Sunteți pe pagina 1din 2

Profesia de psiholog in Romania

Psihologia apare în doua ipostaze:

 ca știință – ansamblul cunoștințelor și aspectelor de ordin teoretico-


metodologic (socială, umană, hibrid social-comportamentală-biologică)
 ca profesie – ocupație cu caracter permanent pe care o exercită o persoană în
virtutea unei calificări

Cele doua ipostaze se condiționează reciproc, astfel:

- recunoaștere legală ca profesiune numai după ce atinge un anumit nivel de


dezvoltare. Dezvoltarea științifică este o premisă indispensabilă profesiei de
psiholog
- profesiunea apare ca un cadru de aplicare și verificare a științei

Prin organizare, acceptare și eficiență, psihologia capătă recunoaștere legală ca


profesie.

Psihologul este o ființă legală și un profesionist – Ghiglione&Richard 1992

Funcțiile psihologului reies din definiția dată de Oficiul Internațional al Muncii –


studiază, investighează, recomandă, elaborează, aplică teste, desfășoară activitate
de diagnoză, terapie și prevenire a tulburărilor
 funcții generale, valabile atât pentru practician, cât și pentru teoretician
 practicianul are funcții mai numeroase și mai diferențiate
 59 de responsabilități ale practicianului, Rosenfeld, Schinberg, Thornton 1983
grupate pe baza analizei factoriale în patru subfactori – cercetare și măsurare,
intervenție, aplicații organizaționale, evaluare

Codul deontologic este ansamblul de norme care stabilesc cadrul moral de exercitare
a profesiunii de psiholog, este compus din exigențe morale care capătă forma unor
reguli de conduită profesională. Cuprinde constrângeri de conduită morală, prescripții
referitoare la păstrarea secretului profesional, indicații cu privire la respectul față de
celălalt, recomandări vizând creșterea gradului de calificare profesională, norme
referitoare la autonomia tehnică și independența profesională, reguli de etică
internațională
 Secțiune aparte, etica cercetării, principalele riscuri – stresul, lipsa
confidențialității, înșelarea subiecților, procedeele cotropitoare care produc
schimbări de lungă durată ale comportamentului participanților
 Cătălin Mamali, într-o scrisoare adresată redacției Revistei de psiholgie,
introducea în codul deontologic ceea ce el numea chemarea lui Socrate,
urmând să cuprindă o latură stimulativă – psihologul trebuie să-l ajute pe omul
obișnuit în efortul acestuia de a se cunoaște pe sine și de a se autorealiza – și
o latură prohibitivă – psihologul profesionist trebuie să se abțină de la orice
folosire de ordin manipulativ a metodelor și cunoașterii psihologice care ar
contraveni intereselor persoanei și eforturilor ei de dezvoltare.
Conform Registrului Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practică, în acest
moment, în România, sunt înregistrați 33377 psihologi, care profesează in diferite
domenii, precum clinică și psihoterapie, educațională, consiliere școlară și
vocațională, muncii, transporturilor și serviciilor sau apărare, ordine publică și
securitate națională.