Sunteți pe pagina 1din 10

Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa intrelinia electrica

(aeriana sau subterana) si instalatia interioara (a abonatului) care are scopul de a aduce energia electrica din
retea in instalatia interioara.
OBSERVATIE. Punctul de delimitare a instalatiilor electrice dintre furnizor si consumator (abonat) il constituie
bornele de iesire din contoarul de masurare a energiei electrice.
Bransamentele pot fi individuale cand servesc un singur abonat sau colective, cand servesc mai multi abonati.
Racordul electric este partea de bransament cuprinsa intre linia electrica (aeriana sau subterana) si firida de
bransament. Racordul electric poate fi aerian sau subteran.
Firida de bransament este componenta bransamentului in care se realizeaza conexiunile intre racordul electric
si coloanele electrice si unde se monteaza aparatele de protectie a coloanelor electrice.
Firida principala este firida de bransament avind rolul de:
– nod energetic pentru manevre de intrerupere si comutatie;
– legatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si/sau individuale.
– protectie la scurtcircuit a racordurilor si coloanelor electrice.
Firida individuala este firida de bransament avand rolul de:
– leatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si /sau individuale
– protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice
Firida secundara este componenta bransamentului avand rolul de:
– legatura intre o coloana electrica colectiva si coloanele electrice individuale ale abonatilor
– protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice individuale;
– masurare a energiei electrice consumate de abonat
Sinonim: Firida de distributie si contorizare montata pe palier – F.D.C.P.
Coloana electrica este componenta bransamentului, prin care se realizeaza legatura intre firida de bransament
si instalatia electrica a abonatului.
Coloanele pot fi:
a. Coloane electrice colective, care alimenteaza mai multi abonati si care fac legatura intre firida de
bransament si firida de distributie si contorizare;
b. Coloane electrice individuale, care alimenteaza un singur abonat
Puterea instalata Pi este suma puterilor nominale a tuturor receptoarelor electrice alimentata din instalatia
interioara a abonatului.
Puterea absorbita Pa este puterea maxima, simultan absorbita de unul sau mai multi abonati fiind egala cu
produsul dintre suma puterilor instalate si coeficientul de simultaneitate
Clasificarea bransamentelor
Bransamentul aerian asigura legatura cu conductoare aeriene de la linia electrica aeriana de distributie a
intreprinderii furnizoare de energie si pana la firida de bransament a abonatului. In functie de pozitia
consumatorilor fata de reteaua aeriana de joasa tensiune, se deosebesc doua tipuri de bransamente:
a. Bransamente fara traversare, cand reteaua electrica se afla pe aceeasi parte a drumului cu consumatorii.
b. Bransamente cu traversare, cand reteaua electrica se afla pe partea opusa a drumului, fata de consumatori
Aceste bransamente se impart, la randul lor, in alte doua categori, dupa modul in care se face intrarea in
cladire:
1. Bransamente cu suport pentru zid, cand cladirea are o inaltime mai mare de 4 m de la streasina .
2. Bransamente cu suport pe cladire, cand aceasta are o o inaltime sub 4 m la streasina .
Bransamentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:
– partea de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune
pana la cladirea abonatului, realizata cu conductoare aeriene.
– partea de bransament interioara, montata in cladire, cuprinzand echipamentul firidei de bransament, coloana
de coborare de la suporturile pe cladire si firida, coloanele interioare de la firida la contorul de decontare.
Bransamentul subteran asigura legatura in cablu de la reteaua electrica de distributie la nisa de bransament a
abonatului. Bransamentele subterane se pot racorda direct din cablul principal de alimentare, cu ajutorul unui
manson de derivatie, drintr-o nisa principala, sau dintr-o retea aeriana pentru alimentarea unor consumatori la
care nu se pot realiza bransamente aeriene. Bransamentele electrice subterane pot fi considerate ca fiind
compuse din doua parti:
– parte de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune
pana la cladirea abonatului, realizata cu cablu subteran;
– parte de bransament interioara montata in cladire cuprinzand echipamentul nisei de bransament si coloanele
interioare de la nisa la contorul de decontare.
De ani buni la bransamentele noi si la cele modernizate se utilizeaza in locul vechilor firide de bransament din
bachelita sau metalice, blocuri de masura si protectie (BMP). Acestea se construiesc in variante monofazate
si trifazate.

In acest articol ne referim la protectia diferentiala. BMPM (monofazate) si BMPT (trifazate) sunt de regula
echipate cu intreruptoare monofazate/trifazate diferentiale. Acestea asigura urmatoarele protectii

• electromagnetica - maximala de curent


• diferentiala

In schema urmatoare prezentam informatiile esentiale legate de functionarea celor doua protectii.

Mentionam ca de regula in amonte de BMP retelele stradale sunt de tipul TN C la care nulul de lucru este conun
cu cel de protectie avand denumirea PEN. In aceste retele principala masura de protectie impotriva
electrocutarilor prin atingere indirecta o constituie legarea la nul (la PEN).

In interiorul BMP se separa nulul de lucru de nulul de protectie astfel incat in aval de acest echipament schema
este de tipul TN S.Caracteristica acestei scheme este aceea ca avem doua conductoare de nul: nulul de lucru
notat N si nulul de protectie notat PE

In cazul bransamentelor vechi echipate cu sigurante chiar daca in aval de firida de bransament aveam (daca
aveam) schema de tip TN C S nu prea conta daca se respectau functiile nulului de lucru N si ale celui de protectie
PE si nu prea conta daca cele doua conductoare erau mentinute izolate (separate) in toata instalatia interioara.
Adeseori borna de nul de lucru a aparatelor era legata cand la nulul de protectie cand la nulul de lucru, uneori
cele doua nuluri erau legare impreuna in doze sau doar se atingeau. In toate aceste situatii receptoarele electrice
functionau normal. In schimb gradul de securitate al instalatiei avea serios de suferit.

In situatia instalatiilor vechi cu izolatia conductoarelor de faza slabita sau chiar strapunsa puteau exista
scurtcircuite monofazate cu pamantul de mare rezistivitate (puneri la masa) care nu indeplineau conditiile de a
fi „vazute’ (sesizate) de sigurantele din tabloul de interior si nici de cele din firida de bransament. Ani de zile
energia se scurgea la pamant prezentand un important factor de risc de electrocutari si incendii.
Noua echipare a BMP elimina aceste neajunsuri astfel incat intrerupatorul diferential declanseaza aproape
instantaneu in urmatoarele situatii:

• se ating nulul de lucru N cu cel de protectie PE fie in doze fie pe traseu daca izolatia conductoarelor este
deteriorata. Evident cazul cel mai neplacut este cand cele doua conductoare de nul sunt legate din neatentie
sau din nestiinta impreuna
• izolatia nulului de lucru N si acesta face intra in contact cu elemente legate la pamant. Cazul cel mai grav este
cand nulul de lucru este direct legat la masa aparatelor electice su la priza de pamant a instalatiei interioare.
• cand este racordat un receptor intr-o priza care are legat nulul de protectie la borna destinata nulului de lucru.
In lipsa receptorului electric instalatia ramane sub tensiune (daca evident nu mai exista alte anomalii) pentru
ca se indeplineste conditia de separare a celor doua nuluri N si PE.
• cand se deterioreaza izolatia receptoarelor electrice sau a retelei interioare si apare o punere accidentala la
masa (un scurtcircuit)

In conditiile in care foarte multe instalatii interioare sunt intro stare precara sau prost executate va dati seama
ca montarea BMP-urilor genereaza multe neplaceri obligand proprietarul instalatiei sa ia masuri pentru
eliminarea deficientelor. Aceasta „obligare” se face cu multi nervi fiind adesea insotita de un nesfarsit sir de
sesizari legate de presupusa „proasta functionare a BMP„. Argumente de genul: „ inainte nu am avut aceste
probleme ” sunt la ordinea zilei.

Cu toate problemele generate de protectia diferentiala este foarte necesara ferindu-ne atat de accidente prin
electrocutate cat si de producerea unor incendii. In cazul ideal simultan ce modernizarea bransamentelor este
necesar ca proprietarii imobilelor sa-si finanteze revizia/reparatia instalatiei interioare.

Protectia diferentiala
Necesitatea utilizării protectiei diferentiale, ca măsură suplimentară de protecţie devine
foarte actuală prin avantajele aduse.

Printre cele mai importante efecte ale utilizării protecţiei diferenţiale se numără:

Protecţia împotriva electrocutării, protejând impotriva tensiunilor accidentale de


atingere, contact direct sau indirect în mediile conductive
Protecţia împotriva producerii de incendiilor de natură electrică. Asigură protecţia
instalaţiilor împotriva defectelor de izolaţie

Din acest motiv normele şi normativele internaţionale tind către aplicarea generalizată a
protectiei diferentiale. În România şi în majoritatea ţărilor europene se recomandă o
astfel de protectie diferentiala, în unele tari fiind chiar obligatorie, mai ales la instalaţiile
electrice rezidenţiale (consumatorii casnici).

Întreruptoarele cu protectie diferentiala pot fi folosite în toate instalaţiile în care conductorul neutru este
separat de conductorul de împământare, dar si in instalatiile fara conductor de protectie (fara impamantare).

Protecţia împotriva electrocutării

Aşa cum este cunoscut, mărimea care produce şocul electric este curentul electric. În funcţie de valoarea
intensităţii curentului electric şi durata acestuia se poate produce electrocutarea, şocul putând duce chiar la
moarte.
Valoarea limită superioară a intensităţii curentului şi pe care o poate suporta un om, indiferent cât durează
este de 10 mA. Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA.

De aceea, dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalaţiile electrice casnice sunt reglate la această
valoare a curentului diferenţial rezidual şi vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică când se atinge aceast
prag.

În locuinţă se pot produce cu uşurinţă accidente care conduc la electrocutare prin folosirea diferitelor aparate
existente (maşini de spalat rufe sau vase, boilere electrice, centrale termice, aparate de aer condiţionat,
hidrofoare, etc.).
Folosind protectia diferentiala va asiguraţi un înalt nivel de securitate în exploatarea instalaţiilor electrice,
protejandu-vă viaţa dumneavoastră şi a familiei, evitând astfel eventualele accidente ce pot fi provocate prin
electrocutare.

Cum funcţionează protectia diferentiala?


Principiul de functionare al unui disjunctor diferenţial (DDR) se bazează pe trecerea curentului conductoarelor
de fază şi nul printr-un miez magnetic toroidal. Dacă nu sunt scurgeri accidentale spre pământ, datorate atingerii
accidentale sau a unui defect de izolaţie, curentul ce străbate miezul magnetic al disjunctorului va produce fluxuri
magnetice egale şi de sensuri contrare.
În cazul în care o parte din curentul de sarcină are un alt traseu decât cel normal, este sesizată această valoare
(se va produce un flux magnetic mai mare pe conductorul de fază) şi dacă este mai mare sau egală cu valoarea
nominală a sensibilităţii disjunctorului (10 mA – 30 mA), se va declaşa comanda de deconectare a circuitului.

Pentru locuinţe cea mai economică soluţie, o reprezintă protecţie globală prin montarea unui întreruptor
diferenţial general.

În cazul folosirii unui întrerupator general diferential pentru protectia diferenială a mai multor circuite, se vor
monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (întreruptoare automate) calibrate corespunzător consumului
pe fiecare circuit.

Întrerupatorul general diferential se va dimensiona ţinând cont de suma curentilor circuitelor protejate şi care
nu trebuie să depasească curentul nominal al acestuia.

Printre dezavantajele utilizării acestei soluţii, se numără faptul că in cazul unui defect pe oricare din circuite,
intrerupatorul diferential va declansa deconectand toate circuitele pe care le protejează. Un alt aspect de care
trebuie să ţinem cont este faptul că identificarea circuitului defect este mult mai greoaie pentru un utilizator
obişnuit.

Alegerea întreruptoarelor diferenţiale

La alegerea întreruptoarelor diferenţiale se va tine seama de corelarea caracteristicilor acestora cu valorile


specifice fiecărui circuit şi anume:

Tipul aplicaţiei
Tensiunea de alimentare si Curentul nominal
Protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit, sau doar întreruptor diferenţial
Alimentare monofazată sau trifazată
Sensibilitate 10 mA, 30 mA, 100 mA sau mai mare
Caracteristica de declanşare – tip B sau C
Selectivitate

Tipuri de întreruptoare diferenţiale

Tip A – sensibilitate la curentul rezidual alternativ şi pulsatoriu. Detecteaza componenta alternativa si continua
a curentului de defect (circuite speciale: echipamente bucatarie, băi).
Tip AC – sensibilitate la curentul rezidual alternative
Tip B – declansarea este data de curenţii reziduali sinusoidali sau pulsatorii proveniţi de la circuitele
redresoare

Recomandari utile

Valoarea standard a curentului de defect este de 30 mA.


O valoare de 10 mA este recomandată a fi folosită doar în situaţii speciale (jacuzzi, cabine de duş), iar
cablul de alimentare trebuie să aibe o izolaţie foarte bună pentru a evita declanşări nedorite datorate
interferentelor
Este recomandat ca o dată pe lună să fie verificată buna funcţionare a întreruptoarelor diferenţiale prin
apasarea butonului de test
Utilizarea întreruptoarelor diferenţiale este recomandată în special pe toate circuitele cu grad ridicat de risc
În general este de evitat utilizarea acestora pe circuitele de iluminat
Întrerptorul diferential selectiv ( Tip – S )

Întreruptoarele diferenţiale selective sunt folosite ca întreruptoare generale şi asigura o temporizare la


declansarea la defect diferential. În acelaşi timp asigura si o selectivitate in functionare faţă de intreruptoarele
diferenţiale standard, montate în aval.

În vederea asigurării gradului optim de selectivitate, intreruptoarele diferentiale din aval trebuie să fie de 30mA
sau 10mA.

Selectivitatea între un dispozitiv de tip S si unul de tip general (A sau AC), poate fi considerata ca fiind
realizată dacă raportul între curenţii reziduali de defect este de cel puţin 3

Protectii diferentiale DDR, RCD


In orice locuinta se pot produce cu usurinta accidente care conduc la electrocutare, pentru a se
evita aceste accidente se recomanda montarea in tablourile electrice sau in apropierea acestora
aparate de protectie diferentiala. Se admite montarea dispozitivelor diferentiale de protectie de mare
sensibilitate si in corpul prizelor electrice, daca acestea sunt prin constructie destinate acestui scop.
Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA. De aceea, dispozitivele de
protectie diferentiala pentru instalatiile electrice casnice sunt reglate la aceasta valoare a curentului
diferential rezidual si vor scoate de sub tensiune instalatia electrica cand se atinge acest prag.
O valoare de 10 mA este recomandata a fi folosita doar in situatii speciale, iar cablul de
alimentare trebuie sa aibe o izolatie foarte buna pentru a evita declansari nedorite datorate
interferentelor;
Este recomandat ca o data pe luna sa fie verificata buna functionare a intreruptoarelor
diferentiale prin apasarea butonului de test. Utilizarea intreruptoarelor diferentiale este recomandata
in special pe toate circuitele cu grad ridicat de risc.

1. DDR – dispozitiv de protectie la curentul diferential rezidual


Principiul de functionare al unui dispozitiv diferential de protectie (DDR) se bazeaza pe trecerea
curentului conductoarelor de faza si nul printr-un miez magneti. Daca nu sunt scurgeri accidentale
spre pamant, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolatie, curentul ce strabate miezul
magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale si de sensuri contrare.
Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR), in functie de comportarea la declansari
intempestive, pot fi, conform SR CEI 61008 si SR CEI 61009:
-> cu functionare temporizata, caracterizate printr-o functionare temporizata, permitand trecerea
undelor de impuls si evitarea declansarilor nedorite;
-> fara temporizare, care risca sa declanseze in prezenta undelor de impuls.
In functie de caracteristica de functionare, in caz de curent diferential cu componenta
continua, conform SR CEI 755 +A1 +A2, dispozitivele diferentiale pot fi:
-> dispozitiv diferential de tip AC, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti
diferentiali, alternativi, de forma sinusoidala, care sunt aplicati brusc sau care cresc lent;
-> dispozitiv general de tip A, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti diferentiali
alternative, sinusoidali sau pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;
-> dispozitiv diferential de tip B, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti
diferentiali alternativi sinusoidali, pentru curenti diferentiali continui pulsatorii si pentru
curenti diferentiali, care pot proveni de la circuite redresoare:

• redresor simpla alternanta cu sarcina capacitiva, care produce un curent continuu neted;
• redresor trifazat simpla alternanta sau punte redresoare trifazata cu dubla alternanta;
• punte redresoare cu dubla alternanta intre faze, cu sau fara control al unghiului de faza,
independent de polaritate, la curenti care se aplica brusc sau au o crestere lenta.

In circuite, indifferent de sistemul de legare la pamant, trebuie prevazute urmatoarele


dispositive de intrerupere/deconectare:

• un DDR al carui curent diferential residual nominal I nu depaseste 30 mA, in circuitele finale care
alimenteaza prizele de curent al caror curent nominal nu depaseste 32 A;
• un DDR al carui curent diferential residual nominal I nu depaseste 100 mA, in circuitele finale care
alimenteaza prizele de curent al caror curent nominal este mai mare de 32 A;
• un DDR al carui curent diferential rezidual nominal I nu depaseste 300 mA, in toate celelalte
circuitele.

2. RCD – releu de curent rezidual


Releu diferential (releu de curent rezidual RCD) – detecteaza curentul care se scurge la pamant
si foloseste acest curent pentru a actiona un mecanismul de deconectare a circuitului defect.
Principiul de functionare al unui releu diferential se bazeaza pe trecerea conductoarelor de linie si
neutru printr-un miez magnetic toroidal. Un curent de sarcina normala va produce in miezul magnetic
fluxuri magnetice egale dar de sensuri contrare. Daca exista o punere la pamant, curentul prin
conductorul de linie este mai mare decat cel ce se intoarce prin conductorul neutru si va produce un
flux magnetic mai mare. Apare astfel un flux rezultant care induce un curent intr-o infasurare montata
pe acelasi miez magnetic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului de deconectare
a circuitului.
Ce se realizeaza de fapt prin protectia diferentiala?
Printre altele , si poate cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale , este acela ca
ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia , aceasta protectie este in general cunoscuta sub
denumirea de “salva vita”) . Majoritatea tarilor europene recomanda o astfel de protectie , in unele
fiind chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici unde nu exista personal
calificat de exploatare al instalatiilor electrice , iar normele internationale tind catre aplicarea ei
generalizata .
Folosind protectia diferentiala va asigurati un inalt nivel de securitate in exploatarea instalatiilor
electrice , protejandu-va viata dumneavoastra si a familiei dumneavoastra evitand eventualele
accidente ce pot fi provocate prin electrocutare in special in cazul intrebuintarii de aparataj sau utilaje
ce functioneaza in medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum ar fi : masini de spalat rufe sau vase
, boilere electrice , piscine , bai jacuzzi , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa
, hidrofoare , prize amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , diferite
unelte actionate electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau irigat) ,
iluminat exterior (lampi amplasate pe stalpi metalici , “pitici” luminosi de gradina) , firme sau reclame
luminoase .
B. Principiul de functionare
Diferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizeaza in permanenta echilibrul dintre
curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul . In cazul aparitiei unui consumator intre faza si
impamantare (de exemplu , prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in legatura cu
pamantul , curentul va parcurge traseul faza-pamant trecand prin corpul nostru) sau prin punerea
directa a fazei la pamant , bobina sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul (curentul de pe faza
devenind mai mare fata de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului
suprimand astfel riscul electrocutarii .
C. Descriere , caracteristici tehnice
Pentru realizarea protectiei diferentiale exista trei tipuri de aparate:

• conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1 :


• intrerupator diferential
• disjunctor (siguranta) diferential(a)
• bloc de protectie diferentiala

(cel mai des folosite fiind primele doua , motiv pentru care in continuare ne vom referi numai la
acestea) . Intrerupatorul diferential asigura protectia contra contactului direct cu partile aflate sub
curent . Disjunctorul diferential asigura in plus protectia la scurtcircuit si la suprasarcina prin releul
magneto-termic cu care este echipat .
Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite la
electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (sigurante automate) calibrate
corespunzator curentilor fiecarui circuit , iar intrerupatorul diferential va fi dimensionat astfel incat
suma curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul nominal al acestuia . Curentul
nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare) reprezinta curentul maxim admis de
acesta .La depasirea curentului maxim admis (suprasarcina) intrerupatorul NU va declansa , ci se va
deteriora.
Pentru disjunctoare (diferentiale sau automate) , curentul nominal (In) reprezinta valoarea
curentului la care aparatul va declansa deconectand circuitul protejat in caz de suprasarcina
(incarcarea circutului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit . Valorile curentului
de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor cum se mai specifica in unele documentatii , care
comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de 10 , 30 , 100 , 300 , 500 mA , iar timpul de
declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 40 – 300 ms .
Dupa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in urmatoarele tipuri :

• AC – pentru curent alternativ


• A – pentru current alternativ sau continuu
• S – selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la declansare pentru asigurarea
selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare diferentiale generale .

Avand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 50mA in sus ,
valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem protejate impotriva
electrocutarii va fi de 30 mA (exceptie la alimentarea unor bai jacuzzi , cand fabricantul acestora
impune 10 mA) . In cazul folosirii unui diferential general de tip S (montat de regula in firida de
bransament) valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de cel putin 3 ori mai mare decat al
diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza. Tinand cont de principiul de functionare (comparatia
dintre curentul de pe faza si cel de pe nul) si in functie de sistemul de alimentare , diferentialele
se executa in 2 variante :

• bipolare (pentru sistemul monofazat : faza si nul)


• tetrapolare (pentru sistemul trifazat : 3 faze si nul) .

Disjunctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monofazat se fabrica in 2 tipuri:

• faza + nul , avand protectia magneto-termica doar pe faza si au dimensiunea a 2 module de 17,5
mm.
• bipolare , avand protectia magneto-termica si pe faza si pe nul , cu dimensiunea a 4 module de
17,5 mm.

Disjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 4 module de 17,5 mm (pana la 32 A) si


a 7 module de 17,5 mm (peste 32 A) . Intrerupatoarele diferentiale au dimensiunea a 2 module de
17,5 mm (cele bipolare) sau a 4 module de 17,5 mm (cele tetrapolare) .
Diferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In):

• intrerupatoare : 16 , 25 , 40 , 63 , 80 , 100 A .
• disjunctoare : 3 , 6 , 10 , 16 , 20 , 25 , 32 , 40 , 50 , 63 A .

D. Alegerea diferentialelor
La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora ,
corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care sunt folosite :

• curentul nominal
• curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare)
• timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)
• modul de alimentare (monofazat sau trifazat)
• selectivitate

E. Recomandari utile (dar nu obligatorii)


1) – Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului “T” (Test).
Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat).
2) – Protejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare (vezi punctul A , al doilea
paragraf) . Nu are rost sa cuprindeti in aceasta categorie de exemplu iluminatul interior din camerele de locuit
(sau macar lasati neprotejat un circuit ce deserveste iluminatul in zona tabloului electric pentru a putea
remedia un eventual defect) .
3) – In conditii normale , valoarea de 30mA a curentului de defect este suficienta pentru protectia
dumneavoastra . Nu exagerati alegand valoarea de 10mA in idea ca veti fi mai bine protejat , aceasta
folosindu-se in conditii mai deosebite . In cazul folosirii valorii de 10mA exista riscul ca diferentialul sa
declanseze fara nici un defect in instalatie , doar datorita interferentei dintre faza si impamantare daca s-au
folosit conductoare sau cabluri cu izolatie de mai slaba calitate .
4) – Avand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este aproximativ egal cu al unui
disjunctor diferential (100 – 120 RON) , iar cel al unui disjunctor automat tip faza+nul este de circa 20 – 25
RON , pentru locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate folosi un intrerupator diferential pentru
protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor diferentiale (cate unul pe fiecare circuit).
Avantaje: se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului electric (un disjunctor automat
ocupand 1 modul , iar unul diferential ocupand 2 module) .
Dezavantaje : in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul diferential va declansa ,
deconectand toate circuitele pe care le protejeaza , iar identificarea circuitului defect facandu-se prin tatonari
decupland toate disjunctoarele automate si cuplandu-le apoi pe rand observand la care din ele va decuple din
nou diferentialul .

Tabloul electric
Tabloul electric, numit popular tablou cu sigurante are cel mai important rol dintr-o instalatie electrica. Tabloul
electric protejeaza prin intermediul intreruptoarelor automate (cunoscute si sub denumirea de sigurante
automate) circuitele electrice interioare.

Exista mai multe tipuri de intrerupatoare automate (sigurante automate) ce se pot monta intr-un tablou electric:
intreruptoare automate monopolare, intrerupatoare automate bipolare, intrerupatoare automate tripolare,
intrerupatoare automate diferentiale, intreupatoare automate cu declansator de tensiune minima si altele. De
asemenea, intr-un tablou electric, se pot monta sonerii, intreruptoare de scara, intreruptoare cu temporizare,
contoare si alte module.

Sigurantele electrice fuzibile raman in continuare folosite datorita fiabilitatii lor. Daca un intreruptor automat
(siguranta automata) are o fiabilitate ridicata, acesta nu se poate compara cu o siguranta electrica fuzibila,
care are o fiabilitate de 100%. In schimb, un intreruptor automat are avantajul ca in cazul unui scurt circuit nu
este necesara inlocuirea niciunei componente. La siguranta electrica fuzibila, in cazul unui scurt circuit, trebuie
inlocuit consumabilul acesteia (patron de siguranta electrica fuzibila).

Orice lucrare la instalatiile electrice trebuie executata de un electrician autorizat sau sub coordonarea unui
profesionist care sa garanteze calitatea executiei sau a interventiei necesare.Un circuit electric este constituit
din conductori (fire sau cabluri)si aparataje (prize, disjunctoare...) care sunt protejate de aceeasi siguranta sau
acelasi intrerupator. O instalatie cuprinde atatea circuite cate aparate de protectie cuprinde tabloul electric,
indiferent ca este vorbe de disjunctoare sau de sigurante cu cartus fuzibile

Reguli ce trebuiesc respectate

Fiecare circuit electric trebuie sa cuprinda un conductor de impamantare de aceeasi sectiune cu conductorii
de faza si nul.

Un circuit de iluminat nu trebuie sa aiba mai mult de 8 puncte de utilizare

Un circuit de prize poate cuprinde pana la: cel mult 8 prize daca este cablat la 2,5 mm si protejat printr-un
disjunctor de 20A sau un port-fuzibil de 16A; pana la cel mult 5 prize daca este cablat la 1,5mm si protejat de
un disjunctor de 16A

Circuitele specializate pentru masini de gatit sau plite electrice si masini de spalat rufe trebuie protejate cu un
intrerupator diferential de tip A

Diferentialele pentru celelalte circuite specializate (masina de spalat vase, cuptor electric sau congelator,
uscator de rufe sau boiler pot fi de tip A sau de tip AC)

In general, se prevede un circuit de iluminare si un circuit de prize pentru fiecare camera.Un circuit de incalzire
poate alimenta mai multe aparate, fara a depasi 5 aparate, cu o putere totala de 4600W.

Un tablou de repartitie este compus din:

• Dispozitivul sau dispozitivele diferentiale de mare sensibilitate (30 mA)


• O bara de pontaj de faza (un pieptene izolat)
• O bara de pontaj de neutru (un pieptene izolat)
• Intrerupatoare divisionare sau sigurante de circuit cu cartus faza+neutru
• O bara de impamantare
• Un tablou electric de asemenea poate primi si alte aparate
• Un diferential de sensibilitate medie (de exemplu 300 mA)
• Un intrerupator general
• Un releu pentru functionarea boilerului cu acumulatori in orele de relash
• Un transformator de sonerie
• Un programator de incalzire, un optimizor de consum.

Este recomandat sa nu se foloseasca in interiorul tabloului decat componente cu borne protejate

1. Alimentarea se efectueaza pe sus cu borne de alimentare si barete izolate


2. Firele de faza si nulul fiecarui circuit pleaca de la disjunctorul sau de protectie.
3. Odata ce ati instalat tabloul, fiecare circuit este reperat si marcat pentru a facilita operatiunile ulterioare.