Sunteți pe pagina 1din 9

8-1

Instala ii Electrice
Dr. Florin POP, profesor

Cursul 8

Cap. 5 Compensarea puterii reactive în re eaua de distribu ie

În domeniul energiei electrice, una din c ile de conservare a resurselor energetice o reprezint
îmbun t irea factorului de putere i gospod rirea judicioas a energiei reactive în sistemul
electroenergetic. Un factor de putere ridicat reduce circula ia de putere reactiv din centralele
electrice spre consumatori, mic orând pierderile de energie electric pân la un nivel minim
determinat de consumul tehnologic propriu. Se ob ine astfel o cre tere a randamentelor
instala iilor de transport, transformare i distribu ie a energiei electrice, a siguran ei de
func ionare i o mai bun utilizare a re elei electrice prin reducerea puterii aparente cu care este
înc rcat .

5.1 Factorul de putere i implica iile energetice

Sarcini rezistive, sarcini inductive, sarcini capacitive. Fie elementele simple de circuit ideale -
rezistor cu rezisten a R, bobin cu inductivitatea L i reactan a inductiv XL=ωL, condensator cu
capacitatea C i reactan a capacitiv XC=1/ωC. Dac la bornele acestora se aplic o tensiune
sinusoidal u=√2⋅U⋅sinωt, curen ii prin cele trei elemente de circuit sunt iR=√2⋅U/R⋅sin ωt, în faz
cu tensiunea, iL=√2⋅U/ωL⋅sin (ωt- π/2), defazat în urma tensiunii cu unghiul π/2, iC=√2⋅UωC⋅sin
(ωt+ π/2), defazat înaintea tensiunii cu unghiul π/2 - figura 5.1.

i R i L i C i

u u u u

IC
IR +π/2
U U U U

-π/2 ϕ
IL

Figura 5.1

Fie un circuit simplu, liniar, alc tuit din elementele de circuit ideale R, L, C legate în
serie, la bornele c ruia se aplic tensiunea sinusoidal u=√2⋅U⋅sin ωt. Curentul prin circuit este
U
i= 2⋅ ⋅ sin ( ωt − ϕ )
R + ( ωL − 1 ωC )
2 2

ω L − 1 ωC
ϕ = arctg ,ϕ ∈ ( − π 2, π 2 )
R
Termenul Z = U I = R 2 + ( ωL − 1 ωC ) se nume te impedan a circuitului. Curentul este în
2

faz cu tensiunea, dac circuitul are un caracter rezistiv, reactan a sa fiind nul ωL=1/ωC, este
defazat în urma tensiunii, dac circuitul are caracter inductiv, reactan a inductiv fiind mai mare
8-2

decât cea capacitiv , ωL> 1/ωC, respectiv este defazat înaintea tensiunii, dac circuitul are
caracter capacitiv, reactan a inductiv fiind mai mic decât cea capacitiv ωL<1/ωC.
Puteri în regim sinusoidal monofazat. Fie un dipol electric (un circuit electric simplu).
Puterea instantanee le bornele dipolului este p=u⋅i.
Se nume te putere activ valoarea medie pe o perioad T a puterii instantanee
P= p(t)dt/T=U⋅I⋅cosϕ, produsul dintre valorile efective ale tensiunii i curentului multiplicat cu
cosinusul unghiului de defazaj corespunz tor. Cu observa ia c U=Z⋅I, iar Z⋅cosϕ=R, se constat
c P=R⋅I2, adic puterea activ este puterea corespunz toare pierderilor prin efect Joule într-un
element de circuit de rezisten R parcurs de un curent de valoare efectiv I. Puterea activ
exprim transformarea energiei electrice în alt form de energie util - mecanic (motoare),
termic (cuptoare), luminoas (iluminat), chimic (electroliz ) .a. Puterea activ se m soar în watt [W].
Se nume te putere reactiv produsul dintre valorile efective ale tensiunii i curentului
multiplicat cu sinusul unghiului de defazaj corespunz tor Q= U⋅I⋅sinϕ. Puterea reactiv este Q<0
pentru un circuit capacitiv, Q=0 pentru un circuit rezistiv, respectiv Q>0 pentru un circuit
inductiv. Condensatoarele primind putere reactiv negativ sunt considerate “generatoare” de
putere reactiv (consumul de putere reactiv capacitiv este echivalent cu generarea de putere
reactiv inductiv ). Dac la bornele unui consumator de putere, reactan a inductiv este egal
cu reactan a capacitiv , consumul de putere reactiv din re ea este nul. Între elementele ideale
de circuit - bobin /condensator - are loc un schimb de energii - energia înmagazinat în câmpul
electric al condensatorului We=CU2/2 este egal cu energia înmagazinat în câmpul magnetic al
bobinei Wm=LI2/2. Puterea reactiv se m soar în volt-amper-reactiv [VAr].
Se nume te putere aparent produsul dintre valorile efective ale
tensiunii i curentului S= U⋅I. Puterea aparent exprim cea mai mare U
putere activ care se poate realiza la o tensiune U i intensitate a
curentului I date S=max P, pentru cosϕ=1. Puterea aparent se m soar
în volt-amper [VA]. ϕ
I
Puterile activ , reactiv i aparent satisfac rela iile (evidente din
“triunghiul puterilor”, similar cu “triunghiul impedan ei”):
S=√P2+Q2, Q/P=tgϕ, P=S⋅cosϕ, Q=S⋅sinϕ,
Z
în care ϕ este defazajul dintre tensiune i curent la bornele dipolului - XL-XC
ϕ
figura 5.2.
Puteri în regim sinusoidal trifazat. Expresiile puterilor activ , R
reactiv i aparent sunt afectate de termenul √3, U fiind tensiunea de
S
linie de 380V (între conductoarele de faz L1, L2, L3) iar I - curentul Qind
ϕ
printr-un conductor de linie: P= √3⋅U⋅I⋅cosϕ, Q=√3⋅U⋅I⋅sinϕ, S= √3⋅U⋅I.
Factorul de putere. Raportul pozitiv dintre puterea activ i P
puterea aparent kP=P/S se nume te factor de putere. Factorul de putere
este întodeauna subunitar, întrucât P≤S. În regim sinusoidal, rezult evident Figura 5.2
kP=P/S=cosϕ. Pentru o instala ie electric a unui consumator de putere aparent dat , maximul
de putere activ , adic maximum de eficacitate, se ob ine la un factor de putere cât mai mare
(mai aproape de unitate), un defazaj între tensiune i curent cât mai mic, deci la un consum de
energie reactiv din re eaua de distribu ie cât mai sc zut. Din rela ia cosϕ=P/S=√1-Q2/S2, rezult
c problema îmbun t irii factorului de putere este, de fapt, problema reducerii puterii reactive
absorbite de consumator din re ea.
În exploatare, factorul de putere se determin ca o valoare medie, pe baza contoriz rii
consumurilor de energie electric activ i reactiv într-un interval de timp specificat
2 2
cosϕ=Ea/√Ea +Er .
Factorul de putere stabilit în instala iile electrice în lipsa surselor specializate de
compensare a puterii reactive se nume te natural. Factorul de putere minim pe care trebuie s -l
asigure consumatorul la punctul de delimitare cu re eaua furnizorului pentru a nu pl ti energia
8-3

reactiv consumat se nume te neutral; este stabilit la 0,92 pentru joas tensiune i 0,95 în
sistemul de medie/înalt tensiune. Factorul de putere pentru care cheltuielile de investi ie i
exploatare sunt minime se nume te optim; el este determinat pe baza unui calcul tehnico-economic.
Cauzele sc derii factorului de putere, respectiv a cre terii consumului de putere
reactiv . Marea majoritate a sarcinilor electrice consum nu numai putere activ , ci i putere
reactiv ; în cazul motoarelor i transformatoarelor, este necesar pentru magnetizare, iar în cazul
convertizoarelor statice, pentru control i comuta ie.
a) Liniile electrice aeriene sunt consumatoare de putere reactiv datorit inductan ei
proprii L (QL=ωLI2) dar i generatoare de putere reactiv datorit capacit ii lor fa de p mânt C
(QC=ωCU2). În ansamblu, bilan ul puterii reactive poate fi excedentar sau deficitar, în func ie de
raportul dintre cele dou componente.
b) Motoare electrice. Puterea reactiv absorbit de un motor asincron Q(β)=Q0+β2(Qn-
Q0) este determinat de puterea reactiv absorbit la mers în gol Q0 i de înc rcarea motorului
β=P/Pn. Consumul de putere reactiv la sarcin nominal este Qn=Pn⋅tgϕ. La mersul în gol,
Q0≈0,7Qn, ceea ce arat c puterea reactiv absorbit de un motor asincron variaz pu in cu
sarcina. Puterea reactiv la mersul în gol se poate determina i din diagrama din figura 5.3 [1], în
raport cu puterea nominal Pn i num rul de poli.
Exemplu. Puterea reactiv absorbit de un motor asincron pentru coeficien i de înc rcare
β1=0,3 i β2=0,6 este Q(0,3)=0,7027Qn, respectiv Q(0,6)=0,808Qn.
Factorul de putere cosϕ al motoarelor asincrone variaz atât cu factorul de putere nominal
cosϕn, cât i cu gradul de înc rcare al motorului β - figura 5.4.

3 1,0 cos n=0,95


0,9 cosϕn=0,90
2 cosϕn=0,85
Q0 0,8 cosϕn=0,80
PN cosϕ 0,7 cosϕn=0,75
1
0,6 cosϕn=0,70

0,5
0,5
0,4
0,3 0,3
0,2 0,2
0,1

0,1 0,2 0,5 1 2 5 10 20 50 100 200 5001000 0 20 40 60 80 100 ß [%]


Puterea nominala PN [kW] Gradul de incarcare a motorului ß [%]

Figura 5.3 Figura 5.4

c) Transformatoare electrice. Un transformator cu puterea aparent S absoarbe puterea


reactiv QTr= Q0+(usc/100)⋅(S/Sn)2⋅S, compus din puterea reactiv de mers în gol Q0 i puterea
reactiv asociat tensiunii de scurtcircuit i înc rc rii transformatorului. În tabelul 5.1 sunt date
caracteristicile unor transformatoare uzuale.
Implica iile energetice ale factorului de putere. Un factor de putere redus are o serie de
consecin e negative asupra func ion rii re elei electrice, printre care: - cre terea pierderilor de
putere activ ; - investi ii suplimentare; - cre terea pierderilor de tensiune în re ea; - reducerea
capacit ii instala iilor energetice.
a) Supradimensionarea instala iilor de producere, transport i distribu ie a energiei
electrice i, implicit, cre terea valorilor de investi ii. Dimensionarea se face pe baza intensit ii
curentului electric I=P/√3⋅U⋅cosϕ, sau I=S/√3⋅U=√P2+Q2/√3⋅U. Pentru o aceea i putere activ , o
dat cu sc derea factorului de putere, respectiv cu cre terea puterii reactive cre te curentul, ceea
ce duce la majorarea dimensiunilor elementelor instala iei.
8-4

Tabelul 5.1. Puterea reactiv absorbit de transformatoare


Puterea aparent nominal a Tensiunea de Puterea reactiv a transformatorului
transformatorului scurtcircuit
Sn, kVA usc, % la mers în gol Q0, kVAr la sarcin nominal QTr, kVAr
100 4 3,5 7,5
160 4 5,0 11,4
250 4 7,0 17,0
400 4 10,0 26,0
500 4 12,0 32,0
630 4 14,5 40,0
800 6 17,0 49,0
1000 6 20,0 80,0
1250 6 24,0 99,0
1600 6 28,0 124,0
2000 6 33,0 153,0

Exemplu. Fie un consumator ce absoarbe o putere activ P=1000 kW la un factor de


putere cosϕ1=0,6. Puterea aparent este S1=P/cosϕ1=1000/0,6=1667 kVA i curentul
I1=P/√3⋅U⋅cosϕ1=1000⋅103/√3⋅380⋅0,6=2532 A. Cre terea factorului de putere la valoarea
cosϕ2=0,92 conduce la o putere aparent S2=P/cosϕ2= =1000/0,92=1087 kVA i un curent
I2=P/√3⋅U⋅cosϕ2=1000⋅103/√3⋅380⋅0,92=1651 A, ambele valori net inferioare precedentelor.
b) Cre terea pierderilor de putere activ . Pierderile de putere în conductoarele re elei
electrice trifazate sunt date de rela ia ∆P=3RI2=RS2/U2=R(P2+Q2)/U2=RP2/U2cos2ϕ. Se constat
c pierderile de putere variaz direct propor ional cu p tratul puterii reactive i invers
propor ional cu p tratul factorului de putere.
Exemplu. Din datele prezentate mai sus, (I12-I22)/I12= 1-(I2/I1)2=1-(1651/2532)2=0,575,
ceea ce înseamn c pierderile de putere sunt reduse cu 57,5% în situa ia unui factor de putere
îmbun t it, deci a unui consum de putere reactiv mai mic – tabelul 5.2.

Tabelul 5.2
M rimea F r compensare Cu compensare
Puterea aparent , kVA S1=1667
Factorul de putere cosϕ1=0,6
Intensitatea curentului, A I1=2532
Puterea activ , kW P=1000 P=1000
Factorul de putere îmbun t it cosϕ2=0,92
Puterea aparent redus , kVA S2=1087
Intensitatea curentului redus , A I2=1651
În urma îmbun t irii factorului de putere de la cosϕ1=0,6 la cosϕ2=0,92
- se reduce puterea aparent cu (1667-1087)/1667=0,348 → 34,8%
- se reduc pierderile de putere cu 1-(1651/2532)2=0,575 → 57,5%

c) Sc derea capacit ii de înc rcare a instala iilor cu putere activ . Elementele re elei
electrice care alimenteaz consumatorul cu o putere activ P1 la un factor de putere cosϕ1 se
dimensioneaz pentru producerea, transportul sau/ i transformarea puterii aparente S=P1/cosϕ1.
Îmbun t irea factorului de putere la o valoare cosϕ2 face posibil m rirea puterii active ce poate
fi consumat cu aceea i structur a re elei electrice la valoarea P2=S⋅cosϕ2.
Exemplu. Din datele prezentate mai sus, P2=1667⋅0,92=1533 kW. Surplusul de putere
activ care poate fi transmis /utilizat reprezint (cosϕ2-cosϕ1)/cosϕ2=(0,92-0,6)/0,92=0,348
adic 43,8% din capacitatea de transport a re elei. Aceea i valoare se ob ine din exprimarea
puterilor aparente (S1-S2)/S1=(1667-1087)/1667=0,348.
8-5

d) Cre terea pierderilor de tensiune în re ea. Pe lâng sc derea capait ii de înc rcare a
re elei, transportul puterii reactive produce pierderi de tensiune suplimentare fa de cele produse
de puterea activ . Din rela ia de calcul a pierderii de tensiune într-un circuit trifazat cu sarcina
concentrat la cap t ∆U=(PR+QX)/U se vede c , o dat cu cre terea valorii puterii reactive Q
cre te i valoarea pierderilor de tensiune, ceea ce conduce la necesitatea supradimension rii
sec iunii conductoarelor re elei.

5.2 Compensarea puterii reactive

Îmbun t irea factorului de putere se realizeaz prin: - metode tehnico-organizatorice


(metode/mijloace naturale) care constau în aplicarea unor m suri de ra ionalizare a exploat rii,
cu cheltuieli reduse i f r prevederea unor instala ii suplimentare; - metode de compensare a
consumului de putere reactiv prin utilizarea unor surse specializate de putere reactiv .
Mijloace naturale de reducere a consumului de putere reactiv . Sursa principal a consumului
de putere reactiv este în utilizarea motoarelor asincrone i a transformatoarelor în regim de înc rcare
redus .
a) Motoare electrice. Reducerea consumului de putere reactiv se ob ine prin: - înlocuirea
motoarelor subînc rcate cu motoare de putere mai mic , înc rcate cât mai aproape de sarcina
nominal ; - func ionarea cu înf ur rile statorului în conexiunea stea în perioadele de sarcin
redus sub 1/3 din sarcina nominal , revenind la conexiunea normal triunghi în perioadele de
sarcin nominal ; - întreruperea func ion rii motorului pentru durate de mers în gol mai mari de
10 s (metoda se recomand i la transformatoarele de sudur ); - folosirea motoarelor sincrone la
puteri peste 100 kW, dac nu este necesar reglarea tura iei. Aplicarea uneia sau alteia dintre
metodele naturale este justificat pe baza unui calcul tehnico-economic.
b) Transformatoare electrice. Reducerea consumului de putere reactiv se ob ine prin: -
înlocuirea unui transformator subînc rcat cu altul de putere mai mic (problema înlocuirii se pune
la înc rc ri sub 50% din puterea nominal mai mult de 1500 h/an); - func ionarea
transformatoarelor conectate în paralel în re eaua de distribu ie a unui consumator dup un grafic
de pierderi minime.
Surse specializate de putere reactiv . Instalarea surselor specializate de putere reactiv -
baterii de condensatoare, compensatoare sincrone - în scopul ridic rii factorului de putere pân la
valoarea cerut - neutral sau optim - se ia în considerare dup ce au fost epuizate mijloacele
naturale de reducere a consumului de putere reactiv . În re eaua de distribu ie a consumatorului
se utilizeaz condensatoarele; compensatoarele sincrone (la puteri mai mari de 20 MVAr) sunt
recomandate în re eaua de transport de înalt tensiune sau în unit ile de producere a energiei electrice.
Condensatorul electric asigur puterea reactiv direct la consumator - figura 5.5. Puterea
reactiv QC ce trebuie instalat pentru ridicarea factorului de putere de la o valoare cosϕ1 (de ex.
factorul de putere natural) la valoarea cosϕ2 (de ex. factorul de putere neutral) se determin în
func ie de puterea activ absorbit de consumator (fig. 5.6): QC=P(tgϕ1 - tgϕ2)

furnizor furnizor Q1
Q2 Qc
20 kV P S2
ϕ1
ϕ2 S1

400 V

Q
P M Q P M
sarcina sarcina compensarea factorului
de putere
8-6

Figura 5.5 Figura 5.6


Condensatoarele pentru îmbun t irea factorului de putere sunt disponibile într-o gam
larg de puteri reactive nominale. În func ie de puterea reactiv nominal Qnc a condensatorului ales se
formeaz bateria de condensatoare cu puterea reactiv Qbc i un factor de putere îmbun t it
cos ϕ = P
2
(
P + P ⋅ tgϕ 1 − Qbc ).
2

O baterie de condensatoare poate fi alc tuit i dintr-o combina ie de condensatoare cu


puteri nominale diferite, astfel c puterea reactiv asigurat de baterie Qbc poate fi determinat
foarte fin. Un criteriu îl constituie treptele de reglaj stabilite i gama de contactoare disponibile
pentru conectarea bateriei.
Exemplu. Fie consumatorul din exemplele anterioare care absoarbe o putere activ
P=1000 kW la un factor de putere natural cosϕ1=0,6. Puterea reactiv QC necesar pentru
îmbun t irea factorului de putere la valoarea neutral cosϕ2=0,92 este QC=1000(1,333-
0,426)=907 kVAr. Se alege o baterie de condensatoare de Qbc = 920 kVAr. Factorul de putere
îmbun t it devine cosϕ=1000/√10002+(1000⋅1,333-920)2=0,924.
Pentru re elele de distribu ie industriale, la care se poate aproxima existen a unui factor
de putere mediu cosϕ1=0,7, puterea reactiv a condensatoarelor pentru ob inerea unui factor de
putere neutral cosϕ2=0,92 este de circa 50% din puterea activ a consumatorului Qc≈0,5⋅P.
Instala ia de condensatoare pentru îmbun t irea factorului de putere se
dimensioneaz conform reglement rilor normativului I 7-02 i prescrip iei PE 120.
Exist trei posibilit i de
configurare a bateriilor de
condensatoare: - individual (local)
la bornele receptoarelor sau
transformatorului de alimentare; -
în grup, la tablourile de distribu ie
ale grupurilor de receptoare; -
centralizat, la tabloul general de
distribu ie - figura 5.7. Desigur c
o schem mixt este avantajoas
sub toate aspectele.
a) Compensarea individual
se prevede pentru receptoare cu
consum mare de putere reactiv i compensare compensare compensare
cu func ionare continu cu un individual central grup
factor de putere constant i pentru Figura 5.7
receptoare de puteri foarte mici, dar
numeroase, cu un regim de func ionare continuu (de ex. l mpi cu desc rc ri). Condensatoarele
sunt conectate direct la bornele receptorului i sunt cuplate simultan cu acesta, prin intermediul
contactorului/întreruptorului receptorului. Puterea reactiv de compensat trebuie corelat atent cu
puterea receptorului. Pentru transformatorul de alimentare, puterea reactiv de compensat QC (deci
puterea reactiv nominal a condensatorului) este corelat cu puterea reactiv consumat de
transformator la sarcin nominal Qtr - [1]; prospectul [4] asociaz îns puterea condensatorului cu
puterea reactiv consumat la mersul în gol Q0. Pentru motoare electrice, puterea reactiv de
compensat trebuie s nu fie mai mare de 90% din puterea reactiv la mersul în gol Q0. Puterea
condensatoarelor este (vezi i fig. 5.4) QC≈0,35⋅Pn pentru Pn≥40 kW, QC≈0,40⋅Pn pentru 20
kW≤Pn<40 kW, respectiv QC≈0,50⋅Pn pentru Pn<20 kW.
Pentru l mpile cu desc rc ri, puterea reactiv a condensatoarelor este men ionat în
cataloagele produc torilor, echpamentul de iluminat fiind prev zut din fabric cu dispozitivele de
compensare a puterii reactive. Datorit faptului c identificarea condensatoarelor defecte este extrem
8-7

de dificil , eviden ierea defect rii acestora putându-se constata doar prin cre terea consumului de
putere reactiv , este adesea mai economic s se fac o compensare în grup a instala iei de iluminat.
b) Compensarea de grup permite reducerea transportului puterii reactive în re eaua
interioar de distribu ie din incinta consumatorului. Echipamentul de îmbun t ire a factorului de
putere se monteaz la barele tablourilor principale sau secundare de distribu ie, pentru
compensarea puterii reactive cerute de grupul de receptoare racordat la tabloul respectiv i este
conectat, de obicei, prin intermediul contactorului/întreruptorului tabloului.
c) Compensarea centralizat este recomandat sarcinilor numeroase cu puteri diferite, cu
regimuri de func ionare variabile - înc rcare i simultaneitate. Avantajele acestui sistem sunt: -
verificarea instala iei de condensatoare este u oar , datorit centraliz rii acesteia; - modificarea
ulterioar a instala iei (amplificarea) este relativ simpl ; - puterea reactiv compensat este
reglabil în corela ie cu varia ia consumului de putere reactiv ; - având în vedere simultaneitatea
sc zut a func ion rii receptoarelor, puterea necesar instala iei de condensatoare este mai mic
comparativ cu puterea echivalent pentru o compensare individual . În cazul în care s-ar
considera o aceea i putere reactiv de compensat, compensarea centralizat este de 1,3 ... 1,4 ori
mai scump decât cea individual pentru un domeniu de 100 .. 400 kVAr [4].
Instala ia de condensatoare
consumator
se compune din condensatoare, R
S
contactorul pentru conectarea T
condensatoarelor, siguran e N
fuzibile, rezisten e de desc r-
4A
care a sarcinii electrostatice a
condensatoarelor dup deco- A1 A1
K2 K1
nectarea acestora de la re ea, A2 A2
400V 300V N/L 1 S S
2

regulatorul de putere reactiv .


Dac sarcina reactiv este
variabil în timp, se prev d 1 2 3 4 5 6 P a b

baterii de condensatoare
C2 C1
comutabile automat i frac io-
nabile în trepte de putere 3K K K K
4 5 6

(uzual în num r de 6 ...12


trepte) - figura 5.8. Regulatorul Figura 5.8
de putere reactiv controleaz puterea consumat pe baza unor m sur ri de curent i tensiune i
compar datele primite cu valorile setate. El comand astfel instala ia de condensatoare încât s
se cupleze sau decupleze succesiv puterea reactiv necesar ; programele de optimizare
reac ioneaz rapid la abateri mari între valoarea impus i cea existent i mai lent la abateri
mici, pentru evitarea apari iei unor comut ri oscilante.
Analiza tehnico-economic a compens rii puterii reactive. Eficien a economic a
compens rii puterii reactive se pune în eviden prin metoda cheltuielilor totale actualizate.
Alegerea variantei optime i de dezvoltare în timp a instala iilor pentru compensarea puterii
reactive în instala iile consumatorului se face prin compararea cheltuielilor totale actualizate
pentru fiecare variant (mijloace naturale, surse specializate, solu ii de amplasare), analizându-se
situa ia f r compensare (corespunz toare factorului de putere natural) i solu iile de compensare
la diferite niveluri ale factorului de putere (ce includ i factorul de putere neutral). Principiul
metodei const în faptul c o sum de bani, cheltuit în ani diferi i, are valori diferite la nivelul
economiei societ ii. Metoda este descris i exemplificat în prescrip ia PE 120. La consumatori
de puteri mici, cu re ele de joas tensiune, calculele de eficien se pot analiza pentru o perioad
scurt de timp, de ex. de un an.
Cheltuielile anuale de calcul Zj într-o variant j se exprim prin rela ia
Zj=Cj+εn⋅Ij,
8-8

în care Cj sunt cheltuielile anuale pentru pierderi de putere, energie i amortiz ri în varianta j, εn -
coeficientkul normat de amortizare (εn=0,08 pentru ramura energetic ); Ij - investi iile totale
pentru instala ia de compensare i conexe, în varianta j.
Solu ia optim define te factorul de putere optim i corespunde variantei pentru care
cheltuielile anuale de calcul sunt minime - optimum → min Zj.

Bibliografie
1. Seip, G. Siemens - Electrical Installations Handbook, part 2, cap. 7 Power-factor correction,
Ed. 2, 1987
2. *** Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V
c.a. i 1500 V c.c. - indicativ I 7-02, cap. 7.1
3. *** Instruc iuni privind compensarea puterii reactive în re elele electrice de distribu ie i la
consumatorii industriali i similari, indicativ PE 120
4. Prospect FRAKO - Reactive Power Control Relay Model RM 9606
5. Prospect SIEMENS - Power Factor Correction, Basic principles, practical application,
harmonic suppression
8-9