Sunteți pe pagina 1din 39

1. Care metodă de laborator este utilizată mai des pentru determinarea proteinelor în alimente?

A. Metoda Soxhlet
B. Metoda Kjeldahl
C. Metoda Bertrand
D. Metoda Kreiss
E. Metoda Andrievschi
2. Cîte porţii de bucate trebuie cântărite pentru evaluarea obiectivă a masei lor medii la analiza de laborator?
A. 5 porţii
B. 7 porţii
C. 10 porţii
D. 15 porţii
E. 20 porţii
3. Care este termenul maximal pentru expedierea probelor de bucate( în afară de coctailurile care conţin produse lactate) în
laborator în scopul analizei compoziţiei chimice şi valorii energetice?
A. 4-5 ore
B. 3-7 ore
C. 2-3 ore
D. 1-2 ore
E. 0,5-1 ora
4. Indicati principiul metodei de determinare a reziduului uscat a probelor de bucate gata?
A. Uscarea în etuvă
B. Uscarea în nişe de tiraj
C. Uscarea în exicator
D. Se determină reieşind din diferenţa probelor de analizat, până şi după uscare, acestea fiind uscate pînă la o masă
constantă
E. Uscarea la soare pînă la schimbarea culorii probei
5. Pe ce este bazat principiul de determinare a conţinutului de proteine prin metoda Kjeldahl în probele de bucate?
A. Pe determinarea sodiului
B. Pe determinarea azotului
C. Pe determinarea dioxidului de carbon
D. Pe determinarea oxigenului
E. Pe determinarea calciulu
6. Numiţi coeficientul de recalculare a amoniacului în azot la determinarea proteinelor în probele de bucate prin metoda
Kjeldahl ?
A. 0,01
B. 0,1
C. 0,0014
D. 0,001
E. 0,05
7. Numiţi coeficientul de recalculare a azotului în proteine la determinarea proteinelor în probele de bucate prin metoda
Kjeldahl?
A. 0,01
B. 6,25
C. 3,3
D. 4,7
E. 5,5
8. Numiţi metoda de determinare a lipidelor în probele de bucate gata:
A. Metoda Kjeldahl
B. Metoda Tillmanns
C. Metoda Juravliov
D. Metoda Kreiss
E. Metoda Soxhlet în modificatiea lui Ruşkovski
9. Care este principiul metodei Soxhlet de determinare a lipidelor în probele de bucate?
A. Eliminarea lipidelor cu acid azotic
B. Titrarea lipidelor cu hidroxid de sodiu
1
C. Extragerea lipidelor cu eter etilic şi calcularea lor reieşind din diferenţa masei probei până şi după extragere
D. Extragerea lipidelor cu acid sulfuric si calcularea ulterioara respectiva
E. Extragerea cu permanganat de potasiu
10. Numiţi principiul metodei de determinare a conţinutului total de săruri minerale(cenuşii) în bucate la analiza de laborator în
scopul aprecierii compoziţiei chimice şi valorii energetice ?
A. Detreminarea cenuşii cu ajutorul eterului etilic
B. Determinarea cenuşii, rămase după calcinarea şi incinerarea probei de reziduu uscat
C. Determinarea cenuşii cu ajutorul reactivului Tillmanns
D. Determinarea cenuşii prin metoda Juravliov
E. Determinarea cenuşii cu hidroxid de sodium
11. Numiţi coeficientul folosit la calcularea cantităţii totale de săruri minerale în proba felului întîi de bucate ?
A. 0,012 sau 1,2% din masa totală a felului de bucate
B. 0,01 sau 1,0% din masa totală a felului de bucate
C. 0,005 sau 0,5% din masa totală a felului de bucate
D. 0,003 sau 0,3% din masa totală a felului de bucate
E. 0,002 sau 0,2% din masa totală a felului de bucate
12. Numiţi coeficientul folosit la calcularea cantităţii totale de săruri minerale în probele felurilor II de bucate şi a gustărilor
reci ?
A. 0,012 sau 1,2% din masa totală a felului de bucate
B. 0,01 sau 1,0% din masa totală a felului de bucate
C. 0,005 sau 0,5% din masa totală a felului de bucate
D. 0,003 sau 0,3% din masa totală a felului de bucate
E. 0,002 sau 0,2% din masa totală a felului de bucate
[2](91); [3] (252)
13. Numiţi coeficientul folosit la calcularea cantităţii totale de săruri minerale în probele de bucate dulci ?
A. 0,012 sau 1,2% din masa totală a felului de bucate
B. 0,01 sau 1,0% din masa totală a felului de bucate
C. 0,005 sau 0,5% din masa totală a felului de bucate
D. 0,003 sau 0,3% din masa totală a felului de bucate
E. 0,002 sau 0,2% din masa totală a felului de bucate
[2](91)
14. Ce cantitate (în %) se scade din datele teoretice privind cantitatea proteinelor în proba de bucate pentru obţinerea datelor
minimal admisibile?
A. 12%
F. 9%
G. 6%
H. 3%
I. 1%
[2](91)
15. Ce cantitate (în %) se scade din datele teoretice privind cantitatea lipidelor în proba de bucate pentru obţinerea datelor
minimal admisibile?
A. 12%
J. 9%
K. 6%
L. 3%
M. 1%
[2](91)
16. Ce cantitate (în %) se scade din datele teoretice privind cantitatea glucidelor în proba de bucate pentru obţinerea datelor
minimal admisibile?
A. 12%
N. 9%
O. 6%
P. 3%
Q. 1%
[2](91)
17. În cazul cărei diferenţe dintre rezultatele analizelor de laborator a bucatelor gata şi datele minime admise se consideră că
meniul de repartiţie a fost respectat?

2
A. ±25%
R. ±20%
S. ±15%
T. ±10%
U. ±5%
[2](91)
18. Care grupă de aditivi alimentari este folosită pentru prevenirea râncezirii grăsimilor alimentare?
A. Acidifianţii
B. Antioxidanţii
C. Umectanţii
D. Emulgatorii
E. Sechestranţii
(Materialele prelegerii)
19. Care aditiv alimentar se utilizează în producerea mezelurilor?
A. Tartrazina
B. Zaharina
C. Clorura de calciu
D. Benzoatul de sodiu
E. Nitritul de sodiu
[1](329-330)
20. Care este mecanismul principal de acţiune a pesticidelor organo-fosforate?
A. Blocarea glucozo-6-fosfatdehidrogenazei
B. Blocarea fructozo-6-fosfatdehidrogenazei
C. Hemoliza eritrocitelor
D. Blocarea catalazei
E. Blocarea acetilcolinesterazei
[1] (468)
21. Care pesticide din cele enumerate sunt cele mai stabile, se acumulează în ţesutul adipos, pot să se elimine cu laptele
animalelor ori cu laptele matern?
A. Pesticidele organo-fosforate
B. Pesticidele organo-clorurate
C. Pesticidele din grupul acidului carbamic
D. Piretroidele de sinteză
E. Pesticidele biologice
[1] (466-477)
22. Numiţi pesticidele cu toxicitatea acută excesivă (la administrarea perorală animalelor de laborator):
A. Cu DL50 mai mică de 50 mg/kg
B. Cu DL50 între 50-200 mg/kg
C. Cu DL50 între 200-1000 mg/kg
D. Cu DL50 mai mare de 1000 mg/kg
E. Cu DL50 între 1000-5000 mg/kg
[2] (269); [3] (79-80)
23. Numiţi pesticidele cu toxicitatea acuta medie (la administrarea perorală animalelor de laborator):
A. Cu DL50 mai mică de 50 mg/kg
B. Cu DL50 între 50-200 mg/kg
C. Cu DL50 între 200-1000 mg/kg
D. Cu DL50 mai mare de 1000 mg/kg
E. Cu DL50 între 1000-5000 mg/kg
[2] (269); [3] (79-80)
24. Numiţi pesticidele cu gradul de cumulare excesivă (după coeficientul de cumulare):
A. Cu coeficientul de cumulare mai mic de 1,0
B. Cu coeficienţii de cumulare 1-3
C. Cu coeficienţii de cumulare 3-5
D. Cu coeficienţii de cumulare mai mari de 5
E. Cu coeficienţii de cumulare mai mari de 1,0
[2] (270); [3] (79-80)
3
25. Numiţi pesticidele cu gradul de cumulare medie (după coeficientul de cumulare):
A. Cu coeficientul de cumulare mai mic de 1,0
B. Cu coeficienţii de cumulare 1-3
C. Cu coeficienţii de cumulare 3-5
D. Cu coeficienţii de cumulare mai mari de 5
E. Cu coeficienţii de cumulare mai mari de 1,0
[2] (270); [3] (81)
26. Numiţi pesticidele cu gradul de cumulare slab pronunţat:
A. Cu coeficientul de cumulare mai mic de 1,0
B. Cu coeficienţii de cumulare 1-3
C. Cu coeficienţii de cumulare 3-5
D. Cu coeficienţii de cumulare mai mari de 5
E. Cu coeficienţii de cumulare mai mari de 1,0
[2] (270); [3] (81)
27. Numiţi pesticidele persistente în mediul înconjurător (după perioada de semidezagregare) conform clasificării în vigoare:
A. Perioada de semidezagregare 1-2 ani
B. Perioada de semidezagregare 1-1,5 ani
C. Perioada de semidezagregare 6 luni -1 an
D. Perioada de semidezagregare 1-6 luni
E. Perioada de semidezagregare pînă la o lună
[2] (270); [3] (81)
28. Ce prezintă termenul de siguranţă la utilizarea pesticidelor în agricultură?
A. Termenul de la introducerea în sol a seminţelor pînă la prima prelucrare cu pesticide
B. Termenul pentru prelucrările ulterioare
C. Perioada de la ultima prelucrare a culturii agricole cu pesticide şi pînă la recoltare
D. Perioada de timp pe parcursul căreia are loc prelucrarea culturii agricole cu pesticide
E. Intervalul de timp între doua prelucrări a culturii cu pesticide diferite
[2] (271)
29. În care caz la examenul organoleptic al probei de produs agroalimentar prelucrat cu pesticide deja se trage concluzia despre
imposibilitatea folosirii lotului în scopuri alimentare?
A. Mirosul străin este mai mare de 1 grad
B. Mirosul străin este mai mare de 2 grade
C. Mirosul străin este mai mare de 4 grade
D. Mirosul străin este mai mare de 6 grade
E. Mirosul străin este mai mare de 8 grade
[2] (276); [3] (86)
30. Cum poate fi folosit laptele cu conţinut sporit de pesticide organoclorurate?
A. Pentru fabricarea smîntînei
B. Pentru fabricarea laptelui pasteurizat pentru consum
C. Pentru producerea laptelui degresat
D. Pentru producerea chefirului gras
E. Pentru producerea brînzei de vaca grase
[2] (276); [3] (88)
31. Care este suprafaţa minimă a unui obiectiv alimentar industrial, care trebuie înverzită în conformitate cu cerinţele de igienă
în vigoare?
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
[2] (312)
32. Care este numărul formularului statistic pentru avizul cu privire la repartizarea lotului de pământ pentru construcţia unui
obiectiv alimentar?
A. f. nr. 300/e
B. f. nr. 301/e
C. f. nr. 303/e
D. f. nr. 305/e
4
E. f. nr. 306/e
[2] (307)
33. Care sunt dimensiunile zonelor de protecţie sanitară pentru obiectivele alimentare industriale?
A. de la 200 până la 400 m
B. de la 200 până la 1000 m
C. de la 100 până la 400 m
D. de la 50 până la 500 m
E. de la 50 până la 300 m
[1] (482);[2] (305-306)
34. Câţi ani trebuie să treacă după folosirea terenului pentru gunoişti, cimitire pentru oameni şi animale, până la momentul
când se permite construcţia unui obiectiv alimentar?
A. 30 ani
B. 20 ani
C. 15 ani
D. 10 ani
E. 5 ani
[1] (482);[2] (305-306)
35. Care este distanţa minimă permisă dintre temelia obiectivului alimentar şi nivelul apelor freatice?
A. Nu mai mică de 0,5 m
B. Nu mai mică de 1,0 m
C. Nu mai mică de 1,5 m
D. Nu mai mică de 2,0 m
E. Nu mai mică de 2,5 m
[1] (482)
36. Care coeficient de înclinare a teritoriului este recomandat pentru un obiectiv alimentar industrial?
A. 0,002-0,06
B. 0,002-0,07
C. 0,001-0,08
D. 0,003-0,09
E. 0,003-0,05
[2] (312)
37. Care este coeficientul de luminozitate recomandat pentru majoritatea încăperilor de producţie şi cele administrative într-un
obiectiv alimentar industrial?
A. 1:2-1:4
B. 1:4-1:6
C. 1:6-1:8
D. 1:8-1:10
E. 1:10-1:12
[2] (312)
38. Care este diametrul găurilor plaselor de metal care se recomandă de a fi aşezate în partea de jos a pereţilor şi sub podele în
scopul prevenirii pătrunderii rozătoarelor?
A. Nu mai mare de 12 mm
B. Nu mai mare de 14 mm
C. Nu mai mare de 16 mm
D. Nu mai mare de 18 mm
E. Nu mai mare de 20 mm
[3] (176)
39. Care, de regulă, trebuie să fie înălţimea etajelor unui magazin alimentar?
A. 2,4 m
B. 2,6 m
C. 2,9 m
D. 3,0 m
E. 3,3 m
[2] (334)
40. Care trebuie să fie dimensiunea minimă a trecerii libere la locul de muncă al vînzătorului într-un magazin alimentar?
A. 0,5 m
B. 0,7 m
C. 0,9 m
5
D. 1,2 m
E. 1,5 m
[2] (335)
41. Care este suprafaţa totală maximală a sălilor de comerţ a magazinului alimentar universal, unde se prevede doar un singur
loc de descărcare?
A. Pînă la 100 m2
B. Pînă la 200 m2
C. Pînă la 300 m2
D. Pînă la 400 m2
E. Pînă la 500 m2
[2] (335)
42. Care trebuie să fie lăţimea şi înălţimea intrărilor într-un magazin alimentar amplasat într-un bloc locativ?
A. Nu mai mici de 1,1 şi 2,0 m respectiv
B. Nu mai mici de 1,2 şi 2,1 m respectiv
C. Nu mai mici de 1,3 şi 2,2 m respectiv
D. Nu mai mici de 1,3 şi 3,3 m respectiv
E. Nu mai mici de 1,5 şi 3,5 m respectiv
[2] (335)
43. Care trebuie să fie suprafaţa minimă a oricărei încăperi (în afară de anexele sanitare, casieria principală şi unele încăperi
tehnice) într-un magazin alimentar?
A. 4 m2
B. 5 m2
C. 6 m2
D. 7 m2
E. 8 m2
[2] (337)
44. Care este iluminatul artificial recomandat în depozitul unui magazin alimentar?
A. 50 lx
B. 100 lx
C. 200 lx
D. 300 lx
E. 400 lx
[2] (340)
45. Care tebuie să fie înălţimea încăperilor de producere şi pentru consumatori într-o cantină cu numărul de locuri mai mare de
150?
A. 3,0 m
B. 3,3 m
C. 3,5 m
D. 4,0 m
E. 4,2 m
[2] (327)
46. Care trebuie să fie înălţimea încăperilor pentru păstrarea şi depozitarea alimentelor într-un obiectiv de alimentaţie publică?
A. Nu mai mică de 2,0 m
B. Nu mai mică de 2,3 m
C. Nu mai mică de 2,5 m
D. Nu mai mică de 2,7 m
E. Nu mai mică de 2,9 m
[2] (327-328)
47. Care trebuie să fie adîncimea sasului comun pentru camerele frigorifice într-un obiectiv de alimentaţie publică?
A. 1,0 m
B. 1,2 m
C. 1,4 m
D. 1,6 m
E. 1,8 m
[2] (328)
48. Care trebuie să fie înălţimea peretelui de separare dintre spălătoria pentru vesela de cantină şi cea pentru inventarul şi
vesela de bucătărie într-un obiectiv de alimentaţie publică în cazul, cînd nu este posibil de avut spălătoria complet separată?
A. Nu mai mică de 1,6 m
6
B. Nu mai mică de 1,5 m
C. Nu mai mică de 1,4 m
D. Nu mai mică de 1,3 m
E. Nu mai mică de 1,2 m
[2] (329)
49. Cu cît trebuie să depăşească dimensiunile hotelor de ventilare locală dimensiunile utilajului tehnologic într-o cantină?
A. 0,2 m
B. 0,4 m
C. 0,5 m
D. 0,7 m
E. 0,9 m
[2] (333)
50. Monomerii cărui polimer din cei enumăraţi se consideră că posedă însuşiri cancerigene?
A. Polietilen
B. Polistiren
C. Clorura de polivinil
D. Polietilentereftalat
E. Fluoroplaste,
[Prelegerile pe igiena materialelor sintetice destinate contactului cu alimentele]
51. Care este temperatura optimală pentru obţinerea glazurii destinată acoperirii vaselor de lut?
A. 800°C
B. 900°C
C. 1000°C
D. 1100°C
E. 1200°C
[3] (183)
52. În care caz la analiza sanitaro-chimică(investigaţiile organoleptice) a veselei din mase plastice destinate contactului cu
alimentele se foloseşte metoda sorbţiei?
A. Alimentul va avea umiditatea mai sporită de 20%
B. Alimentul va avea umiditatea pînă la 20%
C. Alimentul va avea umiditatea pînă la 15%
D. Alimentul va avea umiditatea mai sporita de 15%
E. Alimentul va avea umiditatea mai sporită de 10%
[2](344); [3] (187)
53. Care mediu de modelare se recomandă de folosit la analiza organoleptică a mostrelor de veselă din mase plastice în cazul
cînd se preconizează păstrarea produselor sărate din carne şi peşte?
A. Soluţie 1% de acid acetic
B. Soluţie 0,3 de acid lactic
C. Soluţie 3,0% de acid lactic
D. Soluţie 5% de clorură de sodiu
E. Soluţie 2% de acid citric
[2](345); [3] (187)
54. Care este cantitatea(ponderea) de plumb permisă în aluminiu şi în aliajele de crom şi nichel folosite la fabricarea veselei
pentru alimente?
A. Nu mai mare de 0,05%
B. Nu mai mare de 0,035%
C. Nu mai mare de 0,025%
D. Nu mai mare de 0,015%
E. Nu mai mare de 0,005%
[1](494-495)
55. Care este cantitatea(ponderea) cuprului admisă în vesela din aliajele de crom şi nichel şi cea din aluminiu?
A. Nu mai mare de 3,5%
B. Nu mai mare de 4,0%
C. Nu mai mare de 4,5%
D. Nu mai mare de 5%
E. Nu mai mare de 10%
[1](494-495)

7
56. Numiţi nivelul maximal de termostabilitate a poliolefinelor destinate fabricării maselor plastice pentru contactul cu
alimentele?
A. 120-150°C
B. 110-150°C
C. 100-140°C
D. 100-130°C
E. 100-120°C
[1] (497)
57. Numiţi polimerul care face parte din grupa poliamidelor?
A. Capron
B. Polietilen
C. Polipropilen
D. Poliizobutilen
E. Lavsan
(Materialul prelegerii)
58. Numiţi polimerul care face parte din grupa răşinilor polieterice?
A. Capron
B. Polietilen
C. Polipropilen
D. Poliizobutilen
E. Lavsan
(Materialul prelegerii)
59. Numţi polimerii în baza cărora se confecţionează sticla organică?
A. Poliolefinele
B. Poliacrilatele
C. Polistirenul
D. Poliamidele
E. Răşinele eterice
(Materialul prelegerii)
60. Numiţi materialul polimeric pentru contactul cu alimentele obţinut în baza materiei prime naturale?
A. Polistirenul
B. Poliamidele
C. Celofanul
D. Lavsanul
E. Poliolefinele
(Materialul prelegerii)
61. Numiţi termenul maximal de păstrare a laptelui pasteurizat la fabrică până la îmbutelierea după care este necesar de repetat
pasteurizarea.
A. Două ore
B. Patru ore
C. Şase ore
D. Opt ore
E. Zece ore
[2] (415)
62. Indicaţi la ce etapă medicul - igienist trebuie să controleze funcţionarea clapetei reversibile a unui aparat în fabrica de lapte.
A. Recepţia laptelui achiziţionat
B. Filtrarea laptelui achiziţionat
C. Pasteurizarea laptelui achiziţionat
D. Păstrarea laptelui pasteurizat
E. Îmbutelierea laptelui pasteurizat
[2] (414-415)
63. Care este durata minimală a staţionării aparatelor şi utilajului tehnologic la fabrica de lapte din cauza eventualelor defecte,
după care amestecurile deja pasteurizate preconizate pentru pregătirea brânzei de vaci trebuie din nou supuse pasteurizării
A. 30 min
B. 1,5 ore
C. 2 ore
D. 3 ore
E. 4 ore
[Materialul prelegerii]

8
64. Care este periodicitatea controlului eficienţei pasteurizării prin metoda microbiologică a laptelui pentru fiecare
pasteurizator la fabrica de lapte.
A. O dată la 5 zile
B. O dată la 10 zile
C. O dată la 15 zile
D. O dată la 20 zile
E. O dată în lună
[2] (414)

65. Care este temperatura de răcire a laptelui după pasteurizare în conformitate cu regulile sanitare?
A. 00C
B. 20C
C. 40C
D. 60C
E. 80C
[2] (415)
66. Care este termenul de păstrare în laboratorul fabricii de lapte a rondelelor de filtrare folosite la analiza laptelui achiziţionat
în scopul determinării gradului de impurificare mecanică?
A. 2 zile
B. 3 zile
C. 4 zile
D. 5 zile
E. 10 zile
[2] (412)
67. Ce prezintă procesul de normalizare a laptelui la fabrica respectivă în scopul obţinerii laptelui pasteurizat pentru consum?
A. Un procedeu de păstrare a laptelui achiziţionat
B. Repartizarea uniformă a grăsimii în toată masa de lapte
C. Preîncălzirea laptelui în scopul filtrării
D. Purificarea laptelui
E. Aducerea cantităţii de grăsime pînă la cerinţele documentului normativ
[2] (412)
68. Ce prezintă procesul de omogenizare a laptelui la fabricarea laptelui pasteurizat pentru consum?
A. Un procedeu de păstrare a laptelui achiziţionat
B. Repartizarea uniformă a grăsimii în toată masa de lapte
C. Preîncălzirea laptelui în scopul filtrării
D. Purificarea laptelui
E. Aducerea cantităţii de grăsime pînă la cerinţele documentului normativ
[2] (413)
69. Cînd trebuie efectuată normalizarea laptelui în procesul fabricării laptelui pasteurizat pentru consum?
A. Pînă la pasteurizare
B. După pasteurizare
C. După răcirea laptelui pasteurizat
D. În procesul omogenizării
E. După preambalare
[2] (411-413)
70. La fabricarea cărui produs lactat acid din cele enumerate maielele conţin streptococi acidolactici mezofili, bacterii
acidolactice termofile, drojdii(levuri), bacterii acidoacetice?
A. Lapte bătut
B. Chefir
C. Brînză de vacă
D. Smîntînă
E. Iaurt
[2] (216)
71. Care regim de tratament termic este, de regulă, folosit la fabricarea produsului lactat acid lichid ,,reajenka”?
A. 80°C timp de 30 secunde
B. 85°C timp de 1-2 minute
9
C. 95°C timp de 3-5 ore
D. 95°C timp de 30 minute
E. 90°C timp de 20 minute
[2] (416)
72. În cazul cărei metode de obţinere a brînzei de vaci, mai rar folosite, la etapa finală de preparare a brînzei de vaci degresate
se adaugă frişca grasă proaspăt pasteurizată?
A. Metoda prin acidifiere şi adăugarea enzimei coagulante
B. Metoda prin acidifiere şi încălzirea coagulului
C. Metoda de flux continuu
D. Metoda clasică
E. Metoda separată
[2] (417)
73. Care este de obicei cantitatea de cheag adăugată la o tonă de lapte în cazul fabricării brînzei de vaci prin metoda de
acidifiere şi adăugare a enzimei coagulante?
A. 0,8-0,9g
B. 1,0-1,2g
C. 1,2-1,4g
D. 2,0-3,0g
E. 3,0-4,0g
[2] (418)
74. Care este durata minimă de fierbere a săculeţelor de lavsan folosite la fabricarea brînzei de vaci în cazul lipsei dotării cu
aparate respective?
A. 5-7 minute
B. 7-10 minute
C. 10-15 minute
D. 2-3 minute
E. 3-5 minute
[2] (419)
75. Cu cîte complete de îmbrăcăminte sanitară trebuie sa fie aprovizionaţi angajaţii obiectivelor industriei laptelui?
A. Un complet
B. 1-2 complete
C. 2 complete
D. 3 complete
E. 4 complete
[2] (421)
76. Care trebuie să fie distanţa minimală dintre stivele cu carne şi instalaţiile de răcire în spaţiile frigorifice ale combinatului de
carne?
A. 15 cm
B. 30 cm
C. 50 cm
D. 75 cm
E. 1,0 m
[2] (435)

77. Care trebuie să fie înălţimea minimă a suporturilor pentru păstrarea stivelor cu carne în spaţiile frigorifice ale obiectivelor
industriei cărnii?
A. 8 cm
B. 10 cm
C. 15 cm
D. 20 cm
E. 25 cm
[2] (435)

78. Care trebuie să fie cota-parte a capacităţii carantinei faţă de capacitatea totală a parcului de animale într-un combinat de
carne?
A. 20%
B. 25%
C. 10%
D. 5%
10
E. 1%
[2] (427)
79. Care trebuie să fie cota-parte a capacităţii izolatorului faţă de capacitatea totală a parcului de animale într-un combinat de
carne?
A. 20%
B. 25%
C. 10%
D. 5%
E. 1%
[2] (427)
80. Care trebuie să fie zona de protecţie sanitară pentru combinatele de carne cu capacitatea parcului de animale mai mare de
1000 de capete?
A. 1000 m
B. 500 m
C. 300 m
D. 100 m
E. 50 m
[2] (424)
81. Care trebuie să fie zona de protecţie sanitară pentru întreprinderile de producere a cărnii afumate?
A. 1000 m
B. 500 m
C. 300 m
D. 100 m
E. 50 m
[2] (424)
82. Care trebuie să fie zona de protecţie sanitară pentru fabricile de mezeluri cu capacitatea mai mare de 3 tone într-un schimb?
A. 1000 m
B. 500 m
C. 300 m
D. 100 m
E. 50 m
[2] (424)
83. Care este norma de apă folosită cu scopuri sanitare în halele de tăiere a animalelor şi a prelucrării intestinelor a unui
combinat de carne?
A. 11 l/m2
B. 9 l/m2
C. 6 l/m2
D. 3 l/m2
E. 1 l/m2
[2] (426)
84. Care este norma de apă folosită cu scopuri sanitare în halelele blocului carne-grăsimi a combinatului de carne în afară de
secţia de tăiere a animalelor şi de prelucrare a intestinelor?
A. 11 l/m2
B. 9 l/m2
C. 6 l/m2
D. 3 l/m2
E. 1 l/m2
[2] (426)
85. Numiţi linia tehnologică din combinatul de carne unde trichineloscopia este obligatorie?
A. Linia de tăiere şi de prelucrare a bovinelor
B. Linia de tăiere şi de prelucrare a cabalinelor
C. Linia de tăiere şi de prelucrare a ovinelor
D. Linia de tăiere şi de prelucrare a porcinelor
E. Linia de tăiere şi de prelucrare a păsărilor
[2] (431)
86. Numiţi temperatuta maximală permisă în cuter la pregătirea tocăturii pentru fabricarea mezelurilor.
A. 25°C
11
B. 20°C
C. 18°C
D. 15°C
E. 10°C
[2] (434)
87. Numiţi regularitatea efectuării analizelor chimice şi bacteriologice a apei potabile folosite la producerea cărnii în cazul
racordării la sistemul centralizat de alimentare cu apă?
A. Nu mai rar de o dată în semestru
B. Nu mai rar de o dată în trimestru
C. Nu mai rar de o dată în lună
D. Nu mai rar de o dată la 20 zile
E. Nu mai rar de o dată la 10 zile
[2] (426)
88. Numiţi regularitatea efectuării analizelor chimice şi bacteriologice a apei potabile folosite la producerea cărnii în cazul cînd
combinatul dispune de o sursă proprie de alimentare cu apă?
A. Nu mai rar de o dată în semestru
B. Nu mai rar de o dată în trimestru
C. Nu mai rar de o dată în lună
D. Nu mai rar de o dată la 20 zile
E. Nu mai rar de o dată la 10 zile
[2] (426)
89. Numiţi numărul raţiei alimentaţiei profilactice distribuite salariaţilor, care lucrează în condiţii cu temperatura aerului
ridicată şi radiaţii termice intensive?
A. nr. 1
B. nr. 3
C. nr. 5
D. nr. 7
E. nr. 8
(Materialul prelegerii)
90. Care raţie a alimentaţiei profilactice trebuie să fie eliberată salariaţilor care lucrează a recoltarea tutunului, fabricarea
produselor de tutun, mahorcă şi nicotină?
A. nr. 1
B. nr. 3
C. nr. 5
D. nr. 7
E. nr. 8
(Materialul prelegerii)
91. În care cazuri salariaţilor trebuie să le fie distribuite câte 2 g de pectine sub formă de produse alimentare vegetale
conservate, îmbogăţite cu aceste substanţe sau sucuri naturale cu pulpă (nectaruri)?
A. Contactul cu fosforul
B. Contactul cromul
C. Contactul cu compuşii anorganici ai plumbului
D. Contactul cu antibioticele
E. Activitatea în condiţiile temperaturii înalte
(Materialul prelegerii)
92. Care raţie a alimentaţiei profilactice trebuie să fie distribuită salariaţilor, care execută lucrări de producere a pietrei de var?
A. nr. 1
B. nr. 2
C. nr. 3
D. nr. 4
E. nr. 5
(Materialul prelegerii)
93. Care raţie a alimentaţiei profilactice trebuie să fie distribuită salariaţilor, care execută lucrări de extragere a materialelor de
construcţie în subteran ?
A. nr. 1
B. nr. 2
C. nr. 3
12
D. nr. 4
E. nr. 5
(Materialul prelegerii)

94. În ce cazuri în condiţii extrem de nocive muncitorii trebuie să primească raţia nr. 4 de alimentaţie profilactică?
A. Munca în condiţiile contactului cu cromul şi compuşii lui
B. Contactul cu fosforul şi compuşii lui
C. Producerea hidrocarburilor clorurare
D. Munca în condiţii cu presiune atmosferică sporită
E. Contactul cu compuşii organici şi neorganici ai plumbului
[2] (481)

95. Care raţie de alimentaţie profilactică este destinată muncitorilor expuşi contactului cu plumbul şi compuşii lui în condiţii
extrem de nocive?
A. nr. 1
B. nr. 2
C. nr. 3
D. nr. 4
E. nr. 5
[1] (372); [2 ] (475)
96. Care raţie a alimentaţiei profilactice (AP) este utilizată în condiţii extrem de nocive în cazul contactului cu radionuclizii şi
sursele de radiaţie ionizantă?
A. Raţia AP nr.1
B. Raţia AP nr.2
C. Raţia AP nr.3
D. Raţia AP nr.4
E. Raţia AP nr.5
[1] (372); [2] (474)
97. Cînd trebuie propusă raţia profilactică respectivă persoanelor care lucrează în condiţii de presiune înaltă?
A. În orice perioadă a lucrului
B. La începutul lucrului
C. În primul repaos
D. După perioada de ieşire din ecluză
E. La al doilea repaos
[2] (473); [3] (210)
98. Cum se numeşte prima fază de biotransformare a noxelor nimerite în organismul uman prin intermediul produselor
alimentare?
A. Faza reacţiilor de oxidare
B. Faza reactiilor de reducere
C. Faza reacţiilor de epoxidare
D. Faza reacţiilor de metabolizare
E. Faza reacţiilor de conjugare
(Materialul prelegerii)
99. Cum se numeşte faza a doua de biotransformare a noxelor nimerite în organismul uman prin intermediul produselor
alimentare?
A. Faza reacţiilor de oxidare
B. Faza reactiilor de reducere
C. Faza reacţiilor de epoxidare
D. Faza reacţiilor de metabolizare
E. Faza reacţiilor de conjugare
(Materialul prelegerii)
100. Care este rezultatul final al metabolizării substanţelor chimice organice nimerite în organismul uman cu alimentele?
A. Formarea substanţelor reduse
B. Formarea epoxizilor
C. Transformarea substanţelor lipofile în metaboliţi hidrofili
D. Formarea diferitelor conjugate, care pot fi eliminate din organism
13
E. Formarea unor substanţe noi unite cu metalele
(Materialul prelegerii)
101. Care este rezultatul final al detoxifierii noxelor în organismul uman?
A. Formarea substanţelor reduse
B. Formarea epoxizilor
C. Transformarea substanţelor lipofile în metaboliţi hidrofili
D. Formarea diferitelor conjugate, care pot fi eliminate din organism
E. Formarea unor substanţe noi unite cu metalele
(Materialul prelegerii)
102. Care este organul principal din organismul uman, unde are loc detoxifierea noxelor nimerite cu produsele
alimentare?
A. Creierul
B. Ficatul
C. Inima
D. Pancreasul
E. Plămînii
(Materialul prelegerii)
103. Care este cantitatea maximală a sării de bucătărie permisă zilnic unei persoane cu hipertensiune?
A. 5g
B. 8 g
C. 10 g
D. 12 g
E. 14 g
[Prelegea pe alimentaţia dietetică]
104. Care dietă este indicată în cazurile de obezitate?
A. Dieta nr.8
B. Dieta nr. 6
C. Dieta nr. 3
D. Dieta nr. 2
E. Dieta nr. 1
[1] (379); [2] (499)
105. Care dietă din cele enumerate este folosită în cazul maladiilor cardiovasculare?
A. Dieta nr. 11
B. Dieta nr. 10
C. Dieta nr. 9
D. Dieta nr. 7
E. Dieta nr. 5
[1] (379); [2] (500)
106. Care trebuie să fie suprafaţa minimală a unui bufet al secţiei spitaliceşti?
A. Nu mai mică de 5 m2
B. Nu mai mică de 7 m2
C. Nu mai mică de 9 m2
D. Nu mai mică de 11 m2
E. Nu mai mică de 14 m2
[2] (509)
107. Care este ponderea optimală a locurilor în sufrageria(sala de servire) a bufetului secţiei spitaliceşti faţă de numărul
paturilor pentru pacienţi a secţiei respective?
A. 20-30 %
B. 30-40 %
C. 40-50 %
D. 50-60 %
E. 60-70 %
[2] (510)
108. Care este suprafaţa minimă pentru un pacient în sufrageria bufetului secţiei spitaliceşti?
A. 1,0 m2
B. 1,5 m2
C. 2,0 m2
14
D. 2,5 m2
E. 3,0 m2
[2] (510)
109. Cine dintre următorii angajaţi are îndatorirea de serviciu de a calcula periodic compoziţia chimică şi valoarea
energetică a dietelor utilizate în instituţia medico-sanitară publică?
A. Medicul-dietetician
B. Asistenta-dieteticiana
C. Bucătarul-şef
D. Magazinerul
E. Bucătarul de serviciu
[2] (504)
110. Care trebuie să fie cantitatea totală de mere consumate pe parcursul zilei în cazul aşa numitei diete „de descărcare”
sau „de cruţare”?
A. 500 g
B. 700 g
C. 900 g
D. 1,2 kg
E. 1,5 kg
[3] (215)
111. În cazul cărei diete, destinate pacienţilor cu maladii acute şi cronice ale intestinelor însoţite de diaree abundentă
sunt strict limitaţi excitanţii mecanici, termici ţi chimici, inclusiv glucidele uşor asimilabile?
A. Dieta nr.2
B. Dieta nr.4
C. Dieta nr.6
D. Dieta nr.8
E. Dieta nr.10
[2] (496-497)

112. Cine duce evidenţa dosarelor secţiei igiena alimentaşiei în conformitate cu nomenclatorul aprobat?
A. Medicul-igienist
B. Unul din asistenţii medicului-igienist
C. Şeful secţiei sanitare
D. Medicul laborant
E. Şeful secţiei
[2] (283-295)
113. În care cazuri de intoxicaţii alimentară pot fi prezente următoarele simptoame: dereglări ale văzului, greaţă, vomă,
diaree sau, din contra, constipaţie, afecţiunea boltei palatine, limbii, faringelui, laringelui, dereglarea vorbirii până la afazie,
temperatura corpului nu corespunde pulsului?
A. Toxiinfecţii alimentare cu microbi potenţial patogeni
B. Toxicoze cu toxinele stafilococilor.
C. Botulism.
D. Micotoxicoze.
E. Intoxicaţii cu ciuperci otrăvitoare.
[1] (427-431)
114. Care micotoxină se normează de regulă, în pireuri, gemuri, sucuri din fructe?
A. Aflatoxinele
B. Zearalenona
C. Vomitoxina
D. Patulina
E. Ohratoxinele
[2] (457)
115. Care micotoxină se normează în lapte?
A. Aflatoxina B1
B. Aflatoxina M1
C. Zearalenona
D. Vomitoxina
E. Patulina

15
[2] (457)
116. În cazul contaminării şi dezvoltării căror microorganisme pe suprafaţa bucatelor apare o peliculă de culoare
cenuşie?
A. Cl. botulinum
B. Salmonella enteritidis
C. Cl. perfringens
D. Bac. cereus
E. S. aureus
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare]
117. Care dintre microorganismele enumărate mai jos în cazul unei toxiinfecţii alimentare pot provoca blocarea
funcţionării rinichilor
A. Proteus
B. Coliformii enteropageni
C. Coliformii enteroinvazivi
D. Coliformii enterotoxigeni
E. Coliformii enterohemoragici
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare]
118. Cu care alimente sunt legate toxiinfecţiile cauzate de V. Parahaemoliticus?
A. Peştele şi derivatele lui
B. Pastele făinoase
C. Carnea şi derivatele ei
D. Conservele din legume şi fructe
E. Laptele şi produsele lactate
[1] (426)
119. Cu care salmonele este cauzată mai des salmoneloza apărută în rezultatul utilizării în alimentaţie a cărnii de
porcine?
A. S. gallinarum
B. S. newport
C. S. pullorum
D. S. cholerie suis
E. S. Dublin
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare]
120. Care este conţinutul de zahăr în faza lichidă a cremelor fierte?
A. 30%
B. 35%
C. 37%
D. 47%
E. 55%
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare]
121. Toxinele căror microorganisme provoacă toxicoze alimentare?
A. Bacteriile coliforme
B. Stafilococii patogeni
C. Cl. perfringens
D. Salmonella
E. Enterococii.
[1] (426-436)
122. Cu care microorganisme mai des este posibilă o contaminare endogenă a ouălor păsărilor palmipede ?
A. Salmonele
B. Cl. botulinum
C. Stafilococi
D. Iersinii
E. Vibrioni parahemolitici
[1] (255)
123. Care este durata fierberii produsului alimentar în scopul inactivării totale a enterotoxinelor stafilococilor ?
A. 15 min
B. 30 min
C. 1,5 ore
16
D. 2 ore
E. 2,5 – 3 ore
[1] (432)
124. În care cazuri intoxicaţiile alimentare poartă un caracter sezonier, iar tabloul clinic, de regulă, include următoarele
simptoame: greaţă, vomă care poate fi incoercibilă, icter, dereglări grave ale funcţiei ficatului?
A. Toxiinfecţii alimentare cu microbi potenţial patogeni
B. Toxicoze cu toxinele stafilococilor
C. Botulism
D. Micotoxicoze
E. Intoxicaţii cu ciuperci otrăvitoare
[1] (442-444)
125. Numiţi ciupercile care conţin acidul helvelic?
A. Buretele pestriţ
B. Amanita
C. Zbârciogul gras
D. Ghebele
E. Mânătărcile
[1] (443 - 444)
126. Numiţi alcaloizii care joacă rolul principal în cazurile de otrăvire cu măselăriţă?
A. Alcaloizi din grupul atropinei
B. Faloidina
C. Alfa, beta, gama – amanitinele
D. Acidul helvelic
E. Giromitrina
[1] (446)
127. Numiţi alimentul care în anumite condiţii poate conţine substanţa toxică “solanina”
A. Carnea
B. Peştele
C. Fasole
D. Cartofii
E. Morcovii
[1] (450)
128. Care este scopul reacţiei de aglutinare cu serul sângelui bolnavilor în cazurile de toxiinfecţii?
A. Confirmarea rolului etiologic al microbilor depistaţi în diverse materiale
B. Confirmarea rezultatelor negative a examenului microbiologic cu materialele analizate
C. Confirmarea diagnosticului în cazurile când examenul microbiologic n-a fost efectuat la timp
D. Stabilirea diagnosticului preventiv al intoxicaţiei alimentare
E. Excluderea rolului toxinelor în dezvoltarea maladiei.
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare]
129. În care maladie pentru confirmarea diagnosticului poate fi utilizat examenul microbiologic al conţinutului
duodenului ?
A. Aflatoxicoza
B. Otrăviri cu săruri de metal grele
C. Salmoneloza
D. Toxiinfecţii cauzate de Proteus
E. Botulism
[1] (413)
130. Care substanţă otrăvitoare se conţine în fasolea crudă?
A. Fazina
B. Solanina
C. Amigdalina
D. Giromitrina
E. Muscarina
[1] (449)
131. Numiţi autorul teoriei “Alimentaţiei adecvate”
A. A. A. Pocrovski
B. C. S. Petrovski
C. Karl Voit
17
D. Max Rubner
E. A. M. Ugolev
[Prelegerile pe nutriţie]
132. Numiţi autorul teoriei “Alimentaţiei echilibrate”.
A. A. A. Pocrovski
B. C. S. Petrovski
C. Karl Voit
D. Max Rubner
E. A. M. Ugolev
[Prelegerile pe nutriţie]; [1] ( 150 )
133. Care indice corelează mai bine cu masa totală de ţinut adipos al organismului şi este folosit mai des la studierea
stării de nutriţie?
A. Indicele Lorentz
B. Indicele Breitman
C. Indicele Danvenport
D. Indicele Quetelet
E. Indicele Pierre Paul Broca
[2] (55-64)
134. Care este grosimea pliului tricipital în cazul stării normale de nutriţie?
A. 5mm la bărbaţi şi 10mm la femei
B. 10mm la bărbaţi şi 15mm la femei
C. 15mm la bărbaţi şi 25mm la femei
D. 15mm la bărbaţi şi 30mm la femei
E. 20mm la bărbaţi şi 30mm la femei
[2] (55-64)
135. Numiţi starea organismului (de regulă a copiilor) cauzată de carenţa proteinelor în raţia alimentară:
A. Rahitism
B. Kwashiorkor
C. Distrofie alimentară
D. Marasm alimentar
E. Hemeralopie
[1] (47)
136. Care sunt cheltuielile de energie cauzate de acţiunea specifică dinamică a alimentelor în cazul unei alimentaţii
mixte?
A. 3 % din valoarea energetică a raţiei alimentare zilnice
B. 5 % faţă de valoarea metabolismului bazal
C. 10 % din valoarea metabolismului bazal
D. 15 % faţă de valoarea energetică a raţiei alimentare zilnice
E. 20 % faţă de valoarea metabolismului bazal
[1] [40-41]; [2] (20)
137. Cine pentru prima dată în lume a propus normativele de proteine, lipide şi glucide în alimentaţia omului ?
A. M. Rubner
B. Iu. Liebig
C. K. Voit
D. A. P. Dobroslavin
E. F.F. Erisman
[1] ( 23)
138. Care substanţă cu acţiune lipotropică trebuie să fie mai bine prezentată în alimentaţia persoanelor angajate în munca
intelectuală?
A. Metionina
B. Acidul asparagic
C. Acidul stearic
D. Alanina
E. Sodiul
[1] (367)
18
139. Cine dintre savanţii enumeraţi mai jos este considerat “tatăl ştiinţei despre nutriţie”?
A. I.P. Pavlov
B. I.M. Secenov
C. Antoine Lavoisier
D. Jean – Baptiste Lamarck
E. Charles Darwin
[Prelegerile pe nutriţia umană]
140. Care aliment din cele enumerate mai jos este considerat ca o sursă bogată în aminoacidul esenţial metionina ?
A. Morcovii
B. Sucul de mere
C. Untul de vacă
D. Brânză de vacă
E. Pâinea
[1] (51, 367)
141. Care este cota - parte de amidon în % din norma generală de glucide pentru un adult?
A. 75% de la normă
B. 55% de la normă
C. 30% de la normă
D. 20% de la normă
E. 5% de la normă
[1] (155)
142. Indicaţi norma de zinc pentru un bărbat adult?
A. 400 mg
B. 800 mg
C. 1200 mg
D. 15 mg
E. 0,15 mg
[2] (16)

143. Care este norma de vitamina A pentru un bărbat adult apt de muncă?
A. 70-100 mg
B. 1000 retinol - echivalenţi
C. 10 tocoferol-echivalenţi
D. 16-28 niacin-echivalenţi
E. 3 mkg
[2] (15)
144. Care vitamină are o importanţă deosebită pentru funcţia văzului?
A. Vitamina C
B. Vitamina P
C. Vitamina A
D. Vitamina B12
E. Vitamina D
[1] (87-90)
145. Care element joacă un rol deosebit în dezvoltarea intelectuală a omului?
A. Fosforul
B. Magneziul
C. Calciul
D. Molibdenul
E. Iodul
[1] (142-145)
146. Care este norma zilnică de calciu pentru o persoană adultă aptă de muncă?
A. 300 mg
B. 500 mg
C. 800 mg
D. 1200 mg
E. 1600 mg
19
[1] (132); [2] (16)
147. Care este norma zilnică de iod pentru un bărbat adult apt de muncă?
A. 0,10 mg
B. 0,15 mg
C. 0,20 mg
D. 0,25 mg
E. 0,30 mg
[2] (16)
148. Care este norma zilnică de fier pentru o femeie gravidă?
A. 18 mg
B. 28 mg
C. 38 mg
D. 48 mg
E. 58 mg
[2] (16)
149. Care parte a valorii energetice a raţiei alimentare zilnice pentru un om adult trebuie să fie asigurată pe contul
alimentelor de provenienţă animală?
A. Nu mai puţin de ¼ parte
B. Nu mai puţin de 1/20parte
C. Nu mai puţin de 1/10 parte
D. Nu mai puţin de ½ parte
E. Nu mai puţin de 1/3 parte
[Prelegerea privind studierea stării de nutriţie]
150. Carenţa cărei vitamine cauzează polinevrita alimentară?
A. Vitamina A
B. Vitamina B1
C. Vitamina D
D. Vitamina E
E. Vitamina PP
[1] (97)
151. Care vitamină participă la formarea ţesutului osos în organismul uman?
A. Vitamina A
B. Vitamina B1
C. Vitamina E
D. Vitamina PP
E. Vitamina D
[1](90-91)
152. De care avitaminoză este cauzată pelagra?
A. Avitaminoza D
B. Avitaminoza B1
C. Avitaminoza A
D. Avitaminoza PP
E. Avitaminoza B12
[1] (100-102)
153. Care vitamină participă la normalizarea ţesutului conjunctiv?
A. Vitamina A
B. Vitamina B1
C. Vitamina C
D. Vitamina D
E. Vitamina E
[1] (111-117)
154. Deficitul căror vitamine în alimentaţie cauzează microsimptomul “limbă geografică”?
A. Vitamina A
B. Vitaminele grupei B
C. Vitamina C
D. Vitamina D
20
E. Vitamina E
[Prelegerea pe vitaminele hidrosolubile]
155. Numiţi regimul reîncălzirii produselor culinare într-o cantină?
A. Să fie atinsă temperatura de cel puţin + 600C în mijlocul produsului timp de 4 ore
B. Să fie atinsă temperatura de cel puţin + 650C în mijlocul produsului timp de 3 ore
C. Să fie atinsă temperatura de cel puţin + 700C în mijlocul produsului timp de 2 ore
D. Să fie atinsă temperatura de cel puţin + 750C în mijlocul produsului timp de o oră
E. Să fie atinsă temperatura de cel puţin + 800C în mijlocul produsului timp de o oră
(Materialul prelegerii)

156. Care trebuie să fie temperatura maximală a apei pentru dezgheţarea produselor congelate şi durata menţinerii
acestei temperaturi într-o cantină?
A. Nu mai mare de +60C timp de o oră
B. Nu mai mare de +100C timp de 2 ore
C. Nu mai mare de +150C timp de 3 ore
D. Nu mai mare de +210C timp de 4 ore
E. Nu mai mare de +250C timp de 5 ore
(Materialul prelegerii)

157. Care trebuie să fie temperatura bucatelor calde servite de consumatori într-o cantină?
A. Nu mai mică de 500C
B. Nu mai mică de 600C
C. Nu mai mică de 750C
D. Nu mai mică de 800C
E. Nu mai mică de 900C

(Materialul prelegerii)

158. Care trebuie să fie distanţa dintre stivele de saci cu făină într-un magazin alimentar?
Nu mai mică de 1,5m
Nu mai mică de 1,0m
Nu mai mică de 75 cm
Nu mai mică de 50 cm
Nu mai mică de 30 cm
[ 2] (390)

159. Indicaţi concentraţia maximă admisă a prafului de făină în aerul fabricii de pâine?
Până la 2 mg/m3
Până la 4 mg/m3
Până la 6 mg/m3
Până la 8 mg/m3
Până la 10 mg/m3
[ 2] (400)

160. Indicaţi frecvenţa curăţării magnitelor pentru metale la cernerea făinii într-o fabrică de pâine
Nu mai rar de o dată în schimb
Nu mai rar de o dată în 24 ore
Nu mai rar de o dată în săptămână
Nu mai rar de o dată în lună
Nu mai rar de o dată în 3 luni
[ 2] (402)

161. Care este termenul maximal de păstrare a rebutului tehnologic şi a produselor de panificaţie întoarse din obiectivele
comerciale care sunt destinate prelucrării în condiţii industriale la fabrica de pâine ?
24 ore
2 zile
21
3 zile
4 zile
5 zile
[ 2] (406)

162. La analiza fizico-chimică a cărui produs alimentar se determină umiditatea, aciditatea, cantitatea de gluten?
La analiza făinii
La analiza pâinii
La analiza cărnii
La analiza peştelui
La analiza laptelui
[2] (119 - 124)
163. Care fel de pâine de grâu conţine o cantitate mai sporită de vitamine a grupului B?
A. Din făină de grâu cu gradul de extracţie de 97, 5% (integrală)
B. Din făină de grâu cu gradul de extracţie de 85% (calitatea II)
C. Din făină de grâu cu gradul de extracţie de 75% (calitatea I)
D. Din făină de grâu cu gradul de extracţie de 25% (calitatea superioară)
E. Din făină de grâu cu gradul de extracţie de 10% (fină)
[1] (120)
164. La expertiza cărui produs alimentar se determină umiditatea, aciditatea şi porozitatea ?
A. Analiza fizico-chimică a făinii
B. Analiza fizico-chimică a pâinii
C. Analiza fizico-chimică a laptelui
D. Analiza fizico-chimică a conservelor
E. Analiza fizico-chimică a cârnaţilor
[2] (132); [3] (157-158)
165. În care caz la expertiza laptelui achiziţionat se consideră gradul II de impurificare?
A. Pe rondela de filtrare sunt 2 impurităţi mecanice
B. Pe rondela de filtrare sunt 13 impurităţi mecanice
C. Pe rondela de filtrare sunt 15 impurităţi mecanice
D. Pe rondela de filtrare sunt 20 impurităţi mecanice
E. Pe rondela de filtrare sunt 25 impurităţi mecanice
[2] (130 - 148)
166. Care sunt cerinţele standardului în vigoare privind densitatea laptelui achiziţionat?
A. Nu mai mult de 1020 kg/m3
B. Nu mai puţin de 1025 kg/m3
C. Nu mai puţin de 1027 kg/m3
D. Nu mai puţin de 1030 kg/m3
E. Nu mai mult de 1032 kg/m3
[2] (130)
167. Care element mineral se găseşte în caşcaval în cantităţi de 100 ori mai mari decât în carne ?
A. Fier
B. Iod
C. Calciu
D. Potasiu
E. Zinc
[1] (199)
168. Numiţi alimentul, care poate conţine histamină în cantităţi mari?
A. Carnea
B. Peştele
C. Fasolea
D. Cartofii
E. Morcovii
[2] (252)
169. Care helmintiază poate fi transmisă omului prin intermediul cărnii de porc?
A. Opistorhoza
B. Trichineloza
C. Liguloza

22
D. Cenuroza
E. Enterobioza
[2] (417-218)
170. Care carne este considerată dubioasă după prospeţime în baza conţinutului de acizi graşi volatili?
A. 1-3mg/100g carne
B. 3-6mg/100g carne
C. 4-9mg/100g carne
D. 7-10mg/100g carne
E. 10-12mg/100g carne
[2] (155); [3] (143)
171. Care microorganisme provoacă defectul peştelui numit “fuxina”?
A. Cl. perfringes
B. Bac. sporogenes
C. Bac. mensentericus
D. B. Serratia salinaria
E. Vibrio parahaemolyticus
[2] (163-164)
172. În care scop la expertiza organoleptică a cărnii ori a peştelui se foloseşte “proba cuţitului”?
A. Pentru aprecierea culorii
B. Pentru aprecierea mirosului
C. Pentru aprecierea consistenţei
D. Pentru aprecierea gustului
E. Pentru aprecierea aspectului exterior.
[2] (149,159)
173. Care helmintiază poate fi transmisă omului prin intermediul icrelor de ştiucă supuse unui tratament termic
nesatisfăcător?
A. Cisticercoza
B. Echinochoza
C. Fascioloza
D. Trichineloza
E. Difilobotrioza
[1] (230-231)
174. Care microelement se găseşte în peşte în cantităţi mai mici decât în carne?
A. Iod
B. Fluor
C. Arsen
D. Fier
E. Zinc
[ Prelegerea pe elementele minerale.]
175. Care este înălţimea camerei de aer a ouălor dietetice?
A. 8 mm
B. 7 mm
C. 6 mm
D. 5 mm
E. 4 mm
[2] (221)
176. Care indicator se normează pentru untul de vacă?
A. Aciditatea în grade Kettstorfer
B. Aciditatea în grade Thorner
C. Indicele de aciditate, mg KOH/g
D. Umiditatea
E. Indicele de iod, g/100g
[2](198-214)
177. Care microfloră reziduală a conservelor nu este un obstacol în calea valorificării acestora în condiţii obişnuite?
A. Forma sporulată a Bac. Sporogenes
B. Cocii
C. Forma sporulată a Bac. Putrificus
D. Forma sporulată a Bac. Subtilis

23
E. Forma sporulată a Cl. botulinum
[2] (187)
178. Numiţi lipidul - parte componentă a sistemului de detoxifiere a noxelor în organismul uman.
A. Citocromul P-450
B. Fosfatidilcolina
C. Citocromoxidaza
D. Rodaneza
E. Glutation – S – transferaza
(Materialul prelegerii)

Compliment Multiplu

179. Selectaţi rezultatele analizei de laborator valabile pentru carnea comestibilă, care poate fi valorificată fără restricţii.
A. Aciditatea activă(pH) în limitele 5,7 – 6,2
B. Aciditatea activă(pH) în limitele 6,3 – 6, 6
C. Aciditatea activă(pH) în limitele 6,7 – 7,0
D. Conţinutul acizilor graşi volatili – 2 mg/100g
E. Conţinutul acizilor graşi volatili – 12 mg/100g
[2] (155)
180. Care metode sunt folosită pentru a judeca, în general, despre stabilitatea în apă a maselor plastice destinate
contactului cu alimente?
A. Determinarea oxidabilităţii
B. Determinarea substanţelor bromurante
C. Determinarea melaninei
D. Determinarea fenolului
E. Determinarea urotropinei
[2](348-349)

181. Care dintre reactivele enumerate mai jos se folosesc în calitate de indicatori la determinarea proteinelor dupa
metoda Kjeldahl în probele de bucate?
A. Iodura de potasiu
B. Metil-oranj
C. Indicator mixt (Tashiro)
D. Perhidrol
E. Clorura de sodiu
[2](85); [3](248-249)
182. Numiţi catalizatorii care se folosesc la determinarea proteinelor dupa metoda Kjeldahl în probele de bucate:
A. Soluţie de fenolftaleina
B. Soluţie de metil-rot
C. Sulfatul de cupru
D. Sulfatul de potasiu
E. Perhidrol
[2](85); [3](248)
183. Care dintre grupele de substanţe enumărate mai jos nu pot fi considerate aditivi alimentari?
A. Substanţele adăugate în alimente în scopul sporirii valorii lor nutritive
B. Substanţele folosite pentru protecţia plantelor (uz fitosanitar)
C. Substanţele utilizate pentru tratarea apei potabile
D. Acidifianţi
E. Antioxidanţi
(Materialul prelegerii)
184. Numiţi alimentele în care nu se permite utilizarea aditivilor alimentari?
A. Miere de albine
B. Terciuri deshidratate
C. Băuturi în bază de legume şi fructe
D. Biscuiţi
E. Zahăr
(Materialul prelegerii)

24
185. Care din conservanţii enumăraţi mai jos sunt utilizaţi mai des la fabricarea băuturilor nealcoolice?
A. Benzoatul de sodiu
B. Nitritul de sodiu
C. Ortofenil – fenolul
D. Benzoatul de potasiu
E. Nitratul de potasiu
(Materialul prelegerii)

186. Care substanţe alogene eventual depistate în alimente se consideră că posedă proprietăţi cancerigene?
A. Histamina
B. Nitrozaminele
C. Antibioticele
D. Hidrocarburile policiclice aromatice
E. Preparatele hormonale
[2] (252 - 262)
187. Care sunt unii din indicatorii acţiunii biologice a nitraţilor?
A. Methemoglobinemia
B. Formarea nitrozaminelor
C. Influenţa asupra aparatului auditiv
D. Blocarea unor fermenţi (glucozo-6-fosfatdehidrogenaza şi fructozo-6-fosfatdehidrogenaza)
E. Influenţa asupra rinichilor
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare ]
188. Care aditivi alimentari enumăraţi mai jos sunt coloranţi?
A. Ferocianura de potasiu
B. Acidul benzoic
C. Metilceluloza
D. Tartrazina
E. Indigotina
(Materialul prelegerii)

189. Aprecierea igienică a lotului de conserve, ambalate în cutii de tablă albă, în care a fost depistat staniul în cantităţi ce
depăşesc LMA exact de două ori:
A. De transmis la utilizarea tehnică
B. Este condiţionat comestibil
C. Este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
D. De valorificat în alimentaţia publică în scopul pregătirii gustărilor reci, acestea fiind preparate astfel, încât
conţinutul conservelor nu va depăşi jumătate din porţie
E. De transmis în hrana animalelor cu consimţământul serviciului veterinar
[2] (276)
190. Aprecierea igienică a lotului de conserve de peşte în sos de tomate cu conţinut de staniu în cantitate de 280 mg/kg
(LMA – 200 mg/kg):
A. Lotul de conserve este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
B. Lotul de conserve este condiţionat comestibil
C. Lotul de conserve este necomestibil
D. Lotul de conserve se transmite în alimentaţia publică la pregătirea gustărilor reci în aşa fel, ca conţinutul
conservelor că nu depăşească jumătate din masa porţiei acestei gustări
E. Lotul de conserve se transmite în hrana animalelor cu acordul serviciului veterinar
[2] (253)
191. Care dintre substanţele enumerate mai jos sunt îndulcitori sintetici?
A. Acidul benzoic
B. Xilitolul
C. Sorbitolul
D. Tartrazina
E. Indigotina
[1] (325-326)
192. Care dintre elementele enumerate sunt considerate elemente toxice?
A. Sodiul
B. Plumbul

25
C. Cadmiul
D. Arseniu
E. Mercurul
[2](253); [3](97-101)
193. Aprecierea igienică a laptelui cu conţinut de hexacloran în cantitate de 0,1 mg/kg (LMA – 0,05 mg/kg):
A. Lotul de lapte nu este comestibil şi se transmite la utilizarea tehnică
B. Lotul de lapte nu este comestibil şi se transmite în hrana animalelor cu consimţământul serviciului veterinar
C. Lotul de lapte este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
D. Lotul de lapte este condiţionat comestibil
E. După degresare poate fi folosit la fabricarea brânzei slabe
[2] (276)
194. Aprecierea igienică a lotului de mere târzii în cazul când analiza de laborator a depistat cantităţi remanente de
pesticide în valoare de 1,3 mg/kg (LMA – 1,0 mg/kg):
A. Lotul de mere este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
B. Lotul de mere este condiţionat comestibil
C. Lotul de mere este necomestibil
D. Lotul de mere se transmite la fabrica de conserve pentru fabricarea gemului cu condiţia înlăturării prealabile a cojii
E. Lotul de mere se transmite la utilizarea tehnică
[2] (278)
195. Numiţi grupele de pesticide care după denumirea lor corespund clasificării în dependenţă de obiectul acţiunii?
A. Insecticide
B. Piretroide de sinteză
C. ticidele organo-fosforate
D. Acaricide
E. Fungicide
[1] (464) [2] (269)
196. Numiţi grupele de pesticide care după denumirea lor corespund clasificării în funcţie de structura chimică ?
A. Pesticidele organo-clorurate
B. Pesticidele organo-fosforate
C. Fungicide
D. Insecticide
E. Compuşii cuprului
[2] (268)
197. Care metodă, de obicei, este folosită la recoltarea probelor de legume care se găsesc în caroseria unei unităţi de
transport pentru analiza remanenţelor de pesticide?
A. Metoda plicului simplu
B. Metoda plicului dublu sau triplu
C. Metoda cu utilizarea sondei
D. Din părţile laterale ale caroseriei
E. Din partea anterioară şi posterioară a caroseriei
[2] (275; [3] (84)
198. Cum pot fi folosite fructele cu conţinut de pesticide organo-fosforice care depăşesc LMA de 3-4 ori?
A. La fabricarea magiunurilor
B. La fabricarea gemurilor
C. La fabricarea dulceţurilor
D. Se transmit în reţeaua de comerţ
E. Se transmit în alimentaţia publică
[2] (278); [3] (87)
199. Care pesticide din cele enumerate mai jos pot fi utilizate doar pentru tratarea materialului semincer?
A. Granozan
B. Mercuran
C. Benlate
D. Fastac
E. Mitac
[1] (469)
200. Care sunt formularele statistice a documentaţiei medico-sanitare, perfectate la expertiza igienică a proiectelor de
construcţie (reconstrucţie) obiectivelor alimentare?
A. f. nr. 205/e
B. f. nr. 301/e

26
C. f. nr. 302/e
D. f. nr. 303/e
E. f. nr. 304/e
[2] (301-324)
201. Ce trebuie de controlat în mod obligatoriu la expertiza planului general al unui obiectiv alimentar industrial ?
A. Procentul înverzirii teritoriului
B. Distanţa dintre grupul de clădiri al zonei de producere şi cel al zonei de gospodărire
C. Densitatea construcţiilor
D. Planurile etajelor
E. Schiţele de proiect privind ventilaţia
[2] (311)
202. Care sunt felurile proiectelor de construcţie ale obiectivelor alimentare?
A. Proiecte specializate
B. Proiecte unilaterale
C. Proiecte-tip
D. Proiecte individuale
E. Proiecte de utilizare repetată
[2] (308); [3] (172)
203. Indicaţi momentele care trebuie luate în considerare în cazul în care medicul igienist permite utilizarea apei tehnice
într-un obiectiv industrial alimentar?
A. Reţeaua de apă tehnică trebuie să fie separată, adică să nu fie unită nici într-un loc cu reţeaua de apă potabilă
B. Ţevile acestei reţele să fie vopsite în altă culoare
C. Se interzice folosirea apei tehnice în scopuri tehnologice
D. De folosit apa tehnică la spălarea veselei
E. De folosit apa tehnică pentru duşuri
[2] (316)
204. Care sunt unele dintre aşa numitele ,,lucrări ascunse” pe care medicul igienist trebuie în mod obligatoriu să le
controleze în perioada construcţiei unui obiectiv alimentar industrial?
A. Termoizolarea pereţilor
B. Termoizolarea camerelor frigorifice
C. Aşezarea canalelor de ventilaţie
D. Instalarea utilajului termic
E. Instalarea uşilor
[2] (319)
205. Cui trebuie în mod obligatoriu de trimis cîte un exemplar al formularului nr.306-e privind suspendarea construcţiei
obiectivului alimentar industrial?
A. Banca care finanţează construţia
B. Beneficiarul (investitorul)
C. Antreprenorul general (executorul lucrărilor)
D. Inginerul-mecanic
E. Şeful de depozit
[2] (321)
206. Care fluxuri trebuie analizate la efectuarea expertizei igienice a schiţelor de proiect a obiectivelor de alimentaţie
publică şi colectivă şi a celor de desfacere a alimentelor?
A. Mişcării personalului
B. Proceselor tehnologice
C. Mişcării consumatorilor
D. Mişcării mărfurilor nealimentare
E. Mişcării produselor alimentare şi mărfurilor nealimentare
[2] (312)
207. În care cazuri de determinare a intensităţii mediilor de modelare în expertiza igienică a veselei din mase plastice
mostrele se rebutează şi analiza sanitaro-chimică ulterioară nu se efectuează (sunt propuse rezultatele)
A. Zero puncte
B. Un punct
C. Două puncte
D. Trei puncte
E. Patru puncte
[2] (347)

27
208. Care substanţe toxice nu trebuie să migreze din emailul veselei respective în produsele alimentare?
A. Bor
B. Fluor
C. Nichel
D. Cobalt
E. Aur
[3] (183)
209. Numiţi polimerii care intră în grupa poliolefinelor?
A. Capron
B. Polietilen
C. Polipropilen
D. Poliizobutilen
E. Lavsan
(Materialul prelegerii)
210. Determinarea căror fermenţi, de obicei, este utilizată pentru controlul pasteurizării laptelui destinat consumului
A. Reductaza
B. Lipaza
C. Catalaza
D. Fosfataza
E. Peroxidaza
[2] (414-415)
211. Selectaţi momentele care asigură pasteurizarea laptelui în conformitate cu cerinţele în vigoare.
A. Dotarea pasteurizatoarelor cu termometre şi termografe.
B. Funcţionarea ireproşabilă a clapetei reversibile.
C. Fixarea rezultatelor controlului regimului de lucru al pasteurizatorului într-un registru special.
D. Controlul sistematic al proprietăţilor organoleptice.
E. Ţinerea impecabilă a registrului cazangeriei cu fixarea tuturor cazurilor de avarii, de ieşire din funcţionare a
utilajului, aparatelor, de întrerupere a funcţionării ei.
[2] (414-415)
212. Numiţi criteriile care ţin de controlul pasteurizării laptelui de către medicul igienist ?
A. Normalizarea laptelui
B. Omogenizarea laptelui
C. Dotarea pasteurizatoarelor cu termometre şi termografe
D. Funcţionarea impecabilă a clapetei reversibile
E. Purificarea laptelui
[2] (414)
213. Numiţi microorganismele care intră în componenţa maielelor pentru pregătirea chefirului obişnuit?
A. Bacterii acidoacetice
B. Levuri
C. Streptococcus mutans
D. Bifidobacteriile
E. Culturi pure de streptococi lactici mezofili
[2] (419)
214. Care secţii ale combinatului de carne se includ în blocurile zonei de producere ?
A. Secţia de mezeluri
B. Secţia de prelucrare preliminară a animalelor
C. Abatorul sanitar
D. Carantina
E. Secţia de conserve
[2] (424)
215. Ce include parcul de animale al unui combinat de carne ?
A. Carantina
B. Izolatorul
C. Abatorul sanitar
D. Ocolurile
E. Blocul de conserve
[2](424-425)
216. Care este regimul prelucrării apelor reziduale contaminate de la abatorul sanitar, carantină şi izolator a combinatului
de carne ?

28
A. Doza clorului liber de 100 mg/l
B. Doza clorului liber de 50 mg/l
C. Durata contactului nu mai mică de 2 ore
D. Durata contactului nu mai mică de 1,5 ore
E. Durata contactului de 1oră
[2] (427)
217. Care trebuie să fie iluminatul artificial în punctele de expertiză veterinar-sanitară din halele de tăiere a animalelor?
A. 1000 lx la iluminatul cu lămpi luminiscente
B. 500 lx la iluminatul cu lămpi incandescente
C. 500 lx la iluminatul cu lămpi luminiscente
D. 200 lx la iluminatul cu lămpi incandescente
E. 300 lx la iluminatul cu lămpi luminiscente
[2] (428)
218. Cînd se eliberează absoluta majoritate a raţiilor alimentaţiei profilactice sub formă de dejunuri sau prînzuri calde
persoanelor care activează în condiţii extrem de nocive?
A. Pînă la începerea lucrului
B. În unele cazuri după coordonarea cu serviciul medical sau cu CMP în timpul primei pauze
C. Pot fi propuse în orice perioadă a lucrului
D. La sfîrşitul zilei de muncă
E. Se propun angajaţilor de a fi luate cu sine acasă
[2] (473); [3] (209-211)
219. Numiţi componentele principale ale sistemului de monooxigeneze care participă în prima fază de biotransformare a
noxelor în organismul uman.
A. Superoxiddismutaza
B. Alcooldehidrogenaza
C. Citocrom-450
D. Citocromreductaza
E. Fosfatidilcolina
(Materialul prelegerii)
220. Care fermenţi din cei enumeraţi mai jos joacă un rol deosebit în procesele de conjugare a noxelor în organismul
uman?
A. Glucoroniltransferaza
B. Glutation – S – transferaza
C. Sulfotransferazele
D. Alcooldehidrogenaza
E. Monoaminooxidaza
(Materialul prelegerii)
221. Numiţi unele componente ale sistemului de antioxidare al organismului uman, care participă în procesul de
detoxifiere a noxelor.
A. Superoxiddismutaza
B. Glutationperoxidaza
C. Vitamina E
D. Vitamina C
E. Alcooldehodrogenaza
(Materialul prelegerii)
222. Numiţi unele momente privind rolul glucidelor în procesul de detoxifiere a noxelor în organismul uman.
A. Asigurarea cu energie a procesului de biotransformare a noxelor
B. Neutralizarea noxelor în tubul digestiv de către fibrele alimentare
C. Participarea în procesele de conjugare
D. Participarea în formarea metaboliţilor
E. Participarea în sistemul de antioxidare a organismului uman
(Materialul prelegerii)
223. În care cazuri bolnavilor le este indicată dieta nr. 5?
A. Insuficienţa renală
B. Hepatite şi colecistite acute în perioada de reconvalescenţă
C. Hepatite cronice în perioada de remisie
D. Colescistitile cronice şi colelitiazele în perioada de remisie
E. Obezitate
[2] (497)
29
224. În care cazuri bolnavilor le este indicată dieta nr. 11?
A. Tuberculoză pulmonară osoasă a nodurilor limfatice, ligamentelor în perioada de acutizare moderată, masa corpului
bolnavului fiind scăzută
B. Insuficienţa cardiacă stadiile de decompensare
C. Obezitate
D. Ulcer stomacal şi duodenal
E. Istovirea organismului după boli infecţioase îndelungate, operaţii, traume
[2] (500-501)
225. Care registre vor fi obligatoriu controlate de către medicul - igienist în blocul alimentar al unui spital
A. Registrul calităţii produselor alimentare recepţionate la depozitul instituţiei medico –sanitare
B. Registrul de sănătate a angajaţilor blocului alimentar
C. Registrul examenului medical al personalului bloculului alimentar
D. Registrul aprecierii calităţii bucatelor
E. Registrul de evidenţă a instructajului pe tehnica securităţii
[2] (510-512), (Materialul prelegerii)

226. Care feluri de bucate a alimentaţiei dietetice se recomandă de a fi vitaminizate artificial cu vitamina C?
A. Gustările reci
B. Felurile întîi
C. Felurile doi
D. Felurile trei
E. Orice fel de bucate
[2] (506)
227. În care diete practic nu se întroduce sarea de bucătărie sau se foloseşte în cantităţi foarte mici?
A. Dieta nr. 3
B. Dieta nr. 5
C. Dieta nr. 7
D. Dieta nr. 10
E. Dieta nr. 15
[2] (503)
228. Selectaţi rezultatele analizei de laborator valabile pentru laptele pasteurizat, care corespunde cerinţelor în vigoare.
A. Aciditatea – 20oC
B. Aciditatea - 24 oC
C. Densitatea - 1021 kg/m3
D. Densitatea - 1027 kg/m3
E. Aciditatea - 23 oC
[2] (131)
229. Selectaţi defectele mezelurilor fierte
A. Fermentaţia acidă
B. Putrefacţia
C. Înverzirea tocăturii
D. Maladia filantă
E. Infestarea cu larvele gândacului dermatofag
[2] (180)

230. Numiţi felurile de conserve cu putere mare de corodare


A. Porumb conservat
B. Mazăre verde conservată
C. Conserve de carne cu sos de roşii
D. Compoturile din vişine şi mere
E. Lapte condensat fără zahăr
[2] (193)

231. Care sunt articolele Codului Penal al RM care au importanţă în activitatea medicului - igienist din secţia „Sănătatea
alimentelor”?
30
A. Art.47
B. Art.158
C. Art.159
D. Art.159/1
E. Art.181
[2] (290-291)
232. În care din Ministerele enumerate serviciile de supraveghere a sănătăţii publice nu se supun Serviciului de
Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice?
A. Ministerul Apărării
B. Ministerul Comerţului şi Industriei
C. Ministerul Transporturilor(Calea Ferată a Moldovei)
D. Ministerul Justiţiei
E. Serviciul de Informaţie şi Securitate
[2] (284)
233. Numiţi unele compartimente ale planului anual de activitate a secţiei „Sănătatea alimentelor” a CSP?
A. De organizare şi metodic
B. Supravegherea igienică preventivă
C. Supravegherea igienică curentă
D. Lucrul cu agenţii economici din domeniul comerţului
E. Coordonarea activităţii între colaboratorii secţiei
[2] (284)
234. Numiţi unele cerinţe profesional-deontologice generale către medicul de igiena alimentaţiei a CSP.
A. Nivelul înalt de cultură generală
B. Dexterităţi de lector în activitatea de propagare a cunoştinţelor
C. Moralitate înaltă
D. Dexterităţi în munca cu literatura de specialitate
E. Cunoaşterea bazelor organizator-juridice
(Materialul prelegerii); [3] (7)
235. Numiţi unele cerinţe profesional-deontologice speciale către medicul de igiena alimentaţiei a CSP.
A. Nivelul înalt de cultură generală
B. Dexterităţi de lector în activitatea de propagare a cunoştinţelor
C. Moralitate înaltă
D. Dexterităţi în munca cu literatura de specialitate
E. Cunoaşterea bazelor organizator-juridice
(Materialul prelegerii); [3] (7)
236. Care dintre microbii enumăraţi mai jos ce provoacă toxiinfecţii alimentare sunt sporulaţi aerobi?
A. Cl. perfringens
B. Bac. cereus
C. Proteus vulgaris
D. Bac. macerans
E. E. Coli
[1] (411-426); [2] (445-448)
237. Care microorganisme ce provoacă toxiinfecţiile alimentare sunt considerate potenţial patogene?
A. Bac. Cereus
B. Bacteriile coliforme
C. Proteus vulgaris
D. Cl.botulinum
E. Stafilococii patogeni
[1] (418-426; [2] (232)
238. Numiţi alfatoxinele, care se întâlnesc mai des în laptele contaminat?
A. B1
B. B2
C. G2
D. M1
E. M2
[2] (457)
239. Care sunt însuşirile Vibrio parahaemolyticus, care poate contamina peştele?
A. Aerob

31
B. Anaerob
C. Termofil
D. Psihrofil
E. Halofil
[Prelegerile pe intoxicaţiile alimentare]
240. Numiţi substanţele toxice care se conţin în ciupercile otrăvitoare Amanita?
A. Alfa, beta, gama – amanitinele
B. Giromitrina
C. Acidul helvelic
D. Faloidina
E. Muscarina
[1] (442 - 443)
241. Numiţi substanţele toxice care joacă rolul principal în intoxicaţiile cu ciuperci otrăvitoare “buretele pestriţ”
A. Muscarina
B. Muscaridina
C. Acidul helvelic
D. Giromitrina
E. Alfa, beta, gama – amanitinele
[1] (444)
242. În care cazuri de intoxicaţii alimentare pentru un diagnostic exact se recurge la proba biologică?
A. Toxiinfecţii cu Proteus vulgaris
B. Toxiinfecţii cu Bac. cereus
C. Toxicoze cu toxinele stafilococilor
D. Botulism
E. Intoxicaţii cu ciuperci otrăvitoare
[2] (232-244)
243. Prin examenul de laborator al unui puseu de toxicoză alimentară cu toxinele stafilococilor s-a stabilit o anumită
fagoformulă. În cazul căror fagi, care au lizat stafilococii pentru a stabili provenienţa acestora este necesară o investigaţie
suplimentară cu un set special de fagi, cauza fiind provienenţa stafilococilor de la animale.
A. 42 E
B. 42 D
C. 47
D. 75
E. 77
[2] (243)
244. Care sunt metodele de laborator utilizate la identificarea stafilococilor, depistaţi în probele de alimente incriminate,
materiale de la bolnavi şi de la angajaţi (plăgi, din rinofaringe) în cazurile de toxicoze cauzate de toxinele stafilococilor?
A. Reacţia de plasmocoagulare
B. Determinarea numărului de stafilococi în 1 g de aliment suspectat
C. Reacţia de aglutinare
D. Reacţia de fagotipizare a stafilococilor
E. Bioproba pe animale
[2] (243)
245. Care din alimentele enumerate mai jos, unde practic nu se conţin acizii naturali, prezintă un pericol în cazul
nerespectării cerinţelor de igienă la conservare, fiind cauza izbucnirii botulismului
A. Ciuperci
B. Mazăre verde
C. Gogoşari
D. Vişine
E. Roşii
[1] (431); [ Prelegerea ]
246. Care din aminoacizii enumăraţi mai jos sunt esenţiali?
A. Triptofanul
B. Metionina
C. Izoleucina
D. Acidul glutamic
E. Lizina
[2] (49-53)
247. Numiţi cele trei componente ale cheltuielilor de energie.

32
A. Cheltuielile de energie în timpul somnului
B. Cheltuielile de energie pentru metabolismul bazal
C. Cheltuielile de energie legate de acţiunea specifică dinamică a alimentelor
D. Cheltuielile de energie cauzate de munca intelectuală
E. Cheltuielile de energie cauzate de toate felurile de activitate fizică şi intelectuală.
[1] (39-42)
248. Numiţi metodele social – economice de studiere a alimentaţiei.
A. Metoda bugetului
B. Metoda bilanţului
C. Metoda mixtă (ponderală şi a chestionarului)
D. Metoda ponderală
E. Metoda chestionarului.
[1] (334); [2] (34)
249. Numiţi metodele social- igienice de studiere a alimentaţiei.
A. Metoda chestionarului
B. Metoda de bilanţ
C. Metoda de buget
D. Metoda ponderală
E. Metoda mixtă
[1] (335-337)
250. Care din acizii graşi enumeraţi mai jos sunt nesaturaţi?
A. Acidul palmitic
B. Acidul oleic
C. Acidul linoleic
D. Acidul linolenic
E. Acidul stearic
[1] (62)
251. Care glucide sunt monozaharide?
A. Zaharoza
B. Glucoza
C. Lactoza
D. Fructoza
E. Maltoza
[1] (70)
252. Care alimente conţin pectine ?
A. Chefir
B. Ridichea de lună
C. Ulei vegetal
D. Vişine
E. Ouă
[1] (26,39)
253. Care sunt elementele minerale prevăzute de către “Normele fiziologice în energie şi principii nutritive”?
A. Iod
B. Calciu
C. Fluor
D. Fier
E. Clor
[2] (16)
254. Indicaţi vitaminele care participă la hemopoieză ?
A. Acidul folic
B. Vitamina B12
C. Vitamina A
D. Vitamina B1
E. Vitamina D
[1] (108-110); [Prelegerea]
255. Care elemente minerale au caracter alcalin?
A. Fosfor
B. Sulf
33
C. Calciu
D. Magneziu
E. Potasiu
[1](130)
256. Care elemente minerale sunt considerate mai importante în alimentaţia persoanelor de vârstă înaintată?
A. Sodiu
B. Calciu
C. Sulf
D. Magneziu
E. Potasiu
[1] (363-364)
257. Care dintre încăperile unui obiectiv de alimentaţie publică întră în componenţa sectorului de depozitare şi păstrare a
alimentelor?
A. Carmangeria
B. Secţia gustări reci
C. Cămara pentru păstrarea legumelor şi fructelor
D. Cămara pentru păstrarea alimentelor uscate şi pulverulente
E. Blocul camerelor frigorifice
[2] (326)
258. Indicaţi încăperile unui obiectiv de alimentaţie publică care întră în sectorul de producere?
A. Spălătoria pentru vesela şi inventarul de bucătărie
B. Vestiarul pentru personal
C. Carmangeria
D. Secţia pentru zarzavaturi
E. Linia de distribuire a bucatelor.
[2] (325-326)
259. Numiţi medicii – specialişti, care efectuează examenul medical al angajaţilor din obiectivele de alimentaţie
publică ?
A. Terapeutul
B. Stomatologul
C. Oftalmologul
D. Dermatovenerologul
E. Psihiatrul
(Materialul prelegerii)
260. Numiţi analizele de laborator, care se efectuează la angajarea în serviciu a personalului unei cantine şi apoi
periodic.
A. Investigarea sângelui la sifilis
B. Frotiul la gonoree
C. Investigarea sângelui la HIV SIDA
D. Investigare la helmintiaze
E. Frotiu din faringe şi calitatea nazală în scopul depistării stafilococului patogen.
[2] (362-363)

261. Care investigaţii la angajarea în serviciu a personalului în sectorul alimentar şi apoi periodic trebuie efectuate în
mod obligatoriu numai în Centrul de Sănătate Publică ?
A. Investigaţiile la helmintiaze
B. Portajul de germeni ai infecţiilor intestinale
C. Frotiul la gonoree
D. Investigarea sângelui la sifilis
E. Microradiografia
[2] (362-363)

262. Care registre din cele enumărate mai jos sunt obligatorii într-o întreprindere de alimentaţie publică?
A. Registrul de triaj al materiei prime şi produselor alimentare
B. Registrul aprecierii calităţii bucatelor
C. Registrul compoziţiei chimice şi valorii energetice a bucatelor
D. Registrul aprecierii salubrităţii semipreparatelor
E. Registrul bucatelor lăsate pentru a doua zi
[2] (368-382)
34
263. Care sunt metodele-expres utilizate pe loc în supravegherea igienică curentă a obiectivelor de alimentaţie publică?
A. Aprecierea clorului rezidual cu amidon – iod - potasiu
B. Examenul microbiologic în scopul aprecierii respectării regimului sanitar
C. Controlul concentraţiei minime de bicarbonat de sodiu în apa chiuvetelor pentru spălarea veselei de cantină şi a
tacâmurilor
D. Aprecierea calităţii spălării veselei cu reactivul Balaşov
E. Determinarea nitritului de sodiu
[2] (363-365); [3] (202-203)
264. Care etape includ prelucrarea preliminară a materiei prime şi alimentelor într-un obiectiv de alimentaţie publică?
A. Dezgheţarea alimentelor
B. Fierberea
C. Prăjirea
D. Înlăturarea părţilor necomestibile
E. Coacerea
[2] (370-371)
265. În care din cauzele enumărate mai jos nu este necesară implicarea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii
Publice?
A. Aprecierea tăriei băuturilor alcoolice
B. Aprecierea metalelor grele în băuturile alcoolice
C. Expertiza legumelor şi fructelor alterate în scopul aprecierii calităţii
D.Expertiza alimentelor uşor perisabile păstrate în conformitate cu regulile în vigoare în scopul prelungirii termenului de
păstrare.
E, Expertiza conservelor bombate
[2] (108-109)
266. În care cazuri este necesară expertiza igienică?
A. Alimente sechestrate de poliţie de la persoanele particulare
B. Alimente în legătură cu cazuri criminale în condiţii habituale
C. Prelungirea termenelor de păstrare a alimentelor uşor perisabile păstrate în condiţii necesare
D. Maladia filantă a pâinii
E. Determinarea uleiurilor de basamac, alcoolului metilic, elementelor toxice în băuturile alcoolice tari
[2] (108-109)
267. Aprecierea igienică a lotului de pâine afectat de maladia filantă:
A. Lotul de pâine este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii.
B. Lotul de pâine este condiţionat comestibil
C. Lotul de pâine este necomestibil
D. Lotul de pâine poate fi folosit în alimentaţie după o prelucrare termică
E. Lotul de pâine este nimicit
[2] (405- 406)
268. Care vitamine sunt folosite la vitaminizarea făinii de grâu de calitatea I şi II?
A. Vitamina B1
B. Vitavina D
C. Vitamina B2
D. Vitamina E
E. Vitamina PP
[1] (170, 176)
269. Care dintre defectele pâinii enumerate mai jos au importanţă igienică?
A. Existenţa unui strat gros neporis lângă coajă
B. Maladia filantă a pâinii
C. Mucezirea pâinii
D. Porozitatea miezului slab dezvoltată
E. Afectarea pâinii cu bacterii producătoare de pigmenţi
[1] ( 177-179)
270. Indicaţi cazurile de expertiză igienică neplanificată a alimentelor?
A. Controlul respectării recepturilor aprobate
B. Înrăutăţirea bruscă a situaţiei sanitaro epidemice
C. În caz de arbitraj conform indicaţiilor instanţelor superioare
D. Conform indicaţilor organelor de stat şi de drept
E. Controlul de laborator al alimentelor la indicatorii igienici
35
[2] (100)
271. În care cazuri aciditatea laptelui achiziţionat poate fi mai mică de 160T ?
A. Laptele diluat
B. Laptele degresat
C. Laptele obţinut de la animalele bolnave de mamită
D. Laptele falsificat prin adăugarea bicarbonatului de sodiu
E. Laptele cu grad înalt de impurificare mecanică
[Prelegerile pe igiena laptelui]
272. Care sunt indicatorii fizico-chimici ai laptelui analizaţi la expertiza igienică?
A. Umiditatea
B. Aciditatea în grade Thorner
C. Densitatea
D. Conţinutul de grăsime
E. Conţinutul de aminoacizi
[2] (130-148)
273. Care sunt schimbările fizico-chimice pentru laptele diluat cu apă în comparaţie cu cel integral?
A. Micşorarea densităţii
B. Sporirea densităţii
C. Micşorarea conţinutului de grăsime
D. Sporirea acidităţii
E. Micşorarea reziduului uscat degresat
[2] (130-148)
274. Care substanţe se găsesc în laptele matern în cantităţi mai sporite decât în laptele de vacă?
A. Lactoza
B. Albumine şi globuline
C. Cazeina
D. Săruri minerale
E. Lipide
[1] (181-182)
275. Care maladii pot fi transmise omului cu laptele animalelor bolnave?
A. Difteria
B. Trichineloza
C. Infecţii intestinale
D. Tuberculoza
E. Bruceloza
[1] (191-192)
276. Cu care elemente laptele de vacă nu poate asigura suficient organismul unui copil ?
A. Fier
B. Calciu
C. Cupru
D. Zinc
E. Fosfor
[1] (185)
277. Care dintre produsele lactate acide enumerate mai jos se includ în lista celor de fermentaţie mixtă ?
A. Smântâna
B. Brânză de vacă
C. Laptele bătut
D. Chefirul
E. Cumâsul
[1] (197)
278. Aprecierea igienică a cărnii de bovine obţinute de la animalele bolnave de tuberculoză în forma generalizată cu
gradul de nutriţie sporit.
A. Lotul de carne este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
B. Lotul de carne condiţionat comestibil şi poate fi folosit după un tratament termic respectiv
C. Lotul de carne este necomestibil
D. Lotul de carne se transmite la utilizarea tehnică
E. Lotul de carne se transmite în hrana animalelor cu acordul serviciului veterinar
[1] (219)

36
279. Aprecierea igienică a cărnii de bovine obţinute de la animalele bolnave de febră aftoasă ?
A. Lotul de carne nu este comestibil
B. Lotul de carne este comestibil
C. Lotul de carne este condiţionat comestibil
D. Lotul de carne se transmite la utilizarea tehnică
E. Lotul de carne după un tratament termic respectiv se transmite la fabricarea conservelor şi a mezelurilor
[1] (220)
280. Aprecierea igienică a cărnii de bovine obţinute de la animale cu gradul de nutriţie normal în cazul tuberculozei
locale ?
A. Lotul de carne este necomestibil
B. Lotul de carne este comestibil
C. Organul afectat este considerat necomestibil iar cealaltă parte a carcasei – condiţionat comestibilă
D. Organul afectat se transmite la utilizarea tehnică, iar carcasa după un tratament termic respectiv se foloseşte la
fabricarea conservelor ori a mezelurilor
E. Toată carcasa se transmite la utilizarea tehnică.
[1] (219)
281. Aprecierea igienică a cărnii de bovine, obţinute de la animalele cu gradul de nutriţie scăzut în cazurile de
tuberculoză localizată:
A. Lotul de carne este necomestibil
B. Lotul de carne este considerat comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
C. Lotul de carne este condiţionat comestibil şi poate fi folosit după un tratament termic respectiv
D. Lotul de carne se transmite la utilizarea tehnică
E. Lotul de crane se transmite în hrana animalelor cu acordul serviciului veterinar.
[1] (219)
282. Aprecierea igienică a cărnii obţinute de la animalele bolnave de bruceloză:
A. Lotul de carne este necomestibil
B. Lotul de carne este supus utilizării tehnice
C. Lotul de carne este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
D. Lotul de carne este condiţionat comestibil
E. Lotul de carne este supus unui tratament termic respectiv, iar după aceasta poate fi folosit la fabricarea conservelor
şi a mezelurilor
[1] (219-220)
283. Aprecierea igienică a cărnii de bovine în cazul când examenul helmintologic a depistat trei cisticerci pe o suprafaţă
de 40 cm2:
A. Lotul de carne este necomestibil
B. Lotul de carne este condiţionat comestibil
C. Lotul de carne este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
D. Lotul de carne este supus utilizării tehnice
E. Lotul de carne este supus unui tratament termic respectiv, iar apoi poate fi folosit la fabricarea conservelor şi a
mezelurilor
[1] (217); [2] (156)
284. Care helmintiaze sunt cauzate de carnea infestată?
A. Echinococoza
B. Trichineloza
C. Opistorhoza
D. Difilobotrioza
E. Cisticercoza
[1] (216-219)
285. Aprecierea igienică a cărnii în cazul când la expertiza helmintologică au fost depistate două trichine pe suprafaţa
compresorului:
A. Lotul de carne este necomestibil
B. Lotul de carne este condiţionat comestibil
C. Lotul de carne este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
D. Lotul de carne este supus utilizării tehnice
E. Lotul de carne este supus unui tratament termic respectiv, iar apoi poate fi folosit la fabricarea conservelor şi a
mezelurilor.
[1] (218); [2] (156)
286. Care sunt măsurile radicale de profilaxie a difilobotriozei?
A. Sărarea peştelui

37
B. Dehelmintizarea populaţiei
C. Congelarea peştelui
D. Prăjirea peştelui în straturi subţiri
E. Excluderea posibilităţilor de infectare a bazinelor de apă prin măsurile respective de amenajare
[1] (231)
287. Aprecierea igienică a lotului de carne în cazurile de echinococoză a organelor interne:
A. Lotul de carne este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
B. Lotul de carne este condiţionat comestibil
C. Lotul de carne este necomestibil
D. Organele interne sunt supuse utilizării tehnice, iar carcasa după un tratament termic respectiv este utilizată la
producerea conservelor şi a mezelurilor
E. Lotul de carne se transmite în hrana animalelor cu acordul serviciului veterinar
[1] (218-219)
288. Aprecierea igienică a lotului de carne în cazul, când la proba fierberii au fost depistate schimbări ale proprietăţilor
organoleptice, iar conţinutul acizilor graşi volatili este de 10 mg la 100 g de carne:
A. Lotul de carne este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
B. Lotul de carne este condiţionat comestibil
C. Lotul de carne este necomestibil
D. Lotul de carne trebuie supus unui tratament respectiv şi după aceasta poate fi folosit la producerea conservelor şi a
mezelurilor
E. Lotul de carne se transmite în hrana animalelor cu acordul Serviciului veterinar
[2] (155)
289. Indicaţi carnea căror animale poate servi ca sursă de trichineloză:
A. Porcine
B. Mistreţ
C. Oi
D. Bovine
E. Urs
[1] (217)
290. Care maladii pot fi transmise cu carnea animalelor bolnave?
A. Antraxul
B. Tuberculoza
C. Bruceloza
D. Difilobotrioza
E. Pesta porcinelor
[1] (219-220)
291. Care investigaţii chimice sunt efectuate în scopul aprecierii prospeţimii peştelui?
A. Reacţia bulionului cu sulfatul de cupru
B. Reacţia cu reactivul Eber (aprecierea amoniacului)
C. Determinarea hidrogenului sulfurat
D. Aprecierea acidităţii active (pH)
E. Determinarea elementelor toxice
[2] (169-173)

292. Care dintre substanţele enumerate sunt substanţe extractive neazotate ale cărnii?
A. Glicogenul
B. Glucoza
C. Acidul lactic
D. Carnozina
E. Creatina
[1] (212)
293. Aprecierea igienică a lotului de peşte sărat cu semne iniţiale ale defectului “fucsină” ?
A. Lotul de peşte este comestibil şi poate fi valorificat fără restricţii
B. Lotul de peşte este condiţionat comestibil
C. Lotul de peşte este necomestibil
D. Lotul de peşte se supune unui triaj, se spală cu sărămură, care are adaos de acid acetic şi se comercializează în
termene scurte cu condiţia păstrării pe parcursul acesta în camera frigorifică
38
E. Lotul de peşte se transmite la utilizarea tehnică
[2] (164)
294. Care proteine sunt prezentate în icrele de peşte cel mai bine ?
A. Gliadina
B. Cazeina
C. Ihtulina
D. Albumina
E. Zeina
[1] (235)
295. Care sunt defectele peştelui?
A. “Rugina”
B. Maladia filantă
C. “Bronzarea”
D. Fucsina
E. Infestarea cu larvele gândacului – dermatofag
[2] (145-146);[3] (160)
296. Care din proteinele enumerate mai jos se întâlnesc în ouăle de găină?
A. Ovoalbumina
B. Ovoglobulina
C. Conalbumina
D. Cazeina
E. Gordeina
[1] (253)
297. Cu care vitamine sunt vitaminizate artificial unele grăsimi alimentare?
A. Vitamina B12
B. Acidul folic
C. Vitamina A
D. Vitamina E
E. Vitamina D
(Materialul prelegerii)
298. La utilizarea căror metode de conservare are loc ridicarea presiunii osmotice?
A. Pasteurizarea
B. Conservarea prin sărare
C. Conservarea cu zahăr
D. Conservarea cu antibiotice
E. Marinarea
[1] (255); (308-310)
299. La utilizarea căror metode de conservare are loc ridicarea concentraţiei ionilor de hidrogen
A. Conservarea prin sărare
B. Conservarea cu zahăr
C. Radurizaţia
D. Marinarea
E. Murarea
[1] (310-311)
300. Care sunt metodele combinate de conservare?
A. Afumarea
B. Sterilizarea
C. Preservarea
D. Utilizarea antioxidanţilor
E. Conservarea prin utilizarea radiaţiei ionizante
[1] (317-318)

39