Universitatea „Valahia” din Targoviste

Ancheta sociologica
-etape-

Metodă de cercetare ce incorporează tehnici, procedee şi instrumente interogative de

culegere a informaţiilor, specifice interviului şi chestionarului sociologic. Ancheta are un
caracter neexperimental, cu un grad relativ scăzut de control al cercetătorului asupra
variabilelor analizate. Dezvoltată mai ales începînd cu a doua jumătate a secolului al XIX-
lea, ea este în prezent foarte răspîndită. Obiectul său de abordare îl constituie realitatea
socială, evenimente, fenomene şi procese caracteristice, precum şi atitudinea oamenilor faţă
de acestea, semnificaţiile pe care ei i le atribuie, sfera lor de aspiraţii, interese,
preocupări şi comportamente din domeniile economic, demografic, cultural, politic,
opţiunile preelectorale, activităţile de timp liber, opinia publică, propaganda etc.

Specific anchetei sociologice, este că oamenii sunt aceia care furnizează informaţiile. De
aici decurge şi o limitare severă a aplicării anchetei, anume la acele aspecte în legătură
cu care oamenii deţin informaţii. Realizarea unui astfel de studiu presupune un demers
metodologic riguros, tocmai pentru a suplini lipsa de control (manipulare) asupra
variabilelor. Buna organizare şi prescrierea amănunţită a regulilor de desfăşurare sunt
reclamate şi de faptul că, spre deosebire de alte metode de cercetare, de această dată sunt
antrenate şi cadre ajutătoare (operatorii de a.), pentru a se face faţă efortului de culegere
de la populaţie a unui mare volum de informaţii.

Operaţiile (etapele) implicate într-o ancheta sociologica sunt:

• stabilirea temei;
• determinarea obiectivelor;
• documentarea prealabilă (literatura problemei, rapoarte de cercetare pe aceeaşi
temă, precum şi o primă luare de contact direct cu situaţia concretă, o vizită în
teren);
• elaborarea ipotezelor ;
• definirea conceptelor;
• operaţionalizarea (elaborarea spaţiului de atribute - dimensiuni, variabile,
indicatori);
• cuantificarea (fixarea expresiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili -
măsurabili - pentru care se culeg date);
• determinarea populaţiei (definirea universului anchetei: localizarea şi structurile
principale ale populaţiei, fixarea subiecţilor investigaţi prin cuprindere totală, tip
recensămînt sau parţială, prin loturi sau eşantioane reprezentative);
• stabilirea tehnicilor şi a procedeelor de anchetă (de intervievare şi/sau chestionare);
• întocmirea instrumentelor de lucru (elaborarea chestionarelor, a ghidurilor de
interviu, a planurilor de convorbire, teste, scale etc., verificarea şi definitivarea lor);
• ancheta pilot (repetiţia în mic a anchetei propriu-zise; tot acum are loc în fapt şi
testarea instrumentelor);
• constituirea echipei de anchetatori, instruirea si repartizarea sarcinilor;
• întocmirea calendarului de desfăşurare a anchetei (inclusiv prevederea
modalităţilor de control;
• culegerea datelor;
• verificarea informaţiilor culese şi reţinerea formularelor valide în vederea
prelucrării;

Ancheta sociologica- etape- 1

Universitatea „Valahia” din Targoviste

• codificarea informaţilor (în măsura în care nu au fost precodificate la elaborarea

instrumentelor);
• întocmirea machetei de prelucrare a datelor (frecvenţe, valori medii, teste de
semnificaţie, corelaţii etc.);
• prelucrarea datelor (individual - manual sau cu ajutorul calculatorului electronic);
• analiza şi interpretarea informaţiilor;
• redactarea raportului de anchetă;
• stabilirea, împreună cu beneficiarul, a eventualelor măsuri de intervenţie (în ultimul
timp sînt tot mai des aplicate a.s. într-un demers ce îmbină cercetarea cu acţiunea
practică).

De multe ori, ancheta nu se rezumă la utilizarea tehnicilor, procedeelor şi instrumentelor

de lucru interogative pentru culegerea informaţiilor (ca în cazul sondajului de opinie), ci, în
scopul unei mai bune cunoaşteri, se combină modalităţile interogative cu arte metode şi
tehnici de cercetare, cum ar fi cele ale observaţiei ştiinţifice, ale analizei documentare şi de
conţinut. În acest fel se pot corela rezultatele, comparîndu-se ceea ce spun oamenii cu ceea
ce fac, ceea ce se aude cu ceea ce se vede.

Ancheta prezintă o valoare deosebită prin aceea că ea constituie o modalitate ştiinţifică de

investigare, adesea singura disponibilă, a universului subiectiv al vieţii sociale - opinii,
atitudini, satisfacţii, aspiraţii, convingeri, cunoştinţe, interese etc. - de ordin individual şi
colectiv (de grup). Trebuie avut în vedere şi faptul că în desfăşurarea anchetei pot să
apară multe erori, unele datorate modului defectuos de lucru, altele datorate lipsei de
cooperare din partea subiecţilor, erori ce trebuie prevenite printr-un control sistematic
asupra calităţii activităţilor. Limita principală decurge însă din însăşi natura domeniului
studiat, a relaţiilor dintre opiniile, atitudinile, convingerile şi comportamentele umane, care
nu urmează nici pe departe un model liniar de determinare.

Ancheta sociologica- etape- 2