UNIVERSITATEA “PETROL-GAZE” PLOIESTI

P R O I E C T D E A N

Student: Gherbovet Radu

Specializare: Prelucrarea Petrolului și Petrochimie
Facultate : Tehnologia Petrolului și Petrochimie
Anul de studii: III
Grupa: 30108
N=27
Indrumator proiect: dr. Ing. B. Ilie

Ploiești
 TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze din punct de vedere mecanic la nivel de proiect tehnic o cameră de

cocsare.

1. Tema proiectului
2.1 Prezentarea constructiv functionala a aparatului
2.2 Calculul mecanic de predimensionare
2.2.1 Datele tehnice
2.2.2 Alegerea materialelor
2.2.3 Calculul de predimensionare
2.2.3.1 Calculul rezistentelor admisibile
2.2.3.2 Calculul de predimensionare a mantalei cilindrice
2.2.3.3 Calculul de predimensionare al fundurilor

2.1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV FUNCŢIONALĂ A APARATULUI.

GENERALITĂŢI

În industriile prelucrătoare, chimică şi petrochimică, precum şi în alte industrii, se

întâlnesc aparate tehnologice care, prin formă şi dimensiuni, intră în categoria aparatelor de tip
coloană, aparate zvelte, cu raport relativ mare între înălţime şi diametru.
Calculul complet al unui aparat de tip coloană include dimensionarea tehnologică şi
dimensionarea mecanică, ambele fiind independente.
Conceptul de aparat de tip coloană, în general este asociat cu cel de transfer de substanţă
sau de masă. Pentru a asigura durata necesară realizării procesului urmărit, coloana de distilare
trebuie să aibă o anumită înălţime şi un anumit diametru tehnologic.
În ansamblul său, aparatul de tip coloană se compune din corp, amenajările interioare şi
exterioare.
Amenajările interioare au forme şi funcţii diverse (talere, corpuri de umplere, serpentine)
concordante cu tipul procesului tehnologic.
Amenajările exterioare (scări, platforme, podeţe, dispozitive de ridicare) permit executarea
operaţiilor de exploatare şi întreţinere curentă, montare sau demontare, supraveghere tehnică în
condiţii sigure de securitate şi protecţie a muncii.
În funcţie de complexitatea constructivă, respectiv de frecvenţa deservirii aparatului,
podeţele şi platformele sunt prevăzute numai pe o parte din circumferinţă sau pe toată
circumferinţa mantalei.
Se consideră ca fiind aparate de tip coloană toate aparatele tehnologice cilindrice verticale
care îndeplinesc una din condiţiile:
Ht/Dit ech >5 , dacă Ht103mm=10m
respectiv
Ht/Dit ech → oarecare , dacă Ht>10m
în care Ht este înălţimea totală a aparatului în mm, iar Dit ech diametrul interior tehnologic
echivalent al aparatului in mm.

2
 In industria chimică, în majoritatea cazurilor în aparatele de tip coloană au loc procese de
transfer de substanţă (absorbţie, desorbţie, chemosorbţie, rectificare, extracţie, adsorbţie), motiv
pentru care ideea de aparat tip coloană este asociată cu transferul de substanţă sau de masă.
În cazul proceselor de transfer de substanţă este necesar un contact intim între două faze :
gaz – lichid, lichid – lichid; solid – gaz. Spre a asigura timpul de contact necesar realizării
procesului dorit, coloana trebuie să aibă o anumită înălţime, care este un multiplu al diametrului.
In majoritatea coloanelor pentru procese de transfer de substanţă sau de masă, lichidul
curge de sus în jos, sub acţiunea gravitaţiei , iar gazul sau vaporii de jos în sus, sub acţiunea
presiunii. Interioarele coloanelor au drept scop crearea şi mărirea la maxim a suprafeţei de contact
între faze.
In acest scop se umple coloana cu corpuri de umplere, peste care curge lichidul supus
prelucrării sau se pulverizează lichidul (coloane cu umplutură). In alte cazuri se compartimenteaza
coloana pe înălţime, cu ajutorul unor talere, pe care are loc fie barbotarea gazului prin lichid
(coloane cu funcţionare în regim de barbotare), fie pulverizarea lichidului de către gaz (coloane cu
functionare în regim de picături sau de pulverizare). In coloanele cu umplutură sau cu pulverizare,
concentraţia celor două faze variază continuu pe înălţime. In coloanele cu talere variaţia fazelor se
face în trepte ale caror numar este egal cu cel al talerelor.
Coloanele cu talere sunt prevăzute în interior cu talere situate la o anumită distanţă H, între
ele. Lichidul trece de sus în jos de la un taler la altul, iar gazul de jos în sus , pe taler schimbându-
se atât compoziţia lichidului cât si a gazului.
Construcţia interiorului coloanei urmăreşte mărirea la maxim a suprafetei de contact dintre
faze. Umplutura şi talerele au acest rol. Lichidul şi vaporii (gazele) circulă în general în
contracurent.
Interioarele coloanei au drept scop realizarea procesului fizic sau fizico-chimic propus. Ele
depind de tipul procesului fizic sau fizico- chimic care are loc în utilaj si trebuie să satisfacă, prin
formă şi dimensiuni condiţiile pentru realizarea funcţionării optime. Alegerea tipului de amenajări
interioare se face în functie de asigurarea unui debit de lichid (L), corespunzător unei densităti de
stropire mai mare decât o valoare minimă de 10-12 m3/m2 h.
Exterioarele coloanei au drept scop deservirea elementelor funcţionale ale coloanei
(armături), accesul la gurile de vizitare şi control, etc. Acestea sunt constituite din: scări,
platforme, dispozitive de ridicat, etc.
Aparatele tip coloană pot atinge înălţimi de peste 100 m şi diametrul de peste 15 m.

2.2 CALCULUL MECANIC DE PREDIMENSIONARE

2.2.1 DATE TEHNICE

În vederea efectuării calculului mecanic de predimensionare al aparatelor de tip

coloană, sunt necesare următoarele mărimi constructive şi de calcul:

Tipul tehnologic - cameră de cocsare

Tipul constructiv :
Dit=3500mm N=27
Hm=35000mm
Echipament tehnologic interior - Dispozitiv de taiere hidraulic
3
Parametrii tehnologici principali :
PI=1,6 MPa
γp=9000 kg/m3 (greutate specifică)
Pcalc=PI+Ph
Temperatura de calcul este tm=232˚C (temperatura peretelui metalic)
Mediul tehnologic - corosiv, pentru care se cunoaşte viteza de coroziune
Wc=0,24 mm/an
Durata de serviciu: s=105h=12,5 ani
Zona climatică
Evaluarea actiuniieoliene, conform NP-082-04: Cod de proiectare.
Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.
Actiunea vantului;𝐪𝐫𝐞𝐟 = 𝟎. 𝟓 𝐤𝐏𝐚
Zona seismică
Cond=form normativului P100-1:2006:Cod de proiectare seismica-Partea I-prevederi de
proiectare pentru structuri; orasul Brăila, 𝒂𝒈 = 𝟎. 𝟐𝟒 ∗ 𝒈, 𝑻𝒄 = 𝟏 𝒔.
Sistemul constructiv termoizolant
- Vata minerala

2.2.2 ALEGEREA MATERIALELOR

În construcţia de recipiente sub presiune stabile calde, alegerea tipurilor de oţeluri se face
în funcţie de categoria de importanţă şi periculozitate a recipientelor respective.
Aparatul de tip coloană care trebuie proiectat lucrează la :
- temperatura maximă a peretelui metalic:
𝑡𝑟𝑐𝑟 = 200 + 𝑁 ∗ 8 = 200 + 4 ∗ 8 = 232
- presiunea de lucru Pc=1,6 MPa
Conform acestor date se va alege un oţel cu marca P235GH (conform SREN:EN10216-
2:2014).
Caracteristicile acestui tip de otel:
1) 𝑅𝑚 = 𝜎𝑟 = 360 − 480
2) 𝑅𝑒𝐻 = 𝜎𝑐 = 235
3) A=24-25
4) Compozitia chimica:C, Si, Mn, Ni, P, S, Cr, Mo, V, N, Nb, Al, Cu
C% Mn % Si % Cr % Ni % S%
0,16 0,6 0,35 0,3 0,3 0,015

∑𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑖𝑒𝑟𝑒 = 1,565 %

2.2.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

2.2.3.1 CALCULUL REZISTENŢELOR ADMISIBILE

4
 Pentru realizarea unui agregat tehnic cu preţ de cost cât mai redus durabil şi sigur în
funcţionare se pleacă de la un calcul al rezistenţei admisibile luându-se în considerare anumiţi
factori: temperatura mediilor de lucru, durabilitatea în exploatare, etc.
În condiţiile aparaturii tehnologice petrochimice cu funcţionare la o presiune maximă
admisibilă de lucru mai mare de 4,2 bar, calculul rezistenţei admisibile a materialului de bază,
pentru solicitarea stactică de întindere se face pe baza criteriului ISCIR, stabilindu-se două valori
pentru rezistenţa admisibilă: una pe baza caracteristicilor mecanice, determinate prin încercări de
scurtă durată ale materialului, σa1
𝜎 𝜎
𝜎𝑎1 = min( 𝑐𝑐 ; 𝑐𝑟 )
𝑐 𝑟
alta pe baza caracteristicilor mecanice determinate prin încercări de lungă durată ale materialului,
σa2
 t t 
 a 2  min  r / 10000 ; 1 / 100000 
 cd cf 
Valoarea cea mai mică a mărimii obţinute reprezentând rezistenţa admisibilă σa1 respectiv
σa2
Caracteristicile σ sunt de 2 feluri:
- limită (σp*, σe* , σc* , σftm )
- rezistenţă (σR* , σr* , σd )

σp* - limita tehnica de proportionalitate;

σe* - limita tehnica de elasticitate;
σc* - limita tehnica de curgere;
σftm - limita tehnica de fluaj;
σR* - rezistenta de rupere prin oboseala;
σr* - rezistenta la solicitarea de intindere simpla in regim static;
σdtm - rezistenta la rupere prin fluaj;

Pe scara Celsius, din punct de vedere al temperaturii şi fluajului asupra oţelului se

identifică 3 domenii de comportare:

I tm=232 II III

0 250 450 tm[C]

I – domeniul de temperatura tm≤250C – se neglijeaza temperatura si fluajul;

II – domeniul de temperatura 250C≤tm≤450C – se neglijeaza doar fluajul;

III – domeniul de temperatura 450C≤tm – NU SE NEGLIJEAZA NIMIC.

tm=452C≥450C => ne aflam in domeniul III => NU SE NEGLIJEAZA NIMIC

σa= min(σa1 ; σa2 ) N/mm2

5
   
 a1  min  0, 2 ; r  N/mm2
 cc cr 
 t t 
 a 2  min  r / 10000 ; 1 / 100000  N/mm2
 cd cf 

Coeficientii globali de siguranta au valorile :

cc=1,5; cr=2,4; cd=1,5; cf=1,0
Din tabelul I.12/pg.170 =>
Alegand grosimea peretelui 60S100 , avem :
 235 360 
 a1  min  ;   min 156,7;150N / mm2
 1,5 2,4 
  rt / 10000  1t / 100000 
 a2  min  ;   min  278,25 ; 0   min 185,5;0  185,5 N / mm 2
 c c f   1,5 1,0 
 d

 a  min  a1 ;  a 2   min 150;185,5  150 N / mm 2

σa=150 N/mm2
Calculul rezistentei admisibile a sudurii:

𝜎𝑎𝑠 = 𝜎𝑎 ∗ 𝜑
φ – coeficient de calitate al sudurii
φ0 – coeficient de rezistenta al sudurii de baza
φ>1 => σas> σa
φ=1 => σas= σa
φ<1 => σas< σa

6
k1,k2,k3,k4 – iau in considerare metoda utilizata pentru examinarea nedistructiva a sudurii
φ= φ0·k1·k2·k3·k4
φ=1,00*1,00*1,00*1,00*0,85=0,85
 as     a  0,85 150  127,5 N / mm2

2.2.3.2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

A MANTALEI CILINDRICE

Mantaua cilindrica a aparatului de tip coloana este un invelis cilindric cu perete subtire,
fiind respectata restrictia De/Di < 1,5.
La dimensionarea mantalei se tine cont de STAS 437-80. Astfel ca tronsoanele in
jumatatea inferioara nu pot depasi 8..10 m, iar in jumatatea superioara pot avea maxim 15 m.
Tronsoanele se aleg astfel:
Hm=35000 mm => 5 tronsoane egale de 7000 mm fiecare.

Grosimea totala de perete a mantalei se determina cu formula:

pc  Di
sneci  , [mm] (MPa)
2     a  pc
pc – presiunea de calcul (la temperatura de calcul);
pci=pᵢ+phi , [N/mm2]
p – presiunea de lucru (se da in datele de proiectare); [N/mm2]
phi – presiunea hidrostatica la baza tronsoanelor.[N/mm2]
Di =Dit+2·sa
Dit=3500mm
sa =sc+st
sc =wc·τs
10 5 h
s   12,5ani
8000h / an
Perioada de functionare (maxima) a unei instalatii este de 8000h/an, restul sunt revizii.
wc=0,24 mm/an
sc=0,24·12,5=3 mm
st=0,8 mm - det. cf. STAS 437-80
sa=3+0,8=3,8 mm sa= grosime de adaos
7
Di=3500+2·3,8=3507,6 mm
Ht=39900 mm

h1=1750 mm
h2=8750 mm
h3=15750 mm
h4=22750 mm
h5=29750 mm
h6=36750 mm
h7=39750 mm
8
h₈=39900 mm
PhI    g  h1  [10 6 ]  9000 1,75 10 6  0,01575 N / mm 2

PhII    g  h2  [10 6 ]  9000  8,75 10 6  0,07875 N / mm 2

PhIII    g  h3  [10 6 ]  9000 15,75 10 6  0,14175 N / mm2

PhIV    g  h4  [10 6 ]  9000  22,75  10 6  0,20475 N / mm2

PhV    g  h5  [10 6 ]  9000  29,75 10 6  0,26775 N / mm 2

PhVI    g  h6  [10 6 ]  9000  36,75 10 6  0,33075 N / mm2

PhVII    g  h7  [10 6 ]  9000  39,75 10 6  0,35775 N / mm2

PhVIII    g  h8  [10 6 ]  9000  39,9 10 6  0,3591N / mm2

PcI  Pi  PhI  0,01575  1,6  1,61575 N / mm 2

PcII  Pi  PhII  0,07875  1,6  1,67875 N / mm 2

PcIII  Pi  PhII  0,14175  1,6  1,74175 N / mm 2

PcIV  Pi  PhIV  0,20475  1,6  1,80475 N / mm2

PcV  Pi  PhV  0,26775  1,6  1,86775 N / mm2

PcVI  Pi  PhVI  0,33075  1,6  1,93075 N / mm 2

PcVII  Pi  PhVII  0,35775  1,6  1,95775 N / mm 2

PcVIII  Pi  PhVIII  0,3591  1,6  1,9591N / mm2

Pci  Di
sneci 
2     a  Pc 

φ=0,85
σa=112,4 N/mm2
Di=3500 mm
Sa=3,8 mm
1,61575 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 1 = = 22,32 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,61575)
1,67875 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 2 = = 23,19 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,67875)
1,74175 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 3 = = 24,07 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,74175)
1,80475 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 4 = = 24,94 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,80475)

9
 1,86775 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 5 = = 25,82 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,86775)
1,93075 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 6 = = 26,70 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,93075)
1,95775 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 7 = = 27,08 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,95775)
1,9591 ∗ 3500
𝑆𝑛𝑒𝑐 8 = = 27,1 𝑚𝑚
2 ∗ 0,85 ∗ (150 − 1,9591)
𝑆𝑖 = 𝑆𝑛𝑒𝑐 𝑖 + 𝑐1 + 𝑐2 [𝑚𝑚]
c₁=0,7 mm
𝑤𝑐 = 0,24 𝑚𝑚/𝑎𝑛
1 1
𝑐 2 = 𝑤𝑐 ∗ 𝜏𝑠 ∗ = 0,24 ∗ 105 ∗ = 2,941
8500 8500
1
𝑆1 = 22,31 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 25,83 𝑚𝑚
8500
1
𝑆2 = 23,19 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 26,83 𝑚𝑚
8500
1
𝑆3 = 24,94 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 28,46 𝑚𝑚
8500
1
𝑆4 = 24,19 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 28,58 𝑚𝑚
8500
1
𝑆5 = 25,82 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 29,46 𝑚𝑚
8500
1
𝑆6 = 26,7 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 30,34 𝑚𝑚
8500
1
𝑆7 = 27,08 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 30,72 𝑚𝑚
8500
1
𝑆8 = 27,1 + 0,7 + 0,24 ∗ 105 ∗ = 30,74 𝑚𝑚
8500
Aceste valori se standardizeaza astfel: conform tabelului de la pagina 187 se ia
valoarea rotunda imediat urmatoare(mai mare).
Valorile standardizate sunt :
𝑆𝑚𝑎𝑗 𝑖 = 1,55 ∗ 𝑆𝑛𝑒𝑐 𝑖
𝑆𝑚𝑎𝑗 1 = 1,50 ∗ 25,83 = 38,75 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 40 𝑚𝑚
𝑆𝑚𝑎𝑗 2 = 1,50 ∗ 26,83 = 40,25 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 45 𝑚𝑚
𝑆𝑚𝑎𝑗 3 = 1,50 ∗ 28,46 = 42,69 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 45 𝑚𝑚
𝑆𝑚𝑎𝑗 4 = 1,50 ∗ 28,58 = 42,87 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 45 𝑚𝑚

10
𝑆𝑚𝑎𝑗 5 = 1,50 ∗ 29,46 = 44,19𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 45 𝑚𝑚
𝑆𝑚𝑎𝑗 6 = 1,50 ∗ 30,34 = 45,51 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 50 𝑚𝑚
𝑆𝑚𝑎𝑗7 = 1,50 ∗ 30,72 = 46,08 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 50𝑚𝑚
𝑆𝑚𝑎𝑗 8 = 1,50 ∗ 30,74 = 46,11 𝑚𝑚 => 𝑆𝑆𝑇𝐴𝑆 = 50 𝑚𝑚

CALCULUL SISTEMULUI DE REZEMARE

Pentru aparatele de tip coloana se folosesc, in mod obisnuit, suporturile inchise cilindrice
sau tron-conice numite – in limbaj practic – fuste sau picioare portante.
In functie de particularitatile exploatarii tehnologice si de inaltimea lor Hp (care poate fi de
400...4000 mm), suporturile inchise se echipeaza cu guri de vizitare fara capac (Dn450), orificii
(daca este cazul, consolidate) de examinare, ventilatie si luminare, orificii pentru trecerea libera
(eventual ghidata) a conductelor de fund, scara interioara pentru inspectie, inele de rigidizare, strat
de protectie antifoc, etc.
b - latime inel de rezemare
b=200÷400 mm
pentru acest proiect se ia : b=400 mm

d=42 mm
𝑆𝑖𝑝 =50 mm
1-contrainel
2-guseu
3-inel de rezemare

11
4-picior de rezemare
5-zona tronconica
6-surub de ancorare
Dei=diametrul extern al inelului de rezemare
Dii=diametrul interior al inelului de rezemare
Dip=diametrul interior al piciorului
𝑆𝑖𝑝 =grosime inel picior
𝐷1 =diametrul exterior contrainel
𝐷𝑐𝑠 =diametru centru surub
𝑎1 =distanta dintre piciorul de rezemare si axa surubului
d=diametru surub
𝑏𝑔 =pasul dintre 2 guseu
𝑆1=grosime inel de rezemare
𝑆2 =grosime contrainel
𝑆3 =grosime guseu
𝑛𝑠 = numar de suruburi
1)
Dip = De + 2 ∗ 2,5 = 3550 + 2 ∗ 2,5 = 3555 mm
2) Dep = Dip + 2 ∗ Sip = 3555 + 2 ∗ 50 = 3655 mm
3) 𝐷𝑖𝑖 = (𝐷𝑖𝑝 + 𝑆𝑖𝑝 ) − 𝑏 = (3555 + 50) − 400 = 3205 𝑚𝑚
4) 𝐷𝑒𝑖 = (𝐷𝑖𝑝 + 𝑆𝑖𝑝 ) + 𝑏 = (3555 + 50) + 400 = 4005 𝑚𝑚
5) 𝐷1 = 𝐷𝑒𝑖 + 2 ∗ 50 = 4005 + 2 ∗ 50 = 4105 𝑚𝑚
6) 𝐷𝑐𝑠 = 𝐷𝑖𝑝 + 2(𝑎 + 𝑆𝑖𝑝 ) = 3555 + 2(62 + 50) = 3779 𝑚𝑚
a=d+20=42+20=62 mm
7) 𝑏𝑔 = 𝑑 + 60 = 42 + 60 = 102 𝑚𝑚
𝜋∗𝐷𝑐𝑠 𝜋∗3779
8) 𝑛𝑠 = = = 40,38 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 𝑛𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑑𝑒 4 => 44 suruburi
7∗𝑑 7∗42
9) 𝑆1 = 1,6 ∗ 𝑆𝑖𝑝 = 1,6 ∗ 50 = 80 𝑚𝑚
𝑆2 = 0,75 ∗ 𝑆1 = 0,75 ∗ 80 = 60 𝑚𝑚
𝑆3 = 0,6 ∗ 𝑆2 = 0,6 ∗ 60 = 36 𝑚𝑚
Ai – aria suprafetei inelului de rezemare (fustei) pe fundatie.

Ai 
4
 
 Dei2  Dii2  4530176mm 2

wi – modulul de rezistenta a suprafetei inelului de rezemare pe suprafata

12
  Dei4  Dii4
wi    3,72 108 mm3
32 Dei

2.3. EVALUAREA SARCINILOR SI A SOLICITARILOR CORESPUNZATOARE

2.3.1. CALCULUL SARCINILOR SI A SOLICITARILOR MASICE
2.3.1.1 CALCULUL GREUTATII COLOANEI GOALE
In timpul solicitarilor coloana in conditii de process are o comportare de natura mecanica si
termomecanica.
Principalele tipuri de solicitari ale coloanei sunt:
- Solicitari datorate pres hidrostatice
- Presesiuni interioare
- Temperaturi
- Solicitari masice : greutatea proprie a coloanei; greutate AMC; greutate
echiament tehnologic; greutate conducte tehnologice; greutate produs tehnologic; greutate guri de
vizitare; etc.
Se calculeaza greutatile pentru urmatoarele parti componente ale coloanei, figura 1:
1. mantaua metalica (cilindrica, racordare tronconica si capacele),
2. AMC (aparatura de masura si control),
3. racorduri tehnologice,
4. scara pisica,
5. podest varf,
6. sistem de rezemare,
13
 7. izolatie termica,
8. talere.

1. Greutate manta metalica

a) Greutate manta cilindrica
𝐷𝑒 + 𝐷𝑖
𝐺𝑚.𝑐 = 𝜋 ∗ 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 ∗ [( ) ∗ 𝑆𝑖,𝑆𝑇𝐴𝑆 ∗ 𝐻𝑖 ] , [𝑁]
2
𝑁
Unde: - 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 = 𝜌𝑜𝑡𝑒𝑙 ∗ 𝑔 = 7850 ∗ 10 = 78500 𝑚3

-𝐷𝑒 -diametrul exterior al mantalei cilindrice [m];

-𝐷𝑖 -diametrul interior al mantalei cilindrice [m];
-𝑆𝑖,𝑆𝑇𝐴𝑆 -grosimea de perete in punctul i [m];
-𝐻𝑖 -inaltimea dintre doua 𝑆𝑖,𝑆𝑇𝐴𝑆 [m];

3,5 + 3,59 3,5 + 3,6

𝐺𝑚.𝑐 = 𝜋 ∗ 78500 ∗ [( ) ∗ 0,045 ∗ 21 + ( ) ∗ 0,05 ∗ 14] = 1438998 𝑁
2 2
b) Greutatea capac
-𝐷𝑒 -diametrul exterior din zona capacului [m];
-𝐷𝑖 -diametrul interior din zona capacului [m];
-ℎ𝑚𝑖𝑛 =100 mm;

 
Gc     0  0,1309  D 3 e  D 3 it     hmin D 2 e  D 2 it ] ; [N] Fig.2
4
-𝐷𝑒 -diametrul exterior din zona capacului ,fig.2 [m];
-𝐷𝑖 -diametrul interior din zona capacului , fig.2 [m];
-ℎ𝑚𝑖𝑛 =100 mm;

Gc    78500  0,1309  3,59  3,5 3 ) 
3

4
 
 0,1 3,59 2  3,5 2 ]  121900 N

c) Greutatea zona racordare tronconica

𝜋∗ℎ
𝐺𝑐 = 4
∗ 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 [ (𝐷21 𝑒𝑥𝑡 − 𝐷21 𝑖𝑛𝑡 ) + (𝐷2 2𝑒𝑥𝑡 − 𝐷2 2𝑖𝑛𝑡 ) + (𝐷1 𝑒𝑥𝑡 ∗ 𝐷2𝑒𝑥𝑡 ) − (𝐷1𝑖𝑛𝑡 ∗ 𝐷2𝑖𝑛𝑡 )] ,[N]

Unde: -𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 =78500 𝑁/𝑚3

-𝐷1 𝑒𝑥𝑡 =diametrul exterior din zona manta cilindrica, fig.3, [m];

14
 -𝐷2 𝑒𝑥𝑡 =diametrul exterior din zona de racordare tronconica, fig.3, [m];
-𝐷1 𝑖𝑛𝑡 =diametrul interior din zona manta cilindrica, fig.3, [m];
-𝐷2 𝑖𝑛𝑡 =diametrul interior din zona de racordare tronconica, fig.3, [m];

A-reprezinta coloanal tehnologica;

B-zona de racordare tronconica;
C-racordul de golire

Fig.3

 𝐷1 𝑒𝑥𝑡 = 3,6 m;
 𝐷1 𝑖𝑛𝑡 =3,5 m;
 𝐷2 𝑒𝑥𝑡 =0,93 m;
 𝐷2 𝑖𝑛𝑡 =1,03 m;
𝜋∗3
𝐺𝑐 = ∗ 78500[ (3,62 − 3,52 ) + (1,032 − 0,932 ) + (3,6 ∗ 1,03) − (3,5 ∗ 0,93)] =
4

𝐺𝑐 =251362 N
𝟑

𝑮𝒄,𝒕𝒐𝒕 = ∑ 𝑮𝒄 𝒊 = 1438998 + 121900 + 251362 = 1812260 𝑁

𝒊=𝟏

2) Greutate AMC
𝐺𝐴𝑀𝐶 = 𝑛 ∗ 𝑔𝐴𝑀𝐶 ∗ 𝑔 , [𝑁]
Unde:
n-numar de AMC, n=6 buc;
g-acceleratia gravitationala ,[m/𝑠 2 ];
𝑔𝐴𝑀𝐶 -greutatea pe bucata AMC, 𝑔𝐴𝑀𝐶 =91 kg/buc;
𝐺𝐴𝑀𝐶 = 6 ∗ 91 ∗ 10 = 5460 𝑁

3) Greutate racorduri tehnologice

G𝑟𝑡 = 𝑛 ∗ 𝑔𝑟𝑡 ∗ 𝑔 , [𝑁]
Unde:
 n- nr de racorduri tehnologice, n=6 buc;
15
  𝑔𝑟𝑡 -greutatea pe bucata record tehnologic, 𝑔𝑟𝑡 =1,5 kg/buc;
 𝑔−accelearatia gravitationala;
G𝑟𝑡 = 6 ∗ 1,5 ∗ 10 = 90 𝑁
4) Greutate scara pisica
𝐺𝑠𝑝 = 𝐿𝑠𝑝 ∗ 𝐺𝑠𝑝 , [𝑁]
Unde:
 𝐿𝑠𝑝 -lungimea totala a scarii pisica, fig.4, [m];
 𝐺𝑆𝑃 -greutate scara pisica pe unitate liniara, 𝐺𝑠𝑝 =250…300 N/m;
𝐺𝑠𝑝 = 39,15 ∗ 250 = 9787,5 𝑁

5) Greutate podest de varf

𝐺𝑝𝑣 =𝐴𝑝𝑣 ∗ 𝐺𝑝𝑣 , [𝑁]
Unde:
 𝐴𝑝𝑣 -aria podestului de varf, 𝐴𝑝𝑣 =3,6 𝑚2 ;
 𝐺𝑝𝑣 -greutate podest varf, 𝐺𝑝𝑣 =650…700 N/𝑚2 ;
𝐺𝑝𝑣 =3,6 ∗ 650 = 2340 𝑁

 Elementele componente ale echipamentului

Tehnologic (Fig.4)
1 reprezinta coloana tehnologica;
2– scara pisica;
3– podeste de acces;
4– podest de varf;
5 – sistem de rezemare;

6) Greutate sistem de rezemare

𝐺𝑠𝑟 = 𝐺𝑖 + 𝐺𝑐𝑖 + 𝐺𝑔𝑠 + 𝐺𝑓 , [𝑁]
Unde:
 𝐺𝑐𝑖 -greutate contrainel, [N]; Fig.4
 𝐺𝑖 -greutate inel de rezemare, [N];
 𝐺𝑔𝑠 -greutate GUSEU, [N];
 𝐺𝑓 -greutate fusta de rezemare, [N];
𝜋
a) 𝐺𝑖 = 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 4 (𝐷𝑒𝑖 2 ∗ 𝐷𝑖𝑖 2 ) ∗ 𝑆1,𝑆𝑇𝐴𝑆 , [N]

16
 𝜋
𝐺𝑖 = 78500 ∗ (4,0052 − 3,2052 ) ∗ 0,082 = 2275,96 𝑁
4
𝜋
b) 𝐺𝑐𝑖 = 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 4 [𝐷1 2 − (𝐷𝑖𝑝 + 2 ∗ 𝑆𝑖𝑝,𝑆𝑇𝐴𝑆 )2 ] ∗ 𝑆2,𝑆𝑇𝐴𝑆 , [𝑁]
𝜋
𝐺𝑐𝑖 = 78500 [4,1052 − (3,55 + 2 ∗ 0,05)2 ] ∗ 0,06 = 13052,81 𝑁
4
c) 𝐺𝑔𝑠 = 𝑛 ∗ 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 ∗ 𝑙 ∗ ℎ𝑔𝑠 ∗ 𝑆3,𝑆𝑇𝐴𝑆 , [𝑁]
Unde:
 n-numar de gusee, n=44;
 l-latime guseu, [m] ;
1 𝐷𝑒 + 𝐷𝑖
𝑙= [ − (𝐷𝑖𝑝 + 2 ∗ 𝑆𝑖𝑝,𝑆𝑇𝐴𝑆 )] [𝑚]
2 2
Unde:
-𝐷𝑖𝑝 =diametru interior picior de rezemare, [m];
-𝑆𝑖𝑝,𝑆𝑇𝐴𝑆 =grosime standardizata picior de rezemare, [m];
1 3,6 + 4,105
𝑙= [ − (3,555 + 2 ∗ 0,05)] = 0,0988 𝑚
2 2
ℎ𝑔𝑠 = ℎ𝑠𝑓 − (𝑆2,𝑆𝑇𝐴𝑆 + 𝑆1,𝑆𝑇𝐴𝑆 ) [𝑚]
Unde :
-ℎ𝑔𝑠 =inaltime guseu, fig.5, [m];
-ℎ𝑠𝑓 =ianltime sistem de fixare, [m]; ℎ𝑠𝑓 = 0,5 … 0,6 𝑚;
-h-inaltimea guseului;
-𝑆𝑆𝑅𝐸𝑁 3-grosimea standardizata a GUSEULUI;
ℎ𝑔𝑠 = 0,5 − (0,06 + 0,08) = 0,36 𝑚
𝐺𝑔𝑠 = 44 ∗ 78500 ∗ 0,0988 ∗ 0,5 ∗ 0,036 = 6142,6 𝑁
𝑓
d) 𝐺𝑓 = 𝜋 ∗ 𝛾𝑜𝑡𝑒𝑙 ∗ 𝐷𝑚 ∗ 𝑆𝑖𝑝,𝑆𝑇𝐴𝑆 ∗ 𝐻𝑓 [𝑁]
Unde:
𝑓
-𝐷𝑚 =diametrul mediu al fustei, [m]; Fig.5. Forma
-𝐻𝑓 =inaltimea fustei sistemului de rezemare, fig.4, [m]; unei piese de GUSEU
𝐻𝑓 =2,2 m;
𝑓
𝐷𝑚 =𝐷𝑖𝑝 + 𝑆𝑖𝑝,𝑆𝑇𝐴𝑆 = 3,555 + 0,05 = 3,605 𝑚
𝐺𝑓 = 𝜋 ∗ 78500 ∗ 0,05 ∗ 2,2 = 97795,19 𝑚
𝟒

𝑮𝒔𝒓,𝒕 = ∑ 𝑮𝒔𝒓 𝒊 = 2275,96 + 13052,81 + 6142,6 + 97795,19 = 119266,56 𝑁

𝒊=𝟏

17
 7) Greutate izolatie
a) Greutate izolatie manta cilindrica
𝜋
𝐺𝑖 = 𝛾𝑖𝑧 ∗ [𝐷𝑒 + 2 ∗ 𝑆𝑖𝑧 ] ∗ 𝐻𝑚 ∗ 𝑆𝑖𝑧 [𝑁]
4
Unde:
-𝛾𝑖𝑧 =600…1000 N/𝑚3 ;
-𝑆𝑖𝑧 =grosimea stratului de izolatie. 𝑆𝑖𝑧 =160 mm=0,16m;
𝜋
𝐺𝑖 = 600 ∗ 4 [3,6 + 2 ∗ 0,16] ∗ 35 ∗ 0,16 = 10344,64 𝑁

b) Greutate izolatie capac

1
𝐺𝑐 = 𝜋 ∗ 𝛾𝑖𝑧 ∗ 𝑆𝑖𝑧 [(𝐷𝑒 + 𝑆𝑖𝑧 ) ∗ ℎ𝑚𝑖𝑛 + 1,3 ∗ 2 (𝐷𝑒 + 𝑆𝑖𝑧 )2 ] [𝑁]

Unde:
-𝛾𝑖𝑧 =600…1000 N/𝑚3 ;
-𝐷𝑒 =diametrul exterior din zona capacului, [m];
1
𝐺𝑐 = 𝜋 ∗ 600 ∗ 0,16 [(3,59 + 0,16) ∗ 0,1 + 1,3 ∗ (3,59 + 0,16)2 ] = 2869,84 𝑁
2
c) Greutate izolatie zona tronconica
𝜋
𝐺𝑐 = ∗ 𝛾𝑖𝑧 (𝐷1,𝑒𝑥𝑡 + 𝐷2,𝑒𝑥𝑡 + 2 ∗ 𝑆𝑖𝑧 ) ∗ 𝑆𝑖𝑧 ∗ ℎ [𝑁]
2
Unde:
-𝐷1,𝑒𝑥𝑡 =diametrul exterior din zona cilindrica, fig.3, [m];
-𝐷2,𝑒𝑥𝑡 =diametrul exterior din zona de racordare tronconica, fig.3, [m];
-h=inaltime racordare tronconica [m];
𝜋
𝐺𝑐 = ∗ 600(3,6 + 1,03 + 2 ∗ 0,16) ∗ 0,16 = 2239,33 𝑁
2
d) Greutate izolatie sistem de rezemare
𝐺𝑐 = 𝜋 ∗ 𝛾𝑖𝑧 ∗ (𝐷𝑒𝑝 + 𝑆𝑖𝑧 ) ∗ 𝑆𝑖𝑧 ∗ 𝐻𝑓 [𝑁]
𝐺𝑐 = 𝜋 ∗ 600 ∗ (3,655 + 0,16) ∗ 0,16 ∗ 2,2 = 2531,27 [𝑁]
4

𝐺𝑡𝑜𝑡 𝑖𝑧 = ∑ 𝐺𝑐 𝑖 = 10344,64 + 2869,84 + 2239,33 + 2531,27 = 17985,08 𝑁

𝑖=1

8) Greutate talere
𝐺𝑡 = 𝐺𝑡,1 + 𝐺𝑡,2 [𝑁]
𝐺𝑡,1 = 𝐴 ∗ 𝐺𝑡𝑎𝑙𝑒𝑟𝑒 1 [𝑁]

18
 𝐺𝑡,2 = 𝐴 ∗ 𝐺𝑡𝑎𝑙𝑒𝑟𝑒 2 [𝑁]
Unde:
-A=aria talerelor, [𝑚2 ];
-𝐺𝑡𝑎𝑙𝑒𝑟𝑒 1,2= greutate talere:
 Ambutisatii: 𝐺𝑡𝑎𝑙𝑒𝑟𝑒 1 =1600…1800 N/𝑚2 ;
 sita: 𝐺𝑡𝑎𝑙𝑒𝑟𝑒 2 =300…500 N/𝑚2 ;
𝜋 ∗ 𝐷𝑖 2 𝜋 ∗ 3,52
𝐴= = = 9,62 𝑚2
4 4
𝐺𝑡,1 = 9,62 ∗ 1600 = 1609,62 𝑁
𝐺𝑡,2 = 9,62 ∗ 300 = 2886 𝑁
𝐺𝑡 = 1609,62 + 2886 = 4495,62 𝑁
Greutate totala coloana:
𝟖

𝑮𝒕,𝒄𝒐𝒍 = ∑ 𝑮𝒊 = 1812260 + 5460 + 90 + 9787,5 + 2340 + 119266,56 + 17985,08

𝒊=𝟏

+ 4495,62 = 1971684,76 N

19