acordul ADR.
Certificatul obtinut in urma cursului de formare si a examenului final are valabilitatea de 5 ani.
Pentru revalidarea acestui certificat trebuie sa-se efectueze un curs de perfectionare cu durata mentionata in ADR.
Persoanele ale caror functii privesc transportul rutier de marfuri periculoase trebuie sa urmeze o pregatire
profesionala care sa cuprinda prescriptiile referitoare la transportul marfurilor periculoase potrivit responsabilatatilor si
sarcinile lor. Aceasta obligatie se aplica atat persoanelor angajate in exploatarea vehiculelor rutiere cat si persoanelor de la
expeditor ori persoanelor care incarca sau descarca marfuri periculoase, precum si, la personalul care lucreaza la tranzitarea
marfurilor sau agenti maritimi.
Formarea personalului se refera numai la responsabilitatile si functia pe care o indeplineste si se refera la:
a. Initierea
Persoanele trebuie sa se familiarizeze cu prescriptile generale ale dispozitiilor privind transportul de
marfuri periculoase.
b.Formarea specifica
Personalul trebuie sa dobandeasca o pregatire in deatliu, proportionala cu sarcinile si responsabilitatile
sale, prescriptii referitoare la transportul rutier de marfuri periculoase.
Formarea trebuie sa aiba ca obiect sensibilizarea personalului pentru a manipula in conditii de securitate
si proceduri de urgenta pe care trebuie sa le cunoasca in mod curent referitoare si la utilizarea altor mijloace de
transport de marfuri periculoase si sa faca interventii in cursul unei operatiuni de transport multimodal.
Aceasta formare trebuie sa fie completata periodic prin cursuri de reciclare pentru a lua in considerare
schimbarile intervenite in reglementari.
Cursul de specializare pentru transportul substantelor periculoase in cisterna cuprinde suplimentar si alte probleme
care sunt prezentate pe larg.
Containerul cisterna este un mijloc de transport cu o capacitate de peste 0,45 m3 care poate contine substante
lichide, gazoase, pulverulente sau granule.
Cisterna mobila este un mijloc de transport dotat cu cel putin 4 piese de colt inferioare si care poate fi considerat
cu un container cisterna in intregime, care poate fi echipat cu doua carlige pentru echiparea sa.
Cisterna fixa este o cisterna de o capacitate superioara la 1000 l care este fixata in mod stabilit pe un vehicul
facand parte integranta dintr-un sasiu al unui vehicul autoportant, care devine astfel un vehicul-cisterna.
Vehiculul cisterna este un vehicul construit pentru a transporta sub stante lichide, gazoase, pulverulente sau
granulare. Acesta poate fi compus din mai multe cisterne fixe, o semiremorca autoportanta cu o cisterna cu un singur
compartiment este considerata tot un vehicul cisterna.
Vehiculul baterie este un ansamblu de mai multe cisterne sau butelii ori recipiente, inclusiv pentru transportul
substantelor din clasa 2, legate intre ele printr-un tub colector si montate definitiv pe o unitate de transport si avand o
capacitate totala de peste 1000 l.
Cisterna demontabila este o cisterna cu capacitate superioara la 450 l, alta decat cisterna fixa containerul cisterna
sau un element de vehicul baterie care poate fi demontata de pe un vehicul numai goala.
Prin „cisterna” daca cuvantul este utilizat singur, se intelege un container cisterna, o cisterna fixa, o cisterna
demontabila sau un element de vehicul baterie cu o capacitate superioara la 1000 l.
● Bara de protectie apta sa reziste unui impact din spate, avand cel putin latimea cisternei, amplasata la cel putin
100 mm de marginea posterioara a cisternei ori accesoriile cisternei cele mai proeminente;
● Intrerupator al bateriei de acumulatori, cu comanda dubla (unul in exteriorul vehiculului si altul in cabina);
● Dispozitivul de esapament orientat astfel incat sa evite orice pericol pentru incarcatura;
● Suplimentar pentru vehiculele cu masa maxima admisa mai mare de 16 t si remorcile cu masa maxima admisa
mai mare de 10 t
◊ Echipament de franare dotat cu ABS;
◊ Dispozitiv de franare de rezistenta pentru pantele lungi-frana de anduranta. Acest dispozitiv permite
soferului sa stabilizeze viteza vehiculului intr-o panta fara sa utilizeze frana servicium de ajutor sau de stationare;
◊ Dispozitiv de limitare a vitezei la maximum 85 km/h;
◊ Cale pentru tractor si remorca;
◊ Cel putin un stingator de 2 kg apt sa combata incendiul la cabina sau motor si un stingator de 6 kg apt
sa combata incendiul pneurilor;
◊ Alte echipamente ADR.
Ce este o cisterna ?
O carcasa formata din una sau mai multe parti cilindrice inchise la extermitati, a caror capacitate este peste 1 m 3.
● Un perete intern prevazut cu deschizaturi care permit trecerea lichidului in sens longitudinal si care are cel putin
o deschizatura ca permite trecerea unui om
Spre deosebire de spargatoarele de valuri, peretele despartitor este un perete fara nici o deschizatura si care este:
● Un perete despartitor care imparte cisterna in doua compartimente
● Un element de structura interna a cisternei
Echipamentul de serviciu
Echipamentul de serviciu al cisternei, oricare ar fi pozitia lui, trebuie sa fie protejat de riscurile smulgerii si
impotriva avarierii in timpul transportului sau al manevrarii
Acesta trebuie sa fie compatibil cu substantele transportate si sa nu aiba pierderi, chiar in cazul bascularii
vehiculului.
Garniturile trebuie sa fie construite din materiale compatibile cu materialele transportate si trebuie sa fie inlocuite,
atunci cand eficacitatea lor este compromisa.
Dispozitivele de incarcare si descarcare trebuie sa fie protejate si construite astfel incat in timpul operatiilor de
umplere si golire, sa nu fie eliberate lichide sau vapori periculosi in atmosfera.
Pentru cisterna la golirea prin partea de jos a fiecarui compartiment trebuie sa existe 2 vane de inchidere
independente intre ele.
Prima vana este aplicata direct la cisterna si obtureaza partea inferioara, in interiorul vasului cisterna. O astfel de
valva este numita vana de fund.
A doua vana este dispusa la capatul tubulaturii de descarcare si este denumita vana terminala de descarcare.
● Suprafata exterioara a compartimentului care ar putea fi cuprinsa de incendiu; valva trebuie sa fie capabila sa
elibereze rapid gazele ce se formeaza in interior si ca efect al caldurii;
● Grosimea izolarii cisternei; pentru cisterna izolata, formarea de gaze este mult mai lenta.
Mentionam ca pentru unele cisterne din clasa 5.1 sau 8 (de exemplu: apa oxigenata) sau pentru cisternele din clasa
5.2, de exemplu pentru cele proiectate pentru presiuni egale sau superioare la 4 bari, este interzisa formarea unei presiuni
interne. De aceea este necesara aplicarea dispozitivelor de reacite – supapelor de siguranta.
In cazul cisternelor pentru clasa 2 sau pentru cisternele criogenice sunt prevazute 2 valve de siguranta, in paralel
aplicate pe un tub legat la faza gazoasa din container.
Pentru substantele din clasa 6.2 cisternele au fundul posterior ce se poate deschide complet si basculant in sus;
cisternele sunt proiectate pentru descarcarea la presiune sau prin depresiune. Presiunea de proiectare la aceste cisterne este
aproximativ 1,3 – 1,5 bari si au supape de siguranta la presiunea de 1 bar.
In cisternele clasei 6.1 si pentru unele marfuri apartinand clasei 8 este obligatoriu ca supapa de siguranta sa fie
precedata de un disc de ruptura. Discul serveste pentru a face perfect ermetica cisterna si sa nu permita nici cea mai mica
iesire de vapori in exterior. Discul trebuie sa se rupa numai in cazul in care este atinsa in interiorul cisternei o presiune
apropiata cele de proiect.
Iesirea vaporilor toxici reprezinta o dauna inferioara fata de o eventuala explozie a cisternei incarcate cu substante
toxice.
Dispozitivele de nivel
In cisterna trebuie ca orice compartiment sa fie dotat cu un dispozitiv ce permite determinarea fazei de umplere si
observarea golurilor minime sau golurilor maxime.
Din punct de vedere al stabilitatii sectiunea cea mai avantajoasa este sectiunea policentrica, iar cea mai slaba cea
circulara, deoarece are centrul de greutate cel mai inalt.
Presiunea de proba este presiunea cea mai ridicata care se atinge in timpul probei hidraulice.
Presiunea de serviciu este presiunea cea mai ridicata la care este supusa cisterna in timpul probei de etanseitate si
este presiunea cea mai ridicata care se poate atinge in timpul transportului, umplerii sau golirii.
Etanseitatea
Garniturile de etansare trebuie sa fie construite din materiale compatibile cu substanta transportata si sa poata fi
inlocuite cand eficacitatea lor este compromisa.
Vana de faza lichida este situata in partea superioara a cisternei intercepteaza tubul plonjor cu diametrul nominal
de 80 mm (DN 3”) si serveste in general la efectuarea incarcarii sau descarcarii superioare in circuit inchis. Aceasta vana
trebuie inchisa in timpul transportului si trebuie obligatoriu dotata cu buson filetat si o brida plina de siguranta.
Vana de faza gazoasa cu diametrul nominal cuprins intre 25-40 mm, situata in partea superioara a vasului cisternei
serveste la efectuarea incarcarii in circuit inchis sau poate servi la punerea sub presiune a cisternei. De asemenea, este
folosita pentru revenirea vaporilor in rezervorul clientului in timpul incarcarii sau descarcarii in circuit inchis si poate fi
racordata la un tub metalic (tubulatura de presiune) care coboara pe o latura a cisternei si se opreste la inaltimea unui om.
Poate fi deschisa si pentru a permite intrarea aerului comprimat in cisterna.
Supapa de siguranta:
Discul de ruptura:
● Este un dispozitiv care inchide partea inferioara, a partii inferioare a vasului cisternei;
● Este obligatorie pentru fiecare compartiment;
● Evita ca lichidul sa penetreze in tubulatura de golire
● Este un dispozitiv care inchide din interior orificiul din partea inferioara a cisternei;
● Este situata in fata vanei terminale de descarcare si trebuie sa fie inchisa in timpul incarcarii superioare si
inchisa in timpul incarcarii inferioare;
● In caz de smulgere a tubulaturii de golire, ea impiedica scurgerea produsului;
● Poate fi un dispozitiv comandat de sus, format dintr-un volan mic, o tija si un obturator intern sau poate fi un
dispozitiv comandat de jos printr-o miscare excentrica;
● La containerele cisterna poate fi situata la partea exterioara a peretilor de la extremitatile vasului cisterna;
● Trebuie sa fie inchisa intotdeauna in timpul transportului;
● Poate fi comandata manual sau pneumatic.
● Este inchisa la extermitatea tubulaturii de golire si trebuie sa ramana inchisa in timpul transportului;
● Este situata in aval de clapeta de fund;
● Este obligatorie pentru fiecare compartiment al cisternei;
● Are un diametru cuprins intre 80 si 100 mm (3” si 4”)
● Poate fi formata dintr-o vana fluture situata la extremitatea tubulaturii de golire
Tubulatura de golire dintre clapeta de fund si vana terminala de descarcare trebuie sa fie goala in timpul
transportului. Se poate umple cu substanta transportata daca clapeta de fund nu este etansata. Trebuie sa fie riguros curatita
in timpul operatiunilor de golire.
Protectia calorifuga
Protectia calorifuga este obligatorie in cazul in care substanta trebuie sa fie mentinuta la o temperatura sensibila
inferioara celei ambiante, gaze puternic refrigerate sau substante care se transporta in stare topita (naftalina).
Pentru transportul la temperaturi de -60ºC se foloseste poliuretan expandat cu grosimea cuprinsa intre 15 si 20 cm.
Pentru transportul de substante intre 60º - 200ºC se intrebuinteaza poliuretan cu grosimea de 60 – 80 cm sau alte
materiale cu grosiumea de 80 – 20 cm.
In cazul transporturilor de substante inflamabile, protectia trebuie sa fie adecvata neinflamabila.
Cisternele pentru gaze dizolvate sub presiune ale clasei si a peroxizilor organici ale clasei 5,2 trebuie sa fie
protejate de incalzirea solara, iar in acest caz se foloseste un acoperis de otel.
Ca alternativa, izolarea absoluta ignifuga a cisternei clasei 5.2 sau este acceptata si vopsirea/lacuirea in culoare
alba.
Izolatie termica
In cazul unor substante periculoase (de exemplu naftalina, sulf, anhidrida etc.) cisternele trebuie sa fie dotate cu
dispozitive de incalzire. Produsul trebuie sa fie mentinut cald in cisterna pentru a evita cristalizarile ce impiedica
descarcarea.
Incalzirea poate fi realizata prin tuburi sudate in partea inferioara si prin care circula vapori, la temperatura inalta
incalzirea trebuie facuta cu grija pentru a proteja valvele de fund si de descarcare.
● Sistemul poate fi format din conducte mici sudate la exteriorul peretilor inferiori pentru trecerea apei calde sau
vaporilor.
● Sistemul poate fi format din rezistente electrice plasate la exteriorul peretilor cisternei.
● Sistemul trebuie autorizat de autoritatea componenta si nu trebuie sa depaseasca atunci cand este activat,
temperatura maxima de calcul a cisternei.
Mijloace de protectia impotriva caderilor de la inaltime ale cisternelor sunt situate in vasul cisternei si curpind:
● O pasarela antiderapanta cu latimea minima de 400 mm;
● O balustrada rabatabila;
● O scara de acces cu trepte antiderapante
Priza de impamantare
● Este o placuta metalica, de obicei in cupru sau otel inoxidabil, aplicat pe vehiculul cisterna
● Cand este bransata la impanarea bazinului clientului, permite descarcarea sarcinilor electrostatice ale vehiculului
cisternei
● Evita producerea scanteilor datorita diferentei de potential electric intre vehiculul cisterna si instalatia clientului
● Trebuie sa priveasca toate partile metalice ale vehiculului cisterna si ele trebuie sa fie conectate intre ele.
● Pentru a fi eficace trebuie sa nu existe intreruperi intre toate partile metalice ale vehiculului si cisternei.
● Este obligatoriu sa se aplice in timpul operatiunilor de incarcare si descarcare ale vehiculului cisterna pentru
substante care au punctul de inflamabilitate sub 61ºC.
● Nu trebuie sa depaseasca 20%, daca cisterna nu este impartita in compartimente de cel putin 7.500 l
● Poate sa depaseasca 20% daca compartimentul este mai mare de 7500 l
● Pentru cisternele care au compartimentele mai mari de 7.500 l nu exista vid maxim
Gradul de umplere maxima sau vidul minim
● Permite identificarea cu precizie a cisternei prin informatiile care sunt pe placuta metalica fixata pe cisterna
● Cuprinde urmatoarele date:
◊ Numarul de aprobare/agreare
◊ Marca fabricantului, numarul si data fabricatiei
◊ Presiunea de proba, presiunea maxima de serviciu, temperatura de calcul
◊ Masa goala
◊ Masa maxima admisa
◊ Capacitatea compartimentului sau compartimentelor
◊ Datele initiale de proba si controalele periodice
◊ Materialul din care este confectionat vasul cisternei si daca este cazul al invelisului intern de protectie
◊ Numele proprietarului
● Sa recunoasca in sigla ADR ori RID ca este agreat pentru transportul produselor periculoase
● Sa recunoasca presiunea de incercare, presiunea maxima de serviciu, capacitatea fiecarei compartiment,
temperatura de calcul
● Sa identifice datele probei initiale si controalele periodice, materialul cisternei si al protectiei
● Daca cisterna este in regula in privinta controalelor periodice
● Din sigla IMO ca acel container este agreat si pentru transportul maritim
Inspectiile la cisterne
● Cisternele si containerele trebuie sa fie verificate la intervale regulate de catre autoritatile competente sau
organismele agreate de autoritatile competente
● Cisternele fixe
◊ Proba de etanseitate la 3 ani
◊ Proba hidraulica la 6 ani
● Containerele cisterna
◊ Proba de etanseitate la 2,5 ani
◊ Proba hidraulica la 5 ani
● O proba de presiune hidraulica pentru controlul etanseitatii cisternei la presiunea maxima. Aceasta proba
permite
◊ Controlarea absentei fisurilor sau a porilor existenti in cordonul de sudura
◊ Verificarea clapetelor de fund si a vanelor terminale de descarcare care trebuie sa suporte presiunea fara
nici o scurgere
● Controlul bunei functionari a echipamentului de serviciu
● Inspectia vizuala externa a cisternei
● Controlul grosimii minime a peretilor cisternei
● Lichidul utilizat in timpul probei de etanseitate este apa sau alt lichid sau gaz care nu este periculos
Cisternele pentru transportul produselor din clasa 3-5.1-6.1-8, care au o sectiune circulara:
Protectia calorifuga este foarte gazoasa (250-300 mm) la cisternele utilizate pentru transportul de gaze lichefiate la
temperaturi foarte scazute. De asemenea la aceste gaze puternic refrigerate se utilizeaza si protectia calorifuga „izolare sub
vid”.
Intr-o cisterna, pentru transportul de produse periculoase ADR pe teritoriul national se pot transporta:
Nota: Pentru a transporta produse extrem de corozive pentru metale (de exemplu acid clorhidric, acid fluorhidric,
clorura ferica) trebuie sa existe un invelis de protectie interna (cauciuc sau ebonita) rezistent la produsele care trebuie
transportate.
Documentele de bord ale unui vehicul cisterna obligatorii pentru transportul international de marfuri periculoase
sunt:
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza numai tipurilor
de vehicule nominalizate si definite in ADR, respectiv:
● Vehiculelor cisterna
● Vehiculelor purtatoare de cisterne demontabile
● Vehiculelor-baterie cu o capacitate mai mare de 1000 l
● Vehiculelor care transporta containere cisterna cu o capacitate mai mare de 3000 l.
Intr-o cisterna, pentru transportul de produse periculoase ADR pe teritoriul national se pot transporta:
In livretul tehnic al vasului cisternei se preciezeaza suplimentar substantele care pot fi transportate
● Fiecare substanta este identificata dupa denumirea tehnica, numarul de identificare al substantei si al pericolului
care se aplica pe panou, clasa, grupa si subgrupa, precum si eticheta sau etichetele de pericol care trebuie aplicate pe
cisterna. De asemenea se precizeaza gradul de umplere maxim si densitatea.
● In cisterna nu se pot transporta decat substantele trecute in livretul tehnic al cisternei
● Transportul substantelor non periculoase poate fi efectuat numai daca este expres indicat in livretul cisternei si
numai in conditiile indicate in livret
● In cisternele pentru marfuri periculoase nu se pot transporta materii alimentare
● Pentru transportul substantelor periculoase alimentare (alcool etilic) se construiesc cisterne speciale ce sunt
autorizate de Ministerul Transporturilor – Registrul Auto Roman (RAR) sau de alte institutii autorizate de RAR.
In timpul controalelor la un transport de marfuri periculoase in cisterna, sunt considerate infractiuni grave:
● Transportul efectuat cu mai multe moduri de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian)
● Pentru a putea imbarca o unitate de transport cu o cisterna pe un tren in documentul de transport se poate indica:
◊ Transport efectuat in conformitate cu marginalul 15 ADR, acest lucru inseamna ca este aprobat de ADR
◊ Transport efectuat in conformitate cu punctul 1.9 apendice X RID, inseamna ca este aprobat IMO
● Un vehicul cisterna agreat ADR poate fi transportat pe calea ferata si invers
● Un vehicul cisterna agreat ADR si RID poate fi transportat maritim numai dupa o agreare IMO
● Un container cisterna agreat IMO poate fi transportat pe un vehicul rutier, dar se intocmeste un document
suplimentar in care se precizeaza „transport derulat in conformitate cu marginalul 212.190 ADR”, in cazul mijloacelor de
transport aprobate numai de IMO.
● Sa incarce numai substantele care sunt trecute in documentele tehnice ale cisternei
● Sa prezinte la incarcare documentele tehnice ale cisternei care autorizeaza incarcarea substantelor periculoiase
● Sa prezinte la incarcare documentele de transport care arata substantele care au fost descarcate daca
compartimentele cistenei sunt necuratate
● Sa prezinte incarcatorului documentele de transport ale substantelor care au fost deja incarcate in alte
compartimente, daca este cazul
● Sa cantareasca dupa incarcare si, in caz de suprasarcina, chiar de 50 kg, sa ceara reechilibrarea greutatii maxime
prin descarcarea excedentului
● Sa obtina documentele necesare de transport (documentul de transport, consemnele de securitate etc.)
● Sa efectueze semnalizarea si etichetarea cisternei (panouri oraj cu numere si etichete)
● Sa controleze gradul de umplere
● Sa opreasca motorul, sa franeze vehiculul, sa pozitioneze calele de oprire si sa actioneze, daca este cazul
intrerupatorul cu comanda dubla
● Sa efectueze impamantarea echipotentiala pentru lichidele cu punctul de aprindere sub 61ºC
● Sa poarte echipamentul de protectie individuala
● Sa nu paraseasca niciodata vehiculul pe toata durata operatiunilor de incarcare-descarcare
● In caz de furtuna cu tunete si fulgere sa opreasca operatiunile de incarcare-descarcare
● In timpul incarcaturii in aer liber:
◊ Sa fie deschise numai capacul prin care intra lichidul
◊ Toate capacele gurilor de vizitare, care nu sunt utilizate pentru incarcare, trebuie sa fie inchise
◊ Presiunea lichidul trebuie sa fie redusa la inceputul incarcarii trebuie sa fie la o inaltime care sa permita
lichidului care creste, sa il acopere rapid
● Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida situata in partea superioara a
cisternei
● Trebuie sa conectele tubulatura de faza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa situata in
partea superioara a cisternei
● Sa urmareasca (manometrul de presiune) incarcarea astfel ca presiunea maxima de serviciu sa nu fie depasita
● Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida (in acest caz vana terminala)
situata in partea inferioara a cisternei
● Trebuie sa conecteze tubulatura de faza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa situata in
partea superioara a cisternei
● In afara de vana terminala, trebuie sa se deschida si vana de fund
● Daca trebuie sa intervina in partea superioara sa ridice balustrada
● Sa informeze destinatarul despre denumirea exacta a produselor transportate
● Sa se informeze intotdeauna daca rezervorul destinatarului are o capacitate suficienta pentru a primi intreaga
cantitate de substanta care trebuie descarcata
● Sa pastreze la sfarsitul operatiunilor de descarcare panourile de semnalizare si etichetele de pericol
● Sa actioneze personal pompele si compresoarele vehiculului
● La o cisterna cu trei compartimente, care trebuie sa descarce in trei localitati diferite ordinea este:
◊ mai intai, compartimentul central, in prima localitate
◊ in a doua localitate, compartimentul posterior
◊ ultimul compartiment, cel anterior, in a treia localitate
● Sa cunoasca:
◊ Limitele de incarcare la fiecare substanta periculoasa la temperatura de incarcare si sa aiba in vedere
densitatea substantei respective
◊ Gradul de umplere minima
◊ Gradul de umplere maxima
● Sa opreasca motorul, in afara de cazul in care este necesara functionarea echipamentelor suplimentare (pompa,
compresor etc.)
● Sa franeze vehiculul, sa puna calele de oprire si sa actioneze intrerupatorul cu comanda dubla al bateriei de
acumulatori
● Sa poarte echipamentul de protectie individuala
● Sa nu paraseasca niciodata vehiculul pe toata durata operatiunilor de incarcare-descarcare
● Sa inchida clapeta pe fund, lasand deschisa vana terminala de descarcare pentru a observa eventualele pierderi
prin clapeta de fund
● In caz de furtuna cu tunete si fulgere, sa intrerupa incarcarea substantelor cu risc de inflamabilitate
● Daca incarcarea este efectuata intr-un loc public sa se indeparteze curiosii
● In caz de incarcare superioara in aer liber sa nu deschida decat capacul gurii de vizitare interesate
● Toate capacele gurilor de vizitare care nu sunt utilizate pentru incarcare trebuie sa fie inchise
● Presiunea lichidului trebuie sa fie redusa la inceputul incarcarii
● Tubul de incarcare nu trebuie sa atinga nici fundul cisternei, nici marginea dornului, ci trebuie sa fie la o
inaltime care sa permita lichidului care creste, sa il acopere rapid
● In timpul incarcarii superioare in circuit inchis soferul:
◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida situata in partea
superioara a cisternei
◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de gaza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa
situata in partea superioara a cisternei
● Dupa ce a facut legaturile necesare trebuie sa se asigure verificand manometrul cisternei ca presiunea maxima
de serviciu nu este depasita
● In timpul incarcarii inferioare in circuit inchis soferul:
◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida situata in partea
inferioara a cisternei (vana terminala de descarcare)
◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de faza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa
situata in partea superioara a cisternei
● In afara de vana terminala de descarcare, trebuie sa se deschida si clapeta de fund
● Sa ridice balustrada de pe cisterna
● Sa verifice in documentul de transport daca substanta poate fi transportata in vehiculul cisterna iar daca sunt
neclaritati trebuie sa adreseze intrebari incarcatorului
● Sa prezinte documente ale substantelor continute in alte compartimente sau daca compartimentele sunt goale, sa
prezinte documente din care sa reiasa substantele care au fost incarcate ultima data
● Sa nu depaseasca masa maxima admisa pe axe si in general sa solicite o incarcatura echilibrata
● Sa efectueze semnalizarea cisternei incarcate cu substante aplicand numele de pe panourile oranj si etichete de
pericol, conform livretului tehnic al vasului cisternei
● Sa primeasca documentele de transport (consemnele de securitate-fisa de siguranta, CMR)
● Sa cunoasca buna functionare a dispozitivelor de siguranta instalate pe vehicul cisterna
Alte reguli specifice operatiunii de descarcare a vehiculului cisterna pe care soferul trebuie sa le respecte:
● Sa efectueze impamantarea pentru toate lichidele care au punctul de inflamabilitate sub 61ºC
● Sa efectueze corect conectarea tuburilor flexibile
● Sa informeze destinatarul produselor cu exactitate despre substantele care urmeaza sa fie descarcate
● Sa intrebe daca rezervorul destinatarului are capacitatea suficienta pentru a descarca intreaga cantitate de
substanta care trebuie descarcata
● Sa asiste la toate operatiunile de descarcare fiind pregatit sa intervina
● Sa descarce mai intai compartimentul central
● Sa descarce al doilea compartiment posterior
● Sa descarce ultimul compartiment anterior
● Sa controleze tuburile flexibile din dotarea unitatii de transport (nu se folosesc tuburile flexibile cu umflaturi sau
sparturi ori cu stricaciuni)
● Trebuie sa deschida clapeta de fund, vana terminala de descarcare si capacul gurii de vizitare
● Pentru a se evita defectarea cisternei prin depresurizare, poate sa deschida numai vana superioara de faza lichida
cu diametrul nominal de 80 mm
● Trebuie sa deschida clapeta de fund, vana terminala de descarcare si capacul gurii de vizitare
● Pentru a evita depresurizarea cisternei poate sa deschida numai vana superioara de faza lichida cu diametrul
nominal de 80 mm
● Daca tubul flexibil din partea cisternei se desface, pentru a nu risca, trebuie mai intai sa se inchida clapeta de
fund si pompa
● Daca tubul flexibil din partea clientului se desface, pentru a nu risca, trebuie mai intai sa se inchida vana
terminala de depozitare si pompa
● Daca trebuie sa se faca descarcarea in circuit inchis, conecteaza tubul flexibil la vana terminala de descarcare si
tubul flexibil de faza gazoasa la vana superioara de faza gazoasa
● Conecteaza tubul flexibil la vana terminala de descarcare care intercepteaza tubul plonjor si deschide gura de
vizitare
● Daca trebuie sa se faca descarcarea in circuit inchis, conecteaza tubul flexibil la vana terminala de descarcare
inferioara si tubul flexibil de faza gazoasa la vana superioara de faza gazoasa
● Daca se descarca cu tubul plonjor superior, poate oricum sa efectueze circuitul inchis
● In caz de scurgere intre racordul tubului flexibil si vana de deasupra tubului plonjor, trebuie mai intai sa inchida
pompa si apoi vana
● Conecteaza tubulatura de presiune la vana descarcare care intercepteaza tubul plonjor si apoi pune cisterna la
faza gazoasa sub presiune
● Se expune la pericole mult mai mari decat la descarcarea prin gravitatie sau cu pompa
● Trebuie sa controleze manometrul situat pe tubulatura de presiune (rampa de punere sub presiune) a cisternei
sau a compresorului ca presiunea maxima de serviciu nu este depasita
● Daca la sfarsitul operatiunii de descarcare pentru a evacua presiunea din cisterna, deschide vana situata pe tubul
plonjor, se expune la riscuri grave
● Poate sa introduca in cisterne gaze inerte (de exemplu azotul) daca substantele nu au punctul de aprindere scazut
In caz de supraumplere a unui rezervor fix (de depozitare al clientului) cu un gaz lichefiat inflamabil, trebuie:
Curatirea cisternei:
● Consta intr-o spalare inferioara riguroasa pentru eliminarea resturilor substantei care au fost transportate
● Poate fi efectuata numai de catre statiile de spalare autorizate sau la destinatar daca acesta este autorizat de
autoritatile competente
● Impreuna cu degajarea sunt operatiuni obligatorii inainte de a se putea intra in cisterna
● Spalarea externa a cisternei este obligatorie daca se gasesc urme de reziduuri sau resturi de substanta la
exteriorul cisternei
● Spalarea externa poate fi realizata si de sofer numai daca poarta masca de gaz cu filtru corespunzator si sub
supraveghere externa
● Este un prilej pentru a verifica si inlocui garniturilor de vizatare si de spalare
● Include si spalarea minutioasa a tubulaturii de golire si a tuburilor flexibile utilizate
In general la transportul de marfuri periculoase trebuie sa fie angajati cei mai buni soferi. O eroare umana la
transportul substantelor periculoase in cisterna poate avea consecinte foarte grave.
● Distantele de franare la un vehicul cisterna este mai mare fata de un vehicul incarcat cu saci
● Dupa o franare brusca este oportun sa se tina apasata timp de cateva secunde pedala de frana pentru a se evita
deplasarea vehiculului din inertie
In concluzie, nu deplasarea lichidului este cauza rasturnarii vehiculului cisterna ci deplasarea cu viteza ridicata in
curbe ori viraje si franarea brusca.
Viteza trebuie corelata cu raza curbei, iar franarea vehiculului cisterna trebuie terminata inainte de inceperea
virajului.
Multe cisterne au fost rasturante in curbe sau viraje stranse de soferi cu experienta care circulau pe acele trasee ani
de zile. Rutina duce de cele mai multe ori la scaderea atentiei.
● Vederea orientata astfel incat sa-ti asiguri o imagine globala a ceea ce se intampla in fata
● Decelerarea situatiilor periculoase si reactia prompta la greselile participantilor la trafic, pentru ca acestea sa nu
se transforme intr-o situatie de urgenta. In general, reactia rapida a soferului presupune efectuarea a doua manevre:
◊ Reducerea vitezei
◊ Schimbarea directiei
● Iata de ce ambele manevre trebuie executate din timp si cu finete
● Sa impiedice deversarea produsului in cursuri de apa astupand sparturile cu nisip sau pamant
● Sa se evite ca substanta sa se scurga in canale de scurgere si subterane utilizand prelate prevazute in acest scop
● Daca cisterna este sub presiune cu substante netoxice, deschideti cu atentie vana de gaz pentru a diminua
scurgerea de substanta
● Daca cisterna are mai multe compartimente, din care unele sunt goale, transferati substanta din compartimentul
avariat
● Limitati extinderea suprafetei contaminate utilizand materiale absorbante din dotare, pamant sau nisip
● Sa recuperati pierderile intr-un recipient din dotarea unitatii de transport prevazut pentru aceasta eventualitate
Substantele si obiectele vizate de la clasa 1 sunt admise la transport numai daca sunt enumerate in tabelul 2101 sau
au atribuite o rubrica n.s.a., suplimentara, in acelasi tabel. Aceste substante sunt admise la transport numai sub rezerva
respectarii conditiilor prevazute la marginalul 2102 (2) pana la 2116, de la apendicele A1 su cele din anexa B pentru
substantele si obiecte explozive din ADR.
a) substantele explozive sunt substantele solide sau lichide (sau amestecuri de substante) care sunt susceptibile
prin reactie chimica sa emane gaze la o temperautura, la o presiune si o viteza din care pot sa rezulte distrugeri, pagube,
daune ale imprejurimilor.
Substantele pirotehnice: substante sau amestecurile de substante destinate sa produca un efect termic, luminos,
sonor, gaze sau fumigene sau o imbinare de astfel de efecte, avand drept consecinta reactii chimice exotermice auto-
intretinute nedetonante.
● Substantele explozibile a caror sensibilitate este excesiva sau susceptibila de a reactiona spontan nu sunt admise
la transport
● Substantele care nu sunt substante explozibile dar, care pot forma un amestec exploziv de gaze vapori sau de
pulberi, nu sunt in substantele de clasa 1, substantele explozibile dizolvate in apa sau in alcool al caror continut in apa sau
alcool depaseste valorile limita indicate la tabelul 2101 si contin plastifiante – aceste substante explozive sunt enumerate la
clasa 4.1 (marginal 2401, 21º, 22º si 24º) sau aceste substante explozibile, pe baza riscului principal sunt enumerate la clasa
5.2
b) obiecte explozive: obiecte continand una sau mai multe substante explozive sau substante pirotehnice fabricate
in scopul de a produce un efect scenic sau pirotehnic
c) substante si obiecte care nu sunt enumerate la a) si b) dar care sunt fabricate pentru a produce un efect prin
explozive sau au o destinatie pirotehnica.
NOTA: masinile continand substante explozive si/sau substante pirotehnice in cantitati de natura sa produca
accidental amorsarea acestora in cursul transportului care ar produce un incendiu sau degajare de caldura sau zgomot brusc
nu fac parte din clasa 1.
Substantele si obiectele fara numar care apar insotite de rubrica n.s.a. nu pot fi transoportate decat cu acordul
autoritatii competente a tarii de origine si in conditiile fixate de aceasta autoritate.
Codul substantelor si obiectelor de la clasa 1 se compune din numarul diviziunilor clasei 1 litera grupei de
compatibilitate.
Definirea diviziunilor
Clasa 1 este impartita in 6 diviziuni cu un risc bine definit. Aceste diviziuni permit formarea codului de clasament
al explozibililor, format din doua cifre. Prima cifra indica intotdeauna clasa – 1, si a doua reprezinta tipul de risc (de la 1 la
6).
1.1 Substante si obiecte ce comporta un risc de explozie in masa (o explozie in masa este o explozie care afecteaza
practic instantaneu intreaga masa a incarcaturii)
1.2 Substante si obiecte care comporta un risc de proiectare fara risc de explozie in masa
1.3 Substante si obiecte care comporta un risc de proiectare sau suflu usor (deplasarea aerului), dar fara riscul de
explozie in masa
a. Combustia are loc cu o degajare de caldura considerabila si/sau.
b. Zgomote de la unele sau altele cu efecte minime de suflu sau de proiectare sau si unul si altul.
1.4 Substante si obiecte care nu prezinta decat un pericol minor in caz de incendiu sau amorsare pe durata
transportului.
Efectele sunt limitate la colete si nu pot produce proiectare de fragmente de marimi considerabile sau la distanta
notabila. Un incendiu exterior nu poate sa antreneze sau la distanta notabila. Un incendiu exterior nu poate sa antreneze o
explozie instantanee in masa totala a continutului coletelor.
1.5 Substantele foarte putin sensibile care comporta un risc de explozie in masa foarte mic. La aceste substante, in
conditii normale de transport, nu exista decat o foarte usoara probabilitate de amorsare sau de trecere de la ardere la
detonatie. Aceste substante nu trebuie sa explodeze la foc exterior.
1.6 Obiecte extrem de putin sensibile care nu comporta un risc de explozie in masa. Aceste obiecte nu contin decat
substante detonante extrem de putin sensibile si prezinta o probabilitate neglijabila de amorsare sau propagare accidentala.
NOTA: Riscul care-l au obiectele de la diviziunea 1.6 este limitat la explozia obiectului unic.
● Este formata dintr-o majuscula din care se deduce daca transportul in comun in aceeasi unitate de transport de
substante apartinand la diferite grupe este admis si
● Permite formarea codului de clasament al marfurilor din clasa 1 permite reperarea explozibililor care au
caracteristici similare si regruparea lor astfel incat sa se excluda transportul cu acelasi mijloc de transport.
Codul de clasament al marfurilor de la clasa 1 este format din numarul de diviziune si grupa de combatibilitate.
Poate fi de exemplu 1.1 C sau 1.1 B.
Grupa de
A B C D E F G H J L N S
compatibilitate
A X
B X 1/ X
C X X X X 2/ 3/ X
D 1/ X X X X 2/ 3/ X
E X X X X X
F X
G X X X X X
H X X
J X X
L 4/
N 2/ 3/ 2/ 3/ 2/ 3/ 2/ X
S X X X X X X X X X X
Inainte de a prezenta alte prevederi din ADR va prezentam cateva prevederi din Legea nr. 126/1995 privind
regimul materiilor explozive din Romania.
● Explozivi propriu-zisi
● Amestecuri explozive, pirotehnice
● Mijloace de initiere si cele auxiliare
● Alte substante sau amestecuri de substante destinate sa dea instantanee, cu degajare de caldura si gaze la
temperatura ridicata
Transportul si manuirea materiilor explozive, cu exceptia obiectelor artizanale si distractive se efectueaza sub
directa supraveghere a artificierilor autorizati si numai cu personalul special instruit pentru asemenea operatiuni.
Fiecare transport de materii explozive se efectueaza cu mijloace special amenajate, pe baza ordinului de transport
eliberat si semnat de beneficiarul transportului.
Incarcarea, transportul, descarcarea, depozitarea si distrugerea materiilor explozive in timpul noptii sunt interzise.
Paza transportului de materii explozive de la producator la depozitele de baza, indiferent de mijlocul de transport
se asigura de catre unitatile Ministerului de Interne, pe cheltuiala beneficiarului.
Paza materiilor explozive, in tranzit pe teritoriul Romaniei, se asigura de catre Ministerul de Interne – contra cost
– dupa verificarea prealabila a integritatii sigiliilor aplicate de expeditor, la solicitarea organelor care au atributii privind
transporturile si expeditiile internationale.
Diferitele tipuri de explozivi si mijloacele de initiere si aprindere care pot fi depozitate sau transportate in comun:
a) Explozivii cu continut de nitroglicerina sau nitroglicol mai mare de 6%, impreuna cu explozivi de siguranta
(antigrizurosi), cu conditia sa fie depozitati pe rafturi separate;
b) Hexogenul, impreuna cu pentrita, tetrilul si amestecurile facute cu trotil (cu bustere, detoroc etc.);
c) Pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteze de ardere lenta cu
degajari mici de fum, impreuna cu explozivi pe baza de clorati si perclorati;
d) Pulberile coloidale fara fum;
e) Capsele detonante de orice fel, impreuna cu relee detonante si sistem de initiere „Nonel”;
f) Fitilele detonante pe baza de pentrita, impreuna cu explozivii prevazuti la lit.b) si c), iar cei pe baza de hexogen,
impreuna cu cei de la lit b);
g) Incarcaturile de hexogen, impreuna cu pulberile de sonda folosite de echipele de perforare la sonda.
Se poate trage concluzia ca explozivii cu utilizare militara sau civila se impart in:
● Explozivi de initiere (primari)
● Explozivi brizanti (secundari), brizanta fiind puterea de distrugere a mediului inconjurator
● Pulberi
● Compozitii pirotehnice
Explozivii de initiere sunt extrem de sensibili la actiuni mecanice ca lovire, zgariere, frecare si la scantei la foc.
Puterea lor de explozie este extrem de mica. Din acest motiv nu se folosesc ca incarcaturi de lupta ci numai pentru initierea
(detonarea) altor explozivi mult mai putin sensibili, dar cu puterea de explozie (brizanta) mult mai mare.
Exemple: fulminantul de mercur, azotura de plumb etc. acestia fiind folositi la fabricarea capselor detonante, a
capselor de aprinderesi a focoaselor de munitii.
Explozivii brizanti sunt cu mai mult putin sensibili la socuri sau pastrare ceea ce determina folosirea lor la
incarcarea minelor, grenadelor, bombelor de aviatie, proiectilelor de artilerie. Exemple: trotilul, tetrilul, hexogenul si
pmetritul.
Pulberile sunt incarcaturi de azvarlire pentru diferite guri de foc sau incarcaturi de propulsie pentru rachete ori
pentru fitile pirotehnice. Cel mai cunoscut este praful de pusca.
Compozitiile pirotehnice sunt amestecuri mecanice de substante carburante si oxidante. Se utilizeaza la fabricarea
incarcaturilor de semnalizare cu fum si de diferite culori, trasoare (gloante luminoase), rachete de semnalizare.
Reactia chimica de descompunere a amestecului exploziv poate fi provocata de urmatoarele actiuni exterioare:
● incalzirea rapida a amestecului exploziv pana la temperatura sa de explozie;
● frecarea sau o alta actiune mecanica;
● initierea de la o alta explozie.
Presiunea produsilor de explozie este cauza directa a actiunii de distrugere a mediului inconjurator.
Substantele periculoase de la alte clase periculoase (clasele 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2) pot exploda datorita
urmatoarelor cauze:
● scapari permanente sau accidentale din rezervoare sau din pompe a unor gaze combustibile lichefiate sau
hidrocarburi lichide;
● scapari accidentale lichide sau gaze inflamabile, provocate de defectiuni sau neetanseitati etc.;
● raspandirea pe sol de balti (panze) de lichide inflamabile datorate unor accidente survenite in timpul
transportului, manipularii sau stocarii etc.
Efectele exploziilor
Schijele sunt bucati de metal cu marginile neregulate ascutite, de marimi diferite provenind din corpul bombei sau
proiectilului explodat, care provoaca moartea sau mutilarea corpului neprotejat;
Suflul este o unda de aer comprimat rezultata din dilatarea foarte rapida a gazelor rezultate din explozie si se
propaga ca o sfera crescanda, cu centrul in locul exploziei si se propaga ca o sfera crescanda, cu centrul in locul exploziei,
puterea sa scazand o data cu cresterea razei sale. Efectul suflului asupra corpului neprotejat se manifesta prin strivirea
partilor moi ale corpului (abdomen, ochi, timpane) provocand distrugerea unor organe si tesuturi, precum si hemoragii
grave interne.
Fosforul alb este o substanta solida, ceroasa, toxica, piroforica. Arde violent dezvoltand o temperatura de cca.
1200º. Acesta poate provoca lesne incendii asupra substantelor usor inflamabile. Pe pielea oamenilor fosforul alb provoaca
arsuri foarte grave care se vindeca foarte greu. De asemenea fosforul provoaca tulburari in organism care dureaza pana la
10 zile (dureri de cap si stare de oboseala generala).
Fosforul plastifiant este fosforul alb obisnuit amestecat cu o solutie vascoasa de cauciuc sintetic ce formeaza o
mixtura ce a capatat denumirea de fosfor plastifiant.
Prin plastifiere se intelege modificarea proprietatilor substantelor prin adaugarea de plastifianti (lichid sau solizi).
Alte prevederi din ADR utile transportatorului de susbtante si obiecte din clasa 1
● Deflagranti
● Detonanti
● Pirotehnici
Explozia este:
● un fenomen de transformare chimica sau fizico-chimica care survine intr-un interval de timp foarte mic.
● un sistem care, prin administrarea de mici cantitati de energie termica sau mecanica si care este capabil sa
dezvolte intr-un timp foarte scurt mari cantitati de energie, gaze si vapori.
● actiune ale carei efecte pot pune in pericol persoane si obiecte din cauza undei de soc a caldurii si a proiectilelor
● un fenomen care poate fi definit de termeni ca deflagratie sau detonare
Deflagratia este o ardere exploziva care se propaga cu viteza mica de ordinul metrilor pe secunda.
Detonatia este o reactie chimica, in general de ardere, care se propaga cu viteza mare (1000 – 10.000 m/s)
caracterizata printr-o actiune puternica de sfaramare si un zgomot foarte intens.
Detonator este un exploziv care amplifica impulsul dat de capsa detonanta la bombe, proiectile etc. in vederea
amorsarii unei incarcaturi mai greu detonabile; ansamblu format dintr-o capsa detonanta si un aprinzator chimic, folosit
pentru provocarea detonatiei unei incarcaturi explozive;
Arderea cu viteza ridicata a susbtantelor explozive este favorizata de oxigenul pe care-l contine, in majoritatea
cazurilor sau datorita comburantului pe care-l contin.
Punctul de deflagratie
Conditii de transport
Substantele si obiectele de la grupa de compatibilitate L nu pot fi transportate decat printr-o incarcare completa.
Cantitatea de substante sau obiecte ce pot fi transportate sunt stabilite in functie de diviziunea si de cifra
substantei, precum si de tipul autovehiculului.
Este interzisa atat in timpul transportului, cat si la incarcarea si descarcarea substantelor si obiectelor de la clasa 1,
utilizarea surselor de foc sau a celor care produc fum.
A. Colete
Ambalajul interior si ambalajul exterior trebuie sa protejeze eficient substantele si obiectele explozive contra
contactului cu metalul.
Dispozitivele de inchidere ale recipientelor care contin lichide explozive trebuie sa aiba etanseitate dubla.
Ambalajele interioare calele, materialele de fixare etc. trebuie sa fie astfel dispuse incat sa nu se produca o
deplasare periculoasa in interiorul coletelor sau a coletelor in timpul transportului.
Daca o presiune interna se creeaza si risca sa se dezvolte in recipient acesta trebuie sa fie astfel construit incat sa
nu se poata produce o detonatie datorita presiunii interne sau externe create.
Materialele de protectie trebuie astfel adaptate la proprietatile continutului in particular ele trebuie sa absoarba
daca continutul lichid transpira.
Substantele si obiectele explozive trebuie sa fie ambalate cum se indica in tabelele 1, 2 si 3 din ADR.
Ambalarea in comun
● substantele si obiectele cu numere de identificare diferite nu pot fi ambalate in comun. Substantele si obiectele
de la clasa 1 nu pot fi ambalate in comun cu substante de la alte clase periculoase care sunt supuse prescriptiilor ADR.
● obiectele de la grupele de compatibilitate C, D si E pot fi ambalate in comun.
● in tabelul 4 din ADR sunt identificate substantele care pot fi reunite in acelasi colet, in conditiile indicate.
Este interzisa:
● incarcarea si descarcarea intr-un loc public a substantelor si obiectelor de la clasa 1, fara acordul autoritatii
competente.
● incarcarea si descarcarea pe un amplasament public a substantelor si obiectelor de la clasa 1, fara a avea acordul
autoritatii competente, mai putin in situatia cand aceasta operatie este justificata de un pericol grav pentru securitatea
publica
Curatirea inainte de incarcare a autovehiculului
Inainte de incarcarea, autovehiculul este supus unei operatii atente de curatire a suprafetei caroseriei.
Etichetele de pericol
Autovehiculele care transporta obiecte si substante de la clasa 1, trebuie sa poarte etichetele model 1, 1.4, 1.5, sau
1.6 pe partile laterale si pe partea din spate.
Autovehiculele care transporta mai multe substante si obiecte de la clasa 1 trebuie sa poarte etichete in ordinea:
Unitatile de transport care contin substante si obiectele de la cifrele si numerele de mai jos trebuie sa aiba aplicate
si etichetele conform model 6.1:
● 01º Nr. 0224
● 04º Nr. 0076 si 0143
● 21º Nr. 0018
● 26º Nr. 0077
● 30º Nr. 0019
● 43º Nr. 0031
Unitatile de transport care contin substante si obiecte de la cifrele si numerele de mai jos trebuie sa aiba aplicate si
etichetele conform model 8:
● 21º Nr. 0015 si 0018
● 30º Nr. 0016 si 0019
● 43º Nr. 0301 si 0303
Supravegherea autovehiculelor
Substantele si obiectele de la aceasta clasa trebuie sa fie supravegheate in permanenta pentru a preveni price
actiune de rea-vointa si pentru a atentiona soferul si autoritatea competenta in cazul producerii unui incident.
Stationarea
La incarcarea sau descarcarea autovehiculelor care transporta obiecte si substante de la clasa 1 trebuie pastrata o
distanta de cel putin 50 m, intre autovehicule.
La circulatia in convoi trebuie pastrata o distanta de cel putin 50 m intre autovehiculele aflate in mers pentru a
putea observate.
In scrisoarea de transport trebuie mentionat numarul de identificare si denumirea substantei asa cum apare la
marginalul 2101 tabelul 1 coloana 2
Exemplu: „0160 pulbere fara fum, 1.1 C, 2º 4600 Kg, ADR”
Pentru alte marfuri trebuie indicat tipul explozibilului.
Pentru transportul substantelor si obiectelor care au afectat rubrica n.s.a. trebuie adaugat si o copie cu acordul
autoritatii competente cu conditiile de transport din scrisoarea de trasura. Aceasta trebuie redactata in limba tarii de plecare
precum si in limba engleza, franceza si germana.
C. Ambalaje goale
● Saci
● Butoaie metalice sau din lemn
● Cutii de lemn
● Ambalaje combinate
● GRV sau IBC
◊ Trebuie sa protejeze substantele si obiectele si sa impiedice scurgerile si sa nu creasca riscul de
amorsare
◊ Constructia lor trebuie sa permita manipularea, in conditii normale de transport, a unui colet in deplina
siguranta
◊ Trebuie sa suporte greutatea normala de stivuire fara ca rigiditatea lor, si in consecinta si protectia lor,
sa fie compromise
● Ambalajele goale necuratate, care au continut substante explozive sunt periculoase deoarece:
◊ La cresterea temperaturilor reziduurilor pot exploda
◊ Mici urme de substante pot produce explozii considerabile
◊ Pot contine reziduuri explozibile
● Trebuie sa fie bine inchise si ermetice, ca si cum ar fi pline
● Trebuie sa se pastreze etichetele de pericol, numarul de identificare si denumirea substantei ca si cum ar fi pline
La transportul substantelor si obiectelor explozive se utilizeaza, cum era si firesc, numai ambalaje I si II avand
marcate literele X sau Y, deci numai ambalaje de foarte buna calitate si cele de buna calitate.
Etichetele pentru substantele si obiectele care apartin diviziunilor 1.4 – 1.5 – 1.6
● Nu se pot incarca in acelasi vehicul substante periculoase din orice alta clasa de pericol
● Este admisa numai incarcarea in comun cu produse alimentare si numai daca sunt indeplinite anumite conditii
de separare
● Se refera la masa totala de substanta exploziva sua la masa neta continuta in ansamblul obiectelor explozive
● Variaza intre 50 si 15.000 kg, in functie de gradul de pericol
● Unele pot fi transportate fara limita, in afara de depasirea sarcinii utile a vehiculului
● Se refera la o singura unitate de transport
● Depinde de diviziunea careia ii apartine marfurile si de cifra de enumerare
● Depinde si de tipul unitatii de transport (tipul I, II sau III).
Masurile principale pe care trebuie sa le respecte soferul atunci cand manipularea coletelor explozive
● Sa stivuiasca (arimeze) si sa le blocheze in asa maniera incat sa impiedice orice deplasare a coletelor unele fata
de celelalte si fata de peretii vehiculului
● Nu trebuie sa supuna coletele la socuri compresiuni sau frecari
● Sa nu se depaseasca inaltimea obloanelor la vehiculele cu prelata
● In colete
● Ambalate in colete si incarcate in containere pentru colete (box containere)
● In ambalaje mari (GRV sau IBC)
Ce diviziuni ale clasei 1 trebuie sa fie expediate exclusiv dupa incarcarea completa
● Diviziunea 1.1
● Diviziunea 1.2
● Diviziunea 1.5
Unitatile de transport care transporta substante si obiecte explozive sub limitele de scutire partiale:
Masa neta maxima admisibila, in kg, de materie explozibila continuta in marfurile din clasa 1 pe unitatea
de transport.
Unitate de Diviziune 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 si 1.6 -
transport Codul 01º 1º - 12º 13º - 25º 24º - 34º 35º - 45º 46º, 47 48º, 49º, 45º 91º
EX/ II 6,25 1000 3000 5000 15.000 Nelimitata 5000 Nelimitata
EX/ III 18,75 16.000 16.000 16.000 16.000 Nelimitata 16.000 Nelimitata
Conform ADR, o remorca sau o semiremorca noua de masa maxima admisa peste 10 t, prevazuta pentru
transportul de containere incarcate cu substante din clasa 1, trebuie sa fie echipat cu:
Pentru o unitate de transport ADR a substantelor si obiectelor explozive din clasa 1 mijloace de lupta impotriva
incendiilor sunt:
Un container incarcat cu colete care contin substante din clasa 1 trebuie sa aiba aceleasi caracteristici de
constructie ca si cele impuse pentru compartimentele de incarcare ale unitatilor de transport pe tipul I, II sau III, in functie
de substanta transportata. Un container pentru transportul substantelor pulverulente trebuie sa aiba podeaua prevazuta cu o
suprafata sau placaj nemetalic.
● Cu un panou de pericol amplasat anterior si unul amplasat posterior (ambele panouri sunt neutre – fara numere)
◊ Daca suprafata vehiculului este insuficienta, cu doua panouri de pericol neutre (unul anterior si altul
posterior, de dimensiuni reduse 300 mm x 120 mm)
● Prin expunerea pe cele doua parti si in spate a etichetei referitoare la substanta exploziva transportata
◊ Etichetele de pericol care se aplica pe vehicul pot fi micsorate la 100 m latura, daca suprafata
disponibila a vehiculului este insuficienta pentru aplicare
Semnalizarea unitatilor de transport care transporta containere incarcate cu substante si obiecte explozive:
● Pe cele doua laturi si la extremitatile containerelor trebuie aplicate aceleasi etichete ca si pe colete sau numai
cele de la diviziunea cea mai periculoasa
● Panourile de pericol sunt expuse pe unitatea de transport la partea anterioara si posterioara
Documentele de bord
● Certificatul de formare profesionala ADR este obligatoriu pentru toate vehiculele oricare ar fi masa maxima
admisa cu incarcatura
● In privinta substantelor transportate, pentru toate vehiculele care transporta substante explozive din oricare
diviziune
● Certificatul de agreare ADR al vehiculului, pentru transporturi internationale
◊ Indica substantele care pot fi transportate
◊ Este valabil un an de la data emiterii
◊ Este obligatoriu numai pentru trafic international
◊ Certificatul de agreare ADR pentru transporturi internationale, inclusiv pentru tractorul rutier este
obligatoriu numai pentru vehiculele tip II si tip III
● Scrisoarea de transport internationala CMR in care se indica:
◊ Denumirea substantei, numarul de identificare, cifra de enumerare, masa neta in kg a substantei si sigla
ADR
● Instructiunile de securitate
● In cazul transportului international de substante si obiecte explozive, care apartin unei rubrici n.s.a., documentul
de transport trebuie sa contina:
◊ Denumirea tehnica a substantei
◊ O copie a acordului autoritatii competente care sa precizeze conditiile de transport
◊ Poate fi de exemplu „0485 substanta exploziva n.s.a., denumirea tehnica corespunzatoare, 1.4G, 42º,
400 kg”
Iata de exemplu o mentiune in CMR: „0160 pulbere fara fum, 1.1 C, 2º, 4600 kg, ADR”
● In toate situatiile cand se transporta substante periculoase pe vehicule tip I, in afara de artificiile cu cifra de
enumerare 43º, Nr. ONU 0336
● Cand se transporta explozive de mina cu cifra de enumerare 4º si 48º, maximum 200 kg
● Canse transporta cartuse de vanatoare sau petarde pentru calea ferata cu cifra de enumerare 47º
Masurile pe care trebuie sa le adopte un sofer in timpul transportului marfurilor periculoase la clasa 1:
● In cazul opririi sau stationarii transportului, trebuie sa se asigure supravegherea unitatii de transport
● Trebuie sa controleze ca usile compartimentului de incarcare sa fie inchise
● In cazul unui incident sa informeze rapid organele de interventie, de ajutor
● Opririle trebuie sa fie limitate numai la cele de serviciu si daca este posibil departe de localitati
● In convoaie, la oprire ori in mers trebuie sa se pastreze o distanta minima de cel putin 50 m de vehiculele care
stationeaza ori fata de vehiculul din fata
● In colaborare cu insotitorul trebuie sa supravegheze in permanenta vehiculul, pentru a evita infractiunile (de
exemplu, furtul)
● Trebuie sa respecte toate regulile referitoare la opririle si circulatia din ADR, daca masa neta exploziva este mai
mare de 50 kg
● Trebuie sa intervina daca se declanseaza un incendiu la vehicul (motor sau cabina ori pneuri)
● Daca exista o scurgere pe caroseria vehiculului sa opreasca departe de localitati, sa opreasca motorul, sa stranga
si sa recupereze cu grija produsul folosind unelte antiscanteie
● Daca substanta cade pe sosea, sa intrerupa traficul delimitand zona accidentului, sa impiedice apropierea
curiosilor si sa anunte imediat organele de ajutor
● In caz de pierderi considerabile (din vehicul pe sosea) sa ia masuri dupa recuperarea substantelor ca soseaua sa
fie curatata si spalata cu apa
In timpul controalelor referitoare la transporturile de marfuri periculoase cu vehicule tip II sau III sunt
considerate infractiuni grave:
● Vehiculele care prezinta scurgeri datorita unei slabe etanseitati a compartimentului de incarcare
● Incarcarea vehiculelor peste cantitatile maxime autorizate