SENSORIAL AND CONTROL

SYSTEMS OF VEHICLES

SISTEME SENZORIALE I DE
CONTROL
ALE AUTOVEHICULELOR

Radu ȚÂRULESCU
1
Sensors definition
The American National Standards Institute (ANSI) defines a sensor
(transducer) as "a device which provides a usable output in response
to a specific measurand" in year 1975. An output is defined as an
"electrical quantity," and a measurand is ''a physical quantity,
property, or condition which is measured." The conclusion was that
the output of a sensor may be any form of energy. Many early
sensors converted (by transduction) a physical measurand to
mechanical energy; for example, pneumatic energy was used for
fluid controls and mechanical energy for kinematic control.

În anul 1975, Institutul Național de Standardizare al SUA a definit

senzorul ca fiind un dispozitiv care furnizează o ieșire utilizabilă ca
răspuns la un anumit măsurand.

De asemenea s-a dedus că semnalul de ieșire al senzorului poate

avea orice formă de energie.

În concluzie, senzorul a fost definit ca un echipament care

transformă o mărime de măsurat într-o altă mărime, de aceeași
natură sau nu, aptă de a fi prelucrată de sisteme de procesare a
datelor sau de introducere în sistemele de automatizare.
2
Anatomy of a sensor

Sensors are systems witch possessing a variable number of

components. There are three basic components that have already
been identified:

• a sensor element;
• sensor packaging and connections;
• sensor signal processing hardware.

Senzorii sunt sisteme care dispun de un număr variabil de

componente. S-au identificat trei componente de bază și anume:

• elementul sensibil al senzorului;

• carcasa și elementele de conexiune ale senzorului;
• sistemul hardware de procesare a semnalului senzorului.

3

Technological components in current
sensor systems are:
• sensor element(s) and transduction
material(s);
• interconnection between sensor
elements (electrical and/or mechanical)
• input "gate";
• output "gate" and interconnection;
• package;
• modulator of input interconnects;
• calibration device;
• output signal modifying device
(amplifier);
• output signal processing system.
Componentele funcționale ale sistemului
sunt:
• elementele sensibile ale senzorului și
materialele traductoare;
• conecxiunile dintre elementele
sistemului (electrice și/sau mecanice);
• "poarta" de intrare;
•“ poarta" de ieșire;
• carcasa;
• modulatorul interconexiunilor de intrare;
• dispozitivul de calibrare;
• dispozitivul de modulare a semnalului de
ieșire (amplificator);
• sistemul de procesare a semnalului la
ieșire.
4
History of sensors
Men has been experimenting
with sensors of various kinds
from the third century before
Christ, when Philo of Byzantine
constructed a device capable of
demonstrating how much air is
expanded or contacted in
response to temperature
changes.

Oamenii au făcut experimente

cu senzori de diferite tipuri
începând cu secolul al treilea
î.Hr., când Filon din Bizanț a
construit un dispozitiv capabil să
demonstreze cât de mult se
destinde sau se comprimă aerul
la schimbările de temperatură.

5
 Expansion of air by heat with Philo of Byzantine thermoscope
In figure its presented the
device designed by Philo of
Byzantine. The sphere
contains water and air.
Sun's heat causes air to
expand and water is forced
through tube into flask.
În figură este prezentat dispozitivul
proiectat de Filon din Bizanț. Acesta
este format dintr-o sferă care
conține apă și aer și comunică printr-
un tub cu un vas. Căldura transmisă
prin radiație de la soare a provocat
destinderea aerului, împingând apa
prin tub în vas.
6
By the seventeenth century, the
Italian astronomer and physicist
Galileo Galilei was building the first
version of a thermometer, a
“temperature sensor”. The Galileo
thermometer consists of a vertical
glass tube, typically filled with
water, and sealed glass bubbles
containing colored water or alcohol.

În secolul șaptesprezece, astronomul

și fizicianul Galileo Galilei a construit
o primă variantă a unui termometru.

Termometrul lui Galileo Galilei a fost

fabricat din sticlă sigilată, care
conținea apă. În acesta pluteau mai
multe bile care conțineau la rândul
lor lichide de culori diferite, cu
densitati diferite

7
Each bubble is also attached to a specific
mass, labeled with the temperature it
represents, to calibrate its density. The
temperature can be read by interpreting
the distribution of these bubbles. The
principle of buoyancy states that if an
object is less dense than a liquid, it floats
and if the object is denser than the liquid,
it sinks. When the temperature of the
liquid in the glass tube begins to warm up,
it expands, hence lowering the density of
the liquid, as its mass now occupies a
larger volume. The opposite occurs when
the temperature cools (if density of the
liquid increases). Therefore, if a bubble
becomes denser compared with the liquid,
it sinks and if less dense, it floats.
Bilele aveau atașate niste plăcuțe metalice
pe care erau inscriptionate valori ale
temperaturii . La schimbarea temperaturii,
bilele de lichid se ridicau sau coboarau în
funcție de densitatea lichidului pe care îl
conțineau. Termometrul a primit numele
lui Galileo pentru ca acesta a descoperit
principiul pe care se bazează acest
termometru și anume că densitatea
lichidului variază în funcție de
temperatură. Prin urmare, dacă densitatea
lichidului dintr-o bilă crește în comparație
cu apa, aceasta se scufundă și dacă
densitatea lichidului dintr-o bilă scade în
comparație cu apa, aceasta pluteste.
8
In 1784, an English engineer
named George Atwood had
designed the first accelerometer,
although it remained merely an
instrument for demonstrating the
truths of Newtonian physics,
until it was rediscovered in the
late twentieth century as a
gadget capable of multiple
applications, as its the auto-
rotate function on smartphone
and tablet devices depends upon
accelerometers.

În anul 1784, un inginer englez pe nume George Atwood a proiectat

primul accelerometru, deși a rămas doar un instrument pentru a
demonstra adevărurile fizicii Newtoniene, până când a fost
redescoperit în secolul al XX-lea ca un gadget capabil de mai multe
aplicații, cum este funcția de auto-rotire pe dispozitivele smartphone
și tablete depinde de accelerometre.
9
Infrared radiation was discovered in
1800 by the German astronomer
William Herschel. Three decades later
in 1831, the Italian physicist Macedonio
Melloni created a thermopile capable of
detecting warmth from a human
subject standing ten meters away. But
it wasn’t until the 1970s that infrared
sensors capable of creating “warmth”
images of humans or animals in
specially designed cameras really
developed.
Radiația infraroșie a fost descoperită în
1800 de către astronomul german
William Herschel. Trei decenii mai
târziu în 1831, fizicianul italian
Macedonio Melloni a creat o termopilă
(măsoară diferența de temperatură)
capabilă să detecteze caldura de la un
subiect uman care era situat la zece
metri distanță. Dar abia în 1970 au fost
dezvoltațe camerele care foloseau
senzori în infraroșu capabili să redea
imagini cu termoviziune ale oamenilor,
animalelor sau obiectelor.
10
Types of sensors for vehicles

There are three types of sensorial systems involved in automotive

applications:

1. Sensorial system for powertrain applications;

2. Sensorial system for body applications;
3. Sensorial system for safety applications.

Automobilele moderne prezintă trei tipuri de sisteme senzoriale

principale:

1.Sistem senzorial pentru grupul propulsor;

2.Sistem senzorial pentru habitaclu șasiu și caroserie;
3.Sistem senzorial pentru siguranță.

11
Sensors in powertrain applications

Senzori utilizați la grupul propulsor

12
13
 In the sensorial system for powertrain applications are used the
following sensors:

 Linear Hall effect sensors;

 Angle sensors;
 Current sensors;
 Manometric pressure sensors;
 Barometric air pressure sensors;
 Speed sensors;
 3D Magnetic sensors.

În sistemul senzorial pentru grupul propulsor sunt incluși următorii

senzori:

 Senzori cu effect Hall;

 Senzori de poziție unghiulară;
 Senzori inductivi;
 Senzori de presiune;
 Senzori de presiune atmosferică;
 Senzori de turație;
 Senzori magnetici 3D.

14
For engine applications the listed sensors measures:
 Crankshaft position;
 Camshaft position;
 Manifold air pressure;
 Secondary air valve;
 Turbo Charger functioning;
 Throttle position;
 Variable valve position;
 HEV Electric motor;
 Pedal position;
 Exhaust gas recirculation (EGR) functioning.
Pentru aplicațiile privind motorul, senzorii enumerați anterior determină:
 Poziția arborelui cotit;
 Poziția arborelui cu came;
 Presiunea aerului în galeria de admisie;
 Presiunea aerului în sistemul secundar de admisie;
 Funcționarea turbosuflantei;
 Poziția clapetei de accelerație;
 Poziția supapelor;
 Funcționarea motorului electric HEV pentru vehiculele cu propulsie hibridă;
 Poziția pedalei de accelerație;
 Funcționarea sistemului de recirculare a gazelor arse (EGR).
15
For transmission applications the listed sensors measure:

 Clutch position;
 Clutch actuator functioning;
 Transmission speed;
 Transmission actuator functioning;
 Transmission gear position;
 Oil pump functioning;
 Park lock functioning;
 Gear stick position.

Pentru aplicațiile privind transmisia, senzorii enumerați anterior

determină:

 Pozițía ambreiajului;
 Funcționarea sistemului de acționare a ambreiajului;
 Turația;
 Funcționarea sistemului de acționare a transmisiei;
 Poziția la schimbarea vitezelor;
 Funcționarea pompei de ulei;
 Funcționarea sistemului de blocare a transmisiei;
 Poziția schimbătorului de viteze.
16
Sensors in body applications

Senzori utilizați la asiu i caroserie

17
18
 In the sensorial system for body applications are used the following
sensors:

 Linear Hall effect sensors;

 Angle sensors;
 Current sensors;
 Barometric air pressure sensors;
 3D Magnetic sensors.

În sistemul senzorial pentru habitaclu, șasiu și caroserie sunt incluși

următorii senzori:

 Senzori cu effect Hall;

 Senzori de poziție unghiulară;
 Senzori inductivi;
 Senzori de presiune atmosferică;
 Senzori magnetici 3D.

19
 For body applications the listed sensors measures:
 Battery monitoring;
 Wipers functioning;
 Heating, ventilation and air conditioner (HVAC) flaps;
 Heating, ventilation and air conditioner (HVAC) compressor functioning;
 Gear stick control element;
 Steering lock;
 Power seat;
 Window lifter;
 Seat comfort.

Pentru aplicațiile privind habitaclul, șasiul și caroseria, senzorii

enumerați anterior determină:
 Monitorizarea bateriei;
 Funcționarea ștergătoarelor de parbriz;
 Funcționarea clapetelor sistemelor de încălzire, ventilație și aer
condiționat;
 Funcționarea compresorului sistemului HVAC;
 Controlul schimbătorului de viteze;
 Funcționarea sistemului de blocare a volanului;
 Reglajul scaunelor;
 Funcționarea sistemului de ridicare a geamurilor;
 Încălzirea scaunelor.
20
Sensors in safety applications

Senzori utilizați pentru siguranță

21
22
 In the sensorial system for safety applications are used the following
sensors:

 Linear Hall effect sensors;

 Angle sensors;
 Current sensors;
 Barometric air pressure sensors;
 Speed sensors;
 Pedestrian protection sensors;
 Sonar sensors;
 Tire pressure monitoring sensors (TPMS);
 Airbag sensors.

În sistemul senzorial pentru siguranță sunt incluși următorii senzori:

 Senzori cu effect Hall;

 Senzori de poziție unghiulară;
 Senzori inductivi;
 Senzori de presiune atmosferică;
 Senzori de turație;
 Senzori de protecție pentru pietoni;
 Senzori sonari;
 Senzori de monitorizare a presiunii din pneu;
 Senzori pentru airbag. 23
 For braking applications the listed sensors measures:

 Wheel speed;
 Brake booster functioning;
 Brake pedal position.

Pentru aplicațiile privind sistemul de frânare, senzorii enumerați

anterior determină:

 Viteza roții;
 Funcționarea sistemului de servofrână;
 Poziția pedalei de frână.

24
 For steering applications the listed sensors measures:

 Steering torque;
 Motor position;
 Steering angle.

Pentru aplicațiile privind sistemul de direcție, senzorii enumerați

anterior determină:

 Funcționarea servodirecției;
 Funcționarea motorului de antrenare a servodirecției;
 Unghiul de virare.

25
 For seatbelt and airbag applications the listed sensors measures:

 Seatbelt buckle position;

 Seat positioning;
 Crash detection.

Pentru aplicațiile privind airbagurile și centurile de siguranță,

senzorii enumerați anterior determină:

 Poziția cataramei centurii de siguranță;

 Poziționarea scaunului;
 Detecția accidentelor.

26
 Other applications in safety sensorial system are:

 Chassis height monitoring;

 Tire pressure monitoring system (TPMS);
 Pedestrian protection;
 Sonar.

Alte aplicatii ale sistemului sensorial privind siguranța sunt:

 Monitorizarea poziției șasiului;

 Monitorizarea presiunii aerului din pneu (TPMS);
 Protecția pietonilor;
 Sonarul.

27
 Engine sensors

In these days, sensor technology has become common in modern

vehicles. Engine sensors in a vehicle are incorporated to provide the
correct functioning of all systems in all operating conditions. A large
number of input sensors are monitored by the engine control unit
(ECU) to control the vehicle emissions, speed or temperature and
make the entire system more efficient.

În zilele noastre sistemele senzoriale au devenit indispensabile în

industria de autovehicule. Senzorii motorului sunt folosiți pentru a
asigura funcționarea corectă a tuturor sistemelor în toate condițiile de
funcționare. Un număr mare de senzori sunt folosiți de unitatea de
comandă a motorului (ECU) pentru a monitoriza emisiile poluante,
viteza, presiunea sau temperatura și pentru a face întregul sistem
mai eficient.

28
The vehicle engine sensors

29
 The main sensors used in vehicles engine management are:
mass air flow sensor, manifold absolute pressure sensor,
throttle position sensor, air, oil and thermal agent temperature
sensor, vehicle speed sensor, knock sensor, exhaust gas
recirculation sensor, camshaft position sensor, crankshaft
position sensor and oxygen sensor.

Principalii senzori utilizați pentru buna funcționare a motorului sunt:

• senzorul de debit de aer,

• senzorul de presiune în galeria de admisie,
• senzorul de poziție a clapetei de accelerație,
• senzorii de temperatură ai aerului, uleiului i agentului
termic,
• senzorul de viteză,
• senzorul de detonație,
• senzorul pentru sistemul de recirculare a gazelor arse,
• senzorul de turație a arborelui cu came,
• senzorul de turație a arborelui cotit,
• senzorul de oxigen (sonda Lambda).

30
 The engine sensors positioning
1 – Throttle position sensor
2 – Mass air flow sensor
3 – Fuel pressure sensor
4 – Crankshaft speed sensor
5 – Knock sensor
6 – Temperature sensor
7,8 – Oxygen sensor
1 – Senzor de poziție a clapetei de
accelerație
2 – Senzor de debit de aer
3 – Senzor de presiune a
combustibilului
4 – Senzor de turație a arborelui
cotit
5 – Senzor de detonație
6 – Senzor de temperatură
7,8 – Senzor de oxigen (Sonda
Lambda)
31
The throttle position sensor

The throttle position sensor, located on the throttle body, reads the
angle of the throttle valve based on the position of the gas pedal and
transmits the data to the engine control computer. Throttle position is
sensed by a contact type switch, or a potentiometer.

Senzorul de poziție a clapetei de accelerație, măsoară unghiul de

înclinare a clapetei în funcție de poziția pedalei de accelerație și
transmite datele către unitatea de control a motorului ECU. Poziția
clapetei de accelerație este detectată de un comutator sau de un
potențiometru.

32
33
 This sensor is a variable resistor (a resistor whose electrical
resistance value can be adjusted as per requirement by adjustable
component attached to it is called), also called a potentiometer, that
is directly linked to the throttle plate shaft. The throttle position
sensor outputs a voltage directly proportional to the throttle opening.
This sensor is also one of the main inputs to the transmission control
module. The transmission control module uses the throttle position
sensor input signal to control the transmission shift points.

Acest senzor este un rezistor variabil (rezistor a cărui rezistență

electrică poate fi ajustată prin deplasarea mecanică a unui contact
electric intermediar) numit potentiometru, care este direct legat de
axul clapetei de accelerație. Senzorul de poziție a clapetei de
accelerație livrează o tensiune direct proporțională cu unghiul de
deschidere al clapetei de accelerație. Acest senzor furnizează un
semnal către modulul de comandă al transmisiei. Modulul de
comandă al transmisiei utilizează semnalul de intrare al senzorului
de poziție a clapetei pentru a controla punctele de schimbare a
vitezelor.

34
The throttle position sensor functioning scheme

35
 The throttle position sensor together with the mass air flow sensor
and the manifold absolute pressure sensor are the main ECM (Engine
control module) indicators of acceleration and load. In other words,
the engine control module looks at these sensors to calculate engine
operation upon acceleration. This sensor usually works with a 5 volt
reference voltage and the engine control module provided sensor
ground. The signal is output through the signal wire, where all
measurements are made.

Senzorul de poziție a clapetei de accelerație, împreună cu senzorul

de debit de aer și senzorul de presiune în galeria de admisie sunt
indicatorii principali de accelerație și de sarcină ai modulului de
comandă al motorului (ECM - Engine control module). Cu alte cuvinte,
modulul de comandă al motorului primește informația de la senzori
pentru a controla funcționarea motorului la accelerare. Acest senzor
funcționează cu o tensiune de referință de 5 V fiind legat la
împământarea modulul de comandă al motorului. Semnalul de ieșire
livrează prin firul de semnal datele obținute în urma măsurătorilor.

36
 The mass air flow sensor

The mass air flow sensor (MAF) measures the mass or weight of
the air as it passes through the throttle body to the intake manifold. It
transmits this information to the engine control computer, which
helps control the fuel-to-air ratio.

Senzorul de debit de aer (MAF) măsoară masa aerului care trece

dinspre sistemul clapetei de accelerație până în galeria de admisie.
Senzorul transmite aceste informații la unitatea de control a
motorului, care ajută la controlul raportului carburant-aer.

37
38
 The mass airflow sensors use electrical current to measure the air
flow. The sensing element, which is either a platinum wire (hot wire)
or nickel foil grid (heated film). The sensing element is heated
electrically to keep it a certain number of degrees hotter than the
incoming air. In the case of hot film sensors, the grid is heated to
75oC above incoming ambient air temperature. With the hot wire
sensors, the wire is heated to 100oC. above ambient temperature. As
air flows past the sensing element, it cools the element and increases
the current needed to keep the element hot.

Senzorii de debit folosesc curentul electric pentru a măsura debitul

de aer. Elementul de detecție (elementul sensibil), este fie un fir de
platină (fir cald), fie o grilă din folie nichel (membrană încălzită).
Elementul sensibil este încălzit electric pentru păstrarea unei
temperaturi mai mari decât temperatura aerului la intrare. În cazul
senzorilor cu membrană încălzită, grila este încălzită la o
temperatură cu 75°C peste temperatura aerului ambiant. La senzorii
cu fir cald, acesta se încălzește cu 100°C peste temperatura
ambiantă. Trecerea aerului pe lângă elementul sensibil îi provoacă
răcirea, facând ca intensiatea curentului necesar pentru a menține
elementul fierbinte să crească.

39
 The mass air flow sensor functioning scheme

Because the cooling effect varies directly with the temperature, density
and humidity of the incoming air, the amount of current needed to keep the
element hot is directly proportional to the air that entering in the engine.

Pentru că efectul de răcire variază direct cu temperatura, densitatea și

umiditatea aerului de intrare, valoarea intensității curentului necesar pentru a
menține elementul fierbinte este direct proporțională cu aerul că intră în
motor.
40
 The manifold absolute pressure sensor

Manifold absolute pressure sensors measure changes in intake

manifold pressure caused by changes in engine speed and load, and
convert them into electrical signals. By monitoring output voltages,
the engine control unit senses manifold pressure and uses this
information to increases or decreases the fuel injection o in response
to these changes.

Senzorii de presiune absolută măsoară variațiile de presiune din

galeria de admisie, cauzate de schimbările de sarcină și turație ale
motorului și le convertește în semnale electrice. Prin monitorizarea
tensiunii de ieșire, unitatea de control a motorului detectează
presiunea din galeria de admisie și utilizează aceste informații pentru
a crește sau scădea injectia de carburant ca răspuns la aceste
schimbări.

41
42
 During idling, manifold pressure is low, which produces a
comparatively low output signal of the manifold absolute pressure
sensors. With wide open throttle, manifold pressure is closer to
atmospheric pressure, so output is higher.

La ralanti presiunea din galerie este scăzută, ceea ce duce la

transmiterea unui semnal slab al senzorului către unitatea de control
a motorului. Cu accelerația deschisă larg, presiunea din galerie este
mai aproape de presiunea atmosferică, ceea ce duce la transmiterea
unui semnal puternic spre unitatea de control a motorului.

43
 This sensor works like the throttle position sensor, being supplied with
a voltage of 5V from the engine control module (ECM). Inside of the
manifold absolute pressure sensor is a resistor that moves in relation to
intake manifold pressure. The resistor varies the voltage between 1V
and 4.5V (depending on engine load) and that voltage signal is returned
to the engine control module and indicates manifold pressure (vacuum).
This signal is essential for the engine control module to determine fuel
delivery and is also used some times to determine if the EGR system is
operating properly.

Acest senzor funcționează asemeni senzorului de poziție a clapetei

de accelerație, fiind alimentat cu o tensiune de 5V de la modulul de
comandă al motorului (ECM). În interiorul senzorului de presiune
absolută este un rezistor care modifică tensiunea curentului în raport cu
variația presiunii din galeria de admisie. Acesta variază tensiunea între
1V și 4.5V (în funcție de sarcina motorului) și returnează un semnal la
modulul de control al motorului, indicând presiunea sau depresiunea din
galeria de admisie. Acest semnal este esențial pentru că determină
modul de livrare de combustibil verificând totodată și dacă sistemul de
recirculare a gazelor arse (EGR) funcționează corect.

44
The manifold absolute pressure sensor functioning scheme

45
 The intake air temperature sensor

The intake air temperature sensor (IAT) monitors the temperature of

the air entering the engine. The engine control module (ECM) needs this
information to estimate air density so it can balance air air/fuel mixture.
Colder air is more dense than hot air, so cold air requires more fuel to
maintain the same air/fuel ratio. The engine control module changes the
air/fuel ratio by changing the length (on time) of the injector pulses.
The intake air temperature sensor works together with the mass air flow
sensor.
Acest tip de senzor de temperatură monitorizează temperatura
aerului care intră în motor. Modulul de comandă al motorului are nevoie
de aceste informații pentru a estima densitatea aerului astfel încât să
poată echilibra amestecul de aer și combustibil. Aerul rece este mai dens
decât aerul cald, astfel încât aerul rece necesită mai mult combustibil
pentru a menține același raport aer / combustibil. Modulul de comandă al
motorului modifică raportul aer / combustibil prin variația cantității
combustibil injectat. Senzorul de temperatură a aerului lucrează
împreună cu senzorul de debit de aer.

46
47
 Temperature sensors have two wires (input and return). A signal with a
reference voltage of 5V is sent from the engine control module (ECM) to
the sensor. The amount of resistance in the sensor reduces the voltage
signal that then returns to the engine control module. The engine control
module then calculates air temperature based on the voltage value of the
return signal.
Senzorii de temperatură prezintă două fire, unul de intrare și altul de
retur. Un semnal cu tensiunea de referință de 5V este trimis de la modulul
de comandă al motorului (ECM) la senzor. Rezistența senzorului reduce
tensiunea semnalului, acesta fiind retransmis la modulul de comandă al
motorului. Modulul de comandă al motorului calculează apoi temperatura
aerului în funcție de valoarea tensiunii semnalului sosit.

48
 The coolant temperature sensor

The coolant temperature sensor measures the temperature of

engine coolant and transmits the data to the vehicle control unit.

Senzorul de temperatură a lichidului de răcire al motorului

măsoară temperatura acestuia și transmite datele către unitatea
de control a motorului.

49
50
 The coolant sensor is typically located near the thermostat housing in
the intake manifold. The sensor is positioned so the tip will be in direct
contact with the coolant. This is essential to produce a reliable signal. If
the coolant level is low, it may prevent the coolant sensor from reading
accurately.
Coolant inside the engine block absorbs heat from the cylinders when
the engine is running. The coolant sensor detects the change in
temperature and signals the engine control unit so it can tell if the engine
is cold, warming up, at normal operating temperature or overheating.

Senzorul de temperatură este de obicei situat în apropiere de carcasa

termostatului, în galeria de admisie. Senzorul este poziționat astfel încât
elemental sensibil va fi în contact direct cu lichidul de răcire. Acest lucru
este esențial pentru a produce un semnal corect. În cazul în care nivelul
lichidului de răcire este scăzut, precizia de citire a senzorului scade.
Lichidului de răcire din interiorul blocului motor absoarbe căldura din
cilindri atunci când motorul funcționează. Senzorul de temperatură
detectează schimbarea de temperatură a lichidului de răcire și transmite
un semnal spre unitatea de control a motorului. Astfel, se poate spune
dacă motorul este rece, funcționează la o temperatură normală sau este
supraîncălzit.

51
 The coolant sensor works the same as the air temperature sensor.
The coolant sensor is extremely important because the sensor's
transmitted signal affects the operating strategy of the entire engine
management system.

Senzorul de temperatură a lichidului de răcire funcționează la fel ca

senzorul de temperatură a aerului. Senzorul lichidului de răcire este
extrem de important, semnalul transmis de acesta afectând strategia de
funcționare a întregului sistem de management al motorului.

52
 The crankshaft and camshaft position sensors

Distributorless ignition systems require a crankshaft position sensor,

and sometimes also a camshaft position sensor. The position sensor
measures the rotational position of the crankshaft or camshaft and
transmits that information to the engine control unit.

Sistemul de aprindere al motorului folosește un senzor de turație

(poziție) a arborelui cotit și un senzor de tuirație a arborelui cu came.
Senzorul de turație măsoară rotația arborelui cotit sau a arborelui cu
came și transmite aceste informații la unitatea de control a motorului.

53
 Engine control unit use the information transmitted by the crankshaft
position sensor to control parameters such as ignition timing and fuel
injection timing.

Unitatea de control a motorului utilizează semnalul transmis de senzorul

de turație a arborelui cotit pentru a controla diverși parametri cum ar fi
timpii de aprindere și sincronizarea injecției de combustibil.
54
 The camshaft position sensor output derive the current combustion
cycle, being very important for the starting of a four stroke engine.

Semnalul de ieșire al senzorului de turație a arborelui cu came

controlează arderea, fiind foarte important pentru demararea motoarelor în
patru timpi.

55
 For measuring the rotaion and determining the position of
crankshaft or camshaft at engine management systems are used
inductive and Hall effect sensors.

Pentru măsurarea turației și determinarea poziției arborelui cotit

sau a arborelui cu came, la sistemele de management ale motorului
sunt utilizați senzori inductivi și senzori cu efect Hall.

56
57
 The inductive sensor

The inductive sensor, during the operational work, as result of inductive

effect, in the sensor’s coil is producing the oscillating voltage, giving a
sinusoidal waveform signal.

Senzorul inductiv, în timpul funcționării, ca urmare a efectului de

inducție, produce în bobina de inducție un curent cu tensiune oscilantă,
oferind un semnal în formă de undă sinusoidală.
58
 When the trigger wheel with the teeth passes in enough close
distance (d) to the pole pin of the sensor, the magnetic field
surrounding the coil is changed. As the result of the magnetic field
changes, in the coil a voltage is induced, which is proportional to the
strength and rate of change of the magnetic field. One complete
oscillation is produced for each tooth that passes beside to the
sensor pole pin.

În cazul în care dinții roții dințate trec la o distanță (d) față de

elementul sensibil al senzorului, câmpul magnetic din jurul bobinei se
modifică. Ca rezultat al modificărilor de câmp magnetic, în bobină
este indusă o tensiune proporțională cu puterea și viteza de
schimbare a câmpului magnetic. Astfel se produce o oscilație
completă pentru fiecare dinte care trece prin dreptul senzorului.

59
 The Hall effect sensor

Unlike inductive sensors, the output signal from a Hall effect sensor is
not effected by the rate of change of the magnetic field.

Spre deosebire de senzorii inductivi, semnalul de ieșire de la un

senzor cu efect Hall nu este controlat de rata de schimbare a câmpului
magnetic.
60
 The produced output voltage typically is in the range of mV and is
additionally amplified by integrated electronics, fitted inside of the
sensor housing. The final output voltage signal usually is in digital
waveform pulses (square form). The output signal of the sensor can be
either positive or negative with peak voltage usually up to 5V or 12V,
depending upon the type of the integrated electronics and requirements
of the used system. The amplitude of the output signal remains
constant, only the frequency increases proportionally with rotation
movement.

Tensiunea de ieșire produsă în mod uzual este în intervalul de

tensiune de ordinul milivolților și este amplificat de circuitul electronic
integrat montat în interiorul carcasei senzorului. Semnalul de ieșire este
în formă de impulsuri de undă (de formă pătrată). Semnalul de ieșire al
senzorului poate fi pozitiv sau negativ cu tensiunea maximă de până la
5V sau 12V, în funcție de tipul și de cerințele sistemului integrat utilizat.
Amplitudinea semnalului de ieșire rămâne constantă, doar frecvența
crescând proporțional cu mișcarea de rotație.

61
 The speed sensor

The wheel speed sensors are used for anti-lock brake system (ABS)
functioning, monitoring the rotational speed of the wheel and transmiting
this data to the ABS control module. The anti-lock brake system uses the
sensor information to determine when a wheel is locked up and releases
pressure to that wheel to maintain directional stability.

Senzorii de viteză sunt utilizați pentru funcționarea sistemul anti-

blocare la frânare (ABS), monitorizând turația roții și transmițând
semnale către modulul de gestiune ABS. Sistemul ABS utilizează
informațiile primite de la senzor pentru a determina când o roată este
blocată, în vederea deblocării acesteia pentru a menține stabilitatea
autovehiculului.

62
 Most speed sensors are of the permanent magnet type, and function
much the same as a camshaft or crankshaft sensor.

Majoritatea senzorilor de viteză sunt magnetici și funcționează la fel ca

senzorii de turație a arborelui cu came sau a arborelui cotit.
63
 The knock sensor

The knock sensor is a device used to prevent detonation.

Detonation is a form of combustion that can cause different kinds of
damage and failure to the engine. This occurs when the heat and
pressure in the combustion chamber of the engine is excessive,
causing the air/fuel mixture to autoignite.

Senzorul de detonație este un dispozitiv folosit pentru a împiedica

apariția fenomenului de detonație. Detonația este o formă de ardere
care poate provocă daune importante la motor. Acest lucru se
întâmplă atunci când căldura și presiunea în camera de ardere a
motorului este excesivă, făcând ca amestecul aer / carburant să se
autoaprindă.

64
65
 The knock sensor is a piezoelectric sensor and is used to send signals to the
engine control unit ECM if this action is detected, thus preventing a detonation from
happening. The knock sensor is a microphone placed in the engine to listen to any
unusual noises that the engine makes. When this happens, the sensor picks up the
noise or the vibration being made. These low vibrations are picked up by the
resonating plates inside the knock sensor. This signal is then relayed to the
piezoelectric crystalline element of the sensor. Once the element receives the shock
wave or signal, it will generate a small amount of voltage which will go to the
electronic control unit of the vehicle. As a result, the electronic control unit of the
vehicle will delay the firing of the spark in the combustion chamber, preventing it
from detonating or creating a spark knock.

Senzorul de detonație este un senzor piezoelectric folosit pentru a trimite

semnale la unitatea de comandă a motorului ECM dacă este detectată detonația,
prevenind astfel apariția acestui fenomen. Senzorul de detonație este un microfon
plasat în motor pentru a depista orice zgomot neobișnuit. Vibrațiile detectate sunt
preluate de plăcile de rezonanță din interiorul senzorului de detonație. Acest semnal
este apoi transmis la elementul piezoelectric cristalin al senzorului. După ce
elementul sensibil primește semnalul (unda de șoc), se va genera o tensiune, care
va fi trimisă spre unitatea de control electronic a vehiculului. Ca urmare, unitatea de
control electronic a vehiculului va întârzia declanșarea scânteii în camera de ardere,
împiedicând detonația.

66
 The knock sensor essentially has two uses. The first is to detect any
spark knock for an optimum engine performance and the second is to
protect the engine from power loosing.

Senzorul de detonație are, în esență, două utilizări. Prima este de a

detecta detonația în vederea obținerii unor performanțe optime ale
motorului, iar al doilea este de a evita pierderile de putere.

67
 Sonda Lambda
Sonda Lambda (numită şi sonda sau senzorul de Oxigen) are
o importanţă deosebită relativ la reducerea emisiilor poluante de
pe automobile.

Produs al companiei Bosch, Sonda Lambda a fost utilizată

pentru prima oara alături de un catalizator pe un automobil Volvo
la sfârşitul anilor 1970. Dezvoltarea şi proiectarea sondei a fost
începută în timpul anilor 1960 sub supravegherea dr. Günter
Bauman, în cadrul companiei Bosch.

68
 Aplicaţiile principale ale Sondei Lambda sunt motoarele pe
benzină. Sonda se utilizează şi pe motoarele Diesel dar mult
mai puțin. Motivul este acela ca motoarele pe benzină
funcţionează în jurul amestecului stoichiometric în timp ce
motoarele Diesel funcţionează cu amestecuri sărace.

Amestecul stoichiometric

Pentru a asigura arderea completă a combustibilului din

motor (benzină sau motorină) este nevoie de o anumită
cantitate de oxigen deci de o anumita cantitate de aer.
Astfel, pentru a arde complet 1 kg de benzină este nevoie
de aproximativ 14.7 kg de aer. Dacă acest raport se
păstrează (14.7:1) amestecul din cilindru este stoichiometric.
Notaţia utilizată în literatura de specialitate, pentru evalua
raportul aer/combustibil, este litera greceasca lambda (λ).

69
 Relativ la tipul amestecului aer-combustibil din motor
putem avea urmatoarele situaţii:

• amestec bogat (λ < 1): în acest caz combustibilul este în

exces, aerul nefiind suficient pentru o ardere completă;

• amestec stoichiometric (λ = 1): în acest caz raportul aer-

combustibil este ideal, arderea fiind completă;

• amestec sărac (λ > 1): în acest caz aerul este în exces,

arderea fiind completă dar cu exces de Oxigen.

70
 Principalele emisii poluante ale automobilelor sunt:

• Monoxidul de Carbon CO;

• Oxizii de Azot NOx;
• Hidrocarburile HC;
• Particulele PM.

Cea mai des utilizată metodă de a reduce emisiile

poluante este catalizatorul. În cazul în care catalizatorul
reduce proporţiile de CO, NOx şi HC din gazele de
evacuare, acesta se numeşte catalizator pe trei căi.

Orice sistem de post tratare a emisiilor poluante al unui

automobil, ce utilizează un catalizator are în componență şi
o Sondă Lambda. Eficacitatea catalizatorului depinde în
întregime de buna funcţionare a acesteia.

71
 Tipul amestecului aer-combustibil, bogat sau sărac,
influenţează în mod direct nivelul emisiilor poluante.

Astfel în cazul unui amestec bogat, combustibilul fiind în

exces, arderea este parţială, rezultând emisii bogate în
Monoxid de Carbon (CO) şi Hidrocarburi (HC).

În cazul amestecurilor sărace, Oxigenul fiind în exces,

conduce la creşterea nivelului de Oxizi de Azot (NOx) din
gazele de eşapament.

Compromisul este făcut în cazul amestecului

stoichiometric, caz în care emisiile sunt la un nivel mediu
pentru fiecare din cele trei componente (CO, HC şi NOx).

Eficacitatea catalizatorului este maximă atunci când

amestecul aer-combustibil este stoichiometric.

72
Nivelul emisiilor poluante ale unui automobil în funcţie de
tipul amestecului aer-combustibil

73
Schema de principiu a controlului amestecului

1. Senzorul de debit de aer

2. Catalizatorul primar
3. Catalizatorul secundar
4. Injectoarele de combustibil
5. Sonda Lambda din amonte
6. Sonda Lambda din aval
7. Circuitul de alimentare cu combustibil
8. Galeria de admisie
9. Galeria de evacuare
74
75
 Rolul Sondei Lambda

Rolul Sondei Lambda din amonte este de a informa ECU care

este starea amestecului aer-combustibil. Pe baza informaţiei
primite de la Sondă, calculatorul va ajusta injecţia de combustibil
astfel încât amestecul să se menţină în jurul valorii
stoichiometrice.

Sonda Lambda din aval are rolul de a monitoriza activitatea

catalizatorului, pentru a ne asigura că acesta funcţionează în
parametri normali. Cu alte cuvinte rolul acesteia este de
a diagnostica funcţionarea catalizatorului.

76
 Principiul de funcţionare a Sondei Lambda

Principiul de funcţionare se bazează pe modul de

funcţionare al unei celule de combustie (fuel cell),
numita celulă Nernst.

Acest senzor produce o tensiune electrică fără să fie

alimentat la o sursa de tensiune exterioară. Tensiunea
electrică generată de sondă este produsă de diferenţa de
molecule de Oxigen din gazele de eşapament şi aerul
atmosferic.

77
 Sonda Lambda se conectează pe galeria de evacuare (1) prin
intermediul carcasei cu filet (2). În interiorul tubului de protecţie (3)
se găseşte corpul ceramic din dioxid de zirconiu (4). Acesta este
învelit cu doi electrozi (5), unul în contact cu gazele de evacuare iar
cel de-al doilea cu aerul atmosferic. De reţinut că electrodul care
este în contact cu gazele de evacuare este acoperit de un material
ceramic poros care permite pătrunderea gazelor şi în acelaşi timp
protejează suprafaţa electrodului de coroziune. Carcasa de
protecţie (6) conţine orificii (8) care au rolul de a permite aerului
atmosferic să intre în contact cu electrodul. Arcul (7) asigură
contactul între conectorul (9) şi electrod.
78
79
 În funcţie de cantitatea de oxigen din evacuare Sonda Lambda
generează o tensiune care semnalează calculatorului de injecţie
dacă amestecul este sărac sau bogat.

Dacă amestecul este bogat (λ < 1) atunci în gazele de

eşapament se află o cantitate foarte mică de Oxigen. În acest caz
Sonda Lambda va genera o tensiune de aproximativ 0.8 - 0.9 V.

În cazul în care amestecul este sărac (λ > 1) Oxigenul se va

găsi în cantitate mare în gazele de evacuare, diferenţa de
molecule de oxigen fiind mică și tensiunea generată va fi de
ordinul 0.1 - 0.2 V.

Cu cât diferenţa dintre moleculele de Oxigen din gazele de

eşapament şi aerul atmosferic este mai mare cu atât tensiunea
generată de Sonda Lambda este mai mare.

80
 Ionii Oxigenului din gazele de evacuare sunt conduşi prin
intermediul Dioxidului de Zirconiu către electrodul în contact cu
aerul atmosferic. Se creează astfel o diferenţă de potenţial între
electrod şi masă (galeria de evacuare) care este citită şi
interpretată de ECU. În cazul în care amestecul este bogat
(aprox. 0.9 V) ECU va aplica corecţii, ceea ce va conduce la o
sărăcire a amestecului (aprox. 0.2 V). Rezultă că tensiunea de
ieşire a Sondei Lambda va avea un salt de la 0.9 la 0.1 V sau
de la amestec bogat la amestec sărac.
81
 Conexiunea electrică a unei Sonde Lambda cu un singur fir

Conexiunea electrică a unei Sonde Lambda cu trei sau patru fire

82
83
Transmission sensors

84
 The transmission fluid temperature sensor

The transmission fluid temperature sensor is one of

several sensors providing input to the transmission control
module (TCM). It’s located in the valve body or oil pan of
the transmission or transaxle. The transmission control
module uses this sensor to monitor the temperature of the
transmission fluid.

Senzorul de temperatura a fluidului din sistemul de

transmisie este unul dintre senzorii care trimite informații
spre modulul de comandă al transmisiei (TCM), fiind în
contact direct cu uleiul cutiei de viteze. Modulul de
comandă al transmisiei folosește acest senzor pentru a
monitoriza temperatura lichidului de transmisie.

85
86
 Thermistors like the transmission fluid temperature sensor
change the resistance as temperature changes. We know that
at resistance changes, the voltage signal changes as well. By
increasing resistance, is decreasing the voltage signal sent to
the transmission control module. This means that the sensor’s
resistance decreases as the fluid’s temperature increases.

Senzorul de temperatură a fluidului de transmisie

funcționează ca un termistor, schimbând rezistența odată cu
schimbările de temperatură. Se cunoaște că atunci când
rezistența variază, variază și tensiunea. Prin creșterea
rezistenței scade tensiunea semnalului trimis de la senzor la
modulul de comandă. Acest lucru înseamnă că rezistența
senzorului scade odată cu creșterea temperaturii fluidului.

87
 The transmission control module uses this input along with
other sensors input to control transmission operations. When fluid
temperature is cold, the transmission control module will delay
torque converter clutch operation until the fluid reaches a certain
temperature. If fluid temperature reaches a threshold set by the
manufacturer, the transmission control module will set a fault
code to inform the driver. A faulty transmission fluid temperature
sensor will affect the torque converter and the transmissions line
pressure.

Modulul de comandă al transmisiei utilizează semnalul primit de

la senzorul de temperatură pentru a controla funcționarea
transmisiei. Atunci când temperatura fluidului este mică, modulul
de comandă al transmisiei va întârzia funcționarea convertizorului
de cuplu (dispozitivul de cuplare al motorului termic cu cutia de
viteze automată) până lichidul ajunge la o anumită temperatură.
Dacă temperatura lichidului atinge un prag prestabilit, modulul de
control al transmisiei va trimite un semnal de eroare pentru a
informa conducătorul auto. Defectarea senzorului de temperatură
va afecta funcționarea convertizorului de cuplu și presiunea
fluidului de transmisie. 88
The clutch pedal position sensor

Clutch position sensors prevent an engine paired to a

manual transmission from being started in gear. If that should
happen, the starter motor is prevented by the drive-train from
spinning at speeds sufficient to start the engine; rather, it
attempts to locomote the vehicle. The clutch pedal ssensor is
located right at the clutch pedal.

Senzorii de poziție a pedalei de ambreiaj sunt utilizați

pentru a împiedica pornirea autoturismului atunci când
schimbătorul nu este în poziție neutră și pedala de ambreiaj
nu este apăsată. În acest caz demarorul este împiedicat să
funcționeze. Acest senzor este situat sub pedala de ambreiaj.

89
90
 With the clutch depressed, the sensor is closed by a
mechanical contact placed on the clutch pedal. A signal of a
current type passed through a circuit between the ignition
key to the starter motor. When the clutch is not depressed
the sensor is open, and the circuit cannot be completed.

Cu ambreiajul apăsat, un contact mecanic al senzorului

plasat sub pedala de ambreiaj este închis. Un semnal sub
formă de tensiune trece printr-un circuit între contactul
motorului și demaror. Atunci când ambreiajul nu este apăsat,
contactul senzorului este deschis, iar circuitul nu este
alimentat.

91
92
The gear position sensor

For manual transmissions, the gear position sensor is

used to determine the neutral gear position for stop/start
applications. The stop/start system shuts the engine
down automatically when the vehicle comes to a stop.
The engine will restart once the gear stick is placed in
neutral and the clutch pedal has been released.

Pentru transmisii manuale, acest senzor este folosit

pentru a determina poziția de neutru în vederea pornirii și
opririi automate a motorului. Sistemul de oprire/pornire
automată oprește motorul atunci când vehiculul se
oprește. Motorul va reporni odată ce schimbătorul de
viteze este în punctul mort și se ridică piciorul de pe
pedala de ambreiaj.

93
 An automatic transmission uses neutral gear detection as
a safety function to disable the starter operation if the gear
selection is not in either neutral mode.

La transmisia automată se utilizează senzorul de detecție

a poziției de neutru pentru a opri pornirea în cazul în care
selecția de viteze nu este pe modul neutru.

94
95
 For measuring the gear position are used Hall effect
sensors like the crankshaft and camshaft position sensor.

Pentru determinarea poziției de neutru sunt utilizați

senzori cu efect Hall, la fel ca senzorii de poziție a
arborelui cotit și a arborelui cu came.

96
97
Input and output speed sensors

98
 The input and output speed sensors information on how
fast the input and output shafts are rotating. As the teeth of
the input clutch hub pass by the sensor coil, an AC voltage
is generated and sent to the Transmission Control Module.

Senzorii de turație a arborilor de intrare și ieșire oferă

informații cu privire la viteza de rotație a arborilor în cutia de
viteze. În funcție de aceasta senzorul generează și trimite
un semnal sub formă de tensiune (curent alternativ) către
modulul de comandă al transmisiei (TCM).

99
100
Safety sensors

101
Airbag crash sensors

102
 Crash sensors collect the data necessary to make decisions about air
bag deployment in a frontal or in a side-impact crash. Some vehicles are
equipped with a sensing system designed to detect the onset of a
rollover crash.

Senzorii de impact colecteză datele necesare în vederea luării unei

decizii cu privire la declansarea airbag-urilor la accidentele frontale și
laterale. Unele autovehicule sunt echipate cu un sistem de detectare a
debutului răsturnării.

103
 Frontal crash sensors are located in the front of the vehicle near the
engine, in the passenger compartment, or sometimes in the electronic
control unit (ECU).
Side-impact crash sensors are located in the ECU, the door, the
doorsill, or between the front and rear doors.
Rollover crash sensors are located in the ECU or at the vehicle's
center of gravity.
Severe or panic braking alone cannot cause an air bag to deploy
because the air bags deploy only in crashes.

Senzorii de impact frontal se află în partea din față a vehiculului în

apropierea motorului, în compartimentul pentru pasageri, sau, uneori, în
unitatea de control electronic (ECU).
Senzori de impact lateral de impact se află în uși, ECU, sau între
ușile din față și cele din spate.
Senzorii de detecție la răsturnare se află poziționați în ECU sau în
apropierea centrului de masă al vehiculului.
La frânarea bruscă sau de urgență nu se poate provoca declanșarea
airbag-urilor.

104
 The impact sensor is required to measure the intensity of the
collision to determine whether the impact is over a certain threshold to
justify release of an airbag.

Senzorul de impact măsoară intensitatea unei coliziuni pentru a

stabili dacă impactul este de peste un anumit prag în vederea
declanșării airbag-ului.

105
 The inertia sensors work on the principle of detecting a decrease
in acceleration of a moving vehicle and generate an electrical impulse.

Senzorii de inerție detectează decelerarea unui vehicul în

mișcare, generând un impuls electric.

106
 During a collision with another moving vehicle, the sensing element
is forced forward into the contacts as a result of change in the state of
motion. Following movement of this metal ball into the contacts, this
metal mass makes contact with electrical terminals at either side of the
metal ball which alerts the central unit to a collision (i.e., the electrical
contact completes the circuit).

În timpul unei coliziuni cu un alt vehicul aflat în mișcare, elementul

sensibil (sfera metalică) este împins în contacte, ca urmare a forței de
inerție. Astfel sfera de metal atinge ambele contacte realizând
închiderea unui circuit care provoacă aprinderea gazului din inflator și
umflarea airbag-ului.

107
 The roller-type sensor involves a weight connected to a coil
spring component. During impact with an oncoming vehicle, the
metal weight is forced forward which alters the tension on the coil
spring to manipulate the electrical circuit that closes off the sensor
contact.

Senzorul de tip înfă urare implică o greutate conectată de un

arc elicoidal. În timpul impactului cu un vehicul din sens opus,
greutatea de metal este împinsă în față, arcul elicoidal
desfășurându-se. Astfel arcul elicoidal închide contactul senzorului
care declanșază umflarea airbag-ului.

108
Rollover crash sensors

109
 To detect a rollover, it is essential to combine the sensor signal
of a gyroscope with that of a low-g accelerometer. By means of
both sensor inputs, the system’s algorithm determines the angle
between the z-axis of the car and the vertical as well as the angular
rate of the vehicle in each moment. Thus, the rollover sensing
algorithm determines the exact point in time when specific airbags
or belt tensioners are being fired.

Pentru detectarea unei răsturnări este esențial să se combine

semnalul de un giroscop cu cel a unui accelerometru pentru forțe
gravitaționale mici. Prin intermediul ambelor intrări ale senzorilor,
algoritmul sistemului determină unghiul dintre axa Z a mașinii și
verticală, precum și variația unghiulară a vehiculului în fiecare
moment. Astfel, sistemul de detecție a răsturnării determină
momentul de declanșare a airbag-ului.

110
Ultrasonic detection sensors

111
Parking assist system

112
Automatic parking system

113
Blind spot detection system

114
 The ultrasonic sensor is a device
that can measure the distance to an
object by using sound waves. It
measures distance by sending out a
sound wave at a specific frequency and
listening for that sound wave to bounce
back. By recording the elapsed time
between the sound wave being
generated and the sound wave
bouncing back, it is possible to
calculate the distance between the
sonar sensor and the object.

Senzorul ultrasonic este un dispozitiv

care poate măsura distanța până la un
obiect, cu ajutorul ultrasunetelor.
Distanța se măsoară prin emiterea și
apoi recepția unui semnal ultrasonic la
o anumită frecvență Prin măsurarea
timpul scurs între emiterea și recepția
undelor sonore generate se calculează
distanța dintre senzor și obiectul
detectat. 115
 The distance to the object can be determined by multiplying the time
between pulse and echo t (in seconds) with speed of sound c, and
dividing at two (since the sound traveled the distance twice to get to the
object and bounce back).

Distanța până la obiect poate fi determinată prin înmulțirea timpului

dintre semnalul emis și semnalul receptat t (în secunde), cu viteza
sunetului c, și împărțind rezultatul la doi (sunetul a parcurs de două ori
distanța pentru a ajunge la obiect și a ajunge înapoi).

c t
d
2

116
 The accuracy of the distance measurement is directly proportional
to the accuracy of the speed of sound. The speed of sound in air
varies as a function of temperature T [oC].

Precizia distanței măsurate este direct proporțională cu precizia

determinării viteza sunetului. Viteza sunetului în aer variază în funcție
de temperatură T [° C].

c  331.5  0.61  T

117
Sensors placed on the vehicle
118
Tire pressure sensor

The tire pressure sensor measures the tire pressure and the
transmited signal it as a radio signal to the display for the driver.
Power is typically supplied with a battery contained in the sensor
package.

Senzorul de presiune măsoară presiunea în anvelope și

transmite un semnal radio la bordul autovehiculului. Alimentarea se
face cu o baterie individuală a senzorului.

119
 The wireless transmitter in a tire pressure sensor system is similar
to that used in an auto key fob to lock the car. That transmitter sends
data from the rotating tire to the display reader. The antenna is
located in the valve.

Emițătorul wireless din sistemul senzorului de presiune în anvelope

este similar cu cel folosit la chei pentru a bloca sau debloca
autovehiculele. Acesta trimite date de pe pneul în rotație la afișaj.
Antena este situată în tija valvei.

120
Tire pressure sensor

121
Steering Angle Sensor

122
 The steering angle sensor (SAS) measures the steering wheel
position angle and rate of turn. A scan tool can be used to obtain this
data in degrees. The steering angle sensor is located in a cluster in the
steering column. The electronic spark control (ESC) module must
receive two signals to confirm the steering wheel position. These
signals are often out of phase with each other.

Senzorul unghiului de virare (SAS) măsoară poziția unghiului

volanului și viteza acestuia de rotație. Acesta utilizează un instrument
de scanare pentru a obține datele în grade. Senzorul unghiului de
virare este situat grupul coloanei de direcție. Modulul de control
electronic al scânteii (ESC) primeste două semnale de la senzor
pentru a confirma poziția volanului. Aceste semnale sunt defazate unul
față de celălalt.

123
 The optical steering angle sensor works with an encoder module.
A rotating encoder wheel is placed in the light spot. It has a special
coding with holes and no holes, so that each photodiode measures
“light” or “no light”, which are read as digital “high” and “low” signals.

Senzorul optic al unghiului de virare funcționează cu un modul

encoder. O roată encoder este plasată în dreptul unui spot luminos.
Aceasta are o codare specială cu găuri de tip sită, astfel încât
fiecare fotodiodă citește două tipuri de semnale, "lumină" sau
“întuneric“. Acestea sunt citite ca semnal slab sau puternic.

124
The End

Sfâr it

125