ADS - Secundar Inferior

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CASA CORPULUI DIDACTIC BOTOŞANI

Bd. M. Eminescu, Nr.40, 710171
Tel.0231 517556
Mail: ccd_botosani@yahoo.com, web: ccd.botosani.ro
PROGRAMUL A DOUA ŞANSĂ SECUNDAR INFERIOR
1. Precizări preliminare
Programul „A doua şansă”- învăţământ secundar inferior, se organizează în temeiul art. 30 (2) din Legea Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011, unde, în Capitolul II Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, Secţiunea a V-a
dedicată învăţământului gimnazial, se fac următoarele precizări:
„Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin
inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip A doua şansă, în vederea promovării
învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din
diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial.”
În prezent Programul A doua şansă”- învăţământ secundar inferior este aplicat pe baza:
- Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5248/31.08.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind
aplicarea programului „A doua şansă“ cuprinzând:
 Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă”-

învăţământ secundar inferior, anexa 3 la OMECTS 5248/2011;
 Plan cadru de învățământ pentru programul “A doua şansă”- învăţământ secundar inferior, anexa 4
la OMECTS 5248/2011.
- Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5529/04.10.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind
aprobarea programelor școlare pentru educația de bază în cadrul programului „A doua șansă” –
învățământul secundar inferior.
Scurt istoric al Programului „A doua șansă” – învățământ secundar inferior

Punctul de plecare al programului A Doua Șansă este anul şcolar 1999-2000, când, în cadrul unui proiect al
Centrului Educaţia 2000+ finanţat de Ministerul Afacerilor Externe Norvegia, Pactul de Stabilitate a fost iniţiat în
învăţământul obligatoriu, un „Program de combatere a marginalizării şi excluderii sociale şi profesionale a tinerilor
care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au competenţele minime necesare ocupării unui loc de muncă“.
După o perioadă în care diverse proiecte izolate au încercat continuarea pionieratului din 1999, o variantă structurată
şi posibil de aplicat la scară naţională a fost iniţiată de Ministerul Educaţiei prin intermediul proiectelor PHARE.
Pentru punerea în practică a unor mecanisme de îmbunătăţire a accesului la educaţie, Ministerul Educaţiei, prin
DGIP, a iniţiat Programul PHARE 2001 RO 01.04.02: Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu
focalizare pe romi, finanţat de Uniunea Europeană şi de Guvernul României. Un obiectiv al acestuia a fost:
„Asigurarea celei de-a doua şanse în educaţie pentru persoanele care nu şi-au finalizat studiile în învăţământul
obligatoriu (corecţia abandonului) “.
Valoarea adăugată de Programul PHARE 2001 faţă de 1999 a constat în:
1
Tel.0231 517556
 Modificări ca urmare a schimbărilor legislative, în sensul adaptării programului în contextul extinderii

învăţământului obligatoriu la zece clase, modificarea programelor de formare profesională iniţială de nivel 1
(dispariţia şcolilor de ucenici şi înlocuirea lor cu şcolile de arte şi meserii, restructurarea calificărilor
profesionale, adaptarea acestora la cerinţele pieţei muncii);
 Studii cu privire la structura programului A Doua Șansă în România comparativ cu situaţia din alte ţări
europene;
 Elaborarea de materiale privind educaţia adulţilor;
 Includerea aspectelor privind educaţia adulţilor în formarea cadrelor didactice;
 Asigurarea unui sprijin financiar pentru şcolile care au fost implicate în program.
În pofida acţiunilor întreprinse, s-au constatat că un număr mare de cursanţi nu puteau participa la programul A
Doua Şansă pentru că nu finalizaseră învăţământul primar; a apărut, aşadar, nevoia de a crea cadrul legislativ
pentru implementarea programului şi la acest nivel.
Prin noul Program PHARE/2003/005-551.01.02 Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate, cu aceeaşi
finanţare, Ministerul Educaţiei a avut în vedere extinderea mecanismelor deja create în Programul PHARE 2001,
redefinind grupul ţintă prin definirea zonelor de educaţie şi intervenţie prioritare, pe baza criteriilor socio-economice,
culturale şi educaţionale.
Rezultatele obţinute în Programul PHARE/2003 − valoarea adăugată a constat în:
 Crearea cadrului legislativ de organizare a programului „A Doua Şansă“: metodologia de organizare, noi
planuri-cadru (Ordinul MECT nr. 5160/6.10.2005; Ordinul MECT nr. 5333/25.10.2005; Ordinul MECT nr.
5735/29.12.2005);
 Iniţierea componentei A Doua Șansă − învăţământ primar;
 Elaborarea unui nou curriculum centrat pe competenţe (noi programe şcolare);
 Elaborarea materialelor educaţionale care să permită implementarea noului program: ghidurile
elevului/cursantului, ghidurile profesorului, ghiduri de evaluare.
Dacă într-o primă etapă, prin intermediul proiectelor PHARE din seria Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate (PHARE 2003), eforturile Ministerului Educaţiei s-au concretizat în direcţia creării cadrului legislativ, a
curriculum-ului şi materialelor educaţionale care să permită implementarea noului program A Doua Şansă, a formării
coordonatorilor de program la nivel judeţean, etapa ulterioară a fost aceea în care s-a concentrat pe modul în care
Programul este implementat în judeţe.
În această direcţie, eforturile Ministerului Educaţiei s-au concretizat prin intermediul Programului PHARE 2004/016-
772.01.01 Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate în a sprijini instituţional şi a consilia şcolile care derulau
programul prin:
 Oferirea de materiale informative şi de promovare a programului A Doua Şansă: Broşura de promovare a
programului; Pliante de informare; Postere; Construcţia unei secţiuni speciale în cadrul site-ului
www.accesla- educatie.edu.ro: Pagina web pentru şcoli; Pagina web pentru cursanţi;
 Reeditarea de materiale-suport (ghidurile, alte materiale);
 Editarea de noi materiale educaţionale: Ghidul directorului de şcoală; „ABC-ul programului A Doua Şansă“;
2
Tel.0231 517556
 Proces de monitorizare a programului care să ofere informaţii cantitative şi calitative despre program, astfel
încât să poată interveni cu corecţii şi îmbunătăţiri ori de câte ori este necesar: Chestionare pentru directorii
şcolilor, inspectorii şcolari, cadrele didactice implicate în program, evaluarea materialelor educaţionale,
cursanţi; Ghid pentru intervievarea cursanţilor; Mese rotunde la nivel judeţean;
 Formarea cadrelor didactice, inspectori, directori CCD, formatori etc. în direcţia activităţilor specifice
programului;
 Seminar de formare a formatorilor de cadre didactice, în vederea stabilirii de persoane-resursă la nivel
judeţean, capabile să livreze cursuri (printr-o ofertă a CCD-urilor) pentru cadrele didactice care predau în
programul A Doua Şansă − Sinaia, august 2007;
 Completarea cadrului legislativ de desfăşurare a programului, prin ORDIN nr. 2268/28.09.2007 privind
aplicarea programului „A Doua Şansă“. (în anul scolar 2005–2006 programul s-a derulat experimental în
judeţele în care s-a implementat Programul PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate“, iar în
2007 a fost revizuit şi extins la nivel naţional, în sensul că şcolile interesate puteau înfiinţa clase în programul
„A Doua Şansă“ cu acordul inspectoratelor școlare judeţene).
Prin Programul PHARE/2005/017-553.10.01.02 Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate, MECI s-a
concentrat, în continuare, pe modul în care programul este implementat în judeţe. Obiectivele urmărite au fost:
 Monitorizarea implementării programului „A Doua Şansă“ în cele 19 judeţe care beneficiau de granturi în
Programul PHARE 2005, precum şi monitorizarea implementării programului „A Doua Şansă“ în judeţele
care au beneficiat anterior de finanţare PHARE (PHARE 2003 şi 2004);
 Monitorizarea cursurilor de formare derulate la nivel judeţean pentru cadrele didactice implicate în
programul „A Doua Şansă”;
 Sprijin acordat echipelor judeţene de proiect în vederea promovării şi implementării programului „A doua
şansă” prin:
 Elaborarea planurilor de acţiune ameliorative pentru judeţele vizitate;
 Formarea coordonatorilor judeţeni ai programului „A Doua Şansă“, la Mamaia, septembrie 2008, în cadrul
unei consfătuiri organizate pentru aceştia de MECT;
 Listă atribuţii / responsabilităţi („fişa postului“) persoane implicate la nivel judeţean şi local.
Metodologia Programului a fost modificată prin Ordinul 5619 din 13 octombrie 2009 (Ordinul 5619/2009) pentru
modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea
Programului "A doua sansa".
Procesul de monitorizare a fost continuat şi în cadrul programului PHARE/2006/018-147.01.01.02)
„Evaluarea Impactului şi Diseminarea Rezultatelor Programelor PHARE Acces la Educaţie pentru
Grupuri Dezavantajate“ prin realizarea unei cercetări în perioada decembrie 2008—octombrie 2009, care s-a
finalizat cu elaborarea unui studiu de impact.
Revizuirea şi dezvoltarea programului „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior s-a continuat în cadrul
proiectului „Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau
în situaţie de abandon şcolar” din cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
3
Tel.0231 517556
2007 – 2013, axa prioritară 2 “Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de
intervenţie 2.2 ”Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii”.
Modificările aduse programului prin acest proiect sunt la nivel de motodologie, plan cadru, curriculum şi materiale
educaţionale.
Elemente novatoare introduse la nivelul Metodologiei prin proiectul „Educaţie, calificare şi facilitarea
tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar” din cadrul
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, axa prioritară 2 “Corelarea
învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea și corectarea
părăsirii timpurii a școlii”:
 Pregatirea profesionala în calificari de nivel 2, după parcurgearea stagiilor de practică

 Absolvenţii Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, care urmează stagiul
de pregătire practică de 720 de ore şi care susţin şi promovează examenul de certificare a
competenţelor profesionale, dobândesc şi certificat de calificare profesională de nivel 2.
 Stagiile de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 se organizează
conform prevederilor metodologiei, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5730/26.11.2010 şi cu aplicarea
programelor şcolare pentru stagiile de pregătire practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale
de nivel 2, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3646/04.02.2011.
 Absolvenţii Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, care nu parcurg
stagiile de pregătire practică sau nu promovează examenul pentru certificarea competenţelor
profesionale beneficiază de o recunoaştere parţială a pregătirii profesionale, prin recunoaşterea
adeverinţelor de modul şi prin nominalizarea competenţelor profesionale dobândite în portofoliul
personal pentru educaţie permanentă, care să îi permită continuarea studiilor în sistemul de formare
continuă a adulţilor.
 Adaptarea la noua structură a învăţamântului obligatoriu, respectiv curriculumul în concordanţă cu
ciclul inferior al învaţământului liceal, filiera tehnologica, şi nu cu Şcoala de Arte şi Meserii
 Pregătirea profesională în domeniile de pregătire de bază, respectiv în domeniile de pregătire
generală, se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătirea
practică şi stagiile de pregătire practică/instruire, din aria curriculară „Tehnologii”, ciclul inferior
al învăţământului liceal, filiera tehnologică, clasele a IX-a şi a X-a, aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.
nr. 3331/25.02.2010, Ordinul M.E.C.T.S. nr.3330/25.02.2010, Ordinul M.E.C.I. nr. 4857/31.08.2009 şi
Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4463/12.07.2010, adaptat de către fiecare unitate de învăţământ , cu condiţia
respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate în planul-cadru de învăţământ pentru
Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior.
 Alocarea creditelor
 Disciplinele studiate sunt repartizate, în cadrul ariilor curriculare, în module, fiecărui modul fiindu-i
alocat un număr de credite. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, conform planului-cadru
pentru Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior. La acest număr de credite, se
adaugă creditele corespunzătoare parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practică, respectiv
4
Tel.0231 517556
creditele alocate limbii materne, în cazul în care programul se desfăşoară în limbile minorităţilor
naţionale.
 Procedura de evaluare
 Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar
inferior, sunt:
a) evaluare iniţială – se desfăşoară înainte de debutul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an de
studiu. Se realizează, în cadrul sesiunilor de evaluare, de către Comisia de evaluare. Se adresează acelor
elevi care consideră că deţin competenţele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge, şi solicită
anticipat evaluare; constă în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probă de evaluare de modul.
b) evaluare curentă, formativă – se desfăşoară pe parcursul unui modul/modulelor corespunzătoare unui
an de studiu, de către cadrul didactic care predă modulul. Se adresează tuturor elevilor care parcurg şi
frecventează modulele.
c) evaluare finală de modul, pentru educaţia de bază – se desfăşoară după încheierea procesului de
predare-învăţare al unui modul. Se realizează de către cadrul didactic care predă modulul sau în situaţii
speciale, în cadrul sesiunilor de evaluare, de către Comisia de evaluare. Se adresează tuturor elevilor
înscrişi în program; constă în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probă de evaluare de modul.
 În cadrul sesiunilor de evaluare programate în cursul unui an şcolar, elevii pot susţine evaluări la
modulele nepromovate, indiferent de numărul acestora.
 Modificarea numărului de ore şi a numărului de credite alocate disciplinelor prin planul cadru
 Disciplinelor “Limba şi literatura maternă”şi “Limba şi literatura română” li se alocă acelaşi număr de ore,
acelaşi număr de credite şi aceeaşi poziţie în planul-cadru de învăţământ.
 Alocarile orare şi de credite ale tuturor disciplinelor au suferit modificări în funcţie de modificările
intervenite în organizarea învăţământului preuniversitar prin transformarea şcolii de arte şi meserii în liceu
tehnologic.
 Introducerea unor pachete cu discipline opţionale cu alocare de credite

 Complementar, în cadrul unor pachete cu discipline opţionale, cărora le sunt alocate credite, programul “A
doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior oferă elevilor şi posibilitatea de a studia elemente de
limba şi cultura unor minorităţi naţionale. Indiferent de limba în care se desfăşoară programul, de etnia
elevilor participanţi la program, aceştia pot opta pentru studierea pachetului de discipline opţíonale
menţíonat.
 Pachetele de discipline opţionale sunt oferite elevilor din programul ”A doua şansă”, pentru învăţământul
secundar inferior, în cadrul anului IV de studiu în interiorul cărora se găsesc module specifice. Elevul trebuie
să opteze pentru parcurgerea unuia din pachetele de discipline opţionale. Indiferent de opţiune, parcurgerea
modulelor din interiorul pachetului ales îi asigură elevului obţinerea a 6 credite.
 Modificari legate de studiul limbilor moderne
 În cazul limbilor moderne - “Limba engleză” şi “Limba franceză”- grupul de elevi poate opta pentru studierea
uneia din cele două discipline, ca şi limbă modernă 1. În această situaţie se va respecta numărul de ore şi
5
Tel.0231 517556
alocarea de credite, pe anii de studiu a limbii moderne 1, conform planului-cadru de învățământ, indiferent
pentru care dintre cele două limbi moderne se face opţiunea. Cealaltă limbă modernă va avea statutul de
limbă modernă 2 şi vor fi respectate numărul de ore și alocarea de credite pe anii de studiu din planul cadru.
 În cazul în care programul “A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior se organizează în una din
limbile minorităţilor naţionale studiul disciplinei “Limba modernă 2”este la decizia şcolii. Aceasta va fi oferită
dacă există cel puţin 8 solicitări scrise ale elevilor, în acest sens.
 Revizuirea programelor şcolare şi elaborarea unor noi programe şcolare

 Programe şcolare revizuite:
Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ENGLEZĂ
Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ
Programa şcolară pentru disciplina ŞTIINŢE
Programa şcolară pentru disciplina ISTORIE
Programa şcolară pentru disciplina GEOGRAFIE
Programa şcolară pentru disciplina CULTURĂ CIVICĂ/ EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 Programe şcolare noi

Programa şcolară pentru disciplina LIMBA FRANCEZĂ
MODULUL 1: Comprendre
MODULUL 2: S’exprimer
MODULUL 3: Interagir
Programa şcolară pentru disciplina ARTE
MODULUL 1: Dialogul artelor
Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR

MODULUL 1: Tu – Informat şi Competitiv
Programa şcolară pentru disciplina CONSILIERE ŞI ORIENTARE

MODULUL 0: Bine ai venit!
MODULUL 1: Călătoria
Modulul 1A: Eu şi proiectul meu
Modulul 1B: Surse şi resurse
Modulul 1C: Împreună
 Curriculum integrat si novator pentru disciplina Arte(nou)

 Educaţia muzicală şi Educaţia plastică-curriculum integrat
 Restructurarea ghidurilor şi elaborarea de noi ghiduri ale elevului şi profesorului
6
Tel.0231 517556
 59 ghiduri ale elevului şi ale profesorului, din care 40 revizuite şi 19 ghiduri noi, inclusiv un ghid de
adaptare curriculară pentru pregatirea profesională(aflate în diferite stadii de lucru: 51 sunt elaborate de
catre autori dar nu sunt finisate de către echipa de redactori , iar 8 sunt în fază de elaborare de către autori).
Documentele care se regăsesc în continuare în acest capitol cuprind:

 Metodologia privind organizarea Programului „A doua şansă”- învăţământ secundar inferior, cuprinzând două
secţiuni:
 prezentare sintetică a elementelor cheie ale metodologiei aprobate prin Ordinului M.E.C.T.S. nr.
5248/31.08.2011 – Anexa 3;
 aspecte ale aplicării metodologiei din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari.
 Prezentarea Planului cadru privind organizarea Programului „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior,
aprobate prin Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5248/31.08.2011 – Anexa 4;
 Prezentarea curriculumului pentru Programul „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior, programe
şcolare aprobate prin Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5529/04.10.2011;
 Prezentarea Programului de adaptare pentru cursanţii înscrişi în program, în scopul refamiliarizării
acestora cu şcoala, integrării în mediul educaţional – Modulul 0 (M0) “Bine ai venit!” – program
derulat în prima săptămână a fiecărui an şcolar de tip “A doua şansă”;
 Prezentarea generală a materialelor educaţionale – ghiduri pentru cursanţi şi cadrele didactice – stadiu de
draft;
2.Metodologia privind organizarea programului „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior
Prezentare sintetică
 Scopul programului
Sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât acestea să
îşi poată completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea pentru
obţinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.
 Grupul ţintă
În Programul „A doua şansă”- învăţământ secundar inferior, se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani care
au absolvit învăţământul primar.
 Efective de elevi
Clasele din Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, se pot constitui cu un număr minim de
8 elevi şi un număr maxim de 15 elevi. Situaţiile excepţionale care nu se încadrează acestor prevederi se aprobă
7
Tel.0231 517556
de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Pe parcursul duratei standard a programului, este permisă funcţionarea
claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire
individualizat al elevilor.
 Limba de predare
Limba de predare în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, este limba română.
În funcţie de necesităţile locale, programul se poate desfăşura şi în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile în
care există un minimum de 8 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor şi dacă
unitatea de învăţământ poate asigura resursele umane necesare şi traducerea, prin eforturi proprii, în limba
minorităţii naţionale respective, a materialelor elaborate în cadrul programului.
 Forma de organizare
Nivelul de studiu al elevilor cuprinşi în fiecare clasă poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.
Orele pot fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în timpul vacanţelor şcolare.
 Durata programului
Şcolarizarea în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, se desfăşoară pe durata
standard de 4 ani, prin cursuri organizate săptămânal, îmbinând pregătirea în domeniul educaţiei de bază cu
pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.
Programul are o durată flexibilă. Durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în parte, în
funcţie de competenţele demonstrate atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în cel al pregătirii profesionale. În
condiţiile în care elevul nu reuşeşte să achiziţioneze şi să demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul
educaţiei de bază şi/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata
standard a programului sau prin prelungirea acestuia. Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei
standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt descrise în anexa b) din metodologie.
 Înscrierea în Programul „A doua şansă” - învăţământul secundar inferior
Cine? În Programul „A doua şansă”- învăţământ secundar inferior, se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani
care au absolvit învăţământul primar. Se pot înscrie şi persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare
învăţământului gimnazial (V, VI, VII), au abandonat pe parcurs şi au depăşit vârsta maximă legală pentru reînscrierea
în învăţământul gimnazial, cursuri de zi.
Când? Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar
inferior, se poate face de două ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în ianuarie.
Programul poate începe cu serii noi de elevi, de două ori pe an, fie în luna octombrie, fie în luna februarie.
Unde? Înscrierea se face la unităţile de învăţământ care iniţiază programul, pe baza dosarului de înscriere, fără
examen.
8
Tel.0231 517556
 Derularea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul

secundar inferior
Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, este structurat în 4 ani de studiu, echivalenţi
claselor V – VIII şi IX-X din cadrul învăţământului secundar inferior, liceu – filiera tehnologică.
În anul I, se studiază discipline ale educaţiei de bază, repartizate în module, iar, în anii II – IV, acestora li se
adaugă modulele de pregătire profesională, conform planului-cadru specific programului „A doua şansă”, pentru
învăţământul secundar inferior.
Fiecare an de studiu se desfăşoară pe durata stabilită de unitatea de învăţământ, cu condiţia respectării
numărului de ore din planul-cadru, a notei privind planul -cadru de învăţământ pentru programul „A doua
şansă”- învăţământ secundar inferior şi a următoarei structuri:
a) o săptămână dedicată, la începutul fiecărui an de studiu, modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru elevi (M0);
b) maximum 6 săptămâni/an de studiu alocate sesiunilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior sau/şi pe
parcursul programului;
c) săptămânile de cursuri alocate desfăşurării modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată.
În alcătuirea schemei orare, se recomandă să nu se depăşească numărul de 4-5 ore pe zi pentru modulele
educaţiei de bază, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională.
Pregătirea pentru educaţia de bază se realizează prin aplicarea unui curriculum specific, modular, care
acoperă oferta disciplinelor din curriculumul naţional, adaptată specificului educaţiei adulţilor.
Pregătirea profesională în domeniile de pregătire de bază, respectiv în domeniile de pregătire generală, se
realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de
pregătire practică/instruire, din aria curriculară „Tehnologii”, ciclul inferior al învăţământului liceal, filiera
tehnologică, clasele a IX-a şi a X-a, aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3331/25.02.2010, Ordinul M.E.C.T.S.
nr.3330/25.02.2010, Ordinul M.E.C.I. nr. 4857/31.08.2009 şi Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4463/12.07.2010, adaptat de
către fiecare unitate de învăţământ, cu condiţia respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate în planul-
cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior.
Stagiile de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 se organizează conform
prevederilor metodologiei, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5730/26.11.2010 şi cu aplicarea programelor şcolare
pentru stagiile de pregătire practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 2, aprobată prin Ordinul
M.E.C.T.S. nr. 3646/04.02.2011.
Disciplinele studiate sunt repartizate, în cadrul ariilor curriculare, în module, fiecărui modul fiindu-i alocat un
număr de credite. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul „A
doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior. La acest număr de credite, se adaugă creditele corespunzătoare
parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practică, respectiv creditele alocate limbii materne, în cazul în care
programul se desfăşoară în limbile minorităţilor naţionale.
Frecventarea modulelor este obligatorie. Absenţele se înregistrează în catalog.Un elev poate fi scutit de la
frecventarea modulelor în anumite situaţii prevăzute în art. 13 din Metodologie.
 Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior
9
Tel.0231 517556
.
Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, are următoarele
componente:
a) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale, care constă în:
recunoaşterea şi echivalarea documentelor şcolare, în cazul educaţiei de bază, clasele a V-a, a VI-a şi a
VII-a; recunoaşterea unor competenţe digitale şi/sau lingvistice; recunoaşterea certificatului de calificare
profesională, în cazul pregătirii profesionale; echivalarea adeverinţei de experienţă în muncă;
b) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi informale şi nonformale, care
constă în: evaluarea şi recunoaşterea competenţelor corespunzătoare unui modul sau mai multor module
pentru educaţia de bază; evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale pentru una sau mai multe
unităţi de competenţă din standardul de pregătire profesională;
c) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului.
Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor se realizează conform procedurii
menţionate în anexa a).
Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior,
sunt:
a) evaluare iniţială – se desfăşoară înainte de debutul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an de
studiu. Se realizează, în cadrul sesiunilor de evaluare, de către Comisia de evaluare. Se adresează acelor elevi
care consideră că deţin competenţele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge, şi solicită anticipat
evaluare; constă în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probă de evaluare de modul.
b) evaluare curentă, formativă – se desfăşoară pe parcursul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an
de studiu, de către cadrul didactic care predă modulul. Se adresează tuturor elevilor care parcurg şi
frecventează modulele.
c) evaluare finală de modul, pentru educaţia de bază – se desfăşoară după încheierea procesului de predare-
învăţare al unui modul. Se realizează de către cadrul didactic care predă modulul sau în situaţii speciale, în
cadrul sesiunilor de evaluare, de către Comisia de evaluare. Se adresează tuturor elevilor înscrişi în
program; constă în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probă de evaluare de modul.
În cadrul sesiunilor de evaluare programate în cursul unui an şcolar, elevii pot susţine evaluări la modulele
nepromovate, indiferent de numărul acestora.
Pentru educaţia de bază, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performanţă pentru
modulele specifice fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul programului.
Pentru pregătirea profesională, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de pregătire
profesională menţionate la art. 3 alin. (1) lit. b).
Un modul se consideră promovat, dacă elevul obţine minimum media 5(cinci).
Unitatea de învăţământ păstrează, pentru fiecare elev, respectând condiţiile legale, documentele referitoare
la evaluare.
 Absolvirea Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior
10
Tel.0231 517556
Se consideră că un elev a absolvit Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, dacă a
promovat toate modulele din program atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională şi a
acumulat numărul de 100 de credite alocate pentru întregul program, sau 109 credite în cazul în care programul se
desfăşoară în limba unei minorităţi naţionale..
Absolvenţii Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, beneficiază de toate drepturile
absolventului de învăţământ obligatoriu.
Absolvenţii Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, dobândesc certificat de absolvire
a ciclului inferior al liceului, portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.
Absolvenţii Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, care urmează stagiul de pregătire
practică de 720 de ore şi care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale,
dobândesc şi certificat de calificare profesională de nivel 2.
Absolvenţii Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, care nu parcurg stagiile de
pregătire practică sau nu promovează examenul pentru certificarea competenţelor profesionale beneficiază
de o recunoaştere parţială a pregătirii profesionale, prin recunoaşterea adeverinţelor de modul şi prin
nominalizarea competenţelor profesionale dobândite în portofoliul personal pentru educaţie permanentă, care să îi
permită continuarea studiilor în sistemul de formare continuă a adulţilor.
Aspecte importante din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari
Înfiinţarea claselor
 Unităţile de învăţământ colectează cererile celor care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă”, pentru
învăţământul secundar inferior, şi le centralizează, dacă este cazul, pe domenii de pregătire de bază, în funcţie
de opţiunea candidaţilor. Unitatea de învăţământ solicită inspectoratului şcolar judeţean aprobarea de
înfiinţare a clasei/claselor.
 Conţinutul dosarului de înscriere al persoanei care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă”, pentru
învăţământul secundar inferior este precizat în art.7 din Metodologie.
 Componenţa şi atribuţiile comisiei de înscriere în Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar
inferior constituită la nivelul unităţii de învăţământ sunt precizate în art. 8 din Metodologie.
 Pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale se poate realiza, în situaţia în care unitatea de învăţământ
care iniţiază Programul „A doua şansă”, pentru învăţământ secundar inferior, nu dispune de resursele necesare,
în grupuri şcolare/unităţi de învăţământ profesional şi tehnic dotate corespunzător şi/sau la operatori economici,
pe baza unor contracte de parteneriat.
Desfăşurarea programului
 Programul de pregătire se aplică pentru educaţia de bază, începând cu anul I, şi, pentru pregătirea
profesională corespunzătoare domeniilor de pregătire de bază, respectiv domeniilor de pregătire generale,
începând cu anul II din program.
11
Tel.0231 517556
 La sfârşitul anului III, elevul poate opta pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică de 720 de ore, după
absolvirea anului IV din cadrul programului „A doua şansă”, pentru obţinerea unei calificări profesionale de
nivel 2.
Echivalarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale
 Echivalarea şi recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare se realizează de către

comisia de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ.
 Echivalarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale poate fi integrală sau parţială.
 Pentru educaţia de bază, echivalarea integrală constă în recunoaşterea tuturor documentelor şcolare/actelor de
studii (cls. a V-a, aVI-a, a VII-a) doveditoare menţionate la pct. 3.1.
 Pentru pregătirea profesională, echivalarea integrală presupune compararea competenţelor înscrise pe
certificatul de calificare profesională prezentat de elev cu competenţele din standardul de pregătire profesională.
Dacă se stabileşte integral corespondenţa dintre aceste competenţe, se face echivalarea integrală.
 Persoanele care au finalizat clasa a VII-a din învăţământul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul
„A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, ca urmare a alocării creditelor, în urma aplicării procedurii
de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, prevăzută la pct. 3 din anexa
a).
A. Alocarea creditelor în cazul educaţiei de bază în urma aplicării procedurii de recunoaştere şi echivalare a
competenţelor dobândite anterior pe căi formale
 În cazul în care elevul dovedeşte că a absolvit clasa a V-a, acesta obţine un număr de 5 credite; în cazul în care
elevul dovedeşte că a absolvit clasa a VI-a, acesta obţine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul
dovedeşte că a absolvit clasa a VII-a, acesta obţine un număr de 15 credite.
 Pentru cele 5, 10 sau 15 credite obţinute, elevul este scutit de frecventarea şi de evaluarea unor module din
programul educaţiei de bază, ale căror credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite.
 Stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi de evaluare şi pentru care
i se eliberează, la cerere, adeverinţa de modul este realizată de comisia de evaluare împreună cu elevul, cu
îndeplinirea condiţiei ca elevul să nu ajungă în situaţia de a obţine echivalarea, respectiv scutirea de frecvenţă
pentru toate modulele unei discipline din program.
 Elevul nu poate obţine recunoaşterea şi echivalarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în
învăţământul obligatoriu şi, ca atare, pentru care nu are medie încheiată anterior intrării în program.
B. Alocarea creditelor în cazul pregătirii profesionale în urma aplicării procedurii de recunoaştere şi echivalare a
competenţelor dobândite anterior pe căi formale
 Acumularea de credite, în cazul echivalării şi recunoaşterii competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi
formale, constă în:
a) acumularea unui număr total de credite pentru fiecare modul echivalat, conform standardului de pregătire
profesională pentru domeniul respectiv de pregătire de bază şi generală;
12
Tel.0231 517556
b) calcularea numărului de credite, pentru echivalare parţială, în cazul în care se eliberează adeverinţă de modul
(toate competenţele agregate unui modul au fost recunoscute) conform standardului de pregătire profesională.
 Pentru a absolvi pregătirea în domeniul educaţiei de bază în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru
învăţământul secundar inferior, elevul trebuie să acumuleze numărul total de 100 de credite, prevăzut în planul-
cadru.
Încheierea mediei modulelor echivalate
 Alocarea numărului de credite pentru clasa/clasele absolvită/absolvite şi după stabilirea modulelor pentru care
elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi de evaluare, comisia de evaluare calculează mediile
pentru modulele echivalate;
 Media unui modul/module din cadrul programului, pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de
frecvenţă şi de evaluare, va fi calculată astfel:
a) în cazul acumulării a 5 credite, echivalentul absolvirii clasei a V-a parcurse anterior, elevul îşi alege
modulele pe care nu le va frecventa; în acest caz, valoarea totală a modulelor nu poate fi mai mare decât 5
credite; media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi evaluare este
media pe care elevul a obţinut-o la disciplina respectivă în învăţământul gimnazial;
b) în cazul acumulării a 10 sau 15 credite, echivalentul absolvirii clasei a VI-a/a VII-a, elevul îşi alege modulele
pe care nu le va frecventa; valoarea totală a modulelor nu poate fi mai mare decât 10 sau 15 credite, de la
caz la caz; media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi evaluare se
calculează astfel: suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei/disciplinelor pe care nu le va frecventa şi la
care nu va fi evaluat împărţită la numărul de ani în care aceasta a fost studiată; nota astfel obţinută va
deveni media pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite de frecvenţă
şi de evaluare, în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior;
c) media modulului se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.
Media de modul, în cazul echivalării competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi formale, se determină
astfel:
a) în cazul recunoaşterii integrale a certificatului de calificare profesională, cu recunoaştere la nivel naţional, se
identifică şi se asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din curriculumul pentru
pregătirea profesională. Asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competenţelor corespunzătoare
acestora. Media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/cărora i se
poate asocia competenţa sau setul de competenţe recunoscut. În cazul în care unui modul din curriculumul pentru
pregătirea profesională i se asociază mai multe discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs,
media modulului va fi media aritmetică a acestora. În cazul în care o disciplină/modul înscrisă/înscris în certificat
corespunde în aceeaşi măsură mai multor module din curriculumul pentru pregătirea profesională, media
disciplinei/modulului se transferă fiecăruia din modulele de pregătire profesională;
b) în cazul recunoaşterii parţiale a certificatului de calificare profesională, cu recunoaştere la nivel naţional, la calculul
mediei unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională se iau în considerare notele acordate
competenţelor individuale recunoscute şi agregate la modulul respectiv. Nota acordată fiecărei competenţe
individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă pe certificat sau în foaia matricolă, care se poate asocia acestei
competenţe;
13
Tel.0231 517556
c) media la modulul de instruire practică comasată se încheie în urma susţinerii unei probe de evaluare, propusă de
către profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregătire profesională.
Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pe căi informale

şi nonformale
 Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pe căi
informale şi nonformale, pentru educaţia de bază, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de
învăţământ organizatoare.
 Din comisia de evaluare, de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ face parte şi un inspector şcolar de
specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare şi desfăşurare a procesului de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale şi informale.
 Componenţa comisiei şi atribuţiile acesteia sunt precizate în anexa a).
 Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru
pregătirea profesională, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, precizată la
alin. (1) sau, după caz, unui centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte
căi decât cele formale sau unui evaluator de competenţe profesionale, autorizat, respectiv certificat de către
Autoritatea Naţională pentru Calificări (A.N.C.), conform precizărilor din anexa a).
 Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este realizată de către cadrul didactic care a
predat modulul respectiv.
Coordonarea programului „A doua şansă”

 În fiecare unitate de învăţământ în care funcţionează Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar
inferior, indiferent de numărul de clase înfiinţate sau de nivelul acestora, consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ numeşte un coordonator al programului. Dacă în unitatea respectivă funcţionează şi clase din
Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul primar, se numeşte un singur coordonator al Programului „A
doua şansă”.
 Activitatea coordonatorului Programului „A doua şansă”, de la nivelul unităţii de învăţământ, va fi
coordonată şi monitorizată, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, de către
coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivel judeţean. Acesta din urmă va colabora cu
persoanele abilitate, participante la cursuri de formare specifică, de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru
învăţământul în limba minorităţilor naţionale, inspectorul pentru învăţământ profesional şi tehnic, inspectorul
pentru învăţământ special, alţi inspectori, metodişti, formatori, directori ai casei corpului didactic.
Încadrarea cu personal didactic

 Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, se
recomandă să fie:
a) cadre didactice calificate;
b) cel puţin cu grad didactic definitiv;
14
Tel.0231 517556
c) participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului „A doua şansă” sau la alte
programe de formare continuă.
Aspecte legate de plata cadrelor didactice

 De regulă, orele rezultate din aplicarea curriculumului nu se includ în norma didactică de bază a personalului
didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu ora sau cumul. Încadrarea
orelor în norma didactică se poate face, în cazuri excepţionale, în scopul completării normei didactice şi cu
acordul cadrului didactic respectiv.
 Activitatea desfăşurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare
este retribuită în regim de plata cu ora.
 Clasele cuprinse în Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, beneficiază de
coordonarea unui profesor consilier educativ (diriginte), salarizat conform prevederilor legale în vigoare.
Transferul elevilor
 La cererea elevului, se poate realiza transferul acestuia de la o unitate de învăţământ la altă unitate de
învăţământ în care se derulează Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, cu acordul
celor două unităţi de învăţământ. Transferul se poate realiza în orice moment al anului şcolar, cu condiţia ca
unitatea de învăţământ la care elevul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce
priveste educaţia de bază, cât şi în ceea ce priveşte pregătirea profesională.
3. Planul Cadru “A Doua Şansă” – Învăţământ Secundar Inferior
Planul cadru în vigoare pentru programul “A doua şansă” – învăţământ secundar inferior se regăseşte în
Anexa 4 a OMECTS nr. 5248/31.08.2011.
Întregul program este echivalat cu 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul „A doua şansă”,
pentru învăţământul secundar inferior. La acest număr de credite, se adaugă creditele corespunzătoare parcurgerii
celor 720 de ore din stagiile de practică, respectiv creditele alocate studiului Limbii și literaturii materne, în cazul în
care programul se desfăşoară în una din limbile minorităţilor naţionale. Fiecare modul înscris în planul-cadru de
învăţământ, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, are alocat un anumit număr de
credite (credite consemnate în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin „c”).
Planul-cadru pentru educaţia de bază
Pregătirea pentru educaţia de bază se realizează prin discipline incluse în cadrul unor module, astfel:
I. Aria curriculară „Limbă şi comunicare”
1. Limba şi literatura română: modulele M1, M2 şi M3;
2. Limba modernă 1: modulele M1, M2 şi M3;
3. Limba modernă 2: modulele M1, M2 şi M3;
15
Tel.0231 517556
În cazul în care programul “A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior se organizează în una din limbile
minorităţilor naţionale, în planul-cadru de învăţământ se include, în cadrul ariei curriculare „Limbă şi comunicare”, și
disciplina “Limba şi literatura maternă”. Disciplinelor “Limba şi literatura maternă”şi “Limba şi literatura română” li se
alocă acelaşi număr de ore, acelaşi număr de credite şi aceeaşi poziţie în planul-cadru de învăţământ. Programa
şcolară după care se va studia în acest caz este programa de “Limba şi literatura maternă” de la învăţământul de
masă, adaptată, după modelul programei de “Limba şi literatura română” şi a programelor de limbi moderne,
elaborate în cadrul programului “A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior, nevoilor şi intereselor
grupului de elevi din cadrul programului.
Complementar, în cadrul unor pachete cu discipline opţionale, cărora le sunt alocate credite, programul “A
doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior oferă elevilor şi posibilitatea de a studia elemente de limba şi
cultura unor minorităţi naţionale. Indiferent de limba în care se desfăşoară programul, de etnia elevilor participanţi la
program, aceştia pot opta pentru studierea pachetului de discipline opţíonale menţíonat.
În cazul limbilor moderne - “Limba engleză” şi “Limba franceză”- grupul de elevi poate opta pentru studierea
uneia din cele două discipline, ca şi limbă modernă 1. În această situaţie se va respecta numărul de ore şi alocarea
de credite, pe anii de studiu a limbii moderne 1, conform planului-cadru de învățământ, indiferent pentru care dintre
cele două limbi moderne se face opţiunea. Cealaltă limbă modernă va avea statutul de limbă modernă 2 şi vor fi
respectate numărul de ore și alocarea de credite pe anii de studiu din planul cadru.
În cazul în care programul “A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior se organizează în una din
limbile minorităţilor naţionale studiul disciplinei “Limba modernă 2”este la decizia şcolii. Aceasta va fi oferită dacă
există cel puţin 8 solicitări scrise ale elevilor, în acest sens.
II. Aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii”
1. Matematică: modulele M1, M2, M3 şi M4;
2. Ştiinţe: modulele M1, M2 şi M3.
III. Aria curriculară „Om şi societate”
1. Cultură civică/Educaţie antreprenorială: modulele M1 şi M2;
2. Istorie: modulele M1, M2 şi M3;
3. Geografie: modulele M1 şi M2;
4. Religie.
IV. Aria curriculară „Arte”
Educaţie muzicală/Educaţie plastică: modulul M1.
V. Aria curriculară „Educaţie fizică şi sport”
Educaţie fizică.
VII. Aria curriculară „Consiliere şi orientare”
Orientare şi consiliere vocaţională: modulele M0 şi M1.
În cadrul disciplinei „Orientare şi consiliere vocaţională”, în fiecare an de studiu se parcurge câte un modul
de iniţiere şi orientare (M0), pentru a asigura sprijin în parcurgerea programului, a traseelor individualizate şi pentru a
evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a ţintelor propuse, şi câte un modul de consiliere (M1) în
scopul acordării unei îndrumări eficiente tinerilor înscrişi in program.
16
Tel.0231 517556
VIII. Pachetele de discipline opţionale sunt oferite elevilor din programul ”A doua şansă”, pentru
învăţământul secundar inferior, în cadrul anului IV de studiu în interiorul cărora se găsesc module specifice. Elevul
trebuie să opteze pentru parcurgerea unuia din pachetele de discipline opţionale. Indiferent de opţiune, parcurgerea
modulelor din interiorul pachetului ales îi asigură elevului obţinerea a 6 credite.
Planul-cadru pentru pregătirea profesională

Numărul de credite alocat pregătirii profesionale de bază şi generală în programul ”A doua şansă”, pentru
învăţământul secundar inferior este cel prevăzut în Standardele de Pregătire Profesională.
În planul - cadru de învăţământ pentru programul ”A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior
modulelor corespunzătoare culturii de specialitate şi instruirii practice săptămânale le sunt alocate blocuri de module
(M1, M2 şi M3), care au alocate un anumit număr de credite, corespunzător numărului de ore. Aceste module pot
include numai ore din trunchiul comun sau pot include ore şi din cadrul curriculumului în dezvoltare locală.
Aria curriculară ”Tehnologii” include următoarele discipline şi module aferente:
1. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, cu un modul de ”Tehnologia informaţiei şi
a comunicaţiilor” M1, în trunchiul comun şi alte două module adaptate nevoilor cursanţilor, în cadrul pachetelor de
opţionale oferite în cadrul programului.
2. Cultura de specialitate şi instruirea practică săptămânală care include un număr variabil
de module, conform pregătirii profesionale în domeniile de pregătire de bază şi generală, incluse în modulele M1, M2
şi M3.
3. Instruirea practică comasată inclusă în modulul M4. Parcurgerea modulului se va face
în afara săptămânilor alocate celor trei ani de studiu (II, III, IV), în oricare dintre aceştia.
Toate modulele din planul cadru sunt evaluate.
Curriculumul la decizia şcolii
În cadrul Programului “A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior există următoarele forme de curriculum
la decizia şcolii:
a) ore pentru sprijin suplimentar (CDŞ). Predarea şi evaluarea acestor ore se va realiza
ţinând seama de recomandările din programele şcolare şi din ghidurile de evaluare elaborate în cadrul programului
“A doua şansă”, pentru învăţământ secundar inferior. Tuturor modulelor educaţiei de bază, precum şi unor module
din aria curriculară”Tehnologii” (Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor) le sunt alocate, prin planul - cadru de
învățământ, ore de sprijin suplimentar (numite CDŞ) pentru realizarea unei oferte educaţionale flexibile şi
diferenţiate. Acestea sunt ore la dispoziţia profesorului şi se utilizează de către cadrul didactic care predă modulul
respectiv, astfel: ore alocate pentru de evaluarea de diagnoză, ore de consolidare a unor teme din modul, ore de
consultaţii individuale sau de grup cu elevii. Decizia repartizării exacte a orelor îi aparţine cadrului didactic. Ele apar
în planificarea calendaristică drept ore proiectate în cadrul planificării orelor modulului.
b) ore facultative, pentru disciplina „Religie”, respectiv pentru disciplina „Educaţie
17
Tel.0231 517556
fizică”, la care există o plajă orară de la un număr minim de ore la un număr maxim posibil. În această situație
unitatea de învăţământ va decide, în funcţie de solicitările existente, realizarea CDŞ-ului respectiv. Aceste oferte
curriculare vor fi avizate de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi de către inspectorul de
specialitate; ele sunt evaluate dar nu li se alocă credite.
c) pachete de discipline opţionale inter- şi transdisciplinare, prevăzute în anul IV de
studiu. Predarea şi evaluarea acestor discipline se va realiza conform programelor şcolare şi materialelor
educaţionale elaborate în cadrul programului “A doua şansă”, pentru învăţământ secundar inferior.
Pachetele de discipline opţionale se adresează elevilor care intenţionează fie să-şi
consolideze dezvoltarea personală şi profesională, să urmeze stagiul de pregătire practica şi/sau să acceseze piaţa
muncii, fie să-şi consolideze dezvoltarea personală şi să îşi continue studiile în ciclul superior al liceului.
Curriculum la decizia şcolii pentru pregătirea profesională (CDL)

Curriculum la decizia şcolii este, pentru aria curriculară “Tehnologii”, un curriculum în dezvoltare locală
(CDL).
Acesta va fi proiectat, în comun, de către profesorul de specialitate, maistrul instructor şi reprezentantul
agentului economic, astfel încât să se asigure cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul
oferit de agenţii economici locali, formarea tuturor compeţentelor tehnice descrise în Standardele de Pregătire
Profesională( se recomandă a se desfaşura activităţi practice/laborator).
18
Plan - cadru de învăţământ
pentru programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior
Nr Aria curriculară / Modulul/ Anul I Modulul/ Anul II Modulul / Anul III Modulul / Anul IV Total
crt Disciplina Număr Nr. total ore/an Număr Nr. total ore/an Număr Nr. total ore/an Număr Nr. total ore/an ore
TC CDŞ/ Total TC CDŞ/ Total TC CDŞ/ Total TC CDŞ/ Total
credite credite credite credite module/
CDL CDL CDL CDL
alocate alocate alocate alocate număr
credite
1. Limbă şi
comunicare
Limba şi literatura M1 85 25 110 M2 85 25 110 M3 95 25 120 - - - 340
română 3.0 c 3.0 c 3.0 c 9.0 c
M1 30 10 40 M2 35 15 50 M3 35 15 50 - - - 140
Limba modernă 1
1.0 c 1.0 c 2.0 c 4.0 c
M1 30 10 40 M2 30 10 40 M3 30 10 40 120
Limba modernă 2
1.0 c 1.0 c 1.0 c 3.0 c
2. Matematică şi Ştiinţe
ale naturii
M1 60 20 80 M2 60 20 80 M3 45 15 60 M4 45 15 60 280
Matematică
3.0 c 2.0 c 2.0 c 2.0 c 9.0 c
M1 70 20 90 - - - M2 70 20 90 M3 70 20 90 270
Ştiinţe
3.0 c 3.0 c 3.0 c 9.0 c
3. Om şi societate
Cultură Civică/Educaţie M1 35 10 45 - - - - - - M2 35 10 45 90
antreprenorială 2.0 c 2.0 c 4.0 c
M1 30 15 45 M2 30 15 45 M3 30 15 45 - - - 135
Istorie 1.0 c 1.0 c 2.0 c
4.0 c
M1 35 15 50 M2 35 15 50 - - - - - - 100
Geografie
2.0 c 2.0 c 4.0 c
Religie - 0-20 0-20 - 0-20 0-20 - 0-20 0-20 - 0-20 0-20 0-80
4. Arte
Educaţie muzicală şi M1 60 20 80 - - - - - - - - - 80
Educaţie plastică 3.0 c 3.0 c
5. Educaţie fizică şi sport
Educaţie fizică - 0-20 0-20 - 0-20 0-20 - 0-20 0-20 - 0-20 0-20 0-80
6. Tehnologii
19
Tehnologia informaţiei M1 50 10 60 - - - - - - - - - 60
şi a comunicaţiilor 2.0 c 2.0 c
Cultură de specialitate şi - - - M1 216 - 216 M2 213 - 213 M3 245 - 245 674

Instruire 11.0 c 11.0 c 12.0 c 34.0 c
practică
săptămânală
Stagii de pregătire M4 180 180
practică Se pot organiza oricând în cursul anilor II, III, sau IV 4.0 c
7. Consiliere şi orientare
Orientare şi consiliere M0 15 5 20 M0 15 5 20 M0 15 5 20 M0 15 5 20 80
vocaţională 0.5 c 0.5 c 0.5 c 0.5 c 2.0 c
M1 30 10 40 M1 30 10 40 M1 30 10 40 - - - 120
1.0 c 1.0 c 1.0 c 3.0 c
8. Pachete discipline Pachete 80 20 100 100
opţionale 6.0 c 6.0 c
TOTAL ore / an 500 160- 660- 536 115- 651- 563 115- 678 -718 520 80-120 600-640 2589-2749
şi credite 200 700 155 691 155 Sunt incluse
şi cele 180
21.5 c 22.5 c-26.5 c 25.5 c-29.5 26.5 c-30.5 de ore de
c c Stagiu de
pregătire
practică
100.00 c
20
4. Prezentare generală a curriculum-ului pentru programul
„A doua şansă” - învăţământ secundar inferior
Curriculumul pentru programul „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior reprezintă un factor
esenţial, un instrument de bază în aplicarea programului.
Pregătirea pentru educaţia de bază se realizează prin aplicarea unui curriculum specific, modular, care
acoperă oferta disciplinelor din curriculumul naţional, adaptată specificului educaţiei adulţilor.
Caracteristicile curriculumului din Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior,
elaborat pentru educaţia de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esenţializarea
conţinuturilor, luarea în considerare a particularităţilor de vârstă şi psihologice ale elevilor, activarea şi valorizarea
competenţelor dobândite anterior de către aceştia, reducerea timpului de studiu.
Pregătirea profesională în domeniile de pregătire de bază, respectiv în domeniile de pregătire generală,
se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de
pregătire practică/instruire, din aria curriculară „Tehnologii”, ciclul inferior al învăţământului liceal, filiera
tehnologică, clasele a IX-a şi a X-a, aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3331/25.02.2010, Ordinul M.E.C.T.S.
nr.3330/25.02.2010, Ordinul M.E.C.I. nr. 4857/31.08.2009 şi Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4463/12.07.2010, adaptat de
către fiecare unitate de învăţământ, cu condiţia respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate în
planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior.
Stagiile de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 se organizează conform
prevederilor metodologiei, aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5730/26.11.2010 şi cu aplicarea programelor
şcolare pentru stagiile de pregătire practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 2, aprobată
prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3646/04.02.2011.
Disciplinele studiate sunt repartizate, în cadrul ariilor curriculare, în module, fiecărui modul fiindu-i alocat
un număr de credite. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul
„A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior. La acest număr de credite, se adaugă creditele
corespunzătoare parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practică, respectiv creditele alocate limbii materne, în
cazul în care programul se desfăşoară în limbile minorităţilor naţionale.
Programele şcolare sunt parte a curriculumului. Fiecare programa şcolară descrie oferta educaţională a
unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat prin planul - cadru de învăţământ pentru programul “A
doua şansă” - învăţământ secundar inferior.
La disciplinele de trunchi comun: Limba şi literatura română, Limba engleză, Limba franceză, Matematică,
Ştiinţe, Cultură civică/Educaţie antreprenorială, Istorie, Geografie, Educaţie muzicală/Educaţie plastică(Arte),
Tehnologia Informaţiilor şi Comunicării(TIC), Orientare şi consiliere vocaţională au fost elaborate programe
şcolare pentru programul “A doua şansă” - învăţământ secundar inferior.
La disciplinele/modulele opţionale se vor elabora programe şcolare la nivelul unităţii de învăţământ, prin
selectarea unor teme din programele şcolare în vigoare pentru claseleV-VIII şi, după caz, clasele a IX-a – a X-a
liceu tehnologic.
Procedura de elaborare si aprobare a acestor programe va respecta reglementarile în vigoare, pentru
Curriculumul la decizia şcolii şi recomandările din prezenta notă.
21
Programele şcolare
 Principii de elaborare a programelor şcolare
Grupul de elevi din cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior este format din
elevi (adolescenţi şi adulţi) care au abandonat la un moment dat şcoala fără a-şi finaliza învăţământul obligatoriu,
nu au o calificare profesională sau doresc să obţină o nouă calificare.
În elaborarea programelor am pornit de la competenţele generale precizate în programa de gimnaziu
pentru disciplina respectivă (clasele V-VIII), şi în programa pentru clasele a IX-a şi a X-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică. De asemenea, programele revizuite respectă principiile şi structura curriculumului pentru
educaţia de bază, aprobat prin ordinul M.Ed.C. nr. 5735/ 2005.
Modificările intervenite în organizarea învăţământului preuniversitar prin transformarea şcolii de arte şi
meserii în liceu tehnologic au impus modificări şi în programele şcolare ale programului „A doua şansă“ –
învăţământ secundar inferior, în sensul reconsiderării competenţelor generale şi specifice şi adaptării conţinutului
noţional corespunzător noii realităţi.
Aceste condiţionări determină existenţa unor elemente comune şi specifice pentru curriculumul „A doua
şansă“ – învăţământ secundar inferior faţă de curriculumul naţional aplicat în învăţământul obligatoriu.
Principiile fundamentale care au orientat elaborarea programelor şcolare sunt:
 adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să fie corelate competenţele şi conţinuturile
cu nevoile reale şi imediate ale elevilor;
 diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la particularităţile
grupului de elevi;
 compatibilizarea cu obiectivele şi finalităţile propuse prin programele şcolare din învăţământul
obligatoriu;
 contextualizarea învăţării prin centrarea demersului didactic pe experienţele de învăţare nonformală
ale elevilor;
 învăţarea experienţială;
 abordarea învăţării din mai multe perspective;
 promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă;
 dezvoltarea competenţelor transversale prin demersul specific disciplinelor din aria curriculară;
 valorizarea identităţii etnice şi culturale.
 Valori şi atitudini în programele şcolare

 relaţionare pozitivă cu ceilalţi;
 atitudine proactivă în viaţa personală şi în cea socială;
 asumarea unui set de valori personale, care să confere identitate persoanei;
 gândire critică, flexibilă şi prospectivă;
22
 asumarea învăţării pe parcursul întregii vieţi ca expresie a dezvoltării durabile;
 valorizarea creativităţii ca resursă de dezvoltare personală şi comunitară;
 acceptarea diversităţii de opţiuni în viaţa privată şi în cea publică, a diversităţii etnice, sociale, culturale,
religioase etc.;
 asumarea dialogului şi a comunicării interculturale;
 respect între genuri, generaţii şi culturi.
 Particularităţi ale programelor şcolare

 în cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior, disciplinele sunt constituite din unul
sau mai multe module, care au alocate, prin planul-cadru, un anumit număr de credite; astfel, spre ex.
disciplina Matematică este repartizată în patru module autonome;
 există câte o programă şcolară pentru fiecare modul din cadrul unei discipline;
 programa modulelor unei discipline respectă formal structura programelor şcolare în vigoare;
 modulelor din cadrul fiecărei discipline li s-a atribuit un titlu sugestiv: Dialogul artelor, Numere, Forme,
ABC-ul comunicării etc;
 fiecare programă şcolară este proiectată într-o perspectivă inter- şi transdisciplinară, în jurul
competenţelor generale comune disciplinelor educaţiei de bază; astfel, nu există o identitate absolută
între competenţele generale ale disciplinei la învăţământul obligatoriu şi competenţele generale ale
disciplinei în programul „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior;
 predarea-învăţarea unor discipline (Ştiinţe, Arte) se realizează integrat, într-o manieră în care, în funcţie
de specificul şi încadrarea şcolilor care organizează aceste clase, activităţile să poată fi realizate de
oricare dintre profesorii care predau disciplinele respective;
 dezvoltarea fiecărei competenţe generale se realizează, cu precădere, în cadrul unui modul, dar ea este
exersată în cadrul tuturor modulelor propuse. Această abordare permite exersarea competenţelor la
discipline diferite, existând astfel o comunicare intermodulară, bazată însă şi pe preachiziţiile
participantului (experienţa de viaţă şi cunoştinţele, deprinderile sale etc.);
 deşi timpul alocat unei discipline este mult redus comparativ cu timpul alocat în învăţământul obligatoriu,
finalitatea disciplinară va fi atinsă prin construcţia demersului didactic şi centrarea pe competenţe;
utilizarea eficientă a timpului alocat parcurgerii modulelor, abordarea conţinuturilor propuse din
perspectiva caracterului practic-aplicativ şi funcţional al acestora, învăţarea prin investigare şi rezolvare
de probleme practice/ situaţii problemă sunt elemente cheie în vederea atingerii finalităţii disciplinei;
 valorile şi atitudinile precizate în programele şcolare din curriculumul naţional sunt încorporate atât în
cadrul competenţelor, cât şi în întreg demersul didactic sugerat;
 programa disciplinelor este axată pe competenţele generale, care vor fi formate/ dezvoltate tânărului/
adultului ca urmare a participării la activităţi de învăţare prin cooperare, în grupe, în contexte reale şi cu
sarcini şi teme care răspund intereselor şi nevoilor acestuia;
 programa fiecărei discipline este susţinută de materiale educaţionale suport: ghidul elevului, ghidul
profesorului şi ghid de evaluare pentru fiecare modul;
23
 selectarea şi ordonarea conţinuturilor s-a realizat având în vedere relevanţa lor pentru traseul educaţional
al grupului de elevi;
 experienţa de viaţă acumulată de elevii participanţi în program constituie o resursă în procesul de
învăţare; elevii învaţă integrând noile achiziţii în experienţa proprie;
 diversitatea individuală a elevilor, culturală sau de orice altă natură, se consideră resursă în învăţare;
 curriculumul la decizia şcolii (C.D.Ş.), alocat modulelor din trunchiul comun sub forma orelor la dispoziţia
profesorului, susţine abordarea diferenţiată a procesului de învăţare şi contribuie la creşterea încrederii
elevilor în forţele proprii;
 programa şcolară a fiecărei discipline are asociate standarde de performanţă;
 la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea competenţei generale a modulului prin evaluarea tuturor
competenţelor specifice.
 Structura programelor şcolare , în cadrul programului „A doua şansă“ pentru învăţământul

secundar inferior
Toate programele şcolare din cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior respectă
următoarea structură:
 NOTA DE FUNDAMENTARE – prezintă legislaţia specifică, europeană şi naţională, care a stat la baza
elaborării programei; subliniază importanţa disciplinei, principiile şi valorile fundamentale, precum şi
particularităţile acesteia în cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior.
 PAGINA DE PREZENTARE A MODULULUI DISCIPLINEI – prezintă modulul disciplinei şi titlul sugestiv atribuit
acestuia, precum şi competenţa generală asociată; competenţa generală formulată are un grad accentuat de
generalitate şi complexitate, este derivată într-un număr de competenţe specifice integrate, care permit o evaluare
obiectivă şi conferă flexibilitate învăţării.
PROGRAMA ŞCOLARĂ A MODULELOR DISCIPLINEI – o particularitate a programului „A doua şansă“ –

învăţământ secundar inferior este organizarea în module autonome; de aceea, programa şcolară propriu-zisă
este elaborată pentru fiecare modul al disciplinei în parte.
Programa de modul are următoarea structură:

A. Nota de prezentare a modulului – prezintă rolul modulului şi statutul specific al acestuia în cadrul disciplinei/
contribuţia modulului la atingerea competenţelor disciplinei;
B. Competenţa generală, competenţe specifice şi conţinuturile modulului – se enunţă competenţa generală
a modulului, urmată de un tabel care conţine competenţele specifice, însoţite de conţinuturile noţionale
corespunzătoare; pentru dezvoltarea fiecărei competenţe specifice au fost selectate cele mai relevante
conţinuturi;
24
C. Sugestii metodologice – orientează proiectarea demersului didactic în concordanţă cu specificul disciplinei în
cadrul programului „A doua şansă“ ‒ învăţământ secundar inferior.
√ Sugestii privind activităţile de învăţare – se referă la strategii didactice participative, centrate pe elev şi pe ce
va trebui să ştie să facă acesta la sfârşitul fiecărui modul. Metodele de predare-învăţare respectă principiul
centrării învăţării pe individ şi conduc la dezvoltarea deprinderilor şi competenţelor integratoare, transferabile, utile
individului atât în viaţa şcolară, cât şi în cea socio-profesională sau familială. Este recomandată respectarea unor
principii esenţiale pentru succesul dezvoltării competenţelor elevilor:
- respect pentru diversitatea opiniilor;
- nonjudecare şi încurajarea permanentă a elevilor;
- stimularea dinamicii de grup şi a implicării tuturor elevilor;
- creativitate în abordarea conţinuturilor şi în utilizarea metodelor de predare/ învăţare/ evaluare;
- deschidere pentru nevoile diferite şi speciale ale elevilor;
- interes pentru dezvoltarea personală a elevilor;
- valorizarea parteneriatelor cu membrii societăţii civile.
√ Sugestii privind evaluarea ‒ sunt descrise formele de evaluare specifice programului: evaluarea iniţială,
curentă şi evaluarea finală de modul; evaluarea (diagnostică, formativă şi sumativă) se realizează în vederea
aprecierii/ măsurării competenţelor dobândite anterior sau pe parcursul programului, pe căi formale, nonformale şi
informale, prin raportarea la standardele de performanţă stabilite.
D. Bibliografia specifică modulului – precizează repere bibliografice specifice modulului; conţine titluri de
didactică a disciplinei, adrese web ale unor site-uri care conţin resurse utile în construirea demersului didactic.
STANDARDE DE PERFORMANŢĂ
Standardele de performanţă pentru fiecare disciplină:
- reprezintă criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare;
- constituie specificări vizând cunoştinţele, competenţele şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul
disciplinei;
- sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toţi agenţii educaţionali şi reprezintă baza de plecare pentru
elaborarea standardelor de evaluare, respectiv a criteriilor de notare;
- sunt relevante din punctul de vedere al motivării elevului pentru învăţare şi conţin specificaţii pentru nivelul
minimal şi superior de performanţă.
BIBLIOGRAFIA GENERALĂ PENTRU SUSŢINEREA DEMERSULUI DIDACTIC

- sugerează repere bibliografice pentru susţinerea demersului didactic; conţine atât titluri de didactică şi de
pedagogie generală, cât şi documente, acte normative, adrese web ale unor site-uri care conţin resurse utile în
construirea demersului didactic.
►Revizuirea programelor şcolare, respectiv elaborarea unor noi programe şcolare pentru programul „A doua
şansă” – învăţământ secundar inferior s-a realizat în cadrul proiectului „Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei
25
spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar” din cadrul Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, axa prioritară 2 “Corelarea învățării pe tot
parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a
școlii”.
Revizuirea programelor şcolare, respectiv elaborarea unor noi programe şcolare a fost legiferată prin intermediul
OMECTS nr. 5529/04.10.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind aprobarea
programelor școlare pentru educația de bază în cadrul programului „A doua șansă” – învățământul secundar
inferior.
Lista de mai jos cuprinde programele pe baza cărora se desfăşoară programului „A doua şansă“ – învăţământ
secundar inferior:
Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (revizuită)

MODULUL 1: A.B.C.-ul comunicării
MODULUL 2: Cuvântul şi textul
MODULUL 3: Lumea de dincolo de text
Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ENGLEZĂ(revizuită)

MODULUL 1: I understand
MODULUL 2: I can!
MODULUL 3: Interactions
Programa şcolară pentru disciplina LIMBA FRANCEZĂ (nouă)

MODULUL 1: Comprendre
MODULUL 2: S’exprimer
MODULUL 3: Interagir
Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ (revizuită)

MODULUL 1: Numere
MODULUL 2: Forme
MODULUL 3: Dincolo de aritmetică
MODULUL 4: Provocări matematice
Programa şcolară pentru disciplina ŞTIINŢE (revizuită)

MODULUL 1: Relaţia om-mediu înconjurător
MODULUL 2: Tehnologia şi viaţa
MODULUL 3: Interacţiuni în natură
Programa şcolară pentru disciplina ISTORIE (revizuită)

MODULUL 1: Orientarea în timp şi spaţiu istoric
26
MODULUL 2: Acţiune şi decizie umană în istorie
MODULUL 3: Atitudini şi valori culturale în istorie
Programa şcolară pentru disciplina GEOGRAFIE (revizuită)

MODULUL 1: Spaţiul geografic
MODULUL 2: Probleme geografice: cauze, efecte şi soluţii
Programa şcolară pentru disciplina CULTURĂ CIVICĂ/ EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ (revizuită)

MODULUL 1: Cetăţenia activă
MODULUL 2: Iniţiativă şi antreprenoriat
Programa şcolară pentru disciplina ARTE (nouă)

MODULUL 1: Dialogul artelor
Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (nouă)

MODULUL 1: Tu – Informat şi Competitiv
Programa şcolară pentru disciplina CONSILIERE ŞI ORIENTARE (nouă)

MODULUL 0: Bine ai venit!
MODULUL 1: Călătoria
Modulul 1A: Eu şi proiectul meu
Modulul 1B: Surse şi resurse
Modulul 1C: Împreună
Modelul de proiectare curriculară centrat pe competenţe simplifică structura curriculum-ului şi asigură o mai
mare eficienţă a proceselor de predare / învăţare şi evaluare. Acesta permite operarea la toate nivelurile cu
aceeaşi unitate: competenţa, în măsură să orienteze demersurile tuturor agenţilor implicaţi în procesul de
educaţie:
Pionieratul reprezentat de procesul de elaborare a curriculum-urilor se concretizează în: stabilirea unui set
de norme( bazate pe experienţă, analiză, observaţie, etc.) comun acceptate privind curriculum-ul pentru educaţia
de bază din cadrul programului A doua şansă, formarea unui grup-resursa de cadre didactice cu experienţă în
elaborarea şi aplicarea curiculum-ului, inter şi transdisciplinaritatea curriculum-urilor , curriculum integrat si
novator pentru disciplinele Ştiinte şi Arte , existenţa unui curriculum modern si flexibil centrat pe competenţe,
atitudini si comportamente elaborat printr-un efort colectiv de teoreticieni si practicieni din cadrul programului.
Curriculum-ul pentru A doua sansă este, prin excelenţă, un demers interdisciplinar care dezvolta competenţe
indispensabile reinserţiei sociale şi afirmării acestor tineri într-o societate democratică
27
5. Prezentarea Programului de adaptare pentru cursanţii înscrişi în program, în scopul
refamiliarizării acestora cu şcoala, integrării în mediul educaţional – Modulul 0 (M0) “Bine ai
venit!” – program derulat în prima săptămână a fiecărui an şcolar de tip “A doua şansă”
MODULUL 0 (M0) Bine ai venit! face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare şi are drept competenţa
generală: Dezvoltarea abilităţilor de integrare pozitivă în programul „A doua şansă“.
A. NOTĂ DE PREZENTARE A MODULULUI

Studiul acestui modul este important pentru acomodarea socială, emoţională şi instituţional-organizatorică a
elevilor şi reprezintă un element cheie pentru învăţare de-a lungul întregului program. Scopul acestuia în cadrul
programului „A doua şansă“ este de a permite elevilor:
 să se familiarizeze cu raporturile interpersonale în contextul şcolii;
 să îşi identifice/ conştientizeze emoţiile, atitudinile şi cogniţiile faţă de noul context;
 să afle informaţii despre instituţia în care vor învăţa (particularităţi de funcţionare, roluri şi responsabilităţi
ale personalului didactic şi ale personalului auxiliar);
 să înţeleagă principiile organizării şi derulării procesului de învăţământ în cadrul acestui program;
 să exploreze oportunităţile oferite de programul „A doua şansă“.
Pentru a păşi cu succes în programul „A doua şansă“, elevii au nevoie de acceptare, toleranţă şi empatie din
partea celor cu care vor interrelaţiona, precum şi de înţelegerea programului la care vor participa.
Luând în considerare vârsta, mediul social, experienţa de viaţă şi preachiziţiile elevilor care îşi continuă traseul
educaţional în cadrul programului „A doua şansă“, Modulul 0 îşi propune o iniţiere propriu-zisă în acest program.
Primul conţinut tematic, Elemente esenţiale ale relaţionării pozitive în contextul şcolii, vizează formarea unui
comportament de acomodare în noul grup social. Acest comportament presupune dobândirea unor abilităţi de
autocunoaştere şi intercunoaştere. Pornim de la ideea că pentru a se integra într-un nou context, oamenii au
nevoie în primul rând de acceptarea celor cu care interacţionează. Acceptarea, prin valorificarea resurselor
interioare de care dispune fiecare individ, cât şi prin respectul manifestat faţă de el, facilitează o stimă de sine
sănătoasă. Pentru dezvoltarea competenţei de interrelaţionare pozitivă, atitudinile esenţiale sunt:
 comunicare clară;
 cooperare ca alternativă la competiţie;
 aprecierea unicităţii individuale în loc de etichetare;
 respectul exprimat atât faţă de propria persoană, cât şi faţă de ceilalţi;
 simţul responsabilităţii personale şi sociale.
În cadrul celui de-al doilea conţinut tematic, Dezvoltarea personală bazată pe emoţie şi cogniţie, atenţia este
îndreptată spre identificarea emoţiilor (teamă, ruşine, surprindere, bucurie etc.), a atitudinilor (pozitivă, negativă,
neutră) şi a informaţiilor de care dispun elevii în raport cu unitatea de învăţământ (departamente, personalul şcolii
etc.), precum şi în legătură cu programul „A doua şansă“ (organizare, principii, evaluare, beneficii, oportunităţi
etc.).
28
În al treilea conţinut tematic – Etosul şcolii –, elevii sunt familiarizaţi cu principiile de funcţionare a unităţii de
învăţământ, cu cadrele didactice şi cu personalul auxiliar al şcolii.
În conţinuturile tematice Specificul procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă“ şi Investigarea
perspectivelor relevante pentru carieră oferite de „A doua şansă“, preocuparea principală este transmiterea cât
mai eficientă a informaţiilor despre organizarea, derularea şi oportunităţile de dezvoltare ulterioară oferite de
acest program.
Acest modul îşi propune să-i determine pe toţi elevii (indiferent de momentul intrării în program), pe de-o parte, să
conştientizeze că fiecare dintre ei dispune de resursele necesare pentru a-şi continua traiectoria educaţională şi
că îi este acceptată, valorizată şi valorificată autenticitatea şi, pe de altă parte, să înţeleagă programul „A doua
şansă“ ca pe o oportunitate care-i va favoriza dezvoltarea personală şi profesională.
În concluzie, pentru a păşi cu încredere în programul „A două şansă“, pentru a evita posibilul abandon sau
disconfort în contextul şcolii (ruşine, teamă, neînţelegere etc.), elevul are nevoie de patru elemente cheie:
 ACCEPTARE,
 TOLERANŢĂ,
 EMPATIE,
 ÎNŢELEGEREA PRINCIPIILOR PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ“.
COMPETENŢA GENERALĂ: Dezvoltarea abilităţilor de integrare pozitivă în Programul „A doua şansă“

Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare pozitivă Elemente esenţiale ale relaţionării pozitive în
în contextul şcolii contextul şcolii:
 Eu sunt…! Tu cine eşti?; (autocunoaştere,
intercunoaştere);
 managementul clasei.
1.2. Identificarea emoţiilor, atitudinilor şi cogniţiilor faţă Dezvoltarea personală bazată pe emoţie şi cogniţie:
de şcoală  Eu şi emoţiile mele;
 surse de teamă/ satisfacție la şcoală;
 surse de satisfacţie la şcoală.
1.3. Însuşirea particularităţilor de funcţionare a Etosul şcolii:
instituţiei de învăţământ  aspecte instituţionale;
 cadrele didactice;
 personalul auxiliar.
1.4. Dobândirea cunoştinţelor despre derularea Specificul procesului de învăţământ în cadrul
programului „A doua şansă“ programului „A doua şansă“:
 identitatea programului „A doua şansă“ în
cadrul instituţiei de învăţământ;
 organizarea programului;
 derularea programului;
 drepturi şi responsabilităţi.
1.5. Exersarea abilităţilor de explorare a perspectivelor/ Investigarea perspectivelor relevante pentru carieră
29
oportunităţilor oferite de programul „A doua şansă“ oferite de programul „A doua şansă“:
 harta oportunităţilor;
 relaţia motivaţie-satisfacţie-performanţă.
Potrivit Cadrului European de Referință al competențelor cheie, în urma parcurgerii secvențelor tematice
ale Modulului 0, elevii vor dobândi:
Competențe Definirea Cunoștințe Abilități Atitudini
- cheie competenței
dezvoltate
Competențe Abilitatea de a - cunoștințe de stil și -abilitatea de a comunica în - dezvoltarea unei

de exprima și de a exprimare verbală și formă scrisă sau orală; atitudini pozitive față
comunicare interpreta gânduri, scrisă; - abilitatea de a înțelege și de limba maternă;
în limba sentimente și - recunoașterea de a-i face pe ceilalți să - abordarea critică și
maternă fapte, atât într-o diferitelor tipuri de înțeleagă diverse mesaje constructivă a
formă scrisă, cât interacțiune verbală într-o varietate de situații; opiniilor și
și într-o formă (conversație, - abilitatea de a formula argumentelor
orală, într-o dezbatere, interviu argumente în formă verbală celorlalți;
varietate de etc.); într-o manieră - dezvoltarea unei
contexte culturale - înțelegerea convingătoare. atitudini pozitive față
și sociale. caracteristicilor de comunicarea
paralingvistice ale culturală.
comunicării
(tonalitatea vocii,
expresia facială,
limbajul postural,
mimica, gestica);
- recunoașterea
varietății modurilor de
comunicare în funcție
de contexte specifice.
Competențe Abilitatea de a-și - cunoștințe despre -autoadministrarea învățării - automotivare;
de „a învăța organiza și regla oportunitățile și monitorizarea orientării - adaptare și
cum să activitatea de de (auto)educație și carierei. flexibilitate.
înveți“ învățare individual formare;
și în grup. - cunoașterea
oportunităților de
educație și de
pregătire profesională.
30
Competențe Abilitatea de a - cunoașterea codurilor - abilitatea de a comunica în - interes și respect
civice, participa eficient de conduită general mod constructiv în diferite față de alții;
interculturale și constructiv la acceptate sau contexte sociale; - depășirea
și de rezolvarea promovate în - abilitatea de a fi empatic și stereotipurilor și
relaționare problemelor vieții societate. de a genera sentimentul de prejudecăților;
interpersonal sociale și de a încredere în relațiile cu - dispoziția spre
ă interacționa cu ceilalți; negociere;
alte persoane. - abilitatea de a exprima - integritate;
propriile frustrări în mod - asertivitate;
constructiv; - toleranță;
- acceptarea diversității; - sentimentul
- abilitatea de a manifesta apartenenței;
solidaritate și interes în - acceptarea ideii de
rezolvarea problemelor egalitate în drepturi
altora; între cetățeni;
- abilitatea de a profita de - acceptarea
oportunitățile oferite de U.E. diferitelor sisteme de
valori specifice
grupurilor religioase
și etnice.
Competențe Abilități de - cunoașterea căilor de - abilitatea de organizare, - inițiativă;
antreprenori acceptare a identificare a celor mai analiză, comunicare și - atitudine pozitivă în
ale schimbării, bune șanse de reușită. evaluare, abilitatea de a fi fața schimbării.
asumarea flexibil și cooperant în
responsabilității munca de echipă;
pentru acțiunile - abilitatea de a acționa
personale, proactiv și de a răspunde
stabilirea de pozitiv la schimbări;
obiective, - abilitatea de a evalua și de
motivație pentru a a prelua riscuri.
reuși.
Competențe Abilități de - recunoașterea - abilitatea de exprimare - deschidere spre
de exprimare exprimare importanței factorilor creativă a propriilor opinii; diversitate;
artistică creativă a ideilor, estetici în viața de zi - abilitatea de a crea - sentimentul
a experiențelor de cu zi. conexiuni între propriile identității, corelat cu
viață și a puncte de vedere și cele ale respectul pentru
emoțiilor. altora. diversitate.
C. SUGESTII METODOLOGICE
31
Modulul 0 se realizează pe parcursul celor patru ani de studiu, în fiecare an şcolar, la începutul anului, pe durata
unei săptămâni. Este un modul pregătitor, de adaptare, ce are ca scop familiarizarea ori refamiliarizarea elevului
cu atmosfera şi viaţa şcolii, cu rigorile şi libertăţile presupuse de aceasta. Îi sunt alocate un număr de 80 de ore,
repartizate echilibrat pentru fiecare an de învăţământ: 20 de ore pe an (15 de predare/ învăţare/ evaluare + 5 la
dispoziţia profesorului).
Deşi face parte din cadrul disciplinei Consiliere şi orientare – disciplină de trunchi comun –, modulul reprezintă un
element de noutate a programului „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior. Introducerea acestui modul
răspunde particularităţilor programului şi nevoilor de (re)integrare şcolară ale grupului de elevi (adolescenţi/
adulţi), care, din diferite motive, au întrerupt şcoala.
Competenţa generală şi competenţele specifice vor fi dezvoltate/ cultivate/ exersate preponderent pe parcursul
celor 15 ore prevăzute pentru predare/ învăţare/ evaluare. În funcţie de specificul grupului de elevi şi de nevoile
acestora, demersul de învăţare se poate extinde sau aprofunda şi pe parcursul celor 5 ore aflate la dispoziţia
profesorului. Acestea din urmă vor fi utilizate de profesor în funcţie de nevoile grupului de elevi şi de cerinţele
programului „A doua şansă“. Pe parcursul acestora, profesorul poate realiza o diagnoză a problemelor elevilor
(temeri, neclarităţi, regulamente şcolare insuficient cunoscute, relaţionări defectuoase cu profesorii, colegii,
conducerea şcolii, personalul administrativ, aspecte legate de program etc.) şi poate iniţia dezbateri, discuţii
clarificatoare ori dizolvare – prin diferite demersuri psihopedagogice – a surselor de tensiune, disconfort, stres.
Potrivit curriculumului de la „A doua şansă“, modulul 0 se realizează în fiecare an şcolar la începutul acestuia.
Competenţa generală şi cele specifice rămân neschimbate, dar conţinuturile pot suporta adaptări în funcţie de
modificările intervenite la nivelul grupei de elevi (elevi nou veniţi), al colectivului de dascăli şi al curriculumului de
formare (cerinţe noi, alţi profesori şi alte discipline, necesitatea adaptării la sarcini şcolare diferite). În esenţă,
profesorul de la M0 poate gestiona împreună cu clasa orice aspect ce ţine de adaptarea la procesul de
învăţământ de la „A doua şansă“ .
Modulul 0 este un tip de curriculum flexibil din următoarele perspective:
 ordonarea conţinuturilor tematice se află în responsabilitatea cadrului didactic, cu condiţia ca demersul
său didactic să fie realizat din perspectiva competenţelor specifice indicate de programă;
 împuternicirea cadrului didactic de a decide o parte din conţinuturile care vor fi oferite elevilor în vederea
dobândirii competenţelor precizate de programă;
 centrarea demersului didactic asupra celui care învaţă implică prioritate absolută acordată procesului de
învăţare şi intereselor celui care învaţă;
 acceptarea de către profesor a unor noi roluri în relaţia sa cu elevul: creator de situaţii de învăţare,
consilier (încurajează parcursuri individuale de învăţare, susţine dezvoltarea personală), moderator în
relaţionarea cu ceilalţi, partener şi colaborator al celui care învaţă.
Rolul central în derularea acestui modul îl are acomodarea elevilor la noul context, prin:
 respect (să fie luate în considerare emoţiile, nevoile, ideile şi preferinţele fiecăruia);
 acceptare (fiecare individ are istoria, speranţele, eşecurile, succesele, aspiraţiile lui; nu este mai bun sau
mai rău, este diferit şi are nevoie să fie acceptat aşa cum este);
 empatie (conturarea unor relaţii interpersonale dominate de toleranţă şi înţelegere);
32
 încredere (fiecare dispune de resurse interioare, care aşteaptă să fie valorificate);
 informare (ce înseamnă şi ce responsabilităţi implică programul „A doua şansă“, funcţionarea unităţii de
învăţământ, cine sunt cadrele didactice şi personalul auxiliar în instituţia dată).
Se propune ca demersul didactic să cultive următoarele atitudini:
 atitudine pozitivă faţă de sine-alteritate-şcoală (noul context);
 motivaţia de a veni la şcoală;
 autonomia personală (educarea discernământului astfel încât elevul să-şi cunoască interesele, să
poată exprima ce înseamnă binele propriu şi, mai ales, să dobândească posibilitatea de a alege
direcţia pe care doreşte să o urmeze în acţiunea personală);
 respect faţă de fiecare elev;
 nonjudecarea şi încurajarea permanentă a elevilor;
 stimularea dinamicii de grup şi a implicării tuturor elevilor/ responsabilizare;
 formarea unor reprezentări pozitive privind derularea programului şi oportunităţile oferite de
acesta.
√ Sugestii privind activităţile de învăţare

Activităţile propuse în cadrul Modulului 0 se vor desfăşura în cadrul unor scenarii didactice atractive, dinamice,
care să îmbine activitatea individuală şi frontală cu cea în perechi sau în grup. Scenariile didactice vor fi
structurate pe modelul: orientare (intrare în contextul programului „A doua şansă“, familiarizarea cu demersul
propriu-zis al acestui program, cadre didactice, colegi), achiziţii (dobândirea cunoştinţelor despre program),
reflecţie şi aplicare.
Lista de activităţi de învăţare de mai jos are titlu de exemplu şi poate fi îmbogăţită în activitatea curentă cu alte
tipuri de activităţi de învăţare:
 activități prin intermediul cărora vor fi valorificate preachizițiile anterioare ale elevilor:
- „Biblioteca vie“ – activitate prin intermediul căreia sunt împărtăşite experienţe de viaţă/ profesionale ale elevilor;
- „Cafeneaua mondială“ ‒ discuţie care permite elevilor să îşi împărtăşească experienţele anterioare.
 activităţi de autoprezentare:
- „Autoportret“ ‒ distribuiţi elevilor o foaie de hârtie şi un creion. Cerinţa este elaborarea unui desen sau scrierea
unei fraze, care va folosi la prezentarea fiecăruia și va descrie modul propriu de a fi, de a simţi. Textul scris poate
fi chiar titlul unui film, cântec sau orice altceva care exprimă cum se percepe fiecare în momentul respectiv. După
ce sarcina a fost rezolvată, fiecare elev se va prezenta prin ceea ce a desenat sau a scris şi va explica alegerea
făcută.
 conştientizarea propriei identităţi:

- „Cine sunt eu?“ ‒ cereţi elevilor să răspundă la întrebarea Cine sunt eu? pe un bileţel şi notaţi pe tablă
răspunsurile elevilor, încercând o grupare a acestora (de exemplu, aspecte legate de gen: fată/ băiat, aspecte
legate de roluri sociale: fiică, frate, prieten, coleg etc., zodia: vărsător, berbec, rac, scorpion etc., aspecte legate
33
de caracteristici de personalitate: vesel, optimist, trist, bun etc. Mai departe, împărţiţi elevilor fişele de lucru şi
solicitaţi să le completeze cu cât mai multe caracteristici care definesc propria lor identitate. Încheiaţi activitatea
prin analiza răspunsurilor şi discutaţi despre: caracteristicile care pot defini propria identitate şi factorii care
influenţează identitatea.
 intercunoaştere prin cooperare în grup:

- „Călătoria noastră!“ ‒ comunicaţi elevilor că vor face un exerciţiu în cadrul căruia vor avea posibilitatea să se
cunoască mai bine. Împărţiţi elevii în 4-5 echipe şi le distribuiţi cartoane, lipici şi creioane colorate. Cu ajutorul
acestor materiale, fiecareechipă va realiza un mijloc de transport (tren, maşină, avion, vapor etc.) şi va inventa o
poveste precizând: de unde vine, cine sunt pasagerii (membrii echipei) şi care este destinaţia (aceasta va fi
negociată între echipe, fiindcă trebuie să fie aceeaşi pentru toate echipele). După rezolvarea acestei sarcini,
„operele“ vor fi prezentate şi expuse în clasă. Rugaţi elevii să precizeze prin ce diferă grupele între ele şi ce au în
comun. Odată ajunşi la „destinaţie“, urmează discuţii despre ceea ce pot realiza împreună!
 exerciţii de comunicare eficientă (ascultare activă, reguli de comunicare şi negociere):

- elaborarea blazonului grupei;
- „Reporteri de o zi“ – cereţi elevilor să vă dea exemple de teme preferate de ei: familie, muzică, film, modă, sport
etc. Spuneţi-le că azi clasa lor se va transforma într-un studio TV, unde vor putea obţine mai multe informaţii
despre aceste teme de la diverşi invitaţi (colegii lor). Alegeţi doi elevi care vor interpreta rolul reporterului şi rolul
invitatului (intervievatului). Daţi-le următoarele instrucţiuni: reporterul va asculta ceea ce îi spune invitatul său şi va
folosi toate mijloacele cunoscute pentru a-i transmite că înţelege mesajul; invitatul va trebui să dea cât mai multe
amănunte despre tema aleasă (de comun acord cu reporterul); restul clasei – observatorii – vor urmări dialogul
dintre cei doi şi vor identifica elementele utilizate de reporter pentru a arăta că înţelege mesajul. Aceste elemente
vor fi notate pe o hârtie de către fiecare observator. Acest pas poate fi repetat de 3-4 ori. Discuţii: care sunt
elementele cele mai eficiente în comunicarea interpersonală, comportamente care dau dovadă de ascultare sau
non-ascultare etc.
 identificarea situaţiilor conflictuale şi posibilele modalităţi de rezolvare a acestora:

- „Semaforul conflictelor“ – cereţi elevilor să dea exemple de situaţii conflictuale cu care s-au confruntat sau
despre care ştiu mai multe lucruri de la TV (ştiri, filme), din ziare sau din viaţa cotidiană. Alegeţi 1-2 din situaţiile
prezentate de elevi şi rugaţi-i să le detalieze: identificaţi împreună ce a generat conflictul, cum s-a manifestat
acesta şi modalitatea prin care s-a rezolvat. Explicaţi-le care sunt cauzele posibile ale apariţiei conflictului şi
câteva strategii de abordare constructivă a acestuia, după care cereţi-le să aleagă una din strategiile prezentate
anterior şi să explice cum putea fi rezolvată situaţia discutată prin strategia invocată.
Solicitaţi elevilor să facă analogia între culorile semaforului şi rezolvarea unui conflict: (la roşu – te opreşti, nu
reacţionezi impulsiv; la galben – analizezi problema şi încerci să găseşti cea mai bună soluţie; la verde –
acţionezi, pui în aplicare soluţia găsită). Realizaţi cu elevii un afiş care să ilustreze aceste faze ale abordării
conflictului.
34
 exerciţii de conştientizare a emoţiilor:
- „Cum ar arăta emoţiile mele dacă le-aş vedea?“ ‒ solicitați elevilor să deseneze starea emoţională pe care o
trăiesc vis-à-vis de şcoală, printr-un obiect sau fenomen. Fiecare elev va argumenta alegerea făcută.
 alcătuirea unui registru personal cu toate cunoştinţele despre programul „A doua şansă“:
- „Vreau să ştiu mai mult!“ ‒ elaborarea unui plan de culegere a informaţiilor pentru a înţelege demersul din cadrul
programului „A doua şansă“. Povestiţi elevilor despre programul „A doua şansă“ şi cereţi-le să spună ce ştiu
despre acest subiect, apoi întrebaţi-i din ce surse au aflat aceste informaţii şi cum ar proceda dacă ar dori să ştie
mai mult despre programul „A doua şansă“. Împreună cu ei, întocmiţi o listă cu ceea ce nu ştiu despre acest
program (exemplu: perioada de pregătire pentru educaţia debază şi pregătirea profesională, cerinţe, evaluare,
beneficii, responsabilităţi, drepturi etc.) şi explicaţi-le fiecare aspect enunţat.
- exerciţii de explorare a oportunităţilor programului „A doua şansă“;
- „Întâlnire de gradul 0“ ‒ invitaţi 2-3 absolvenţi ai programului „A doua şansă“, care vor povesti elevilor despre
evoluţia lor profesională. Întrebări cheie: Care au fost posibilităţile lor înainte de a intra în programul „A doua
şansă“? Acest program a schimbat traiectoria lor? Dacă da, cum? Ce fel de oportunităţi au avut după absolvire?
Cum ar fi fost viaţa lor fără această experienţă?
Sugerăm și accesarea site-urilor: www.go.ise.ro (pentru explorarea perspectivelor de carieră); www.anofm.ro
(pentru informații privind piața muncii, organizarea târgurilor locurilor de muncă); www.cnrop.ise.ro (pentru
informații despre posibilitățile de educație și formare profesională la nivel național/ european)
.
 activităţi de formulare a scopurilor personale:
- „Care sunt scopurile mele?“ ‒ prezentaţi elevilor mai multe imagini cu diferite jocuri sportive, iar pentru fiecare
situaţie identificați scopul jocului. Cereţi-le apoi să se gândească la analogia dintre sport şi viaţă (prin ce se
aseamănă sportul cu viața?). Scrieţi pe tablă răspunsurile elevilor şi adăugaţi la acestea şi cele de mai jos (dacă
nu au fost spuse): scopurile ne arată direcţia, ghidează deciziile, ne arată clar ceea ce ne dorim să obţinem, se
realizează într-un anumit timp (cu limită de timp). Pentru a realiza unele scopuri, trebuie să lucrăm în echipă şi
nimeni nu-şi realizează toate scopurile în acelaşi interval de timp, ci pas cu pas! Explicaţi elevilor că scopurile pe
care o persoană reuşeşte să le atingă într-o perioadă scurtă de timp (o săptămână, o lună) se numesc scopuri de
scurtă durată (exemplu: câştigarea meciului Steaua-Dinamo), iar cele care se realizează într-o perioadă mai
lungă de timp (câţiva ani) sunt scopuri de lungă durată (exemplu: câştigarea Campionatului naţional). Cereţi
elevilor să elaboreze o listă personală cu 4 scopuri de scurtă durată şi 2 scopuri de lungă durată.
√ Sugestii privind evaluarea

Evaluarea elevilor la finalul Modulului 0 va avea în vedere:
 gradul implicării şi participării în cadrul activităţilor;
 măsura adaptării la cerinţele programului „A doua şansă“ – învăţământ secundar inferior;
 măsurarea şi aprecierea competenţelor elevilor (ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie);
 accentuarea elementelor de ordin calitativ (valori, atitudini).
Evaluarea se realizează pe baza:
35
 grilei de prezenţă a elevilor, realizată şi completată de către profesor;
 fişei de observaţie a elevului, realizată şi completată de către profesor;
 documentelor de portofoliu (Orarul clasei, Lista disciplinelor de învăţământ din anul şcolar în curs,
Lista întrebărilor/ temerilor/ problemelor ridicate de integrarea în programul „A doua şansă“ –
învăţământ secundar inferior, precum şi Lista răspunsurilor/ soluţiilor primite/ identificate, Inventarul
contribuţiilor personale la activităţile de grup organizate în cadrul Modulului 0).
Modulul 0 se va finaliza prin comunicarea:

 progresului obţinut de elevi în această perioadă;
 schimbărilor pozitive de atitudine faţă de sine, faţă de ceilalţi, faţă de şcoală;
 calităţilor elevului, care îi vor asigura succesul şcolar în continuare.

D. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ MODULULUI
1. Băban, A., Consiliere educaţională – ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Editura Ardealul,
Cluj-Napoca, 2001.
2. Copoeru, L., ABC-ul programului „A doua şansă“. Ghid pentru managerii şcolari, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007.
3. Gavreliuc, A., O călătorie alături de „celălalt“, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002.
4. Goleman, D., Inteligenţa emoţională, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008.
5. Manes, S., 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
6. M.E.C.T.S., Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă“
pentru învăţământul secundar inferior, O.M.E.C.T.S. nr. 5248/ 31.08.2011.
7. Miclea, M., Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004.
8. Satir, V., Arta de a făuri oameni, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
6. Prezentarea generală a materialelor educaţionale

– ghiduri pentru cursanţi şi cadrele didactice – în lucru
Primele materiale educaţionale pentru program au fost elaborate începând cu anul 2005, în cadrul
programelor Phare. S-a ajuns astfel, la elaborarea a 42 de manuale /ghiduri pentru elevi şi cadre didactice,
inclusiv ghiduri de evaluare. Acestea se găsesc atât sub formă tipărită cu ISBN, cât şi în format electronic pe site-
ul MECTS, la adresele:
Programul PHARE - Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate - programul A doua şansă - învăţământ
secundar inferior - Ghiduri pentru cadrele didactice. http://www.edu.ro
Programul PHARE - Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate - programul A doua şansă - învăţământ
secundar inferior - Ghiduri pentru cursanţi. http://www.edu.ro
Ghidurile pentru elevi şi cadre didactice - “A doua şansă” – înv. secundar inferior sunt:
A doua sansa_secundar_Limba si literatura romana_elev/profesor_1,2,3.pdf
36
A doua sansa_secundar_engleza_elev/profesor_1,2, 3.pdf
A doua sansa_secundar_Limba_rromani_elev/profesor_1.pdf
A doua sansa_secundar_matematica_elev/profesor_1,2,3,4.pdf
A doua sansa_secundar_stiinte_elev/profesor_1, 2, 3.pdf
A doua sansa_secundar_istorie_elev/profesor_1,2,3.pdf
A doua sansa_secundar_geografie_elev/profesor_1,2.pdf
A doua sansa_secundar_cultura_civica_elev/profesor_1,2.pdf
Tot atunci au fost elaborate şi ghidurile de evaluare care se găsesc atât sub formă tipărită cu ISBN, cât şi
în format electronic pe site-ul MECTS.
A doua sansa_secundar_evaluari_profesor_3-4.pdf(www.edu.ro)
A doua sansa_secundar_evaluari_profesor_2.pdf(www.edu.ro)
A doua sansa_secundar_evaluari_profesor_1-2pdf(www.edu.ro)
Ghidurile elevului, ghidurile profesorului, şi ghidurile de evaluare elaborate pentru programul “A doua
şansă”- învăţământ secundar inferior, în cadul proiectelor Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”
au fost completate cu ghidul “ABC-ul programului “A doua şansă”. Acest ghid se adresează directorilor de
instituţii, care intenţionează să desfăşoare sau deja aplică programul “A doua şansă” pentru învăţământul primar
sau/şi secundar, precum şi inspectoratelor şcolare judeţene.
Scopul ghidului este de a sprijini iniţierea programului, dar mai ales implementarea acestuia în şcoli în
conformitate cu Metodologia şi cu filosofia care stă la baza elaborarii lui. De asemenea, ghidul se doreşte un
îndrumar care să detalieze prevederi din Metodologia aprobată de M.E.C.T. S. care sunt diferite faţă de sistemul
existent (evaluarea competenţelor anterior dobândite, acordare de credite, organizarea modulară, adaptare
curriculară, abordare transdisciplinară, educaţia adulţilor etc.) pentru a uşura sarcina directorilor de şcoli în
vederea implementării cu succes a programului “A doua şansă”.
Ghidul este structurat în cinci capitole care încercă să răspundă la întrebări legate de:
 Ce este programul “ A doua şansă” şi cum poate fi promovat?
 Care este rolul şcolii în organizarea programului “ A doua şansă” şi ce fel de parteneriate sunt necesare
pentru derularea acestuia?
 Cum se desfăşoară activitatea didactică în cadrul programului “ A doua şansă”?
 Cum se realizează înscrierea, organizarea grupelor şi certificarea cursanţilor?
 Cum acţionează cadrele didactice din programul“ A doua şansă”?
Un alt material extrem de utill, (în lucru) este ghidul de adaptare curriculară pentru pregătirea profesională;
acesta îşi propune să reprezinte un sprijin real pentru cadrele didactice care predau modulele aferente pregătirii
de specialitate şi realizează instruirea practică a cursanţilor din programul „A doua şansă” – secundar inferior.
Conţinutul ghidului
Cap. 1 Parteneriat pentru pregătirea de specialitate.
Ce trebuie să ştim despre parteneriat?
Cum asigurăm un parteneriat funcţional?
37
Modele de succes
Cap. 2 Aplicarea curriculum-ului de specialitate în programul „A doua şansă” – secundar inferior
2.1. Structura planurilor cadru pentru programul „A doua şansă” – secundar inferior
2.2. Curriculum-ul pentru aria curriculară Tehnologii
Cap.3 Particularizarea curriculum-ului de specialitate pentru diferite categorii de cursanţi
3.1. Profilul cursantului
3.2. Evaluarea competenţelor dobândite anterior
Cap. 4 Oportunităţi şi obstacole pentru cursantul programului „A doua şansă” – secundar inferior
4.1. Oportunităţi pentru cursantul programului „A doua şansă” – secundar inferior
4.2. Obstacole pentru cursantul programului „A doua şansă” – secundar inferior
4.3. Modele de succe
Cap. 5 Dovezi ale parcurgerii pregătirii de specialitate
5.1. De ce sunt importante dovezile parcurgerii pregătirii de specialitate?
5.2. Care sunt prevederile metodologice referitoare la dovezile parcurgerii pregătirii de specialitate?
5.3. Există documente standard pentru dovezile parcurgerii pregătirii de specialitate?
Cap. 6 Materiale resursă
Aceste materiale au fost completate cu alte materiale informative privind educaţia adulţilor:
 Buletine informative
 Broşuri de promovare
 Pliante
 Postere
 Website
Informaţii detaliate legate de documentele menţionate şi materialele promoţionale realizate se pot găsi pe
site-urile: www.edu.ro şi www.acces-la-educatie.edu.ro
Elaborarea curriculum-ului este un proces deschis, continuu , curriculum-urile elaborate fiind funcţionale,
dar perfectibile datorită dinamicii modificărilor în domeniu si experienţei cumulate în anii de derulare a
programului.
Aceste considerente au determinat în cadrul proiectului „Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre
un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar” din cadrul Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, axa prioritară 2 “Corelarea învățării pe tot parcursul vieții
cu piața muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii”.
Materialele vor fi utilizate în cadrul componentei A doua şansă - învăţământ secundar inferior de cadre
didactice, directori, inspectori şcolari care conduc sau coordonează clase de tip „a doua şansă“. În acelaşi timp,
ele pot fi folosite şi ca resurse în eforturile de construire a unei şcoli incluzive.
Ghidurile pentru cadrele didactice şi pentru cursanţi au fost realizate în conformitate cu programele
şcolare aprobate prin OMECTS nr. 5529/04.10.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
38
Sportului privind aprobarea programelor şcolare pentru educația de bază în cadrul programului „A doua
șansă” – învățământul secundar inferior.
Rolul ghidurilor este acela de a sprijini formarea şi dezvoltarea de competenţe prin disciplină, şi nu
doar în disciplină.
Ele se caracterizează printr-un echilibru între conţinuturi şi sarcini de lucru care urmăresc
deopotrivă: „cât de mult ştiu” , „cât de bine pot să aplice” ceea ce ştiu, „ceea ce sunt capabili să facă”
tinerii/adulţii cu ceea ce ştiu, şi “ceea ce gândesc ” despre ceea ce ştiu.
Astfel, in cadrul prezentului proiect ghidurile elevului au următoarea structură:
În ceea ce priveşte ghidurile profesorului acestea se doresc a fi materiale nu doar moderne, ci în primul rând utile
dascălilor implicaţi în program, şi dascălilor în general. Ele detaliază lecţiile din ghidurile elevului precizează
scopul lecţiei, explică cadrul ERRE şi conţin sugestii pentru profesor pentru fiecare etapă, prezentarea
strategiilor /tehnicilor / metodelor de predare/ învăţare utilizate în ghidul elevului, la lecţia respectivă.
Notă: Toate ghidurile revizuite sau nou create în cadrul proiectului se află în faza de lucru.
La elaborarea metodologiei şi a programelor şcolare au lucrat: Lucia Copoeru, Hurghiş Gabriela Casandra,
Faiciuc Marilena Anca, Văcăreţu Ariana Stanca, Şandru Andra, Romonţi Adrian, Costache Rodica, Costina
Carmen, Halaszi Monica, Iudit Sera, Ciubăncan Voichiţa Carmen, Dragomir Mariana Leontina, Zetea
39
Ramona Adela, Anton Gina, Chicinaş Luminiţa, Todoruţ Gelu, Mihacea Ioana, Timar Stela, Stamatescu
Mihai Victor, Arghiuş Corina, Popa-Bota Horaţiu, Şteopan Angela Livia, Marincescu Sanda Lavinia, Jurcan
Uliana, Baciu Florentina Carolina, Pellegrini Nicolae Antoniu, Cioara Dana Luiza, Zimbran Ana Carolina,
Diana Gligor, Ioţcovici Luminiţa, Konta Doina.
40

ADS - Secundar Inferior

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADS - Secundar Inferior

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CASA CORPULUI DIDACTIC BOTOŞANI

PROGRAMUL A DOUA ŞANSĂ SECUNDAR INFERIOR

 Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă”-

Scurt istoric al Programului „A doua șansă” – învățământ secundar inferior

 Modificări ca urmare a schimbărilor legislative, în sensul adaptării programului în contextul extinderii

 Pregatirea profesionala în calificari de nivel 2, după parcurgearea stagiilor de practică

 Introducerea unor pachete cu discipline opţionale cu alocare de credite

 Revizuirea programelor şcolare şi elaborarea unor noi programe şcolare

 Programe şcolare noi

Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR

Programa şcolară pentru disciplina CONSILIERE ŞI ORIENTARE

 Curriculum integrat si novator pentru disciplina Arte(nou)

 Restructurarea ghidurilor şi elaborarea de noi ghiduri ale elevului şi profesorului

Documentele care se regăsesc în continuare în acest capitol cuprind:

2.Metodologia privind organizarea programului „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior

 Înscrierea în Programul „A doua şansă” - învăţământul secundar inferior

 Derularea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul

 Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă”, pentru învăţământul secundar inferior

Aspecte importante din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari

Echivalarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale

 Echivalarea şi recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare se realizează de către

Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pe căi informale

Coordonarea programului „A doua şansă”

Încadrarea cu personal didactic

Aspecte legate de plata cadrelor didactice

3. Planul Cadru “A Doua Şansă” – Învăţământ Secundar Inferior

Planul-cadru pentru pregătirea profesională

Curriculumul la decizia şcolii

Curriculum la decizia şcolii pentru pregătirea profesională (CDL)

Cultură de specialitate şi - - - M1 216 - 216 M2 213 - 213 M3 245 - 245 674

 Principii de elaborare a programelor şcolare

 Valori şi atitudini în programele şcolare

 Particularităţi ale programelor şcolare

 Structura programelor şcolare , în cadrul programului „A doua şansă“ pentru învăţământul

PROGRAMA ŞCOLARĂ A MODULELOR DISCIPLINEI – o particularitate a programului „A doua şansă“ –

Programa de modul are următoarea structură:

BIBLIOGRAFIA GENERALĂ PENTRU SUSŢINEREA DEMERSULUI DIDACTIC

Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ENGLEZĂ(revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina LIMBA FRANCEZĂ (nouă)

Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ (revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina ŞTIINŢE (revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina ISTORIE (revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina GEOGRAFIE (revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina CULTURĂ CIVICĂ/ EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ (revizuită)

Programa şcolară pentru disciplina ARTE (nouă)

Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (nouă)

Programa şcolară pentru disciplina CONSILIERE ŞI ORIENTARE (nouă)

A. NOTĂ DE PREZENTARE A MODULULUI

COMPETENŢA GENERALĂ: Dezvoltarea abilităţilor de integrare pozitivă în Programul „A doua şansă“

Competențe Abilitatea de a - cunoștințe de stil și -abilitatea de a comunica în - dezvoltarea unei

√ Sugestii privind activităţile de învăţare

 conştientizarea propriei identităţi:

 intercunoaştere prin cooperare în grup:

 exerciţii de comunicare eficientă (ascultare activă, reguli de comunicare şi negociere):

 identificarea situaţiilor conflictuale şi posibilele modalităţi de rezolvare a acestora:

√ Sugestii privind evaluarea

Evaluarea se realizează pe baza:

Modulul 0 se va finaliza prin comunicarea:

6. Prezentarea generală a materialelor educaţionale

S-ar putea să vă placă și