UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALUTATEA: FINANȚE ȘI BĂNCI
Ciclul I Licență
Anul II

La disciplina : Bazele asigurării și reasigurării

Referat

Tema: Asigurarea riscurilor de catastrofe naturale

Chișinău - 2018

1
 Cuprins

Introducere..............................................................................................................pag 3
Capitolul I. Caracteristicile catastrofelor naturale.......................................................pag 4

1.1.Principalele tipuri de catastrofe și caracteristicile acestora....................................pag 4-5

1.2.Măsuri de protecție a dezastrelor naturale..............................................................pag 6-7

Capitolul II. Asigurarea catastrofelor naturale..........................................................pag 8

2.1.Asigurarea constructiilor, cladirilor precum și a bunurilor împotriva pagubelor produse de

riscurile de calamități naturale.....................................................................................pag 8-9

2.2. Asigurarea recoltei culturilor agricole împotriva pagubelor produse de riscurile de

calamități naturale.........................................................................................................pag 10-13

Cloncluzii și recomandări............................................................................................pag 14

Biblografie.....................................................................................................................pag 15

2
 Introducere
Catastrofele naturale au un potenţial foarte ridicat de a produce mari pagube materiale şi
pierderi de vieţi omeneşti.Expunerea la aceste riscuria crescut din ce în ce mai mult.
Potenţialul de catastrofă determinat de crestereapopulaţiei, înfiinţarea unor localitaţi în zone
anterior nelocuite, cresterea număruluide construcţii, de locuinţe, de unităţi economice pentru
producţie, comerţ, servicii,dezvoltarea economică în regiunile mai expuse, apariţia de
aglomerări urbane,dezvoltarea tehnologiei, densitatea mare a valorilor în oraşe şi zone
industrialepreocupă tot mai mult întreaga comunitate. Pericolul de catastrofă este potenţat şi
de schimbările mediului datorităactivităţii oamenilor, modificarea climei cu implicaţii
asupra creşterii nivelului mării,modificarea vegetaţiei, cresterea volumului precipitaţiilor şi
reaşezarea zonelor cuprecipitaţii foarte ridicate sau foarte scazute. Pagubele materiale,
pierderile de vieţiomeneşti, şocul psihologic puternic suferit de populaţie, efectul producerii
acestorape termen lung, determină cresterea interesului pentru elaborarea unor studiiprivind
riscurile de catastrofă, studierea atentă a fenomenului şi sub aspectulasigurării care ar putea
prin rolul şi natura ei să facă mai puţin simţite pagubelemateriale şi să repună pe cei afectaţi în
situaţia patrimonială existentă înainte deproducerea dezastrului.

Din acest motiv este nevoie de odocumentare detaliată asupra tipurilor şi forţei catastrofelor
naturale cu rol înluarea deciziilor economice şi politice.Deoarece riscurile de catastrofă sunt
în general asigurabile este necesară
oanaliză şi o documentaţie detaliată a asigurărilor care să prezinte tipurile,dimensiunile şi inte
nsitatea dezastrelor şi implicaţiile lor în scopul adoptăriideciziilor optime.

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii defineşte catastrofa ca fiind orice eveniment care cauzează
pagube, distrugeri ecologice, pierderi de vieţi omeneşti,deteriorarea sănătaţii la o scară
suficient de mare încât să justifice un extraordinar raspuns sau intervenţie din afara
comunităţii afectate.Catastrofele naturale cu mare potenţial distructiv sunt cutremurele,
fulgerul, furtunile, grindina, incendiile, inundațiile, seceta, etc.

Obiectivele acestei lucrări constau în studierea literaturii de profil, abordarea tipurilor de

catastrofe naturale ce au loc peteritoriul Republicii Moldova și caracterizarea
acestora.Examinarea și studierea literaturii în domeniu asigurărilor de riscuri catastrofice.
Scopul cercetării adeterminat structura acestei lucrări, care constă din introducere, 2 capitole
,respectiv capitolul 1 “Caracteristicile catastrofelor naturale” și capitolul 2 “Asigurarea
catastrofelor naturale” , concluzii si recomandări, bibliografie.

Baza informațională.Prezenta lucrare este formată pe baza actelor normative și datelor

economice furnizate de Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor care funcționează
pe lîngă Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, dările de seamă ale companiilor de
asigurare precum și literatura de specialitate.

3
 Capitolul I

1.1.Principalele tipuri de catastrofe și caracteristicile acestora.

Marile distrugeri generate de fenomene naturale deosebit de ample, au contribuit la aparitia
necesitatii unei protectii corespunzatoare, concretizata prin apelarea la serviciile de asigurare.
Frecvente catastrofe naturale, cu mare potential distructiv sunt: (cutremurulele de pamant,
furtunile , ploaile torențiale,grindina, fulgerul, inghetul, inundatiile, alunecarile sau prăbușirile
de teren,incendiile,seceta).

 Cutremurele de pămînt – sunt unele dintre cele mai de temut fenomene ale naturii,
deoarece pot provoca imense pagube materiale, la suprafața pămîntului, precum și
modificări profunde ale structurii subsolului și ale regimului de scurgere a apelor. Anual,
pe îtregul glob se produc mii de cutremure, dintre care puține la număr sunt percepute de
oameni și mai puține provoacă pierderi materiale și umane mici.
 Furtunile – acestea pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaia torențială, vînturi
puternice, grindina și fulgere. Precipitațiile produse sunt de obicei intense, dar de scurtă
durată (inundațiile sunt asoiate cu acest tip de precipitații). Pietrele grindinei pot cauza
pagube imense lanurilor și proprietăților în doar cîteva secunde și pot răni oameni și
animale.Fulgerele sunt responsabile de multe victime în fiecare an. De asemenea, ele
cauzează incendii care amenință vieți și locuințe omenești. Iar întreruperea curentului
cauzată de fulger sau vînturi poate cauza o întrerupere pe scară largă a activităților zilnice
ale oamenilor.
 Ploi torențiale (aversele de ploaie) – se caracerizează prin cantitatea mare de apă căzută
intr-un timp foarte scurt, fapt care implică o intensitatea mare și deci pot avea grave
consecințe asupra eroziunii și spălăii solului de substanțe nutritive, ca și asupra modelării
versanților prin procese accelerate de eroziune, adesea determinînd o gamă largă de
procese de versant, distrugînd pășunile și culturile agricole.
În urma ploilor abundente care au avut loc in Moldova ultimii ani au fost afectate zeci de
gospodarii, au fost distruse sute de hectare de culturi agricole din mai multe localitati, iar
zeci de autovehicule au fost inundate. Mai mult, numeroase persoane au suferit si traume
fizice. Doar in municipiul Chisinau, pagubele provocate depasesc suma de 2,5 milioane de
lei, potrivit autoritatilor locale.
In cazul in care autoritatile nu ofera despagubiri pentru cei afectati, o solutie ar fi
obtinerea despagubirii de la companiile de asigurare, pentru persoanele care si-au asigurat
bunurile respective sau au incheiat o polita de asigurari de accidente sau viata, pentru
cazurile de vatamare corporala sau deces. Conform informatiei oferite de catre compania
MOLDASIG "au fost inregistrate mai multe cereri cu privire la producerea accidentelor
care ar fi cauzat pagube vietii si sanatatii persoanelor, dar si pentru pagube materiale
produse bunurilor si autovehiculelor. Spre exemplu, mai multe persoane care detineau o
polita de asigurare au primit traume cauzate de caderea crengilor si chiar a unor obiecte
publicitare.

4
Astfel toti asiguratii care au prezentat materialele eliberate de medicii specialisti vor beneficia
de indemnizatii banesti in decursul a 7 zile lucratoare".
Inundațiile – se produc fie vara, în regiunile cu climă tropicală ori musonică, fie primăvara
, în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zăpezii sau a gheții.Din moment ce
majoritatea oamenilor trăiesc in apropierea malurilor unui râu sau lac, inundațiile sunt o
amenințare majoră pentru oameni, cauzînd pierderea vieților, proprietăților, contaminarea apei
potabile, distrugerea recoltelor și lanurilor.

Daca dauna a survenit in urma "exploatarii mijlocului de transport pe portiunile de drum

inundate, intrarea cu mijlocul de transport in lacuri, rauri, balti, portiuni de drum inundate din
cauza conditiilor meteorologice (ploi, scurgeri de apa de diferita natura)", atunci aceasta
dauna nu este despagubita, fiind o excludere mentionata expres in polita CASCO.
In aceeasi ordine de idei, locuintele si bunurile afectate de inundatii readuc in prim plan
problema gradului redus de cuprindere a asigurarilor de locuinte si bunuri in Moldova, aceasta
fiind facultativa. Astfel, doar 2% din proprietarii de locuinte si bunuri detin o asemenea
asigurare, comparativ cu Romania, unde asigurarea locuintelor este obligatorie prin lege, iar
gradul de cuprindere in asigurare se ridica la 20%.

In Moldova, proprietarii de locuințe care au inregistrat daune in urma ploilor abundente si

detin o polita valabila de asigurare a locuintelor pot solicita de la asigurator sa fie despagubiti.
Reprezentantii companiei de asigurare MOLDASIG au confirmat faptul ca polita de
asigurarile de locuințe inclusiv bunurile persoanelor fizice "include acoperire in caz de
incendiu, actiunea apei, fenomene naturale, actiuni externe, actiuni ilicite ale tertilor persoane,
etc. Astfel, ploile abundente sunt incluse in grupa de riscuri' fenomene naturale' , prin urmare,
toate daunele cauzate asiguratilor de ploile abundente vor fi despagubite

 Incendiile – la fel ca și alte calamități naturale,constituie un factor perturbant al activității

economice. Ele pot fi provocate din cauze independente de voința oamenilor, fie din
neglijență sau acțiuni criminale. Incendiile distrug bunuri materiale, întrerup procesul de
producție, afectează circulația transporturilor, viața și integritatea corporală a oamenilor.
 Seceta – afectează puternic activitatea economică și, prin aceasta, periclitează însăși viața
oamenilor.Acesta cauzează micșorarea lanurilor, micșorarea calității și existenței apei de
baut , și micșorarea rezervelor de hrană. De asemenea, vegetația moare datorită secetei,
riscul incendiilor crește, amenințînd locuințe, lanuri și vieți.
 Alunecările de teren- sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul
de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de
relief rezultată. Alunecările de teren se pot forma din cauza:

-defrișării pădurilor(copacii fixează solul și previn apariția unor astfel de incidente);

-cutremurelor;

-ploilor abundente dintr-o anumită zonă(pământul se înmoaie și se desprinde de versanți).

5
1.2. Măsuri de protecție a dezastrelor naturale.

Deoarece fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se vor
trata pentru fiecare in parte astfel:
a) Cutremurele de pamant. Măsuri de protecție. Pentru a preveni urmările
dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor cu
regulile de comportare pe timpul cutremurului si cu perioadele urmatoare ale acestuia.
Întrucat mișcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regula prin
surprindere, este necesar să cunoastem bine modul și locurile care pot asigura protecție
in toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locurile publice, cu mijloacele de transport
etc. Acestea, cu atat mai mult cu cît timpul pe care îl avem la dispoziție pentru
realizarea unei oarecare protecții este foarte scurt. Regulile de comportare și măsurile
de protecție în caz de cutremur, trebuie să le realizăm înainte de producere, pe timpul
producerii cutremurului și după ce miscarea seismică a trecut. Pentru protecție înainte
de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecție a locuinței ți in afara
acesteia. În măsurile de protecție a locuinței este necesar: - Recunoașterea locurilor în
care ne putem proteja; grinda, tocul usii, birou sau masa rezistenta etc.; - Identificarea
si consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului ; -
Asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecția și evitarea
distrugerilor la instalațiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze; - Cunoașterea
locurilor de intrerupere a alimentării cu aceste surse; - Asigurarea stării de rezistență a
locuintei. La nevoie se consultă organele de protecție civilă locală sau alți specialiști;
- Asigurarea, în locuri cunoscute și ușor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece,
a unei rezerve de alimente a unor materiale și obiecte necesare realizării unei truse de
prim ajutor familial; - Asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor si
bateriile necesare; In masurile de protecție in afara locuintei este necesar: -
Cunoașterea locurilor celor mai apropiate unitati medicale, sediile inspectoratelor
pentru situațiide urgență, de poliție, de cruce roșie, precum și alte adrese utile; -
Cunoașterea bine a drumului pe care vă deplasați zilnic la școală, cumpărături,
având în vedere pericolele care pot aparea: spargeri de geamuri, căderea unor obiecte
de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.;
b) Alunecarile de teren. Masuri de protectie. Masurile planificate pentru prevenire,
protecției și intervenției in cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate în
caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că evenimentul, cu rare excepții,
nu se desfășoară chiar prin surprindere. Alunecarile de teren se pot desfășura cu viteze
de 1,5 – 3 m/s, iar în unele situații si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea
unor măsuri în astfel de situații. În aceste condiții, un rol important revine acțiunilor de
observare a condițiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării)
populației în timp util realizării protecției. Pentru prevenirea urmărilor dezastruoase ale
alunecărilor de teren, organele de specialitate, supunând unui control permanent aceste
fenomene, au ajuns la urmatoarele concluzii:

6
 - Alunecările de teren pot fi preîntîmpinate dacă sunt făcute din timp investigațiile
necesare stabilirii condițiilor de apariție și de dezvoltare a lor; se pot preîntîmpina
asemenea evenimente dacă se aplică procedeele adecvate de ținere sub control; este
necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor construcții in zonele
în care asigurarea stabilității straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare,
este posibilă protecția dacă se preconizează și se planifică din timp măsuri
corespunzătoare și se realizează o informare oportună a populației in zona de risc. In
general, în acțiunile de intervenție, în afara unor cazuri particulare, se va urmari
recuperarea bunurilor materiale si refacerea avariilor.
c) Inundații. Măsuri de protecție. Împotriva inundațiilor, indiferent de cauza lor, este
posibil să se asigure măsuri de prevenire și protecție astfel încât să se diminueze sau să
se elimine acțiunea lor distructivă. Prevenirea apariției inundațiilor sau diminuarea-
eliminarea acțiunilor distructive se pot asigura prin:
- Realizarea unor lucrări destinate să rețină și să intârzie scurgerea apelor de pe versanți,
din afluenții mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi
abundente sau prin topirea zăpezilor etc. Aceste lucrari pot fi acțiuni de împădurire sau
reîmpadurire a versanților, crearea unor tipuri de învelișuri care sa favorizeze infiltrația
și să reducă scurgerea apelor de pe versanți, construirea unor baraje de reținere pe fundul
vailor; - Modificarea cursului inferior al rîurilor prin construirea unor diguri și canale,
precum și prin realizarea unor bazine temporare pe unele porțiuni de luncă pentru a
reține apa revarsată;

d) Ploile torențiale. Măsuri de protecție. Ploile torenţiale puternice şi foarte puternice

pe teritoriul Republicii Moldova pot provoca inundaţii vaste datorită ridicării nivelului apei în
rîurile mici şi cursurile temporare. În ţara noastră, multe sate sînt situate în luncile rîurilor
mici, fiind expuse riscului inundaţiilor. În vederea reducerii riscului inundaţiilor de la aceste
ploi, se efectuează diferite lucrări de amenajare care cuprind:

· lucrări de îndiguire al albiei şi de protejare a localităţilor;

· lucrări de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, lărgirea şi adîncirea albiei
minore, curăţirea periodică a albiei de aluviuni, drenarea şi îndiguirea lacurilor din
luncă, etc.;
· construirea barajelor pentru lacurile de acumulare;
· amenajarea integrală a bazinelor hidrografice.
· Pentru reducerea proceselor de eroziune provocate de ploile torenţiale sînt necesare
măsuri speciale, ca de exemplu:
· executarea arăturilor în lungul curbelor de nivel;
· utilizarea unor culturi agricole care protejează versantul şi alternarea acestora cu
benzile înierbate;
terasarea versantului şi, acolo unde este necesar, reîmpădurirea terenurilor.

7
 Capitolul II

2.1.Asigurarea clădirilor, construcțiilor, bunurilor împotriva pagubelor

produse de catastrofe naturale.
În asigurarea de bunuri , asigurătorul se obligă că, la producerea riscului asigurat, să plătească
asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit o despăgubire denumită generic
indemnizație. Asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.În
legătură cu pagubele provocate de calamități naturale bunurilor asigurate pe baze
contractuale, practica nu este unitară.Astfel, unele societăți despăgubesc în aceeași măsură
pagubele provocate de calamități tehnice (incendiu, accidente, etc), ca și pe cele determinate
de catastrofe naturale (cutremurele, inundațiile, fulgerul, grindina, furtuna, seceta, inghețurile,
etc). În schimb alte societăți despăgubesc pagubele provocate de catastrofe naturale, numai în
măsura în care polița cuprinde clauzele speciale referitoare la asemenea riscuri – inundații,
cutremure subacvatice, mișcări tectonice, aluviuni, grindina, gheață etc., - cu plata unei prime
corespunzătoare.
În condițiile asigurate poate fi stipulată o clauza potrivit căreia asiguratul rămîne propriul său
asigurător pentru o franchiză sau o sumă determinată, care nu se despăgubește de asigurător.
În cazul în care conractul de asigurare s-a încheiat pentru o sumă inferioară valorii bunului,
despăgubirea cuvenită se poate reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în
contract și valoarea bunului, în conformitate cu principiul răspunderii proporționale.

Cuantumul pagubei se stabilește în funcție de faptul dacă paguba este totală sau parțială.
Prin pagubă totală se înțelege:

a) La clădiri și la alte construții:

-distrugerea în întregime, fără resturi ce se mai pot întrebuința sau valorifica;
-distrugerea în asemenea măsură încît, deși au mai rămas resturi sau elemente de
construcție ce se mai pot întrebuința sau valorifica, refacerea prin reparație nu mai este
posibilă;
-costul reparațiilor mai puțin uzura depășește valoarea, la data producerii riscului
asigurat, a clădirilor sau a altor construcții, din care s-a dedus valoarea, la aceeași dată,
a resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica.
b) La bunurile a căror cantitate se exprimă în diverse unități de măsură ( kg,
litri,bucăți, metriliniari, patrați sau cuburi ) – acea parte din cantitatea totală care a fost
distrusă în întregime.
c) La celelalte bunuri:
- Distrugerea în întregime, fără resturi ce se mai pot întrebuința sau valorifica;
- Distrugerea în asemenea măsură încît, deși au mai rămas resturi ce se mai pot
întrebuința sau valorifica, bunurile respective nu mai pot fi folosite prin repararea
părților componente ori a pieselor avariate sau prin înlocuirea, recondițonarea ori
restaurarea acestora;

8
-La bunurile ce mai pot fi folosite prin repararea părților componente ori apieselor
avariate sau prin înlocuirea sau recondiționarea acestora, costul reparațiilor ori
costul de înlocuire sau de recondiționare a părților componente sau a pieselor
avariate, din care se scade uzura corespunzătoare pentru piesele noi sau
recondiționate, depășește valoarea, la data producerii riscului asigurat, a bunurilor
respective.
Prin pagubă parțială se înțelege :
a) la clădiri sau la alte construcții – avarierea în cazurile în care clădirile sau alte
construcții se pot reface prin reparații (cu unele excepții);
b) la bunurile a căror cantitate se exprimă în diverse unități de măsură –
pierderea de calitate (deprecierea) la acea parte din cantitatea totală care a rămas
după producerea riscului asigurat și care diminuează valoarea bunurilor respective;
c) la celelalte bunuri – avarierea în azurile în care bunurile respective mai pot fi
folosite prin repararea părților componente ori a pieselor avariate sau prin
înlocuirea, recondiționarea ori restaurarea acestora.
În caz de pagubă totală, mărimea acesteia reprezintă:
a) la clădiri sau alte construcții – costul construirii din nou, din care se scad
uzura și valoarea resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica;

b) la bunurile a căror cantitate se exprimă în diverse unități de măsură –

valoarea părții din cantitatea totală care a fost distrusă în întregime;
c) la celelalte bunuri - valoare bunurilor distruse din care se scade valoarea
resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica.

În caz de pagubă parțială, cuantumul acesteia reprezintă:

a) la clădiri sau construcții – costul reparației din care se scad uzura și valoarea
materialelor recuperabile, ce se mai pot întrebuința sau valorifica;
b) la bunuri a căror cantitate se exprimă n diverse unități de măsură –
valoarea pierderii de calitate a acelei părți din cantitatea totală care a rămas
după pagubă și care diminuează valoarea bunurilor respective
c) la celelalte bunuri – costul reparațiilor părților componente sau a pieselor
avariate ori costul de înlocuire sau recondiționare a acestora, din care se scad
uzura corespunzătoare pentru piesele noi sau recondiționate și valoarea
resturilor ce mai pot fi întrebuințate sau valorificate.

După producerea evenimentului asigurat, asigurătorul achită despăgubirea

cuvenită asiguratului, numai după ce acesta din urmă a probat legitimitatea sa de a
ncasa îndemnizația, a declarat dacă a mai încheiat asigurări cu alte societăți pentru
același risc, a predat asigurătorului intreaga documentație necesară subrogării
acestuia pentru a exercita acțiuni de subrogare.

9
2.2. Asigurarea recoltei culturilor agricole împotriva pagubelor provocate
de riscurile de catastrofe naturale.
În Republica Moldova asigurările din agricultură se realizează pe baze contractuale. Prin
contractul de asigurare, asigurătorul acordă protecție de asigurare contra distrugerii depline
sau parțiale a roadei culturilor agricole cauzate de diferite calamități naturale.Asigurătorii
despăgubesc producătorilor agricoli cu care a încheiat contracte de asigurare pentru daunele
produse de culturile agricole de :
-îngheturi tîrzii de primăvară;

-efectele directe ale ploilor torențiale și ale furtunilor( spălarea solului din jurul plantelor,
dezgolirea rădăcinilor, mâlirea produsă de șuvoaie, deplasarea plantelor cu sau fără pămîntul
din jurul lor, frîngerea sau ruperea tulpinilor, lăstarilor, florilor, căderea fructelor, etc);
-incendiul provocat de descărcări electrice(trăsnete);
-prăbușirile și alunecările de terenuri cultivate;
-înghețuri timpurii de toamnă.

Roada culturilor agricole este asigurată la valoarea ei deplină, care se stabilește conform
rodniciei așteptate, a costului unei unități de producție și suprafeei de semănat.
Rodnicia se stabilește conformnivelului efectiv al rodniciei atestată în ultimii 3-5 ani ținîndu-
se cont obligatoriu de influența condițiilor climaterice și de altă natură, care pot influența
cantitatea roadei. Prima de asigurare se calculează de asigurător pe termenul de valabilitate a
asigurării, rezultînd din suma de asigurare a contractului și mărimea tarifului de
asigurare.Conform Articolului 9 „Primele de asigurare” a Capitolui II din Legea cu privire la
Aigurari., prima de asigurare reprezintă suma pe care producătorul agricol este obligat să o
plătească anticipat asigurătorului pentru preluarea riscului, conform contractului de asigurare.
Prima de asigurare se stipuleazăprin acordul comun al asiguratului şi asigurătorului, cu
respectarea prevederilor prezentei legi. Primele de asigurare se stabilesc în procente faţă de
suma asigurată conform gradului de risc pentru fiecare din bunurile agricole. Primele de
asigurare includ cheltuielile de gestiune ale asigurătorului, care nu pot constitui mai mult de
10% din valoarea primelor.
Taxele primelor de asigurare pentru culturile agricole sunt stabilite de asigurător pentru
fiecare asigurat în funcție de gradul de risc.Conform Articolului 10 „Plata primelor de
asigurare” a Capitolului II din Legea cu privire la Asigurari., Prima de asigurare se plăteşte
după coordonarea şi semnarea de către părţi a contractului de asigurare. Se permite efectuarea
plăţii primei de asigurare în 2 rate. Prima rată va fi de cel puţin 50% din prima de asigurare pe
care o plăteşte asiguratul. Rata a doua a primei de asigurare se plăteşte cel tîrziu la 2 luni de
la achitarea primei rate. Plata primei de asigurare integrale sau a primei ei rate se
efectuează în următoarele termene:

a) pentru recolta culturilor de toamnă - cel tîrziu la 1 decembrie a anului precedent recoltării;

b) pentru recolta culturilor de primăvară - cel tîrziu la 1 iunie a anului curent, cu excepţia
culturilor supuse riscului de temperaturi scăzute sub limita biologică de rezistenţă a plantelor.
10
 Exemplu pentru calculul primei de asigurare.
Gospodăria agricolă “Costeşti” s-a adresat cu o cerere de a asigura recolta culturilor agricole.
De calculat prima de asigurare pe baza datelor:

Denumirea culturilor Recolta de pe 1 ha Preţul 1 cent., Suprafaţa ce va fi Cota de primă

agricole lei însem. tarifară %

2000 2001 2002 2003

Grâu 35 30 25 40 80 100 1.7

Porumb 60 75 55 70 60 150 0.9

Sfeclă de zahăr 110 115 105 120 40 400 1.1

Rezolvare:
1. Calculăm recolta medie de pe 1 ha pentru 4 ani:

 Grâu = (35+30+25+40) / 4 = 32,5 c.

 Porumb = (60+75+55+70) / 4 = 65 c.
 Sfeclă de zahăr = (110+115+105+120) / 4 = 112,5 c.

2. Calculăm costul recoltei de pe 1 ha.

 Grâu = 32,5 * 80 = 2600 lei

 Porumb = 65 * 60 = 3900 lei
 Sfeclă de zahăr = 112,5 * 40 = 4500 lei

3. Calculăm costul recoltei de pe toată suprafaţa însemânţată:

 Grâu = 2600 * 100 = 260000 lei

 Porumb = 3900 * 150 = 585000 lei
 Sfeclă de zahăr = 4500 * 400 = 1800000 lei

4. Calculăm prima de asigurare pentru fiecare cultură agricolă:

 Grâu = 260000 * 1,7% = 4420 lei

 Porumb = 585000 * 0,9% = 5265 lei
 Sfeclă de zahăr = 1800000 * 1,1% = 19800 lei

5. Calculăm suma totală a primei de asigurare:

 P = 4420 + 52 65 + 19800 = 29485 lei

11
Achitarea integrală a primei de asigurare sau a primei ei rate la asigurarea plantaţiilor
multianuale şi a recoltei acestora sau a animalelorse stabileşte în contractul de asigurare.

Stabilirea achitării primei de asigurare în rate nu absolvă asigurătorul de răspunderea

integrală asumată prin contractul de asigurare în cazul cînd riscul asigurat s-a produs în
perioada de la achitarea primei rate pînă la achitarea ratei a doua.

Dacă asiguratul nu achită rata a doua a primei de asigurare în termenul stabilit, contractul
rămîne în vigoare, iar despăgubirea de asigurare se acordă proporţional cu rata plătită a primei
de asigurare.

Contractele de asigurare sunt încheiate în baza cererii depuse în scris de către asigurat.
Contractul se consideră încheiat prin semnarea și încasarea primei de asigurare – integral sau
prima rată – și intrarea banilor în casieria sau contul asigurătorului și după efectuarea
inspecției de risc. În cazul în car, după producerea unui eveniment asigurat pentru care s-au
acordat despăgubiri,pe terenul în cauză se seamană aceeași cultură sau alta, aceasta se
consideră asigurată, numai dacă se încheie un alt contract de asigurare dimensionat la
suprafața respectivă.În perioada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguratul poate
solicita introducerea unor culturi sau riscuri noi și atunci se încheie un act adițional la
contractul de bază, cu o nouă sumă asiguratăși o primă majorată, repartizată corespunzător pe
termenele de plată.
Perioada asigurată este anul agricol, iar contractul de asigurare poate fi încheiat în tot cursul
anului calendaristic,dar cu cel puțin o lună înaintea începerii recoltei culturii respective.

1.Răspunderea asigurătorului începe:

-la culturile înființate prin semănat: pentru toate riscurile asigurate după răsărirea și încheierea
culturilor și după efectuarea inspecției de risc

-la culturile răsădite, pentru toate riscuurile asigurate, după plantarea și prinderea răsadurilor
și după efectuarea inspecției de risc
-pentru riscurile asigurate înghețri tîrzii de primăvară, grindină, ploi torențiale, furtuni,
alunecări de teren, incendii, înghețuri timpurii de toamnă – la rodul viilor odată cu apariția
lăstarilor și la rodul pomilor odată cu dezmugurira și apariția butonilor florali, și în toate
cazurile,dupa efectuarea inspecției de risc

-numai pentru riscul de grindină la rodul viilor și pomilor, după legarea definitivă a rodului,
iar la hamei, după înflorirea și în toate cazurile, după efectuarea inspecției de risc

-pentru contractele încheiate în timpul vegetației, după 3 zile de la data la care contractul a
intrat în vigoareș și după efectuarea inspecției de risc.

12
2.Răspunderea asigurătorului încetează:
-la culturile de cîmp din momentul recoltării, în cadrul perioadei optimetehnologice de
recoltare, specifice culturii și soiului
-la rodul viilor,pomilor și hameiului odată cu culesul, la maturitatea tehnologică

-odată cu plata despagubirii în cazul distrugerii totale a culturii de catre riscuri asigurate
-odată cu distrugerea culturii din orice alte cauze, neasigurate.
În toate cazurile asigurătorul este eliberat de obligația acordării de despăgubiri dacă
asiguratul, nerespectînd perioada optima de recoltare a culturii, a suferit daune și diminuări de
recoltă în urma producerii evenimentelor asigurate.
Calculul pagubei se efectuează în felul următor:

1) la începutul strîngerii roadei de pe suprafața vătămată,iar în unele cazuri asistînd pînă la

finisarea strînsului, în baza documentelor de evidență primară, asigurătorul, în comun cu
reprezentantul asiguratului, stabilește recolta globală atestată pe suprafața vătămată, prin
înscrierea lor într-un act special
2) prin calcul se stabilește pierderea de recoltă de pe suprafața vătămată în raport cu cea
cuprinsă în asigurare
3) se stabilește recolta globală și rodnicia medie de pe suprafața culturii agricole
corespunzătoare, rămasă nevătămată de grindină
4)coeficientul raportului dintre rodnicia efectivă obținută și rodnicia luată în asigurare se
stabilește prin împărțirea rodniciei efective obținute de pe suprafața nevătămată la rodnicia
fixată la încheierea contractului.
Conform Articolului 11 „Constatarea pagubellor si calculul lor la asigurarea recoltei” al
Capitolului II din Legea cu privire la asigurari., În cazul producerii riscului asigurat,
asiguratul este obligat să depună, cel tîrziu în 48 de ore de la data producerii evenimentului,
o înştiinţare în scris asigurătorului privind despăgubirea de asigurare, în care se indică: datele
de identificare ale contractului de asigurare, obiectul asigurării, cauza pierderilor,
data înregistrării lor, suprafaţa afectată, valoarea estimativă a pierderilor. Copia de
pe înştiinţare a asiguratului este prezentată la primărie în acelaşi termen.Dacă, la producerea
riscului asigurat şi în legătură cu aceasta, producţia agricolă a fost folosită în alt scop decît cel
prevăzut la încheierea contractului de asigurare, se estimează costul producţiei menţionate şi
suma aceasta se scade din cuantumul pagubelor. Asiguratul este obligat să înştiinţeze în
prealabil asigurătorul despre folosirea producţiei agricole în alte scopuri. Pentru culturile
agricole afectate parţial se face o constatare preliminară a pagubelor la data producerii cazului
asigurat. La sfîrşitul ciclului de producţie se face o constatare definitivă a pagubelor şi se
plăteşte despăgubirea de asigurare. Volumul recoltei pierdute se calculează prin diferenţa
dintre recolta asigurată şi recolta obţinută pe sectorul afectat, cu excepţia pierderilor provocate
de riscurile neasigurate. Cuantumul pagubelor se calculeazăca produsul dintre volumul
recoltei pierdute şi preţurile stabilite în contractul de asigurare.

13
 Concluzii și recomandări

În termeni relativi, dezastrele naturale provoacă deseori pierderi mari și în special economiilor
în curs de dezvoltare, care dispun de capacităţi joase de acoperire şi acces insuficient la
mecanismele financiare, care să crească posibilităţile de răspuns la dezastre. Motivul creşterii
pierderilor provine dintr-o serie de factori care, Într-un fel sau altul, ţine mai degrabă de aspectul
uman. Printre factorii principali, care determină creşterea despăgubirilor putem menționa:
concentrarea mai mare a populaţiei şi a bunurilor expuse, care conduc la creşterea în valoare a
acestor expuneri; creşterea gradului de penetrare şi de valorificare a zonelor de risc productive
pentru construcţia de locuinţe sau petrecerii timpului liber, acestea fiind provocate de deficite
sau deficienţe în urbanism; emiterea defectuoasă sau eronată a regulamentelor de utilizare a
terenurilor şi de management al mediului;o influenţă tot mai mare a schimbărilor climatice. Plus
la acestea, de multe ori ignoranţa riscurilor catastrofelor naturale şi lipsa unei culturi de
prevenire reprezintă un pericol pentru fiecare comunitate.

În faţa unui dezastru, guvernele se simt obligate să utilizeze o cantitate semnificativă de resurse
publice pentru reconstruirea structurilor vitale ale ţării şi în termeni cât mai curând posibil, în
scopul de a oferi ajutor părţilor vătămate. În anumite cazuri, în lipsa acestor resurse (situaţie
caracteristică ţărilor mai puţin dezvoltate), se constată că trebuie să se caute ajutor din partea
altor ţări, organizaţii internaţionale şi non-guvernamentale. În majoritatea ţărilor, acest ajutor
este acordat de la caz la caz, aranjarea pentru fondurile care urmează să parvină, trebuind “ad
hoc”să fie acordată, la fel stabilite şi aplicate criteriile de distribuţie a acestora. Utilizarea
alocărilor bugetare pentru refacerea de urgenţă a infrastructurii sunt ca regulă deturnate de la
proiecte prioritare şi conduc la creşterea datoriei externe a ţării, care pentru a fi recuperată,
sileşte guvernele să majoreze impozitele. Această situaţie poate descuraja investiţiile private
care sunt necesare la repornirea economiei. Asistenţele post-dezastru din partea comunităţii
internaţionale a donatorilor pot fi lente şi nesigure şi luând în consideraţie frecvenţa în creştere
a manifestărilor dezastrelor naturale şi intensitatea pierderilor este clar că vechiul model de
finanţare post-dezastru şi încrederea în comunitatea donatorilor sunt din ce în ce mai ineficiente.

14
 Bibliografie

1. Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Rapoarte anuale ale CNPF şi alte date din
Sectorul Asigurări. Disponibil la http://cnpf.md/md/segas/.
2. I.V ă c ărel, F. Bercea. „Asigur ări şi reasigurări”, Bucure şti, 1993
3. S.Fotescu, A. Țugulschi „Asigur ări şi reasigurări”,Chișinău,2006
4. http://xprimm.md/date-financiare-2.htm
5. Legea cu privire la asigurări Nr.243 din 08.07.2004 Art.9 al.(1)(2)(3)
6. Legea cu privire la asigurări Nr. 243 din 8.07.2004 [Art.10 al.(1) în redacţia LP130-
XVI din 25.05.06, MO95-97/23.06.06 art.42[Art.10 al.(2) modificat prin LP97 din
04.05.12, MO120-125/15.06.12 art.394[Art.10 al.(3), lit.a) modificată prin LP130-
XVI din 25.05.06, MO95-97/23.06.06 art.422

15
16