SimptomeleSus

Principalele simptome care atrag atentia asupra unor boli ale aparatului respirator
sunt:
1. Tusea (cu sau fara expectoratie);
2. Dispneea ( respiratia dificila);
3. Hemoptizia ( eliminarea de sange prin tuse);
4. Durerea toracica;
5. Alte simptome.

De retinut este faptul ca nu intotdeauna aceste simptome au o origine respiratorie; ele pot fi
si rezultatul unor boli cardio-vasculare, nervoase sau hematologice.

Tusea
Sus

Tusea, unul dintre cele mai caracteristice simptome respiratorii sau poate cel mai
caracteristic, reprezinta o expiratie modificata, brusca si foarte rapida, care are rolul de a
expulza continutul arborelui bronsic (bronhii, bronhiole etc.) acest lucru subliniind rolul de
aparare al arborelui respirator pe care il are acest act reflex.

Tusea nu este un semn specific (nu poate pune diagnostic exact) dar datorita diferitelor
forme sub care poate fi intalnita ( seaca, productiva, nocturna, diurna, intermitenta etc.)
capata de foarte multe ori o valoare sugestiva pentru diferite afectiuni.

Expectoratia
Sus

Expectoratia este procesul prin care se elimina substantele secretate de caile respiratorii
sau substantele care se formeaza in caile respiratorii in timpul unor procese inflamatorii (ex.
Bronsita cornica, pneumonie, bronhopneumonie etc.

Produsul rezultat in urma expectoratiei poarta numele de sputa.

Prin examenul sputei se poate determina agentul cauzator al unei boli inflamatorii
pulmonare (de ex: pneumonie, TBC, etc.)

Dispneea
Sus

Dispneea poate fi definita simplu prin senzatia lipsei de aer sau „foame” de aer. Este
caracterizata printr-un efort respirator constient sau mai bine spus pacientul realizeaza actul
respirator cu dificultate. Forta necesara ventilarii plamanilor este crescuta la pacientii
dispneici.

Aceasta forta poate creste datorita mai multor factori rezultand in final dispneea:
a) Cutia toracica devine rigida (normal cutia toracica este caracterizata printr-o elasticitate
care favorizeaza inspirul si expirul);
b) Cavitatea pleurala (spatiul anatomic unde se gasesc cei doi plamani) este plina cu lichid
sau ser, comprimand astfel cei doi plamani;
c) Apare o obstructie in caile respiratorii;
d) Elasticitatea plamanilor scade (de exemplu in fibrozele pulmonare).

Toti acesti factori sunt factori de ordin mecanic; Dispneea poate sa apara si datorita unor
necesitati crescute de oxigenare ale organismului in diverse conditii, de exemplu:

Hipoxie – reprezinta scaderea cantitatii de oxigen in organism;

Anemie – reprezinta scaderea globulelor rosii; ele avand rolul de a transporta oxigenul la
tesuturi ;
Acidoza – pH-ul sangelui este acid (normal trebuie sa fie neutru)

Alti factori care duc la aparitia dispeei sunt factori de ordin muscular (afectarea muschilor
respiratori) sau nervos ( afectarea nervilor care stimuleaza muschii respiratori )

Principalele cauze ale dispneei sunt:

a) Afectarea aparatului respirator si a cutiei toracice;
b) Insuficienta cardiaca;
c) Modificari chimice ale sangelui (scade oxigenul din sange, creste dioxidul de carbon
etc.);
d) Cauze psihogene (tulburari la nivelul encefalului ).

Hemoptizia - expectoratia cu sange

Sus

Hemoptizia reprezinta fenomenul de eliminare a sangelui prin expectoratie (tuse cu sange)

din aparatul respirator. Sputa rezultata in urma expectoratiei este spumoasa, de culoare
rosu aprins fiind prezenta, din punct de vedere temporal, mai multe zile.
De obicei hemoptizia este manifestarea primara a unei boli pulmonare (de ex. Cancerul
pulmonar). In functie de cantitatea de sange expectorata hemoptiziile se clasifica in:
hemoptizii mici (sunt prezente cateva striuri de sange in sputa, vascoase – ridica suspiciuni
de TBC dar nu pun diagnosticul), hemoptizii mijlocii (100-200 mL) si hemoptizii mari (500 –
1000 mL – au un deput brusc si de cele mai multe ori dramatic. Originea sangelui din
hemoptizie este in vasele de sange pulmonare.

De retinut este faptul ca sangele eliminat prin cavitatea bucala (gura) nu isi are originea
doar in aparatul respirator; termenul de hemoptizie este rezervat doar sangelui cu origine
pulmonara; Cum sangele eliminat nu provine doar din plaman se face diferentierea cu alte
organe si alte surse de sangerare (de ex: faringe, gura, esofag, stomac).
Durerea toracica
Sus

Este foarte important de retinut faptul ca plamanul in sine NU doare; durerea perceputa la
nivelul toracelui isi are originea in structurile vecine plamanului.

Astfel ca durerea cu origine in mediastin, cord, vase de sange, muschi poate avea drept
cauza afectari ale organelor enumerate sau se poate datora unor procese pulmonare care
afecteaza organele din jur cauzand durere.

Cand intr-o boala pulmonara este prinsa si pleura (foita care imbraca plamanul), deoarece
aceasta are terminatii nervoase, apare durerea; in aceasta situatie durerea devine un
element dominant care insoteste manifestarea bolii de fond.

De retinut este faptul ca indiferent de boala de fond, in momentul in care este prinsa pleura
durerea are acelasi caracteristici si distributie. Durerea toracica in afectarile pulmonare are
caracter de junghi, este strapungatoare sau sfasietoare si de intensitate crescuta.

Alte simptome
Sus

Bolile pulmonare se pot insoti si de simptome mai putin specifice denumite simptome
generale; Acestea pot fi: febra, lipsa poftei de mancare, slabire etc.
De retinut este faptul ca bolile pulmonare pot produce si manifestari la distanta de tipul:

a) fenomene constitutionale (slabire, oboseala, transpiratii, afectari gastrice);

b) hipoxie (scaderea oxigenului in organism) si hipercapnie (cresterea dioxidului de carbon

in organism) in urma acestor doua fenomene apar – tulburari psihice, tremuraturi,
somnolenta, coma etc.;

c) metastaze – in cazul unui cancer pulmonar.