Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
F O IL E T O N U L U „G AZ. T R A N S .“ ea şi cu amica ei. D-la Deslandes, ala de confusiune, pe care Chateaubriand în o tăbliţă, în care se anunţa la câte óre
cărui prânda era de regulă forte simplu, memoriele sale îla atribue soţiei sale? vine acasă. Intr’u di, isprăvinda ela o
dispuse în totă graba, ea se se mai a- Ea aranja odată pentru una scopă filan afacere importantă la una prietina, se
O o 3 n .f-m s r u .r L e .
ducă ceva de mâncare din restaurantfi. tropica o vêndare de ciocolată, acéstá întorse confusa acasă, dér înaintea uşei
In anulü trecuta apăru în Parisa o Deorece însă prândula nu corespunse vêndare o ameţi cu totulü, nu scia ce stétu în loca, ceti anunciula de pe tă
carte de Fr. Bouillier. care conţine schiţe aşteptăriloru damei, se ruga de iertare mai face. bliţă şi uitându’şl cine este ela într’ade-
interesante din viaţa unora bărbaţi me privind fl masa — încă tota în părerea, Din causa acésta se întêmpla ade văra, socoti că a venită prea târdiu şi
ritaţi, dér distraşi şi uituci. Unele din că este acasă la ea — şi în fine seori, ca în scrisorile ei, în loca sé se rămase afară aşteptândă. Abia bătaia
acestea din causa originalităţii lora arii făcu observaţiunea, că de sigura d-la subscrie vicontesa de Chateaubriand, se orologiului îla tredi din uitarea sa de
putea fi puse între anecdote, dér ele Deslandes ar fi prândita cu multa mai subscria „vicontesa de Chocolade!“ sine şi’la făcu sé între în odaia sa.
facă parte din viaţa persónelora res bine la densula acasă. Dama, care o în Omenii distraşi — ce posne comice Ce comică şi caracteristică este
pective. Sé privima pe dómna de Rohan, soţi a, afla cu cale se o întrebe înceta, sëvêrsesca ! Incepênda dela anticula pentru naturile poetice întâmplărea din
mama celui dintâiu duce cu acestü nume, că ore scie ea unde se află ? Deodată originala, care striga puternicula séu viaţa fabulistului Sabran cu autórea
şi voma vedea confusiunea ei, care de sare confusă dama de pe scauna şi aducen- „evrica“ , sărinda din baiă şi uitându-şî „Corinnei“ la Coppet. D-la de Sabran
veni proverbială în tota Parisula. divşl aminte, că ea este invitată într’alta sé’sl ia pe trupa mantaua de baiă, şi avea obiceiula, ca totdéuna, dupâ ce se
Sé audima istoria visitei ce o făcu loca, lăsa pe savantula jurisconsulta pănă la modernula Ampere, despre care scula dela masă, sé facă o preumblare.
ea, însoţită de-o amică, procurorului Des- uimita lângă banchetula improvisata. Bouillier ne spune o hazliă istorioră. Intr’o sérá rémase multa pe afară, găz-
landes. Ea nu’la găsi acasă, dér se ho Ca tovarăşe acelei confuse dame Intr’o di se opri savantula fisica dóia sa se puse pe gânduri. In fine ela
tărî sé’la aştepte, pănă se va întoree din societatea înaltă pote figura acea lângă o trăsură şi începu sé resolve4e sosi plina de tină şi de nomola din cres-
acasă. distinsă damă, care prin confusiunea ei cu creta pe covêrtirula ei cela negru ceta pănă în tălpi.
Damele se puseră pe divanű. Dómna îşi câştigă una renume orecare. Aceea formule algebraice. Punêndu-se după
„Pentru Dumnedeu, unde ai fosta?
de Rohan se cufunda în visări, pe în- damă se aiia odată într’o societate, în câtva timpa trăsura în mişcare, porni şi
îla întrebă ea.
cetula o cuprinse ideea, că ea nici n’ar care o văduvă tînâră primea condolenţe Ampère după ea, şi se încerca să’şî ajungă
ii eşitO afară şi că s’ar afla la densa pentru mortea soţului său, când după „documentarea sa, care mergea în ga „Dómná, réspunse ela cu sânge rece,
acasă. o pausă făcută în visările sale se adresa lopa“ . Ună episoda nu mai puţină hazliu am făcuta preumblarea mea obicinuită.“
Sosindü acasă d-la Deslandes, ea îla cătră tînăra văduvă cu întrebarea: „ A avema şi în viaţa lui Münster, confusula „Trebue că ai căduta în apă, dise
primi cu tota respectula cuvenita unui fosta singurulG, pe care’la avei?“ episcopă de Kopenhaga. Acesta obicinuia, d-na de Stael, clătinânda cu capulă, eştî
óspe şi insista, ca elă sé prândescă cu Ore nu aparţine aici şi aceia casa ca în lipsa sa de acasă se pună pe uşe uda pănă la piele.“
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 217— 1839.
tere în acelă timpü, şi se miră că Ger 18 Septemvre a. c. înaintea comisiunei a-şl continua manoperele sale. A ici Sola de gură şi de unghii s'a con
mania şi Austria nu înţelegă acésta. In consistoriului eparchială arad ană, s’au însă a fostă prinsă şi dată pe mâna statata la două vaci şi ună porcă, în
G- ermania şi în Austria se íntrébá, la ce presentată 22 de preparandl absoluţi, poliţiei prin ună armeană din Gherla, două locuri din suburbiulă Porta Tur
epocă şi în ce condiţiunl se va face dintre cari 20 au prestată esamenulă care aflase atunci diminăţa de modulă nului în Sibiiu.
alianţa iranco-rusâ ? cu succesă, ér 2 au fostă respinşi. cum comisese înşelăciunea din Gherla.
Avendu-se în vedere situaţia actuala Astfelă numărulă învăţătoriloră cualifi- Luată de scurtă elă mărturisi faptulă, Preţulu idrogenului sulfuricü, care e
a Europei se póte predice fără temere caţl în sensulă legii s’a sporită în epar- precum şi aceea, că a colectată pentru ună mijlocă în contra filoxerei şi se
că, décá întreita alianţă se abţine dela chia aradană cu 20. ridicarea unui palatîi naţională în Sibiiu, vindea în magazinulă statului din Menes
ori ce acte agresive, ca acelea la care * ’* spre acesta însă a disă că a fostă îm cu 22 fl., ér în magazinele dela Tarczal
asistămfi de mulţi ani, cum de pildă în La esamenulű de cualificaţiune preo- puternicită şi dreptă dovadă a presen- şi Budafok (Promontorü) cu 24 fl. maja
peninsula balcanică, şi decă ea singură ţescă, ţinută înaintea comisiunei consis tată o plenipotenţă provedută cu sub metrică, a fostă scădută de ministeriulă
nu va scóte sabia, opinia publică din toriului eparchială din Aradă în dilele scrierile: Georgiu Bariţiu, Br. TTrsu şi ung. de agricultură la 15 fl. Comandele
Germania şi Austria nu va observa nici de 18 şi 19 Septemvre a. c, s’au pre Dr. Aurel Mureşianu. Curândă însă s'a se facă la ministeriulă ung. de agricul
odată încheierea unei alianţe între Ru sentată 7 clerici absoluţi, cari toţi au constatată că plenipotenţă e falsă şi sub tură, eventualii la administraţiunile ma-
sia şi Franţa. prestată cu succesă esamenulă de cuali- scrierile făcute de mâna lui Caşolţanu, gazineloră din Menes şi Tarczal ori la
E evidenţii că, decă întreita alianţă ficaţiune. ceea ce, luată de scurtă, şi însuşi a m ărtu direcţiunea şcolei de vierită din Pesta.
¥ *
va trece dela ameninţare la acţiune, ea * * risit’o. Şi acum petrece dumnealui în prin-
* *
va avea imediatö a face cu puterile Regina României urmézá de opta dile sórea tribunalului din Deşiu aşteptân- Adeveratu së fiă? Ni-se spune, că
unite ale Franţei şi Rusiei, şi în acésta la Wiesbadden cura de băi şi de ma- du’şi răsplata pentru înşelătoriile sale*). şcola poporală română coufesională
sagiu, ce i-a fostă prescrisă de doctorală *
privinţă e indeferentă, decă cutare séu * * din Augustină s’ar fi închisă de cătră
cutare partidă va fi la putere în Franţa. Metzeger. Deşi durerile reumatismale Legătura cn trenulü acceleratü. In inspectorulă ungurescü de şcole. Causa
Chipulă simpatică cu care victoria elec n’au dispărută încă, totuşi sănătatea urma representaţiunei comitetului ad ar fi, că părintele parocliă de acolo ar
torală a guvernului a fostă primită în Maiestăţii Sale s’a îmbunătăţită. In ministrativă ală comit. Sibiiu. ministrulă unelti înpreună cu duşmanii némului
Rusia, e fundată p’aceea, că partidulă urma insistenţei medicului, cura înse se ungurescă de comerţă a ordonată, ca românescă în contra şcolei confesionale,
celă representă e singură capabilă a va prelungi pănă pe la finele lunei pentru a fi legătură între trenurile Nr. pentru a se face şcolă comunală. Bra-
procura Franţei unu guvernă solidă pen Octomvre, când Maiestatea Sa se va 309 şi 310 dela Sibiiu cu trenulă acce vula poporă română însă se opune 1a
tru a pune sfârşită greutăţiloră interne reîntorce în ţâră. După sosirea sa în lerată, acesta să se oprésc-a în Copşa săvârşirea acestui atentata la viâţă sa
ale acestei ţări şi a se consacra cu totuiă Wiesbaden M. S. Regina a primită mai mică câte ună minută. românéscâ. Aşteptămă amărunte.
multe visite, între cari aceea a Principesei *
desvoltărei naţiunei francese şi mărirei * * * *
puterei sale în afară. Atunci Franţa va Elena de Sclilesvig-Holstein, fiica Reginei Focü. Asérá au arsă o şură şi ună
Tariiulü pe zone a sporita numărulă
fi la adăpostulă ori-cărei hotărîri ne Marei-Britanii; a Principelui domnitoră grajdu ale unui Sasu şi o şură a unui
călătoriloră pe căile ferate şi din causa
chibzuite în politica internă şi va putea de Waldeck şi Pyrmont, a Ducesei de Rom ână, amândouă şurile cu bucate,
acésta s'a ivită pentru călători neajun-
ţine peptă cu succesă tuturoră stateloră Albany, precum şi a mai multoră per- lângă casarma din Braşovulă vechiu.
* sulă, că numai cu mare greutate îşi
cari prin înarmările loră continue suntă sóne de distincţiune, cari s’au grăbită
potă scóte bilete de drumă la cassele
celă mai mare periculă pentru pacea a se înscrie şi a se presenta la M. S. Carmen Sylva la Sxposiţiunea din Pá
de persóne în staţiunile mai mari. Pen
europenă. Regina. risii. Din Bucurescí i-se scrie diarului
tru înlăturarea acestui neajunsă, direc
0 Franţă şi o Rusiă puternică sunt ❖£ „Budapester T gb ltt“ : Mare sensaţiune
ţiunea căiloră ferate ung. ale statului
d’ajunsă pentru a proteja pacea euro- Schimbare de térgü. Ministrulă un- face aici o scire a unui di ară fa
vrea să dea în comissionă oficiiloru
péná conformă cu interesele şi demni gurescă de comerţă a concesă, ca ter- vorabilă guvernului, că regina Elisabeta
poştale bilete de drumă de feră spre
tatea stateloră, cari n'au onóre a face gulă anuală ce avea sé se ţină în 8 , 9 a României a cercetată în totă tăcerea
vând are şi pentru acesta primescă óre-
parte din întreita alianţă. şi 10 Octomvre în Sepsi-Sân-Georgiu, esposiţiunea dela Parisă. Regina, aşa is-
care procente. S’a şi ţinută în 3 Oc-
Anti vari portű rusescű. se se amâne pentru unu termină ce se torisesce acea foiă, pleca dela castelulă
tomvre o conferenţă la direcţiune în
„ Liverpooler P o s t“ aduce o scire de va face mai târdiu cunoscută. familiară Neuwied în celă mai strictă in
acésta privinţă, la care au luată parte
o gravitate netăgăduită. Anume spune, * * cognito, însoţită fiindă numai de o sin
pe lângă representanţii direcţiunei căi
că oficiulă de esterne din Londra a pri Adrianü Caşolţanu. — la loculü sén. gură damă de onóre, sub numele de con- loră ferate şi ai ministerului de comertö,
mită din Berlină împărtăşirea, cumcă Ni se scrie: Adriană Caşolţană, după ce tésa de Schwanentlial şi se încuartirâ la
şi representanţii celoră 9 direcţiuni poş
Muntenegrulă a încheiată cu Ţarulu o a înşelată mulţime de inteligenţi români, o amică a sa. Regina petrecîi cam o
tale şi telegrafice.
convenţiune, în puterea căruia o parte colectândă bani sub diverse titluri — săptămână în Parisă, unde visitâ în totă
din sînulă Antivari îlă cedéza Rusiei, aşa pentru ridicarea unui paiaţă naţio diua cu cea mai mare atenţiune expo-
cere-lă va transforma într’ună portă de Reoompensele acordate esposanţiloră
nală în Sibiiu ş. a. — în urmă în 2 siţiunea şi pentru ca să nu fiă recunos
mare întărită. Muntenegrulă, dic-e-se, a români la Esposiţiunea din Parisă suntă
1. c. s’a presentată la „Cancelaria Ne- cută, umbla totdéuna prin palaturile ex-
primită pentru acésta o mare sumă în în numără de 273 şi anume : 2 Premii
gruţiu“ în Gherla recomandându-se sub posiţiunei cu vălulă pe obrază şi îmbră
bani gata. mari, 24 Medalii de aură, 2 Medalii de
numele cunoscutului scriitoru din Bucu cată în doliu. Regina Elisabeta s’a ur
Studenţii greci şi cestiunea Cretei.
argită aurită, 64 Medalii de argintă,
rescí Alesandru Vlăhuţă şi oferindu-se cată şi în turnulă Eiffel dér nu lăsa să'ifiă
Intorcându-se părechia regală gre- 73 Medalii de bronză şi 108 Menţiuni
ca colaboratoră la fóia „Amiculă F a indusă pseudonimulă său în registrulu,
césca din strinătate la Atena, v r’o sută onorabile.
miliei“ . Cancelaria Negruţiu, necunos- care se află în pavilionulă „Figaro“ ,
de studenţi au vrută, la sosire, sé înmâ cândă personală nici pe Caşolţană nici pentru că tocmai în momentulă
neze regelui o petiţiune privitóre la afa pe d-lă Vlăhuţă, cu bucuriă a primită acela se afla acolo preşedintele pavilio D iscursulii lui Âpponyî.
cerile cretane; cu acésta ocasiune s’a ofertulă făcută sub numele cunoscutului nului română dela exposiţiune, principele Din vorbirea capului oposiţiei mo
născută o mică păruială, şi după unele seriitoră Vlăhuţă şi primindă dela dân- George Bibescu, încă cu ună amică, ér derate maghiare, ţinută la Iaszbereny,
arestări, deputaţiunea studenţiloră a fost sulă şi o noveletă subscrisă Alesandru regina nu voi să fiă recunoscută de ei. în care acesta polemisézá cu ministrulu-
împrăştiată. întregului incidenţă nu i-se Vlăhuţă, i-a dată 100 fl., pe lângă obli- *
preşedinte Tisza, estragemă următorele:
dă nici o însemnătate. gamentulă ca dânsulă sé trimită pentru înainte de tote contele Apponyi
*) Noi amü fostű. avertisatü publiculü se
fie-care numără câte ună elaborată de combate acea aserţiune a lui Tisza, fă
SOIRILE DII EL j ală seu . . . Caşolţană luândă banii, şi-a
se ferésca de A. Caşolţanu, după ce amü aflată
că acesta sub cuvéntű. că ar fi împuternicită cută în Oradea-mare, cu privire la tur
La esamemilü ds cualificaţiune invé- petrecută nóptea la hotelă, ér în diua de foile române ca raportorii, a colectatü bani buratele scene petrecute cu ocasia des-
tátorésca, ţinută în dilele de 15, 16 şi urmatóre a călătorită la Deşiu spre dela particulari. Red. baterei legei militare, că adecă minori
tatea a voită să încerce a ajunge la
putere.
,;E rouă, e rouă, Dóm na! T e asi mérga la soţia sa şi se întorse acasă, felă de memoriă slabă, acela se preface Acésta, dice Apponyi, este o părere
gură, că nu am eşită din alea cea mare.u fără măcară să fi dată ochi cu ea. séu minte. lipsită de ori-ce seriositate de bărbaţii
„Acum şciu causa. N ’ai băgată de “ Precum se spune“ , dicemă, căci se A voi să uiţi — ce frumosă ni-se de stată.
sémá, că alea e plină de apă şi tină pănă pare, că posna acésta autentică scosă din zădărnicesce uneori acesta! Care voiesce Dér asemeni apariţiunî de nemulţă-
la ghenunchi?“ biografia lui La Fontaine se póte atri să aibă o probă despre acésta, acela să mire cu mersulă lucruriloră s’au védutü
bui mai puţină coufusiunei sale notorice, arunce o privire în cartea istorică-cultu- şi în Anglia şi suntă strînsă legate de
Totă astfelă a fostă şi La Fantaine, decâtă voinţei sale de a uita, de care rală întitulată „Scoţia“ a contelui La- ori-ce mare iritaţiune naţională şi iu
cel mai bătrân şi totă odată cel mai cu autorulu acestui studiu morală-filosofică, fond şi asupra aceloră lucruri, cari se acele ţări, unde constituţionalismulă se
noscut dintre ambii poeţi. Odată îlă vedem ce servesce ca punctă de mânecare aces- istorisescă în trécéta despre scriitorulă esecută cinstita şi cu lealitate. Dér încă
călătorindă la curtea lui Ludovică ală toră rânduri, amintesce în capitolulă Anton Hamilton, care s’a născută în la noi, unde credinţa, că voinţa popo
X IV , la Versailles, pentru ca se-i dăruiască despre slăbiciunea puterei de a tiné Scoţia, şi despre cumnatulă aceluia con rului se póte validita pe cale legală faţă
fabulele sale. Intrebându-lă regele, că minte „de l’oubli“ (despre uitare). tele de Gramont. cu presiunea şi corupţiunea oficială, a
unde suntă fabulele, elă îi spuse, că le-a Contele, atunci era numai cavaleră
Mulţi omeni ar voi să uite câte ceva dispărută cu totuiă.
uitată acasă. Altădată pleca la Parisă cu de Gramont, se logodi cu o fată tânără.
mai multă séu mai puţină interesantă N o i, oposiţiunea, însă putemă fi
ocasiunea unui procesă, cerceta ântâiu Chemata din exilă în Franţa, îşi „uita“
din ordinea morală a lucruriloră, scrie mulţămiţi cu resultatulă acelei lupte (în
pe ună prietină ală séu, care’lă primi de datorinţa sa şi pleca în patria sa. In
autorulă ; câte lacune ale memoriei suntă, contra legei militare), dice Apponyi. Noi
forte ospitală, din causa acésta îşi uita Dover se întâlni cu fraţii logodnicei
pentru cari este cineva responsabilă, şi sperămă, că vădândă cercurile conducé-
de termină perdândă în chipulă acesta sale, între cari era şi Hamilton, şi aceştia
cari suntă mai multă séu mai puţină tóre, că nu e bine a vătăma amorală
procesulă, precum şi câteva mii de franci. îlă traseră la răspundere.
de condamnat. Astfel uitarea de cuventulă propriu ală naţiunei maghiare, acelă pa
Altădată îndemnată de amicii séi, dată, de promisiunea sa; uitarea bine- „ Cavalerule de Gramont, diseră ei, ragraf ă, care din nenorocire s’a vo
cari voiau să’lă împace cu nevastă sa, faceriloră primite, a datoriiloră făcute, nu ai uitat nimică în Londra ?“ tată, va rémáné în pracsă fără de nici
pleca spre acestă scopă la Cliateau Thi- în sfârşită uitarea tuturoră lucruriloră, „Ceră de o miă de ori scuse, dom- ună efectă şi că cultura naţională ma
erry, unde trăia soţia sa de mai mulţi cari le datorămă nouă înşi-ne séu altora. niloră, răspunse Gramont, am uitată să ghiară nu va fi atinsă în praxă.
ani separată de elă. Sosindă la ea, afla Consciinţa protestézá în contra acestei mă cunună cu sora d-vostră“ . Dér desbaterea aceea, adauge Appo
că nu e acasă, ci că e la biserică, deci presupuse slăbiciuni a memoriei, şi nici Vorbi şi se duse la Londra, unde nyi, despre legea militară, a curăţită
se depărta promiţâudă că va veni mai ună tribunală din lume nu consideră faţă se şi cununa cu logodnica sa. aerulă vieţii putrede politice din patriă,
târdiu; ducându-se înse la ună prietină cu legea morală uitarea ca motivă de (Frdblt.) trad. de C . Sc..... şi putemă dice, că dela aceea desbatere
ală seu, îşi uita precum se spune se mai uşurare. Acela, care dice, că are o ast începe o eră nouă şi oposiţiunea mode-
Fagina Ö OÁ ZETA TKANSIT, V A NIET. Nr 217— lfcSí)
ratăpóte cjice, că éra triumfului ideilorü p. 10. Emisula ministrului de in dinea ântâiu; totă asemenea 26 Noemvre de 70 de ani a vieţii bate inima de
sale se începe. terne relativă la statuia despre decani. şi 17 Iuliu (dile din ordinea a treia) de 2500 milióne de ori şi acestea tote le
— Audi minune! Sciţi de ce va fi bună semă în şirulă dileloră critice din face fără să ostenéscá, fără să se useze,
Adevératű, că d-lü Tisza remase ia
vorba la punctulă acesta?
pátere, dér fű silita în urma presiunei ordinea a doua. fără să fiă unsă ori reparată. Unde e
Cum să nu ? A ici se va pertracta
esercitate chiar din sînulU partidei sale a „statutulă despre ţinerea de câm u ori Originea lui Edison. După infor- maşina aceea, care e în stare së sëvêr-
ocupa mai multe portofoliurï cu astfela mai bine disă despre ţinerea câniloră. maţiunile, cari le dau diarele străine, şâscă o asemenea lucrare?
je bărbaţi, a cărora programă şi trecut — A ! se vede, că eşti membru în Edisonii suntă originari din Olanda, unde Ciocnire de trenuri. In 5 Octomvre
municipiu. M. sera s’au ciocnită la Manchester pe calea
politica së află în deplină contradicere erau morari din tată în fiu, când celă
eapolitica urmată de d-la Tisza în cei din urmă emigra în America pe la anulă ferată Northwestern ună trenă accele
Avisu. Pentru furnisarea articoleloră rată cu ună trenă de marfă. S’au sfărî-
15ani din urmă. 1730. Longevitatea este escepţională în
de provisiune păne şi ovăsă trupeloră
mată trei vagoné de persóne, au fostă
Apponyi arată mai departe, că după c. r. ale armatei comune şi ale honve- familiă. Tatălă bunicului celebrului in-
convingerea sa nu se póte aştepta o dimei pe anulă 1890, se voră ţine per ventatoră a murită în verstă de 102 ani ucise trei persóne şi rănite forte multe,
stare de lucruri sănătosă şi mulţămitore, tractări de oferte în acestă privinţă, după şi buniculă său în verstă de 103 ani. între care 12 greu.
k nu va cádé sistemulu actualii şi nu cum urmeză: Tată-său, care trăesce încă şi’şî portă Ofensa musicală. In Wurzen lângă
a. In localulă oficiului intendenţei c.
y fi depârtatü representantulu lui. voinicesce cei 85 de ani de verstă, este Lipsea voiesce së intenteze ună fostă
r. a corpului 12 în 16 Octomvre 1889, chiriaşă procesă proprietarului caseloră,
Situaţiuuea de faţă o crede Apponyi pentru staţiunile Făgăraşă, Tergu-Mure- de o vigore estraordinară.
k necoptă, pentru că nu ?nţelege cum şului şi Bistriţa; în 25 Octomvre 1889 Diarii de mâncaţii. Ună cofetară din din causă că acesta din urmă, când se
mutâ chiriaşulă, puse o bandă de musi-
álúTisza ar voi sé schimbe acum sis- pentru staţiunile Cisnădia şi Mediaşă. Statele-Unite a avută ciudata idee să
remula sëu, urmata de 15 anî. De aceea b. La magazinulu militară de pro creeze o gazetă de cocă, forte bună la canţi së cânte „Ţ ie îţi mulţămim Domne“ .
visiune în Alba-Iulia în 21 Octomvre
crede, că misiunea partidei oposiţionale gustă, pe care se tipăresce, cu ciocolată
1889 pentru staţiunile Cluşiu şi Elisa-
moderate este adl mai importantă ca ori betopole; în 27 Octomvre 1889 pentru lichdă făcută, noutăţile dilei. După ce ci
jicând, căci stămu la începutula unei staţiunile Alba-Iulia, Orăştiă şi Abrudă. tesc! gazeta, o mănânci. Etă o foiă,
ULTIME SOIRÎ.
noaê ère. S’a încinsă o luptă între spiri- c. La magazinulă militară de pro care nu e rău de cetită pentru copii, de Belgradu, 7 Octom vre. „ A g e n
tolü, care urăsce dreptula şi care nu visiune în Braşovă în 23 Octomvre 1889 şi acestă genă de literatură trebue câte ţia din Belgradu află, că în cer
pentru staţiunea Braşovă şi în 29 Oc
iabesce decâta domnirea personală, vol- odată se fiă forte indigestă. curile intim e ale reginei Natalia
tomvre 1889 pentru staţiunile Codlea
nicia şi corteşirile, şi între spiritulă, care Grhimbavă, Helchiu şi B o d ă ; în 31 Oc Siamulu ofensaţii. Ună orecare domn se asigu ră, că muma tenerului
vrea sé întemeieze tóté pe dominaţiunea tomvre 1889 pentru staţiunile Sân-Petru, Robert Belitski — care se vede că nu rege a luaţii firm a resoluţiune de
dreptului. Din aceste doue spirite tre Feldiora, Cristiană, Reşnovă şi Odorheiu. şî-a putută juca mendrele prin România, a înfrunta tote eventualităţile şi
im e sö cadă unuia, căcî de vora încheia Felulă articoleloră ce au se se fur- căci Românii l’au gonită din ţeră — do de a nu eşi din atitudinea sa pa
niseze pentru fiece staţiune, precum şi vadă ura ce o are contra Româniloru
aatt compromisă, atunci va cádé princi- sivă actuală, cu tote stăruinţele
cantitatea necesară, apoi condiţiunile de
piulüdreptului. pertractare, se cuprindă în publicaţiunile precum se vede din o obraznică compa- am iciloru sei.
Lucrarea de reformă se va începe, trimise oficiiloră politice, camereloră de raţiune ce o face mai josă. întreprinse Propunerea ce se va presenta
îarasmulu de pe tërêmulu administraţiei industriă şi comerciu, reuniuniloră agri o călătoriă împrejurulă lumei, şi după Scupcinei în privinţa regulării ra-
së fiă înlocuita cu creaţiunî. Acuma cole etc. şi afişate în staţiunile, în care ce visitâ Japonia şi China, se abătu şi porturiloru între regina N atalia şi
se furniseză articulele, cu data de 1 Oc- spre ţera elefantului albă, Si am. Ajun-
elipsă mai multa ca orl-şi când, ca par regele Alexandru va stabili esen-
temvre 1889 Nr. 5629.
tidaoposiţiunei moderate së stea la pos- Tote condiţiunile de esarendare se gendă în Decemvre, anulă trecută, scrise ţialmente, că dreptulu ce-lu au ex-
tolfi ei, în parlamenta, în pressă şi în potă procura la magazinele de provisiunl din Bangkok următorea carte poştală în regele Milanu şi regina N atalia de
adngerea cu publiculü, căci ea repre- din Sibiu, Alba-Iulia, Braşovă, precum şi limba germană cu dată de 7 Decemvre a şedea în Serbia va, fi m ărginită
sentă ideile curate progresiste. la filială în Cluşiu, la comanda distric cătră soţia sa Cliarlota Belitski, care lo la unu ore-care timpii.
tuală de honvedî, la semibrigadele de cuia în Tornovie Seimem, în Rumelia
Vorbinda despre reforma adminis- R egin a Natalia ar fi liotărîtu
honvedl, la comandele batalioneloră,
wţiunei, Apponyi se pronunţă pentru precum şi la comandele regimenteloră ostică: „Bangkok, 7 Decemvre 1888. se se opună unei atarî mesurî, in-
inducerea adm inistraţiunii de stată. Nu- de husari honvedl. Institutele mai susă A ici totulă este sălbatică şi necivilisată. sistându asupra faptului, că acesta
lai dela acesta astéptá ela întărirea ga- amintite vor da totdeodată orl-cui fas Femeile umblă pe aici jumătate gole. din urmă ar im plica o restricţiune
ciculele cu condiţiunile tipărite, cu pri Tote viţiurile înflorescă aici. Unu pa- adusă drepturiloră sale de cetă-
mţiiloru libertăţii politice, însănătoşarea
vire la trebuinţele armatei c. r. pentru j radisu pentru esistenţe problematice. Ce
vieţii publice, desvoltarea s p iritu lu i de ţencă şi chiar o m odificare a Con
taxa de 4 cr. de fie-care colă tipărită,
M mutării, asigurarea naţiuriei contra şi dela comandele mai susă amintite se I contrasta faţă cu civilisaţiunea înaltă a stituţiei, în privinţa căreia Scup-
pericnlelorii din întru şi din afară. potă căpăta fascicole de condiţiunî cu \ Chineziloră şi Japonesiloră, dela cari cina actuală e necompetentă, pen
Dér, adauge Apponyi, e ună rău privire Ia necesităţile honvedimei cu o i viu. Siamula este unu adevărată regat tru că noua Constituţiă nu pote
taxă de 7 cr. pentru fascicolă. valahă ! Este ţera cea mai sălbatică, pe fi m odificată în cursu de cinci ani.
m micü de a nu esecuta de loca
Sibiiu, 1 Octomvre 1889.
icestă reformă, decâta de a-o esecuta care aină întelnit’o în călătoria mea.
D ela intendenţa c. r. a corpului 12.
réu.Ela cere ca, dâcă o parte din func Robert Belitski“ . Acesta cartă poştală
ţionari vora fi numiţi în posturi, së se ere fu secvestrată din partea guvernului sia- Conceriulu Irena de Vladaia.
T E L E G II A M E L î i „ G A Z . T R A N 8 .“ mesică, er Belitski a fostă în 16 Decem
sze garanţiile pentru autonomiă şi li (Serviciulu biuroului de coresp. din Pesta.) A tragem u atenţiunea publicului
bertatea politică, fără de care reforma vre arestată şi acusată, că şi-a bătută
iubitoru de musică, că bilete pen
mar fi alta decâtă o trecere dela stările Beiiinî), 9 Octom vre. Ţarulu va jocă în scrisă de guvernă. Afacerea sa tru concertulu cântăreţei române
mcliice-asiatice la o stare de despotismu. locui în palatulu ambasadorului încă nici odată nu fu pertractată înain
Vladaia, care se va da în 14 1. c.
rusă. Bism arck va lua totuşi parte tea tribunalului, ci-lă duseră în închisore
Dér discursula d-lui Tisza dela 0- st. n. se potu căpeta în librăria
la intelnirea îm peraţiloru. unde stătu elă pănă în 16 Iuliu anulă
radeam dă nici o esplicare despre a- d-lui H. Zeidner. Program a o vom îi
eeste garanţii..
Jersey, 9 Octomvre. Boulanger curentă. Punerea sa în libertate se făcu publica mâne.
a sositu eri aci. după ce 26 de supuşi englesl, cari lo
Partea din urmă a vorbirei lui A p
ponyi nu este decâta o polemică per
Petersburgu, 9 Octom vre. M a cuiescă în Bangkok, făcură o suplică că Ciarssaiali p ie ţe i U r a «o v ii
rele principe Vladim iru va iî de tră regele din Siam. Deorece paşapor- din 9 Octomvre st. n. 18S9.
sonală cu d-la Tisza, care caluminézá în
faţă la intelnirea îm peraţiloru. In- tulă de călătoriă ală lui Belitski îlă con Bancnote românescl Cump, 9.44 Vend. 9.46
enumerarea „greşeleloru sale politice“ 9,41
torcerea fam iliei îm perătesci se va sideră pe acesta ca pe ună supusă tur- Argintu româneştii - „ 9.89
9.47
ilelui Tisza şi în apărarea procederei Napoleon-d’ori - - - n 9.45 „
face pe mare pela Stettin. cescă, er Turcia nu are în Siam nici un Lire turcescl - - - „ 10.72 „ 10.75
oposiţiunei. 9.70 n 9 75
Apponyi încheia vorbirea sa dicendă,
Âgramu, 9 O ctom vre. în tregii plenipotenţiară, pleca elă la Batavia, Imperiali Galbinî .
. . . - n
„ 5.53 „ 5.6I
şesulu Savei e inundatu. Cinci lo unde spuse întâmplarea sa consulului Scris. fonc. „ Albina“ 6u/0 „ 101.— n 102.—
ci din labirintula periculelora numai o
calităţi suntu sub apă pană la co- turcescă de acolo. Invăţatu-s’a minte ,1 1? n 5°/o .1 98.50 „ 99.—
scăpare este, ca factorii politici ai ţării, Ruble rusescl - - - „ 1.22 „ 1.23
perişele caseloru. „cvilisatulă“ Belitski?
personalităţile politice, së nu servéscá Mărci germane - - „ 58.20 „ 58.50
decâta „naţiunei“ şi numai „naţiunein 0 descoperire archeologică intere Discontulu 6—8% Pe anu.
santă s’a făcută de curendă în Winklern
pnimënui altuia. DIVERSE. la Welden, şi adecă s’a desgropată de Cursnlu la bursa de Viena
din 8 Octomvre st. n. 1889.
Dilele critice din anuîu 1890. R udolf sub ună arbore o tavă de bronză de 6
Renta de auru 4°/0 - - - - - - 155.—
M o d ell! d e lim b ă . Falbă a dată ună călindarţj ală dileloră chilograme. Acestă descoperire este cu a- Renta de hârtia 5°/0 - - . . 95.—
critice din anulă viitoră. In acestă că- tâtă mai interesantă, fiindcă se dice că prin Imprumutulü cailorü. ferate ungare
De câte-orl se adună membrii muni
lindară a adunată Falbă datele timpului ‘Winklern se fi trecută şoseaua română dela Amortisarea datoriei cailorü ferate de
cipiului din Comitatulă Braşovului, cir-
din 1890 (pănă la finea lui Augustă) şi Sancticum (St. Martin la Villach) cătră ostü ungare ( 1 -ma emisiune) - - 99.90
colarele convocătore se publică totde-
Amortisarea datoriei cailorü ferate de
maîn trei lim bi, dintre care pe cea ro arată cu succesă, că dilele critice indi Virunum (Zollfel d). Se dice că se află o to-
ostü ungare ( 2-a emisiune) - -
m ână anevoiă credemă să o înţelâgă cate de elă în ori şi ce casă se voră în- pitore în regiunea acesta. După cum se Amortisarea datoriei cailorü ierate de
cineva, afară doră de membrii munici
témpla. Falbă publică în călindarulă seu ude, s’ar fi descoperită ună mormentă ostü ungare (3-a emisiune) - - lis
pali, cari tacă ca pescele la o asemenea
dilele critice după cum urmeză: Dilele sub o placă de pietră lângă muntele Bonuri rurale u n g a r e ................... sa.—
batjocură.
de ordinea ântâiu: 28 Septemvre, 30 Dachberg (comuna cu acelaşă nume) în Bonuri c r o a to -s la v o n e .................. 105.—
Séluámü câteva exemple din „obiec
Despăgubirea pentru dijma de vinü
tele adunării gen.“ , cari se voră pertracta Augustă, 19 Februarie, 20 Martie, 20 valea Lavant la „H erzog“ . Bucata de
ungurescü ............................
ia1 Octomvre : bronză amintiLă mai susă a fostă cum 99.50
Ianuarie, 31 Iuliu şi 28 Octom vre; dilele Imprumutulü cu premiulü ungurescü
p. 6, Rescriptulă ministrului de in 138.25
de ordinea a doua: 19 Aprilă, 5 Aprilă, părată de reuniunea istorică din Carintia Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
terne relativă la statutulă despre sedirea
4 Mai, 3 Iunie, 2 Iulie, 13 Octomvre, şi se află în museulă istorică. ghedinului . _
Inmrilorű cu lemne. 127.50
12 Noemvre şi 12 Decem vre; dilele de 0 lucrare uriaşă. O lucrare uriaşă Renta de hârtia austriacă - - - . 83.90
Se sădesce drumulă cu pocium bi ,
Renta de argintü austriacă - - - . 84.85
tinit, part ori cu ce? ordinea a treia: 14 Septemvre, 26 N o săverşesce inima omului, care după cum
Renta de aurü austriacă.................. 110.70
p. 17. Socotelele scontrate de comn- emvre, 18 Maiu, 5 Februariu, 15 Augustă, scimă represintă ună muschiu de o greu Losuri din 1860 ............................
ndoru. (?) 137.75
26 Decemvre, 6 Ianuarie, 17 Iunie şi 17 tate de 12 unce. Fiă-care bătaiă a inimei Acţiunile băncei austro-ungare - - 922. -
p, 25. relativa cu spesele pentru re
Iulie. Ordinea, în care suntă puse c|ilele aruncă prin vine 6 unce de sânge cu o Acţiunile băncei de creditü ungar. - 317.75
pararea morei. — Mór ea de vardă?
critice, arată tăria loră în descrescere, presiune de 13 funţl pe ună policară Acţiunile băncei de creditü austr. - 306.25
p. 48. Diplomă de hahă.— C e va fi
Galbeni împerătesci............................ 5.66
,babatf asta? aşa d. e. 18 Septemvre este cea mai cvadrată. In 24 de ore face inima în
Napoleon-d’o r I ................................
p. 50. Kötele şi altele m unicipiilorü — tare şi 28 Octomvre ceă mai slabă di starea ei normală 100,000 de bătăi şi 9.47 V,
Mărci 100 împ. germane - - . 58.35
Cine sé înţelâgă, că e vorba de : scrisori săversesce deci o lucrare, ca şi când ar
critică din ordinea ântâiu. 12 Decemvre Londra 10 Livres Sterlinge - - -
şirepresentaţiuni dela alte municipii? 119.60
ar trebui să fiă pusă cu o ordine mai ave să ridice o greutate de o tonă la o
Dér am uitată, ce a fostă mai co Editora şi Redactoră responsabilă
înaltă şi se valoreze ca di critică de or înălţime de 120 de urme. La o durată
recţii tradusü: Dr. Aure! Mureşianu.
Pagina 4 G AZETA TR A N SILVAN IE I. Nr. 217-1
©
© AVISU onoratului pnblicü!
„ A L B IN A “, ©
©■ In depositulu de faina de Haromsecu alu lui
Institutü de creditü şi de economii ©
F IL IA L A B R A . S■» O V U
©
© I. M O L M A R ,
primeşte depuneri spre fructiiicare cu Netto 5% tară nici o
© Braşovu, piaţa mare, tergulu flosului Nr. 22.
©
subtragere de dare, de asemenea şi depuneri resplătibile „â ©
se pote căpeta o tăină de pâne lorte frum6să de calitatea
Vista“ CU 31/2% i 9*- recomandă pentru plasarea de capitale cea mai bună. O singură probă este de ajunsă spre ase
©
© convinge despre calitatea ei şi face superfluă ori-ce laudă.
Scrisuri fondare „Albina“ de 5°|0 ©
©
Cu stimă
I. Molnár.
cari oferă cea mai bună siguritate şi cari se potu căpăta © p r o p r ie t a r - o . dLe iacioră,
la institutu după cursulu de c[i* ©
Informaţiunî mai de aprope se potu lua dilnicu în
biroulu institutului, piaţă No. 90, dela 8—2 ore d. a. Sz. 7527—1B89 tkvi. 176,1
Braşovâ |
1.40 9.45
2.14
8.32 Oradea-mare J 1.54 11.04 4.03 8.42i|]Németh-Ságh
2.04 11.19 4.47 8.47(1'Vinga
7.01 5.01 Orczifalva
7.30 5.29 Vinga
7.46 2.26
8.15 2.56
Ludosü
Cheţa
8.31 2.02 12.06
9.12 2.18 12.22
î Cucerdea 9.44 2.46 12.50
2.34 P. Ladány 3.20 1.19 7.30 10.08 Orczifalva 7.55 5.47 Németh-Ságh 8.36 3.13
Timişu ~ 2 Merczifalva Aradulü nou
3.17 Szolnok 5.— 3.31 11.51 11.51;' 8.13 6.04 9.11 3.51
6.15
P r e ile a lű 3.40 B m l n|te*ta
7.15 6.30 9.55 1.55-
Timi sóra 9.04 6.50 Aradù 9.27 4.05 S i m e r i a (Piski)-tille d .
6-47
7.15jjI
Bucurescî , 9.30
11.50 Viena 1.40 1.40
Q liir iş ii—T u r d a T u r d a —G lii rifsií Simeria (Piski) •2.18
II
Cerna 2.3a
ít a
1 K is < r i{a -iU iiiT s ií- L i k I o m i Ghirişâ 9.33 4.19 Turda 8.29
Un ie dóra
3.19
3.08
Turda 9.54 4.40 Ghirişi j 8.50j 3.40
( j t i i e « l . - § i i f e i e r i a (Piski).
Murésü-Ludosü I 4.30j Bistriţa
Tagü-Budatel ecü 7 27 Tagü-Budatelecü S ig iiiş o r a —O d o rlie iu O d o r lie iu —S i^ lü s ó ra 1
!......... ........ .....i 9.30
Bistriţa 12 _il Murësù-Ludosü
Sighişora 6.05 Odorheiu 1 L 9.50
N o tă : Numerii încuadraţ; cu linii gróse ínsemnézá órele de nópte. Odorhoiu 9.12jSighi.ş0ră 1 8.56 «j 10.15