Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Preambul .......................................................................................... 3
Limitări ale sistemelor electorale pentru alegerile
europarlamentare ................................................................... ....... 4
Sisteme de vot posibile ................................................................. 5
Sistemele de vot folosite în Uniunea Europeană ................... 6
Candidaturi independente ........................................................... 7
Pragul electoral și bariere în calea candidaturilor ............... 8
Propunerile curente de reformă dezbătute în Parlamentul
European ........................................................................................... 9
Cel mai bun sistem electoral pentru România ........................ 13
Profilul unui bun europarlamentar ........................................... 16
Abrevireri
2
Preambul
Alegerile Europene din luna mai 2014 vor avea o însemnătate politică crescută –
practic vor deschide un nou ciclu electoral – dar vor continua să fie neinteresante
pentru eletoratul român în cazul în care dezbaterea va urma scenariul din anul
2009. Dacă vom păstra același sistem electoral, și probabil că-l vom păstra, partidele
vor veni cu liste de candidați care vor răspunde exclusiv nevoilor lor interne de
recompensare şi de împărțire a funcțiilor. Astfel, șefii de partide vor monopoliza
decizia cu privire la cine ar trebui să ne reprezinte în Parlamentul European: în
sistemul actual se votează o listă de partid iar ultimul loc eligibil este dat de
performanța în alegeri a partidului. Procesul este neinteresant și necompetitiv: din
moment ce performanța din alegeri se poate relativ ușor anticipa cu ajutorul
instrumentelor sociologice care indică destul de precis astăzi intenția de vot,
motivaţi să facă campanie electorală și să vină cu o platformă politică competitivă
sunt doar unul sau doi candidați, cei care au incertitudinea că vor fi aleși sau nu.
Candidații de pe primele locuri (cele eligibile) și cei de pe ultimile locuri (cele
neeligibile) nu sunt determinaţi să facă prea multă campanie pentru că își stiu
poziția asigurată sau fără șanse.
Pentru noi alegerile europene sunt importante datorită caracterului lor formativ. Cu
toate că mai este puțin timp până la alegerile din mai 2014, tema alegerilor
europene nu și-a făcut loc pe agenda dezbaterilor publice. Am încercat în cadrul
proiectului nostru1 să facem o hartă a opțiunilor politice pe acestă temă, lucru care
s-a dovedit aproape imposibil deoarece partidele nu au opțiuni cu privire la acest
subiect. Am obținut în schimb opinii individuale exprimate de diverși politicieni dar
nu poziții oficiale.
Tema sistemului de vot pentru alegerile europarlamentare și-a făcut până în acest
moment apariția mai mult sporadic în spațiul public, majoritatea inițiativelor
apraținând Centrului Român de Politici Europene. Acest lucru este explicabil
deoarece tema noastră s-a aflat în concurență cu teme de reformă mai importante și
1
Alegeri europene cu adevărat democratice: http://alegerieu.ro/proiectul/
3
cu un leadership politic asumat clar (inclusiv prin programul de guvernare) cum ar
fi schimbarea Constituției și Regionalizarea și Descentralizarea Administrativă.
Fiecare Stat Membru este liber să-și aleagă propriul sistem electoral pentru alegerile
europarlamentare în limita următoarelor constrângeri2:
2Act concerning the election of the Members of the European Parliament by direct universal suffrage of 20
September 1976 (1976 Elections Act)
4
Sisteme de vot posibile
Sistemul de vot proporțional bazat pe lista de partid presupune alegerea unui
număr multiplu de candidați de pe o singură listă electorală. Lista de partid poate fi
închisă, deschisă sau semideschisă. La acesta se adaugă sistemul de vot unic
transferabil. Lăsând la o parte sistemul actual (lista închisă - partidul fixează
ordinea candidațior pe listă iar aceștia sunt aleși în funcție de scorul electoral al
partidului) opţiunile pe care le avem sunt următoarele:
Prezentăm comparativ3 în tabelul de mai jos situația din cele 27 de State Membre4.
3 Tabel comparativ realizat pe baza anexei 5 a raportului draft ANNEX V - European Parliament: Current Electoral
Practice in Member States PARLAMENTUL EUROPEAN, Comisia pentru Afaceri Constituţionale,
4
Fără Croaţia, care nu adoptase un sistem la data apariţiei acestui studiu.
6
Transferabil
Olanda
19. 1 D’Hondt Nu
Polonia
20. 13 D’Hondt/Hare- 5%
Niemeyer
Portugalia
21. 1 D’Hondt Nu
România
22. 1 D’Hondt 5%
Slovacia
23. 1 Droop 5%
Slovenia
24. 1 D’Hondt 4%
Spania
25. 1 D’Hondt Nu
Suedia
26. 1 Sainte-Lague Partid 5%
Indep 4%
Regatul
27. Unit 12 (Marea (Irlanda de MB - D’Hondt Nu
al Marii Britanie) Nord) Irlanda de Nord – VUT
Britanii
Candidaturi independente
În momentul de față, conform articolului 1215, poate candida ca independent
cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are
dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Nu se pot
depune liste de candidaţi independenţi.
5 Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi
completările ulterioare
7
România nu interzice candidaturile independente dar le face viața grea acelora care
se încumetă la un astfel de demers. Raportându-ne la nivelul de participare la
alegerile europarlamentare din anul 2009, un candidat independent a trebuit să
strângă 100.000 de semnături și ar fi avut nevoie de 120.000 de voturi (coeficientul
electoral) pentru a deveni europarlamentar. Evident, aceasta este o aberație logică,
procentul de semnături necesar pentru a participa ar trebui să fie mult mai mic
raportat la numărul de voturi necesare.
Pragul electoral
Pragul electoral este folosit pentru a evita o mare dispersie a voturilor. Deoarece
afectează proporționalitatea voturilor, nu este acceptat un prag electoral mai mare
de 5%. O treime (nouă) din Statele Membre practică pragul electoral maxim admis
(printre care Germania, Franța sau Polonia), în total 12 SM impun praguri electorale
de peste 3%. De remarcat că majoritatea SM (15 state) nu practică pragul electoral.
Semnături necesare
Aici practica SM este cât se poate de diversă. Există state care nu impun niciun fel de
condiții (Suedia) și state care impun condiții extrem de restrictive, cum este
România. În România, pentru ca un candidat independent să-și depună candidatura
are nevoie de 100.000 de semnături, în timp ce un partid politic pentru a-și depune
lista de candidați are nevoie de 200.000. Cele mai multe state membre nu impun
astfel de limitări sau dacă o fac, solicită 3.000, 5.000, 10.000 de semnături.
6
Erwin Albu, 21 iunie 2013
8
Selectăm în tabelul de mai jos cele mai restrictive condiții la depunerea candidaturilor.
9
autorul a trei rapoarte. Primele două (20087, 20108) sondează opinia Parlamentului
European și a Statelor Membre cu privire la o posibilă reformă electorală, lansând
idei novatoare și controversate, dar şi readucând în discuție idei prezente în
dezbatere de mai mult de 40 de ani.
Electorul ar avea astfel două voturi pe care le- Noua circumscripție transnațională
ar exprima pe două buletine de vot diferite: un propusă de Andrew Duff înseamnă că
vot pentru MPE național (clasic) și un vot alegătorul are două buletine de vot
pentru o listă formată din candidații a cel diferite prin care exprimă două voturi:
Un vot pentru MPE naționali
puțin nouă țări, prezentată de unul dintre
(clasic)
partidele europene. Astfel, cei 25 de Un vot pentru o listă formată
parlamentari suplimentari, aleși pe aceste liste, din candidați din cel puțin
nu ar reprezenta doar interesele unei arii nouă SM, prezentată de unul
geografice (regiune sau stat), ci interesele dintre partidele europene.
cetățenilor europeni.
Federaliștii au aplaudat această adaptare a unei idei mai vechi, însă foarte puțini
experți au considerat că propunerea are șanse de reușită. Argumentele criticilor
acestui sistem susţin că:
7
Raport Andrew Duff 2008 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//NONSGML+COMPARL+PE-412.180+02+DOC+PDF+V0//EN&language=EN
8
Raport Andrew Duff 2010 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//NONSGML+COMPARL+PE-440.210+03+DOC+PDF+V0//EN&language=EN
9
Alegerile europene, două instantanee: Dezbaterea europeană si Dezbaterea națională, CRPE Policy
Brief no. 19, Autori: Laura Bretea, Cristina Stănculescu, Ciprian Ciucu
10
25 de MPE ar fi aleși de mai mulți cetățeni decât MPE naționali, bucurându-
se de mai multă legitimitate;
listele transnaționale, formate din candidați din minim nouă State Membre
dezavantajează țările mici.
Primele două rapoarte Duff propuneau “să se permită alegătorilor să voteze pentru
o listă de partid sau un candidat individual – de pe o listă preferențială semi –
deschisă”. Parlamentul European oscilează încă din anii ’60 între avantajele
sistemului proporțional și cele ale unui sistem mixt, care să combine
proporționalitate și exprimarea preferinței alegătorului pentru unul sau mai mulți
candidați. Propunerea este încă foarte vagă, pentru că există diverse modele de liste
semi-deschise, însă se poate reține ideea de a introduce o componentă preferențială
printre constrângerile pe care trebuie să le respecte formulele electorale naționale
pentru alegerile europene11.
Andrew Duff se inspiră din studiul profesorului Simon Hix, care în 2008 propunea
folosirea unui buletin de vot cu listă deschisă pentru alegerile din toate Statele
Membre. Astfel, MPE ar fi aleși în circumscripții de mărimi relativ mici, din liste
deschise, din care alegătorii ar putea alege candidați (din partide diferite, sau din
același partid), în loc să aleagă între liste de politicieni pre-clasați, așa cum se
întâmplă în sistemul cu listă închisă.
10
Euractiv, 14 Octombrie 2008, Expert: Time to free EU elections from national straitjackets
http://www.euractiv.com/eu-elections/expert-time-free-eu-elections-national-straitjackets/article-
176269
11 Vezi pagina 4 din Policy memo 34 CRPE - România are nevoie de sistem electoral competitiv
pentru europarlamentare
11
Reglementările privind partidele politice sunt o parte importantă a sistemului
electoral, însă, în ciuda dezvoltării unei formule electorale „unitare”, uniformizarea
prevederilor privind partidelor politice nu a urmat progresele făcute în jurul
formulei electorale. Partidele europene sunt reglementate doar din 200312, iar rolul
lor este foarte redus. Denumirea de „partid” atribuită acestor organizaţii a fost de
altfel criticată de nenumărate ori, căci acestea sunt formate din partide naţionale şi
nu din membri individuali; nu au o legătură directă cu funcţii legislative sau
executive; nu au electori proprii; au o structură organizaţională slabă şi resurse
financiare reduse. Acestea sunt de altfel mult mai puţin cunoscute decât grupurile
din Parlamentul European, fiind absente din dezbaterile politice naţionale şi chiar
europene13.
Partidele politice europene ar fi obligate să-și afișeze logo-ul pe buletinele de vot din
Statele Membre, ceea ce ar permite alegătorilor să facă legătura între MPE și grupul
parlamentar din care face parte în Parlamentul European. Alegătorii ar putea avea
mai multe informații pentru genul de politici pentru care votează și celelalte partide
naționale care fac parte din partidul european ales. De asemenea, partidele
europene și-ar putea crea în statele membre o identitate diferită de cea a partidului
național. Avantajul este că implementarea acestei propuneri este simplă și nu
presupune modificări constituționale, cum este cazul altor inițiative.
13
Competitiv: stimulează candidații să prezinte oferte electorale competitive
pentru a-și maximiza șansele;
Votul Unic Transferabil (VUT) este greu de gestionat şi de explicat votanţilor şi este
îndepărtat de cultura noastră politică bazată pe clivaje puternice între opţiuni.
Sistemul recomandat este un compromis între variantele cele mai democratice (VUT
şi lista deschisă) şi actualul sistem bazat pe votul pe lista închisă. Astfel, sistemul de
vot optim pentru ca viitorele alegeri pentru PE să fie (1) mai democratice, (2) mai
competitive, (3) relativ uşor de aplicat şi (4) relativ uşor de înţeles de către cetăţeni
este votul preferențial opțional (lista semideschisă).
Restul varinatelor par prea ”revoluționare” și este puțin probabil să fie acceptate de
către partide. Această concluzie a reieșit din consultările realizate în cadrul
proiectului Alegeri Europene cu Adevărat Democratice.
Pașii pentru alegerea unui deputat folosind Votul Preferențial Opțional (lista
semideschisă) sunt sunt explicaţi mai jos.
14 Pentru detalii cu privire la împărțirea țării în mai multe circumscripții regionale consultați
raportul ”România are nevoie de sistem electoral competitiv pentru europarlamentare”, Policy Memo
nr. 34, CRPE Ianuarie 2013
14
Pasul 1. Listele propuse de partide sunt înregistrate la Autoritatea Electorală
Permanentă (AEP). Candidații sunt ordonați conform preferințelor partidelor. AEP
tipărește buletinele de vot în forma propusă de partide. Aici are loc prima selecție,
partidele urmând să decidă cine intră și cine nu intră pe listă, precum și ordinea
candidaților.
Pasul 2. Cetățenii votează lista și își pot exprima opținile pentru un număr limitat de
candidați (unul, doi sau trei), punând ștampila în dreptul acestuia/acestora.
Alegătorul are opțiunea de a nu vota niciun candidat dar de a vota lista, consimțind
astfel ordinea preferată de partide. De asemenea, alegătorul are posibilitatea de a
alege unul, doi sau trei dintre candidații de pe listă.
Pasul 3. Candidații care ating coeficientul electoral15 sunt declarați aleși, restul
intrând în PE în ordinea fixată de partid. Un partid nu poate obţine mai mult de un
vot liber exprimat, chiar dacă cetăţeanul îşi indică preferinţa pentru mai mulţi
candidaţi. Votul preferenţial se referă la preferinţa din interiorul listei şi are doar
rolul de a ierahiza candidaţii preferaţi de pe listă.
15
Exprimă numărul de voturi necesare obţinerii unui mandat.
15
Lista închisă la vârf
1. Familia politică din care face parte. Astfel, familiile politice cu mai mulţi
membri au şanse mai mari de a-şi impune agenda. Pentru a conta la nivelul
unei familii politice trebuie să ai o activitate ireproşabilă care să te
recomande. De obicei persoanele care se află la un al doilea sau al treilea
mandat au şanse mai mari de a se impune, după ce s-au remarcat în
primul/primele mandate.
16
intelectuale şi politice care să-i permită să negocieze şi să-şi impună
punctul de vedere.
3. Obţinerea unei funcţii politice. Cele mai importante funcţii sunt cele de
(1) Preşedinte de Comisie Parlamentară (actualmente sunt 23 de Comisii
Parlamentare, numărul acestora nu este fix – România nu are nicio funcţie
de Preşedinte de Comisie dar are şase de vicepreşedinte) şi de (2)
Raportor al Grupului Politic.
Având în vedere modul în care funcţionează PE, practicile acestei instituţi - rodate
pe parcursul a zeci de ani - dar şi nevoile de reprezentare a electoratului din
România şi a intereselor României la Bruxelles, facem apel la partide să propună
candidaţi care să îndeplinească următoarele criterii:
17
Capacitatea de a se exprima cu uşurinţă, capacitatea de a
convinge;
Postscriptum
În acest raport am integrat elementele cele mai relevante din raportele anterioare
(intermediare în procesul de definitivare a opţiunilor) realizate în cadrul proiectului
Alegeri Europene cu Adevărat Democratice:
18
19
Romanian Center for European Policies;
29 Știrbei Voda
Et. 2, Bucuresti – 1
office@crpe.ro
www.crpe.ro
Tel. +4 0371.083.577
Fax. +4 0372.875.089
20