PIŢU LUCIAN

TRIGONOMETRIE 2 2
►Teorema fundamentală a trigonometriei sin x + cos x = 1
►Funcţia sinus: f : ℝ → [ −1, 1] f ( x ) = sin x
Funcţia cosinus: f : ℝ → [ −1, 1] f ( x ) = cos x ►Paritatea
Funcţia Paritatea
π 
Funcţia tangentă: f : ℝ \  + kπ k ∈ ℤ  → ℝ f ( x ) = tg x sin impară sin ( − x ) = − sin x
 2 
cos pară cos ( − x ) = cos x
Funcţia cotangentă: f : ℝ \ { k π k ∈ ℤ} → ℝ f ( x ) = ctg x
Funcţia Este inversa funcţiei
tg impară tg ( − x ) = − tg x
 π π  π π ctg impară ctg ( − x ) = − ctg x
arcsinus f : [ −1, 1] → − ,  , f ( x ) = arcsin x sin :  − ,  → [ −1, 1]
 2 2  2 2 arcsin impară arcsin ( − x ) = − arcsin x
arccosinus f : [−1, 1] → [0, π ] , f ( x ) = arccos x cos : [0, π ] → [−1, 1] arccos nu are paritate arccos ( − x ) = π − arccos x
 π π  π π arctg impară arctg ( − x ) = − arctg x
arctangentă f :R →− , , f ( x ) = arctg x tg :  − ,  → R
 2 2  2 2
arcctg nu are paritate arcctg ( − x ) = π − arcctgx
arccotangentă f : R → ( 0, π ) , f ( x ) = arcctg x ctg : ( 0, π ) → R
Grafice! Monotonie, limite, convexitate, semnul funcţiei, valori importante, asimptote, ►Relaţii între funcţiile trigonometrice ale unui unghi
injectivitate, surjectivitate, cercul trigonometric, reducerea la primul cadran, transformarea tg x sin x 1
sin x = ± 1 − cos 2 x sin x = ± tg x = tg x =
din grade în radiani şi invers, unghiuri cu numitorul 3, 4, 6. cos x ctg x
1 + tg 2 x
►Cercul trigonometric este cercul cu centrul în origine şi rază 1. Unui număr real t i se
1 cos x 1
asociază un punct M ( cos α ,sin α ) de pe cerc astfel încât măsura arcului orientat  AM este cos x = ± 1 − sin 2 x cos x = ± ctg x = ctg x =
1 + tg x2 sin x tg x
egală cu t , unde A (1, 0 ) , iar măsura în radiani a unghiului orientat ∢ AOM este t .
►Valori importante: ►Funcţiile trigonometrice pentru suma şi diferenţa a două unghiuri
măsura
funcţia unghiului π π π π sin ( a + b ) = sin a ⋅ cos b + cos a ⋅ sin b tg a + tg b
trigono 0 tg ( a + b ) =
metrică 6 4 3 2 sin ( a − b ) = sin a ⋅ cos b − cos a ⋅ sin b 1 − tg a ⋅ tg b
1 2 3 cos ( a + b ) = cos a ⋅ cos b − sin a ⋅ sin b tg a − tg b
sin 0 1 tg ( a − b ) =
2 2 2 1 + tg a ⋅ tg b
cos ( a − b ) = cos a ⋅ cos b + sin a ⋅ sin b
3 2 1
cos 1 0
2 2 2 ►Formulele unghiului ►Formulele unghiului pe ►Formulele unghiului
3 Nu dublu jumătate complementar
tg 0 1 3 1 − cos 2 x π 
3 există sin 2 x = 2 sin x ⋅ cos x sin 2 x = sin  − x  = cos x
2 2 2 2 
Nu 3 cos 2 x = cos x − sin x π 
ctg 3 1 0 2 1 + cos 2 x cos  − x = sin x
există 3 = 2 cos 2 x − 1 cos x = 2 
2
►Periodicitatea π 
= 1 − 2 sin 2 x ►Formulele unghiului triplu tg  − x  = ctg x
Funcţia Perioada principală 2 
2 tg x sin 3x = 3sin x − 4 sin 3 x π 
sin 2π sin ( x + 2 k π ) = sin x , ( ∀ ) k ∈ ℤ tg 2 x = ctg  − x  = tg x
1 − tg 2 x cos 3x = 4cos3 x − 3cos x 2 
cos 2π cos ( x + 2 k π ) = cos x , ( ∀ ) k ∈ ℤ
tg π tg ( x + k π ) = tg x , ( ∀ ) k ∈ ℤ ►Formulele unghiului suplementar: sin ( π − x ) = − sin x ; cos ( π − x ) = cos x
ctg π ctg ( x + k π ) = ctg x , ( ∀ ) k ∈ ℤ
 PIŢU LUCIAN

►Transformarea sumelor în produse ►Transformarea produselor în sume ►Rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor trigonometrice fundamentale folosind cercul
a+b a −b trigonometric sau folosind graficele funcţiilor trigonometrice
sin a + sin b = 2 sin ⋅ cos 1 ►Rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor trigonometrice ce se reduc la cele fundamentale
2 2 sin a ⋅ cos b = [ sin ( a + b ) + sin ( a − b ) ]
2 prin diverse substituţii; ecuaţii omogene, ecuaţii liniare, ecuaţii simetrice.
a+b a −b
sin a − sin b = 2 cos ⋅ sin 1 ►Ecuaţii trigonometrice particulare (se deduc uşor de pe cercul trigonometric)
2 2 cos a ⋅ cos b = [ cos ( a + b ) + cos ( a − b ) ]
2 π
a+b a −b sin x = 0 ⇔ x = k π , k ∈ℤ cos x = 0 ⇔ x = + k π , k ∈ℤ
cos a + cos b = 2 cos ⋅ cos 1 2
2 2 sin a ⋅ sin b = [ cos ( a − b ) − cos ( a + b )] π
2 sin x = 1 ⇔ x = + 2k π , k ∈ℤ cos x = 1 ⇔ x = 2 k π , k ∈ℤ
a+b a −b 2
cos a − cos b = −2sin ⋅ sin
2 2 π cos x = −1 ⇔ x = π + 2 k π , k ∈ℤ
sin x = −1 ⇔ x = − + 2k π , k ∈ ℤ k
sin ( a + b ) sin ( a − b ) 2 Obs. cos kπ = ( −1) , k ∈ ℤ
tg a + tg b = , tg a − tg b =
cos a ⋅ cos b cos a ⋅ cos b π ( ) π
► arcsin x + arccos x = , ∀ x ∈ [ −1, 1] arctg x + arcctg x = , (∀ ) x ∈ ℝ
►Compunerea funcţiilor trigonometrice directe cu funcţiile trigonometrice inverse 2 2
sin ( arcsin x ) = x , ( ∀ ) x ∈ [ −1, 1] tg ( arcsin x ) =
x
, ( ∀ ) x ∈ −1, 1 ( )
2 1 − x2 Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie
sin ( arccos x ) = 1 − x , ( ∀ ) x ∈ [ −1, 1]
a b c
x 1 − x2 ( ) ►Teorema sinusurilor: = = = 2R
sin ( arctg x ) = , (∀) x ∈ ℝ tg ( arccos x ) = , ∀ x ∈ [ −1, 1] \ {0} sin A sin B sin C
x
1 + x2
tg ( arctg x ) = x , (∀) x ∈ ℝ ►Teorema cosinusului: a 2 = b 2 + c 2 − 2 b c cos A
1
sin ( arcctg x ) = , (∀) x ∈ ℝ 1
1 + x2 tg ( arcctg x ) = , ( ∀ ) x ∈ ℝ∗ 2 ( b2 + c2 ) − a2
x ►Lungimea medianei: m 2 =
a 4
2
cos ( arcsin x ) = 1 − x 2 , ( ∀ ) x ∈ [ −1, 1] 1− x ►Formule pentru aria unui triunghi:
ctg ( arcsin x ) = , ( ∀ ) x ∈ [ −1, 1] \ {0}
x
cos ( arccos x ) = x , ( ∀ ) x ∈ [ −1, 1] a⋅h
x a a ⋅ b ⋅ sin C a 2 ⋅ sin B ⋅ sin C
1 ctg ( arccos x ) = , ( ∀ ) x ∈ ( −1, 1) S= S= S=
cos ( arctg x ) = , (∀) x ∈ ℝ 1 − x2 2 2 2 ⋅ sin A
1 + x2 1 abc
ctg ( arctg x ) = , ( ∀ ) x ∈ ℝ∗ S= p ( p − a )( p − b )( p − c ) S = r⋅ p S=
x x 4R
cos ( arcctg x ) = , (∀) x ∈ ℝ
1 + x2 ctg ( arcctg x ) = x , (∀) x ∈ ℝ a +b +c
unde a, b, c sunt laturile triunghiului; p= este semiperimetrul
2
►Compunerea funcţiilor trigonometrice inverse cu funcţiile trigonometrice directe A, B, C sunt măsurile unghiurilor triunghiului
 π π  π π h este înălţimea corespunzătoare laturii a
arcsin ( sin x ) = x , ( ∀) x ∈ − ,  arctg ( tg x ) = x , ( ∀) x ∈  − ,  a
 2 2  2 2
R este raza cercului circumscris şi r este raza cercului înscris
arccos ( cos x ) = x , ∀ x ∈ [0 , π ]
( ) ( )
arcctg ( ctg x ) = x , ∀ x ∈ ( 0, π )

►Ecuaţii trigonometrice fundamentale

k
sin x = a ⇔ x = ( −1) arcsin a + k π , k ∈ ℤ , a ∈ [ −1, 1]
cos x = a ⇔ x = ± arccos a + 2 k π , k ∈ ℤ , a ∈ [ −1, 1]
tg x = a ⇔ x = arctg a + k π , k ∈ℤ, a ∈ℝ
ctg x = a ⇔ x = arcctg a + k π , k ∈ℤ, a ∈ℝ