Statul si dreptul

-statul si dreptul au aparut deodata si din aceleasi cauze

Statul-> creeaza dreptul

Dreptul-> delimiteaza configuratia si limiteaza actiunile statului

Statul-> asigura eficienta si este cea mai importanta institutie politica a societatii umane

Statul (2 acceptiuni) larga (tara)

*ca suma a 3 elemente (teritoriu+populatie+suveranitate)

restransa (juridica)

*ca forma organizata a puterii politice

Hans Kelsen: - statul poate fi considerat o ordine juridical de constrangere, o putere de

comanda si are o vointa proprie, distincta de cea a indivizilor si deasupra lor

 Statul exprima ordinea din natura pe care o apreciaza

este produsul istoriei societatii umane

Statul-> character istoric=> motiv pentru care exista statul: -feudal

(ca si dreptul) -capitalist

-socialist

Structura si functiile statului au evoulat, dar esenta sa a ramas aceeasi: o putere de comanda
sau un instrument de organizare a societatii umane, ceea ce se exprima prin drept

Dreptul(2 acceptiuni) obiectiva

subiectiva

Dreptul subiectiv = posibilitatea unei persoane in temeiul careia aceasta poate avea o conduita
si poate cere celorlalti sa i-o respecte, iar in caz contrar sa apeleze la constrangerea statului

Dreptul obiectiv = totalitatea sistematizata a normelor juridice

+d.o. pozitiv = totalitatea normelor juridice in vigoare

[Kelsen: dreptul obiectiv este un pleonasm]

 Se sistematizeaza in ramuri de drept care se pot grupa in 2 structuri:

d. public

d. privat

Dreptul public = un ansamblu sistematizat de norme juridice care privesc relatiile sociale ale
persoanelor cu statul si colectivitatile publice, in calitatea lor de persoane juridice de drept
public.

*prevaleaza vointa statului si interesul general

*d. constitutional, administrativ, penal, international public

Dreptul privat = un ansamblu de norme juridice aplicabile persoanelor fizice si celor juridice si
raporturilor juridice dintre ele care se bazeaza pe egalitatea dintre participanti.

*intre persoanele juridice se poate enumera si statul, dar nu in calitatea sa de

reprezentant al interesului general si purtator al autoritatii statale

*d. civil, familiei, muncii

!!!- Dinstinctia dintre ele nu trebuie absolutizata

Exista si ramuri de granita ; ex: d. mediului

 In sens restrans, legea este unul din izvoarele dreptului, drept care, la randul sau, este
un ansamblu sistematizat de norme juridice ( legi si alte acte normative)

Leon Duguit: nu concepea deosebirea dintre d. public si d. privat [ ?- nu ar exista 2 metode

diferite, cate una pentru fiecare in parte, ambele fiind stiinte sociale]

!- nici macar spiritul in care trebuie studiate cele 2 notiuni nu poate fi diferit

Cele 2 trebuie studiate si trebuie sa ramana separate

?-pentru a evita tirania in viata privata

anarhia in viata publica

 -pentru a nu se realiza confuzia dintre stat (care va disparea) si societate

Dreptul public permite o alcatuire puternica si ordonata a statului, nu inlatura miscarea

normala prin stagnare consuetudinara.

!!!- Se observa o tendinta de constitutionalizare a dreptului, ca urmare a suprematiei

constitutiei.

Dreptul si morala
Menirea dreptului: asigura armonia vietii sociale

 Dreptul are o serie de asemanari cu morala ca forma a constiintei sociale => confuzie
intre normele juridice si regulile morale [intr-o perioada a istoriei societatii umane]

Georges Ripert: nega autonomia dreptului fata de morala

-?- pentru ca dreptul ramane sub semnul regulilor morale

Dreptul pur inseamna amoralismul oficial, tehnica bruta.

: nu exista nicio diferenta de natura sau de scop inre regulile morale si cele juridice

!!!deosebire – sanctiunea

Dreptul- are la baza regulile morale care se cristalizeaza intr-o societate umana.

Diferenta dintre bine si rau trebuie sa-l calauzeasca pe legiuitor in adoptarea normelor
de drept.

=>dreptul, dar si statul isi au fundamentul in regulile morale.

Dreptul+morala

 discipline inrudite
 deseori confundate
 au acelasi scop [?- de a asigura convietuirea oamenilor]
Regulile morale-> se ocupa de cele mai diferite domenii ale vietii sociale, pe care fiecare om
trebuie sa si le impuna

Dreptul-> cuprinde norme care trebuie respectate de oameni, iar la nevoie pot fi aduse la
indeplinire prin forta coercitiva a statului

!!!- campul dreptului ramane limitat la „foste reguli morale care au fost dotate” cu sanctiunea
statala => toate regulile ne prevazute cu sanctiune intra in domeniul moralei

Drept = disciplina stiintifica

Morala = ideal

Preocupare moralei este perfectionarea omului si nu reglementarea vietii sociale.

Dreptul urmareste mentinerea linistii si a ordinii publice si nu intra in constiinta umana.

!!!- ceea ce este juridic este posibil sa fie imoral si invers

[ex: raspunderea juridica obiectiva]

Regulile morale: laice, religioase, dominante, burgheze etc.

Normele de drept fac trimitere la respectarea regulilor morale( const.- art. 26,30,53) => morala
devine factor de influentare a dreptului si a regulilor sale.

Statul si politica
Carl Schmitt: exista o relatie necesara intre stat, ca institutie, si politica.

: nu ar exista nicio regula si nicio norma care sa permita guvernatilor si

guvernantilor sa judece daca dusmanul desemnat este cel adevarat, fiind suficient ca statul sa
decida, in mod suveran, cine este dusmanul real, pentru ca aceasta decizie sa fie impusa
poporului ca incontestabila.

Forma cea mai perversa a politicii ajunsa la apogeu: razboiul impotriva razboiului.

Politica:

 tendinta permanenta de suprimare a adversarului, intrucat politica inseamna conflict [

problema este, ca si in cazul razboiului, identificarea corecta a adversarului]
  greu de definit; multifunctionala
 niciuna dintre structurile constitutionale nu au putut si nu pot fi intelese, concepute si
explicate in afara sferei politicii
 include problemele care intereseaza statul si modul de a fi condus

-> sfera politicii presupune participarea la solutionarea treburilor statului si determina forma,
functiile si continutul activitatii acestuia <-

!!!- apolitismul este o politica, dar forma cea mai lasa a politicii

Georges Ripert: calea de influentare a dreptului de catre morala este „judecatorul ca legiuitor al
cazurilor particulare”

 judecatorul trebuie sa asculte de legea morala, iar cand legea a ignorat morala, acesta
trebuie sa o impuna => judecatorul trebuie sa asculte numai de morala, fiind opus legii
si chiar contractului

In acest mod se pun bazele moralei juridice a omului

se sacrifica dreptul fata de morala

 se inlocuieste dreptul cu morala

 apare imoralitatea sanctionabila
 sunt proclamate drepturile imoralitatii care sunt considerate izvoare de obligatii

Leon Michoud: dreptul nu mai este o stiinta care sa nu aiba nevoie de ajutorul altora

Julien Bonnecase: jurisprudenta bazata pe morala da judecatorului posibilitatea de apreciere a

idealului moral, dar in fata acestor actiuni si formule imprecise, oricine trebuie sa admita ca,
daca vreodata s-ar impune, s-ar duce de rapa codurile si legile

Alexis de Tocqueville: regulile morale sunt mai aproape de dreptul natural si acolo unde exista
ele totul este clar, coordonat, hotarat dinainte, spre deosebire de lumea politica.

Forma si continutul politicii sunt determinate de starea sociala specifica unui stat => continutul
politicii difera de la stat la stat.

Exigentele politicii se vor regasi in stat si in drept, pentru ca politica castigatoare in alegeri se va
impune in organizarea si functionarea statului si in continutul normelor de drept
Notiunea de drept constitutional
 acea ramura de drept care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale
fundamentale ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat
(Ioan Muraru)

*ramura cea mai importanta a dreptului si dreptului public -?- reglementeaza cele mai
importante valori ale unei societati

- sec.XVIII, Italia: Ferrara, 1796 +Pavia, Bolognia

-prima catedra: Paris, 1834

 stabileste structurile statal-politice

 organizeaza viata sociala
 protejeaza individul
 determina si fixeaza cadrul de dezvoltare a tuturor celorlalte ramuri de drept, a vietii
sociale si statal-politice

Sociologie

 Maurice Hauriou, Leon Duguit -> ramura a sociologiei

istoria civilizatiei: nu stat-> GRUPURI SOCIALE

exista doar legi sociale

Leon Duguit: d. public + d. constitutional

sociologie grupuri sociale

ideea de solidaritate

psihologie teoria vointei

 Sociologia scoat in evidenta adevaratele semnificatii ale dreptului constitutional

!!!- a refuzat despartirea dintre sociologie si drept
Drept constitutional comun [european]

 odata cu procesul de integrare europeana

jus commune ( baza; d. roman)

s-a predat in universitati + a coexistat alaturi de jus proprium

!!!- drept supletiv; naste solutii cutumiare si legislative pentru acoperirea lacunelor/ transarea
antinomiilor lor

Influenta => mod comun de gandire in drept => stiinta juridica europeana

[apogeu: Scoala dreptului natural => ?- intelegerea unor concepte: Stat-Natiune

d. international

sec. XVI -> primele codificari => nationalizarea dreptului si a ideologiei nationale

1969 -> Curtea de Justitie a Comunitatilor europene => (mostenire comuna) –drepturile
fundamentale = patrimoniul comun al statelor membre + fac parte din principiile generale ale
dreptului

d. constitutional comun european d. constitutional

patrimoniu comun ( convergenta intre decizii fundamentale
ramurile de drept constitutional ale statelor  baza identitatii constitutiilor
europene)  structureaza+ configureaza regimul
politic si social al unui stat
->dimensiune universala universalismul constitutionalismului

identitatile constitutionale nationale

„constitutionalism”
 def: doctrina care priveste legitimarea actiunilor guvernantilor
 exercitarea puterii trebuie facuta in limitele legii
 exercitarea puterii trebuie sa fie conforma notiunii de respectare a individului si
a drepturilor sale cetatenesti
  puterile executive sau judiciare atribuite autoritailor si institutiilor politice dintr-
un stat trebuie sa fie distribuite intre acestea astfel incat sa nu fie posibila apariti
abuzului de putere
 legislativul si guvernul sa ramana in functie doar daca exista increderea
electoratului
 sugereaza limitele puterii, separatia puterilor si responsabilitatea guvernamentala

!!!- are limitele sale

Constitutia = bariera pur formala contra arbitrariului puterii

Locul dreptului constitutional in sistemul de drept
In doctrina de specialitate au fost evidentiate cateva elemente in functie de care se poate
stabili locul dreptului constitutional in sistemul de drept:

ramura principala  contine norme cu valoare de principii pt. toate celelalte ramuri ale dreptului

reglementeaza relatii sociale

se sprijina pe normele dreptului constitutional

 baza juridica a celorlalte ramuri de drept

ramura conducatoare (baza juridica): contine principiile celorlalte ramuri de drept

 este necesar ca normele care formeaza celelalte ramuri de drept sa fie

permanent in concordanta cu normele dreptului constitutional
 modificarea normelor de drept constitutional => modificarea normelor
din acea ramura care dezvolta norma de drept constitutional
modificata

 regula conformitatii intregului drept cu constitutia si orice modificare in dreptul

constitutional (constitutie) trebuie sa conduca la modificarea obligatorie a normelor
corespunzatoare din celelalte ramuri de drept in mod nemijlocit sau mijlocit

stabilit in functie de:

 importanta relatiilor sociale reglementate

 valoarea formelor juridice prin care vointa guvernantilor devine drept

!!!- importanta relatiilor sociale

 valoarea deosebita a formelor juridice prin care vointa guvernantilor devine drept si
care reglementeaza aceste relatii si interesele octrotite
 aceste relatii sociale sunt reglemetate, in primul rand, prin contitutii

 principala ramura a sistemului de drept