ADS Primar

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CASA CORPULUI DIDACTIC BOTOŞANI

Bd. M. Eminescu, Nr.40, 710171
Tel.0231 517556
Mail: ccd_botosani@yahoo.com, web: ccd.botosani.ro
PROGRAMUL A DOUA ŞANSĂ PRIMAR
1. Precizări preliminare
Programul A doua şansă se organizează în temeiul art. 29 (4) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, unde, în
Capitolul II Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, Secţiunea a IV-a dedicată învăţământului
primar, se fac următoarele precizări:
„Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educaţionale de
tip „A doua şansă” în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14
ani.”
În prezent Programul „A doua şansă” – învăţământ primar este aplicat pe baza:
- Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5248/31.08.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

privind aplicarea programului „A doua şansă“ cuprinzând:
o Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă“ –

învăţământ primar, anexa 1 la OMECTS 5248/2011;
o Plan cadru de învățământ pentru programul „A doua şansă“ - învăţământ primar, anexa 2 la
OMECTS 5248/2011.
- Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5528/04.10.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul
programului „A doua şansă“ – învăţământ primar.
Scurt istoric al documentelor pe baza cărora a fost aplicat Programului „A doua şansă“ – învăţământ primar.
►Ordin M.E.N. nr. 4231/18.08.1999
►Ordin M.E.N. nr. 4615/06.09.2004.
Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar” este o continuare şi o completare a „Programului de
combatere a marginalizării şi excluderii sociale şi profesionale a tinerilor care au abandonat învăţământul
obligatoriu şi nu au dobândit competenţele minime necesare ocupării unui loc de muncă”, derulat conform OMEN
nr.4231 din 18.08.1999 şi OMEN nr. 4615 din 06.09.2004.
►Ordin M.Ed.C. nr. 5160/6.10.2005.
În anul şcolar 2005 – 2006 programul „A doua şansă pentru învăţământul primar” a avut caracter experimental şi
s-a derulat, cu suport financiar, în judeţele în care s-a derulat Programul Phare „Acces la educaţie al grupurilor
1
Tel.0231 517556
dezavantajate”. La solicitarea inspectoratelor şcolare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a putut aviza funcţionarea
unor clase în cadrul Programului „A doua şansă” şi în alte judeţe decât cele cuprinse în Programul Phare. În anul
şcolar 2005 – 2006 Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar” s-a derulat pe baza Ordinului nr.
5160/6.10.2005.
►Ordinul M.E.C.T. nr. 2268/28.09.2007
Prin Ordinul 2268/28.09.2007 se fac noi precizări privind aplicarea Programului A doua şansă privind componenta
învăţământ primar ca urmare a aplicării experimentale a programului în anul şcolar 2005 – 2006 în judeţele în
care s-a implementat Proiectul Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”; pe baza experienţei
câştigate în perioada de pilotate, în urma evaluării şi monitorizării, programul a fost revizuit astfel încât a putut fi
extins la nivel naţional din 2007
Astfel Ordinul 2268 stabileşte:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua
şansă” – învăţământ primar. Metodologia peste prevăzută în Anexa 1, care face parte din prezentul ordin.
Art. 2. – Se aprobă planurile cadru de învăţământ pentru programul „A doua şansă” – învăţământ primar,
prevăzute în Anexa 2, parte integrantă a prezentului ordin.
Art. 3. - În cadrul programului „A doua şansă” – învăţământ primar se aplică programele şcolare aprobate prin
Ordinul M.Ed.C. nr. 5160/06.10.2005 privind aplicarea programului „A doua şansă” – învăţământ primar în anul
şcolar 2005 – 2006
Documentele care se regăsesc în continuare în acest capitol cuprind:
►Metodologia privind organizarea Programului „A doua şansă” –învăţământ primar, cuprinzând două secţiuni:
- prezentare sintetică a elementelor cheie ale metodologiei aprobate prin Ordinului M.E.C.T.S. nr.
5248/31.08.2011 – Anexa 1
- aspecte ale aplicării metodologiei din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari.
►Prezentarea Planului cadru privind organizarea Programului „A doua şansă” –învăţământ primar, aprobate prin
Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5248/31.08.2011 – Anexa 2
►Prezentarea curriculumului pentru Programul „A doua şansă” –învăţământ primar, programe şcolare aprobate
prin Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5528/04.10.2011
►Prezentarea Programului de adaptare pentru înlocuirea clasei pregătitoare – Un start bun – program derulat în
primele 2 săptămâni ale anului şcolar de tip “A doua şansă”
►Prezentarea generală a materialelor educaţionale – ghiduri pentru cursanţi şi cadrele didactice – stadiu de draft.
2
Tel.0231 517556
2. Metodologia privind organizarea programului „A doua sansă” – invăţământ primar
Prezentare sintetică
Dispoziţii generale
►Scopul programului
Programul „A doua şansă” - învăţământ primar are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor pentru recuperarea
învăţământului primar.
►Grupul ţintă
Programul se adresează tuturor celor care nu au finalizat învăţământul primar şi care au depăşit cu cel puţin 4
ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei.
►Efective de elevi
Pentru a se putea organiza o clasă în Programul „A doua şansă”, numărul minim este de 12 elevi, dar nu mai
mult de 20. În situaţii excepţionale, se pot organiza clase cu un număr mai mic sau mai mare de elevi, cu
aprobarea inspectoratelor şcolare. Pe durata standard a programului este permisă funcţionarea claselor sub
sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al
elevilor.
►Limba de predare
În funcţie de necesităţile locale, Programul „A doua şansă” - învăţământ primar se poate desfăşura în limbile
minorităţilor naţionale, în condiţiile în care există minimum 12 solicitări în acest sens, consemnate în cererile
de înscriere ale candidaţilor şi dacă unitatea de învăţământ poate asigura resursele umane necesare şi
traducerea, prin eforturi proprii, în limba minorităţii naţionale, a pachetului de materialele elaborate în cadrul
programului.
►Forma de organizare
Forma de organizare a procesului de învăţământ în Programul „A doua şansă”- învăţământ primar poate fi în regim
de zi, seral, comasat şi intensiv, conform deciziei luate de către consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de
învăţământ, după consultarea elevilor înscrişi în program.
Modul de organizare a claselor poate fi în regim simultan sau pe nivel de studiu.
►Durata programului
În cadrul Programului „A doua şansă”- învăţământ primar, învăţământul primar poate fi parcurs în doi ani.
Programul are o durată flexibilă. Durata de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în parte, în funcţie de
competenţele dovedite în domeniul educaţiei de bază.
Nota/Exemplu: Pentru organizarea programului în regim de zi, fiecărui an de studiu îi corespunde un semestru
şcolar cu un număr de 16 săptămâni. În acest mod, un cursant care nu a frecventat nici un an din ciclul primar
poate finaliza recuperarea învăţământului primar în minimum 2 ani.
Înscrierea în Programul „A doua şansă” - învăţământul primar
►Cine?
În Programul „A doua şansă” – învăţământ primar se pot înscrie persoane care au depăşit cu cel puţin 4 ani
vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
(i) nu au parcurs nici o clasă din învăţământul primar;
3
Tel.0231 517556
(ii) au abandonat pe parcurs şi au depăsit vârsta maximă legală pentru reînscrierea în învăţământul primar.
►Când?
Un candidat se poate înscrie în Programul „A doua şansă” - învăţământ primar în lunile octombrie, respectiv
februarie, în conformitate cu anul de studiu.
►Unde?
Înscrierea elevilor se face la unităţile de învăţământ care organizează Programul „A doua şansă” - învăţământ
primar, pe baza dosarelor de înscriere.
Organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă” - învăţământul primar

► Programul se poate organiza în regim de zi / seral (cu frecventarea cursurilor zilnic, dimineaţa sau după–
amiaza), în regim intensiv (la sfârşit de săptămână) sau comasat (în perioada vacanţelor şcolare).
► Pentru organizarea programului în regim comasat sau intensiv, pentru calcularea numărului de ore ţine seama
de numărul de 16 săptămâni ale anului şcolar şi de numărul de ore din Planul cadru.
► Fiecare nivel de studiu include un număr de module/discipline de studiu obligatorii şi opţionale (conform
Planului cadru aprobat prin Anexa 2/OMECTS 5248), definite pe baza curriculumului naţional şi a finalităţilor
învăţământului primar, esenţializate, adaptate nevoilor elevilor, astfel încât să faciliteze învăţarea transdisciplinară.
►Frecventarea modulelor este obligatorie.
Absenţele se înregistrează în catalog. Motivarea absenţelor se poate face în baza unei scutiri medicale, a unei
învoiri scrise din partea cadrului didactic sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncă.
Evaluarea iniţială
►La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel
decât nivelul I.
►În cadrul interviului care precede evaluarea inițíală, candidatul se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase
primare urmate şi de competenţele personale şi indică nivelul la care dorește să fie (re)înscris.
►Evaluarea iniţială constă în susţinerea unor probe scrise și orale/practice.
►Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv nivelul III, evaluarea vizează doar achiziţiile
fundamentale, corespunzătoare disciplinelor Limba și literatura română şi Matematică.
►Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului
primar, evaluarea iniţială vizează toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru
pentru Programul „A doua şansă” - învăţământ primar.
Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a
participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă
modernă corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu.
►Probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde
specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către Comisiile de evaluare.
►Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care se arhivează şi se ataşează, ca anexă la
registrul matricol pentru Programul „A doua şansă”. Acesta rămâne în unitatea de învăţământ în care elevul
urmează să frecventeze cursurile.
4
Tel.0231 517556
►În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline la care a fost evaluat este diferit (de ex. la
Limba româna nivelul III, Matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul
inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă clasă de elevi modulul la care este evaluat ca avansat.
Evaluarea curentă
►Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative.
►Calificativul Suficient obținut ca medie a evaluărilor curente la fiecare modul din trunchiul comun este condiție
pentru susținerea evaluării finale de nivel.
Evaluarea finală
►Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al
fiecărei unităţi de învăţământ. La acestea vor participa toţi elevii, indiferent de forma de învăţământ parcursă.
►Probele de evaluare pot fi probe scrise, orale / practice, concepute pe baza standardelor de evaluare
corespunzătoare fiecărui modul. Ele sunt stabilite de învăţătorii/ profesorii pentru învăţământ primar, respectiv
profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă” - învăţământ primar şi anunţate elevilor de la
începerea cursurilor.
►Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul Suficient.
Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage și în registrul matricol.
►Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul pot solicita susținerea evaluării finale într-o altă
sesiune de examinare organizată de unitatea de învățământ.
►Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie pentru frecventarea modului.
Certificarea
►În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”.
►Promovarea nivelului este condiționată de promovarea tuturor modulelor. În urma promovării fiecărui nivel, se
eliberează o „adeverinţă de promovare a nivelului”.
►În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un „certificat de
absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar”.
►În cazul în care elevii absolvesc nivelul IV (corespunzător clasei a IV), aceștia au aceleaşi drepturi cu
absolvenţii învăţământului primar de masă.
►Portofoliul educațional al cursantului de la Programul „A doua şansă” cuprinde: rezultatele evaluării iniţiale,
adeverinţe de promovare a modulului, adeverinţe de promovare a nivelului, certificat de absolvire a
învăţământului obligatoriu de nivel primar precum şi alte înscrisuri obţinute în urma evaluarii competenţelor
dobândite sau a participării la activităţi de învăţare în diferite contexte, produse sau rezultate ale acestor activităţi,
în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Clasa pregătitoare
5
Tel.0231 517556
Pentru persoanele care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă” – învățământ primar” la nivelul I
(corespunzător clasei pregătitoare şi clasei I) înscrierea se face automat, prin completarea cererii şi depunerea
actelor solicitate.
Perioada de acomodare (2 săptămâni, corespunzătoare clasei pregătitoare) va fi programată la începutul nivelului
I de studiu.
Aspecte importante din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari

►Înfiinţarea claselor
Unităţile de învăţământ interesate pot înfiinţa clase în Programul „A doua şansă” - învăţământ primar cu avizul
inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
►Comisia de înscriere în program în cadrul fiecărei şcoli organizatoare
La nivelul unităţilor de învăţământ organizatoare ale Programului „A doua şansă” - învăţământ primar, directorul
va constitui o Comisie de înscriere în program, avizată de consiliul de administraţie al unităţii, alcătuită din:
- director/director adjunct;
- secretar/ secretar şef;
- un învăţător/ profesor pentru învăţământ primar;
- mediator şcolar, dacă există;
- coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii de învăţământ.
►Atribuţiile comisiei de înscriere:
- anunţă în comunitate începerea programului, condiţiile de organizare (numărul de locuri disponibile,
documentele necesare înscrierii, planificarea activităţilor etc.);
- centralizează cererile de înscriere;
- verifică dosarele participanţilor;
- colaborează cu Comisia de evaluare pentru planificarea, organizarea şi desfăşurarea procesului de evaluare a
cunoştinţelor anterior dobândite;
- alcătuieşte clasele de elevi, după încheierea procesului de evaluare;
- analizează cazurile deosebite (cereri ale persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru
integrarea acestora în program;
- propune alternative flexibile pentru derularea programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu
nevoile personale ale participanţilor la program.
►Acte necesare pentru înscrierea în program:
- cerere, depusă la secretariatul fiecărei unităţi de învăţământ organizatoare;
- certificatul de naştere în copie şi în original; în cazul inexistenţei documentelor de naştere, o adeverinţă

eliberată de autorităţile locale;
- certificatul de căsătorie, dacă este cazul, în copie şi în original;
- actul de identitate, în copie şi în original;
- foaie matricolă sau adeverinţe care să ateste parcurgerea anumitor clase;
6
Tel.0231 517556
- fişa medicală; în cazul inexistenţei documentului, fişa va fi alcătuită ulterior înscrierii;
- adeverinţă de serviciu, dacă este cazul.
►Comisia de evaluare
Evaluarea iniţială se face de către o Comisie de evaluare numită de directorul unității de învățământ cu avizul
consiliului de administrație. Comisia de evaluare este alcătuită din:
- - coordonatorul judeţean pentru Programul „A doua șansă” de la nivelul inspectoratului şcolar / metodist
învăţământ primar;
- - directorul şcolii;
- - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii de învăţământ;
- - doi învăţători/ profesori pentru învăţământ primar;
- - profesori pentru disciplinele limba modernă și TIC - prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua
şansă” - învăţământ primar;
- - profesor pentru limba maternă în cazul studierii disciplinelor prevăzute în planul cadru în limba maternă.
►Aspecte legate de plata cadrelor didactice:

Activitatea desfăşurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare
este retribuită în regim de plata cu ora.
Plata cadrelor didactice pentru clasele Programului „A doua șansă” – învăţământ primar se poate face pe post,
prin plata cu ora.
►Coordonatorul programului „A doua şansă”
În fiecare unitate de învățământ în care funcţionează Programul „A doua şansă” – învățământ primar, consiliul de
administraţie numeşte un coordonator al Programului „A doua șansă”, atât pentru programul pentru învăţământul
primar, cât și pentru cel destinat învăţământului secundar inferior, dacă există.
Atribuţiile coordonatorului Programului „A doua șansă” - învăţământ primar de la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ sunt:
- participă la activităţi de formare care au ca subiect programele de tip „A doua şansă”;
- informează comunitatea în legătură cu beneficiile programului (împreună cu mediatorul școlar);
- se implică în organizarea activităţii Comisiei de înscriere și a Comisiei de evaluare;
- monitorizează, intern, desfăşurarea programului.
Activitatea coordonatorului Programului „A doua șansă” de la nivelul unităţii de învăţământ va fi monitorizată la
nivelul inspectoratelor judeţene de către coordonatorul programului „A doua şansă” de la nivel judeţean.
Acesta va colabora cu persoanele abilitate de la nivel judeţean precum: inspectorii pentru minorităţi, inspectorul
pentru învăţământul primar, inspectorul pentru învăţământ special, inspectorul pentru învăţământ profesional şi
tehnic, formatori, directorul Casei Corpului Didactic.
►Încadrarea cu personal didactic
7
Tel.0231 517556
Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „A doua şansă” - învăţământ primar vor fi: cadre didactice
calificate (titular sau suplinitor), care au participat la programele de formare continuă pe componenta de
formare „A doua şansă” - învăţământ primar, au participat la alte programe de formare continuă specifice
programului, au abilităţi de utilizare a calculatorului în activitatea didactică, susținute de atestate sau certificate.
Disciplina de studiu Limbă modernă (pentru nivelurile I –IV ) va fi predată de către cadre didactice cu studii de
specialitate.
Disciplina Tehnologia Informației și Comunicării (pentru nivelurile III şi IV) va fi predată de către
învățător/profesor pentru învățământul primar cu abilităţi de utilizare a calculatorului în activitatea didactică,
susținute de atestate sau certificate; în cazul în care învățătorul/profesorul de învățământ primar încadrat la clasa
de „A doua șansă” – învățământ primar nu posedă certificarea solicitată, disciplina va fi predată de profesor de
specialitate.
3. Planul cadru “A doua sansă” – invăţământ primar
Planul cadru în vigoare pentru programul “A doua şansă” – învăţământ primar se regăseşte în Anexa 2 a
OMECTS nr. 5248/31.08.2011.
Planul cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii – trunchiul comun, reprezentată de numărul
minim de ore prevăzut pentru fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge programa şcolară, cu
excepţia elementelor notate cu asterisc, care reprezintă extinderi (*).
Note specifice Programului „A doua șansă” - învăţământ primar – trunchi comun

- Orele de consultații pentru disciplinele Limba și literatura română şi Matematică sunt alocate pentru
activități diferențiate obligatorii pentru toți elevii (extindere, aprofundare, remediere). Extinderile
reprezintă conținuturile cu asterisc din programe, care pot fi selectate și nu sunt obligatorii pentru toți
elevii aceleiași clase.
- Pentru nivelul I și nivelul II, la disciplina Limba și literatura română precum și la disciplina Matematică,
una dintre orele din trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii.
Aceasta presupune abordarea integrată a conținuturilor de Limba și literatură română, respectiv
Matematică și unor elemente de conținut privind Tehnologia Informației și Comunicării.
- În cadrul Programului „A doua șansă” - învăţământ primar se poate opta pentru studierea limbii moderne
1 pentru limba engleză (pentru care au fost elaborate programă, ghidul cadrului didactic și ghidul
elevului). Modulul de Limba modernă 1 se introduce din primul nivel, cu focalizare exclusivă pe nivelul
comunicaţional.
- Modulul de Educaţie civică are loc la nivelul în care se înscrie elevul, este urmat de acesta în mod
individualizat, la intrarea sa în program şi se constituie în modul iniţial cu funcţie de alfabetizare civică şi
motivare pentru învăţare. Acest modul poate fi urmat de elev la nivelul I, II, III sau IV. Modulul este urmat
o singura dată.
8
Tel.0231 517556
- La nivelul III și IV se introduce în trunchiul comun disciplina Tehnologia Informației și Comunicării, câte
1 ora pe săptămână. La finalul parcurgerii nivelului IV, elevii vor fi evaluați pe baza standardelor de
evaluare din programa şcolară corespunzătoare.
- Disciplina Consiliere și orientare se introduce în trunchiul comun, câte 1 oră pe săptămână pentru
fiecare nivel de studiu. La această disciplină nu se acordă calificative.
Note specifice Programului „A doua șansă” - învăţământ primar – Curriculum la Decizia Școlii
a) Curriculum la Decizia Şcolii se va derula prin activități de tip Școală după Școală, înainte sau după orele
de curs.
b) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor şi pe baza resurselor

disponibile, stabileşte curriculum la decizia şcolii. Cadrele didactice din unitatea de învăţământ care
predau la „A doua șansă” - învăţământ primar propun elevilor 3-4 discipline opționale, urmând ca aceștia
să opteze pentru cel puțin 2 dintre ele. La nivelul unităţii de învăţământ se pot constitui grupe eterogene
din punct de vedere al nivelului de studiu. Disciplina opțională se poate desfășura cu un minimum de 12
elevi de la Programul „A doua șansă” - învăţământ primar. Elevul are obligația de a participa la 2
discipline opționale pentru fiecare nivel de studiu.
c) În funcție de solicitările elevilor din clasa de tip „A doua șansă” - învăţământ primar, încă de la nivelul
I se poate introduce un modul opţional de studiere a Limbii și literaturii rromani.
d) Disciplinele opționale pot fi concepute la nivelul unei singure arii curriculare, inter sau transcuricular.
Notă: Discipline opţionale concepute la nivelul unei singure arii curriculare, inter sau transcuricular sugerate
pentru programul „A doua şansă” – învăţământ primar se referă la: Limba maternă, Educație fizică și sport,
Drepturile omului, Interculturalitate, Arte plastice și decorative, Obiceiuri și tradiții, Gastronomie, Croitorie/design
vestimentar etc.
Anexa 2/OMECTS nr. 5248

Plan cadru „A doua şansă” - învăţământ primar
pentru învățământul în limba română
ARIA CURRICULARĂ/DISCIPLINA NIVEL I NIVEL II NIVEL III NIVEL IV

I. Limbă şi comunicare 8 8 8 8
1. Limba şi literatura română 5 5 5 5
Limba şi literatura română – consultaţii 1 1 1 1
Limba şi literatura română – interdisciplinaritate TIC 1 1 0 0
2. Limba moderna 1 1 1 2 2
II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 5 5 6 6
1. Matematică 3 3 4 4
Matematică – consultații 1 1 1 1
Matematică – interdisciplinaritate TIC 1 1 0 0
9
Tel.0231 517556
2. Cunoaşterea mediului - - 1 -
3. Ştiinţe ale naturii - - - 1
III. Om şi societate 0-1 0-1 0-1 2-3
1. Educaţie Civica 1 1 1 1
2. Istorie Geografie - - - 2
IV. Arte 0 0 0 0
V. Educaţie fizică şi sport 0 0 0 0
VI. Tehnologii 0 0 1 1
TIC 0 0 1 1
VII. Consiliere şi orientare 1 1 1 1
Numărul total de ore alocat pentru trunchiul comun 14 +1* 14+1* 16+1* 18+1*
Discipline opţionale din CDȘ: 2-3 2-3 2-3 2-3
Numărul minim de ore pe săptămână 16+1* 16+1* 18+1* 20+1*
Numărul maxim de ore pe săptămână 17+1* 17+1* 19+1* 21+1*
În școlile cu predare în limba română, elevii aparținând minorităților naționale pot studia, în condițiile legii,
disciplina Limba și literatura maternă. Numărul de ore afectat acestei discipline este de 2 ore pe săptămâna, în
fiecare an de studiu. Aceste ore intră în trunchiul comun și sunt incluse în schemele orare ale școlilor respective.
În aceste condiții, numărul total de ore pe săptâmână poate depăși, pentru acești elevi, numărul maxim de ore pe
săptămână specificat în tabelul de mai sus.
Planul cadru „A doua şansă” - învăţământ primar

pentru învățământul în limbile minorităților naționale
ARIA CURRICULARĂ/DISCIPLINA NIVEL I NIVEL II NIVEL III NIVEL IV

I. Limbă şi comunicare 12 12 12 12
1. Limba şi literatura română 4 4 5 5
Limba şi literatura română – interdisciplinaritate 1 1 0 0
TIC (*1)
2. Limba și literatura maternă 5 5 4 4
Limba şi literatura maternă – consultaţii (*2) 1 1 1 1
3. Limba moderna 1 1 1 2 2
II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 5 5 6 6
1. Matematică 3 3 4 4
Matematică – consultații 1 1 1 1
Matematică – interdisciplinaritate TIC (*1) 1 1 0 0
2. Cunoaşterea mediului - - 1 -
3. Ştiinţe ale naturii - - - 1
III. Om şi societate 0-1 0-1 0-1 2-3
1. Educaţie Civica 1 1 1 1
2. Istorie Geografie - - - 2
IV. Arte 0 0 0 0
V. Educaţie fizică şi sport 0 0 0 0
VI. Tehnologii 0 0 1 1
TIC 0 0 1 1
VII. Consiliere şi orientare 1 1 1 1
Numărul total de ore alocat pentru trunchiul comun 18 +1* 18+1* 20+1* 22+1*
Discipline opţionale din CDȘ: 2-3 2-3 2-3 2-3
Numărul minim de ore pe săptămână 20+1* 20+1* 22+1* 24+1*
Numărul maxim de ore pe săptămână 21+1* 21+1* 23+1* 25+1*
- Pentru nivelul I și nivelul II, la disciplina Limba și literatura română precum și la disciplina Matematică,
una dintre orele din trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii.
Aceste ore se desfășoară în limba română. (*1)
10
Tel.0231 517556
- Planul cadru de mai sus se aplică la toate clasele și unitățile de învățământ cu predare în limba
minorităților naționale. În acest caz, orele de consultații din cadrul Ariei Curriculare Limbă și
Comunicare se desfășoară în limba maternă. (*2)
4. Prezentare generală
a curriculum-ului pentru programul „A doua şansă” - învăţământ primar
Curiculumul pentru clasele din programul „A doua şansă” – învăţământ primar reprezintă o adaptare, dar
şi o inovare a curriculum-ului aplicat în sistemul naţional de educaţie pentru învăţământul primar . Adaptarea a
avut în vedere îndeosebi obiectivele de referinţă pentru a răspunde unor nevoi speciale de educaţie, dar şi
conţinuturile învăţării – pentru a fi adecvate particularităţilor psihologice şi de vârstă ale elevilor înscrişi în
program, precum şi aspectele metodologice – care au vizat creşterea stimei de sine a cursanţilor şi modificarea
atitudinii acestora faţă de şcoală.
►Grupul ţintă şi caracteristicile lui
Participanţii la cursurile programului „A doua şansă” sunt preadolescenţi, adolescenţi, tineri sau adulţi
care nu au fost înscrişi sau au abandonat învăţământul primar înainte de finalizarea lui din motive şi în condiţii
foarte diferite. Din această perspectivă, responsabilitatea cadrelor didactice este cu atât mai mare, cu cât ei
trebuie în multe cazuri să prevină un nou abandon şcolar, dar şi să-I motiveze pe elevi pentru continuarea
studiilor.
►Principii
Întreg curriculum-ul elaborat pentru programul „A doua şansă” – învăţământ primar urmăreşte deplasarea
accentului de pe transmiterea de informaţii pe facilitarea şi intermedierea învăţării, urmărind dobândirea în timp a
competenţelor cheie cuprinse în documentele de politică educaţională europeană, precum: competenţa de
comunicare în limba maternă şi într-o limbă străină, alfabetizarea matematică şi dobândirea competenţelor de
bază în ştiinţe şi tehnologii, tehnologia informaţiei şi a comunicării, dar şi competenţe care pot fi dobândite dincolo
de o disciplină de studiu sau alta, precum: a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale şi civice, antreprenoriat
sau sensibilizare la cultură.
Elaborarea programelor specifice învăţământului primar tip „A doua şansă” a fost orientată de
următoarele principii:
- adoptarea unui model didactic coerent în care se corelează obiectivele cadru şi cele de
referinţă cu conţinuturile fundamentale, reale şi imediate ale elevilor;
- diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, a situaţiilor şi contextelor de învăţare şi

adaptarea acestora la grupul ţintă;
- compatibilizarea cu obiectivele cadru şi finalităţile propuse pentru învăţământul primar din

cadrul sistemului de învăţământ.
De asemenea, în elaborarea programelor s-a ţinut seama de următoarele considerente:
11
Tel.0231 517556
- respectarea egalităţii de şanse a elevilor prin racordarea ieşirilor din sistem la profilul absolventului
învăţământului obligatoriu de nivel primar;
- alegerea conținuturilor învățării din perspectiva competențelor cheie;
- existenţa unei coerenţe interne a programelor pentru primele 2 niveluri corespunzătoare Ciclului achiziţiilor
fundamentale şi corelarea programelor pentru nivelul 3 şi 4 (corespunzătoare Ciclului de dezvoltare) cu
programele pentru învăţământ secundar „A doua şansă”;
- valorificarea experienţei de viaţă a elevilor ca modalitate de a spori gradul lor de implicare în propria activitate
de învăţare şi considerată o resursă importantă de învăţare;
- timpul redus de învăţare;
- redefinirea şi redimensionarea conţinuturilor vehiculate pentru evitarea supraîncărcării informaţionale;
- organizarea conţinuturilor din perspectiva intereselor elevilor;
- integrarea conţinuturilor învăţării: transdisciplinaritatea;
- învăţarea în comunitate;
- abordarea multiclturală a conţinuturilor;
- introducerea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei în procesul didactic de predare-învăţare -evaluare.
►Revizuirea programelor şcolare pentru programul „A doua şansă” – învăţământ primar s-a realizat în cadrul
proiectului „Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în
situaţie de abandon şcolar” din cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013, axa prioritară 2 “Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2
”Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii”.
Revizuirea programelor şcolare a fost legiferată prin intermediul OMECTS nr. 5528/04.10.2011 al Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se
realizează educaţia de bază în cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ primar. Programele în
vigoare au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 772 bis/2011. Documentul de mai sus cuprinde programele pe
baza cărora se desfăşoară programului „A doua şansă“ – învăţământ primar, din care programele revizuite
cuprind:
Limba şi literatura română – Nivel I – „A.B.C”
Limba şi literatura română – Nivel II – „Vorbim, scriem româneşte”
Limba şi literatura română – Nivel III – „Secretele limbii române”
Limba şi literatura română – Nivel IV – „În lumea cărţilor”
Matematică – Nivel I - „În lumea numerelor”
Matematică – Nivel II - „Matematica e peste tot”
Matematică – Nivel III - „Matematica şi viaţa”
12
Tel.0231 517556
Matematică – Nivel IV „Reuşita în matematică”

Limba engleză – Nivel I-IV
Cunoaşterea mediului – Nivel III
Ştiinţe – Nivel IV
Istorie-Geografie – Nivel IV
Formare Civică – Educaţie Civică
Monitorul Oficial publică în acelaşi număr şi programele noi, create în 2011, pe baza cărora se desfăşoară
programului „A doua şansă“ – învăţământ primar:
Limba şi literatura rromani pentru clasele cu predare în limba rromani – Nivel I-IV
Limba şi literatura rromani pentru clasele cu predare în limba română – Nivel I-IV
Limba engleză – Nivel I-IV
Consiliere şi Orientare – Nivel I – „Ne descoperim”
Consiliere şi Orientare – Nivel II – „Învăţăm împreună”
Consiliere şi Orientare – Nivel I – „Câştigăm încrederea”
Consiliere şi Orientare – Nivel I – „Sărbătorim succesul”
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiei – Nivelul I-IV
►Structura programelor
Caracterul flexibil al programelor
Scopul elaborării programelor cu accent pe sugestii adresate cadrului didactic a fost acela de a-l implica,
încă din prima fază, aceea de lecturare a programelor, în luarea deciziilor de adecvare la fiecare elev, de
asigurarea atractivităţii activităţilor propuse şi a utilităţii în viaţa cotidiană a competenţelor ce urmează a fi
dobândite.
Ordonarea conţinuturilor relevante sugerate, ritmul şi metodologia abordării lor vor fi stabilite de către
cadrul didactic în funcţie de stilul său didactic, particularităţile grupului cu care lucrează, resursele de învăţare
disponibile, dar şi de caracteristicile comunităţii locale.
Structura programelor cuprinde următoarele secvenţe:
Structura unitară a programelor este următoarea:
- nota de prezentare argumentează importanţa studiului disciplinei pentru elevii din cadrul programului,
prezintă principiile care stau la baza elaborării programei, prezintă modelul didactic al disciplinei respective,
subliniază noutatea adusă de programă şi descrie structura programei;
- obiective cadru;
- obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare prin care sunt oferite de sugestii de activităţi de
învăţare din perspectiva caracterului practic-aplicativ, funcţional al învăţării, plasate în contexte semnificative
pentru vârstele şi interesele elevilor;
- conţinuturile învăţării;
- sugestii metodologice cu accent pe strategiile didactice care sunt eficiente din perspectiva învăţării adulţilor
(învăţarea bazată pe proiect, studii de caz, dezbateri, activităţi practice, rezolvare de probleme); această
13
Tel.0231 517556
secţiune cuprinde şi modalităţi de evaluare în care este prezentat un evantai foarte larg de modalităţi şi
forme de evaluare (portofoliul, proiectul, jurnalul reflexiv, investigaţia, interviul, simularea, jocul de rol şamd.);
- standarde curriculare de performanţă pentru fiecare modul;
- bibliografie.
►Noutăţi aduse de programele realizate
Limba şi literatura română – Nivel I -IV

- reducerea numărului de ore alocat disciplinei;
- existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile sunt doar la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor
de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor);
- introducerea unor exemple de activităţi de învăţare care să permită abordarea integrată a conţinuturilor
specifice limbii şi literaturii române şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicării;
- introducerea standardelor de evaluare la sfârşitul fiecărui modul;
- adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;
- atribuirea unui nume fiecărui modul.
Specific pentru Nivelul I - „A.B.C” şi Nivel II – „Vorbim, scriem româneşte” este faptul că o parte din activităţile de
învăţare propuse în programă permit integrarea în didactica disciplinei limba şi literatura română a unor
strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului. Acestea permit formarea unor deprinderi
elementare de utilizare a computerului, alfabetizarea digitală. Aceasta reprezintă o prioritate în educaţie, întrucât
creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac
posibilă adaptarea flexibilă la schimbările rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia
şi a Internetului permit îmbunătăţirea calităţii învăţării prin individualizare şi interactivitate, ameliorează
perspectivele elevilor în materie de muncă, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activităţile de învăţare care
presupun interdisciplinaritatea limba română cu elemente de TIC sunt marcate în programă prin scriere cursivă.
Cadrele didactice vor avea în vedere faptul că utilizarea elementelor de TIC în orele de limba şi literatura română,
reprezintă un procedeu pentru atingerea obiectivelor cadru, şi nu un scop în sine. Astfel, competenţele digitale
ale elevilor nu vor fi evaluate.
Matematică – Nivel I – IV
La nivelul conţinuturilor:
- învăţarea din experienţă, aplicarea a ceea ce se învaţă în contexte problematice autentice care să
valorifice toate achiziţiile elevilor în procesul de învăţare;
14
Tel.0231 517556
- asigurarea unui caracter practic aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învăţarea să devină
motivantă;
- asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţă prin includerea în activităţi a unor teme cum ar fi: buget, consum,
sănătate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucrează;
- precizarea unor conţinuturi alternative, extinderile notate cu*, sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la
cel al obiectivelor de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile
elevilor.
La nivelul modului în care se formează anumite capacităţi:
- vor fi încurajate în rezolvarea de probleme căutarea de soluţii pornind de la experienţa de viaţă, încercările,
utilizarea unor mijloace şi materiale des folosite, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate,
enigmele, estimările;
- se urmăreşte formarea la elevii a unor,,tipare personale“ de învăţare prin respectarea, în toate activităţile, a
modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C -
aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;
- stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi.
La nivelul aplicabilităţii:
- elevii vor fi încurajaţi să desfăşoare activităţi de observare, culegere a unor date, alcătuire şi rezolvare a
unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;
- realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi
cultivarea responsabilităţii;
- utilizarea computerului în învăţarea matematicii.
La nivelul rolului cadrului didactic:
- cadrul didactic facilitează, consiliază şi organizează unele activităţi de învăţare care să răspundă nivelului
şi ritmului propriu de dezvoltare ale elevilor.
Alt element de noutate specific pentru Nivelul I - „În lumea numerelor” şi Nivel II - „Matematica e peste
tot” o reprezintă faptul că una dintre orele trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor
tehnologii, ceea ce presupune abordarea integrată a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut
privind tehnologia informaţiei. În consecinţă, în programa şcolară sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de
referinţă, activităţi de învăţare care presupun utilizarea computerului.
Cunoaşterea mediului – Nivel III

- introducerea unor teme, marcate prin scriere cu caractere aldine, pentru studiul selectiv al unor conţinuturi în
contextul particularităţilor locale;
- introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);
- prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a

conţinuturilor;
- atribuirea unui nume semnificativ modulului: Mediul în care trăim;
15
Tel.0231 517556
- elaborarea standardelor curriculare de performanță ale elevilor la final de modul.
Ştiinţe – Nivel IV
- introducerea unor teme, marcate prin scriere cu carcatere aldine, pentru studiul selectiv al unor conţinuturi în
contextul particularităţilor locale;
- introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);
- prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a

conţinuturilor;
- atribuirea unui nume semnificativ modulului: Natura în continuă schimbare;
- elaborarea standardelor curriculare de performanță ale elvilor la final de modul.
Istorie-Geografie – Nivel IV
- motivarea învăţării şi sporirea gradului de independenţă a elevilor prin abordarea corelată şi gradată a
conţinuturilor specifice Istoriei şi Geografiei, de la contexte familiare, concrete, cunoscute şi accesibile, până
la cele îndepărtate ca spaţiu şi timp şi reprezentate sau imaginate;
- definirea de obiective de referinţă şi propunerea unor activităţi de învăţare cu caracter practic–aplicativ şi

funcţional;
- prezentarea selectivă, sintetică şi corelată a unor conţinuturi specifice disciplinelor Istorie şi Geografie, astfel
ca traseul de învăţare să fie flexibil, adaptat cadrului învăţării, nevoilor, intereselor şi ritmului de asimilare a
elevilor, mergând până la individualizare;
- valorificarea experienţei de viaţă a elevilor ca modalitate de a spori gradul lor de implicare în propria activitate
de învăţare.
Formare Civică – Educaţie Civică

Modulul de Educaţie civică (reprezentând corespondentul programelor pentru clasele a III-a şi a IV-a din
cadrul ciclului primar al învăţământului de masă) poate fi realizat în două moduri alternative:
a) După parcurgerea modulelor pentru nivelurile I şi al II-lea, în ordinea obişnuită a succesiunii curriculare.
Această opţiune respectă „ordinea cronologică“ a disciplinelor repartizate pe ani de studiu după
particularităţile cursanţilor mici.
b) În primele săptămâni de şcoală, ca modul introductiv, folosindu-se valenţa lui social-integratoare şi nevoia
de acomodare a cursanţilor la rigorile sistemului educaţional şi ale grupului de învăţare.
Caracterizat prin flexibilitate, modularitate, adecvare şi centrare pe elev, metodologia programului „A doua şansă“
– învăţământ primar, recomandă începerea cursurilor cu Educaţia civică (şi atunci când noii elevi nu ştiu încă să
16
Tel.0231 517556
scrie şi să citească). A doua soluţie este recomandată instituţiilor organizatoare a programului „A doua şansă“
pentru că ea ar putea arăta elevilor, dincolo de cuvinte, că deşi sunt în clasele mici, ei sunt trataţi ca adulţi a căror
experienţă socială este recunoscută.
Limba şi literatura rromani pentru clasele cu predare în limba rromani şi Limba şi literatura rromani
pentru clasele cu predare în limba română – Nivel I-IV
- se adresează elevilor care studiază programul integral în limba rromani;
- sunt inserate conţinuturi care vizează istoria şi tradiţiile rromilor;
- sunt formulate standarde curriculare de performanţă pentru fiecare nivel de studiu;
- finalităţile sunt adaptate la particularităţile şi nevoile elevilor.
Limba engleză – Nivel I-IV:

- introducerea programei de limba engleză încă din primul an de studiu;
- structura modulară, care permite înscrierea elevilor la niveluri diferite, în funcţie de ultima clasă
absolvită şi de achiziţiile la disciplinele Limba Română şi Matematică. Fiecare modul corespunde
unui nivel de clasă din învăţământul obligatoriu, ciclul primar, însă va fi parcurs accelerat, într-o
perioadă de 16 săptămâni, cu o oră pe săptămână pentru modulele I şi al II-lea, respectiv două
ore săptămânal pentru modulele al III-lea şi al IV-lea. Din acest motiv, programa cuprinde o listă
redusă de conţinuturi ale învăţării, dar şi sugestii metodice pentru eficientizarea la maximum a
timpului disponibil;
- accentul cade pe achiziţia unor conţinuturi minimale, care să permită comunicarea orală la nivel
elementar şi să constituie baza dezvoltării ulterioare a competenţei de comunicare în limba
engleză pentru modulele I şi al II-lea.
Consiliere şi Orientare – Nivel I – IV

- aplicarea modelului orientare/achiziţie transfer;
- selectarea conţinuturilor din perspectiva accesibilităţii, caracterului practic, funcţionalităţii acestora pentru grupul
ţintă;
- extinderea exemplelor de activităţi de învăţare spre un grad de adresabilitate puternic personalizat (mediu de
provenienţă, caracteristici ale elevilor, corelaţii crosscurriculare, metode şi tehnici interactive);
- introducerea orei de Consiliere şi Orientare în cadrul orelor din trunchiul comun.
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiei – Nivelul I-IV
17
Tel.0231 517556
- este concepută astfel încât să dezvolte elevilor abilități, deprinderi și competențe de utilizare a
resurselor TIC necesare studiului, învățării de tip școlar, considerând calculatorul unul dintre
instrumentele muncii intelectuale;
- propune o învățare de tipul learning by doing/ learning by playing, considerând foarte importante
aspectele practice și utilitare;
- are ca perspectivă facilitarea integrării sociale a elevilor.
5. Un start bun – unitatea 1. Cunoaşterea cursanţilor
NUMĂR DE ORE: 8
OBIECTIVE:
1. observarea unor aspecte privind capacitatea

de comunicare verbală a cursanţilor;
2. identificarea unor posibile dificultăţi de

exprimare, de vorbire;
3. identificarea intereselor, motivelor înscrierii

cursanţilor în programul ADŞ.
ACTIVITĂŢI PROPUSE:
 întâmpinarea cursanţilor; FORME DE ACTIVITATE:
 prezentarea cursanţilor; ● individual, în grup.
 completarea fişei de observaţie

MATERIALE:
 observarea capacităţii de comunicare
verbală; ● markere, fişe de observaţie, coli de scris,
computer, reportofon, ecusoane
 identificarea unor posibile dificultăţi de
exprimare, de vorbire, antecedente
medicale/dizabilităţi;
 interviul;
 înregistrarea unor date personale şi

familiale.
SUGESTII METODOLOGICE
18
Tel.0231 517556
Primirea cursanţilor
Scrieţi agenda zilei cu litere mari de tipar. Citiţi-o indicând cuvintele. Este o modalitate de învăţare globală a
cititului.
Scrieţi un mesaj de întâmpinare a cursanţilor din programul A doua şansă. Folosiţi un limbaj simplu, direct, atunci
când vă adresaţi cursanţilor, în mesajul de întâmpinare.
Realizaţi ecusoane cu numele lor şi propuneţi-le să le personalizeze. Creaţi un mediu primitor, aranjaţi scaunele
în cerc.
Prezentarea cursanţilor
Prezentaţi-vă şi invitaţi-i pe cursanţi să se prezinte.

Ascultaţi cu atenţie, pentru a observa capacitatea lor de comunicare verbală.
Identificaţi posibile dificultăţi de exprimare, de vorbire.
Enunţaţi explicit nevoia acceptării diferenţelor dintre cursanţi, pornind de la personalităţile lor diferite. Implicaţi-i in
activităţi de învăţare prin cooperare. Folosiţi cea mai variată gamă de activităţi, materiale, echipamente, metode
de verificare.
Înregistrarea unor date pentru completarea fişei de observaţie

Pe toată durata perioadei de acomodare se colectează date pentru ca, la sfârşitul celor două săptămâni, să se
elaboreze fişa de observaţie ca instrument de cunoaştere a cursantului.
Se pot reţine aspecte referitoare la: vârstă şi maturitate, experienţa educaţională, etnie, categoria socială sau
culturală din care provin, sex şi responsabilităţile de familie, ocupaţie şi responsabilităţi profesionale, gradul de
încredere în forţele proprii, gradul de implicare şi dedicare într-o activitate, obiectivele de învăţare, stilurile şi
preferinţele de învăţare etc.
Interviul
1. Puteţi concepe un formular simplu pentru un interviu structurat care să includă cinci – şapte itemi pe care îi
consideraţi foarte importanţi pentru cunoaşterea cursanţilor. Informaţiile obţinute pot constitui o pagină a
portofoliului acestora.
Colectaţi date precum:
 nume şi prenume, data naşterii, vârstă;
 religie, sex, etnie;
 adresa, telefon;
 ocupaţia curentă;
 stare civilă, numărul copiilor, după caz;
 nevoi speciale;
 care sunt motivele pentru care persoana s – a înscris în program;
 etapele de învăţare planificate.
2. Pentru a obţine mai multe informaţii despre motivaţiile, aspiraţiile, obiectivele, atitudinile si valorile cursanţilor
puteţi realiza un interviu semistructurat. Veţi putea observa, nu doar ceea ce doreşte cursantul să declare sau să
arate, ci şi aspecte mai subtile. Este nevoie de măiestrie şi de abilitate pentru a-l face pe cursant sa se exprime
cat mai natural, sincer si spontan.
În realizarea unui astfel de interviu nu exista reguli sau etape ce trebuie parcurse in mod obligatoriu, ci doar
anumite principii care trebuie urmate si respectate: flexibilitate, deschidere, respect faţă de intervievat,
obiectivitate în evaluare, adaptabilitate, fineţe psihologica, empatie.
În niciun caz interviul nu trebuie ghidat după intuiţie, pentru ca aceasta este subiectivă si este supusa erorilor de
evaluare.
19
Tel.0231 517556
Este necesară abilitatea de a crea o atmosferă de respect, in care persoana sa se simtă bine şi să rămână cu o
stare pozitiva in urma interviului, din care sa extragă anumite beneficii la nivel personal pe termen lung.
Trebuie să se stabilească tema, ce informaţii trebuie sa obţină de la cursant, care sunt obiectivele urmărite in
timpul interviului, mai puţin importanta fiind construirea efectiva a întrebărilor sau ordinea lor, pentru ca acest tip
de interviu are cea mai mare flexibilitate.
Întrebările pot fi sau nu predefinite intr-o succesiune logică. După finalizarea discuţiei, va trebui să notaţi cat mai
multe informaţii, pentru ca acestea sunt recente şi trebuie sa fie redate cat mai fidel, aşa cum au fost observate in
timpul discuţiei face to face.
Acest tip de interviu are aparenta unei discuţii informale, insa este structurat după obiectivele prestabilite; se
poate conduce discuţia acolo unde se doreşte, atingând subiectele cele mai interesante. Se pot pune întrebări
suplimentare pentru a obţine mai multe informaţii .Se îmbină observaţia cu posibilitatea de a obţine date factuale
si de a conduce discuţia prin întrebări predefinite.
Se poate evalua capacitatea de exprimare a cursantului, coerenta, claritatea limbajului, utilizarea adecvata
a cuvintelor, stilul de vorbire.
Important! Ascultaţi doleanţele cursanţilor. Valoarea unui interviu este dată de măsura în care este ascultat
cursantul. Profesorii sunt de obicei vorbitori înnăscuţi, dar în rolul de îndrumători este nevoie să-şi dezvolte
conştient abilităţile de ascultare incluzând manifestarea interesului prin limbajul trupului (atitudinea, expresia feţei,
gesturi). Fiţi concentraţi pe ascultare, lăsaţi în planul a doilea scrisul. Stabiliţi cu interlocutorul dacă aţi înţeles
ceea ce s-a discutat, rezumaţi şi întrebaţi dacă aţi înţeles corect.
Dacă aveţi permisiunea persoanei pe care o intervievaţi, puteţi să utilizaţi un reportofon/telefon pentru
înregistrarea informaţiilor si pentru transcrierea lor ulterioară.
Sortaţi informaţiile înregistrate, după criteriul utilităţii lor în procesul de învăţare, după cum urmează: informaţii
esenţiale, informaţii potenţial folositoare, informaţii inutile.
Organizaţi un joc de rol pentru dezvoltarea abilităţilor de ascultare
Pentru a exersa abilităţile de ascultare, lucraţi în grupuri de trei persoane: A, B, C. A intervievează/întreabă pe B

despre ceea ce B îşi doreşte să obţină de la un curs; C observă şi ia notiţe în ceea ce priveşte aptitudinile de
ascultare. Rolurile pot alterna.
EVALUAREA
Descrieţi, în cel mult 150 de cuvinte, pe fiecare dintre persoanele care frecventează Programul A doua şansă.
MONITORIZAREA
● Observaţi cursanţii şi completaţi grile de monitorizare .De exemplu:
Relaţionează cu ceilalţi cursanţi
Des Rar Uneori
Numele şi prenumele
 Completaţi secţiunea I a Fişei de observaţie pentru a realiza portofoliul de evaluare al cursantului.
I. Date generale despre persoană si familia sa
Data şi locul naşterii:
20
Tel.0231 517556
Naţionalitatea:
Starea civilă: căsătorit… / necăsătorit…
Religia:
Adresa/telefon:
Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală)
II. Date despre familie
Rolul cursantului în familie:
 susţinător al familiei  susţinut de familie
III. Structura familiei:
Copii în întreţinere (nr….) tată, mamă, fraţi (nr.…), surori (nr…), bunici
Alte persoane cu care locuieşte cursantul, şi anume:……………………………………………
Profesia părinţilor / tutorilor / întreţinătorilor legali:
Tata Mama
Profesia cursantului:
Condiţii de locuit : foarte bune,  bune,  satisfăcătoare,  nesatisfăcătoare
Apelativul cursantului :
Climatul educativ:
relaţii intrafamiliale:  favorabile,  nefavorabile,  organizate,  dezorganizate
influenţe extrafamiliale (vecini, prieteni, alte persoane, şi anume………………………………:
 favorabile  nefavorabil
Existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului :
 Nu  Da, şi anume:…………………………..
Date privind activitatea de învăţare a cursantului :
Capacitatea de învăţare:
 capacitatea de receptare:  rapidă,  medie,  lentă
 capacitatea de asimilare a informaţiilor:  rapidă,  medie,  lentă
 capacitatea de prelucrare a celor însuşite:  rapidă,  medie,  lentă
 interesul pentru învăţare:  pasionat,  conştiincios,  indiferent
REFLECŢIE
Sunt pregătit/pregătită să fac faţă unei grupe de cursanţi cu vârste şi personalităţi diferite şi
să aleg abordările cele mai adecvate în aceste situaţii?
21
Tel.0231 517556
Un start bun – unitatea 2. Validarea abilităţilor anterioare ale cursanţilor
NUMĂR DE ORE: 8 Foto
OBIECTIVE:
 identificarea punctelor tari care vor facilita învăţarea;
 recunoaşterea importanţei cunoaşterii de către cursanţi

a punctelor tari personale;
 evaluarea capacităţii de autocunoaştere;
 evaluarea unor deprinderi de citit, scris, numeraţie,

socotit;
 evaluarea abilităţilor de comunicare orală;
 identificarea unor abilităţi specifice, de utilizare a

calculatorului;
ACTIVITĂŢI PROPUSE
FORME DE ACTIVITATE:
 analiza de nevoi – punctele forte, slăbiciunile şi nevoile
cursanţilor adulţi: Punctele mele tari; ● individual, în grup
 activităţi practice pentru cunoaşterea interselor, a MATERIALE:

stilurilor de învăţare: De ce vreau să învăţ ?
● markere, fişe de observaţie, coli de
 validarea achiziţiilor de citit, scris, socotit: Colajul. scris, hârtie şi pixuri, computer, reviste,
Matematica în cotidian ; ziare, alte materiale tipărite
 vizită la sala de computere.
ACTIVITATEA 1. PUNCTELE MELE TARI
 Începeţi prin a spune participanţilor, folosind un limbaj simplu, că toţi avem puncte tari şi puncte slabe. Cei
care au de obicei succes se focalizează pe punctele lor tari şi încearcă să şi le îmbunătăţească pe cele
slabe, în timp ce aceia care nu reuşesc atât de des se focalizează pe punctele lor slabe, se simt
incapabili, fără valoare şi astfel rămân blocaţi în eşec. Ţine de noi să ne descoperim punctele pe care ne
focalizăm, noi suntem cei care deţin controlul!
22
Tel.0231 517556
 Rugaţi participanţii să-şi traseze pe o foaie de hârtie „linia vieţii”. Aceasta înseamnă o linie care începe de
la vârste foarte fragede, de când au primele amintiri şi care continuă până în prezent. Linia va fi curbă, cu
suişuri şi coborâşuri. Suişurile reprezintă perioadele bune, în care s-au simţit bine, au realizat ceva
important, au câştigat ceva, au trăit o experienţă valoroasă, în timp ce coborâşurile reprezintă perioadele
în care au întâlnit dificultăţi. Zonele de mijloc reprezintă perioadele în care ei consideră că nu s-a
întâmplat ceva special. Încurajaţi participanţii să se focalizeze pe perioadele lor bune.
 Spuneţi participanţilor că linia vieţii fiecăruia este personală, pot să o arate grupului dacă doresc, dar nu
vor fi obligaţi să facă acest lucru.
 Daţi timp pentru realizarea sarcinii de lucru.
 Rugaţi cursanţii să se gândească ce calităţi personale le-au fost de folos în perioadele de până acum
când au avut reuşite. Înregistraţi punctele tari ale cursanţilor in vederea completării fişei de observaţiei.
 Încheiaţi cu o discuţie despre activitate : A fost dificil să vă identificaţi punctele tari? De ce? Sunteţi
obişnuiţi să vă gândiţi la voi înşivă/însevă în acest mod?
ACTIVITATEA 2. DE CE VREAU SĂ ÎNVĂŢ?
 Începeţi prin a spune participanţilor că veţi discuta într-un mod foarte deschis despre învăţare. Punctul de
vedere al fiecăruia este bine venit şi încurajat, participanţii sunt liberi să îşi exprime satisfacţia sau lipsa
de satisfacţie faţă de învăţare sau educaţie în general.
 Împărţiţi tabla în două coloane Întrebaţi participanţii de ce cred că există şcoala în societate. Care este
folosul ei? Rugaţi-i să îşi împărtăşească punctele de vedere şi notaţi-le în prima coloană (cu litere mari de
tipar).
 Rugaţi participanţii să îşi imagineze cum ar arăta o lume fără şcoală/educaţie. Ar fi foarte diferită de cea
actuală? Mai bună? Mai rea?
 Rugaţi participanţii să se gândească la motivele lor personale pentru care vin la şcoală şi pentru care vor
să înveţe şi notaţi-le în a doua coloană.
 Invitaţi participanţii să spună cum fi mai potrivit să fie organizată învăţarea.
 Această discuţie vă va oferi indicii asupra modului în care veţi derula activităţile, în funcţie de ceea ce ştiu
deja cursanţii şi de ceea ce au nevoie să ştie.
ACTIVITATEA 3. VALIDAREA ACHIZIŢIILOR – CITIT, SCRIS, SOCOTIT
3.1.COLAJUL. Daţi cursanţilor reviste, ziare, alte materiale tipărite. Solicitaţi-i să decupeze cuvinte, silabe.
Realizaţi postere, in grup/individual, pe teme diferite, din universul de preocupări ale cursanţilor Afişaţi lucrările în
sala de curs. E o modalitate foarte potrivită pentru a observa achiziţiile anterioare ale cursanţilor în domeniul
cititului .
Evaluaţi fiecare cursant în mod individual pentru a-i înregistra achiziţiile.
Verificaţi dacă există vreo deficienţă care să fie un obstacol în procesul de învăţare pentru cursanţi; de exemplu, o
deficienţă de vedere sau de auz, dificultăţi legate de folosirea unei a doua limbi. Folosiţi în acest scop texte
nonliterare: reţete, reclame, buletinul meteo, instrucţiuni de folosire a unor obiecte etc.
3.2. MATEMATICA ÎN COTIDIAN
Recomandaţi cursanţilor să efectueze o vizită în comunitate şi să colecteze date pentru un studiu tematic care să
ilustreze importanţa învăţării matematicii. Stabiliţi sarcini specifice cum ar fi: preţul unor obiecte, bonuri de
cumpărături, bilete de călătorie etc. Pot fi informaţii, reclame, orare, instrucţiuni. E important să ţinem seama de
23
Tel.0231 517556
mediul în care trăiesc cursanţii, urban sau rural, pentru a ne adapta cerinţele. Realizaţi un afiş, de exemplu,
Informaţii utile. Observaţi achiziţiile matematice ale cursanţilor
În această etapă, folosiţi mai puţin cărţi sau materiale şcolare. Utilizaţi materiale concrete, pe care le întâlnesc
cotidian cursanţii pentru acest realizarea acestui obiectiv de validare a achiziţiilor anterioare. Pot fi documente din
calculator, imprimate sau fotocopiate, în funcţie de resursele de care dispuneţi. Este posibil să creaţi seturi cu
materiale de lucru, pe care să le completaţi în mod sistematic, în funcţie de subiect, astfel încât cursanţii să le
identifice pe cele cu care trebuie să lucreze. Aceasta va contribui la formarea unor deprinderi de lucru
independent. Cursanţii pot păstra fişele de lucru completate, care se constituie în dovezi ale progresului
înregistrat de ei.
3.3. Prezentaţi cursanţilor computerul (în fiecare şcoală există cel puţin unul).E important să prezentaţi, mai întâi,
regulile de protecţie a muncii. Întrebaţi cursanţii dacă au mai utilizat computerul. Invitaţi-i pe cei care doresc să
arate ce ştiu sa facă. Prezentaţi-le imagini power point realizate în programul „A doua şansă”. Accesaţi un site cu
informaţii utile ca să le treziţi interesul pentru învăţare. Precizaţi că accesul la computere economiseşte
considerabil timpul cursanţilor. În general, timpul investit pentru a învăţa să utilizezi un computer este un câştig
sigur deoarece va uşura învăţarea şi munca în viitor.
EVALUAREA
 Scrieţi rezultatul observaţiilor şi informaţiile despre achiziţiile cursanţilor colectate pe parcursul zilei.
Exemplu: Marin îşi câştigă existenţa comercializând ambalaje din plastic. Cunoaşte banii, foloseşte
mobilul, citeşte literele de tipar. Citeşte cuvinte după ce le-a văzut o dată. Are dificultăţi specifice legate
de ......
 Realizaţi un instrument de înregistrare a achiziţiilor de citit, scris, numeraţie pentru a diagnostica nivelul
de start pentru fiecare cursant înscris în Programul „A doua şansă”.
MONITORIZAREA
Folosiţi datele înregistrate pentru elaborarea planurilor de sprijin în învăţare. Un exemplu de înregistrare este
tabelul de mai jos.
SPRIJIN DIFERENŢIAT ÎN ÎNVĂŢARE
1. Numele şi prenumele cursantului :
Nr. Data începerii Tipul intervenţiei Cadrul didactic
crt. Perioada de desfăşurare Obiective generale
1. 1- 30 oct Remediere citit O 1. ...
O 2. ...
Completaţi secţiunea II din Fişa de observaţie (introdusă în unitatea anterioară)
B. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de:

a). exclusiv motive extrinseci:  recompense materiale,  calificative,  teama de pedeapsă
24
Tel.0231 517556
b). motive intrinseci:  plăcere,  satisfacţie,  orgoliu
C. Metoda de învăţare predominantă:
 globală (reţine odată întregul material),
 combinată (fragmentează conţinutul, extrage ideile principale, învaţă progresiv reluând pe cele anterioare până
reasamblează întregul),
 parţială (fragmentează conţinutul, extrage ideile principale şi reasamblează întregul).
D. Tipul de învăţare practicat de cursant, în funcţie de numărul de repetiţii:
 învăţare optimă ( număr suficient de repetiţii în raport cu natura sarcinii, experienţa şi particularităţile
individuale),
 supraînvăţarea (număr exagerat de repetiţii),
 subînvăţarea (număr insuficient de repetiţii urmat de apariţia fenomenului de saturaţie)
REFLECŢIE
Voi reuşi să ofer cursanţilor activităţi de învăţare eficiente astfel încât aceştia să beneficieze de pe
urma venirii la şcoală?Ce strategii de învăţare sunt adecvate cursanţilor?
Un start bun – unitatea 3. Crearea premiselor coeziunii grupului (managementul grupului)
NUMĂR DE ORE: 4
OBIECTIVE:
1. negocierea şi stabilirea regulilor de

interacţiune cursant-cursant, cursant-
cadru didactic;
2. recunoaşterea, aprecierea şi
respectarea diversităţii;
3. iniţierea în utilizarea unor strategii

pentru rezolvarea conflictelor;
4. stabilirea responsabilităţilor prin

consultare şi asumarea acestora de
către cursanţi;
5. încurajarea exprimării trăirilor

emoţionale în mod constructiv.
25
Tel.0231 517556
 realizarea graficului de prezenţă; FORME DE ACTIVITATE:
 realizarea calendarului zilelor de naştere; ● individual, în grup
MATERIALE:
 elaborarea regulamentului clasei;
● markere, fişe de observaţie, coli de scris, hârtie şi
 stabilirea unor responsabilităţi în cadrul pixuri, computer
grupului;
 elaborarea panoului succeselor.
26
Tel.0231 517556
1. Realizaţi un grafic de prezenţă a cursanţilor. Puteţi avea în vedere şi alte elemente care transmit informaţii
despre cultura clasei, despre personalitatea grupului :mascota, jurnalul, portretele cursanţilor, calendarul zilelor de
naştere, panoul succeselor, diplomele, valorile, normele, regulile grupului etc.
Un posibil Grafic de prezenţă este cel de mai jos.
Cadrul didactic:
Localitatea: Şcoala:
Săptămâna: Perioada:
Nr. Numele şi prenumele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Crt.
Desenaţi tabelul. Solicitaţi cursanţii să-şi scrie numele, să completeze numerele. Sprijiniţi-i dacă ezită să scrie. O
altă sarcină este să le daţi cartonaşe cu cifre tipărite. Cursanţii să le recunoască, să le lipească pe calendar sau
să le transcrie.
Notaţi în fişa de observaţie dacă identifică, citesc, scriu cifre, numere.
2. Realizaţi un calendar al zilelor de naştere.

Este un prilej de a colecta informaţii despre achiziţiile de scris, citit, precum şi date despre identitatea cursanţilor.
Aşezaţi calendarul într-un loc vizibil. Solicitaţi cursanţilor să-şi personalizeze .
3. Stabiliţi regulile grupului
a) Solicitaţi-le cursanţilor să-şi precizeze valorile sau ceea ce preţuiesc ei cel mai mult. Oferiţi exemple:
demnitate, prietenie, bunătate etc.
Scrieţi valorile cel mai des invocate, pe foi de hârtie colorate, apoi afişaţi – le în sala de curs. Scrieţi un titlu
potrivit, de exemplu, VALORILE NOASTRE, cu litere mari.
27
Tel.0231 517556
Daţi cursanţilor să decupeze literele, să le coloreze, să le lipească.
b) Discutaţi despre situaţii care implică anumite reguli de comportare civilizată .De exemplu, cum procedezi:
Dacă întârzii ….
Dacă nu înţelegi explicaţiile cadrului didactic …
Dacă ai lipsit …etc.
Observaţi eventualele dificultăţi de comunicare, relaţionare. Notaţi-le în fişa individuală.
c) Daţi tuturor posibilitatea să propună reguli.

Scrieţi-le pe toate. Observaţi care sunt cele mai des invocate. Negociaţi care vor fi regulile grupului pentru nivelul I.
Formulaţi regulile într-o manieră pozitivă. Afişaţi-le.
4. Celebrarea succeselor
Stabiliţi un loc în sala de curs, de exemplu un panou, unde să expuneţi rezultate ale activităţii cursanţilor.
Organizaţi o discuţie pe tema succeselor personale.
EVALUAREA şi MONITORIZAREA
Realizaţi o grilă de monitorizare cuprinzând indicatori care vizează spaţiul de învăţare.
1. Spaţiul destinat programului reflectă nevoile tuturor cursanţilor din grup, este organizat în aşa fel încât să se
poată lucra pe grupuri sau categorii de cursanţi, constituite specific, după nevoile lor.
2. Există panouri unde să fie expuse atât rezultatele obţinute în comun de către cursanţi cât şi realizările
individuale.
3. Cursanţii au sentimentul proprietăţii asupra sălii lor de studiu.
4. Realizările tuturor cursanţilor sunt expuse în spaţiul de învăţare.
5. Aşezarea în spaţiul de învăţare este schimbată astfel încât să se îmbunătăţească ocaziile de învăţare pentru
elevi.
6. Există ritualuri specifice privind întâmpinarea cursanţilor la sosirea în program.
7. Cadrul didactic şi elevii au grijă de mediul în care îşi desfăşoară activitatea.
Completaţi Fişa de observaţie.
Conduita în grup şi în colectiv:
 respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi,înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a

respectării lor,
28
Tel.0231 517556
 participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului,
 se supune/nu se supune normelor grupului,
 acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului, îşi
 asumă/nu îşi asumă roluri, trece/nu trece de la un rol la altul,
 comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor
Trăsături temperamentale:
a)mobilitate: rapidă, medie, lentă;
b)stabilitatea conduitei: stabil, instabil, deschis, închis, comunicativ, rezervat, sociabil, puţin sociabil, vesel,
visător, interiorizat, mai mult trist, hiperemotiv, excesiv de timid, emotiv, controlat, calm, uneori nepăsător
c)intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv, lent/explosiv, reţinut/nestăpânit, uneori brutal;
d)rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică;
e)altele, şi anume:………………………………..
Trăsături de caracter:
a) pozitive: sociabilitate, comunicativitate, spirit de prietenie, spirit de colectiv, sinceritate, respect faţă de adult,
politeţe, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguinţă, corectitudine, perseverenţă, independenţă,
spirit de iniţiativă, disciplină, modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj, altele, şi anume
b) negative: neglijenţă, dezordine, îngâmfare, lăudăroşenie, neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre,
nesiguranţă, egoism, altele, şi anume:…………………………….
REFLECŢIE
Cum voi putea să asigur un mediu bun de studiu pentru adulţi dacă uneori nu am niciun
echipament special şi nici spaţiul nu-mi ne aparţine?
29
Tel.0231 517556
Un start bun – unitatea 4. Stimularea interesului individual pentru implicarea în

programul „A doua şansă”
NUMĂR DE ORE: 4
OBIECTIVE:
1. valorizarea individuală prin activităţile

specifice programului;
2. identificarea unor abilităţi specifice ale

cursanţilor;
3. accentuarea oportunităţii de a fi
cursant la ADŞ;
4. definirea propriilor interese şi a unor

scopuri de viaţă;
5. stabilirea unui plan propriu de acţiune

pe termen mediu şi lung orientat pentru
atingerea scopurilor de viaţă.
FORME DE ACTIVITATE:
 întâlnire cu absolvenţi din
programul „A doua şansă”; ● individual, în grup
 colectarea de informaţii despre MATERIALE:

cursanţi şi despre interesele şi
● markere, fişe de observaţie, coli de scris,
nevoile lor individuale;
hârtie şi pixuri, computer
 gruparea informaţiilor din
perspectiva scopului în care vor fi
folosite în cadrul programului;
 activităţi practice pentru

identificarea unor abilităţi specifice.
1. Invitaţi persoane care au absolvit Programul „A doua şansă” pentru a prezenta cursanţilor dumneavoastră
beneficiile participării la acest program de învăţare. Pot fi persoane care au absolvit, ca adulţi, alte forme de
30
Tel.0231 517556
învăţământ cum ar fi, de exemplu, cursuri la distanţă fără frecvenţă, cursuri serale, pentru a le împărtăşi atât
beneficiile cât şi efortul investit.
2. Colectaţi informaţii despre interesele şi nevoile individuale ale cursanţilor.
a) Organizaţi o activitate Inventarul intereselor. Exerciţiul poate oferi şi alte informaţii utile despre capacitatea de
orientare în spaţiul paginii,
Imprimaţi câte o fişă cum este cea de mai jos, pentru fiecare cursant, după ce aţi creat spaţii mai mari între
enunţuri. Aţi putea desena pe fiecare linie un simbol cum ar fi: o inimioară, un ceas, o carte.
Procedaţi astfel: în dreptul simbolului inimioară, scrie ajutorarea celorlaţi! Dacă este foarte important
pentru tine, scrie „+,” dacă nu, scrie „-„.
Ajutorarea celorlalţi (altruism)
Independenţă
Relaţiile cu colegii
Securitate profesională
Prestigiu (statut social)
Avantaje materiale
Conducere (putere şi autoritate)
Ambianţă fizică
Dezvoltare personală
Creativitate
Competiţie
Faceţi inventarul plusurilor, respectiv minusurilor pentru fiecare cursant.
Comunicaţi-le rezultatele.
TOP 5 + TOP 5 –
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
b) Numeşte trei ocupaţii în care se regăsesc interesele tale.
Este un exerciţiu util pentru a evalua capacitatea cursanţilor de a recepta un mesaj oral, de a recunoaşte
anumite meserii, de a crea un anumit nivel de aspiraţie cursanţilor.
31
Tel.0231 517556
Procedaţi astfel: Citiţi cu voce tare lista ocupaţiilor de mai jos. Atenţionaţi cursanţii că trebuie să reţină denumirea
ocupaţiilor de care sunt interesaţi şi în care se regăsesc interesele lor.
Asistent social Profesor Tâmplar Ospătar
Instalator Instructor de zbor Fotograf Electrician
Şofer Coafeză/frizer Stomatolog Actor
Arhitect Ghid turistic Bucătar Designer
Casier Medic veterinar Administrator Mic întreprinzător
Secretara Pilot de avion Contabil Recepţioner
Manager Zidar Asistent medical Inginer agronom
Agent de vânzări Inginer constructor Maseur Fotomodel
Tehnician dentar Cosmetician/ă Psiholog Jandarm
Avocat Agent vânzări Constructor pe şantier Laborant
Bibliotecar Horticultor Pompier
Jurnalist Pădurar Barman
Muzician Bijutier Cameraman
Operator computer Poştaş Mecanic auto
Ofiţer Patron Inspector protecţia

mediului
3. Planuri de viitor. Este un exerciţiu care oferă informaţii referitoare la capacitatea cursanţilor de a formula
răspunsuri la întrebări în contextul stabilirii unor obiective de învăţare.
Solicitaţi cursanţii să reflecteze asupra întrebărilor de mai jos. Oferiţi-le sprijin pentru a formula răspunsurile.
Reţineţi observaţii pentru portofoliul cursantului.
32
Tel.0231 517556
Unde sunt acum?
Care este situaţia mea prezentă?
Ce pot, stiu? Ce trebuie să mai Ce/cine mă Ce/cine mă

Aptitudinile exersez? poate ajuta? poate opri?
mele
UNDE DORESC SĂ AJUNG?
Cum pot să ajung acolo?
Obiective pe termen Obiective pe termen Obiective pe termen

scurt mediu lung
EVALUAREA
Scrieţi în fişa de observaţii care sunt interesele cursanţilor.
MONITORIZAREA
Stabiliţi de comun acord să reveniţi asupra întrebărilor de mai sus, la anumite intervale de timp
REFLECŢIE
În ce măsură va răspunde Programul aspiraţiilor acestor cursanţi?
33
Tel.0231 517556
Un start bun – unitatea 5. Prezentarea programului „A doua şansă”
NUMĂR DE ORE: 12
OBIECTIVE:
1. familiarizarea cursanţilor cu programul şi

disciplinele de studiu;
2. stabilirea unor trasee educaţionale posibile;
3. familiarizarea cu termenul de portofoliu

educaţional.
 prezentarea programului; FORME DE ACTIVITATE:
 structura nivelurilor de studiu; ● individual, în grup
 prezentarea disciplinelor din curriculum; MATERIALE:
 sesiunile introductive pentru toate disciplinele ● materiale educaţionale, markere, fişe de observaţie,
din planul cadru al nivelului I; coli de scris, hârtie şi pixuri, computer, planul cadru şi
metodologia programului „A doua şansă”, un portofoliu;
 prezentarea modului în care se face evaluarea
finală;
 realizarea orarului;
 stabilirea nevoilor individuale de îndrumare a

cursanţilor;
 stabilirea obiectivele pe termen scurt;
 stabilirea un plan de studiu personalizat, la

sugestia profesorului şi în cadrul resurselor
disponibile.
Este util să programăm activităţile pentru a avea o mai bună administrare a timpului de învăţare. Un exemplu de
programare este prezentat mai jos.
34
Tel.0231 517556
Nr. crt. Activităţile propuse Durata
1 Prezentarea unor aspecte ce vizează organizarea procesului de învăţământ în cadrul 1h

programului „A doua şansă”.
2.
Prezentarea unor aspectele referitoare la nivelurile de studiu.
3. 1h
Prezentarea disciplinelor din curriculum, inclusiv a celor opţionale.
4. Prezentarea materialelor cursantului pentru Nivelul I. 6h

Derularea lecţiilor introductive la toate disciplinele din planul cadru, atât din trunchiul
comun cât şi din CDŞ: limba română, matematică (şi interdisciplinaritatea cu TIC),
consiliere, educaţie civica limba maternă, alte opţionale.
Prezentarea modului în care se face evaluarea finală şi a modului de realizare a

5. portofoliului cursantului.
6. Realizarea orarului. 1h
7. Stabilirea relaţiei de îndrumare a cursanţilor pe baza informaţiilor colectate pe durata 1h

programului de acomodare.
Stabilirea obiectivelor pe termen scurt. Stabilirea unui plan de studiu personalizat, a unui
8. grafic de participare la consiliere. 1h
1. Revedeţi metodologia privind organizarea Programului „Adoua şansă”- învăţământul primar pentru detalii ce
vizează organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului .Revedeţi Art.8 (1), Programul se poate
organiza în regim de zi/seral (cu frecventarea cursurilor în mod zilnic, dimineaţa sau după – amiaza), în regim
intensiv (la sfârşit de săptămână) sau comasat ( în perioada vacanţelor şcolare).
Prezentaţi cursanţilor varianta de program pe care o implementaţi.
2. Precizaţi aspectele referitoare la nivelurile de studiu: data începerii cursurilor, durata acestora, absolvirea etc.
3. Prezentarea disciplinelor din curriculum, inclusiv a celor opţionale.

Prezentaţi într-o modalitate accesibilă şi prietenoasa planul cadru. Puteţi realiza un poster în care să includeţi
toate disciplinele, folosind titlurile manualelor pentru cursanţi şi imagini reprezentative. Ar putea fi un colaj, o
lucrare figurativă intitulată sugestiv Start spre învăţare, Drum bun, Început de drum etc.
4. Prezentaţi materialele cursantului pentru Nivelul I.
Planificaţi sesiunile introductive pentru toate disciplinele din planul cadru, atât din trunchiul comun cât şi din CDŞ:
limba română, matematică (şi interdisciplinaritatea cu TIC), consiliere, educaţie civică, limba maternă, alte
opţionale.
Realizaţi un orar al activităţilor din aceste zile în care să repartizaţi timpul în funcţie de ponderea în curriculum a
fiecărei discipline. Pot fi câte două ore pentru limba română si matematică si o oră pentru alte discipline.
Parcurgeţi prima unitate de învăţare la fiecare disciplină şi realizaţi o evaluare iniţială.
35
Tel.0231 517556
5. Prezentaţi modul în care se face evaluarea finală;
6. Realizaţi orarul, analizaţi-l, afişaţi-l în sala de curs. Este util să realizaţi un orar cu ilustraţii în acord cu vârsta,
cu preocupările cursanţilor, cu mediul lor de viaţă.
7. Stabilirea relaţiei de îndrumare a cursanţilor. La finalul acestei perioade aveţi multe informaţii despre cursanţi si
anume:
a. achiziţiile anterioare;
b. dificultăţile în învăţare;
c. barierele de diferite tipuri;
d. nevoile specifice de susţinere ;
e. aşteptările, interesele lor.
2. Stabiliţi obiectivele pe termen scurt. Stabiliţi un plan de studiu personalizat, un grafic al participării la
consiliere în cadrul resurselor de timp disponibile.
EVALUAREA
Centralizarea datelor de evaluare. Datele colectate pe durata celor doua săptămâni de acomodare vor fi
asociate şi interpretate ca un tot unitar. Cadrul didactic se află în centrul acestui proces, având cele mai bune
ocazii şi expertiza necesară pentru a observa şi înţelege factorii fiziologici, psihologici şi sociologici în contextele
date. Întotdeauna trebuie adunate şi date despre factori pozitivi, care stimulează învăţarea. Pentru a obţine o
imagine de ansamblu a problemelor şi posibilităţilor de sprijinire a elevilor, centralizarea datelor de evaluare se
poate face în tabelul de mai jos.
Cursant Grupul Şcoală Familie
Este, dornic să se Relaţionează bine

Factori
implice în activităţi cu membrii grupului îl susţine de la
favorizanţi ai
distanţă
învăţării
Sociogramă,
Sursă Interviu Interviu
Observaţii
Au plecat la muncă
Probleme legate de
Bariere în deoarece nu aveau
vorbire care duc la Se simte exclus
învăţare din ce să întreţină
dificultăţi de învăţare
familia
Observaţii
Sursă Ascultare Desen
36
Tel.0231 517556
Are o pronunţie
Alţi factori şi alte defectuoasă, care se
A fost bolnăvicios şi poate remedia
observaţii cu
nu a fost la grădiniţă
implicaţii asupra
început să
învăţării
Observaţiile cadrului
Sursă Interviu
didactic
MONITORIZAREA
Completaţi Fişa de observaţie.
 Aprecieri generale în legătură c nivelul dezvoltării elevului şi cu pregtire pentru şcoală.
 Sugestii pentru activitatea viitoare (măsuri, acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei).
 REFLECŢIE
În programul A doua şansă cursanţii au nevoi educaţionale diferite care cer intervenţii specifice,
variate. Răspund nevoilor cursanţilor practicile mele în activitatea diferenţiată?Am parteneri de discuţie
despre problematica tratării diferenţiate a cursanţilor în procesul de învăţare?
6. Prezentare generală a ghidurilor
Ghidurile pentru cadrele didactice şi pentru cursanţi au fost realizate în conformitate cu programele şcolare
aprobate prin OMECTS nr. 5528/04.10.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul
programului „A doua şansă“ – învăţământ primar.
Acestea fac parte din seria de materiale educaţionale elaborate în cadrul proiectului „Educaţie, calificare şi
facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar” din cadrul
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, axa prioritară 2 “Corelarea învățării
pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea și corectarea părăsirii
timpurii a școlii”. Materialele vor fi utilizate în cadrul componentei A doua şansă - învăţământ primar de cadre
didactice, directori, inspectori şcolari care conduc sau coordonează clase de tip „a doua şansă“. În acelaşi timp,
ele pot fi folosite şi ca resurse în eforturile de construire a unei şcoli incluzive.
Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepţia unitară a programului „A doua şansă” -
învăţământ primar, program definit prin:
 modularitate şi flexibilitate în organizare;

 caracter activ, practic aplicativ al curriculumului;
 respectarea individualităţii în învăţare şi evaluare.
37
Tel.0231 517556
Ghidurile pentru cursanţi urmăresc aplicarea unui model constructivist, secvenţial, accesibil şi bine structurat de
tip orientare, achiziţie, aplicare şi transfer. Astfel, modelul didactic ales şi păstrat ca un laitmotiv se corelează
cu etapele pe care le parcurge o unitate de învăţare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenţe precum:
 etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaţiei şi contextului din perspectiva
cursantului, activarea şi valorizarea cunoştinţelor şi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea
atenţiei cursanţilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor
întrebări şi situaţii provocatoare cadrul didactic;
 etapa de achiziţie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciţii, însuşirea noilor cunoiştinţe, având ca rezultat
înţelegerea şi operarea de către cursant cu conceptele, etapă în care sunt alese cele mai eficiente
metode de predare-învăţare-evaluare adecvate atât grupului ţintă, cât şi specificului subiectului predat;
 etapa de aplicare şi transfer se concretizează prin integrarea conceptelor achiziţionate în contexte noi,
elaborarea unor produse ale activităţii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, proiect), evaluarea şi
autoevaluarea atât a proiectului, cât şi a rezultatelor obţinute.
Ghidurile elaborate pentru cursanţi cuprind, pe lângă unităţile de învăţare detaliate, activităţi de reactualizare a
conceptelor cheie ale modulului/nivelului anterior, probe de evaluare şi autoevaluare, dicţionar cu termeni utilizaţi,
pagini pentru aplicaţii şi proiecte sau anexe cu informaţii esenţializate pentru consolidarea învăţării.
Fiecare dintre ghidurile pentru cursanţi pentru fiecare disciplină sau nivel de studiu se completează cu ghidul
adresat cadrului didactic, astfel încât transpunerea în practică a ideilor programului să fie cât mai coerentă şi
mai transparentă.
Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintă cel ami complex instrument prin care programele şcolare prind
viaţă. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindă a fiecărei unităţi de învăţare prezentate şi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de abordat. Caracterul alternativ al acestor
ghiduri se explică prin aceea că, ordonarea conţinuturilor relevante sugerate, ritmul şi metodologia abordării lor
vor fi stabilite de fiecare cadru didactic în funcţie de stilul său didactic, particularităţile grupului cu care lucrează,
resursele de învăţare disponibile, contextul local în care se desfăşoară învăţarea.
Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manieră flexibilă şi individuală secţiuni prin care se prezintă programa
şcolară specifică disciplinei respective, se prezintă sugestii de întocmire a planificării, se oferă conceptele şi
achiziţiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel şi corespondenţa dintre acestea şi metodologia didactică cea
mai eficientă.
Ghidurile prezintă într-o manieră succintă informaţii atât teoretice, cât şi practice pentru realizarea evaluării
formative, dar şi a celei sumative, atât prin forme clasice, cât şi alternative, cu exemple de probe de evaluare
construite pe baza standardelor de evaluare regăsite în programele şcolare pentru fiecare disciplină şi nivel de
studiu.
Ghidurile cuprind şi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecărei
discipline. Acestea sunt fie lucrări de referinţă ale pedagogiei sau didacticii disciplinei, fie adrese utile cadrelor
didactice care doresc să se folosească de Internet.
Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uşurinţă adaptate şi individualizate, în funcţie de contextul local, de
resursele materiale de care dispune şcoala, de stilul de predare al cadrului didactic şi de particularităţile
cursanţilor. În multe dintre unităţile de învăţare propuse la diferite de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvă
cu ajutorul computerului, mici proiecte şi cercetări care se desfăşoară în comunitate sau în diferite instituţii ş.a.
Cadrul didactic împreună cu clasa pot hotărî în legătură cu oportunitatea desfăşurării sarcinilor şi aplicaţiilor
propuse astfel încât cursanţii să trăiască experienţe de succes în învăţare.
Notă: Toate ghidurile revizuite sau nou create în cadrul proiectului se află în faza de definitivare.
38
Tel.0231 517556
La elaborarea metodologiei şi a programelor şcolare au lucrat: Cordovan Ionel, Pruteanu Georgiana, Chircu
Cristil Ştefania Daniela, Dumitru Gabriela, Dulman Aniţa, Bucinschi Mihaela, Ştefănescu Doina Olga,
Vasile Miclăuş, Radu Dimitrie, Călineci Marcela Claudia, Boca Cristiana Ana-Maria
39

ADS Primar

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADS Primar

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CASA CORPULUI DIDACTIC BOTOŞANI

PROGRAMUL A DOUA ŞANSĂ PRIMAR

În prezent Programul „A doua şansă” – învăţământ primar este aplicat pe baza:

- Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5248/31.08.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

o Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă“ –

- Ordinului M.E.C.T.S. nr. 5528/04.10.2011 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

►Ordin M.E.N. nr. 4231/18.08.1999

►Ordin M.E.N. nr. 4615/06.09.2004.

►Ordin M.Ed.C. nr. 5160/6.10.2005.

►Ordinul M.E.C.T. nr. 2268/28.09.2007

Astfel Ordinul 2268 stabileşte:

Documentele care se regăsesc în continuare în acest capitol cuprind:

- aspecte ale aplicării metodologiei din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari.

2. Metodologia privind organizarea programului „A doua sansă” – invăţământ primar

Organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă” - învăţământul primar

Aspecte importante din perspectiva directorilor/inspectorilor şcolari

- certificatul de naştere în copie şi în original; în cazul inexistenţei documentelor de naştere, o adeverinţă

- certificatul de căsătorie, dacă este cazul, în copie şi în original;

- actul de identitate, în copie şi în original;

- foaie matricolă sau adeverinţe care să ateste parcurgerea anumitor clase;

- fişa medicală; în cazul inexistenţei documentului, fişa va fi alcătuită ulterior înscrierii;

- adeverinţă de serviciu, dacă este cazul.

- - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii de învăţământ;

- - doi învăţători/ profesori pentru învăţământ primar;

►Aspecte legate de plata cadrelor didactice:

3. Planul cadru “A doua sansă” – invăţământ primar

Note specifice Programului „A doua șansă” - învăţământ primar – trunchi comun

b) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor şi pe baza resurselor

Anexa 2/OMECTS nr. 5248

ARIA CURRICULARĂ/DISCIPLINA NIVEL I NIVEL II NIVEL III NIVEL IV

Planul cadru „A doua şansă” - învăţământ primar

ARIA CURRICULARĂ/DISCIPLINA NIVEL I NIVEL II NIVEL III NIVEL IV

a curriculum-ului pentru programul „A doua şansă” - învăţământ primar

- diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, a situaţiilor şi contextelor de învăţare şi

- compatibilizarea cu obiectivele cadru şi finalităţile propuse pentru învăţământul primar din

De asemenea, în elaborarea programelor s-a ţinut seama de următoarele considerente:

- alegerea conținuturilor învățării din perspectiva competențelor cheie;

- timpul redus de învăţare;

- redefinirea şi redimensionarea conţinuturilor vehiculate pentru evitarea supraîncărcării informaţionale;

- organizarea conţinuturilor din perspectiva intereselor elevilor;

- integrarea conţinuturilor învăţării: transdisciplinaritatea;

- abordarea multiclturală a conţinuturilor;

- introducerea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei în procesul didactic de predare-învăţare -evaluare.

Matematică – Nivel IV „Reuşita în matematică”

- standarde curriculare de performanţă pentru fiecare modul;

►Noutăţi aduse de programele realizate

Limba şi literatura română – Nivel I -IV

- introducerea standardelor de evaluare la sfârşitul fiecărui modul;

- adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

- atribuirea unui nume fiecărui modul.

Cunoaşterea mediului – Nivel III

- introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);

- prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a

- atribuirea unui nume semnificativ modulului: Mediul în care trăim;

- elaborarea standardelor curriculare de performanță ale elevilor la final de modul.

- introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);

- prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a

- atribuirea unui nume semnificativ modulului: Natura în continuă schimbare;

- elaborarea standardelor curriculare de performanță ale elvilor la final de modul.

- definirea de obiective de referinţă şi propunerea unor activităţi de învăţare cu caracter practic–aplicativ şi