Sunteți pe pagina 1din 77

conf.

Carmen Racanel

CURS: saptamanile 1 - 9 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC1


PROIECT+LABORATOR: saptamanile 1 - 7 (2 ore/sapt.) ⇒ nota NPL1 (NP1+NL1)
⇒ nota N1

prof. Elena Diaconu

CURS: saptamanile 10 - 14 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC2


LABORATOR: saptamanile 8 - 14 (2 ore/sapt.) ⇒ nota NL2
⇒ nota N2

Nota finala examen = 0.7N1 + 0.3N2


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CURS: 3 teste (2 teste in timpul semestrului + 1 test la examen)

Sapt. 1 -
Sapt. 2 – curs 1
Sapt. 3 – curs 2
Sapt. 4 – curs 3
Sapt. 5 – curs 4 → TEST 1 din cursurile 1, 2, 3
Sapt. 6 – curs 5
Sapt. 7 – curs 6
Sapt. 8 – curs 7 → TEST 2 din cursurile 4, 5, 6
Sapt. 9 – curs 8
EXAMEN: → TEST 3 din cursurile 7, 8 + REFACERE TEST 1 SI 2

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


PROIECT + LABORATOR

Sapt. 1 - tema 1
Sapt. 2 – tema 2
Sapt. 3 – tema 3
Sapt. 4 -
Sapt. 5 – laborator 1 OBLIGATORIU
Sapt. 6 – laborator 2 OBLIGATORIU
Sapt. 7 – tema 3
Sapt. 8 / 9 – predare
Nota teme 1 … 3
Nota laborator 1, 2
In examen/colocviu: 70% din nota finala
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
totalitatea lucrarilor care au ca scop sustinerea suprastructurii drumului,
racordarea platformei la terenul natural,
asigurarea continuitatii si stabilitatii drumului si caii ferate

Lucrari:
- de terasamente
- de scurgere a apelor de suprafata si subterane
- de asigurare a stabilitatii
- de continuitate a caii: poduri, podete, viaducte, tuneluri

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Lucrarile de terasamente:
- sunt lucrarile din pamânt ce sustin suprastructura si se racordeaza la
terenul natural
- cuprind: executia sapaturilor, punerea în opera a pamântului în
umplutura, încarcarea si transportul pamântului, compactarea si finisarea
terasamentelor

Restul lucrarilor de infrastructura:


- rol de protectie si de sustinere a lucrarilor de terasamente
- rol de asigurare a stabilitatii caii

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


- platforma terasamentelor:
pante transversale
în lung urmareste linia rosie a proiectului
- taluzuri

Taluz
Platforma
terasamentelor Taluz

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


• cota platformei drumului fata de terenul natural existent
- în rambleu (în umplutura, deasupra terenului natural)
- în debleu (în sapatura, sub nivelul terenului natural)
- mixte (partial în umplutura, partial în sapatura)

Profilele transversale de terasamente


- standard
- individuale, speciale:
panta transversala a terenului este abrupta, peste 30%
drumul trece prin zone instabile, cu alunecari de teren
drumul trece prin zone inundabile sau cu ape subterane, la
suprafata terenului
inaltimile de sapatura sau umplutura sunt peste 10-12 m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei drumului cu
un plan vertical normal pe axa sa
în toti pichetii stabiliti în foaia sau carnetul de pichetaj
sub 50 de m distanta între ele, în functie de relief.
surprinde toate punctele caracteristice ale traseului drumului
cuprinde:
- elementele necesare executiei infrastructurii drumului:
dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elemente caracteristice
lucrarilor de arta si dispozitivelor pentru scurgerea apelor
- elemente de suprastructura: latimea si grosimea structurii
rutiere, dimensiunea benzilor de încadrare, pantele transversale

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Scop:
prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal drumului
se poate calcula volumul de terasamente si suprafetele de taluzat
se stabilesc eventualele exproprieri

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


partea carosabila sau calea:
partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor
latime si panta transversala (dinspre ax spre acostament) în aliniament si curba,
mod de alcatuire si dimensiunile structurii rutiere
valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5 ... 3 %);
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Felul imbracamintei drumului Pantele transversale în aliniament Pantele transversale în curba
Pavaj de piatra:
-cu calupuri 2-2.5%
-cu pavele normale 2.5 - 3 %
-cu pavele abnorme 2.5-3%
Beton de ciment 1.5 - 2.5 %
maximum 6%
Asfalt turnat 2%
Asfalt cilindrat 2 - 2.5 %
Macadam asfaltic si alte 2.5 - 3 %
imbracaminti semipreparate
Macadam ordinar 3-4%

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


acostamentele:
doua fâsii de teren, amenajate sau nu, de o parte si de alta a partii carosabile
rol de protectie a caii
înlesnesc scurgerea apelor: panta transversala de 4 ... 6 %
diverse functiuni
banda de încadrare: 0.25 m si 0.75 m
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


platforma:

partea carosabila + acostamentele


se masoara:
între muchiile superioare ale taluzelor de rambleu sau ale santurilor ori
rigolelor, în cazul în care pe platforma nu sunt parapete;
între fetele interioare ale liselor sau glisierelor, în cazul în care pe
platforma sunt parapete.
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


platforma:
Latimea
în standardele în vigoare
se considera astfel:
pentru drumurile publice, în functie de:
intensitatea circulatiei care determina clasa tehnica a
drumului;
relieful terenului la autostrazi;
functionalitatea drumului care determina încadrarea în
categoriile drumurilor publice.
pentru drumurile de exploatare, în functie de:
cantitatea de produse care se transporta anual;
suprafata de padure care se exploateaza;
întretinerea si exploatarea canalelor de irigatie sau a
altor obiective;
gabaritele vehiculelor care circula pe drum;
functionalitatea drumului care determina încadrarea în
categoriile drumurilor de exploatare.
în aliniament: gabarit si spatiile de siguranta.
în curba: se modifica cu supralargirea
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Latimea
Latimea partii carosabile Tipul drumului
platformei
2 x 7.50 = Autostrazi,
26.00 m
15.00 m regiuni de ses si deal
2 x 7.00 = Autostrazi,
23.50 m
14.00 m regiuni de munte
Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua
19.00 m 14.00 m
drumurilor internationale
17.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie
Drumuri nationale din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor
12.00 m 7.00 m
internationale
9.00 m 7.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III
Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele
8.00 m 6.00 m drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta
latimea de 9.00 / 7.00 m
Drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei
7.50 m 5.50 m
latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
7.00 m 5.50 m Drumuri comunale si la drumurile de exploatare din categoria I
5.00 m 4.00 m Drumuri de exploatare, din categoria a II-a
3.50 m 2.75 m Drumuri de exploatare, din categoria a III-a

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Profil transversal de autostrada, regiuni de ses si deal

Profil transversal de autostrada, regiuni de munte

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Profil transversal de drumuri nationale cu patru benzi de circulatie,
din reteaua drumurilor internationale(*)

Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III,


din reteaua drumurilor internationale(*)
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele
drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta latimea de
9.00 / 7.00 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea
acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic

Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea


acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a II-a

Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a III-a

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


parapete:

la marginea acostamentului, pe sectoare de drum periculoase din punct de vedere


al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor împotriva iesirii de pe
platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora

acostamentul se lateste cu latimea parapetului (care depinde de tipul de parapete


ales: rigid sau deformabil)

Amplasarea parapetelor în lungul drumului:


elementele geometrice ale traseului
înaltimea rambleului sau înclinarea versantilor
împadurirea terenului înconjurator
existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval
vecinatatea unor ape
vecinatatea altor cai de comunicatie
conditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa)
necesitatea închiderii perspectivei în exteriorul unor curbe
în unele intersectii

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


parapete:
rambleu:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


parapete:
ziduri de sprijin la marginea drumului, spre aval:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


taluzurile:
portiuni înclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu
terenul natural si limiteaza lateral lucrarile de terasamente
creasta taluzului, piciorul taluzului
înclinare, functie de tipul pamântului din terasament si de înaltimea taluzului (2:3,
1:3, 1:1, 3:1)
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


dispozitivul de scurgere a apelor:
sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara)
îndeparteaza de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci când
drumul este în debleu
taluzuri cu diferite înclinari (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosita
spre drum
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


dispozitivul de scurgere a apelor:
in terenuri stâncoase:
taluzul interior al rigolelor - 1:3
taluzul exterior al rigolelor 2:1 -10:1 (functie de consistenta rocilor)
adâncimea:
0,15 m si 0,30 m în cazul rigolei (regiuni accidentate)
0,30 m si 0,50 m în cazul santului,
panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului
drum în palier, panta minima a fundului santului
0.25% în teren natural
0.1% daca se paveaza fundul.
drum cu declivitate accentuata:
masuri pentru a împiedica eroziunea

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


ampriza:
piciorul taluzului stânga - piciorul taluzului dreapta
creasta taluzului stânga - creasta taluzului dreapta
functie de înaltimea rambleului respectiv adâncimea debleului
santuri de garda: intre muchiile exterioare ale acestor santuri
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


zona drumului:
ampriza + doua zone de siguranta, laterale (stânga, dreapta), cu latimea cuprinsa
între 0.75..1 si 5 m.
Zonele de siguranta:
eventuala largire a platformei drumului
la depozitarea de materiale necesare întretinerii curente
amplasarea instalatiilor de semnalizare
ZONA DRUMULUI
plantatii
Zs AMPRIZA Zs
circulatia pietonilor Axul drumului
PLATFORMA
alte scopuri legate Taluz de debleu
Taluz de rambleu
b r a PC a

de exploatarea drumului

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea
dispozitivului de scurgere a apelor

umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii

PLATFORMA
T
a
l
u
z

y>0
h
p

h'
h

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA

a PC a
Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Dupa înaltimea h a rambleelor:

rambleuri mici cu h ≤ 0.50 m

rambleuri mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m

rambleuri înalte cu 2 < h < 12.00 m

rambleuri foarte înalte cu h ≥ 12.00 m (se executa proiecte speciale)

Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din


conditiile hidrologice si din conditiile de teren.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Regiuni de ses:
rambleele mici si mijlocii:
înaltime minima rezultata din conditia ca apele care stagneaza în
apropierea drumului sau cele provenite prin ascensiune capilara sa nu umezeasca
patul drumului:

h = 0.50 m în regiuni uscate, în care apele se scurg usor si nu


exista posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltratii;
când terenul este permeabil, în mod exceptional h poate fi redus la 0.20 m;

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 0.50 – 0.60 m iar pentru


argile nisipoase sau prafoase: h ≥ 0.70 – 0.80 m – în situatia în care exista o
scurgere insuficienta a apelor si pericolul ascensiunii apelor subterane;

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 1.50 m iar pentru argile


nisipoase sau prafoase: h ≥ 1.80 m – în situatia în care apele stagneaza timp
îndelungat în zona drumului;

h ≥ 0.50 m deasupra nivelului apelor maxime, în vecinatatea


lucrarilor de arta si în zonele inundabile.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5
îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 .. 0.20 m

p
<
1
:
5

d
e
c
a
p
a
r
e
p
a
m
a
n
t
v
e
g
e
t
a
l
terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3
îndepartarea stratului vegetal + trepte de înfratire
p
<
1
:
3
p
>
1
:
5

2
%

min. 1.00 m
t
r
e
p
t
e
d
e
i
n
f
r
a
t
i
r
e

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


terenul natural: înclinare mai mare de 1:3
masuri contra alunecarilor de teren (se asigura stabilitatea rambleelor):
contraforti, contrabanchete, ziduri de sprijin sau pamânt armat

p
>
1
:
3
p
>
1
:
3

z
i
d
d
e
s
p
r
i
j
i
n
contrabancheta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


În cazul amplasarii rambleului cu latime mare (necesar sustinerii unei autostrazi)
pe coaste cu pante accidentate, taluzul din aval se lungeste mult si poate deveni
instabil

Solutie: separarea cele doua sensuri de circulatie prin crearea a doua platforme

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Taluzarea rambleelor

inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al


pamântului folosit, pentru a împiedica alunecarea

inclinarea taluzului: în functie de înaltimea rambeurilor

ramblee mici, care se construiesc prin deplasarea laterala a pamântului din


camere de împrumut: taluzul = 1:3 ... 1:5.
1
:
3

1
:
3
h

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Taluzarea rambleelor

pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala) se pot adopta urmatoarele înaltimi, h ale
rambleului:

maxim 6.00 m pentru ramblee din argile prafoase sau argile nisipoase

maxim 7.00 m pentru ramblee din nisipuri argiloase sau praf argilos

maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri

maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Taluzarea rambleelor

când rambleul are o înaltime, H, mai mare decât valorile, h, prezentate mai sus dar
nu peste 12.00m:
înclinarea de 2:3 pe h

înclinare de 1:2 pe H-h

2
:
3
0
0
.
2
1
<
H

h
H
<
h

1
:
2
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor

când piciorul taluzului se executa în albia majora a unui râu:

inclinare de 1:2 ... 1:4, în functie de natura pamantului folosit.

+ masuri necesare de consolidare

1
:
4
N
.
A
.
E
.

1
:
4

0.50m

1
:
2
1
:
2

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Taluzarea rambleelor

când rambleul are peste 12.00 m înaltime înclinarea taluzului rezulta în urma unui
calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3 ... 1.5

când rambleul este foarte înalt, pe baza unui studiu tehnico-economic, se


înlocuieste prin viaduct

umplutura se realizeaza cu pamânt bun provenit din lucrari de sapatura, camere


sau gropi de împrumut, dupa anumite reguli tehnice

amenajarea camerei/gropii de împrumut:

1
:
3
2
:

1

:
3

3:
h

1
2

:
1
.
.
3
%

5
:
1
︶ ︵

1.0 - 1.50 m
e
v
e
n
t
u
a
l

n
u
o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
u

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Avantajele executarii drumurilor în rambleu:

constructie si întretinere mai putin costisitoare rezultata din lipsa santurilor; apa
din santuri poate umezi corpul soselei si pamântul din patul drumului, reducând
capacitatea portanta a acestuia;

eliminarea apelor de suprafata este mai eficienta datorita expunerii mai bune
soarelui si vântului, drumul fiind uscat aproape în permanenta;

pamântul din rambleu are caracteristici controlate;

înzapezirea este mai grea;

ampriza drumului este mai mica.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Tehnologia executiei rambleelor

pamânt de calitate controlata

adus cu mijloace de transport la locul de executie al rambleului

se asterne în straturi uniforme paralele cu linia rosie a proiectului, pe


întreaga latime a rambleului, cu înclinari de 3..5% spre exterior (spre taluz)

strat de grosimea variabila în functie de posibilitatile utilajului de


compactare, natura pamântului si utilajele cu care se transporta pamântul

Înclinarea transversala a patului drumului se considera în functie de clasa tehnica


a drumului care se executa:

pentru drumuri de clasa tehnica III...V, înclinarea transversala a patului


caii este egala cu cea a îmbracamintii drumului

pentru drumuri de clasa tehnica I si II înclinarea transversala a patului caii


este de 3.5 .. 4%.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor

Pamântul transportat se descarca pe ampriza si se împrastie manual sau


mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisa.

Fiecare strat se compacteaza astfel încât sa asigure gradul de compactare


prescris pe toata grosimea lui.

Pe taluzurile rambleelor se prevad rampe de acces cu o declivitate maxima de


10%, pentru circulatia utilajelor de santier.

Când rambleul este înalt si scurt accesul pe ampriza poate fi dificil si in acest caz
se construiesc estacade provizorii din elemente demontabile si refolosibile:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Tehnologia executiei rambleelor

Pamântul folosit pentru umpluturi poate fi orice tip, exceptie facând mâlurile,
turbele, argilele umede sau inghetate, pamânturi cu ghips sau sarate.

Pamânturile trebuie sa aiba umiditatea optima de compactare, indicele de


consistenta peste 0.50 si sa respecte anumite reguli:

straturile de pamânt coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul executiei


nu se pot acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru reducerea
umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare (uscare sau
tratare cu praf de var)

pamanturile necoezive se pun în opera la partea superioara a rambleelor


si se astern în straturi plane pe toata latimea rambleului

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Tehnologia executiei rambleelor

în cazul straturilor de pamânt argilos este necesara intercalarea de


straturi de nisip de 20 – 40 cm grosime si cu înclinari de 2-3% de la axa spre taluz,
la fiecare 0.80-1.00 m pe înaltimea rambleului
p
a
m
a
n
t
a
r
g
i
l
o
s

0.20 - 0.40 m

s
t
r
a
t
d
e
n
i
s
i
p
2
.
.
3
%
2
.
.
3
%

2
.
.
3
%
2
.
.
3
%

0.80 - 1.00 m

2
.
.
3
%
2
.
.
3
%

în scopul de a elimina umiditatea din corpul rambleului, marginile dinspre


taluz ale straturilor se vor realiza cu pamant mai permeabil

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Tehnologia executiei rambleelor

atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita din


derocari la partea superioara a umpluturii pe 1.50 m se va utiliza material mai
marunt ce se poate compacta, evitându-se tasarile inegale

m
a
t
e
r
i
a
l
m
a
r
u
n
t
p
i
a
t
r
a
d
i
n
d
e
r
o
c
a
r
i

1.50m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologia executiei rambleelor

Extinderea lucrarilor de terasamente (în cazul modernizarilor de drumuri):

t
r
ee
p
t
ea
du
ez
i
n
f
r
a
t
i
r
e
simetric fata de axa

p
t
l
u
l
i
n
i
t
i
a
l
prin modificarea axei

s
t
r
a
t
u
r
i
o
r
i
z
o
n
t
a
l
e
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
platforma se gaseşte sub nivelul terenului natural

pentru a se ajunge la nivelul platformei drumului din profilul în lung, se vor


executa sapaturi pe adâncimi variabile în functie de cotele de executie.

se executa dispozitive de colectare si evacuare a apelor de suprafata (santuri,


rigole) de o parte si de alta a platformei

inaltimea de sapat: diferenta de cota dintre teren si cale + grosimea stratului de


forma ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA Taluz de debleu
b r a PC a r b

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


bancheta: între taluzurile debleelor si santuri se lasa o portiune orizontala, la
nivelul platformei, care impiedica împotmolirea santului cu pamântul adus de ape,
de pe taluz

dispozitive de scurgere a apelor:


1:m
n
1: Sant trapezoidal
h
sant dreptunghiular
d

1:m
1:
n Sant sau rigola triunghiulara
h

Axul drumului
sanţuri de garda ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA
> 2.00

sant de
garda
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


terenuri accidentate: înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care
apare spre coasta:

h'

h
debleu mic situat pe coasta: se scoate la zi prin decaparea pamântului din aval si
transformarea in profil mixt:

dd
ei
cn
aa
pv
a
r
e
a
p
a
m
a
n
t
u
l
u
i
a
l
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00 m este în
functie de natura pamântului din sapatura:

pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3)

3
:
2

R
=
2
.
.
3
m
t
a
l
ug
zi
i
na
ps
a
m
a
n
t
u
r
i
a
r
l
o
e
pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0 ... 1,0:0,5

pentru pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide): 1,0:0,1

roci stâncoase alterabile: 1,0:1,5 ... 1,0:1,0

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1
1
.
:0
1
-

t
a
l
ua
zn
i
no
t
e
r
e
n
u
r
i
5
.
0

s
t
c
a
s
e
:
1

roci stâncoase, stabile: 1,0:0,1 ... pozitie verticala sau consola (semitunel)

t
a
l
u
z
i
n
s
e
m
i
t
u
n
e
l
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Daca debleul taie pamânturi de naturi diferite, taluzul poate fi executat cu pante
diferite, corespunzatoare caracteristicilor fiecarui pamânt.

În debleele mai adânci de 12.00 m sau amplasate în conditii hidrologice


nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adâncimea lor,
înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

Când sapatura este adânca, pe baza unui studiu tehnico-economic, se înlocuieste


prin tunel.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Pământul rezultat din sapatura va fi transportat în lungul drumului pentru executia
umpluturilor sau în depozite, atunci când exista un prisos de debleu.

Depozitele pot servi la umplerea unor râpe, supralargirea platformei drumului,


realizarea unor parcari, largirea acostamentelor, nivelarea terenului înconjurator.

dr
ee
pz
ou
z
i
t
a
r
ed
ai
ps
aa
mp
aa
n
t
u
r
i
l
o
r
l
t
a
t
e
n

t
u
r
a
dc
ea
pv
oa
ii
z
t
er
d
e
p
a
m
a
n
t
i
n
l
u
n
g
u
l
d
r
u
m
u
l
u
i
l
e
i
2
%
3
:

1.00 - 1.50 m
2
.
..
1:
1
2
%

>3.00 m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Dezavantajele debleelor:

sunt umbrite de obicei

se aerisesc greu

mentin vreme indelungata umezeala

uneori, la executie, intersecteaza straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate


în mod special (masuri speciale de consolidare si sustinere)

sunt predispuse la înzapezire atunci când adâncimea debleului este de 6.5 ... 8.0m

Pentru adâncimi mai mari de 8.0 m înzapezirea se produce mai greu datorita unor
curenti circulari

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Dezavantajele debleelor:

masuri de evitare a înzapezirii debleelor:


se proiecteaza drumul dupa directia vânturilor dominante,
se prevad panouri de parazapezi
se rotunjesc muchiilor platformei, a crestei si a taluzurilor prin arc de cerc
cu raze de 5.0 ... 7.0 m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Dezavantajele debleelor:

debleele cu adâncimea sub 1.0 m se executa sub forma de rambleu fals,


tinându-se seama de faptul ca taluzurile depunerilor naturale de zapada au pante
între 1:8 si 1:10:
1
:
8
-
1:
1
0

0
1
:
1
-
8
:
1
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
drumul se gaseste partial în rambleu, partial în debleu

sunt profile specifice drumurilor de coasta si reunesc elementele caracteristice


profielor de rambleu respectiv de debleu

ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


când profilul mixt se întinde pe lungimi mari, santul din debleu poate fi descarcat
lateral, prin intermediul unui put si al unui tub de scurgere sau al unui podet
tubular

t
u
b
d
e
s
c
u
r
g
e
r
e
p
u
t

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


structura rutiera se executa pe patul drumului încadrat lateral de cele doua
acostamente (caseta drumului)

patul drumului este amenajat pe platforma terasamentelor

realizarea patului si a casetei se poate face în urmatoarele moduri:

prin construirea platformei terasamentelor de la început la nivelul patului


si cu pantele prescrise în proiect si executarea ulterioara a acostamentelor cu
pamânt luat din zona

c
a
s
e
t
a
1
:
n

p
a
t

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


realizarea platformei terasamentelor la un nivel conventional
(corespunzator muchiei platformei) si taierea ulterioara a patului prin executarea
unei sapaturi pe toata latimea partii carosabile, pamântul sapat fiind folosit la
completarea acostamentelor

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


realizarea platformei terasamentelor la nivelul patului, cu pantele
transversale necesare atunci când se executa substratul si fundatia pe toata
latimea platformei
1
:
n

f
u
n
d
a
t
i
e
s
u
b
s
t
r
a
t

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


etapa intermediara în stabilirea principalelor cantitati de lucrari si în evaluarea
lucrarilor de terasamente necesare pentru constructia unui drum

Acest calcul sta la baza calculului volumelor de terasamente

În functie de exactitatea rezultatelor obtinute, exista mai multe metode de calcul:

- metode exacte (analitice)

- metode aproximative

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Metoda geometrica sau exacta se aplica în cazul în care terasamentele prezinta un
cost ridicat si este necesara o determinare exacta a cantitatilor de lucrari.

Consta în împartirea poligonului determinat de linia terenului si linia proiectului


într-o serie de suprafete elementare regulate (trapeze, dreptunghiuri, triunghiuri)
cu ajutorul unor linii verticale duse prin punctele în care panta terenului si
conturul liniei proiectului se schimba.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Metoda algebrica se poate folosi atunci când panta transversala a terenului
natural este aproximativ zero.

Metoda considera terenul în sens transversal si platforma drumului, orizontale. În


final se construiesc grafice sub forma de abace, care permit în mod expeditiv sa
se determine suprafetele profilelor transversale.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Metoda suprafetelor integrate în care se foloseste procedeul tacului (distantier cu
care se face integrarea suprafetei) consta în împartirea suprafetei profilului în fâsii
de 1 cm latime cu ajutorul unei hârtii milimetrice asezata sub foaia de calc pe care
este desenat profilul si determinarea ariilor trapezelor care se formeaza.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Având cunoscute suprafetele profilelor transversale se poate trece la etapa
urmatoarea si anume la calculul volumelor de terasamente, pentru care se fac o
serie de ipoteze simplificatoare:

-se considera ca pantele terenului natural variaza uniform între doua profile
transversale;

-se considera ca volumul de terasamente din lungul unui traseu rezulta din
însumarea volumelor partiale care se afla între doua profile transversale
consecutive (întreprofile).

Prin urmare, calculul terasamentelor se reduce la însumarea întreprofilelor care îl


compun.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Evaluarea unui întreprofil:

se sectioneaza întreprofilul prin planuri verticale paralele duse în punctele de


frângere ale conturului profilului transversal (ax si muchia platformei). Se obtin
astfel o serie de prisme, fiecare având cinci suprafete plane si o suprafata
neregulata (cea a terenului natural). Suprafata terenului natural se asimileaza cu o
suprafata strâmba riglata. h1 + h2 + h3 + h4 B
Volumul unei prisme se scrie astfel: V = d
4 2
h1 + h2 B d h3 + h4 B d d d
V= + = S1 + S 2 B/2
2 2 2 2 2 2 2 2
d d
V = S1 + S 2 = V1 + V2 h3
2 2 h4 2
d
metoda distantelor aplicabile
d d S + S2
V = S1 + S2 = 1 d
2 2 2
metoda mediei ariilor h2
h1
1

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Tabelul 1.1
Suprafata Com-
Volum Nece- Pri-
Dist. Dist. pensa- Taluz rambleu Taluz debleu Ampriza Pereu
Poz. m2 m3 sar sos
Pichet intre aplica- re in
km R D
picheti bila acelasi
R D R D m3 m3 m m2 m m2 m m2 m m2
profil

A 1+001.10 33.5 1.5 3.1 50.25 103.85 50.25 0 53.6


2.5 83.75 1.3 43.55 14.5 485.75 1.64 54.94
67
5 1+068.10 76.405 0 65 0 4966.3 0 0 4966.3
0 0 10.8 825.2 20.6 1573.9 3.28 250.6
85.81
10 1+153.91 85.045 0 2.4 0 204.11 0 0 204.11
0 0 0.6 51.03 13.6 1156.6 3.28 278.9
84.28
16 1+238.19 86.51 26.8 0 2318 0 0 2318.5 0
6.8 588.3 0 0 15.8 1366.9 0 0
88.74
H1 1+326.93 69.01 0.6 2.9 41.41 200.13 41.406 0 158.72
0.6 41.41 0.7 48.31 12.4 855.72 1.64 113.2
49.28
20 1+376.21 38.64 0 12.6 0 486.86 0 0 486.86
0 0 2.7 104.3 15.1 583.46 3.28 126.7
28
22 1+404.21 30.9 1.15 0.25 35.54 7.725 7.725 27.81 0
0.5 15.45 0.3 9.27 12.2 376.98 1.64 50.68
33.8
26 1+437.29 65.625 77.4 0 5079 0 0 5079.4 0
13 853.1 0 0 21.8 1430.6 0 0
97.45
31 1+534.74 74.955 0 24 0 1798.9 0 0 1798.9
0 0 1.5 112.4 16.25 1218 3.28 245.9
52.46
H1' 1+587.20 50.23 4.85 0 243.6 0 0 243.62 0
1.5 75.35 0 0 11.4 572.62 0 0
48
37 1+635.20 48.125 0 2.6 0 125.13 0 0 125.13
0 0 0.3 14.44 12.3 591.94 3.28 157.9
48.25
42 1+683.45 39.755 0 42 0 1669.7 0 0 1669.7
0 0 2.6 103.4 19.1 759.32 3.28 130.4
31.26
B 1+714.71 15.63 1.48 6 23.13 93.78 23.1324 0 70.648
1.2 18.76 2.1 32.82 13.7 214.13 1.64 25.63
TOTAL GENERAL 7792 9656.5 122.5134 7669.3 9534 1676 1345 11186 1435

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Miscarea pamântului se realizeaza în sens transversal si în sens longitudinal.
- in sens transversal:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Miscarea pamântului în sens longitudinal constituie deplasarea maselor de
pamânt în lungul traseului si se realizeaza prin întocmirea epurei de miscare a
pamântului LALANNE si a tabelului de miscare a pamântului.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Tabelul 1.2
Transport
Nece- Pri- Trans- Dist. Transport cu Transport cu
Dist. in depozit / Pichetul Transport auto
Poz. sar sos port de buldozerul screperul
Pichet intre
R D
din groapa in care se
km pe trans.
picheti de transporta
m3 m3 traseu dt Vt Mt Vt Mt Vt Mt
imprumut
A 1+001.10 0 53.6 53.6 26 436.91 53.6 23418.38
67
2114.39 16 170.09 2114.39 359636.6
5 1+068.10 0 4966.3
2851.91 26 369.91 2851.91 1054950
85.81
10 1+153.91 0 204.11 204.11 16 84.28 204.11 17202.39
84.28
16 1+238.19 2318.5 0
88.74
H1 1+326.93 0 158.82 158.72 26 111.08 158.72 17630.62
49.28
27.81 22 28 27.81 778.68
20 1+376.21 0 486.86
459.05 26 61.8 459.05 28369.29
28
22 1+404.21 27.81 0
33.8
26 1+437.29 5079.4 0
97.45
155.43 31 97.45 155.43 15146.65
31 1+534.74 0 1798.9
1643.47 H1' 52.46 1643.47 86216.44
52.46
H1 ' 1+587.20 243.62 0
48
37 1+635.20 0 125.13 125.13 179.385 125.13 22446.45
48.25
42 1+683.45 0 1669.7 1669.7 131.256 1669.7 219158.1
31.26
B 1+714.71 0 70.648 70.648 100 70.648 7064.8
TOTAL GENERAL 2130.33 115364.4 4498.128 658285.6 2905.51 1078368

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


În functie de distanta de transport se stabileste utilajul cu care se transporta
pamântul:
- buldozer: pâna la 80.00 m
- screper: între 80.00 si 200.00 m
- auto: peste 200.00 m

Momentul de transport este produsul dintre volumul transportat si distanta de


transport: M =V ⋅d t t t

unde: Mt este momentul de transport


Vt – volumul transportat
dt – distanta de transport

În vederea stabilirii pretului pentru transport se calculeaza distanta medie de


transport pentru acelasi mijloc de transport, pentru toate volumele de pamânt
transportate:
ΣM t
d med =
ΣVt

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL